Curs de apologetică creştină

Norman Geisler – “Mic dicţionar Filozofic” (1973)

Extrase: Aurelian Şt. Chibici
Cuprins:
Partea Întâi: Metodologie
1. Agnosticismul
2. Raţionalismul
3. Fideismul
4. Experienţialismul
5. Evidenţialismul
6. Pragmatismul
7. Combinaţionalismul
8. Formularea unor texte adecvate pentru adevăr
Partea a doua: Apologetica teistă
9. Deismul
10.Panteismul
11.Panenteismul
12.Ateismul
13.Teismul
Partea a treia: Apologetica creştină
14.Naturalismul şi supranaturalul
15.Obiectivism şi istorie
16.Credibilitatea istorică a Noului Testament
17.Dumnezeu şi autoritatea lui Isus Hristos
18.Inspiraţia şi autoritatea Bibliei.

Din prefaţă
Această lucrare de apologetică creştină are trei părţi.
Partea întâi examinează diferite teste pentru adevăr, cu scopul de a stabili o bază
pentru testarea adevărului diferitelor concepţii despre lume şi viaţă.
Partea a doua aplică testele pentru adevăr la diferite concepţii despre lume şi
viaţă şi conchide că teismul este singura concepţie adecvată.
Partea a treia lucrează în contextul unei concepţii teiste despre lume şi viaţă cu
scopul de a verifica afirmaţiile unice ale creştinismului cu privire la Hristos şi cu
privire la autoriatatea Bibliei.
Direcţia fundamentală pe care o urmează această apologetică istorică îşi are
originea la apostolii din Noul Testament, a fost dezvoltată de Augustin şi a ajuns la
maturitate în lucrările lui Toma d’Aquino. Esenţa acestei abordări apologetice este că
creştinismul este interesat în apărarea adevărului că Isus Hristos este Fiul lui
Dumnezeu şi că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu.
Totuşi înainte de a stabili aceşti doi piloni pe care se bazează unicitatea
creştinismului, trebuie să dovedim existenţa lui Dumnezeu, iar teismul este o condiţie
necesară pentru creştinism.

1
Cap. I - Agnosticismul

Agnostisim (gr. agnostos, - necunoscător) concepţie filozofică care neagă

posibilitatea cunoaşterii esenţei realităţii, a reflectării ei veridice în conştiinţa
oamenilor, creând premise pentru negarea existenţei realităţii obiective.
Termenul de agnostisim a fost inventat de T.H. Huxley, înţelesul literar fiind
deci necunoaştere, opusul gnosticismului. Huxley a negat orice posibilitate a
cunoaşterii lui Dumnezeu, motivând că orice afirmaţie care nu este fie o relaţie pură
de idei (o definiţie sau o relaţie matematică), fie un fapt real (empiric sau faptic) este
fără sens, toate afirmaţiile despre Dumnezeu fiind în afara acestor categorii,
cunoaşterea lui Dumnezeu ar fi imposibilă.
Agnosticismul complet se contrazice singur; el se reduce la afirmaţia
autodistrugătoare potrivit căreia: “Putem cunoaşte suficient despre o realitate, ca să
afirmăm că nu poate fi cunoscut nimic despre realitate”. Această afirmaţie conţine în
sine tot ce este necesar pentru a fi contrazisă.
Există două genuri de agnosticism: limitat şi nelimitat. Cel dintâi nu este o
ameninţare pentru creştinism ci este compatibil cu afirmaţia sa referitoare la
cunoaşterea finită a unui Dumnezeu infinit. Agnosticismul nelimitat, însă, este
autodistrugător (contradictoriu) deoarece implică o cunoaştere a realităţii, tocmai
pentru a nega posibilitatea oricărei cunoaşteri a realităţii.

