UNIVERSITATEA DANUBIUS GALAȚI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI

SERVICIILOR

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific : Absolvent :

Conf. univ. dr. Carmen Sîrbu Șerban Andreea

 IULIE 2019

UNIVERSITATEA DANUBIUS GALAȚI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI

SERVICIILOR

ANALIZA CONTRIBUȚIILOR SOCIALE

OBLIGATORII - STUDIU DE CAZ

Îndrumător științific : Absolvent :

Conf. univ.dr. Carmen Sîrbu Șerban Andreea

IULIE 2019
 Cuprins

Cuprins……………………………………………………………….

Introducere……………………………………………………………

Capitolul 1. Statul. Apariție și evoluție

1.1. Apariția statului și rolul acestuia în viața oamenilor

1.2. Statul român –particularități
1.3. Instituțiile statului român

Capitoul 2. Bugetul de Stat

2.1. Bugetul. Concept și evoluție

2.2. Structura bugetului
2.3. Utilitatea bugetului de stat

Capitolul 3. Contribuțiile sociale obligatorii și rolul lor

3.1. Definire și evolutie

3.2. Contribuțiile sociale în România
3.3. Bază de calcul și termene de plată

Capitolul 4. Asigurările de sănătate – Studiu de caz

Concluzii

Bibliografie

Introducere

3
 Asigurările sociale reprezintă modalitatea de acoperire a riscurilor unui angajat, a
familiei acestuia, riscuri care pot suprima câștigul și traiul de viață. Aceste asigurări
acoperă cheltuielile de boală, maternitate și familiale pe baza cotizațiilor salariale și a
ajutoarelor oferite de către stat. Activitatea de ocrotire a sănătății are o influiență
importantă asupra dezvoltării unei societăți. Ea asigură satisfacerea nevoilor primare
ale omului de a fi sănătos și a societății de a avea o populație sănătoasă. 1

Odată cu dezvoltarea capitalismului și creșterea din punct de vedere numeric al

proletariatului, s-au acutizat și revendicările sociale și economice, între care asigurarea
socială a muncitorilor a ocupat o poziție prioritară. 2

Originile cuvantului finanțe le găsim în limba latină. În Franța secolului XV-XVII

prin finanțe se înțelegea o sumă de bani ce se plătea statului (finance) sau chiar
patrimoniul statului (finances).3

În anul 1895 se introduce pentru prima dată « Legea Minelor », ceea ce a

însemnat apariția asigurărilor sociale pentru o anume categorie de muncitori și anume
minerii și muncitorii din industria petrolieră (aceste asigurări erau repartizate de dreptul
la pensie și o indemnizație pentru accidentele de muncă).

Ulterior, aceste asigurări s-au extins și în alte domenii precum corporatiștii și

meseriașii din această sferă de activitate.

În SUA anilor 1935 se semnează primul act consemnat privind contribuțiile

sociale, de către Franklin Delano Roosevelt. Acesta impunea o acciză plătita de
angajatori « pentru privilegiul de a avea persoane în angajarea sa ».

În România, aceste asigurări au fost introduse mai târziu, în jurul anului 1933,
însă beneficiind de modificări majore. S-a stabilit, în egală măsură, ca aceste contribuții
să fie suportate atât de muncitor, cât și de angajator.

Capitolul 1.

1
“Teoria si practica bunastarii”, Iovitiu M., 2000, Editura Teora, Bucuresti
2
www.filbuc-caa.ro/ro/istoric/scurt-istoric-al-asigurarilor-social-in-romania
3
“Finante Publice Buget si Trezorerie publica”, Aurel Ocatvian Berea, , Bucuresti 2007, pag.12
 Statul. Apariție și evoluție

Statul reprezintă un ansamblu de organisme ale unei națiuni, create de aceasta

pentru a-si exercita puterea asupra cetățenilor. Aceste organe sunt menite de a menține
ordinea, și se asigură de o bună funcționare a societății.

Politologic, statul este considerat un ansamblu de organisme politice,

administrative și judecătorești, care se concretizează în societatea ajunsă la un anumit
nivel de diferențiere, conducere și punct de constrângere. 4

1.1. Apariția statului și rolul acestuia în viața oamenilor

« Statul - cel mai rece dintre monștri reci » Friederich Nietzsche

Însemnări ale apariției statului găsim pentru prima dată în lucrarea “Principele” a
lui Niccolo Machiavelli, în anul 1513, când se referea la ideea de “unitate”. De
asemenea, grecii au desemnat statul prin termenul “polis” , reprezentând o formă de
organizare. Germanii, la rândul lor au introdus noțiunea de “land”, reprezentând atât
organizarea teritorială cât și cea politică.

Românii făceau distincție între stat-teritoriu și stat-instituție folosind doi termeni

diferiți: de “civitate-stat” în sensul de teritoriu și “res-publica” în sensul de instituție
politică.

Una dintre cele mai importante funcții prin care statul își exercita rolul este
funcția socială, și anume: acesta se asigura că toți cetățenii statului, indiferent de etnie
sau poziție socială, să ducă o viață decentă prin organizarea unui sistem de protecție
socială, asigurări de sănătate, etc.

