Legea
Cine plãteºte când standardele internaþionale greºesc?
Ioana Waszkiewicz - Senior Associate PeliFilip ºi Denisa Frîncu - Associate PeliFilip
În urmã cu doar câteva luni, o hotãrâre a Curþii
Supreme a Regatului Unit al Marii Britanii ºi al
Irlandei de Nord a obligat constructorul unor
parcuri eoliene maritime la plata unor
despãgubiri în valoare de 26.250.000 EUR dupã
ce fundaþiile structurilor proiectate ºi construite
de acesta au cedat la scurt timp dupã finalizarea
proiectului. În mod surprinzãtor la o primã
vedere, Curtea Supremã a statuat astfel deºi s-a
constatat cã, în cauzã, antreprenorul a fost de
bunã credinþã. Cauza - erori de calcul în
standardele tehnice internaþionale pe care chiar
pãrþile agreaserã sã le aplice în vederea
construirii parcurilor eoliene.
În mai 2006 douã companii din grupul E.ON
("E.ON") au organizat o licitaþie care a fost
câºtigatã de MT Hjgaard A/S ("MTH"). Caietul de
sarcini a cuprins ºi Cerinþele Tehnice ale E.ON,
care includeau printre cerinþele minime ºi
solicitarea ca fundaþiile turbinelor eoliene sã
respecte documentul recunoscut ca J101. Acesta
reprezintã un standard internaþional pentru
proiectarea turbinelor eoliene maritime publicat
de cãtre agenþia independentã de clasificare ºi
certificare Det Norske Veritas.
În decembrie 2006, MTH ºi E.ON au încheiat
contractul pentru proiectarea, fabricarea ºi
instalarea de cãtre MTH a fundaþiilor turbinelor.
Clauza 8.1 din contract prevedea cã MTH va
presta serviciile astfel încât fundaþiile sã fie
adecvate scopului ("fit for purpose"), iar
noþiunea de "adecvat scopului" a fost definitã
prin referire la Cerinþele Tehnice. Douã dispoziþii
din Cerinþele Tehnice prevedeau necesitatea ca
fundaþiile sã fie proiectate astfel încât sã aibã o
duratã de viaþã de 20 de ani, fãrã a necesita în
acest timp intervenþii majore.
Între 2007 ºi 2009, MTH a proiectat, fabricat ºi
instalat fundaþiile, care, însã, la scurt timp dupã
instalare au început sã dea primele semne de
slãbiciune.
În septembrie 2009 agenþia DNV, emitentul
standardului J101, a transmis o scrisoare cãtre
66 ARENA Construcțiilor nr. 8 / 2017
68 ARENA Construcþiilor nr. 8 / 2017
MTH alertându-i pe aceºtia din urmã cã,
reanalizând formulele din standardul J101, a
constatat faptul cã valoarea datã unui coeficient
era eronatã cu un factor de aproximativ 10
unitãþi.
Standardul internaþional agreat ºi aplicat în speþã
de cãtre E.ON si MTH era greºit. Aceastã micã
eroare determina consecinþe grave la nivelul
structurilor turbinelor: fundaþia fusese
supraestimatã în mod considerabil.
În aprilie 2010 structurile au început sã cedeze.
Pãrþile au convenit sã facã imediat lucrãri de
remediere a defectelor. În 2012, MTH a solicitat
sã se determine costul lucrãrilor de reparaþii ºi sã
se stabileascã cine este rãspunzãtor pentru
aceste cheltuieli, declarând cã ºi-a îndeplinit
obligaþiile contractuale cu diligenþa ºi
competenþa rezonabile, astfel încât nu ar trebui
sã suporte aceste costuri, substanþiale de altfel -
26.250.000 EUR. În aprilie 2014 prima instanþã a
decis cã MTH trebuie sã suporte costurile
reparaþiilor. MTH a atacat aceastã hotãrâre cu
apel, iar, la un an distanþã, instanþa de apel a
pronunþat o hotãrâre favorabilã acestuia,
stabilind cã, în conformitate cu prevederile Ioana Waszkiewicz - Senior Associate PeliFilip
contractului, modul în care sunt proiectate
fundaþiile ar trebui sã aibã o duratã de viaþã
 Standardul internaþional agreat ºi
conform proiectului de 20 de ani, ceea ce ar
aplicat în speþã de cãtre E.ON si MTH era
însemna cã exista o probabilitate ca acestea sã
funcþioneze o perioadã de 20 de ani, dar acest greºit. Aceastã micã eroare determina
lucru nu este imperios necesar. E.ON a atacat consecinþe grave la nivelul structurilor
decizia curþii de apel, iar Curtea Supremã a turbinelor: fundaþia fusese supraestimatã
pronunþat în final o hotãrâre favorabilã E.ON. în mod considerabil.