Capitolul II. – Raţionalismul

Seminţele raţionalismului au fost sădite ferm în lumea apuseană încă din

vremea lui Platon. În Evul Mediu raţionalismul a fost promovat de gânditori ca
Avicena, şi de scolastici ca Duns Scotus, înflorind în triumviratul Descartes, Spinoza
şi Leibnitz. Raţionalismul este caracterizat prin accentul pe care-l pune pe capacitatea
înnăscută sau apriori a raţiunii umane de a cunoaşte adevărul. În esenţă raţionaliştii
susţin că ceea ce poate fi cunoscut sau demonstrat prin raţiunea umană este adevărat.
Raţionalismul poate fi înţeles cel mai uşor prin contrast cu empirismul.
Raţionalismul pune accent pe gândire în procesul de cunoaştere, empirismul pune
accent pe simţuri, care poate duce la scepticism sau la materialism.
Ceea ce ne interesează este o evaluare a raţionalismului cu metodă de
cunoaştere a lui Dumnezeu, dar raţionalismului îi lipseşte o bază raţională proprie. De
aceea, existenţa lui Dumnezeu nu poate fi demonstrată cu necesitatea logică. Dacă
teismul creştin trebuie dovedit adevărat, atunci trebuie căutat un alt test pentru
adevăr.

Capitolul III. – Fideismul (latin – fides, adică credinţă)

Având în vedere că empirismul a dus la sceptisim, iar raţionalismul nu poate

demonstra în mod raţional propriile sale principii primare, fideismul devine o
alternativă mai viabilă în cunoaşterea religioasă.
2
 Fideismul este o concepţie filozofică de tip spiritualist, care fie că acordă
prioritate credinţei faţă de raţiune şi ştiinţă, atât pe plan teoretic cât şi practic, fie că
pune credinţa pe acelaşi plan cu raţiunea şi ştiinţa.
Unul dintre fideiştii celebrii a fost Blaise Pascal (1623-1662). El şi-a propus să
distrugă credinţa în raţiune, pentru a restaura “credinţa în credinţă”. Concluzia lui
Pascal făcută raţiunii omului este plină de scepticism şi umilinţă. Omul este o “trestie
gânditoare”, incapabil de ignoranţă totală şi de cunoaştere absolută. De aceea, el zice:
“Cunoaşte deci, omule mândru, ce paradox eşti tu însuţi. Umileşte-te, raţiune slabă;
taci fire nătângă … ascultă-L pe Dumnezeu”.
Cum a ajuns la această convingere? După ce s-a remarcat ca matematician,
fizician, filozof şi scriitor, cu contribuţii în hidrostatică, inventând şi o maşină de
calcul, urmare unei viziuni, sau răpiri în duhul relatate într-o notiţă găsită după
moartea sa, în căptuşeala hainei salecu data şi orele viziunii, în anul 1654 s-a retras la
mănăstirea jansenistă Port-Royal, unde a conceput scrisorile provinciale, îndreptate
împotriva iezuiţilor şi o încercare neterminată de apologie a religiei creştine,
publicată postum sub titlul “Cugetări”.
Pentru Pascal, inima are raţiunile ei despre care raţiunea nu ştie nimic. Raţiunea
nu-l poate găsi nicicând pe Dumnezeu, deoarece “inima este aceea care-L simte pe
Dumnezeu şi nu raţiunea” şi este darul lui Dumnezeu; nu cred că am spus că ar fi un
dar al raţiunii. De aceea credinţa este generată de umilinţă, supunere şi inspiraţie.
Credinţa este diferită de dovedire; nu spune ştiu, ci cred, o religie adevărată este cea
care vindecă mândria şi păcatul omului.
Soren Kierkegaard (1813-1855) prezintă cele trei stadii ale vieţii: esteric, etic şi
religios, separate prin câte o prăpastie a disperării, peste care se poate trece numai
printr-un salt al credinţei.
Contrastul dintre estetic şi etic este exemplificat prin diferenţa dintre sentiment
şi decizie, de la o viaţă egocentrică, la o viaţă centrată în lege. La trecerea în stadiul
religios. Modul în care religiosul transcede eticul, se poate vedea în întâmplarea cu
Avraam. Legea morală a spus: “Să nu ucizi”, dar Dumnezeu i-a spus lui Avraam: “Ia-l
pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti … şi adu-l ca ardere de tot pe un
munte pe care îţi voi spune”. (Genesa 22:2). În această suspendare teologică a
eticului, credinţa lui Avraam transcede raţiunea, decizia lui existenţială are prioritate
faţă de obligaţia etică.
Fideismul cu toate argumentele sale, care au adus multe idei importante în
tabloul global al cunoaşterii religioase, cum este accentul pus pe dimensiunea
personală, subiectivă şi existenţială a adevărului şi a vieţii religioase, totuşi, ca test
pentru adevărul unei concepţii despre lume şi viaţă (cum este teismul creştin),
fideismul este complet inadecvat, deoarece nu oferă nici un test.

