SURFING PE VALURILE SPIRITUALE

“Eu sunt Domnul, Dumnezeul t`u, care st@rnesc marea ]i fac s`-i urle valurile ]i al c`rui
Nume este Domnul o]tirilor”.
Isaia 51:15

Sudul Californiei este bine cunoscut pentru plajele sale. Acest loc este cel care a
popularizat muzica forma\iei Beach Boys, filmele cu distrac\ii ]i amuzament pe plaj` ]i
bine[n\eles, surfing-ul. Cu toate c` mania surfing-ului a evoluat, pentru majoritatea copiilor
americani (care nu au surf) [n patinat pe role, totu]i adev`ratul sport este [nc` popular [n
California. Multe din ]colile noastre ofer` cursuri de surfing la orele de educa\ie fizic`.
Dac` urmezi cursuri de surfing, vei [nv`\a tot ce ai nevoie s` cuno]ti despre surfing:
cum s`-\i alegi echipamentul adecvat; cum s`-l folose]ti; cum s` recuno]ti un val bun pentru
a plana pe el; cum s` prinzi un val ]i cum s` planezi pe el c@t mai mult posibil; ]i, mai ales,
cum s` cobori de pe un val f`r` s` cazi [n ap`. Dar nu vei g`si niciodat` cursuri care s` te
[nve\e “Cum s` construie]ti un val”.
Surfing-ul este arta de a plana pe valurile, pe care Dumnezeu le creeaz`. Dumnezeu
este Cel care face valurile. Dac` nu exist` valuri, pur ]i simplu nu faci surfing [n ziua aceea!
Pe de alt` parte, c@nd cei care fac surfing v`d un val bun, atunci ei profit` din plin de
acesta, chiar dac` asta ar presupune s` acvaplaneze [n mijlocul furtunii.
Multe din c`r\ile ]i conferin\ele despre cre]terea bisericii sunt de tipul “Cum s`
construie]ti un val”. Acestea [ncearc` s` produc` valul Duhului lui Dumnezeu, folosind
diverse metode, programe sau tehnici de marketing ca s` determine cre]terea. Dar aceast`
cre]tere nu poate fi determinat` de om! Numai Dumnezeu face ca biserica s` creasc`.
Numai Dumnezeu poate s` sufle suflare de via\` peste o vale de oase uscate. Numai
Dumnezeu poate s` creeze valuri – valuri de rena]tere, valuri de cre]tere ]i de receptivitate
spiritual`.
A]a cum Pavel a ar`tat f`c@nd referire la biserica din Corint: “Eu am s`dit, Apolo a
udat, dar Dumnezeu a f`cut s` creasc`” (1 Corinteni 3:6). Remarca\i aici parteneriatul:
Pavel ]i Apolo ]i-au f`cut partea, dar Dumnezeu a f`cut s` creasc`. Suveranitatea lui
Dumnezeu este un factor trecut cu vederea [n aproape toat` literatura curent` despre
cre]terea bisericii.
Slujba noastr` ca lideri [n biseric`, ca ni]te acvaplanori experimenta\i, este s`
recunoa]tem un val al Duhului lui Dumnezeu ]i s` profit`m de acesta. Nu este
responsabilitatea noastr` s` construim valurile, ci s` recunoa]tem cum lucreaz` Dumnezeu
[n lume ]i s` ne al`tur`m lucr`rii Sale.
Privind pe cei care fac surfing de pe mal, putem s` credem c` a prinde valurile este
destul de u]or. De fapt, acest lucru este destul de dificil ]i necesit` o mare [ndem@nare ]i un
bun echilibru. {n acela]i fel nu este u]or s` prinzi un val de cre]tere [n sens spiritual. Este
nevoie mai mult dec@t de dorin\` ]i dedicare; se cere o [n\elegere [n profunzime a lucrurilor,
r`bdare, credin\`, [ndem@nare ]i mai presus de toate echilibru. P`storind o biseric` [n
cre]tere, ca ]i surfing-ul, poate ar`ta simplu pentru cei neini\ia\i, dar nu este chiar a]a. Lucrul
acesta necesit` o cunoa]tere des`v@r]it` a anumitor abilit`\i.
Ast`zi, Dumnezeu creeaz` val dup` val de oameni receptivi la Evanghelie. Datorit`
unei supraabunden\e de probleme [n lumea noastr`, mai mul\i oameni par s` fie deschi]i
pentru Vestea Bun` a lui Cristos, dec@t [n orice alt` perioad` din acest secol. Din nefericire,
din cauz` c` bisericile noastre n-au [nv`\at deprinderile necesare, noi pierdem valurile
spirituale care ar putea aduce trezire, s`n`tate ]i o cre]tere exploziv` [n biserici.
La biserica noastr`, Saddleback, n-am [ncercat niciodat` s` construim un val. Asta
este partea lui Dumnezeu. Dar am [ncercat s` recunoa]tem valurile pe care Dumnezeu le
trimitea [n calea noastr` ]i am [nv`\at cum s` le prindem. Am [nv`\at s` folosim
echipamentul corect pentru a plana pe acele valuri, ]i am [nv`\at, de asemenea, importan\a
echilibrului. Am [nv`\at cum s` cobor@m de pe valuri ce descresc, ori de c@te ori am sim\it
c` Dumnezeu voia s` fac` ceva nou. Partea uimitoare a lucrurilor este c`: “Cu c@t devenim

1
mai experimenta\i [n planarea pe valurile de cre]tere cu at@t Dumnezeu ne trimite mai
multe”!
Dup` p`rerea mea, noi tr`im [n momentul cel mai interesant din istoria Bisericii.
Ocazii neegalate ]i tehnologii moderne sunt la [ndem@na oamenilor ]i chiar mai important,
experiment`m azi o mi]care f`r` precedent a Duhului lui Dumnezeu [n multe regiuni din
lume. Mai mul\i oameni vin azi la Cristos dec@t [n orice alt` perioad` din istorie.
Eu cred c` Dumnezeu trimite valuri de cre]tere a bisericii oriunde oamenii S`i sunt
preg`ti\i s` le [nt@mpine. Chiar [n aceast` vreme exist` cele mai mari biserici din istoria
cre]tinismului ]i majoritatea dintre acestea nu sunt [n Statele Unite. {n timp ce ne
emo\ion`m auzind pove]ti despre astfel de biserici, eu cred c` cele mai importante biserici
urmeaz` [nc` s` fie construite. S-ar putea ca s` fii chiar tu persoana, pe care Dumnezeu
alege s-o foloseasc` [n felul acesta.
Duhul lui Dumnezeu se mi]c` cu putere [n toat` lumea. Rug`ciunea mea [n fiecare
diminea\` sun` cam a]a: “Tat`, ]tiu c` vei face lucruri extraordinare [n lumea Ta ast`zi. Te rog
s`-mi dai onoarea s` fiu ]i eu o parte din ceea ce faci Tu”. Cu alte cuvinte, liderii de biseric`
ar trebuie s` [nceteze s` se mai roage: “Doamne binecuvinteaz` ce voi face” ]i s` [nceap` s`
se roage astfel: “Doamne, ajut`-m` s` fac ceea ce tu binecuvintezi”.
{n aceast` carte, voi identifica c@teva dintre principiile ]i c`ile pe care Dumnezeu le
folose]te, ca s` c@]tige aceast` genera\ie pentru Cristos. Nu voi [ncerca s` v` [nv`\ cum s`
crea\i un val al Duhului. Dar v` pot [nv`\a cum s` recunoa]te\i ceea ce lucreaz` Dumnezeu,
cum s` conlucra\i cu Dumnezeu ]i cum s` deveni\i mai pricepu\i [n a beneficia de un val al
binecuv@nt`rilor lui Dumnezeu.
Problema multor biserici este c` acestea pornesc cu o [ntrebare gre]it` ]i anume: “Ce
s-ar putea face ca biserica noastr` s` creasc`?” Aceasta este o [n\elegere gre]it` a
chestiunii. Este ca ]i cum ai spune: “Cum putem construi un val?” {ntrebarea pe care ar
trebui s-o punem de fapt este: “Ce [mpiedic` biserica noastr` s` creasc`?” Ce bariere
blocheaz` valurile pe care Dumnezeu le trimite [n calea noastr`? Care sunt obstacolele ]i
piedicile care [mpiedic` cre]terea?
Toate creaturile vii cresc – nu trebuie s` le faci s` creasc`. Este un lucru natural pe
care organismele vii [l fac dac` sunt s`n`toase. De exemplu, eu nu trebuie s` poruncesc
celor trei copii ai mei s` creasc`. At@t timp c@t eu [ndep`rtez piedici cum ar fi o nutri\ie
s`rac` sau un mediu nesigur, atunci cre]terea lor va fi automat`. Dac` colegii mei nu cresc
atunci ceva nu merge bine. Lipsa cre]terii indic` de obicei o situa\ie nes`n`toas`, eventual o
boal`.

{ntrebare gre]it`:
Ce s-ar putea face ca biserica noastr` s` creasc`?
{ntrebare corect`:
Care sunt piedicile [n cre]terea bisericii noastre?

{n acela]i fel, din moment ce biserica este un organism viu, este natural ca aceasta
s` creasc`, dac` este s`n`toas`. Biserica este un trup viu ]i nu o afacere. Este un organism ]i
nu o organiza\ie. Este ceva viu. Dac` o biseric` nu cre]te atunci ea este pe moarte.
C@nd un trup omenesc este dezechilibrat noi numim lucrul acesta boal`, fapt ce
indic` o suferin\` a trupului. {n acela]i fel, c@nd trupul lui Cristos se dezechilibreaz`, apare
boala. Multe dintre aceste boli spirituale sunt ilustrate ]i identificate [n cele ]apte biserici din
Apocalipsa. C@nd totul este readus [n echilibru atunci putem vorbi din nou de s`n`tate.
Sarcina conducerii bisericii este s` descopere ]i s` [ndep`rteze bolile ]i barierele care
[mpiedic` cre]terea, astfel [nc@t s` poat` ap`rea o cre]tere natural`, normal`. Acum ]
aptezeci de ani, [n clasicul s`u text despre misiuni, Roland Allen a numit acest tip de
cre]tere “expansiunea spontan` a bisericii”. Acesta este tipul de cre]tere [nregistrat` [n
cartea Faptele Apostolilor. Cre]te biserica voastr` [n mod spontan? Dac` acest fel de cre]tere
nu are loc [ntr-o biseric` ar trebui s` ne [ntreb`m: “De ce nu are loc?”

2
 Eu cred c` problema principal` pentru bisericile din secolul XXI nu va fi cre]terea lor,
ci starea lor de s`n`tate. Aceasta este de fapt ]i tema abordat` [n aceast` carte.
Concentr@ndu-ne aten\ia doar pe cre]tere [nseamn` s` pierdem esen\ialul. Atunci c@nd
comunit`\ile de cre]tini sunt s`n`toase, ele cresc a]a cum vrea Dumnezeu. Bisericile
s`n`toase nu au nevoie de artificii ca s` creasc` - ele cresc [n mod natural.

Chestiunea esen\ial` pentru bisericile secolului XXI va fi

s`n`tatea acestora ]i nu cre]terea lor.

Pavel a explicat lucrul acesta astfel: “din care tot trupul hr`nit ]i bine [nchegat, cu
ajutorul [ncheieturilor ]i leg`turilor, []i prime]te cre]terea pe care i-o d` Dumnezeu”
(Coloseni 2:19). Remarca\i c` Dumnezeu dore]te ca Biserica Sa s` creasc`. Dac` biserica
voastr` este [n mod autentic s`n`toas`, nu va trebui s` v` [ngrijora\i cu privire la cre]terea
ei.

Dou`zeci de ani de observare

{n ultimii dou`zeci de ani am fost un analist atent al bisericilor care cresc, indiferent
de m`rimea lor. {n c`l`toriile mele ca ]i [nv`\`tor al Bibliei, evanghelist ]i mai t@rziu
antrenor pentru pastori, am vizitat sute de biserici din [ntreaga lume. {n fiecare caz mi-am
notat de ce unele biserici erau s`n`toase ]i [n cre]tere ]i de ce altele erau bolnave, stagnau
sau erau pe moarte. Am vorbit cu mii de pastori ]i am intervievat sute de conduc`tori de
biserici, profesori ]i lideri de confesiuni referitor la observa\iile lor despre biseric`. Acum
mul\i ani am scris la o sut` dintre cele mai mari biserici din America ]i am petrecut un an
studiind activit`\ile lor. Am citit aproape toate c`r\ile tip`rite despre cre]terea bisericii.
Dar poate ]i mai mult timp am petrecut citind Noul Testament. L-am citit de foarte
multe ori, studiindu-l din perspectiva cre]terii bisericii, c`ut@nd principii, scheme ]i
proceduri. Noul Testament este cea mai impun`toare carte scris` vreodat` [n ceea ce
prive]te cre]terea bisericii. Referitor la lucrurile care conteaz` cu adev`rat, nu ai ce
[mbun`t`\iri s`-i aduci. Este manualul de\in`torului de biseric`.
De asemenea mi-a pl`cut foarte mult s` citesc despre istoria bisericii. Mi se pare
amuzant c` multe concepte etichetate drept “inovatoare” sau “contemporane” nu sunt
deloc idei noi. Totul pare nou dac` e]ti ignorant [n ceea ce prive]te istoria. Multe metode ce
fac parad` sub steagul “schimb`rii” au fost folosite [n trecut [ntr-o form` pu\in diferit`. Unele
dintre acestea au func\ionat, iar altele nu au func\ionat. Este un adev`r bine cunoscut acela
c`, dac` nu cunoa]tem lec\iile trecutului, vom sf@r]i de obicei prin a face acelea]i gre]eli pe
care le-au f`cut cei dinaintea noastr`.
Totu]i sursa mea cea mai important` din care am [nv`\at, a fost ce a f`cut Dumnezeu
[n biserica pe care eu o p`storesc. Nici o carte, seminar sau profesor n-ar fi putut s` m`
educe ]i s` m` [nve\e a]a cum a f`cut-o realitatea bisericii noastre. Am [nceput s` slujesc la
Biserica Saddleback Valley Community din \inutul Orange, California, [n 1980 ]i am petrecut
cei 15 ani, care au trecut test@nd, aplic@nd ]i perfec\ion@nd principiile, procedeele ]i
practicile prezentate [n aceast` carte. La fel ca ]i un centru de cercetare ]i dezvoltare, am
experimentat tot felul de procedee [n c@]tigarea oamenilor, [nv`\are, echipare ]i trimitere
[n lucrare. Biserica Saddleback a slujit ca un laborator pentru tot ce am scris [n aceast`
carte. Rezultatele ob\inute au fost foarte mul\umitoare ]i cred eu c` au adus slav` lui
Dumnezeu. Sunt [n mod continuu smerit de puterea lui Dumnezeu de a folosi oameni
obi]nui\i [n moduri extraordinare.
Am a]teptat dou`zeci de ani ca s` scriu aceast` carte pentru c` nu am vrut s-o scriu
prematur ]i am l`sat ca aceste concepte s` se filtreze, s` creasc` ]i s` devin` mature. Nimic
din aceast` carte nu este teorie. Lucrul de care aveam nevoie erau r`spunsuri la probleme
reale, r`spunsuri care s-au dovedit eficiente [n conjunctura real` a bisericii.
Principiile din aceast` carte au fost testate [n mod repetat nu numai la biserica
Saddleback, ci ]i [n multe alte biserici conduse de un scop, biserici de toate m`rimile,

3
formele, amplas`rile sau confesiunile. Majoritatea ilustra\iilor prezentate [n aceast` carte
sunt din biserica Saddleback ]i asta numai pentru c` sunt foarte familiarizat cu biserica
noastr`. Se pare c` primesc zilnic c@te o scrisoare de la o nou` biseric` care a adoptat
tiparul bisericii conduse de un scop ]i care a fost capabil` s` beneficieze de valurile de
cre]tere pe care Dumnezeu le-a trimis [n calea sa.

Pentru pastori cu dragoste

Aceast` carte este scris` pentru oricine este interesat [n cre]terea bisericii sale, dar
pentru c` sunt pastor, stilul meu de scris este [n mod natural din perspectiva unui pastor
c`tre al\i pastori. Eu vin dintr-o familie de pastori. Str`bunicul meu s-a convertit prin
intermediul lucr`rii istorice a lui Charles Spurgeon [n Londra ]i apoi a venit [n Statele Unite
ca pastor pionier.
At@t tat`l c@t ]i socrul meu sunt pastori. Recent am@ndoi au s`rb`torit cinzeci de ani
de slujire. Sora mea este c`s`torit` cu un pastor ]i eu mi-am petrecut o parte din copil`rie
cresc@nd [ntr-un campus universitar unde tat`l meu f`cea parte din personal. A]a c` am o
dragoste puternic` pentru pastori ]i [mi place nespus de mult s` fiu [n prezen\a lor. Dac` ei
sufer` suf`r ]i eu [mpreun` cu ei. Cred c` sunt cel mai prost cota\i lideri [n societatea
noastr`.

Pastorii sunt agen\ii schimb`rii cei mai strategici care s`

se confrunte cu problemele [n societatea noastr`.

Cea mai mare admira\ie o am pentru pastorii cu dou` meserii care se [ntre\in dintr-o
alt` slujb` ca s` poat` p`stori biserici, care sunt prea mici pentru a le oferi un salariu pentru
o norm` [ntreag`. Ace]tia sunt eroii credin\ei dup` p`rerea mea ]i vor primi o slav` deosebit`
[n cer. Din cauz` c` eu am fost norocos ca s`-mi permit s` studiez ]i am avut experien\e pe
care ace]ti pastori n-au putut s` le aib`, simt ca o obliga\ie s` [mp`rt`]esc cu ei ce am
[nv`\at.
Cred de asemenea c` pastorii sunt agen\i strategici ai schimb`rii care s` se confrunte
cu problemele societ`\ii noastre. Chiar ]i mul\i politicieni au ajuns la concluzia c` trezirea
spiritual` este singura noastr` solu\ie. Am citit recent aceast` afirma\ie a unui fost membru
al Cabinetului William Bennett [n revista American Enterprise: “Majoritatea problemelor
serioase care afecteaz` societatea noastr` azi sunt [n mod clar morale, comportamentale ]i
spirituale ]i de aceea sunt extrem de rezistente la rezolv`rile propuse de guvern”. Vi se pare
ironic c` [ntr-o vreme [n care oamenii politici spun c` avem nevoie de o solu\ie spiritual` [n
rezolvarea problemelor, mul\i cre]tini ac\ioneaz` ca ]i cum politica ar fi solu\ia c`utat`? {n
timp ce nu este nici o [ndoial` c` declinul moral [n societatea noastr` a produs un teren de
lupt`, ne-a oferit [n acela]i timp un c@mp de misiune incredibil! Nu trebuie s` uit`m c`
Cristos a murit ]i pentru cei de cealalt` parte a r`zboiului cultural.
Este o onoare deosebit` ]i o responsabilitate fantastic` s` fii pastor al unei biserici
locale. Dac` nu a] fi fost [ncredin\at c` pastorii au ]ansa cea mai mare de a face o diferen\`
[n lumea noastr`, m-a] ocupa poate de altceva; nu am deloc inten\ia s`-mi irosesc via\a.
Ast`zi lucrarea de p`storire este de o sut` de ori mai complex` dec@t era acum o genera\ie.
Chiar ]i [n cele mai bune [mprejur`ri lucrarea aceasta este incredibil de dificil`. Dar sunt ]i
mult mai multe resurse, care s` te ajute, dac` te folose]ti de ele. Cel mai important este s`
nu [ncetezi niciodat` s` [nve\i.
Dac` e]ti pastor rug`ciunea mea este ca aceast` carte s` te [ncurajeze ]i sper s` fie
at@t instructiv` c@t ]i de inspira\ie. C`r\ile care m-au ajutat pe mine cel mai mult au fost
cele care au combinat ac\iunile cu o pasiune arz`toare. Dorin\a mea este s` pute\i [n\elege
nu numai principiile pe care vi le [mp`rt`]esc ci ]i pasiunea pe care o am referitor la
scopurile lui Dumnezeu pentru Biserica Sa.
Eu iubesc Biserica lui Isus Cristos din toat` inima. {n ciuda tuturor gre]elilor ei
(datorate st`rii noastre p`c`toase) este [nc` cel mai magnific concept conceput vreodat`.