Sociologul si politologul englez E. Hobsbawn scrie ca functiile social-economice

ale statului nu pot fi negate. Dimpotriva, atat in statele capitaliste cat si in cele
necapitaliste ele s-au accentuat, in ciuda tendintei generale de a incuraja initiative
private in anii ’80. Aparte, insa, de continua importanta a rolului conducator al statului in
planificare si management, chiar si in statele teoretic neoliberale , dar si rolul statului de
agent in redistribuirea venitului social, prin intermediul mecanismelor fiscale si de

4
“Introducere in stiinta politica”, cap. IV, Rodica Tantau
protectie sociala au transformat statul national intr-un factor tot mai important in viata
popoarelor lumii.5

Lupta pentru existenţă între oameni, familii şi state a făcut multe victime. Sunt
momente când, printr-o exacerbare a promovării intereselor personale, în dauna
intereselor celorlalţi, folosind pârghii nedemocratice, chiar frauduloase, se ajunge ca
Statul să fie acaparat de anumiţi indivizi şi grupuri de indivizi care-l administrează
numai în folos propriu. Aşa se ajunge ca Statul, prin instituţiile lui, să nu mai fie în
cele mai bune relaţii cu cetăţenii şi nu mai oferă acestora beneficiile pe care le
merită. Asemenea lucruri se întâmplă în situaţia “Statului minimal”, specific doctrinei
neo-liberale.6

Statul, printre alte atribuţii, are obligaţia să armonizeze interesele oamenilor,

dar să-i şi organizeze pentru ca aceştia să-şi poată împlini toate interesele legitime:
educaţie, asistenţă medicală, locuri de muncă, locuinţe, justiţie socială, ordine şi lege,
o viaţă mai bună pentru toţi cetăţenii ţării.7

1.2. Statul român – particularități

Potrivit Constituției României, art.1, alin (1), Statul Român are urmatoarele
particularități :

5
“Natii si nationalism”, pag.177, Chisinau, Hobsbawn E.
6
http://www.constantinrotaru.ro/2009/10/25/omul-si-statul/

7
http://www.constantinrotaru.ro/2009/10/25/omul-si-statul/
 - național, suveran și independent

- unitar și indivizibil

- stat de drept, democratic și social.

Statul național reprezintă istoria și continuitatea comunității spirituale și materiale

din cadrul unei populații.

Prin suveranitate înțelegem libertatea statului de a lua propriile decizii pe plan

intern și extern.

Statul unitar exprimă structura lui de drept, fiind vorba de una singură : o singură
cetățenie, o singură constituție, etc.

Indivizibilitatea statului se referă la faptul că nu poate fi sub stăpânirea altor state

și nu pot fi colonizate populații străine.

Statul de drept se referă la faptul că toți locuitorii statului au același drept, legea
va fi respectată de toată lumea, indiferent de etnie, poziție socială, etc.

Democrația acestui stat ne aduce la cunoștință faptul că puterea este exercitată

de către popor.

Unul din obiectivele statului social este protecția socială a oamenilor, mai ales a
unor categorii dezavantajate (persoanele cu handicap, copii, bătrâni, etc.).

Existenţa unui sistem de protecţie socială eficient, rezultă din acţiunile sociale ale
tuturor factorilor implicaţi (întreprinzători, statul, salariaţi, fundaţii, biserica, sindicatele
etc.), în vederea asigurării unui venit minim celor aflaţi în dificultate şi/sau prestarea
unor servicii de natură personală, întreţinerea, asistenţă medicală, educaţie, transport
etc. Structura sistemului de protecţie socială este alcătuit din diverse beneficii (în bani
sau în natură) şi servicii cu scopul de a asigura tuturor categoriilor defavorizate
(hadicapaţi, minori abandonaţi, tineri fără sprijin material şi nematerial, populaţia
vârstnică fără sprijin de ajutor, tinere mame cu situaţie familială nereglementată legal
etc.) un nivel de trai decent.8

8
http://www.economiesociala.net/imag/files_4/12925207544e2d25735e988.pdf
 Protecţia socială poate fi definita «un ansamblu de politici, măsuri, instituţii,
organisme care asigură sprijinul persoanelor şi grupurilor aflate în dificultate şi care nu
pot să realizeze prin efort propriu condiţii normale, minime de viaţă» 9, sau protecţia
socială reprezintă un ansamblu de acţiuni, decizii şi măsuri întreprinse de societate
pentru prevenirea, diminuarea sau înlăturarea consecinţelor unor evenimente
considerate ca riscuri sociale asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei .10

Statul social se bazează pe principiile egalității de șanse, pe distribuția echitabilă

a resurselor și pe responsabilitatea publică față de cei care nu-și pot asigura resursele
minime pentru a duce o viață mai bună. Termenul general poate acoperi o varietate de
forme de organizare socială și economică. Sociologul T. H. Marshall a descris statul
modern al bunăstării ca o combinație distinctă de democrație, bunăstare și capitalism.

Presupune un transfer de fonduri de la stat către serviciile publice (de exemplu,

asistență medicală, educație etc.), precum și direct către indivizi („beneficii”), și este
finanțat prin impozitare.11

1.3. Institutiile statului roman

9
Coordonatori Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu, Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura Babel, 1993, p. 465
10
Luana Miruna Pop, Dicţionar de economie, Editura Expert, 2002, p. 552
11
https://ro.wikipedia.org/wiki/Statul_bun%C4%83st%C4%83rii
 Conform Constitutiei Romaniei, art.1, alin(4), statul se organizeaza potrivit
principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva, judecatoreasca – in
cadrul democratiei constitutionale.

Parlamentul, in istoria constitutionala s-a impus ca o cerinta a oamenilor de a

participa la elaborarea legilor. Acesta se arata ca o instituie politica ce dispune de
putere de decizie.

In zilele noastre, Parlamentele sunt formate din una sau doua Camere, forma
fiind determinata de Stat.

Asa numita « vointa a poporului », Parlamentul este ales de cetateni pentru a

exercita drepturile si puterea poporului, avand puterea de a decide in cele mai
importante probleme. Acesta are rol important in in organizarea si functionarea unui stat
(adoptarea regulamentului de functionare, alegerea organelor de lucru, aprobarea
bugetului propriu.)

Parlamentul Romaniei este bicameral, format din Senat si Camera Deputatilor,

ales pentru un mandat de 4 ani, functia acestuia fiind de a adopta legi constituionale
(organice si ordinare ) si motiuni.

Guvernul Romaniei reprezinta autoritatea publica a puterii executive, care

functioneaza in baza votului de incredere acordat de Parlament, asigurand realizarea
politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.