Cap. IV – Experienţialismul
Din capitolul anterior am aflat că fideismul implică adeseori un apel implicit la
experienţă ca test pentru adevărul crezului său.
Pascal a făcut apel la simţirea lui Dumnezeu de către inimă, iar Kirkegaard a
făcut apel la o întâlnire personală cu Dumnezeu prin Cristos. Chiar dacă unii susţin

3
experienţa ca test pentru adevăr, există o diferenţă importantă între sursa crezurilor
cuiva şi mandatul sau garanţia pentru susţinerea lor: unele poziţii expuse în
continuare tind să folosească experienţa atât ca sursă, cât şi ca mandat.
Experienţialismul susţine că orice adevăr este determinat prin experienţă şi că
există o experienţă religioasă care poate fi recunoscută şi care este autoedificatoare.
Dar dacă afirmaţia experienşialismului poate fi adevărată cu privire la sursa şi baza
adevărului, este în mod hotărât greşită dacă este luată ca test sau justificare pentru
adevărul acestei afirmaţii. Experienţa este doar o stare sau o condiţie a persoanelor, în
timp ce adevărul este o caracteristică a afirmaţiilor.

Cap. V. – Evidenţialismul
Creştinismul este o religie istorică iar apologeţii creştini au făcut frecvent apel
la dovezile istorice despre viaţa, moartea şi învierea Domnului Isus Cristos ca
verificarea declaraţiei creştinismului de a fi adevărat. Totuşi, apelul la dovezi nu este
nicidecum limitat la trecut, adică la dovezi istorice. Alţi apologeţi au făcut apel la
dovezi actuale din lumea naturală. Unii gânditori creştini au făcut apel la viitor sau
dovezi escatologice pentru a verifica a verifica adevărul creştinismului.
William Paley (1743-1805) arată că dacă am găsi un ceas pe un câmp pustiu, în
mod natural şi corect am trage concluzia că acest ceas e făcut de un ceasornicar. Tot
aşa dacă studiem lumea înconjurătoare în complexitatea ei, vedem că ea a fost creată
după un plan şi un scop al creaţiei, ceea ce în mod logic duce la un Creator.
Materialiştii pun creaţia şi viaţa pe pământ pe seama întâmplării, în evoluţia
plantelor, animalelor şi a omului, conform teoriei probabilităţilor, s-a dovedit a fi de 1
urmat de trei milioane de zerouri.
Materialiştii susţin contrariul realităţii existenţei universului prin accidente s-au
apariţii întâmplătoare a cosmosului sau a vieţii, prin evoluţie de la inferior la superior,
ori legea entropiei (a doua lege a termodinamicii) confirmă că lumea are tendinţă spre
dezordine, având permanentă nevoie de corectare şi planificare, care dacă nu ar avea
în spatele ei o forţă care să impună ordinea, ar deveni din ce în ce mai haotică.
Evidenţialismul ancorează adevărul în fapte şi evenimente şi totuşi nu spune
totul despre Dumnezeu.

Cap. VI – Pragmatismul (gr. “pragma” – acţiune)

Pragmaticii susţin că adevărul nu poate fi gândit sau simţit, dar că poate fi

descoperit când cineva vrea să-l trăiască, dar există o diferenţă între teoria pragmatică
între adevăr şi un test pragmatic pentru adevăr. Apologeţii creştini resping teoria
pragmatică, dar folosesc testul pragmatic ca parte a testului lor pentru adevărul
creştinismului. Sunt o serie de idei importante expuse de pragmatici şi care nu sunt
străine de creştinismul biblic şi cu toate acestea pragmatismul nu face casă bună cu
creştinismul.