4
Biserica este de dou` mii de ani instrumentul ales de Dumnezeu pentru binecuv@ntare.
Aceasta a supravie\uit abuzurilor persistente, persecu\iei [ngrozitoare ]i unei larg
r`sp@ndite neglij`ri. Organiza\iile parabiserice]ti ]i alte grup`ri cre]tine apar ]i dispar, dar
Biserica va dura pe vecie. Se merit` s` ne d`m vie\ile pentru ea ]i [n acela]i timp s` d`m ce
avem cel mai bun.

Am mai auzit asta!

Citind aceast` carte sunt sigur c` vei [nt@lni concepte ]i vei g@ndi, “am mai auzit
asta” ]i sincer sper c` vei mai fi auzit despre aceste lucruri. Aceast` carte con\ine multe
dintre principiile prezentate [n seminarul despre biserica condus` de un scop, pe care l-am
predat la mai mult de 22.000 de pastori [n ultimii cincisprezece ani. {n plus conduc`tori de
biserici din 42 de \`ri ]i 60 de confesiuni au achizi\ionat caseta cu tematica acestui
seminar, ]i astfel unele dintre concepte sunt foarte bine cunoscute.
Rafturile mele cu c`r\i con\in mai mult de o duzin` de c`r\i scrise de oameni pe care i-
am preg`tit eu ]i care au tip`rit ideile mele [nainte de a o face eu. Acest lucru nu are prea
mare importan\` pentru mine, pentru c` cu to\ii suntem [n aceea]i echip`. At@t timp c@t
pastorii primesc ajutor, eu sunt fericit. Sincer vorbind, unul din motivele pentru care am
a]teptat 20 de ani ca s` scriu aceast` carte este c` eram prea ocupat s` pun [n aplicare
toate lucrurile acestea!
Peste o sut` de teze de doctorat au fost scrise av@nd ca tem` cre]terea bisericii
noastre Saddlebak. Am fost examina\i ]i analiza\i de min\i mult mai dotate dec@t a mea.
“Nu s-a scris [ndeajus deja?” te-ai putea [ntreba. “De ce [nc` o carte?” Ceea ce sper s` ofer
[n aceast` carte este perspectiva cuiva din cadrul bisericii, [n ideea c` ceea ce observ` cei
din exterior cu privire la o biseric` [n cre]tere rareori explic` cauzele reale ale cre]terii.
A\i auzit c` “este [n\elept s` [nve\i din experien\`”. Dar este ]i mai [n\elept s` [nve\i
din experien\ele altora, ceea ce este ]i mai pu\in dureros! Via\a este prea scurt` ca s` [nve\i
totul din experien\` personal`. Po\i s` economise]ti o mul\ime de timp ]i energie spicuind de
la al\ii lec\iile, pe care ei le-au [nv`\at prin suferin\`. Acesta este scopul c`r\ilor ca ]i aceasta.
Dac` a] putea s` v` scutesc de durerea pe care noi am experimentat-o [nv`\@nd aceste
principii prin grele [ncerc`ri ]i gre]eli, atunci eu a] fi foarte mul\umit.
C@nd un om care face surfing cade [n ap` pentru c` n-a planat corect pe un val el nu
renun\` la surfing, ci a]teapt` urm`torul val mare pe care Dumnezeu [l trimite. Un lucru pe
care l-am remarcat la cei care fac surfing ]i reu]esc este acesta: Ei sunt perseveren\i!
E posibil s` fi experimentat ni]te “c`deri” [n lucrarea voastr`. Eu cu certitudine am
avut astfel de experien\e. Poate c` a\i ratat c@teva valuri, dar asta nu [nseamn` c` trebuie
s` v` da\i b`tu\i. Oceanul nu a r`mas f`r` ap`. Din contr`, chiar [n aceste vremuri Dumnezeu
creeaz` [n lume cele mai propice valuri, pe care le-am v`zut vreodat`. N`dejdea mea, ca ]i
partener de surfing, este s` v` [mp`rt`]esc c@teva indicii [n cum s` v` raporta\i la ceea ce
face Dumnezeu [n lumea Lui. Haide\i s` mergem, s` prindem un val.

PARTEA {NT^I – CADRUL GENERAL

Capitolul 1
Povestea bisericii Saddleback

“Fiecare neam de om s` laude lucr`rile Tale

]i s` vesteasc` ispr`vile Tale cele mari!” (Psalm 145:4)
“M`rit s` fie Domnul care vrea pacea robului

5
 S`u!” (Psalm 35:27b)

{n noiembrie 1973, un prieten ]i cu mine am plecat de la ]coal` ]i am mers cu ma]ina

aproape 700 km ca s`-l auzim pe Dr. W. A. Criswell vorbind la hotelul Jack Tar [n San
Francisco. Criswell era pastorul renumit al celei mai mari biserici baptiste din lume ]i anume
Prima Biseric` Baptist` din Dallas, Texas. Pentru mine, ca t@n`r baptist sudist, ocazia de a-l
auzi pe Criswell [n persoan` era echivalentul unui catolic, care are ]ansa s`-l aud` pe Pap`.
Eram foarte hot`r@t s`-l v`d pe acest om, aceast` legend` vie.
Sim\isem chemarea lui Dumnezeu pentru slujire trei ani mai devreme ]i [ncepusem s`
vorbesc ca evanghelist pentru tineret [nc` de pe vreme c@nd eram [n liceu. Cu toate c`
aveam doar nou`sprezece ani predicasem deja [n aproape 50 de biserici. Nu aveam nici o
[ndoial` c` Dumnezeu m` chema [n lucrare, dar nu eram sigur dac` Dumnezeu dorea ca eu
s` ajung pastor.
Eu cred c` W. A. Criswell este cel mai mare pastor al secolului XX. El a p`storit
biserica din Dallas 50 de ani, a scris 53 de c`r\i ]i a dezvoltat modelul de biseric` cel mai
larg copiat al acestui secol. Nu numai c` era un predicator ]i conduc`tor puternic, dar era ]i
un geniu organizatoric. Mul\i oameni se g@ndesc la tradi\ie c@nd se g@ndesc la Criswell,
dar [n realitate lucrarea lui era foarte inovatoare. A devenit cunoscut` ca tradi\ie numai
atunci c@nd to\i l-au copiat pe el!
Adesea auzim ast`zi despre pastori celebri ale c`ror nume au str`lucit puternic c@\iva
ani dup` care s-au ]ters. Este u]or s` ai un [nceput impresionant. Dar lucrarea lui Criswell a
durat jum`tate de secol doar [ntr-o singur` biseric`! N-a fost doar o sc@nteie, ci a rezistat la
testul timpului. Pentru mine acesta este un succes autentic: s` iube]ti, s` conduci
consecvent ]i s` termini bine ce ai [nceput. Lucrarea pentru Domnul este ca un maraton. Nu
conteaz` cum [ncepi, ci cum sf@r]e]ti. Deci cum po\i s` reu]e]ti p@n` la sf@r]it? Biblia
spune: “Dragostea nu va pieri niciodat`” (1 Corinteni 13:8). Dac` sluje]ti din dragoste nu vei
fi niciodat` socotit un ratat.
Ascult@ndu-l pe acest deosebit om al lui Dumnezeu predic@nd, Dumnezeu mi-a
vorbit personal ]i mi-a ar`tat foarte clar c` m` chema s` fiu pastor. Atunci ]i acolo i-am
promis lui Dumnezeu c`-mi voi dedica [ntreaga via\` ca s` p`storesc o singur` biseric`, dac`
asta era voia Lui pentru mine.
Dup` ce s-a terminat serviciul divin, prietenul meu ]i cu mine ne-am a]ezat [n linie s`
d`m m@na cu Dr. Criswell. C@nd [n cele din urm` a venit ]i r@ndul meu s-a petrecut ceva
nea]teptat. Criswell s-a uitat la mine cu ochii plini de dragoste ]i bun`tate ]i a spus: “Tinere,
m` simt [ndemnat s`-mi pun m@inile peste tine ]i s` m` rog!” F`r` [nt@rziere el ]i-a pus
m@inile pe capul meu ]i s-a rugat aceste cuvinte pe care n-am s` le uit niciodat`: “Tat`, Te
rog s`-i dai acestui t@n`r predicator o m`sur` dubl` din Duhul T`u. Fie ca biserica pe care el
o conduce s` creasc` de dou` ori mai mult dec@t biserica din Dallas. Binecuvinteaz`-l din
bel]ug, o, Doamne!”
{ndep`rt@ndu-m` de Dr. Criswell cu lacrimi [n ochi, i-am spus prietenului meu Danny:
“S-a rugat ceea ce cred eu c` s-a rugat?” “Cu siguran\` c` da”, a pus Danny, de asemenea
cu ochii [n lacrimi. Nu puteam s`-mi imaginez c` Dumnezeu m` va putea folosi vreodat`
cum s-a rugat Dr. Criswell, dar acea experien\` sf@nt` mi-a confirmat c` Dumnezeu m`
chemase s` p`storesc o biseric` local`.

Povestea din spatele metodelor

Orice teologie are un context. Nu vei [n\elege teologia lui Luther dac` nu-i [n\elegi
via\a ]i cum lucra Dumnezeu [n mod suveran [n lume la vremea aceea. {n acela]i fel, nu
po\i aprecia pe deplin teologia lui Calvin dac` nu [n\elegi [mprejur`rile [n care el ]i-a
exprimat crezurile sale.
{n acela]i mod, orice metodologie are o poveste [n spatele ei. Mul\i oameni privesc la
a]a-numitele “mega-biserici” ]i presupun c` acele biserici au fost [ntotdeauna mari. Ei uit`
c` orice biseric` mare a pornit la [nceput ca o biseric` mic`. }i nici o biseric` nu cre]te f`r`

6
fr`m@nt`ri [n timpul anilor problem`, stagn`ri ]i e]ecuri. De exemplu, credincio]ii de la
Saddleback s-au [nt@lnit timp15 ani p@n` s` putem construi prima noastr` cl`dire. Factorul
acesta numai ne-a ajutat s` ne model`m strategia noastr` de c@]tigare, p`strare ]i cre]tere
a credincio]ilor [n Cristos. A men\inut aten\ia noastr` concentrat` pe oameni ]i a creat o
cultur` [n biseric` foarte deschis` fa\` de schimbare.
Ca s` [n\elege\i multe din metodele prezentate [n cartea aceasta trebuie s` [n\elege\i
contextul [n care acestea s-au dezvoltat. Altminteri a\i putea fi ispiti\i s` copia\i lucruri pe
care le-am f`cut noi f`r` s` lua\i [n considerare contextul. V` rog s` nu face\ia asta! Ci uita\i-
v` dincolo de metode, ca s` vede\i principiile transferabile, pe care acestea se bazeaz`. Eu
voi identifica principiile, dar mai [nt@i trebuie s` cunoa]te\i pu\in din istoria bisericii
Saddleback.
Foarte pu\in din lucrarea de la Saddleback a fost planificat` mai [nainte. Nu am avut o
strategie pe termen lung [nainte ca s` pornesc biserica aceasta. Pur ]i simplu ]tiam c`
Dumnezeu m` chemase s` plantez o biseric` nou` bazat` pe cele cinci scopuri ale Noului
Testament ]i aveam o mul\ime de idei pe care voiam s` le pun [n aplicare. Fiecare inova\ie
pe care am aplicat-o a fost doar un r`spuns la [mprejur`rile [n care ne aflam. Nu pl`nuisem
lucrurile acestea [n avans. Majoritatea oamenilor [n\eleg “viziunea” ca abilitatea de a vedea
viitorul. Dar [n lumea de ast`zi, care se afl` [ntr-o a]a de rapid` schimbare, viziune este de
asemenea capacitatea de a evalua schimb`rile ce au loc ]i de a profita de ele. Viziune
[nseamn` s` vezi ocaziile ce [\i apar.

Viziunea este abilitatea de a vedea ce ocazii \i se ivesc

[n [mprejur`rile curente [n care te afli.

Din cauz` c` Saddleback este o biseric` t@n`r` ]i eu sunt pastorul fondator, am putut
s` experiment`m mai multe idei dec@t au putut s` fac` alte biserici – mai ales datorit`
faptului c` noi n-am avut ani de tradi\ii, cu care s` ne confrunt`m (Totu]i am avut multe alte
probleme, pe care bisericile mai vechi nu le au!). {n anii de [nceput nu aveam nimic de
pierdut, a]a c` am [ncercat tot felul de idei. Unele dintre ideile noastre au fost e]ecuri
senza\ionale ]i a] vrea s` pot afirma c` toate succesele noastre s-au [nt@mplat a]a cum le-
am planificat noi – dar asta ar fi neadev`rat. Eu nu sunt a]a de de]tept. Majoritatea
succeslor noastre au fost rezultatul [ncerc`rilor ]i gre]elilor ]i unele dintre descoperirile
noastre au fost pur ]i simplu din [nt@mplare.
Unul din filmele mele preferate este “Corsarii corabiei pierdute”. {ntr-un moment de
cump`n` al povestirii cineva [l [ntreab` pe Indiana Jones: “Ce facem acum?” Jones [i
r`spunde: “De unde s` ]tiu? Inventez ceva pe m`sur` ce se deruleaz` evenimentele!” Am
sim\it lucrul acesta de foarte multe ori ca pastor la Saddleback. Inventam ceva ]i dac`
mergea, pretindeam c` lucrul acesta fusese bine planificat!
Mark Twain a spus odat` sec: ”Am cunoscut un om care a apucat o pisic` de coad` ]i a
[nv`\at cu 40% mai mult despre pisici, dec@t altcineva care n-a f`cut lucrul acesta”. Noi am
apucat pisica de coad` [nc` de la [nceput la biserica Saddleback - ]i avem t`ieturile ]i
cicatricile care s-o dovedeasc`.
Adev`rul este c` am [ncercat mai multe lucruri care n-au mers dec@t care au mers la
Saddleback. Nu ne-a fost niciodat` team` de e]ec; noi pur ]i simplu numim toate lucrurile un
“experiment”. A] putea umple o alt` carte cu pove]ti despre e]ecurile noastre ]i s-o intitulez:
1000 de c`i prin care o biseric` nu poate cre]te!

C`utarea mea dup` principii

{n 1974 am slujit ca student misionar [n Japonia. Am locuit [mpreun` cu un cuplu

misionar baptist [n casa lor din Nagasaki. {ntr-o zi, [n timp ce c`utam prin biblioteca cu
lucr`ri misionare, am luat o copie veche a revistei cre]tine studen\e]ti “HIS” publicat` de
Inter Varsity Christian Fellowship.

7
 R`sfoind paginile acestei reviste, mi-a atras aten\ia o imagine a unui b`tr@n cu
barb` ]i ochi foarte str`lucitori. Subtitlul articolului era ceva de genul “De ce este omul
acesta periculos?” St@nd acolo ]i citind articolul despre Donald McGavran, nu m` g@ndeam
c` [mi va influen\a direc\ia slujirii mele tot at@t de mult c@t m-a influen\at ]i [nt@lnirea cu
Criswell.
Articolul vorbea despre McGavran, un misionar n`scut [n India, care []i dedicase
timpul slujirii sale studiind factorii care determin` cre]terea bisericii. Dup` ani de cercet`ri el
a scris “Podurile lui Dumnezeu” [n 1955 ]i o duzin` de alte c`r\i referitoare la biserici [n
cre]tere care sunt considerate clasice.
A]a cum Dumnezeu l-a folosit pe W. A. Criswell ca s` contureze misiunea vie\ii mele
de la slujire [n general la p`storire, tot astfel Dumnezeu a folosit scrierile lui Donald
McGavran ca s`-mi arate c` trebuia s` fiu pastor nu la o biseric` deja existent`, ci la biserica
pe care o voi planta eu [nsumi. A]a cum Pavel a declarat [n Romani 15:20: “}i am c`utat s`
vestesc Evanghelia acolo unde Cristos nu fusese vestit, ca s` nu zidesc pe temelia pus` de
altul”.
McGravan a provocat [ntr-un mod foarte inteligent [n\elepciunea conven\ional` a
vremii sale referitor la lucrurile care determin` cre]terea bisericii. Av@nd o baz` biblic` ]i o
logic` simpl`, dar pasionat`, McGravan a subliniat faptul c` Dumnezeu vrea ca biserica Sa s`
creasc`. El dore]te ca oile Sale pierdute s` fie g`site!
Chestiunile prezentate de McGravan mi se p`reau extrem de relevante deoarece
remarcasem cre]terea foarte [nceat` a bisericilor din Japonia. Am f`cut o list` cu opt
[ntreb`ri la care voiam s` cap`t r`spuns:
1. C@t din ceea ce fac bisericile este cu adev`rat biblic?
2. C@t din ceea ce facem este doar o problem` de cultur`?
3. De ce unele biserici cresc ]i altele mor?
4. Ce determin` ca o biseric` [n cre]tere s` [nceteze s` creasc`, s` stagneze ]i apoi s`
intre [n declin?
5. Exist` factori comuni [n fiecare biseric` [n cre]tere?
6. Exist` principii care s` func\ioneze [n toate culturile?
7. Care sunt barierele [n calea cre]terii?
8. Care sunt miturile conven\ionale despre bisericile [n cre]tere care nu mai sunt
valabile (sau n-au fost niciodat` valabile)?
{n ziua [n care am citit articolul lui McGravan am sim\it c` Dumnezeu m` [ndeamn`
s`-mi investesc restul vie\ii descoperind principiile: -biblice, culturale ]i principiile de
conducere - care dau na]tere la biserici s`n`toase, care s` creasc`. Acesta era [nceputul
unui studiu de o via\`.

Ca s` proiectezi strategia corect` trebuie s` pui

[ntreb`ri corecte.

{n 1979, c@nd eram [n ultimul an la Seminarul Baptist din Fort Worth, Texas, m-am
hot`r@t s` fac un studiu independent despre cele mai mari o sut` de biserici din Statele
Unite, de la vremea aceea. {n primul r@nd a trebuit s` identific aceste biserici, lucru care nu
era prea u]or. {n acel timp lucram ca asistent pentru Roy Fish, profesor de evanghelizare la
acest seminar. Roy, mentor ]i prieten, m-a ajutat s` identific multe din aceste biserici. Altele
le-am g`sit c`ut@nd prin anuarele diferitelor confesiuni ]i prin revistele cre]tine.
Mi-am notat apoi fiecare din aceste biserici ]i am pus o serie de [ntreb`ri pe care le
preg`tisem mai [nainte. Cu toate c` am descoperit c` bisericile mari, [n cre]tere difer` destul
de mult [n strategie, structur` ]i stil, existau totu]i ni]te caracteristici comune. Studiul meu a
confirmat ceea ce ]tiam deja din lucrarea lui Criswell: bisericile mari, s`n`toase sunt
conduse de pastori care au fost pastori un timp [ndelungat ]i am g`sit multe exemple care
s` confirme lucrul acesta. Un timp de p`storire [ndelungat nu garanteaz` c` o biseric` va
cre]te, dar schimbarea pastorilor la fiecare c@\iva ani garanteaz` faptul c` o biseric` nu va
cre]te.

8
 Majoritatea bisericilor mari, s`n`toase sunt conduse de
pastori care au slujit acele biserici timp [ndelungat.

V` pute\i imagina cum ar ar`ta copiii [ntr-o familie unde t`ticul lor s-ar schimba la
fiecare doi sau trei ani? Cel mai probabil ei vor avea serioase probleme emo\ionale. {n
acela]i mod, longevitatea conducerii este un factor esen\ial pentru s`n`tatea ]i dezvoltarea
familiei unei biserici. Un timp de p`storire [ndelungat face posibile leg`turi puternice, bazate
pe [ncredere ]i grij` deosebite. F`r` aceste feluri de leg`turi, un pastor nu va realiza multe
lucruri de o valoare durabil`.
Bisericile care schimb` pastorii frecvent nu vor experimenta niciodat` o cre]tere
trainic`. Eu cred c` acesta este motivul pentru declinul unor confesiuni. Pu\ini oameni sunt
gata s` urmeze un lider, care peste un an nu va mai fi acolo. Pastorul s-ar putea s` vrea s`
[nceap` tot felul de proiecte noi, dar membrii bisericii s-ar putea s` fie reticen\i pentru c` ei
vor fi aceia, care s` tr`iasc` cu consecin\ele chiar ]i mult dup` ce pastorul a fost mutat la o
alt` biseric`.
Cunosc@nd importan\a longevit`\ii [ntr-o biseric` [n cre]tere m-am rugat: “Tat`, sunt
gata s` merg oriunde [n lume unde vrei Tu s` m` trimi\i. Dar cer privilegiul de a-mi investi
[ntreaga via\` [ntr-un singur loc. Nu conteaz` unde m` a]ezi, dar indiferent unde ar fi, a]
vrea s` stau tot restul vie\ii mele”.