Sub aspect istoric, Guvernul sau Consiliul de Ministri, ca organ de sine statator,
reprezinta o creatie a vremurilor moderne, aparuta odata cu primele Constitutii, originea
sa aflandu-se, cel putin in tarile Europei Continentale, in fostele consilii ale regelui, din
perioada absolutismului monarhic, Curia regis.12

Pentru sistemul politic romanesc din perioada interbelica l-a reprezentat asa-
numitul « Consiliu de Coroana », care nu era reglementat insa, nicaieri in Constitutie.

La noi, aparitia ministrilor si, implicit, a ministerelor, in acceptiunea moderna a

termenului, precede aparitia Guvernului, in sensul de organ de stat, subiect in
raporturile de drept administrativ in nume propriu.

12
Antonie Iorgovan, “Tratat de drept administrativ”, vol I, ed.4, Editura All BECK Bucuresti, 2000, pag. 338.
 Dupa decembrie 1989, s-a adoptat notiunea de de Guvern, in locul celei de
Consiliu de Ministri, iar cateodata, in vorbirea curenta se foloseste sinotiunea de
« cabinet »

In Constitutia Romaniei din 1991, republicata in 2003, Guvernul este reglementat

in Titlul II ( Autoritati Publice), in capitolul III, la art. 102-110, dar preveder cu privire la
aceasta autoritate publica se regasesc si in capitolul urmator, intitulat « Raporturile
Parlamentului cu Guvernul » (art.111-115), precum si in alte capitole, cum ar fi cel
consacrat Presedintelui, art.85, art.86, art.87, etc.) sau in cel consacrat Parlamentului ,
cum ar fi art. 74, privitor la initiativa legislativa.13

În realizarea sarcinilor și obiectivelor sale, Guvernul îndeplinește o serie de atribuții,

și anume:
A) În ceea ce privește administrația publică:

a) exercită conducerea generală a administrației publice;

b) conduce și controlează activitatea ministerelor și a celorlalte organe centrale de

specialitatesubordonate;
c) înființează, cu avizul Curții de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa;
d) poate constitui organisme cu caracter consultativ pentru rezolvarea problemelor din
competența sa;
e) poate constitui consilii, comisii și comitete interministeriale în scopul corelării de
politici îndiferite domenii și ramuri de activitate.

B) În ceea ce privește activitatea normativă:

a) inițiază proiecte de legi și le supune Parlamentului pentru adoptare;

b) elaborează proiectul de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de
stat și le supune Parlamentului spre adoptare;
Guvernul are această categorie de atribuții întrucât beneficiază de inițiativă legislativă.
c) emite hotărâri pentru organizarea executării legilor;

13
Constituia Romaniei, editia a 5-a, actualizata la septembrie 2009, Editura Hamangiu, 2009
d) emite ordonanțe în baza unei legi speciale de abilitare și ordonanțe de urgență
potrivitConstituției;
e) asigură executarea de către autoritățile administrației publice a legilor și a celorlalte
dispoziții
normative date în aplicarea acestora.C) În domeniul economico-social:
a) aprobă strategiile și programele de dezvoltare economică a țării, pe ramuri și domenii
de activitate;
b) asigură administrarea proprietății publice și private a statului;
c) asigură realizarea politicii în domeniul social, potrivit Programului de guvernare.

C) În ceea ce privește legalitatea și apărarea națională:

a) asigură apărarea ordinii de drept, a liniștii publice și siguranței cetățeanului, precum

șidrepturile și libertățile cetățenilor;

b) aduce la îndeplinire măsurile având ca scop apărarea țării, organizarea și

înzestrarea forțelor armate.

D) În domeniul relațiilor internaționale:

a) asigură realizarea politicii externe a țării, precum și integrarea României în

structurileeuropene și internaționale;

b) negociază tratatele internaționale care angajează statul român; negociază și încheie

înțelegerileinternaționale la nivel guvernamental;

c) propune Președintelui României acreditarea sau rechemarea reprezentanților

diplomatici ai României în alte state;
d) propune Președintelui României înființarea, desființarea sau schimbarea rangului
misiunilor diplomatice ale României.
E) Alte atribuții:

a) acordă, retrage și aprobă renunțarea la cetățenia română;

 b) cooperează cu organismele sociale interesate pentru îndeplinirea atribuțiilor sale;
are relații decolaborare cu autoritățile administrative autonome;

c) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau care decurg din sarcinile,
obiecivele șifuncțiile sale.

Astfel, Guvernul poate sesiza Curtea Constituțională privind

neconstituționalitatea legilor înainte de promulgarea acestora, numește prefecții și
subprefecții, adoptă măsuri pentruorganizarea alegerii unui nou Președinte când a
intervenit vacanța funcției de Președinte al României, adoptă măsuri pentru oranizarea
referendumului la nivel național, emite puncte de vedere privind propunerile legislative,
etc.
Potrivit principiului separarii puterilor in stat, sistemul judiciar este indepenedent
de celelalte ramuri ale guvernului si este compus dintr-o structura de instante
organizate ierarhic.

Justitia s-a impus din cele mai vechi timpuri ca o functie de judecare a proceselor
de reprimare a persoanelor care produc pagube si suferinte altora prin incalcarea
regulilor sociale stabilite.14

In Romania, justitia se infaptuieste numai de catre Inalta Curte de Casatie si

Justitie si celelalte instante judecatoresti, respectiv curtile de apel, tribunalele si
judecatoriile.

Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta cea mai inalta in grad, avand rolul
de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante
judecatoresti.

Curtile de Apel, in Romania, au sub jurisdictia lor Tribunalele. In prezent sunt 15

Curti de Apel situate in regiunile importante ale tarii. Acestea judeca doar in Appel si
Recurs, in actiunile civile.

14
www.legeasiviata.in.ua/archive/2016/9-1/1
 Judecatoriile au competenta de a judeca orice proces care nu este trimis direct
de lege sub jurisdictia altei Curti. O decizie data de prima instanta de judecata poate fi
atacata cu apel la urmatoarea instanta ierarhica. 15

Capitolul 2. Bugetul de stat

2.1. Bugetul. Concept si evolutie

Bugetul de stat reprezinta totalitatea veniturilor, cheltuielilor si a surselor de

finantare destinate pentru realizarea autoritatilor publice centrale, cu exceptia functiilor
proprii sistemului public de asigurari sociale si sistemului de asigurari obligatorii de
asistenta medicala, precum si pentru stabilirea relatiilor cu alte bugete.