4
Cap. VII – Combinaţionalismul
Combinaţionalismul oferă câteva idei importante cu privire la problema
adevărului. Modelele sau cadrele de interpretare sunt necesare pentru stabilirea
sensului şi sensul are dimensiuni logice, faptice şi poate chiar existenţiale. Totuşi ca
test pentru adevărul unui model general de interpretare sau al unei concepţii despre
lume şi viaţă, combinaţionalismul nu este suficient. Prin simpla punere laolaltă a mai
multor teste inadecvate pentru adevăr nu obţinem un test adecvat. Tezele
combinaţionalismului sunt insuficiente pentru excluderea sistemelor opuse şi în cazul
acesta sunt ineficace pentru stabilirea adevărului unui sistem oarecare în detrimentul
altora.

Cap. VIII – Formularea unor teste adecvate pentru adevăr

Ceea ce face ţinta căutării tuturor oamenilor, după cum am văzut, este adevărul,
indiferent de natura sa. În ce-i priveşte pe filozofii tuturor timpurilor, atenţia le-a fost
îndreptată asupra problemelor legate de etică precum şi natura dumnezeirii şi a
relaţiei divinitate-om şi invers. Pilat Îl întreabă pe Domnul Isus ce este adevărul, pe
Cel ce este adevărul absolut, dar răspunsul nu l-a primit. De ce? Pentru că nu era
pregătit să-L primească. Adevărul este cuprins în Sfânta Biblie şi numai cei ce o
primesc fără prejudecăţi şi care pun învăţăturile ei mai presus de orice filozofie
omenească, se pot bucura de lumină. Eminescu se întreabă şi el, unde vom găsi
cuvântul ce exprimă adevărul?
După cum am văzut, nici agnosticismul, raţionalismul, fideismul,
experienţialismul, evidenţialismul, pragmatismul şi nici combinaţionalismul n-au
reuşit să dea teste adecvate pentru adevăr.
- Scepticismul recomandă să nu emitem nici o judecată despre adevăr;
- Agnosticismul susţine că orice cunoaştere cu privire la realitate (adevăr) este
imposibilă;
- Fideismul nu este de fapt un test pentru adevăr ci doar o revendicare a adevărului;
- Evidenţialismul nu elimină posibilitatea ca şi alte concepţii să fie adevărate;
- Pragmatismul nu reuşeşte să elimine concepţiile opuse.
Deci, primele 7 capitole au încercat să arate că scepticismul şi agnosticismul se
contrazic singure şi că metodele tradiţionale majore sunt inadecvate pentru testarea
unei concepţii despre lume şi viaţă.
Deci, dacă putem stabili că toate concepţiile neteiste fac afirmaţii neafirmabile
în legătură cu acele concepţii le putem respinge ca false.
Dacă putem arăta că teismul este singura concepţie afirmabilă care este
incontestabilă, atunci îl vom dovedi ca adevărat şi asupra valabilităţii teismului ca test
pentru adevăr, va trebui să studiem capitolul al II-lea al prezentei lucrări.

5
Partea a II-a. Apologetica teistă
Deismul, panteismul, panenteismul, ateismul şi teismul

Cap. IX – Deismul
În prezent deismul nu este o concepţie majoră despre lume şi viaţă, dar este
important atât din punct de vedere istoric, cât şi prin durabilitatea lui. Deism (lat
“deus” – zeu, Dumnezeu) – orientare filozofică religioasă apărută în secolul XVII-
XVIII în occidentul Europei, care a supus unei critici raţionaliste religiile şi
confesiunile creştine (catolicismul, ortodoxismul şi protestantismul) opunându-le o
religie “naturală” sau “raţională”. Au respins conţinutul concret al dogmelor
diferitelor religii căutând să desprindă nucleul raţional care ar fi comun tuturora, ca să
elaboreze o religiozitate abstractă. Acest nucleu raţional diferă de la un deist la altul.
Ceea ce le e comun, este recunoaşterea lui Dumnezeu numai ca o cauză primă
impersonală a universului şi negarea intervenţiei sale în desfăşurarea fenomenelor din
univers, a minunilor, ceea ce îi apropie de cultele asiatice care susţin că şi Brahma
după crearea lumii s-a retras în afara ei. În general, deismul susţine conform lui
Herbert of Cherbury (1583-1648) următoarele:
I. Există un singur Dumnezeu Suprem
II. El trebuie să primească închinare
III. Virtutea şi Pietatea sunt principalele părţi ale închinării divine
IV. Trebuie să ne pară rău de păcatele noastre şi să ne pocăim de ele.
V. Bunătatea Divină împarte atât răsplătiri cât şi pedepse, atât în viaţa aceasta cât
şi în viaţa viitoare.
Deistul John Teland (1670-1722) şi-a concentrat energia şi atacurile sale atât
împotriva clericilor cât şi a Bibliei. Nu admitea minunile decât numai la Moise şi la
Domnul Isus. După anul 1742, deismul a intrat în declin. Deistul Peter Annet (1693-
1760) necrezând în minuni, a contestat până şi învierea Domnului Isus.