Unde [n lume?
Dup` acea rug`ciune, am pus o hart` a lumii pe peretele din sufragerie ]i am [nceput
s` m` rog [mpreun` cu so\ia mea pentru c`l`uzire [n ceea ce prive]te locul unde ne vom
stabili dup` terminarea seminarului. Aceasta este primul pas pe care cineva ar trebui s`-l
fac` [n plantarea unei biserici noi: s` se roage pentru c`l`uzire. Proverbe 28:26 spune: ”Cine
se [ncrede [n inima lui este un nebun, dar cine umbl` [n [n\elepciune va fi m@ntuit”.
{nainte de orice trebuie s` cape\i perspectiva lui Dumnezeu asupra situa\iei tale.
Ini\ial so\ia mea ]i cu mine credeam c` Dumnezeu ne cheam` s` fim misionari [n
str`in`tate. Din moment ce eu deja slujeam ca student misionar [n Japonia, ne-am [ndreptat
aten\ia c`tre \`ri din Asia. Pe m`sur` ce ne-am rugat [ns`, timp de ]ase luni, pentru c`l`uzire,
Dumnezeu ne-a pus pe inim` nu s` slujim [n str`in`tate, ci s` plant`m o nou` biseric` [ntr-o
important` zon` de metropol` din Statele Unite.

S`n`tatea unei biserici este m`surat` prin capacitatea

ei de a trimite lucr`tori ]i nu prin capacitatea locurilor
sale.

{n loc s` devenim noi [n]ine misionari, Kay ]i cu mine am sim\it c` Dumnezeu ne

conduce [nspre a stabili o biseric` care trimite misionari. Dumnezeu urma se ne foloseasc`
ca s` [nrol`m ]i s` preg`tim pe al\ii [n America s` devin` misionari [n str`in`tate. Acest lucru
a fost o dezam`gire pentru mine, dar uit@ndu-m` [napoi, pot s` v`d acum [n\elepciunea
planului lui Dumnezeu. Biserica Saddleback a avut deja un impact ]i mai mare prin num`rul
mare de misionari, pe care l-a trimis, dec@t dac` a] fi plecat eu [nsumi misionar.
Eu cred c` po\i m`sura s`n`tatea sau puterea unei biserici mai degrab` prin
capacitatea ei de a trimite oameni la lucru, dec@t prin num`rul ei de locuri. Slujba bisericilor
este s` trimit` oameni la lucru. Una dintre [ntreb`rile pe care ni le punem, c@nd evalu`m
s`n`tatea bisericii este: “C@\i oameni sunt mobiliza\i pentru Marea Trimitere?”

9
 Aceast` convingere pe care am sus\inut-o [nc` de la [nceputul bisericii Saddleback m-
a ajutat s` concep procesul descris [n aceast` carte referitor la cum s` schimb`m membrii
unei biserici [n lucr`tori ]i misionari.

{ndrept@ndu-ne aten\ia spre America

C@nd Kay ]i cu mine ne-am dat seama c` nu vom sluji [n str`in`tate, am [nceput s`
ne rug`m ca s` vedem unde vom porni o nou` biseric` [n Statele Unite. Din moment ce nu
aveam nici un sponsor, aceasta putea fi oriunde. Astfel [nc` o dat` am at@rnat o hart` pe
peretele din sufragerie (de data aceasta [ns`, o hart` a Statelor Unite) ]i am [ncercuit fiecare
zon` metropolitan` important` cu excep\ia regiunii sudice.
Mediul din care provin eu este baptist sudist de patru genera\ii ]i am rude [n toat`
regiunea de sud a SUA. Eu m` g@ndeam totu]i s` merg undeva unde majoritatea colegilor
mei de la seminar nu voiau s` mearg`. M` rugam ca s` pornesc o biseric` [n Detroit, New
York, Philadelphia, Chicago, Albuquerque, Phoenix sau Denver, dar am aflat c` primele trei
state cu cele mai pu\ine biserici [n America erau Washington, Oregon ]i California. Astfel mi-
am concentrat aten\ia asupra patru regiuni pe coasta vestic` a SUA ]i anume: Seattle, San
Francisco, San Diego ]i |inutul Orange. Aceste patru metropole s-au dezvoltat toate la
sf@r]itul anilor ’70 ]i lucrul acesta mi-a atras aten\ia.
{n timpul verii lui 1979, am locuit pur ]i simplu [n biblioteci universitare, f`c@nd
cercet`ri referitoare la datele de recens`m@nt [n SUA ]i alte studii demografice [n aceste
patru regiuni. Proverbe 13:16 spune: “Orice om chibzuit lucreaz` cu cuno]tin\`”. Pentru mine
aceasta [nsemna s` aflu c@t mai mult posibil despre o regiune [n care urma s` m` dedic ]i
s`-mi investesc tot restul vie\ii. {nainte de a lua o decizie important` este important de
[ntrebat: “Ce trebuie s` ]tiu mai [nt@i?”
Proverbe 18:13 spune: “Cine r`spunde f`r` s` fi ascultat face o prostie ]i []i trage
ru]inea”. Motivul pentru care multe biserici noi falimenteaz` este faptul c` acestea pornesc
cu un entuziasm copil`resc. La pornirea unei biserici se cere mai mult dec@t entuziasm; se
cere [n\elepciune. A avea credin\` nu [nseamn` s` ignori datele concrete despre locul pe
care l-ai ales.
Aveam 25 de ani, cinci luni p@n` la absolvirea seminarului ]i Kay era [ns`rcinat` [n
nou` luni cu primul nostru copil. O sunam de la bibliotec` de mai multe ori pe zi ca s` v`d
dac` era gata s` nasc` sau nu.
{ntr-o dup`-amiaz` am descoperit c` regiunea Saddleback Valley, [n \inutul Orange,
din Sudul Californiei, era comunitatea care cre]tea cel mai rapid [n \inutul cel mai [nfloritor
din Statele Unite [n perioada anilor ’70. Descoperirea aceasta parc` m-a f`cut s` simt un
nod [n g@t ]i inima a [nceput s`-mi bat` cu t`rie. }tiam c` acolo unde luau fiin\` noi
comunit`\i [ntr-un ritm at@t de rapid exista ne[ndoielnic nevoia pentru biserici noi.
A]a cum st`team [n subsolul pr`fuit ]i prost iluminat al bibliotecii universitare, L-am
auzit pe Dumnezeu vorbindu-mi clar: “Aici vreau ca tu s` plantezi o biseric`!” Tot trupul
[ncepuse s`-mi tremure de emo\ie ]i lacrimile mi-au inundat ochii. Dumnezeu [mi vorbise.
Nu conta c` nu am nici un ban, nici un membru [n biseric` ]i c` nu v`zusem locul acela
niciodat`. Din acel moment destina\ia noastr` fusese pecetluit`. Dumnezeu [mi ar`tase unde
urma s` fac` o trezire [n care urma ca eu s` fiu implicat [n tot restul vie\ii mele.
Urm`torul lucru pe care l-am f`cut a fost s` aflu numele directorului baptist sudist cu
misiunea pentru \inutul Orange, California. Numele lui era Herman Wooten. I-am scris
urm`toarea scrisoare: “M` numesc Rick Warren ]i sunt student la seminar [n Texas. Am [n
plan s` m` mut [n \inutul Orange ]i s` pun bazele unei biserici. Nu cer bani sau ajutor de la
dumneavoastr`, vreau doar s` ]tiu ce crede\i despre regiunea aceasta. Are nevoie de noi
biserici?”
S-a [nt@mplat un lucru uimitor [n providen\a lui Dumnezeu. Cu toate c` nu ne
[nt@lnisem niciodat`, Herman Wooten auzise despre mine ]i despre dorin\a mea de a planta
o biseric` nou` dup` absolvire. {n acela]i timp [n care eu [i scriam scrisoarea, el [mi scria
mie urm`toarele: “Drag` domnule Warren, am auzit c` a\i fi interesat s` planta\i o nou`
biseric` [n California dup` absolvirea seminarului. V-a\i g@ndit s` veni\i la Saddleback Valley

10
[n Sudul \inutului Orange?” Scrisorile noastre s-au intersectat pe drum. C@nd m-am uitat [n
cutia po]tal` dou` zile mai t@rziu ]i am v`zut o scrisoare de la acela]i om c`ruia [i scrisesem
eu am [nceput s` pl@ng. Kay ]i cu mine ]tiam c` Dumnezeu punea la cale ceva.
Dou` luni mai t@rziu, [n octombrie, am plecat spre \inutul Orange ]i am petrecut zece
zile vizit@nd acel \inut pentru prima dat`. {n timpul zilei vorbeam cu oricine puteam. Am
consultat oameni de la camera de comer\, bancheri, oficialit`\i de la sistematizarea \inutului,
locuitori ]i al\i pastori din regiune. Mi-am luat multe noti\e despre tot ce aflam ]i m` bazam
pe promisiunea din Proverbe 20:18 care spune: “Planurile se pun la cale prin sfat”.
Noaptea [mi [ntindeam h`r\i locale ]i bro]uri pe jos [n sufrageria lui Dr. Fred Fisher, un
profesor ie]it la pensie de la Seminarul Golden Gate care m` invitase s` stau [n casa sa [n
nordul \inutului Orange. Studiind materialele acestea, pe care le colectasem am memorat
numele str`zilor din Saddleback Valley.
Dup` o s`pt`m@n` am adus-o pe Kay s` vad` locul acesta. {ntotdeauna m-am bazat
pe discern`m@ntul spiritual al so\iei mele ca s` confirme c`l`uzirea lui Dumnezeu [n via\a
mea. Dac` Kay ar fi sim\it vreo urm` de [mpotrivire referitor la mutarea noastr`, eu a] fi
considerat lucrul acesta ca o lumin` de avertizare de la Dumnezeu. Din fericire r`spunsul lui
Kay a fost: “Mi-e fric` de moarte, dar cred c` aceasta e voia lui Dumnezeu ]i cred [n tine.
Haide s` pornim pe drumul acesta!”
Cum Pavel a spus [n Romani 8:31: “Dac` Dumnezeu este pentru noi, cine va fi
[mpotriva noastr`?” Ne-am c`\`rat pe cel mai [nalt deal pe care l-am putut g`si ]i uit@ndu-
ne peste Saddleback Valley [n\esat cu mii de case, ne-am dedicat ca s` ne investim vie\ile
[n construirea Bisericii Saddleback Valley Community Church.

California, iat`-ne c` venim

{n decembrie anul acela eu am absolvit seminarul. {n ultima zi a anului 1979, Kay ]i

cu mine am [mpachetat pu\inul pe care-l aveam [ntr-un camion ]i ne-am mutat din Texas [n
Sudul Californiei. Mobila noastr` era mo]tenit` de cinci genera\ii ]i ar`ta destul de patetic,
dar era tot ce aveam. P`rea neverosimil c` acest cuplu t@n`r, s`rac se muta [ntr-una din
cele mai bogate comunit`\i din America.
Am sosit [n Sudul Californiei plini de speran\`. Aveam o nou` er` [naintea ochilor
no]tri; o nou` lucrare de slujire, un bebelu] de patru luni ]i promisiunea lui Dumnezeu de a
ne binecuv@nta. Dar [n acela]i timp nu aveam nici un ban, nici biseric` cl`dit`, nici membri
[n biseric` ]i nici cas` [n care s` locuim. Nu cuno]team pe nimeni care locuia [n Saddleback
Valley. Era cel mai important pas al credin\ei pe care-l f`cusem p@n` la data aceea.
Am ajuns [n \inutul Orange [ntr-o vineri dup`-amiaza, tocmai la timp ca s` prind
traficul extrem de intens al Sudului Californiei. N-am [n\eles niciodat` de ce numesc oamenii
ora de v@rf atunci c@nd traficul este foarte lent! {naintam doar c@\iva centimetri cu viteza
melcului pe autostrad`, [nfometa\i, obosi\i ]i cu un bebelu] care pl@ngea.
Doarece eu crescusem [ntr-un or`]el de \ar` cu mai pu\in de 500 de locuitori, eram
total nepreg`tit pentru un astfel de trafic. Uit@ndu-m` la kilometrii [ntregi de ma]ini aliniate
pe autostrad` ]i care nu se mi]cau deloc m` g@ndeam: “{n ce oare m-am b`gat? Doamne,
n-ai ales omul potrivit pentru misiunea aceasta! Cred c` am f`cut o mare gre]eal`”.
{n cele din urm`, pe la 5 dup`-masa am sosit [n Saddleback Valley ]i am oprit la
prima agen\ie imobilar` pe care am g`sit-o. Am intrat [n`untru ]i m-am prezentat la primul
agent pe care l-am [nt@lnit. Numele acestuia era Don Dale. Eu am spus cu un z@mbet
foarte larg: “Numele meu este Rick Warren ]i am venit aici ca s` plantez o biseric`. Am
nevoie de un loc unde s` pot sta, dar nu am nici un ban!” Don a z@mbit la [nceput apoi a
[nceput s` r@d` de-a binelea. Am [nceput s` r@d ]i eu. N-aveam nici cea mai mic` idee
despre ceea ce urma s` se [nt@mple dup` aceasta. Don a spus: “Ei bine, s` vedem ce
putem face”. {n dou` ore, Don ne-a g`sit un apartament ca s`-l [nchiriem, a reu]it s` ne
ob\in` ca prima lun` s` nu pl`tim chirie ]i a fost de acord s` devin` primul membru al
Bisericii Saddleback! Dumnezeu se [ngrije]te de nevoile noastre!
{n timp ce conduceam spre apartament l-am [ntrebat pe Don dac` frecventa vreo
biseric` ]i r`spunsul lui a fost negativ. Atunci i-am zis: “Nemaipomenit! Tu vei fi primul

11
membru al bisericii mele!” }i exact a]a s-a ]i [nt@mplat. Am pornit Biserica Saddleback cu
familia acestui agent imobiliar ]i cu a mea. Dou` s`pt`m@ni mai t@rziu am \inut primul
studiu biblic [n apartamentul nostru la care erau prezen\i 7 oameni.
Dup` ce ac\ionasem at@t de mult prin credin\` era entuziasmant s` vedem ajutorul
financiar, de care aveam nevoie, materializ@ndu-se. Pastorul John Jackson a [ndrumat
Biserica Baptist` Crescent din Anaheim, California, s` devin` biserica care ne sponsoriza [n
mod oficial ]i care era hot`r@t` s` ne ajute cu 600 de dolari pe lun`. Apoi Biserica “First
Baptist Church” din Lufkin, Texas ]i Biserica “First Baptist Church” din Norwalk, California,
ambele s-au angajat cu 200 de dolari pe lun` ca s` ne sprijine [n lucrarea noastr`.
{ntr-o diminea\` am primit un telefon de la un om pe care nu-l mai [nt@lnisem ]i care
s-a oferit s` pl`teasc` chiria pentru noi pe dou` luni. El spunea c` auzise despre noua
biseric` ]i voia s` ajute cum putea. Alt` dat`, cu un cont de banc` aproape gol, Kay ]i cu
mine am mers cercet@nd pe la diferite depozite, ca s` cump`r`m echipament pentru ora
copiilor, la primul nostru serviciu divin. Am g`sit ce c`utam ]i am scris un cec, ]tiind c` ne
cheltuisem ultimii no]tri bani pentru m@ncare. C@nd am ajuns acas`, am deschis cutia
po]tal` ]i am g`sit un cec de la o femeie din Texas care m` auzise vorbind odat` ]i a reu]it s`
ne dea de urm` [n California. Suma [nscris` pe cec era exact suma pe care o cheltuisem pe
echipament, adic` 37 de dolari ]i 50 de cen\i.

Dumnezeu [ntotdeuna folose]te oameni imperfec\i [n

situa\ii imperfecte ca s`-}i [mplineasc` voia Sa.

{ns` noi ne-am mutat prin credin\`. Sentimentul pe care-l aveam, c` Dumnezeu m`
conduce, era at@t de puternic [nc@t eu voiam s` [ncep lucrul. {mi place foarte mult
parafrazarea din versiunea “Living Bible” a versetului Eclesiastul 11:4: “Dac` a]tep\i condi\ii
perfecte nu vei face niciodat` nimic”. Dac` insi]ti [n a rezolva toate problemele [nainte de a
lua o decizie nu vei cunoa]te niciodat` emo\ia tr`irii prin credin\`. Dumnezeu [ntotdeauna
folose]te oameni imperfec\i [n situa\ii imperfecte ca s`-]i [mplineasc` voia Sa.

Acolo unde Dumnezeu c`l`uze]te, El ]i asigur` tot ce

este nevoie.

V`z@ndu-L pe Dumnezeu cum a confirmat, [n at@tea moduri, decizia noastr` de a

porni o biseric` am [nv`\at o lec\ie deosebit` la [nceputul lucr`rii. Acolo unde Dumnezeu
c`l`uze]te, El ]i asigur` tot ce este nevoie.
Dac` e]ti un plantator de biseric`, subliniaz` propozi\ia de mai [nainte. Va fi o surs`
incredibil` de m@ng@iere ]i [nt`rire [n zilele tale dificile. Indiferent la ce ne cheam`
Dumnezeu s` facem El ne va echipa s` facem lucrul acesta. Dumnezeu este credincios! El []i
\ine promisiunile Sale.

Ce fel de biseric` urma s` fim?

Nu mi-a trebuit mult timp ca s`-mi dau seama c` erau multe biserici puternice, bine
ancorate [n Biblie [n acea regiune din California. Unii dintre cei mai renumi\i pastori [n
America slujeau nu departe de sediul noii noastre biserici. {n orice duminic` puteai s` mergi
s`-i auzi pe Chuck Swindoll, Chuck Smith, Robert Schuller, John MacArthur, E. V. Hill, John
Wimber, Jack Hayford, Lloyd Ogilvie, Charles Blake, Greg Laune, Ray Ortlund sau John
Auffman. Dac` [\i potriveai sosirea bine puteai s`-i auzi pe doi sau trei dintre ace]tia [n
aceea]i duminic` diminea\`. }i majoritatea dintre ei puteau fi auzi\i la radio sau la T.V. [n
Sudul Californiei.
{n plus erau cel pu\in dou` duzini de biserici cu [nv`\`tur` biblic` foarte bun` [n
Saddleback Valley c@nd am sosit eu. Foarte pripit am concluzionat c` to\i cre]tinii din

12
regiunea aceea erau deja implica\i [ntr-o biseric` bun` sau cel pu\in aveau o mul\ime de
op\iuni.
M-am hot`r@t s` nu fac nici un efort pentru a atrage cre]tini din alte biserici la
Saddleback ]i nici m`car s` [mprumut muncitori din alte biserici pentru a construi
Saddleback. Deoarece am sim\it c` sunt chemat pentru a evangheliza necredincio]i, m-am
decis s` pornesc lucrarea mai degrab` cu necredincio]i, dec@t cu un m`nunchi de cre]tini
devota\i. Nu asta era calea prezentat` [n c`r\ile despre plantarea de biserici, dar eram sigur
c` Dumnezeu ne chemase s` facem lucrul acesta. Aten\ia noastr` urma s` se concentreze
asupra c@]tig`rii pentru Cristos a celor care nu mergeau la biseric` din diferite motive.
N-am [ncurajat niciodat` al\i credincio]i s` se transfere la biserica noastr`, de fapt am
descurajat [n mod deschis lucrul acesta. Noi nu dorim o cre]tere transferat`. De fiecare dat`
c@nd vorbim despre membralitatea bisericii spunem: “Dac` vii la biserica Saddleback de la
alt` biseric` trebuie s` [n\elegi din start c` aceast` biseric` n-a fost proiectat` pentru tine. Ci
este destinat` pentru a-i c@]tiga pe cei nem@ntui\i, care nu frecventeaz` nici o biseric`.
Dac` te transferi de la o alt` biseric` e]ti binevenit aici, numai dac` e]ti gata s` sluje]ti ]i s`
lucrezi. Dac` tot ceea ce inten\ionezi s` faci este s` participi la serviciile divine, noi mai
degrab` am p`stra locul t`u pentru cineva care este necredincios. Exist` nenum`rate biserici
bune bazate pe Biblie [n aceast` regiune, pe care am putea s` \i le recomand`m.
Aceast` pozi\ie poate sun` dur`, dar eu cred c` noi urm`m exemplul lui Isus. El a
definit \inta lucr`rii Sale spun@nd: “Nu cei s`n`to]i au trebuin\` de doctor, ci cei bolnavi”
(Marcu 2:17). La Saddleback noi ne reamintim [n continuu aceast` afirma\ie. Ne-a ajutat s`
r`m@nem fideli scopului ini\ial al bisericii noastre: adic` de a-i aduce pe cei f`r` o biseric`,
nereligio]I, din comunitatea noastr` la Cristos.
Ca s` [n\eleg cum g@ndesc locuitorii nem@ntui\i din sudul Californiei, am petrecut
primele 12 s`pt`m@ni dup` ce m-am mutat la Saddleback Valley, merg@nd din u]` [n u]` ]i
vorbind cu oamenii. Cu toate c` ]tiam c` oamenii ace]tia aveau cel mai mult nevoie de o
rela\ie cu Cristos, am vrut mai [nt@i s` ascult ce credeau ei c` ar fi fost cele mai presante
nevoi ale lor. Asta nu [nseamn` marketing, ci [nseamn` pur ]i simplu a fi politicos.
Am [nv`\at c` majoritatea oamenilor nu pot s` aud` p@n` c@nd n-au fost auzi\i mai
[nt@i. Oamenilor nu le pas` c@t de multe ]tim p@n` c@nd nu afl` c@t de mult ne pas` de
ei. O conversa\ie inteligent` ]i plin` de grij` deschide u]a pentru evanghelizarea celor
necredincio]i mult mai rapid dec@t orice altceva. Nu este sarcina bisericii s` dea oamenilor
tot ceea ce doresc sau chiar au nevoie. Dar cea mai rapid` cale de a construi un pod spre
cei necredincio]i este de a exprima interes fa\` de ace]tia ]i de a ar`ta c` [n\elegi problemele
cu care se confrunt` ei. Sim\ind nevoile acestora, fie c` sunt reale sau imaginare, constituie
un punct de plecare [n a ar`ta dragoste fa\` de oameni.
Nu cuno]team [ndeajuns ca s` numesc sondajul pe care-l f`cusem [n comunitatea [n
care tr`iam un studiu de “marketing”. Pentru mine aceasta era doar o chestiune de a
[nt@lni pe oamenii, pe care voiam s`-i c@]tig cu Evanghelia. Cei care participau la micul
nostru grup de studiu biblic m-au ajutat s` fac acest sondaj. Ironia era c` mul\i din cei care
veneau la studiul nostru biblic de acas` ]i m-au ajutat s` fac sondaje printre cei ne-
evangheliza\i din comunitatea noastr` erau ei [n]i]i necredincio]i.