Curtea Supremã a stabilit cã din înþelegerea
pãrþilor reiese obligaþia antreprenorului MTH de identifica orice zone în care lucrãrile trebuie
a presta serviciile astfel încât fundaþiile sã fie proiectate într-un mod suplimentar sau la
adecvate scopului ("fit for purpose") iar aceastã parametri mai riguroºi.
obligaþie, corelatã cu prevederile Cerinþelor În esenþã, speþa ilustreazã modul în care
Tehnice, reprezintã o garanþie cã aceste fundaþii interpreteazã o instanþã documentele care
vor avea o duratã de viaþã de 20 de ani. Cerinþele alcãtuiesc împreunã contractul de proiectare ºi
Tehnice prevedeau cã MTH are obligaþia de a construire.
proiecta lucrãrile pentru o duratã de viaþã de 20 La o primã vedere, hotãrârea Curþii Supreme
de ani fãrã a fi necesare lucrãri de întreþinere pare lipsitã de echitate: un antreprenor care s-a
majore. De asemenea, se prevedea cã cerinþele comportat cu diligenþã în executarea lucrãrilor, a
menþionate sunt solicitãri minime din partea respectat standardele internaþionale aplicabile
E.ON ºi cã MTH are responsabilitatea de a din punct de vedere tehnic ºi agreate de ambele
pãrþi este obligat sã suporte un prejudiciu imens
din pricina unor erori din documente externe ºi a
unor referiri vagi în contract la sustenabilitatea
lucrãrilor executate. Acesta a fost ºi unul dintre
argumentele MTH, respectiv faptul cã
prevederea care fãcea referire la "durata de
viaþã de 20 de ani" este un fir prea subþire de
care sã atârne o potenþialã obligaþie enormã. În
rãspunsul sãu la acest argument, Curtea
Supremã a precizat cã formularea neelegantã ºi
stângace dintr-un contract nu este un argument
pentru încãlcarea regulilor de interpretare a
contractului. Practic, s-au pus în aplicare principii
valabile ºi în dreptul românesc - stabilirea voinþei
reale a pãrþilor la momentul încheierii contractului
ºi interpretarea clauzelor astfel încât acestea sã
producã efecte, nu în sensul în care nu produc
niciun efect.
Speþa MTH -E.ON expune o situaþie
excepþionalã, dar care face parte dintr-o
tematicã des discutatã la negocierea unui
contract de antreprizã: cine rãspunde atunci
când lucrãrile sunt afectate dintr-o altã cauzã
decât culpa uneia dintre pãrþi sau a persoanelor
pentru care acestea rãspund (e.g. subantreprenori)?
Pãrþile reglementeazã de obicei o serie de
aspecte pe care un antreprenor experimentat ºi
le poate imagina, cum ar fi cazuri de vreme
nefavorabilã care nu constituie în mod normal un
caz de forþã majorã, întârzieri ale autoritãþilor,
greve, chiar ºi modificãri ale legislaþiei.
În cazul în care din prevederile contractuale nu ar
reieºi cu claritate intenþia pãrþilor de a aloca un
anumit risc situaþia se va analiza pe baza
prevederilor legale generale. În dreptul român
existã mai multe reguli de alocare a riscurilor între
pãrþi, inclusiv regulile în situaþia unui caz fortuit
(un eveniment care nu poate fi prevãzut ºi nici
împiedicat de cãtre cel care ar fi fost chemat sã
rãspundã dacã evenimentul nu s-ar fi produs) sau
în situaþia impreviziunii (schimbarea excepþionalã
a împrejurãrilor care ar face vãdit injustã obligarea
debitorului la executarea obligaþiei).