Cap. X – Panteismul (gr. pan – tot şi Theos – zeu)

Panteismul este diametral opus deismului. Deismul pune accent pe distincţia

despre Dumnezeu şi lumea reală, în timp ce panteismul pune accent pe ideea
identităţii lui Dumnezeu cu lumea reală, respectiv Dumnezeu şi natura sunt identice,
unii panteişti dizolvându-l pe Dumnezeu în natură, alţii dimpotrivă, dizolvând natura
în Dumnezeu. Această concepţie e numită şi panteism, prin asemănarea câtorva
concepte. Plotinus, Spinoza, Ranhakrishmam, filozofi neo-hinduşi au fost panteişti de
nuanţe diferite.
Nu cred că Dumnezeu a creat lumea din lumea din nimic şi cred că atât creaţia
cât şi răul, rezultă ca necesitate din Dumnezeu. Dumnezeu pentru ei nu este nici
personal nici conştient. În ultimă instanţă universul este Cel Unic.

Cap. XI - Panenteismul
Concepţia panenteistă despre lume se centrează în jurul unui dumnezeu finit şi
(de obicei) bipolar al cărui pol concret este identificat este identificat cu lumea
6
temporală şi al cărui pol potenţial este constituit de posibilităţile eterne dincolo de
lume. Acest Dumnezeu nu este infinit nici în putere nici în perfecţiune, ci creşte în
perfecţiune în cooperare cu omul în realizarea valorii care este apoi înmagazinată şi
păstrată în Dumnezeu.
Panenteismul poate fi descris cel mai bine ca un compromis între teism şi
panteism.

Cap. XII – Ateismul

Ateism (gr. a – fără şi Theos – zeu) concepţie materialistă care respinge
categoric orice credinţă în supranatural, în existenţa lui Dumnezeu, a spiritelor şi a
vieţii de după moartea trupului.
Există mai multe forme de ateism. Ateii tradiţionali nu cred că a existat, există
sau va exista un Dumnezeu. Ateii mitologici ca Nietzche cred că Dumnezeul-mit, a
existat cândva, a fost un model în care oamenii au crezut şi pe baza căruia au trăit,
deoarece acest mit a murit şi nu mai este funcţional. Recent Thomas Altizer a
popularizat o altă formă de ateism pe care o putem numi ateism dialectic care susţine
că Dumnezeu a existat cu adevărat,dar murit odată cu crucificarea lui Cristos, lucru
de care oamenii şi-au dat seama abia în vremurile noastre.
Dar argumentele ateismului nu sunt valabile şi se contrazic singure. Ateismul
este o negaţie a tot ce nu poate fi înţeles de mintea noastră mărginită. Nu furnizează
nici o soluţie la întrebările metafizice fundamentale cu privire la existenţa universului
sau a lumii. Ateii trebuie să creadă că ceva a venit din nimic, că potenţialele se
concretizează singure, şi că materia a generat gândirea. De aceea pare mult mai
rezonabil să credem într-un Dumnezeu care a făcut ceva când nu a existat nimic, care
a concretizat potenţialele care nu s-au putu concretiza singure şi a cărui gândire a
format materia. Argumentele care sprijină acest caz vor fi prezentate în capitolul
următor.