Bugetul de stat se administreaza de catre Ministerul Finantelor. 16

Pe masura evolutiei societatii, termenul « finante » a capatat un sens mai larg,

incluzand o serie de alte activitati, cum ar fi « bugetul statului », « creditul »,
« operatiune bancara sau de bursa », « relatiile cambiale », adica resursele, relatiile si
operatiunile banesti.17

Termenul buget isi are originea in limba latina, desemnand un sac cu bani,
acelasi sens avandu-l si in limba franceza, semnificand o punga sau cufar in care se
pastrau banii cand se intreprindea o calatorie.

Definirea juridica a bugetului este intalnita in Romania pentru prima data in 1929,
odata cu adoptarea legii asupra contabilitatii publice si asupra controlului bugetului si
patrimoniului public.

2.2. Structura bugetului

Bugetul de stat este constituit din venituri si cheltuieli anuale ale statului.

15
www.nhp.ro/organizarea-sistemului-judiciar-in-romania

16
www.gov.ro/bugetul-de-stat

17
Prof. univ. dr. Constantin Anghelache, Prof univ. dr. Madalina-Gabriela Anghel, “Analiza evolutiei finantelor
publice in Romania”
 Veniturile bugetului de stat reprezinta principalele resurse financiare publice care
sunt mobilizate la dispozitia statului, in conditiile legii. Aceste venituri se constituie pe
seama impozitelor, taxelor, contributiilor si veniturilor nefiscale incasate de la agenti
economici si contribuabili (persoane fizice), din varsaminte de la institutiile publice cat si
alte venituri aprobate anual prin legea bugetara.

Veniturile bugetului asigurarilor sociale sunt constituite, in principal, din contributii

pentru asigurarile sociale de stat si contributii pentru pentru pensia suplimentara,
aprobate distinct prin legea anuala a bugetului asigurarilor sociale.

Cheltuielile bugetului de stat reprezinta sumele aprobate anual in bugetul de stat,

in limitele si potrivit destinatiilor stabilite prin legea bugetara anuala, pe care statul le
poate angaja pe parcursul exercitiului bugetar anual.

Cheltuielile care se inscriu in bugetul de stat se grupeaza pe baza clasificatiei

bugetare elaborata de Ministerul Finantelor Publice.

Conform Legii nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finantele publice, bugetul
consolidat al statului are urmatoarea structura :

- bugetul de stat

- bugetul asigurarilor sociale de stat

- bugetul fondurilor speciale

- bugetul trezoreriei statului

- bugetul fondurilor speciale

- bugetul insitutiilor publice autonome

- bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul fondurilor speciale, dupa caz

- bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii

- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garanatate de

stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri
publice
 - bugetul fondurilor externe nerambursabile 18

2.3. Utilitatea bugetului

Bugetul public contribuie la realizarea echilibrului intre nevoile sociale si

mijloacele cu care se acopera. In acest scop se stabileste un raport intre resursele
financiare publice provenite, in principal, din impozite si taxe si nevoile sociale. In cadrul
acestui raport trebuie sa se urmareasca respectarea echitatii in repartitia sarcinii fiscale
asupra membrilor societatii. Astfel, pe baza puterii de contributie a subiectilor impozabili
se stabileste capacitatea de satisfacere a nevoilor generale (utile, necesare sau
indispensabile).19

Rolul bugetului de stat reiese cu pregnanta din legea finantelor publice. El este
considerat un instrument absolut necesar prin care se realizeaza alocarea si
redistribuirea resurselor, reglarea activitatii economice si sociale.

Rolul distributiv al bugetului reiese din aceea ca el reflecta relatii de mobilizare a

resurselor si de repartizare a acestora pentru finantarea unor activitati si actiuni
determinate expres.

Prin buget se redistribuie o parte insemnata a PIB-ului atat prin intermediul

impozitelor si taxelor cat si al cheltuielilor.

Rolul de reglare a vietii economice decurge din faptul ca prin orientarile bugetului
se poate actiona asupra economiei stimuland sau frananand o anumita activitate.
Aceasta se realizeaza prim dimensionarea cheltuielilor, veniturilor si soldului bugetar.

In opinia economistilor clasici, echilibrul bugetar limiteaza interventia statului.

Bazate pe teoria lui Milton Friedman, Politicile bugetare ale diferitelor tari (Marea
Britanie, SUA, Franta, sub anumite guverne) au fost orientate impotriva utilizarii
cheltuielilor, impozitelor si deficitului bugetar ca instrumente de reglare economica. In
aceste conditii, la baza acestor politici au stat : privatizarea, reducerea fiscalitatii,
libertatea preturilor, reducerea deficitului bugetar.

18
Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind Finantele Publice
19
Iulian Vacarel, “Bugetul pe rpograme multianual”, editura Expert Bucuresti, 2002
 Capitolul 3. Contribuțiile sociale obligatorii și rolul lor

3.1. Definire si evolutie

Contributiile sociale obligatorii reprezinta orice contributii care trebuie platite, in

conformitate cu legislatia in vigoare, pentru protectia somerilor, asigurarile de sanatate
sau asigurarile sociale.20

Potrivit multor autori, radacinile implicarii statului in furnizarea bunastarii sociale a

indivizilor se afla in vechile civilizatii precrestine. Aceste ajutoare erau destinate mai
ales celor aflati in nevoie, in caz de calamitate, foamete, razboi.

In Grecia Antica si in Roma Imperiala au aparut, insa, primele forme ale

ajutoarelor sociale statale, sub forma pensiilor si a burselor de studii.