Stabilind Data: Ziua Z!

Dup` aceea ne-am hot`r@t s` [ncepem serviciile divine [n duminica Pa]telui, care
[nsemna doar 12 s`pt`m@ni dup` ce Kay ]i cu mine ne-am mutat [n \inutul Orange. Nu
inten\ionam deloc s` r`m@n [n faza studiului biblic din case mai mult de trei luni; voiam s`
[ncep servicii divine de [nchinare c@t mai cur@nd posibil. De asemenea nu voiam s` ratez
ocazia de a porni biserica [n duminica de Pa]te.
M` g@ndeam eu c` dac` o familie care nu mergea la biseric` se hot`ra totu]i s`
participe doar la un seriviciu divin pe an aceasta ar fi cel mai probabil [n duminica de Pa]te.
Era ziua ideal` de a [ncepe un seriviciu divin proiectat s`-i atrag` pe cei f`r` o biseric`. Mi-
am dat seama c` era posibil ca ei s` nu mai vin` din nou s`pt`m@na urm`toare, dar cel

13
pu\in aveam audien\` pentru prima slujb` ]i a] fi ob\inut ni]te nume pentru o viitoare list` de
coresponden\i.
{n s`pt`m@nile dinaintea Pa]telui, grupul nostru de studiu biblic a crescut la aproape
15 oameni. {n fiecare s`pt`m@n` [nv`\am un studiu biblic ]i apoi lucram la preg`tirile
pentru primul noastru servici divin public. De asemenea am discutat despre ce aflasem [n
timpul sondajului nostru. Dup` aproape opt s`pt`m@ni am rezumat ce [nv`\aser`m despre
cei care nu mergeau la biseric` ]i despre ezit`rile lor referitoare la biseric` [ntr-o filozofie
care s` contureze declara\ia noastr` de slujire. Aceasta a devenit mai apoi schi\a pentru
strategia noastr` de evanghelizare.
Dup` aceea am scris o scrisoare deschis` celor ce nu mergeau la o biseric` din
comunitatea noastr` baz@ndu-m` pe ceea ce aflasem. Nu ]tiam mai nimic despre po]ta
deschis`, marketing sau publicitate. M-am g@ndit doar c` o scrisoare deschis` ar putea fi
calea cea mai rapid` de a face oamenilor cunoscut existen\a noii noastre biserici. Mai ]tiam
c` un procent [nsemnat dintre cei ce tr`iau [n Saddleback Valley tr`iau [n comunit`\i
[nchise ]i nu puteam [n nici un fel s` fac vizite neanun\ate [n aceste case.
Am scris ]i rescris scrisoarea aceea de multe ori. M` g@ndeam ce a] putea scrie dac`
a] avea doar o ]ans` de a vorbi cu cei care nu merg la nici o biseric` din aceast`
comunitate? Cum a] putea s-o formulez [ntr-un fel care s` dezarmeze prejudiciile ]i obiec\iile
lor [n a frecventa o biseric`?
Prima propozi\ie din acea scrisoare afirma clar scopul ]i pozi\ia noastr`. Era cam a]a:
“{n sf@r]it! O nou` biseric` pentru cei care au renun\at la a mai merge la serviciile divine
ale bisericilor tradi\ionale”. Explica apoi mai departe ce fel de biseric` porneam noi. Am scris
de m@n` adrese ]i am lipit timbre la 15,000 de scrisori ]i le-am trimis cu 10 zile [nainte de
Pa]te. M` g@ndeam c` dac` 1% din cei ce-au primit scrisoarea ar fi r`spuns la apelul nostru,
atunci 150 de oameni ar fi venit la serviciul divin de Pa]te.

Prima noastr` slujb` religioas`

}tiam c` dac` biserica noastr` voia s` atrag` ]i s` c@]tige pe cei ce nu frecventau o

biseric`, atunci trebuia s` ofere un servici divin de [nchinare diferit de ce era familiar pentru
noi. Ce stil de [nchinare ar fi fost cea mai bun` m`rturie pentru necredincio]i? Am petrecut
mult timp g@ndindu-ne la fiecare element al seriviciului divin. Noi am planificat chiar ]i o
“repeti\ie” pentru serviciul divin de Pa]te.
Le-am spus celor 15 oameni care frecventau grupul nostru de studiu biblic: “Duminica
viitoare ne vom [nt@lni la liceu ]i vom exersa [n vederea slujbei de Pa]te. Vom exersa
c@ntecele, eu voi predica ca ]i cum ar fi o audien\` de 150 de oameni ]i vom stabili toate
detaliile referitoare la serviciul divin. Asta ne va asigura ca atunci c@nd vizitatorii vor veni
s`pt`m@na viitoare ar p`rea cel pu\in c` ]tim ce facem”.
C@nd a sosit Duminica Floriilor noi [i a]teptam doar pe cei 15 de la grupul nostru de
studiu biblic s` apar` pentru serviciul divin. Dar Dumnezeu avea alte planuri. Scrisoarea pe
care o trimisesem la 15000 de familii fusese distribuit` mai devreme la unii dintre ace]tia.
Noi ne a]teptam ca aceast` scrisoare s`-]i ating` destina\ia doar cu cateva zile [nainte de
Pa]te. Datorit` unui sistem po]tal foarte eficient, 60 de oameni au venit mai devreme ]i 5
dintre ei ]i-au predat vie\ile lui Cristos!
La slujba din Duminica Floriilor am subliniat viziunea care credeam c` Dumnezeu mi-o
d`duse pentru Biserica Saddleback. Prima sarcin` a conducerii este s` defineasc` misiunea,
a]a cum o vedeam eu. De-a lungul timpului ne-am [ntors din nou ]i din nou la declara\ia
acelei viziuni pentru a [ndrepta anumite lucruri [n biseric`. Viziunea noastr` nu fusese
niciodat` s` ne concentr`m asupra cl`dirilor sau s` avem cl`diri impun`toare, ci [n loc de
aceasta, viziunea noastr` a fost s` producem ucenici ai lui Cristos.
{mi amintesc ce speriat m-am sim\it dup` ce am [mp`rt`]it viziunea la serviciul divin
de dinaintea Pa]telui. Eram cople]it de teama e]ecului: “}i dac` lucrul acesta nu se va face?
Este aceast` viziune de la Dumnezeu sau este pur ]i simplu un vis [ndr`zne\ al unui idealist
de 26 de ani? Era ceva s` visez eu singur la ceea ce m` a]teptam ca Dumnezeu s` fac`; dar

14
era altceva s` afirm public acest vis. {n mintea mea, trecusem deja de punctul [n care nu
mai exista [ntoarcere. {n ciuda temerilor mele, acum trebuia s` merg cu toat` viteza
[nainte. Convins c` visul meu va aduce slav` lui Dumnezeu, m-am hot`r@t s` nu m` uit
niciodat` [napoi.

Viziunea Bisericii Saddleback

Din prima predic` a pastorului Rick, 30 martie, 1980:

Este visul unui loc unde cei suferinzi, deprima\i, frustra\i ]i dezorienta\i s` poat` g`si
dragoste, acceptare, speran\`, iertare, c`l`uzire ]i [ncurajare.
Este visul de a [mp`rt`]i Vestea Bun` a lui Isus Cristos cu sutele de mii de locuitori
ai \inutului Orange.
Este visul de a primi 20,000 de membri [n p`rt`]ia bisericii noastre – iubind, [nv`\@nd,
r@z@nd ]i tr`ind [mpreun` [n armonie.
Este visul de a-i ajuta pe oameni s` se maturizeze spiritual prin studii biblice, grupuri
mici, seminarii, conferin\e ]i o ]coal` biblic` pentru membrii no]tri.
Este visul de a echipa pe fiecare credincios pentru o lucrare semnificativ` ajut@ndu-l
s` descopere darurile ]i talentele pe care Dumnezeu i le-a dat.
Este visul de a trimite sute de misionari ]i lucr`tori de biseric` [n toat` lumea ]i de a
[mputernici pe fiecare membru la o misiune personal` [n lume. Este visul nostru s`-i
trimitem pe membrii no]tri cu miile [n proiecte misionare pe termen scurt [n fiecare
continent. Tot astfel este visul nostru ca s` pornim cel pu\in o nou` biseric` filial` [n fiecare
an.
Este visul a cel pu\in de 50 de hectare de teren pe care se va construi o biseric`
regional` pentru Sudul \inutului Orange – cu cl`diri frumoase, ]i [n acela]i timp simple, care
s` includ` un centru de [nchinare cu mii de locuri, un centru de consiliere ]i rug`ciune, s`li
de clas` pentru studii biblice ]i pentru preg`tirea lucr`torilor laici ]i un spa\iu pentru
recreere. Toate acestea vor fi proiectate pentru a sluji omului pe toate planurile – spiritual,
emo\ional, fizic ]i social - ]i care s` fie a]ezate [ntr-un peisaj pa]nic inspirativ.
Stau [naintea dumneavoastr` ast`zi ]i afirm cu deplin` siguran\` c` aceste visuri vor
deveni realitate. De ce? Pentru c` ele sunt inspirate de Dumnezeu!
Biserica Saddleback a sus\inut primul servici divin duminica urm`toare de Pa]te, 6
aprilie 1980. Dou` sute cinci oameni au venit ca s` participe la acel servici divin. Ca s`
folosesc o expresie din introducere a] spune c` am prins un val prielnic. Nu voi uita niciodat`
sentimentul pe care l-am avut privind pe to\i acei oameni pe care nu-i v`zusem niciodat`
[naint@nd pe trotuarul din fa\a cl`dirii Liceului Laguna Hills. Cu un amestec de bucurie,
team` ]i uimire i-am spus lui Kay: “Asta s` ]tii c`-ntr-adev`r va merge!”
O mam` care-]i \inea bebelu]ul [n bra\e pentru prima dat` nu putea s` simt` o mai
mare bucurie. Atunci avea loc na]terea unei biserici ]i totu]i eram a]a de smerit de
incredibila responsabilitate pe care sim\eam c` Dumnezeu mi-o d`dea [n ziua aceea.
Era o adunare neobi]nuit` pentru [nceputul unei noi biserici. Nu erau mai mult de o
duzin` de credincio]i la acel prim serviciu divin, ci era plin de californieni din sud care nu
frecventau o biseric`. Noi tr`sesem exact [n mijlocul \intei.
Av@nd at@t de mul\i oameni care nu frecventau o biseric` la acest serviciu divin a
fost chiar comic. C@nd i-am rugat s`-]i deschid` bibliile, nimeni n-avea nici o Biblie. C@nd
am [ncercat s` c@nt`m ni]te c@ntece, nimeni n-a c@ntat pentru c` nu cuno]teau melodiile.
C@nd am zis: “S` ne rug`m”, c@\iva dintre ei se uitau [mprejur. M` sim\eam de parc`
st`team [n fa\a unei [nt@lniri a unor oameni de afaceri.
Dar spre surprinderea mea, oamenii continuau s` vin` s`pt`m@n` de s`pt`m@n`. De
fiecare dat` al\i c@\iva oameni []i dedicau vie\ile lui Cristos. La 10 s`pt`m@ni dup` ce am
[nceput serviciile divine, 82 de participan\i care au fost la slujba de Pa]te ]i care nu
frecventau o biseric`, ]i-au predat vie\ile lui Cristos. Noi beneficiam de lucrarea Duhului
Sf@nt [n aceast` etap` pe c@t de mult puteam. Preg`tirea noastr` []i meritase efortul. O
nou` adunare de credincio]i luase fiin\`.

15
 La prima noastr` [nt@lnire de studiu biblic cu noii veni\i am avut 20 de membri dintre
care 18 erau necredincio]i, astfel [nc@t a trebuit s` [ncep cu adev`ruri elementare ale vie\ii
cre]tine. P@n` la finele cursului de 6 s`pt`m@ni, to\i cei 18 necredincio]i L-au acceptat pe
Cristos, au fost boteza\i ]i au fost primi\i printre membrii bisericii.
Botezul a fost [ntotdeauna ceva unic la Saddleback. Am folosit piscine, Oceanul
Pacific ]i baptistierele altor biserici, dar cel mai frecvent am folosit b`ile care fac parte din
echipamentul standard din fiecare cas` din \inutul Orange.
Cei care se botezau erau [ncuraja\i s` invite c@t mai mul\i prieteni necredincio]i
posibil ca s` fie martori la botezul lor. Unii trimiteau chiar invita\ii speciale cu aceast` ocazie.
Botezurile noastre lunare sunt [ntotdeauna evenimente deosebite. Odat` [ntr-o diminea\`
am botezat 367 de oameni. Pielea mea era [ncre\it` de at@ta ap`, la fel ca ]i a celorlal\i
pastori ]i eram obosit de mirosul de clor de la apa din piscina liceului unde f`ceam
botezurile. {mi amintesc c` glumeam c` dac` n-am fi fost bapti]ti a] fi putut doar s` folosesc
doar un furtun de la instala\ia de incendiu ]i s` spray-ez pe toat` lumea.

Dureri [n cre]tere

Saddleback a experimentat [n continuu dureri de cre]tere de-a lungul istoriei ei

scurte. {n primii 15 ani ai istoriei bisericii Saddleback am folosit peste 79 de loca]uri diferite
[n care s` ne desf`]ur`m activitatea. De c@te ori num`rul membrilor cre]tea ]i dep`]ea
capacitatea unei anumite cl`diri, mutam programul sau seriviile divine altundeva. Deseori
spuneam c` Saddleback era biserica pe care puteai s-o frecventezi dac` puteai s-o g`se]ti.
Noi glumeam referitor la aceasta spun@nd c` astfel atr`geam doar oamenii inteligen\i la
biseric`.

Saddleback a folosit 79 de loca]uri diferite pentru a se

[nt@lni [n primii 15 ani.

Am folosit cl`dirile a 4 licee diferite, numeroase ]coli elementare, cl`diri ale b`ncilor,
centre de recreere, teatre, case de cultur`, case mari, cl`diri de birouri ]i stadioane, p@n`
c@nd [n cele din urm` am [n`l\at un cort foarte dotat pentru 2300 de locuri. {n fiecare
week-end aveam patru servicii divine ]i asta a durat a]a p@n` c@nd am construit prima
noastr` cl`dire. Eu am sentimentul c` majoritatea bisericilor construiesc prea repede ]i prea
mic. Pantoful nu trebuie niciodat` s` spun` piciorului c@t s` creasc`.
Sunt [ntrebat deseori: “C@t de mare poate s` creasc` o biseric` f`r` s` aib` o cl`dire?”
R`spunsul este: “Nu ]tiu”. Saddleback s-a [ntrunit timp de 15 ani ]i a crescut la 10,000 de
participan\i f`r` s` avem propria noastr` cl`dire, deci ]tiu c` este posibil ca o biseric` s`
creasc` p@n` la cel pu\in 10,000 de membri [nainte de a avea o cl`dire. O cl`dire sau lipsa
unei cl`diri n-ar trebui s` devin` o barier` [n vederea cre]terii unei biserici. Oamenii sunt
mult mai importan\i dec@t cl`dirile.
{n primii 15 ani ai bisericii Saddleback, peste 7000 de oameni ]i-au predat vie\ile lui
Cristos prin intermediul eforturilor noastre de evanghelizare. Dac` te-ai afla [nconjurat
numai de bebelu]i [n Cristos ce-ai face? S`n`tatea ]i supravie\uirea noastr` depindeau de
alc`tuirea ]i materializarea unui program care s` transforme c`ut`torii [n sfin\i, consumatorii
[n contribuabili, simplii membri ai bisericii [n lucr`tori ]i s` transforme un simplu auditoriu
[ntr-o armat`.
Crede\i-m` este o sarcin` incredibil de dificil` s` conduci oamenii de la o mentalitate
egoist` de consumatori la a fi cre]tini cu inimi slujitoare. Nu este o slujb` pentru lucr`tori
slabi de [nger sau pentru cei c`rora nu la place ca robele lor religioase s` fie ]ifonate. Dar
este ceea ce “Marea {ns`rcinare” afirm` ]i a fost for\a conduc`toare [n tot ce s-a [nt@mplat
p@n` acum la Saddleback.

16
 CAPITOLUL II
Mituri despre biserici [n cre]tere

“Cump`r` adev`rul ]i nu-l vinde, [n\elepciunea, [nv`\`tura ]i priceperea” Proverbe

23:23

Copiii [n America cresc [nv`\@nd multe mituri: Mo] Cr`ciun aduce cadouri [ntr-o
tr`sur` tras` de reni; Z@na din\ilor schimb` din\i pentru bani; iepura]ul de Pa]te ascunde
bomboane ]i ou`; c@nd c@rti\a []i vede umbra atunci ne a]tept`m la vreme rea; luna este
f`cut` din br@nz` elve\ian`. Unele dintre aceste mituri sunt inofensive, dar altele pot
provoca mult r`u.
{ntotdeauna mi-au pl`cut pasajele din Evanghelii unde Isus aduce o provocare
miturilor populare, sau “[n\elepciunii tradi\ionale” a vremii Sale. Se men\ioneaz` de 20 de
ori [n Noul Testament unde Isus a folosit expresia: “A\i auzit spun@ndu-se … dar eu v` spun
…”. Am predicat odat` o serie de mesaje bazat pe aceste [nt@mpl`ri, mesaje intitulate
“Mituri care ne aduc [ntr-o stare jalnic`”. Numai c@nd ne baz`m vie\ile pe principiile de baz`
ale Cuv@ntului lui Dumnezeu vom cunoa]te “adev`rul care ne face liberi”.
Multe mituri despre biserici mari, [n cre]tere, circul` printre pastori ]i lideri de biseric`.
{n timp ce mul\i oameni au auzit despre a]a-zisele megabiserici (o denumire care mie nu
prea-mi place) foarte pu\ini din afara acestor biserici cunosc ce se [nt@mpl` cu adev`rat [n
ele. Se fac presupuneri incorecte, c@teodat` izvor@te din invidie, alteori din team`, iar
alteori datorit` ignoran\ei.
Dac` e]ti serios [n a-\i vedea propria biseric` cresc@nd, trebuie s` fii gata s`
t`g`duie]ti [n\elepciunea tradi\ional` referitoare la bisericile mari [n cre]tere, despre care
auzi vorbindu-se ast`zi.