Cap. XIII – Teismul (gr. theos – Dumnezeu)

Concepţie filozofico-religioasă, care afirmă existenţa lui Dumnezeu ca persoană

absolută, exterioară naturii, creatoare, susţinătoare şi conducătoare a lumii. Teismul
susţine că Dumnezeu intervine în viaţa naturii şi a societăţii şi că toate fenomenele
sunt o creaţie a lui Dumnezeu. Este opus ateismului care neagă existenţa lui
Dumnezeu, panteismului care identifică pe Dumnezeu cu lumea şi deismului care
separă pe Dumnezeu de lume.
Teismul susţine că Dumnezeu este transcedent (ceea ce depăşeşte, ceea ce trece
dincolo de limitele sau nivelul unui domeniu dat) necuprins de mintea omenească,
dar şi imanent (care aparţine esenţei obiectului dat nefiind condiţionat de o acţiune
exterioară) prin prezenţa şi acţiunea Sa. (Pentru panteism El fiind numai imanent, iar
pentru deism numai transcendent).
Teismul a stat la baza credinţei creştine de la începutul său. În continuare voi
extrage câteva dovezi despre existenţa lui Dumnezeu, conform concepţiei teiste din
cartea “Introducere în teologie” de J.C. Wenger. (“Dovezi clasice pentru existenţa lui

7
Dumnezeu” pag. 22-23). Chiar dacă întoarcerea la Dumnezeu va rămâne mereu o
enigmă care depăşeşte raţiunea, argumentele existenţei lui Dumnezeu nu pot produce
singure credinţa mântuitoare, de aceea e nevoie de Duhul Sfânt, care să lumineze
calea necredincioslui, iar argumentele teologiei naturale, pot propti vremelnic
credinţa începătoare, a celor proaspăt întorşi la Dumnezeu, pentru ca în continuare
Duhul Sfânt să-şi facă lucrarea de desăvârşire.
De obicei sunt folosite cinci argumente (dovezi) majore ale existenţei lui
Dumnezeu.
1. Argumentul ontologic, care este doar o simplă presupunere care atrage atenţia
asupra faptului că la toate popoarele, indiferent de poziţie geografică, pe scara
timpului a existat credinţa că omul nu e singur în univers şi că el depinde de forţe din
afara lumii materiale, care-i conduc destinul.
2. Argumentul cosmologic este bazat pe raţionamentul logic că orice lucrare
presupune un lucrător şi orice creaţie dovedeşte existenţa unuia care a creat-o. Cu alte
cuvinte tot ce vedem nu s-a putu crea cu de la sine putere şi înţelepciune, ci trebuie să
existe în spatele acestei creaţii o fiinţă Inteligentă şi Atotputernică care le-a creat şi
care o susţine.
3. Argumentul teleologic (de la grecescul “telos” care înseamnă scop sau ţintă) bazat
pe faptul că tot ceea ce este creat cu un scop precis (soarele, anotimpurile, plantele,
animalele, toate cu scopul de a întreţine viaţa omului pe pământ. Dumnezeu le-a creat
pe toate pentru om, coroana creaţiunii Sale).
4. Argumentul ontologic este o producţie abstractă a logicii, care scapă omului
modern superficial. În forma lui cea mai simplă acest argument spune că ceea ce
poate fi gândit trebuie să existe; dacă Dumnezeu este întruchiparea perfecţiunii şi
dacă perfecţiunea implică existenţă, atunci Dumnezeu trebuie să existe.
Immannuel Kant nu a fost prea convins de valoarea argumentelor teiste de
aceea el a propus un al cincilea argument cel moral motivat de faptul că omul trăieşte
într-o lume guvernată de anumite legi morale. El se poate ridica împotriva acestor
legi şi poate acţiona împotriva acestei realităţi călcându-le, dar n-o poate desfiinţa.
Pe lângă cele de mai sus, se mai poate adăuga şi argumentul experienţei
creştine dovedit ărin faptul că istoria creştinismului e plină de mărturii în care
părtăşia personală cu Dumnezeu i-a făcut pe credincioşi să învingă toate obstacolele
puse de vrăjmaşi în a împlini voia lui Dumnezeu.