Incepand din secolul al XVII-lea, atitudinea statului fata de cei aflati la nevoie se
schimba, astfel imaginii pozitive a saracului i se substituie o imagine negativa, cea a
unui om care nu produce nimic, atunci cand munca devine o valoare. 21

Doua momente istorice au marcat inceputul implicarii statului modern in

furnizarea bunastarii individuale : Legea Saracilor (The Poor Law) din perioada
elisabetana (1601) in Anglia si introducerea modelului asigurarilor sociale in perioada
cancelarului Bismarck, in Germania anilor 1880.

Introducerea modelului asigurarilor sociale de catre cancelarul von Biscmarck in

cazul accidentarii, a bolii si a pensiilor inseamna prima implicare a statului modern in
protectia sociala a indivizilor pe baza contributiilor, fara a avea prea multi continuatori. 22

Statul bunastarii sociale se generalizeaza la scara mondiala dupa anul 1945,

schimnadu-si natura si functia.23

Analiza amanuntita a datelor statistice si a studiilor publicate arata totusi faptul ca

spre deosebire de alte tari in care politicile sociale, cu programele si serviciile
specializate pentru populatie, prin volumul resurselor financiare alocate, ocupa, de
departe, primul loc in cadrul politicilor publice. InRomania nu se intampla acelasi lucru,
rolul ce se acorda politicilor sociale este unul modest. Acest lucru face ca Romania sa

20
Codul Fiscal, art. 7
21
Cecilia, Deme, “Rolul politicilor sociale in statul bunastarii”, pag, 39
22
Ibidem
23
Cecilia, Deme, “Rolul politicilor sociale in statul bunastarii”, pag, 40
nu se incadreze in nici unul din tre modelele « clasice » ale statului bunastarii, fiind un
sistem mixt, cu un puternic caracter rezidual (liberal).24

3.2. Contributiile sociale in Romania

Contributiile sociale sunt impartite in doua categorii :

A) Contributii sociale suportate de asigurat (contributii individuale)

B) Contributii sociale suportate de angajator

In continuare vom descrie fiecare contributie in parte, astfel :

A) Contributii sociale suportate de asigurat (contributii individuale)

a) Contributia individuala la SOMAJ: Sistemul asigurarilor pentru SOMAJ este

reglementata de Legea 76/2002 (cu mai multe modificari si completari ulterioare) La
Art. 18 din aceasta lege aflam si cine pot fi asiguratii la acest sistem, respectiv ca
asiguratii au obligatia platii contributiei la somaj si dreptul de a beneficia de
indemnizatie de somaj, conform legii 76/2002:

Art. 18 (1) In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate, in conditiile

prezentei legi, persoanele fizice, denumite in continuare asigurati.
(2) Asiguratii pot fi:
a) cetatenii romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in
Romania, in conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) cetateni romani care lucreaza in strainatate, in conditiile legii;
c) cetateni straini sau apatrizi care, pe perioada in care au domiciliul sau
resedinta in Romania, sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri, in conditiile legii.
(3) Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj si au
dreptul sa beneficieze de indemnizatie de somaj, conform prezentei legi."

Art. 19 In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate obligatoriu, prin

efectul legii:
a) persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca
sau pe baza de contract de munca temporara, in conditiile legii, cu exceptia

24
Cecilia, Deme, “Rolul politicilor sociale in statul bunastarii”, pag, 41
persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului
de numire;
c) persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt
numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului;
d) militarii angajati pe baza de contract;
e) persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator;
f) alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si
care nu se regasesc in una dintre situatiile prevazute la lit. a)-e).
Art. 20 Se pot asigura in sistemul asigurarilor pentru somaj, in conditiile
prezentei legi, urmatoarele persoane:
a) asociat unic, asociati;
b) administratori care au incheiat contracte potrivit legii;
c) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
d) membri ai asociatiei familiale;
e) cetateni romani care lucreaza in strainatate, conform legii;
f) alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si
care nu se regasesc in una dintre situatiile prevazute la lit. a)-e).

Art. 17. (1) In vederea stabilirii dreptului de indemnizatie de somaj, somerii

prevazuti la art. 16 lit. a) sunt persoanele care se pot gasi in una dintre urmatoarele
situatii:
a) le-a incetat contractul individual de munca sau contractul de munca temporara
din motive neimputabile lor;
b) le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
c) le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au
fost incadrati in munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza
incetarii definitive a activitatii angajatorului;
d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajati pe baza de contract sau li
s-a desfacut contractul din motive neimputabile lor;
e) le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive
neimputabile lor;
f) au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau
realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de
somaj ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii;
 g) au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care,
ulterior, au redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca;
h) le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor,
in perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;
i) Abrogat;
j) reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai
este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii
definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;
k) le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza conventiei civile.
(2) Sunt asimilate somerilor persoanele aflate in situatiile prevazute la art. 16 lit.
b), daca indeplinesc urmatoarele conditii:
a) sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care
intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca
potrivit pregatirii profesionale;
b) sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de
minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii
profesionale;
c) sunt persoane care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate
in munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut
incadra in munca."
Art. 5. In sensul prevederilor prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au
urmatoarele semnificatii:
I. angajator - persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul,
in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane
juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de
munca in conditiile legii;
II. loc de munca - cadrul in care se desfasoara o activitate din care se obtine un
venit si in care se materializeaza raporturile juridice de munca sau raporturile juridice
de serviciu;
III. persoana in cautarea unui loc de munca - persoana care face demersuri
pentru a-si gasi un loc de munca, prin mijloace proprii sau prin inregistrare la agentia
pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau, dupa
caz, resedinta ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat in conditiile legii;
IV. somer - persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
 a) este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la
indeplinirea conditiilor de pensionare;
b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea
unei munci;
c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati
autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat salariul de baza minim brut pe tara
garantat in plata, in vigoare;
d) este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar
gasi un loc de munca.
V. asigurat - persoana fizica care realizeaza venituri, potrivit legii, si este
asigurata pentru riscul pierderii locului de munca, prin plata contributiei de asigurari
pentru somaj;
VII. indemnizatie de somaj - o compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare
a pierderii locului de munca sau a veniturilor absolventilor institutiilor de invatamant si
militarilor care au efectuat stagiul militar si care nu s-au putut incadra in munca;

b) Contributia individuala la SANATATE: Sistemul asigurarilor la SANATATE este

reglementata de Legea 95/2006 (cu mai multe modificari si completari ulterioare)! Plata
contributiei individuale este reglementata de Ordin Nr. 617 din 13 august 2007, de
unde aflam ca trebuie sa platim contributia la sanatate chiar daca nu realizam venituri:

Art. 28. Persoanele care au obligatia de a se asigura si nu pot dovedi plata

contributiei sunt obligate pentru a obtine calitatea de asigurat sa achite contributia legala
pe ultimele 6 luni, daca nu au realizat venituri impozabile pe perioada termenelor de
prescriptie privind obligatiile fiscale. Contributia in acest caz se calculeaza la salariul
minim brut pe tara in vigoare la data platii, calculandu-se majorari de intarziere. Nivelul
majorarilor de intarziere este cel in vigoare la data platii.

c) Contributia individuala la CAS: Sistemul asigurarilor sociale este reglementata de

Legea 19/2000, iar incepand cu anul 2011 de Legea 263/2010! O parte din contributia
individuala este directionata (daca este cazul) catre fondul de pensii administrata privat,
prevazut de Legea 411/2004
In schimbul sumelor platite asiguratii vor beneficia de pensie daca indeplinesc
conditiile de pensionare.

B) Contributii sociale suportate de angajator

 a) Contributia angajatorului la SOMAJ: In conformitate cu Legea 76/2002 (cu
modificarile si completarile ulterioare), contributia angajatorului la SOMAJ reprezinta
stagiu de cotizare pentru asigurat (pe langa contributia individuala la SOMAJ, conform
Capitolul 2, Sectiunea 1, Art. 5 (V.)

b) Contributia angajatorului la SANATATE: In conformitate cu Legea 95/2006 (cu

modificarile si completarile ulterioare), angajatorul datoreaza contributia la sanatate,
inclusiv pentru concediile medicale suportate din fondul propriu, in conditiile in care
angajatorul, ca persoana juridica, nu va beneficia NICIODATA de servicii medicale si in
situatia in care pentru controlul medical periodic al angajatilor acesta este obligat sa
asigure fonduri (Art.37 litera a) din Legea 95/2006.

c) Contributia angajatorului la CAS: In conformitate cu Legea 263/2010, Art. 27, alin

(3), angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale, in conditiile in care, conform
Art. 3, "o) riscuri asigurate — evenimentele care, la producerea efectelor lor, obliga
institutiile sistemului public de pensii sa acorde asiguratilor prestatiile sociale, cu
respectarea prevederilor prezentei legi (invaliditate, batranete si deces);", angajatorul, ca
persoana juridica, nu poate beneficia niciodata de riscurile asigurate, iar asiguratul
datoreaza contributie individuala pentru asigurarea acestor riscuri.

d) Contributia angajatorului la FAAMBP (Fondul de Accidente de Munca si Boli

Profesionale): In conformitate cu Legea nr.346/2002, incepand cu data de 01.01.2005
functioneaza sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. Cota
pentru contributia la fondul de accidente este stabilit in functie de clasa de risc aferent
domeniului de activitate (CAEN). In schimbul acestei contributii, angajatii beneficiaza de
concediile medicale ca urmare a unui accident de munca sau boala profesionala.

e) Contributia angajatorului la CPCI (Contributia Pentru Concedii si Indemnizatii): In

conformitate cu OUG 158/2005 (cu modificari ulterioare), incepand cu 01.01.2006
angajatorul datoreaza contributia pentru concedii si indemnizatii. In schimbul acestei
contributii, angajatii beneficiaza de concedii medicale de asigurari sociale de sanatate.
Angajatorul suporta din fondul de salar primele 5 zile calendaristice pentru
incapacitate temporara de munca, precum si restul zilelor de concediu medical pe care
le va recupera in termen de 30 de zile de la FNUASS (Fondul National Unic de Asigurari
Sociale de Sanatate), de la depunerea cererii de restituire.
 f) Contributia angajatorului la FGPCS (Fondul de Garantare pentru Plata Creantelor
Salariale): In conformitate cu Legea 200/2006, incepand cu 01.01.2007 angajatorul
datoreaza contributia pentru fondul de garantare pentru plata creantelor salariale.
Angajatorii datoreaza aceasta contributie aplicata asupra fondului total de salarii
brute realizate de salariati, iar din acest fond se suporta creantele salariale datorate de
angajatorii aflati in stare de insolventa. Suma totala suportata de acest fond nu poate
depasi 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

3.4. Baza de calcul si termene de plata

Contributia asiguratorie pentru munca (CAM) este singura care se afla in sarcina
angajatorului. Baza de calcul a contributiei o reprezinta „suma castigurilor brute
realizate din salarii si venituri asimilate salariilor, in tară si in strainatate”,
conform Codului Fiscal, cota fiind de 2,25% din salariul brut.
CAM este, practic, un cumulul dintre actualele contributii pentru risc de somaj,
accidente de munca, concedii medicale, creante salariale.
Termen de plata: 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza
drepturile salariale si/sau veniturile de natura acestora sau 25 inclusiv a lunii urmatoare
trimestrului pentru care se datoreaza drepturile salariale si/sau veniturile de natura
acestora, dupa caz

Contribuţia de asigurări sociale (pensii), denumită în continuare CAS, este cea

mai mare contribuţie pe care atât angajatul, cât şi angajatorul au obligaţia să o
plătească, în anumite condiţii.
Legea nr 227/2015 privind codul fiscal cu modif. si compl. ulterioare; Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modif. si completarile ulterioare:

-25%, din care 3,75% se distribuie la fondul de pensii private, conf. Legii
nr. 411/2004 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. 25

Se adauga +4% pentru conditii deosebite de munca/ +8% pentru conditii

speciale.