MITUL 1: SINGURUL LUCRU DE CARE SE INTERESEAZ~ BISERICILE MARI ESTE

PARTICIPAREA LA SERVICIILE DIVINE
Adev`rul este c` nu vei cre]te [n num`r dac` [\i pas` numai de lucrul acesta. {n
[ntreaga istorie a cre]terii bisericii Saddleback am stabilit doar dou` scopuri [n ce prive]te
participarea la serviciile divine - ]i ambele au fost stabilite [n primul an. Nu ne concentr`m
aten\ia pe participare, ci ne concentr`m aten\ia ca s` asimil`m pe to\i oamenii pe care
Dumnezeu ni-i aduce.
Campaniile ]i publicitatea f`cute [n vederea cre]terii num`rului de participan\i pot
aduce oameni la biserica ta doar o dat`. {ns` ace]tia nu se vor [ntoarce dec@t dac` biserica
le d` ceea ce ei au nevoie. Pentru a men\ine o cre]tere constant`, trebuie s` oferi oamenilor
ceva ce nu pot c`p`ta altundeva.
Dac` predici Vestea Bun` care poate schimba vie\ile [ntr-o manier` pozitiv`, dac`
membrii bisericii tale sunt entuziasma\i de ce face Dumnezeu [n biseric`, dac` \ii un serviciu
divin unde ei pot aduce prieteni nem@ntui\i f`r` s` se simt` st@njeni\i de ceva ]i dac` ai un
plan de a zidi, echipa ]i trimite pe cei pe care-i c@]tigi pentru Cristos, participarea va fi
ultima dintre problemele tale. Oamenii vin cu miile la o astfel de biseric`. Lucrul acesta se
[nt@mpl` [n toat` lumea.

Biserica trebuie s` ofere oamenilor ceva ce ei nu pot c`p`ta

[n alt` parte.
O cre]tere s`n`toas`, de durat` a unei biserici are un aspect multidimensional.
Defini\ia mea referitoare la o cre]tere autentic` a bisericii are cinci fa\ete. Orice
biseric` are nevoie s` creasc` [n c`ldur` prin p`rt`]ie, [n profunzime prin ucenicizare, mai
puternic` prin laud` ]i [nchinare, mai extins` prin lucrarea de slujire ]i mai mare prin
evanghelizare.
{n Faptele Apostolilor 2:42-47 aceste cinci fa\ete ale cre]terii sunt descrise [n prima
biseric` din Ierusalim. Primii cre]tini aveau p`rt`]ie, se zideau unii pe al\ii, se [nchinau ]i-L

17
l`udau pe Dumnezeu [mpreun`, slujeau ]i evanghelizau. Ca rezultat versetul 47 ne spune:
“}i Domnul ad`uga [n fiecare zi la num`rul lor pe cei ce erau m@ntui\i”. Remarca\i dou`
aspecte la acest verset. {n primul r@nd Dumnezeu ad`uga la num`rul lor ({]i f`cea partea
Sa) atunci c@nd Biserica []i f`cea ]i ea partea ei ([ndeplinea cele cinci scopuri). {n al doilea
r@nd, cre]terea era zilnic`, ceea ce [nseamn` c` aceast` biseric` s`n`toas` avea minim 365
de convertiri pe an!
Ce ar fi dac` acesta ar fi standardul evanghelistic pe care fiecare biseric` ar trebui s`-l
[ndeplineasc` ca s` poat` numi o biseric` “Nou Testamental`” s`n`toas`? C@te biserici
crede\i c` s-ar califica s` fie numite astfel?
Cre]terea bisericii este rezultatul firesc al s`n`t`\ii bisericii. S`n`tatea bisericii poate
ap`rea numai c@nd mesajul nostru este biblic ]i misiunea noastr` este echilibrat`.
Fiecare din cele cinci scopuri Noi Testamentale ale bisericii trebuie s` fie [n echilibru
cu celelalte astfel [nc@t s` avem o biseric` s`n`toas`. Echilibrul nu apare [n mod firesc [ntr-
o biseric`, de fapt noi [n mod constant trebuie s` corect`m echilibrul. Este [n natura
omeneasc` ca s` accentu`m [n mod deosebit aspectul referitor la biserica despre care
suntem foarte pasiona\i. Stabilind [n mod inten\ionat o strategie ]i o structur` prin care s`
ne str`duim ca s` acord`m o aten\ie egal` fiec`rui scop al bisericii este de fapt tot ceea ce
presupune o biseric` condus` de un scop.

MITUL 2: TOATE BISERICILE MARI CRESC PE CLETUIALA BISERICILOR MICI

Unele biserici mari au crescut pe cheltuiala unor biserici mai mici, dar lucrul acesta
nu este nicidecum adev`rat [n cazul bisericii Saddleback. Statistica la Biserica Saddleback
de care sunt foarte mul\umit este faptul c` 80% din membrii no]tri s-au [nt@lnit cu Cristos ]i
au fost boteza\i la Saddleback. Noi nu am crescut pe cheltuiala altor biserici. {n momentul
[n care scriu aceste lucruri avem aproape 5000 de membri adul\i, dintre care 4000 au fost
converti\i ]i boteza\i la Saddleback. Cre]terea noastr` s-a bazat pe c@]tigarea oamenilor la
Cristos ]i nu prin transferarea cre]tinilor de la alte biserici.
Atunci c@nd Isus ne-a dat Marea {ns`rcinare nu S-a g@ndit la mutarea cre]tinilor de
la o biseric` la alta. Dumnezeu ne-a chemat s` fim pescari de oameni ]i nu s` schimb`m
pe]tii [ntre diferite acvarii. O biseric` care cre]te [n m`rime doar prin tranfer de la alte
biserici nu experimenteaz` o cre]tere autentic` - ci este doar ca o reamestecare a c`r\ilor de
joc.

MITUL 3: TREBUIE S~ ALEGEM {NTRE CALITATE }I CANTITATE {N BISERICA TA

Din nefericire acesta este un mit larg r`sp@ndit care pur ]i simplu nu este adev`rat. O
parte a problemei este ]i faptul c` nimeni nu define]te vreodat` ceea ce [n\elege prin
termenii de calitate ]i cantitate. Am s` v` dau defini\ia mea.
Calitatea se refer` la felul de ucenici pe care [i d` o biseric`. Sunt oamenii
transforma\i [n mod autentic [nspre asem`nare cu Cristos? Sunt credincio]i [nr`d`cina\i [n
Cuv@nt? Se maturizeaz` ei [n Cristos? {]i folosesc ei talentele [n slujire ]i [n lucrare? {]i
[mp`rt`]esc ei credin\a frecvent cu al\ii? Acestea sunt doar c@teva c`i de a m`sura calitatea
unei biserici.
Cantitatea se refer` la num`rul de ucenici pe care [i d` o biseric`. C@\i oameni sunt
adu]i la Cristos, ajuta\i s` creasc` [nspre maturitate ]i mobiliza\i pentru lucrare ]i misiune?
Odat` ce se definesc termenii, este evident c` calitatea ]i cantitatea nu sunt [n
opozi\ie una fa\` de cealalt`. Ele nu se exclud reciproc. Nu trebuie s` alegi [ntre cele dou`.
Orice biseric` ar trebui s` doreasc` ambele aspecte. De fapt o concentrare exclusiv` pe
oricare dintre calitate sau cantitate va produce o biseric` nes`n`toas`. Nu fi\i [n]ela\i de
g@ndirea de tipul ori-ori.
C@nd mergi la pescuit vrei calitate sau cantitate? Eu vreau de-am@ndou`! Eu vreau
s` prind cei mai mari pe]ti ]i de asemenea vreau s` prind c@t mai mul\i posibil. Orice
biseric` ar trebui s` doreasc` s` c@]tige c@t mai mul\i oameni pentru Cristos ]i de
asemenea s` doreasc` s`-i ajute pe ace]tia s` devin` pe c@t posibil maturi spiritual.

18
 Calitatea se refer` la felul de ucenici pe care-i d` o biseric`.
Cantitatea se refer` la num`rul ucenicilor pe care-i d` o

Lucrul pe care mul\i pastori [l ignor` este acesta: Calitatea produce cantitate. O
biseric` plin` de oameni cu adev`rat schimba\i atrage oameni. Dac` vei studia bisericile
s`n`toase vei descoperi c`, atunci c@nd Dumnezeu g`se]te o biseric` care face o munc` de
calitate [n c@]tigarea, hr`nirea, echiparea ]i trimiterea [n lume a credincio]ilor, El va trimite
acelei biserici foarte mult` “materie prim`” pentru a fi prelucrat`. Pe de alt` parte, de ce ar
trimite Dumnezeu o mul\ime de prospecte unei biserici care nu ]tie ce s` fac` cu ele?
{n orice biseric` unde vie\ile oamenilor sunt schimbate, c`sniciile merg bine ]i se
simte dragostea lui Dumnezeu, s-ar putea s` ai nevoie s` [ncui u]ile ca s` [mpiedici oamenii
ca s` frecventeze. Oamenii sunt atra]i de biserici cu [nchinare, predicare, lucrare ]i p`rt`]ie
de calitate. Calitatea atrage cantitatea. Orice pastor trebuie s`-]i pun` o [ntrebare foarte
grea: Dac` majoritatea membrilor no]tri nu invit` niciodat` pe cineva s` vin` la biserica
noastr`, ce mesaj comunic` ei (prin ac\iunile lor) referitor la calitatea a ceea ce le ofer`
biserica?
De asemenea este adev`rat c` cantitatea creeaz` calitatea [n unele domenii ale vie\ii
bisericii. De exemplu, cu c@t \i se m`re]te biserica, cu at@t se [mbun`t`\e]te ]i muzica. Ai
c@nta mai degrab` cu 11 oameni sau cu 11,000 de oameni? Ai vrea s` faci parte dintr-un
program pentru adul\i nec`s`tori\i [mpreun` cu al\i doi membri sau cu al\i 200 de membri?
Unele biserici motiveaz` lipsa de cre]tere insist@nd asupra faptului c`, cu c@t este
mai mic` o biseric`, cu at@t este mai de calitate. Acest ra\ionament este defectuos. Dac`
calitatea este inerent` dimensiunilor mici, atunci logic bisericile de cea mai [nalt` calitate ar
fi alc`tuite doar dintr-un singur membru. Din contr`, petrec@nd mul\i ani [n biserici mici
[nainte s` vin la Saddleback, am observat c` unul din motivele pentru care multe biserici
r`m@n mici este lipsa calit`\ii [n via\a ]i lucrarea lor. Nu este nici o leg`tur` reciproc` [ntre
m`rimea ]i calitatea unei lucr`ri.
Ce s-ar fi [nt@mplat dac` p`rin\ii t`i ar fi aplicat mitul calitate contra cantitate ca s`
aib` copii? Dac`, dup` primul lor copil ei ar fi spus: “Un copil e de ajuns. S` ne concentr`m
aten\ia ca s` facem acest copil un copil de calitate. S` nu ne [ngrijor`m de cantitate”. Mul\i
dintre noi nu am fi fost ast`zi aici dac` p`rin\ii no]tri ar fi g@ndit a]a!
O biseric` care nu are nici un interes [n cre]terea num`rului ei de converti\i spune [n
esen\` lumii: “Voi, to\i, pute\i merge [n iad”. Dac` cei trei copii ai mei s-ar pierde [ntr-o
c`l`torie prin s`lb`ticie eu n-a] ]ti ce s` mai fac ca s`-i g`sesc. Noi n-am economisi nimic ca
s`-i c`ut`m ]i s`-i salv`m pe copiii no]tri pierdu\i. }i c@nd am fi g`sit un copil, nu ne-am fi
g@ndit s` [ncet`m c`utarea ca s` ne concentr`m aten\ia doar pe acel unul de “calitate” cu
care am fi r`mas. Ci noi am c`uta p@n` c@nd i-am g`si pe to\i.
{n cazul bisericii, at@ta timp c@t sunt oameni pierdu\i [n lume trebuie s` ne pese
at@t de cantitate c@t ]i de calitate. Noi num`r`m oamenii la Saddleback pentru c` ace]tia
au importan\`. Aceste cifre reprezint` oameni pentru care a murit Cristos.
De c@te ori cineva [mi spune: “Nu po\i m`sura succesul prin cifre”, r`spunsul meu
este: “Totul depinde de ceea ce numeri”. Dac` numeri c`snicii salvate, vie\i transformate,
oameni cu inima zdrobit` vindeca\i, necredincio]i care au devenit [nchin`tori la Dumnezeu ]i
membri din biseric` mobiliza\i pentru lucrare ]i misiune, atunci cifrele devin extrem de
importante. Ele au o importan\` ve]nic`.

MITUL 4: TREBUIE S~ COMPROMI|I MESAJUL }I MISIUNEA BISERICII CA S~ CRE}TI

Acest mit popular implic` c` liderii unor biserici [n cre]tere “v@nd” Evanghelia cu
scopul ca s` creasc`. Se presupune c`, dac` o biseric` atrage oameni, trebuie c` este
superficial` ]i lipsit` de dedicare. Aceasta ar presupune c` prezen\a unei mul\imi mari ar
indica un mesaj diluat.

19
 Desigur, sunt exemple de biserici care s-au dezvoltat cu o teologie defectuoas`,
dedicare sl`bu\` ]i artificii lume]ti. Dar prezen\a unei mul\imi mari nu indic` automat c` a]a
stau lucrurile. {n timp ce unele biserici mari au compromis mesajul ]i misiunea, multe altele,
ca Saddleback, sunt incorect ]i nejustificat cuprinse [n aceea]i categorie datorit` m`rimii lor.
Aceast` vin` atribuit` este foarte prost inspirat`.
Lucrarea Domnului Isus atr`gea mul\imi mari de oameni. De ce? Pentru c` Evanghelia
este Vestea Bun`! Are o putere de atrac\ie deosebit` atunci c@nd este clar prezentat`
oamenilor. Isus a spus: “}i dup` ce voi fi [n`l\at de pe p`m@nt, voi atrage la Mine pe to\i
oamenii” (Ioan 12:32). Nu numai mul\imi mari de oameni maturi voiau s` fie [n jurul
Domnului Isus, ci ]i copiii aveau aceea]i dorin\`. O biseric` care s`-L [ntruchipeze pe Domnul
Isus va avea aceea]i putere asupra oamenilor ca cea a Domnului Isus {nsu]i.
Isus atr`gea mul\imi mari de oameni ]i totu]i nu compromitea adev`rul. Nimeni nu L-a
acuzat vreodat` c` dilua mesajul cu excep\ia marilor preo\i, gelo]i
pe El, care-L criticau din invidie (Marcu 15:12). Sincer vorbind, b`nuiesc c` aceea]i gelozie
motiveaz` pe unii ast`zi care critic` bisericile care atrag mul\i oameni.

Nu confunda a]tept`rile
Un alt motiv pentru care oamenii cred c` bisericile mari sunt superficiale este acela c`
ei confund` a]tept`rile pe care le avem de la cei care doar frecventeaz` biserica, dar nu sunt
poc`i\i, cu a]tept`rile pe care le avem de la membrii efectivi ai bisericii. Acestea sunt dou`
grupuri foarte diferite. La Saddleback noi folosim termenii de “mul\ime” ]i “congrega\ie”
pentru a face diferen\` [ntre cele dou` grupuri.
La biserica noastr` noi nu ne a]tept`m ca necredincio]ii s` se comporte ca ]i cum ar fi
credincio]i. Noi nu ne a]tept`m ca vizitatorii din mul\ime s` se comporte ca ]i credincio]ii din
congrega\ie. A]tept`rile noastre sunt foarte mici de la cel care caut` ]i cerceteaz` afirma\iile
pe care le-a f`cut Cristos. Noi le spunem acestora pur ]i simplu, a]a cum Isus a spus
ucenicilor la prima lor [nt@lnire: “Veni\i ]i vede\i!” Noi [i [nvit`m s` vin` ]i s` vad` cu ochii lor
ce se [nt@mpl` [n biserica noastr`.
Pe de alt` parte noi cerem o dedicare serioas` din partea celor care vor s` fie parte
integrant` din biseric`. Voi [mp`rt`]i detalii referitoare la lucrul acesta [n capitolul 17. To\i
poten\ialii membri trebuie s` fac` un curs de prezentare a calit`\ii de membru [n biseric` ]i
de asemenea trebuie s` semneze un leg`m@nt de membru. Prin semnarea acestui
leg`m@nt, membrii sunt de acord s` contribuie financiar, s` slujeasc` [ntr-o anumit` lucrare,
s`-]i [mp`rt`]easc` credin\a, s` urmeze pe cei din conducere, s` evite b@rfa ]i s` men\in` un
stil de via\` evlavios, printre altele. La Saddleback se practic` disciplina [n biseric` - ceva de
care nu se prea mai aude ast`zi. Dac` cineva nu [mpline]te cerin\ele din leg`m@ntul de
membralitate este exclus dintre membrii bisericii. Noi [ndep`rt`m sute de nume de pe listele
noastre [n fiecare an.
Membrii noi sunt de asemenea de acord s` fac` cursuri adi\ionale unde vor semna
leg`minte [n vederea cre]terii care includ: zeciuiala, timpul de p`rt`]ie zilnic` cu Dumnezeu ]
I participarea s`pt`m@nal` [ntr-un grup de p`rt`]ie mic. Unul din motivele pentru care
Saddleback n-a avut prea multe transferuri este din cauza faptului c` noi avem a]tept`ri
mult mai mari de la membrii no]tri dec@t majoritatea altor biserici.
Am descoperit c` a-i provoca pe oameni la o dedicare serioas` de fapt [i atrage ]i nu [i
respinge. Cu c@t cerem o dedicare mai serioas` cu at@t r`spunsul pe care-l primim este
mai bun. Mul\i necredincio]i sunt s`tui ]i plictisi\i cu ce le ofer` lumea. Ei caut` ceva mai
mare dec@t ei [n]i]i, ceva care s` merite sacrificiul vie\ii lor.
Cer@nd o dedicare din partea oamenilor, lucrul acesta nu-i [ndep`rteaz` de biseric`;
ci felul cum este f`cut` aceast` cerere [n multe biserici este ceea ce ar putea [ndep`rta pe
oameni. Prea adesea, bisericile falimenteaz` [n a explica scopul, valoarea ]i beneficiile
dedic`rii totale ]i nu-i ajut` pe oameni s` fac` pa]i treptat [n dedicarea lor.

S` fii contemporan f`r` s` te compromi\i

20
 Oricine este serios cu privire la slujire, nu numai s` fac` teorie despre aceasta, trebuie
s` fie gata s` tr`iasc` cu stressul a ceea ce Bruce ]i Marshall Shelley numesc “chemarea
noastr` dubl`”. Pe de o parte suntem obliga\i s` r`m@nem credincio]i fa\` de Cuv@ntul lui
Dumnezeu, care nu se schimb` ]i pe de alt` parte noi suntem chema\i s` slujim [ntr-o lume
mereu [n schimbare. {n mod trist, mul\i cre]tini care nu doresc s` tr`iasc` cu aceast`
tensiune se retrag [ntr-una dintre cele dou` extreme.
Unele biserici, de team` s` nu fie “infectate” de lucruri lume]ti, se retrag [n izolare
fa\` de cultura de azi. {n timp ce majoritatea nu se retrag at@t de mult cum o fac Amish-ii,
[ns` multe biserici par s` cread` c` anii 50 au fost o perioad` de glorie ]i sunt hot`r@\i s`
p`streze aceast` epoc` [n biserica lor. Ceea ce eu admir la Amish este c` cel pu\in sunt
cinsti\i referitor la lucrul acesta. Ei recunosc c` au ales s` conserve stilul de via\` al anilor
1800. {n contrast cu ace]tia, bisericile care [ncearc` s` perpetueze cultura anilor 50 de
obicei neag` aceast` inten\ie a lor sau [ncearc` s` dovedeasc` cu texte c` ei porcedeaz` a]a
cum se proceda [n vremea Bisericii Primare.
Apoi sunt aceia care, de team` s` nu fie neimportan\i, imit` proste]te cele mai noi
emana\ii ale modei ]i ce este de actualitate. {n [ncercarea lor de a tr`i [n cultura
contemporan` ei compromit mesajul ]i pierd orice sens de a fi separa\i sau pu]i de o parte
de lumea aceasta. Prea adesea, aceste biserici ofer` un mesaj ce accentueaz` beneficiile
Evangheliei, ignor@nd responsabilitatea ]i pre\ul de a fi un urma] al lui Cristos.