8
 Numele ____________________

Examen #1

Marcaţi cu adevărat sau fals?

_____ 1. Apologetica apără credinţa de atacurile din interiorul bisericii.
_____ 2. Empiricismul se bazează pe raţiune.
_____ 3. Agnosticismul pretinde o cunoaştere de Dumnezeu mai mare decât alte
metode.
_____ 4. Argumentul cosmologic este de trei feluri.
_____ 5. Plato a susţinut că un corp nu se mişcă de la sine.
_____ 6. Adăugând cât mai multe verigi la lanţul cauzelor se rezolvă problema mai
uşor.
_____ 7. Dumnezeu este un infinit real.
_____ 8. Nu putem număra până la infinit, dar putem număra înapoi la infinit.
_____ 9. Cea de-a doua lege a termodinamicii susţine că pământul este într-o stare de
răcire continuă.

1. Ce este apologetica?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Care sunt cele două părţi ale apologeticii? Explicaţi pe scurt pe fiecare dintre ele.

9
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Care sunt cele 7 argumente ale existenţei lui Dumnezeu? Explicaţi pe scurt patru
dintre ele.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________-
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Care este împărţirea acestui curs de apologetică? Prezentaţi subpuncte.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Care sunt bazele biblice ale apologeticii?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Care sunt cele 7 Metode de Investigare a existenţei lui Dumnezeu? Care este ideea
de bază pentru fiecare dintre ele? Şi care sunt reprezentanţii fiecăreia dintre ele?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Care este diferenţa dintre argumentul cronologic de tip tomistic şi cel tip kalam?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

10
8. Care sunt cele 3 premise pe care se bazează argumentul cosmologic de tip kalam?
Dovediţi pe fiecare dintre ele şi apoi declaraţi concluzia la care aţi ajuns în această
privinţă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Este posibil să existe mai mulţi dumnezei? Motivaţi răspunsul.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Numele ____________________

Examen #2

1. Care sunt cele trei motive care dovedesc autenticitatea Bibliei?

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Care sunt cele şase motive care indică unicitatea Bibliei?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________.
3. Ce exemple de armonizare a Bibliei cu ştiinţa găsiţi? Referitor la:
a. Astronomie ________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. Geologie __________________________________________________________
____________________________________________________________________
c. Cosmogonie _______________________________________________________

11
____________________________________________________________________
d. Filozofia naturii ____________________________________________________
____________________________________________________________________
e. Entomologie _______________________________________________________
____________________________________________________________________
f. Fiziologie __________________________________________________________
____________________________________________________________________
g. Arheologie ________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Ce este profeţia şi care sunt cele patru legi ale profeţiei?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Care profeţii din Vechiul Testament s-au împlinit şi au fost studiate în acest curs?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________.
6. Câte profeţii din Scriptură au fost făcute referitor la Domnul Isus? Daţi exemple.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Care sunt cei trei martori cu privire la împlinirea profeţiei despre pustiirea
Ierusalimului? Care sunt detaliile acestei profeţii?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Care sunt dovezile biblice referitoare la umanitatea lui Isus Hristos?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Care sunt cele 7 dovezi biblice referitoare la dumnezeirea lui Isus Hristos?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
12
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Numele ____________________

Examen #3

1. Care sunt cele 7 argumente ale existenţei lui Dumnezeu? Explicaţi pe fiecare
dintre ele.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Care sunt cele 7 metode de investigare a existenţei lui Dumnezeu şi care este ideea
de bază pentru fiecare dintre ele?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

13
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Care sunt cele 5 concepţii despre viaţă studiate în cadrul acestui curs? Care este
ideea de bază pentru fiecare dintre ele?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Care sunt cele trei diviziuni ale acestui curs?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Care este definiţia unei minuni?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Care sunt cele 4 categorii în care pot fi clasate minunile Domnului Isus?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Daţi 10 dovezi ale învierii lui Isus.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Care sunt cele 8 corespondenţe între revelaţia Scripturii şi experienţa vieţii?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Care sunt cele 7 argumente secundare/indirecte ale creştinismului?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
14
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
10.Argumentaţi din punct de vedere juridic autenticitatea învierii lui Isus Hristos.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

15