25
www.mfinante.gov.ro
 Termen de plata: 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza
drepturile salariale si/sau veniturile de natura acestora sau 25 inclusiv a lunii urmatoare
trimestrului pentru care se datoreaza drepturile salariale si/sau veniturile de natura
acestora, dupa caz.

Contributia de asigurari sociale de sanatate datorata de salariati (CASS):

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare,

Legea nr. 95/2006 republicata privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si
completarile ulterioare:

-10% din salariul brut, datorata de salariat, platitia de angajator.

Termen de plata: 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza

drepturile salariale si /sau veniturile de natura acestora sau 25 inclusiv a lunii următoare
trimestrului pentru care se datoreaza drepturile salariale si /sau veniturile de natura
acestora, dupa caz.26

Total contributii sociale de la 1 ianuaire 2018: 37.25% din salariul brut.

Capitolul 4. Asigurările de sănătate – Studiu de caz

Boala, fiind o situatie de fapt nefavorabila, poate fi prevenita respectiv supusa

unor tratamente care finalmente au drept scop mentinerea, recuperarea starii de
sanatate a populatiei. Starea de sanatate, constituie, unul dintre cei mai reprezentativi
indicatori ai standardului de viata ai populatiei, al prosperitatii economice si sociale a
unei societati.

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea ca reprezentând o buna

stare completa pe plan fizic, mintal si social, si nu numai absenta bolii sau a suferintei.

26
Ibidem
 Sanatatea nu este numai un bun social, ci reprezinta cea mai importanta resursa
economica a societatii.

Baza legala:

Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii

Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a

ocrotirii sanatatii populatiei care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru
asigurati.

Dreptul de a fi asigurat în sistemul de asigurari sociale de sanatate din România

revine cetatenilor români sau straini, apatrizi cu domiciliul în România, respectiv celor
cu dreptul de sedere temporara în România.

In sistemul de asigurare de sanatate, în mod obligatoriu se regasesc:

- asigurati care platesc o contributie lunara pentru asigurarile sociale de

sanatate -salariatii si asiguratii individuali.
- asigurati fara plata contributiei de asigurari sociale de sanatate, astfel:
* copiii si tinerii pâna la vârsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenti sau ucenici
si daca nu realizeaza venituri din munca.
* persoanele cu handicap, care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte
surse ori se afla în grija familiei;
*sotul, sotia, parintii si bunicii, fara venituri proprii, aflati în întretinerea unei
persoane asigurate;
*persoanele cu drepturi stabilite prin legi speciale - veterani de razboi, detinutii
politici, refugiati, revolutionari etc.
*bolnavii cu afectiuni incluse în programele nationale de sanatate.
*femeile însarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub
salariul de baza minim brut pe tara.
- asigurati pentru care contributia se plateste de la bugetul de stat sau din
bugetul asigurarilor sociale de stat. Din aceasta categorie fac parte persoanele care:
* satisfac serviciul militar în termen;
* se afla în concediu pentru incapacitate temporara de munca acordat în urma
unui accident de munca.
 * se afla în concediu pentru cresterea copilului pâna la împlinirea vârstei de 2 ani
si în cazul copilului cu handicap, pâna la împlinirea vârstei de 3 ani;
* executa o pedeapsa privativa de libertate sau sunt în arest preventiv;
*persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;
*fac parte dintr-o familie, care are dreptul la venitul minim garantat
* pensionarii, pentru veniturile din pensii pâna la limita supusa impozitului pe
27
venit.
Asiguratii în sistemul asigurarilor sociale de sanatate au dreptul la:

- un pachet de servicii de baza acordata cu consultarea:

Colegiului Medicilor din România (CMR);

Colegiului Medicilor Dentisti din România (CMDR);

Colegiului Farmacistilor din România (CFR);

Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România (OAMMR);

Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor (OBBC), precum si a

organizatiilor patronale si sindicale reprezentative din domeniul medical.

Pentru a putea beneficia de drepturile de asigurari sociale de sanatate asiguratii

au urmatoarele obligatii:

- sa se înscrie pe lista unui medic de familie

- sa anunte medicul de familie ori de câte ori apar modificari în starea lor de
sanatate;

- sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractul-

cadru;

- sa anunte în termen de 15 zile medicul de familie si casa de asigurari asupra

modificarilor datelor de identitate sau a modificarilor referitoare la încadrarea lor într-o
anumita categorie de asigurati;

- sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului;

- sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar;

27
http://www.ms.ro/legislatie/
 - sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentând coplata, în
conditiile stabilite prin contractul-cadru;

- sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atesta

calitatea de asigurat.28

După modificarea Codului fiscal prin OUG 79/2017, Ministerul Finanţelor a

publicat acum şi un proiect de hotărâre care modifică normele de aplicare. Acestea
oferă mai multe exemple de calcul a CAS şi CASS, pentru persoanele care obţin
venituri din activităţi independente, chirii sau dividende.

Ordinul nr. 4140 din 27 decembrie 2017 aproba modelul si continutul

urmatoarelor formulare:
– Declaratie privind venitul asupra caruia se datoreaza contributia de asigurari
sociale si cu privire la incadrarea veniturilor realizate in plafonul minim pentru stabilirea
contributiei de asigurari sociale de sanatate
– Decizie de impunere privind stabilirea contributiei de asigurari sociale si a
contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru persoane fizice.