Isus nu }i-a cobor@t niciodat` standardele, dar El [ntotdeauna Se g`sea

[n mijlocul oamenilor.

Exist` vreo modalitate prin care s` slujim [n cultura noastr` f`r` s` ne compromitem
convingerile? Eu cred c` exist` o astfel de modalitate ]i voi discuta mai am`nun\it despre
asta [n capitolul 12. Solu\ia este de a urma exemplul lui Isus de a sluji oamenilor. Isus nu }i-
a cobor@t niciodat` standardele, dar discuta cu oamenii exact acolo unde se g`seau ei. El
era contemporan f`r` s` compromit` adev`rul.

MITUL 5: DAC~ E}TI {NDEAJUNS DE DEVOTAT, BISERICA TA VA CRE}TE

Acesta este unul dintre miturile preferate avansat la conferin\ele pastorilor, unde
vorbitorii arat` c` dac` biserica nu cre]te problema este lipsa ta de dedicare. Ei spun: “Dac`
vei continua s` r`m@i [ntr-o doctrin` curat`, s` predici Cuv@ntul, s` te rogi mai mult ]i s` fii
devotat, atunci biserica ta va exploda prin cre]tere numeric`”. Sun` a]a de simplu ]i de
spiritual, dar numai c` nu este adev`rat. {n loc de a fi [ncuraja\i de aceste conferin\e, mul\i
pastori pleac` sim\indu-se mai vinova\i, mai incompeten\i ]i mai frustra\i.
Eu cunosc sute de pastori devota\i ale c`ror biserici nu cresc. Ei sunt credincio]i
Cuv@ntului lui Dumnezeu, ei se roag` cu d`ruire ]i consecven\` - ]i totu]i bisericile lor refuz`
s` creasc`. Este o insult` s` spui c` problema lor este o lips` de dedicare ]i sunt pu\ine
lucruri m` [nfurie rapid. Ace]tia sunt pastori buni, evlavio]i care-L slujesc pe Dumnezeu din
toat` inima.
Se cere mai mult dec@t dedicare [n a conduce o biseric` s` creasc`; e nevoie de
abilitate. Unul din versetele mele preferate este Eclesiastul 10:10: “C@nd se toce]te fierul, ]i
r`m@ne neascu\it, trebuie s`-\i [ndoie]ti puterile; (de aceea la izb@nd` ajungi prin
[n\elepciune sau abilitate – traducere din varianta englezeasc`)”. Remarca\i c` Dumnezeu
spune c` abilitatea, nu numai [ndem@narea va aduce succes. Dac` am lemne de t`iat voi
face o treab` mai bun` dac` [mi ascut fier`str`ul mai [nt@i. Esen\a este, lucreaz` mai
[n\elept, nu mai mult.
Ia-\i timp s` [nve\i abilit`\ile de care ai nevoie [n lucrare. Vei salva timp [n viitor ]i vei
avea mult mai mult succes. Ascute-\i unealta slujirii tale citind c`r\i, particip@nd la
conferin\e, ascult@nd casete ]i observ@nd oameni la lucru. Niciodat` s` nu pierzi timp c@nd
[\i ascu\i fierul. {ndem@narea (sau [n\elepciunea) [\i va aduce succes.

21
 Avem [n biserica noastr` c@\iva pilo\i profesioni]ti care zboar` pentru companiile de
zbor principale. Ei [mi spun c` indiferent c@t de mult au pilotat avioane, companiile de zbor
solicit` ca de dou` ori pe an s` petreac` o s`pt`m@n` de re-echipare ]i [mbun`t`\ire a
abilit`\ilor lor. C@nd i-am [ntrebat de ce re-echiparea se cere a]a de des mi-au r`spuns c`:
“Din cauz` c` vie\ile oamenilor depind de c@t de abili ]i [ndem@natici suntem noi”. Lucrul
acesta este adev`rat ]i [n lucrarea Domnului. Ar trebui oare ca noi s` fim mai pu\in
preocupa\i de men\inerea abilit`\ilor noastre [n pas cu cererile actuale?
La Saddleback, noi oferim o conferin\` de preg`tire a liderilor ]i pastorilor cel pu\in o
dat` pe an. Chiar dac` personalul nostru este pe deplin familiarizat cu viziunea, strategia ]i
structura bisericii Saddleback, ei le cer fiec`ruia s` participe la conferin\`. Noi to\i avem
nevoie ca viziunea s` ne fie reenergizat` ]i abilit`\ile [mbun`t`\ite cu regularitate.
Motivul pentru care apostolul Pavel era a]a de eficient [n plantare ]i cre]tere de
biserici a fost faptul c` avea abilitatea s` fac` lucrul acesta. El admite lucrul acesta [n 1
Corinteni 3:10: “Dup` harul lui Dumnezeu, care mi-a fost dat, eu, ca un me]ter zidar, am pus
temelia …”. Pavel era un expert [n construirea de biserici. El nu era un me]ter constructor la
[nt@mplare care s` fac` un lucru de m@ntuial`. Nu numai c` el era dedicat lucrului s`u,
era ]i [ndem@natic folosind uneltele corespunz`toare. }i noi trebuie s` [nv`\`m s` folosim
uneltele corespunz`toare [n construirea unei biserici. Dac` nu ai dec@t un ciocan [n cutia ta
cu unelte vei fi tentat s` tratezi orice ca pe un cui.
Biblia compar` slujirea cu lucrul [n agricultur`, o alt` meserie care de asemenea cere
[ndem@nare. Un fermier poate fi dedicat lucrului s`u ]i poate fi un lucr`tor [ncercat, dar el
trebuie de asemenea s` fie abil [n a folosi echipamentul adecvat. Dac` va [ncerca s`
recolteze ro]ii cu o unealt` de recoltat pentru bumbac va sf@r]i prin a avea o mare
[nc@lceal`! Slujirea cu succes, ca ]i lucrul p`m@ntului, necesit` mai mult dec@t dedicare ]i
munc` asidu`; cere [ndem@nare, alegerea corect` a timpului ]i a uneltelor.
Multe solu\ii simpliste pentru cre]terea bisericii sunt [mbr`cate [n termeni a]a de pio]i,
c` face imposibil pentru oricine care ar vrea s` le provoace. Acesta ar face s` par`
nespiritual. Cineva trebuie s` afirme cu [ndr`zneal` ceea ce e evident: Numai rug`ciunea nu
va determina cre]terea unei biserici. Unii din cei mai mari oameni ai rug`ciunii pe care-i
cunosc sunt pastori ]i membri ai unor biserici pe moarte.
Desigur, rug`ciunea este absolut esen\ial`. Fiecare pas al dezvolt`rii bisericii noastre a
fost [mbr`cat cu mult` rug`ciune. De fapt eu am o echip` de rug`ciune care se roag` pentru
mine [n timp ce eu vorbesc la fiecare din cele 4 servicii divine din week-end. O slujire f`r`
rug`ciune este o slujire f`r` putere. Dar se cere mult mai mult dec@t rug`ciune pentru a
cre]te o biseric`. Se cere ac\iune [n\eleapt`. O dat` Dumnezeu i-a spus lui Iosua s` nu se mai
roage referitor la e]ecul lui, ci s` se trezeasc` ]i s` corecteze cauza e]ecului (Iosua 7). Este o
vreme s` te rogi ]i este o vreme s` ac\ionezi responsabil.
Noi trebuie s` fim [ntotdeauna aten\i s` evit`m dou` pozi\ii extreme [n lucrare. O
extrem` este s` ne asum`m toat` responsabilitatea pentru cre]terea bisericii. Cealalt`
extrem` este s` renun\i la orice responsabilitate pentru aceasta. Sunt profund [ndatorat lui
Joe Ellis [n identificarea acestor dou` extreme ]i [n ajutorul pe care mi l-a dat ca s` clarific
lucrurile legate de responsabilitate ]i credincio]ie [n lucrare. Joe identific` prima eroare ca
“umanism practic” ]i pe cea de-a doua ca “iresponsabilitate pioas`”. Ambele sunt fatale
pentru biseric`.
Mai [nt@i trebuie s` evit`m gre]eala c` tot ce se cere unei biserici ca s` creasc` este
organizare, conducere ]i marketing. Biserica nu este o afacere! Am discutat cu c@\iva
pastori care ac\ioneaz` ca ]i cum biserica este numai o [ntreprindere omeneasc` cu c@teva
rug`ciuni spuse ici ]i colo ca s` par` spiritual. Dup` ce i-am ascultat pe ace]ti pastori m-am
[ntrebat: “Unde este Duhul Sf@nt [n toate acestea?”
Din nefericire multe biserici se pot justifica printr-o ]coal` duminical` standard, o
organizare eficient` ]i un buget echilibrat. Nimic supranatural nu se [nt@mpl` [n aceste
biserici ]i pu\ine vie\i sunt schimbate [n mod autentic.
Toate planurile, programele ]i procedurile noastre sunt f`r` valoare f`r` ungerea lui
Dumnezeu. Psalmul 127:1 spune: “Dac` nu zide]te Domnul o cas`, degeaba lucreaz` cei ce

22
o zidesc”. O biseric` nu poate fi zidit` numai prin efort omenesc. Niciodat` nu trebuie s`
uit`m a cui este biserica. Isus a spus: “Voi zidi Biserica Mea” (Matei 16:18).
Pe de alt` parte, noi trebuie s` evit`m gre]eala c` nu putem face nimic ca s` ajut`m la
cre]terea unei biserici. Aceast` concep\ie gre]it` se [nt@lne]te destul de des azi. Unii pastori
]i teologi cred c` orice planificare, organizare, publicitate sau efort este arogant, nespiritual
sau chiar p`c`tos ]i c` singurul nostru rol este s` st`m departe ]i s`-L privim pe Dumnezeu
cum lucreaz`.

Bisericile cresc prin puterea lui Dumnezeu prin efortul [n\elept

al oamenilor.

Vei g`si o mul\ime de idei din [nv`\`tura aceasta [n literatura de trezire. {ntr-o dorin\`
sincer` de a accentua lucrarea lui Dumnezeu [ntr-o trezire, tot efortul uman este
desconsiderat. Acest mod de g@ndire produce credincio]i pasivi ]i deseori folose]te scuze
care sun` spiritual [n a justifica e]ecul unei biserici [n a cre]te.
Biblia ne [nva\` cu claritate c` Dumnezeu ne-a dat un rol cheie [n [mplinirea voii Sale
pe p`m@nt. Cre]terea bisericii este un parteneriat [ntre Dumnezeu ]i om. Bisericile cresc
prin puterea lui Dumnezeu, prin efortul [n\elept al oamenilor. Ambele elemente, puterea lui
Dumnezeu ]i efortul [n\elept al omului, trebuie s` fie prezente. Noi nu putem face lucrul
acesta f`r` Dumnezeu, dar El a hot`r@t s` nu creasc` biserica f`r` noi. Dumnezeu folose]te
oameni ca s`-}i [mplineasc` scopurile.

{n timp ce noi a]tept`m ca Dumnezeu s` lucreze pentru noi,

Dumnezeu a]teapt` s` lucreze prin noi!

Pavel a ilustrat acest parteneriat dintre Dumnezeu ]i om c@nd a spus: “Eu am plantat
s`m@n\a, Apolo a udat-o, dar Dumnezeu a f`cut s` creasc` … noi suntem [mpreun` lucr`tori
cu Dumnezeu” (1 Corinteni 3:6, 9). Dumnezeu }i-a f`cut partea dup` ce Pavel ]i Apolo ]i-au
f`cut partea lor.
Noul Testament este plin de analogii ale cre]terii bisericii care ne [nva\` acest
principiu: sem`natul ]i cultivatul ogorului lui Dumnezeu (1 Corinteni 3:5-9); zidirea casei lui
Dumnezeu (1 Corinteni 3:10-13); secerarea ogorului lui Dumnezeu (Matei 9:37-38);
cre]terea trupului lui Cristos (Romani 12:48; Efeseni 4:16).
Pentru a vedea un exemplu din Vechiul Testament putem s` privim la cartea Iosua.
Dumnezeu le-a spus israeli\ilor s` ia \ara [n st`p@nire; n-a f`cut El lucrul acesta pentru ei. El
le-a oferit un parteneriat ]i le-a dat un rol de jucat, dar din cauza temerii ]i pasivit`\ii lor,
israeli\ii au murit [n pustie. {n timp ce noi a]tept`m ca Dumnezeu s` lucreze pentru noi,
Dumnezeu a]teapt` s` lucreze prin noi.

MITUL 6: EXIST~ O SINGUR~ CHEIE SECRET~ PENTRU CRE}TEREA BISERICII

Cre]terea bisericii este o chestiune complex`. Rareori este cauzat` de un singur
factor. Ori de c@te ori un pastor care atribuie cre]terea bisericii sale unui singur factor,
realiza\i c` el fie simplific` prea mult ce s-a petrecut, fie nu []i d` seama de motivul real al
cre]terii bisericii lui.
Prin interac\iunea mea cu lideri de biserici care au urmat cursurile de preg`tire la
Saddleback, am identificat c@\iva factori de baz` referitor la biserici pe care oamenii mei le
numesc “Reguli de cre]tere ale lui Rick”.
Mai [nt@i, exist` mai multe c`i de a cre]te o biseric`. A] putea s` v` ar`t biserici care
folosesc strategii opuse una fa\` de alta ]i totu]i ambele cresc. Unele biserici cresc prin ]
coala duminical`; altele folosesc grupuri mici, care se [nt@lnesc [n case. Unele biserici cresc
prin muzic` contemporan`; altele cresc folosind muzic` tradi\ional`. Unele biserici [n cre]tere
au un program organizat de vizitare, altele n-au avut niciodat` a]a ceva.

23
 {n al doilea r@nd e nevoie de tot felul de biserici pentru a c@]tiga tot felul de
oameni. Slav` Domnului c` nu suntem to\i la fel. Dumnezeu iube]te varietatea. Dac` toate
bisericile ar fi fost la fel noi am fi c@]tigat doar un mic segment al popula\iei din lume. Doar
[n domeniul muzicii, imagina\i-v` toate stilurile de muzic` necesare de a atinge toate
culturile diferite din lumea noastr`. Din c@nd [n c@nd aud pe c@te cineva spun@nd c`
toate bisericile ar trebui s` se reuneasc` sub o singur` denumire unde to\i vom fi la fel. Eu
nu sunt deloc de acord cu asta. Eu cred c` diversitatea [n stil este o putere ]i nu o
sl`biciune. Dumnezeu folose]te diferite metode de a atinge inimile diferitelor grupuri de
oameni.
Nu vorbesc de biserici care deviaz` de la adev`rul biblic. Mesajul lui Cristos trebuie s`
nu se schimbe niciodat`. Este a]a cum a spus Iuda: “… adev`rul pe care Dumnezeu l-a dat,
odat` pentru totdeauna, poporului S`u s`-l p`streze neschimbat de-a lungul vremii” (Iuda
1:3).

Niciodat` s` nu confunda\i metodele cu mesajul. Mesajul nu

trebuie niciodat` s` se schimbe, dar metodele trebuie s` se
schimbe cu fiecare genera\ie.
Nu confunda\i metodele cu mesajul. Mesajul nu trebuie s` se schimbe niciodat`, dar
metodele trebuie s` se schimbe cu fiecare genera\ie.
{n al treilea r@nd nu critica\i ceea ce Dumnezeu binecuvinteaz`, chiar dac` s-ar
putea s` fie un stil de lucrare care s` nu v` plac`. Este uimitor pentru mine cum Dumnezeu
binecuvinteaz` oameni, cu care eu nu sunt de acord sau pe care nu-i [n\eleg. A]a c` am
adoptat aceast` atitudine. Dac` vie\ile sunt schimbate prin puterea lui Isus Cristos – atunci
[mi place ceea ce faci! Noi to\i suntem trofee ale harului lui Dumnezeu.

MITUL 7: TOT CEEA CE A}TEAPT~ DUMNEZEU DE LA NOI ESTE CREDINCIO}IE

Aceast` afirma\ie este doar pe jum`tate adev`rat`. Dumnezeu a]teapt` at@t
credincio]ie c@t ]i road`. Roada noastr` este o tem` major` a Noului Testament. Lua\i [n
considerare urm`toarele:
“Suntem chema\i de Cristos s` aducem road`”. “Nu voi M-a\i ales pe Mine, ci Eu v-am
ales pe voi; ]i v-am r@nduit s` merge\i ]i s` aduce\i road`, ]i roada voastr` s` r`m@n`,
pentru ca orice ve\i cere de la Tat`l, [n Numele Meu, s` v` dea” (Ioan 15:16). Dumnezeu vrea
s` vad` o road` care s` r`m@n` din partea noastr`.
Aduc@nd road` este modalitatea prin care {l glorific`m pe Dumnezeu. “Dac` aduce\i
mult` road`, prin aceasta Tat`l Meu va fi prosl`vit, ]i voi ve\i fi astfel ucenicii Mei”. O lucrare
care nu aduce road` nu {l glorific` pe Dumnezeu, dar o slujire plin` de roade este dovada c`
suntem ucenicii lui Cristos.
Fiind roditori suntem pl`cu\i lui Dumnezeu. “Pentru ca astfel s` v` purta\i [ntr-un chip
vrednic de Domnul, ca s`-I fi\i pl`cu\i [n orice lucru: aduc@nd roade [n tot felul de fapte
bune” (Coloseni 1:10).
Isus a p`strat cea mai aspr` judecat` pentru pomul neroditor. L-a blestemat pentru c`
n-a adus road`. “A v`zut un smochin l@ng` drum, ]i S-a apropiat de el; dar n-a g`sit dec@t
frunze ]i i-a zis: “De-acum [ncolo [n veac s` nu mai dea rod din tine”. }i pe dat` smochinul s-
a uscat” (Matei 21:19). Isus n-a f`cut lucrul acesta ca s` Se afle [n treab`, ci ca s` ne [nve\e
un lucru: El a]teapt` ca noi s` aducem road`!
Na\iunea Israel ]i-a pierdut privilegiul avut din cauza nerodirii. “De aceea v` spun c`
{mp`r`\ia lui Dumnezeu va fi luat` de la voi ]i va fi dat` unui neam, care va aduce roadele
cuvenite” (Matei 21:43). Acela]i principiu se poate aplica ]i bisericilor individuale. Am v`zut
cum Dumnezeu }i-a [ndep`rtat m@na Sa cu binecuv@nt`ri de la biserici – biserici care
fuseser` foarte mult binecuv@ntate [n trecut – care s-au mul\umit cu c@t aveau ]i au stopat
procesul de rodire.
Ce este rodirea? Cuv@ntul rod sau road` se folose]te de 55 de ori [n Noul Testament ]
i face referire la o diversitate de rezultate. Fiecare dintre urm`toarele este considerat` o