Fãrã a insista pe aspecte teoretice referitoare la
culpã, caz fortuit ºi impreviziune, ne limitãm la a
preciza cã existenþa unui caz fortuit nu poate fi
generalizatã, ci se apreciazã de la caz la caz, în
funcþie de persoana celui care ar fi fost chemat
sã rãspundã dacã nu ar fi intervenit cazul fortuit,
acesta având prin excelenþã un caracter
subiectiv. Pãrþile nu au intrat însã în analiza
posibilitãþii sau imposibilitãþii antreprenorului de
a prevedea ºi împiedica prejudiciile cauzate de
un standard tehnic greºit, fiind prioritarã discuþia
despre interpretarea clauzelor contractuale care
au definit obiectul contractului.
O înþelegere contractualã a pãrþilor primeazã ºi
în caz de impreviziune. În speþa prezentatã
costurile pentru a aduce lucrãrile la stadiul dorit
a dus la un dezechilibru substanþial între
prestaþiile pãrþilor, înclinând substanþial balanþa
obligaþiilor antreprenorului. În speþã nu s-a
discutat însã aplicarea teoriei impreviziunii,
putând fi relevant ºi faptul cã în dreptul englez
se pare cã antreprenorul rãspunde pentru
livrarea construcþiei chiar dacã obligaþia sa
devine mai dificilã decât era anticipat sau chiar
imposibilã. Denisa Frîncu - Associate PeliFilip
Într-o situaþie atât de excepþionalã ca cea din
speþa MTH -E.ON este dificil de apreciat dacã una
dintre pãrþi a avut în vedere un astfel de risc ºi a  Formularea neelegantã ºi stângace
fost de acord sã ºi-l asume printr-o prevedere dintr-un contract nu este un argument
contractualã generalã. Privind lucrurile dintr-o pentru încãlcarea regulilor de
perspectivã mai largã, o astfel de situaþie cu interpretare a contractului.
adevãrat excepþionalã are potenþialul de a cauza
insolvenþa unui numãr mare de antreprenori filozofia din spatele teoriei impreviziunii mai mult
care ar fi obligaþi sã îºi asume riscul unor greºeli decât de alte teorii de alocare a rãspunderii
într-un standard tehnic unanim acceptat ºi contractuale.
folosit, ceea ce indirect ar duce la faptul cã în În acelaºi timp însã, rolul instanþelor în sistemul
final tot beneficiarii ar suporta costurile pe care de drept român nu este de a stabili soluþia cea
nu le-ar mai putea recupera în insolvenþa mai echitabilã. Atât timp cât pãrþile convin
antreprenorilor. Alternativa de alocare directã a contractual sã îºi asume anumite riscuri ºi chiar
riscurilor într-o proporþie mai echilibratã între sã renunþe la aplicarea remediilor în caz de
beneficiari ºi antreprenori pare o soluþie mult impreviziune, instanþa nu poate înlãtura aceastã
mai sãnãtoasã economic. Prin urmare voinþã a pãrþilor atât timp cât ea este valabil
considerãm cã o astfel de speþã se apropie de exprimatã. Prin urmare, grija la detalii în
redactare este indispensabilã în cazul oricãrui
contract. Claritatea prevederilor ºi coroborarea
acestora cu celelalte prevederi contractuale
trebuie sã fie urmãrite în permanenþã, pentru a
evita situaþia creãrii unor zone gri în care sã nu se
poatã distinge care a fost intenþia pãrþilor.
Putem concluziona, deci, cã cel care plãteºte
atunci când standardele internaþionale greºesc
poate fi ºi cel care îºi asumã riscul unor prevederi
contractuale neclare. Iar preþul plãtit poate fi
destul de mare. 
69
67