In ceea ce priveste contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS),

persoanele fizice care nu se incadresa in cateroriile de persoane exceptate de la plata
CASS, potrivit prevederile art. 154 din Codul fiscal, datoreaza contributia daca
realizeaza venituri anuale anuale cumulate cel putin egale cu 12 salarii de baza minime
brute pe tara din una sau mai multe surse de venituri, din urmatoarele categorii:
a) Venituri din activitati independente
b) Venituri din asocietea cu o persoana juridical
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor
d)venituri din investitii
e) venituri din activitati agricole, sivilcultura si piscicultura
f) venituri din alte surse

Persoanele fizice care realizeaza venituri anuale sub nivelul de 12 salarii de baza
minim brute pe tara pot opta pentru depunerea declaratiei si pentru plata CASS in
28
www.cnas.ro/casailfov/page/contributia-de-asigurari-sociale-de-sanatate.html
aceleasi conditii ca si in cazul care realizeaza venituri anuale peste nivelul a 12 salarii
de baza minime brute, optiunea fiind obligatorie intregul an fiscal

Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 170 din Codul fiscal:

O persoană fizică a realizat în cursul anului fiscal 2017, din desfăşurarea unei
activităţi independente (activitatea de avocatură), un venit net anual de 80.000 lei.
Obligaţiile contribuabilului, din punct de vedere al contribuţiei de asigurări sociale
de sănătate (CASS), începând cu anul 2018:

-Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna ianuarie
2018 este de 1.900 lei. Plafonul minim anual în funcţie de care se stabileşte obligaţia
plăţii CASS în anul 2018: 22.800 lei = 1.900 lei x 12 luni venitul net anual realizat în
anul precedent: 80.000 lei.

Întrucât venitul net realizat în anul precedent este mai mare decât nivelul a de 12
ori salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se
stabileşte contribuţia, contribuabilul are obligaţia plăţii CASS în anul 2018 la o bază
lunară de calcul egală cu nivelul salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în
vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia, respectiv 1.900 lei pentru anul
2018. Contribuabilul depune la organul fiscal, până la 31 ianuarie 2018, inclusiv,
declaraţia privind încadrarea veniturilor realizate în plafonul lunar. CASS lunară datorată
de contribuabil în anul 2018 este de 190 lei (1.900 lei x 10%) CASS anuală datorată de
contribuabil în anul 2018 este de 2.280 lei (190 lei x 12 luni) Organul fiscal stabileşte
CASS datorată de contribuabil prin decizie de impunere, iar plata contribuţiei se
efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din
fiecare trimestru.

Tip activitate An fiscal Salariu min. Venit anual/lei Plata CASS

brut/lei
avocatura 2017 1900 80.000 2280

Tabel 1.1. Situatia platii anuale a contributiei CASS de catre o persoana fizica
 Concluzii

Pe parcursul ultimilor ani, Romania a cunoscut o modificare substantiala in

modul sau de finantare a sectorukui de sanatate, si anume, o schimbare fata de
finantare de asistenta medicala, prin intermendiul unui sistem de asigurare.

Avand in vedere tendint tot mai mare a populatiei de a se imbolnavi, priooritatea

consta in garantarea ingrijilor medicale pentru fiecare persoana , asigurata sau nu.

Tara noastra trebuie sa implementeze Strategia Nationala de Sanatate si sa

investeasca in sanatate, in educatia pentru sanatate, in resurse umane profesioniste, in
infrastructura sanitara moderna si adaptata cerintelor societatii moderne.

Asigurarea, realizarea și menținerea securității naționale, sub toate dimensiunile

sale, reprezintă caracteristica de bază a statului modern. Asigurarea predictibilității
dimensiunii de sănătate a securității naționale necesită abordări din perspective atât
verticale, care implică operaționalizarea ideii de securitate umană la diferite niveluri de
analiză și decizie în acest domeniu, cât și orizontale, care impun realizarea unor
interpretări ale problematicii securității naționale în context regional, zonal și global.

In concluzie, sanatatea trebuie privita ca un factor cheie de dezvoltare, ca o

resursa pe termen lung si nu ca o consumatoare de resurse. O natiune imbatranita, cu
oameni bolnavi, cu un sistem sanitar inadecvat incapabil sa raspunda nevoilor de
sanatate si ineficient din punct de vedere financiar, nu poate fi o natiune sanatoasa si
prospera

Bibliografie

1.“Teoria si practica bunastarii”, Iovitiu M., 2000, Editura Teora, Bucuresti

2. www.filbuc-caa.ro/ro/istoric/scurt-istoric-al-asigurarilor-social-in-romania
3. “Finante Publice Buget si Trezorerie publica”, Aurel Ocatvian Berea, , Bucuresti 2007,
pag.12
4. “Introducere in stiinta politica”, cap. IV, Rodica Tantau
5. “Natii si nationalism”, pag.177, Chisinau, Hobsbawn E.
6. http://www.constantinrotaru.ro/2009/10/25/omul-si-statul/

7. http://www.economiesociala.net/imag/files_4/12925207544e2d25735e988.pdf
8. Coordonatori Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu, Dicţionar de sociologie, Bucureşti,
Editura Babel, 1993, p. 465
9. Luana Miruna Pop, Dicţionar de economie, Editura Expert, 2002, p. 552
10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Statul_bun%C4%83st%C4%83rii
11. Antonie Iorgovan, “Tratat de drept administrativ”, vol I, ed.4, Editura All BECK
Bucuresti, 2000, pag. 338.
12. Constituia Romaniei, editia a 5-a, actualizata la septembrie 2009, Editura
Hamangiu, 2009

13. www.legeasiviata.in.ua/archive/2016/9-1/1

14. www.nhp.ro/organizarea-sistemului-judiciar-in-romania
15. www.gov.ro/bugetul-de-stat
16. Prof. univ. dr. Constantin Anghelache, Prof univ. dr. Madalina-Gabriela Anghel,
“Analiza evolutiei finantelor publice in Romania”
17. Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind Finantele Publice
18. Iulian Vacarel, “Bugetul pe rpograme multianual”, editura Expert Bucuresti, 2002
Codul Fiscal, art. 7
19. Cecilia, Deme, “Rolul politicilor sociale in statul bunastarii”, pag, 39
20. Cecilia, Deme, “Rolul politicilor sociale in statul bunastarii”, pag, 40
21. www.mfinante.gov.ro
22. http://www.ms.ro/legislatie/
23. www.cnas.ro/casailfov/page/contributia-de-asigurari-sociale-de-sanatate.html