24
road` de c`tre Dumnezeu: poc`in\a (Matei 3:8; Luca 13:5-9); tr`irea adev`rului (Matei 7:16-
21; Coloseni 1:10), r`spunsul la rug`ciune (Ioan 15:7-8); d`rnicie (Romani 15:28); un
caracter ca al lui Cristos ]i c@]tigarea sufletelor pentru Cristos (Romani 1:13). Pavel spune
c` vrea s` predice la Roma, “ca s` culeg vreun rod printre voi, ca printre celelalte neamuri,
dar am fost [mpiedicat p@n` acum” (Romani 1:13). Rodul unui credincios este un alt
credincios.
Lu@nd [n considerare Marea {ns`rcinare pe care Isus a dat-o bisericii, eu cred c`
defini\ia rodirii pentru o biseric` local` trebuie s` includ` cre]tere prin convertirea
necredincio]ilor. F`c@nd referire la primii converti\i [n Ahaia Pavel [i nume]te “primele roade
ale Ahaiei” (1 Corinteni 16:15).
Biblia identific` [n mod clar cre]terea numeric` a bisericii ca rodire. Multe dintre
pildele [mp`r`\iei accentueaz` adev`rul de net`g`duit c` Dumnezeu Se a]teapt` ca Biserica
Sa s` creasc`. {n plus, Pavel a legat rodirea de cre]terea bisericii. Coloseni 1:6 spune:
“Cuv@ntul adev`rului Evangheliei care a ajuns p@n` la voi ]i este [n toat` lumea, unde d`
roade ]i merge cresc@nd, ca ]i [ntre voi”. Rode]te biserica ta ]i cre]te? Vezi roadele, cei nou
converti\i, ad`uga\i la adunarea ta?
Dumnezeu vrea va biserica ta s` fie ]i credincioas` ]i roditoare. Una f`r` cealalt` este
doar o jum`tate de ecua\ie.
Slujirea trebuie s` fie ]i cu credincio]ie ]i cu rodire. Dumnezeu le
a]teapt` pe aceastea pe am@ndou`.
Rezultatele numerice nu justific` necredincio]ia fa\` de mesaj, dar nici nu putem folosi
credincio]ia ca scuz` pentru ineficien\`! Bisericile care au foarte pu\ine convertiri sau deloc,
deseori [ncearc` s`-]i justifice ineficien\a cu afirma\ia aceasta: “Dumnezeu nu ne-a chemat
s` avem succes. El doar ne-a chemat s` fim credincio]i”. Sunt foarte [n dezacord cu aceasta
pentru c` Biblia ne [nva\` clar c` Dumnezeu se a]teapt` la am@ndou`.
Cheia este [n cum definim termenii plin de succes ]i credincios. Defini\ia mea pentru
succes este [mplinirea poruncii Marii {ns`rcin`ri. Isus a dat bisericii o slujb` de f`cut. Noi fie
reu]im s-o [ndeplinim, fie faliment`m. Folosind aceast` defini\ie fiecare biseric` ar trebui s`-]i
doreasc` s` aib` succes! Care ar fi alternativa? Opusul succesului nu este credincio]ie, ci
faliment. Orice biseric` care nu [ndepline]te Marea {ns`rcinare falimenteaz` [n scopul ei,
indiferent de orice altceva ar realiza.
Ce este credincio]ia? De obicei o definim [n termenii credin\ei. Noi credem c` dac`
ne \inem de credin\a dreapt` [mplinim porunca lui Cristos de a fi credincio]i ]i ne numim pe
noi [n]ine “ap`r`tori ai credin\ei”. Dar Isus a vrut s` spun` mai mult dec@t aderare la
credin\` c@nd a folosit termenul. El a definit credincio]ia [n termenii comportamentului - ]i
anume a fi gata s` ri]ti (risc care presupune credin\`) ca s` po\i fi roditor.
Cel mai clar exemplu este [n pilda talan\ilor [n Matei 25:14-30. Cei doi oameni care ]i-
au dublat talan\ii pe care li-i d`duse st`p@nul lor au fost numi\i “robi buni ]i credincio]i”. Cu
alte cuvinte ei ]i-au dovedit credincio]ia asum@ndu-]i riscuri care s` aduc` road`. Ei au avut
succes [n [ns`rcinarea care le-a fost dat` ]i au fost r`spl`ti\i pentru aceasta de c`tre
st`p@nul lor.
Slujitorul pasiv, tem`tor, n-a f`cut nimic cu talantul care-i fusese dat ]i n-a adus nici
un rod pentru st`p@n pentru c` nu ]i-a asumat nici un risc. El a fost numit “r`u ]i lene]” [n
contrast cu ceilal\i doi care au fost numi\i “credincio]i” pentru c` au adus road`. T@lcul
povestirii este clar: Dumnezeu Se a]teapt` s` vad` rezultate. Credincio]ia noastr` este
demonstrat` de rodirea noastr`.
Credincio]ie [nseamn` s` ob\ii c@t mai mult posibil cu resursele ]i talan\ii pe care
Dumnezeu \i le-a dat. De aceea compar@nd biserici [ntre ele este o cale neadecvat` de a
m`sura succesul. Succes nu [nseamn` s` fii mai mare dec@t alt` biseric`, ci [nseamn` s`
aduci at@ta road` c@t` se poate aduce \in@nd cont de darurile, oportunit`\ile ]i de
poten\ialul pe care-l ai.
Cristos nu se a]teapt` s` producem mai mult dec@t putem, dar [ntr-adev`r a]teapt`
ca noi s` producem tot ce putem, prin puterea Lui care lucreaz` [n noi. Asta este mult mai
mult dec@t majoritatea dintre noi credem c` e posibil. Noi a]tept`m prea pu\in de la

25
Dumnezeu ]i de aceea [ncerc`m s` facem prea pu\in pentru El. Dac` nu-\i asumi nici un risc
[n slujirea ta, asta nu necesit` s` ai credin\`. }i dac` slujirea ta nu necesit` credin\`, atunci
e]ti necredincios.
Cum define]ti rodirea? Sunte\i credincio]i Cuv@ntului lui Dumnezeu dac` insista\i [n a
comunica acest cuv@nt [ntr-un stil [nvechit? Sunte\i credincio]i dac` insista\i [n a face o
lucrare [ntr-un mod care s` v` fie comod, chiar dac` nu produce road`? Sunte\i credincio]i lui
Cristos dac` pre\ui\i tradi\iile omene]ti mai mult dec@t c@]tigarea oamenilor pentru El? Eu
sus\in c` atunci c@nd o biseric` continu` s` foloseasc` metode care nu mai merg asta
[nseamn` necredincio]ie fa\` de Cristos!

Succesul este s` aduci c@t de mult` road` posibil lu@nd [n

condirare darurile, oportunit`\ile ]i poten\ialul pe care-l ai.

Din nefericire, exist` multe biserici ast`zi care sunt foarte corecte [n ceea ce cred, dar
[nc` sunt necredincioase lui Cristos pentru c` refuz` s` schimbe programele, metodele,
stilurile de [nchinare, cl`dirile sau chiar amplasamentele lor pentru a c@]tiga o lume
pierdut` pentru Cristos. Vance Harner obi]nuia s` spun`: “O biseric` din punct de vedere
doctrinar poate fi la fel de dreapt` ca [nc`rc`torul de la pu]c` ]i [n acela]i timp la fel de goal`
spiritual”. Noi trebuie s` fim gata s` spunem, f`r` rezerve Domnului ]i M@ntuitorului nostru:
“Vom face orice ca s` c@]tig`m oameni pentru Cristos”.

MITUL 8: NU PO|I {NV~|A DE LA BISERICI MARI

Povestea cre]terii bisericii Saddleback este un act suveran al lui Dumnezeu care nu
poate fi copiat. Totu]i ar trebui s` vedem lec\iile ]i principiile care sunt transferabile.
Ignor@nd ceea ce Dumnezeu a ar`tat bisericii noastre ar fi o administrare ne[n\eleapt`.
“Recunoa]te\i ast`zi ce n-au putut recunoa]te ]i vedea copiii vo]tri – pedepsele Domnului,
Dumnezeului noastru, m`rimea Lui, m@na Lui cea tare ]i bra\ul Lui cel [ntins” (Deuteronom
11:2). N-ar trebui ca fiecare biseric` s` reinventeze roata.
Oridec@te ori v`d un program care se aplic` bine [ntr-o alt` biseric`, [ncerc s` extrag
principiul care st` [n spatele lui ]i s`-l aplic [n biserica noastr`. Din aceast` cauz`, biserica
noastr` a beneficiat de pe urma multor altor metode pe care le-am studiat, at@t
contemporane c@t ]i istorice. Sunt foarte recunosc`tor pentru metodele care m-au ajutat.
Am [nv`\at cu mul\i ani [n urm` c` nu trebuie ca eu s` fiu [ntotdeauna cel care porne]te un
program ca acesta s` func\ioneze. Dumnezeu nu ne-a chemat s` fim originali [n toate. El ne-
a chemat s` fim eficien\i.
Ca s` reduc riscul copierii lucrurilor negative totu]i vreau s` identific ceea ce este
transferabil din exemplul bisericii Saddleback ]i ceea ce nu este.

Ceea ce nu se poate copia

{n primul r@nd nu ve\i putea transfera contextul nostru. Fiecare biseric` func\ioneaz`
[ntr-un cadru social unic. Saddleback se afl` [ntr-o regiune suburban` aglomerat` din sudul
Californiei, plin` de cupluri tinere cu o educa\ie bun`. Nu este Peoria, Illinois; Muleshoe,
Texas; nici chiar Los Angeles, California. Ca s` plantezi artificial un embrion Saddleback [ntr-
un alt cadru, este o formul` sortit` e]ecului. {n ciuda avertiz`rii mele clare, unii au [ncercat
asta oricum ]i apoi se [ntrebau de ce nu merg lucrurile.
{n al doilea r@nd nu ve\i putea duplica personalul nostru. Dumnezeu folose]te
oameni care s`-I [ndeplineasc` lucrarea. Conducerea unui program este [ntotdeauna mai
important` dec@t programul [nsu]i.

Dumnezeu nu ne-a chemat s` fim originali [n toate. El ne-a chemat

s` fim eficien\i.

26
 Am petrecut 15 ani ca s` alc`tuiesc o echip` de conducere care [mpreun` este mult
mai eficient` dec@t oricare dintre noi lucr@nd pe cont propriu. Separa\i, fiecare din noi este
un om destul de obi]nuit. Dar c@nd suntem [mpreun`, nu ]tiu cum combina\ia dintre
darurile, personalit`\ile ]i mediile din care provenim creeaz` o puternic` energie care
z`p`ce]te pe exper\ii [n management ]i ne-a permis nou` s` [ndeplinim ni]te sarcini m`re\e.
{n al treilea r@nd nu pute\i fi “eu”. (Nimeni cu o minte s`n`toas` n-ar dori s` aib`
sl`biciunile mele). Numai eu pot fi eu ]i numai tu po\i fi tu. A]a a conceput Dumnezeu. C@nd
vei ajunge [n Cer, Dumnezeu nu-\i va spune: “De ce n-ai fost mai ca Rick Warren (sau Terry
Falwell sau Bill Hybels, sau John MacArthur sau oricine altcineva)? Mai degrab` Dumnezeu [\i
va spune: “De ce n-ai fost mai ca tine?”
Dumnezeu te-a f`cut s` fii tu [nsu\i. El dore]te s` foloseasc` darurile tale, pasiunea ta,
abilit`\ile tale naturale, personalitatea ta ]i experien\ele tale pentru a avea un impact [n
partea ta de lume. Fiecare din noi []i [ncepe via\a fiind original. Din nefericire, mul\i sf@r]esc
ca ]i copii la indigo ale altcuiva. Nu po\i s` cre]ti o biseric` [ncerc@nd s` fii altcineva.

Ce pute\i [nv`\a
Mai [nt@i pute\i [nv`\a principii. A]a cum spune vechea zical`: “Metodele sunt multe,
principiile sunt pu\ine; metodele se schimb` adesea; principiile niciodat`”. Dac` un principiu
este biblic, eu cred c` este transcultural. Va func\iona oriunde. Este [n\elept s` [nv`\`m ]i s`
aplic`m principiile privindu-L pe Dumnezeu cum lucreaz` [n lume. {n timp ce nu po\i cre]te
o biseric` [ncerc@nd s` copii pe altcineva po\i cre]te o biseric` folosind principii pe care
altcineva le-a descoperit ]i pe care apoi s` le filtrezi prin personalitatea ta ]i [n contextul [n
care te g`se]ti.
Niciodat` n-am fost interesat s` produc copii ale bisericii Saddleback. Acesta este unul
din motivele pentru care am ales un nume de pe plan local pentru biserica noastr`, mai
degrab` dec@t un nume generic care poate fi copiat. Numai dac` tr`ie]ti [n comunitatea
noastr` numele de Saddleback poate s` fie bun ca nume al bisericii. Nici una din cele 25 de
biserici filial` pe care le-am pornit nu lucreaz` ]i nu sluje]te exact ca Saddleback. Eu [i
[ncurajez s` filtreze ce-au [nv`\at de la noi ]i s` treac` lucrurile acestea prin personalitatea
lor [n contextul [n care tr`iesc.
Dumnezeu are o lucrare pentru fiecare biseric`. Biserica ta are o amprent` unic` pe
care Dumnezeu i-a dat-o. Dar pute\i [nv`\a din modele f`r` s` deveni\i o copie! {nv`\`m cel
mai bine ]i cel mai repede observ@nd modele. De fapt, majoritatea lucrurilor pe care le
[nv`\`m [n via\` sunt [nv`\ate privind la altcineva. Niciodat` s` nu fii st@njenit s` folose]ti un
model; este o dovad` de inteligen\`! Proverbe 18:15 spune “Un om inteligent este
[ntotdeauna deschis fa\` de ideile noi. De fapt el le caut`” (traducere din englez`).
Cu siguran\` lui Pavel nu i-a fost team` s` foloseasc` modele pentru bisericile pe care
le-a pornit. El a spus bisericii din Tesalonic: “}i voi [n]iv` a\i c`lcat pe urmele mele ]i pe
urmele Domnului, [ntruc@t a\i primit Cuv@ntul [n multe necazuri, cu bucuria care vine de la
Duhul Sf@nt, a]a c` a\i ajuns o pild` pentru to\i credincio]ii din Macedonia ]i din Ahaia” (1
Tesaloniceni 1:6-7). Aceasta este rug`ciunea mea pentru biserica voastr`. Sper c` ve\i putea
[nv`\a din modelul bisericii Saddleback ]i c` voi, la r@ndul vostru, ve\i deveni un model
pentru alte biserici.
Nici nu se pune problema c` Saddleback ar fi o biseric` perfect`, dar este o biseric`
s`n`toas` (a]a cum ]i copii mei nu vor fi perfec\i niciodat`, dar sunt s`n`to]i). O biseric` nu
trebuie s` fie perfect` ca s` fie model. Dac` perfec\iunea ar fi fost o cerin\` pentru a fi un
model, po\i s` nu mai [ncerci s` [nve\i nimic de la nici o biseric`. Nu exist` biserici perfecte.
Vreau s` te avertizez: Dac` implementezi strategia ]i ideile din aceast` carte [n
biserica ta, cineva va fi [nclinat s` zic`: “Ai luat asta de la Saddleback!”. Tu ar trebui s`-i
r`spunzi: “Ei ]i ce-i cu asta? Ceea ce au ei cunosc de la alte sute de biserici”. Nu uita,
suntem cu to\ii [n aceea]i echip`.
Eu cred c` oamenii care nu pot [nv`\a de la modele au o problem` de ego. Biblia
spune: “Dumnezeu st` [mpotriva celor m@ndri, dar d` har celor smeri\i” (Iacov 4:8). De ce
face Dumnezeu a]a? Un motiv este c` atunci c@nd oamenii sunt plini de m@ndrie ei nu pot
fi u]or [nv`\a\i: Ace]tia cred c` ]tiu totul. Am descoperit c` atunci c@nd oamenii cred c` au

27
toate r`spunsurile de obicei [nseamn` c` nici ei nu cunosc toate [ntreb`rile. Felul meu este
s` [nv`\ c@t pot de mult de la c@t mai mul\i oameni, de c@te ori am ocazia. De asemenea
[ncerc s` [nv`\ de la cei ce critic`, de la oamenii care nu sunt de acord ]i chiar de la du]mani.
{n al doilea r@nd, po\i [nv`\a un proces. Aceast` carte vorbe]te despre un proces ]i
nu despre programe. Ea ofer` un sistem pentru maturizarea oamenilor din biserica voastr` ]i
pentru echilibrarea \elurilor bisericii voastre. Urm`rind strategia bisericii Saddleback de
asimilare a oamenilor, care lucreaz` [n contextul unei biserici care cre]te rapid, sunt
[ncrez`tor c` procesul unei biserici condus` de un scop poate func\iona ]i [n alte biserici
unde ritmul cre]terii este mai rezonabil. Noi deja am v`zut cum aceasta produce credincio]i
puternici, plini de roade, [n mii de biserici de m`rime mic` ]i mijlocie. Nu este o strategie
doar pentru o megabiseric`.
Oamenii uit` ca Saddleback a fost odat` o biseric` foarte mic` ]i a crescut urm@nd
principiul de biseric` condus` de un scop. Mul\i conduc`tori de biseric` mi-au m`rturisit dup`
ce le-am expus aceste proces c`: “To\i pot face a]a!” Eu le-am r`spuns: “Tocmai asta-i
esen\a!” Bisericile s`n`toase sunt construite pe baza unui proces ]i nu a anumitor
personalit`\i.
{n cele din urm` pute\i [nv`\a ni]te metode. Nici o metod` nu dureaz` o ve]nicie ]i nu
func\ioneaz` oriunde, dar aceasta n-o face lipsit` de importan\`. Recent, metodele pentru
cre]terea bisericii au c`p`tat o reputa\ie proast`. {n unele cercuri, acestea sunt considerate
nespirituale, chiar fire]ti, neav@nd nimic de-a face cu Duhul. Unii entuzia]ti ai metodelor de
cre]tere a bisericii au subliniat prea mult aceste metode [n defavoarea unei doctrine
s`n`toase ]i a lucr`rii supranaturale a Duhului Sf@nt, al\ii au mers la cealalt` extrem` ]i sunt
gata s` renun\e la orice discu\ie despre metode.
Fiecare biseric` folose]te un tip de metodologie, inten\ionat sau neinten\ionat, a]a c`
problema care se pune nu este dac` folosi\i sau nu metode, ci ce fel de metode folosi\i ]i
dac` acestea sunt biblice ]i eficiente.
Metodele sunt expresii ale principiilor. Exist` multe c`i diferite de a exprima principii
biblice [n diferite conjuncturi culturale. Cartea Faptele Apostolilor are multe exemple
referitor la cum primii cre]tini au folosit metode diferite pentru diferite situa\ii.
Dac` studia\i bisericile de ast`zi, este evident c` Dumnezeu folose]te tot felul de
metode ]i binecuvinteaz` unele metode mai mult ca altele. Este de asemenea evident c`
unele metode care au func\ionat [n trecut nu mai sunt eficiente ast`zi. Din fericire unul din
punctele tari ale cre]tinismului este capacitatea sa de a schimba metodele atunci c@nd se
confrunt` cu culturi ]i tipuri noi. Istoria ilustreaz` [n mod dramatic crearea continu` de
“burdufuri noi”. Dumnezeu ofer` bisericii metode noi de c@]tiga noi genera\ii de oameni.
Eclesiastul 3:6 spune: “p`strarea [\i are vremea ei ]i lep`darea []i are vremea ei”. Acest
verset se poate aplica metodologiei. Fiecare genera\ie a bisericii trebuie s` decid` ce
metode continu` s` foloseasc` ]i la care s` renun\e pentru c` nu mai sunt eficiente.
E posibil ca dumneavoastr` s` nu v` plac` unele din metodele pe care le folosim la
Saddleback. Asta nu este nici o problem`. Nu m` a]tept ca dumneavoastr` s` v` plac`
deoarece nici chiar mie nu-mi place tot ceea ce facem! Citi\i aceast` carte ca ]i cum a\i
m@nca pe]te. Alege\i carnea ]i arunca\i oasele. Adopta\i ]i adapta\i ceea ce pute\i folosi.
Una dintre cele mai importante calit`\i [n conducere este s` [nve\i s` distingi [ntre ceea ce
este esen\ial ]i ceea ce nu este. Metoda trebuie s` se subordoneze [ntotdeauna mesajului.
C@nd cite]ti o carte despre chestiuni referitoare la s`n`tatea sau cre]terea bisericii, nu
confunda lucrurile esen\iale cu cele secundare.
Lucrurile esen\iale ale cre]terii ]i s`n`t`\ii bisericii:
-Cine este st`p@nul nostru?
-Care este mesajul nostru?
-Care este \elul nostru?
Chestiuni secundare legate de s`n`tatea ]i cre]terea bisericii:
-Care este pia\a noastr`?
-Care sunt metodele noastre?
-Care sunt modelele noastre?

28
 Albert Einstein se pl@ngea la un moment dat c` una din cele mai mari sl`biciuni ale
secolului XX este aceea c` noi [n mod obi]nuit confund`m mijloacele cu scopul final. Lucrul
acesta este periculos mai ales pentru biseric`. Nu trebuie s` devenim niciodat` a]a de
[ndr`gosti\i de metode [nc@t s` ne pierdem din vedere misiunea ]i s` uit`m mesajul nostru.
Din p`cate, multe biserici func\ioneaz` bazat pe concep\iile gre]ite ]i miturile pe care
le-am identificat [n acest capitol. Aceasta le [mpiedic` s` fie s`n`toase ]i s` creasc` la
poten\ialul lor maxim. Bisericile au nevoie de adev`r ca s` creasc`. E posibil ca sectele s`
creasc` f`r` adev`r [ns` lucrul acesta nu este posibil [n biserici. 1 Timotei 3:15 vorbe]te
despre “st@lpul ]i temelia adev`rului”.
{n urm`toarea sec\iune a acestei c`r\i vom privi la cum se pune o temelie a
adev`rului pe care Dumnezeu s`-]i poat` construi biserica.

PARTEA A DOUA
DEVENIND O BISERIC~ CONDUS~ DE UN SCOP
CAPITOLUL III

Care este factorul conduc`tor al bisericii dumneavoastr`?

“Omul face multe planuri [n inima lui,
dar hot`r@rea Domnului, aceea se [mpline]te”
(Proverbe 19:21)

Steve Johnson a convocat comitetul bisericii Westside la o [nt@lnire lunar` la ora

19:00 fix: “Avem multe de discutat [n seara aceasta a]a c` ar fi bine s` [ncepem c@t mai
repede”, a spus Steve. “Dup` cum ]ti\i ordinea de zi este s` fim cu to\ii de acord pentru un
program unificat al bisericii pentru urm`torul an. Noi trebuie s`-l prezent`m bisericii peste
dou` s`pt`m@ni”.
Ca pre]edinte, Steve se sim\ea [ngrijorat pentru ceea ce s-a [nt@mplat. Numai
[nt@lnirea anual` pentru buget a provocat mai multe discu\ii ]i argument`ri dec@t aceast`
[nt@lnire pentru planificarea programului. “Cine vrea s` ia primul cuv@ntul?” a [ntrebat
Steve.
“Asta ar trebui s` fie u]or”, a zis Ben Credinciosul, un diacon care era membru de 26
de ani. “Anul trecut a fost un an bun. Haide\i pur ]i simplu s` repet`m toate lucrurile bune de
anul trecut. Eu [ntotdeauna am fost de acord c` ideile [ncercate ]i adev`rate sunt mai bune
dec@t o sumedenie de idei moderniste”.
“Ei bine, eu nu sunt de acord cu asta”, a spus Bob Newman. “Vremurile s-au schimbat
]i eu cred c` noi trebuie s` reevalu`m tot ceea ce facem. Doar pentru simplul motiv c` un
program a func\ionat [n trecut nu [nseamn` c` automat el va func\iona ]i anul urm`tor. Pe
mine m` intereseaz` [n mod deosebit ini\ierea unui nou stil de program de laud` ]i
[nchinare. Cu to\ii am v`zut cre]terea pe care Biserica Calvarul a cunoscut-o de c@nd au
[nceput un program contemporan de laud` ]i [nchinare pentru a-i c@]tiga pe cei ce nu merg
la o biseric`”.
“Da, unele biserici ar face orice pentru a aduce oamenii [n biseric`”, a replicat Ben.
“Ei uit` pentru cine este biserica: pentru noi cre]tinii! Noi trebuie s` fim diferi\i ]i separa\i de
lume. Noi nu trebuie s` flat`m gustul lumii ]i s`-i oferim acesteia ceea ce ea dore]te. Cu
siguran\` nu vreau s` v`d lucrul acesta [nt@mpl@ndu-se la Westside!”
{n urm`toarele dou` ore s-a prezentat o list` de programe ]i proiecte pentru a fi
incluse [n calendarul bisericii. Karen, cea activ`, a insistat cu t`rie ca Westside s` joace un
rol mai activ [n Opera\iunea Salvarea ]i [n mi]carea pro-via\`. John, b`rbatul puternic, a f`cut
o m`rturie mi]c`toare referitor la cum mi]carea Promise Keepers (P`str`torii Promisiunii) i-a
schimbat via\a ]i a propus o list` [ntreag` cu activit`\i pentru b`rba\i. Linda, iubitoarea, a
vorbit despre nevoia de a dezvolta diferite grupuri de sprijin. Bob, [nv`\`celul, ]i-a prezentat
ca de obicei [nclina\ia pentru ca biserica s` porneasc` o ]coal` cre]tin`. }i desigur Jerry,

29
pung` str@ns`, [ntreba [n continuu: “C@t va costa?” pe m`sur` ce se prezentau diverse
proiecte. Toate aceste erau sugestii valide. Problema era c` se pare c` nu aveau un standard
sau o referin\` dup` care comitetul s` poat` evalua ]i decide ce programe s` fie adoptate.
{n cele din urm` a vorbit ]i Clark, ra\ionalul. Clark era vocea pe care to\i o a]teptau [n
momentul acesta. Ori de c@te ori ap`rea o problem` confuz` la [nt@lnirile de afaceri privind
biserica, el de obicei \inea un scurt discurs ]i majoritatea vota [n sensul [n care el []i
exprima opinia. Nu c` ideile lui erau cele mai bune; de fapt deseori oamenii nu erau de
acord cu el; [ns` simpla for\` a personalit`\ii lui f`cea ca ceea ce spunea el s` par` rezonabil
[n situa\ia dat`.
Care este problema [n acest scenariu? For\e conduc`toare multiple [n aceast` biseric`
se [ntrec pentru a capta aten\ia. Lucrul acesta rezult` [n conflict ]i [ntr-o biseric` care
[ncearc` s` se [ndrepte [n numeroase direc\ii [n acela]i timp.
Dac` ar fi s` vede\i [n\elesul cuv@ntului “a conduce” [n dic\ionar a\i g`si aceast`
defini\ie: “a c`l`uzi, a controla, a [ndrepta spre o direc\ie”. C@nd conduci o ma]in` [nseamn`
c` o c`l`uze]ti, o controlezi ]i o direc\ionezi pe drumul bun!
Orice biseric` este condus` de ceva. Exist` o for\` c`l`uzitoare, o presupunere
verificatoare, o convingere ce direc\ioneaz` [n spatele tuturor lucrurilor care se [nt@mpl`. E
posibil ca lucrul acesta s` fie neexprimat, s` fie necunoscut multora. Foarte probabil c` n-a
fost supus la vot [n mod oficial niciodat`. Dar exist` acolo, influen\@nd orice aspect al vie\ii
bisericii. Care este for\a ce conduce biserica dumneavoastr`?

Biserici conduse de tradi\ie

{n astfel de biserici expresia preferat` este: “{ntotdeauna am f`cut a]a”. |elul unei
biserici conduse de tradi\ie este pur ]i simplu s` perpetueze trecutul. Schimbarea este
aproape [ntotdeauna v`zut` ca ceva negativ ]i stagnarea este interpretat` ca “stabilitate”.
Bisericile mai vechi tind s` fie legate [mpreun` de reguli, regulamente ]i ritualuri, [n
timp ce bisericile mai tinere tind s` fie legate [mpreun` de un sentiment al scopului ]i
misiunii lor. {n unele biserici, tradi\ia poate fi o for\` conduc`toare a]a de puternic` [nc@t
orice altceva, chiar voia lui Dumnezeu, trece pe locul doi. Ralph Neighbour spune c` ultimele
]apte cuvinte ale bisericii sunt: “N-am mai f`cut lucrul acesta a]a”.

Biserici conduse de personalitate

{n aceast` biseric` cea mai important` [ntrebare este: “Ce dore]te liderul?” Dac`
pastorul bisericii a slujit ca pastor mul\i ani e foarte probabil c` el este personalitatea care
conduce biserica. Dar dac` pastorii unei biserici s-au schimbat mai des, atunci o persoan`
laic` cheie din biseric` e foarte probabil s` fie for\a conduc`toare. O problem` evident` a
unei biserici condus` de personalitate puternic` este aceea c` agenda acestei biserici este
determinat` mai mult de cadrul, nevoile ]i nesiguran\ele liderului, dec@t de voia lui
Dumnezeu sau de nevoile oamenilor. O alt` problem` este c` o biseric` condus` de o
personalitate puternic` ajunge la stagnare atunci c@nd personalitatea conduc`toare pleac`
sau moare.

Biserici conduse de finan\e

{ntrebarea pe prim plan din mintea fiec`ruia [ntr-o biseric` condus` de finan\e este:
“C@t va costa cutare sau cutare lucru?” Nimic altceva nu pare at@t de important ca
finan\ele. Cea mai aprins` dezbatere [ntr-o astfel de biseric` este [ntotdeauna referitoare la
finan\e. Este adev`rat c` o bun` administrare ]i un circuit bun al banilor sunt esen\iale
pentru o biseric` s`n`toas`, [ns` acestea nu trebuie s` devin` o chestiune care s` controleze
biserica. Lucrul mai important ar trebui s` fie ce dore]te Dumnezeu ca s` fac` biserica.
Bisericile nu exist` ca s` fac` profit. Deviza [n orice biseric` n-ar trebui s` fie: “C@t am

30
economisit?” ci: “Cine a fost m@ntuit?” Am remarcat c` multe biserici sunt conduse de
credin\` la [nceputul existen\ei lor, iar mai apoi de finan\e.

Biserici conduse de programe

}coala duminical`, programul surorilor, corul, grupul de tineret sunt exemple de

programe care deseori sunt for\e motrice [n biserici. {n biserici conduse de programe, toat`
energia este concentrat` pe men\inerea ]i sus\inerea programelor bisericii. Deseori, \elul
unei biserici condus` de programe se schimb` foarte subtil de la cre]terea oamenilor la
ocuparea de pozi\ii ]i comitetul ales devine grupul cel mai important [n biseric`. Dac`
programele se mic]oreaz`, atunci oamenii implica\i se [nvinov`\esc pentru c` nu lucreaz`
[ndeajuns de mult. Nimeni nu-]i pune problema dac` un program [nc` mai func\ioneaz`.

Biserici motivate de cl`diri

Winston Churchill a spus odat`: “Noi d`m o form` cl`dirilor noastre ]i apoi ele ne
formeaz` pe noi”. Prea adesea o adunare este a]a de ner`bd`toare s` aib` o cl`dire frumoas`
[nc@t membrii acesteia cheltuiesc mai mult dec@t []i pot permite. Cheltuielile pentru
achitarea bisericii ]i apoi cheltuielile de [ntre\inere devin chestiunea bugetar` cea mai
[nsemnat`. Fondurile necesare diverselor proiecte de lucrare trebuie s` fie redirec\ionate
pentru a putea pl`ti taxele ]i lucrarea adev`rat` a bisericii sufer`. {n loc ca un c@ine s`-]i
fluture coada, coada este cea care-l flutur` pe c@ine. {n alte situa\ii, bisericile [ng`duie ca
dimensiunile reduse ale cl`dirilor lor s` pun` o limit` pentru o cre]tere ulterioar`. A r`m@ne
[ntr-o cl`dire istoric`, dar neadecvat`, n-ar trebui s` aib` prioritate [naintea unui program de
c@]tigare a comunit`\ii pentru Cristos.

Biserici conduse de evenimente

Dac` te ui\i la calendarul unei biserici condus` de evenimente, ai putea c`p`ta

impresia c` \elul bisericii este de a-i \ine pe oameni ocupa\i. Exist` activit`\i [n fiecare sear`
din s`pt`m@n`. De [ndat` ce un eveniment important este consumat, [ncepe lucrul pentru
urm`torul. Exist` mult` activitate [n astfel de biserici, dar nu neap`rat ]i productivitate. O
biseric` poate s` fie ocupat` f`r` s` aib` un scop clar [n ceea ce face. Cineva trebuie s`-]i
pun` [ntrebarea: “Care este scopul din spatele fiec`rei activit`\i pe care o desf`]ur`m?” {n
bisericile conduse de evenimente, frecventarea serviciilor divine devine singura m`sur` a
credincio]iei ]i a maturit`\ii. Trebuie s` fim precau\i la tendin\a de a [ng`dui ca serviciile
divine s` [nlocuiasc` lucrarea de slujire care este activitatea de baz` a credincio]ilor.

Biserici conduse de cei care caut` m@ntuire

{ntr-o [ncercare onest` de a c@]tiga necredincio]i pentru Cristos ]i pentru a fi

relevan\i [n cultura de azi, unele biserici [ng`duie ca nevoile necredincio]ilor s` devin` for\a
lor conduc`toare. {ntrebarea de baz` care se pune este: “Ce doresc necredincio]ii?” Noi
trebuie s` fim sensibili la nevoile, durerile ]i interesele celor ce sunt [n c`utarea m@ntuirii.
De asemenea este [n\elept s` proiect`m servicii divine evanghelizatoare, care \intesc la
nevoile necredincio]ilor, [ns` nu trebuie s` [ng`duim ca ace]tia s` conduc` toat` agenda
bisericii.
Scopurile lui Dumnezeu pentru biserica Sa includ evanghelizare, [ns` nu [ntr-at@t
[nc@t s` exclud` celelalte scopuri ale sale. Atragerea celor necredincio]i este primul pas [n
facerea de ucenici, [ns` aceasta n-ar trebui s` fie for\a motrice [n biseric`. O afacere poate
s` fie condus` de cererea pie\ii (d` clientului ceea ce dore]te), [ns` o biseric` are o chemare
mult mai [nalt`. O biseric` ar trebui s` fie sensibil` fa\` de nevoile necredincio]ilor, [ns` nu
trebuie s` fie condus` de ace]tia.

31
 Noi trebuie s` ne adapt`m stilul de comunicare la cultura noastr` f`r` s` lu`m
elementele p`c`toase din aceasta sau s` abdic`m [n fa\a ei.

Biserica ar trebui s` fie sensibil` fa\` de nevoile

necredinciosului, dar nu trebuie s` fie condus` de c`tre acestea.

O paradigm` biblic`: Biserici conduse de un scop

Ceea ce avem nevoie ast`zi sunt biserici care s` fie conduse de scop [n loc s` fie
conduse de alte for\e. Aceast` carte este scris` ca s` ofere o nou` paradigm`, biserica
condus` de un scop, ca o alternativ` biblic`, s`n`toas`, fa\` de c`ile tradi\ionale pe care
bisericile le-au organizat ]i dup` care au func\ionat.
Exist` 2 elemente esen\iale ale acestei paradigme. {n primul r@nd necesit` o nou`
perspectiv`. Trebuie s` [ncerci s` prive]ti la tot ceea ce face biserica prin lentilele a cinci
scopuri ce se reg`sesc [n Noul Testament ]i s` vezi cum vrea Dumnezeu s` echilibrezi toate
cele cinci scopuri.
{n al doilea r@nd, aceast` paradigm` necesit` un proces pentru [mplinirea scopurilor
bisericii. {n aceast` carte, voi explica procesul pe care l-am folosit la biserica Saddleback
care a permis congrega\iei noastre s` experimenteze cincisprezece ani de cre]tere s`n`toas`
]i consecvent`.
Aceasta nu este o teorie a “turnului de filde]”, ci a fost testat` pe teren [ntr-o biseric`
real` timp de cincisprezece ani ]i a rezultat [ntr-una dintre cele mai mari biserici din istoria
Americii, cu cea mai rapid` cre]tere. De asemenea d` na]tere la rezultate excelente [n mii
de alte biserici [n America, Europa ]i Asia. Biserica dumneavoastr`, indiferent de m`rimea
sau localizarea ei, va fi mai s`n`toas`, mai puternic` ]i mult mai eficient` devenind o biseric`
condus` de un scop.
Apostolul Pavel a spus c` Dumnezeu va judeca orice construim noi pe baza faptului
dac` ceea ce construim va rezista sau nu. “Focul va [ncerca calitatea lucrului fiec`rui om.
Dac` ceea ce a construit el va d`inui, el []i va primi r`splata” (1 Corinteni 3:13-14). Pavel ne
spune de asemenea c` esen\ialul pentru a construi ceva trainic este ca funda\ia s` fie cea
corect`: “Dar fiecare s` ia bine seama la cum construie]te. C`ci nimeni nu poate pune o alt`
temelie dec@t cea care a fost deja pus`, care este Isus Cristos” (1 Corinteni 3:10-11).
Bisericile puternice sunt construite cu un scop! Concentr@ndu-se [n mod egal pe
toate cele cinci scopuri ale bisericii care se reg`sesc [n Noul Testament, biserica
dumneavoastr` va dezvolta un echilibru armonios care s` fac` posibil cre]terea bisericii.
Proverbe 19:21 spune: “Omul face multe planuri [n inima lui, dar hot`r@rea Domnului,
aceea se [mpline]te”. Planuri, programe ]i personalit`\i nu dureaz` o ve]nicie, [ns` scopurile
lui Dumnezeu vor dura.

Planuri, programe ]i personalit`\i nu dureaz` o ve]nicie,

[ns` scopurile lui Dumnezeu vor dura.

Importan\a de a fi condus de un scop

Nimic altceva nu trece [naintea scopului. Punctul de plecare pentru fiecare biseric` ar
trebui s` fie urm`toarea [ntrebare: “De ce exist`m?” P@n` c@nd nu ]tii de ce exist` biserica
ta, n-ai nici un fundament, nici o motiva\ie ]i nici o direc\ie pentru lucrare. Dac` aju\i
[nfiin\area unei noi biserici, prima sarcin` este s`-\i define]ti scopul. Este mult mai u]or s`
pui bazele corecte la [nfiin\area unei biserici dec@t s` reformulezi aceste baze dup` ce
biserica a existat pentru un anumit timp.
Totu]i, dac` sluje]ti [ntr-o biseric` deja [nfiin\at`, care se afl` [ntr-o perioad` de
stagnare, care este [n declin sau este pur ]i simplu descurajat`, sarcina ta cea mai
important` este s`-\i redefine]ti scopul. Uit` de orice alt lucru p@n` c@nd n-ai implementat

32
scopul acesta redefinit [n min\ile membrilor bisericii. Recapteaz` o viziune clar` a ceea ce
Dumnezeu vrea s` fac` [n familia din biserica ta ]i prin aceasta pentru al\ii din afar`. Nimic
altceva nu va revitaliza mai rapid o biseric` descurajat` dec@t redescoperirea scopului
acesteia.
Preg`tindu-m` s` [nfiin\ez biserica Saddleback, unul din cei mai importan\i factori pe
care i-am descoperit [n cercet`rile mele a fost c` bisericile s`n`toase, [n cre]tere au o
identitate foarte bine definit`. Acestea [n\eleg motiva\ia pentru care exist` ]i sunt precise [n
scopul lor. }tiu cu exactitate ce le-a chemat Dumnezeu s` fac`. }tiu care este treaba lor ]i ]
tiu care nu este treaba lor! Are biserica ta o identitate bine definit`?
Dac` [ntrebi membrii obi]nui\i din biseric` de ce exist` biserica lor, vei c`p`ta o
mul\ime de r`spunsuri. Multe biserici n-au un consens clar [n aceast` chestiune. Win Arn,
consultant pentru biserici, mi-a spus odat` despre un sondaj pe care l-a f`cut. El a f`cut un
sondaj printre membrii a aproape o mie de biserici, pun@nd urm`toarea [ntrebare: “De ce
exist` biserica?” Rezultatele? Din membrii bisericii chestiona\i, 89% au spus: “Scopul
bisericii este s` se [ngrijeasc` de nevoile mele ]i ale familiei mele”. Pentru mul\i, rolul
pastorului este pur ]i simplu s` men\in` fericirea oilor care sunt deja [n turm` ]i s` nu piard`
prea multe dintre acestea. Numai 11 % au spus c`: “Scopul bisericii este s` c@]tige lumea
pentru Isus Cristos”.
Apoi, pastorii acelora]i biserici au fost chestiona\i referitor la existen\a bisericii. {n
mod uimitor, rezultatele au fost exact invers. Dintre pastorii chestiona\i, 90% au spus c`
scopul bisericii este de a c@]tiga lumea pentru Cristos ]i 10 % au spus c` menirea bisericii
este s` se [ngrijeasc` de nevoile membrilor acesteia. Ne mai [ntreb`m oare de ce exist`
conflict, confuzie ]i stagnare [n multe biserici azi? Dac` pastorul ]i membrii nu pot m`car s`
fie de acord de ce exist` biserica, atunci este inevitabil s` existe conflict ]i dezacord [n orice
alt aspect.
Bisericile sunt [nfiin\ate din diferite motive. C@teodat` aceste motive sunt nepotrivite
(necorespunz`toare): competi\ie, m@ndrie de cult, nevoia de afirmare a unui lider sau alte
motiva\ii nevrednice. Dac` for\a conduc`toare a unei biserici nu este biblic`, atunci
s`n`tatea ]i cre]terea ei nu vor fi niciodat` a]a cum le-a inten\ionat Dumnezeu. Bisericile
puternice nu sunt construite pe programe, personalit`\i sau alte artificii, ci pe scopurile
ve]nice ale lui Dumnezeu.

CAPITOLUL IV
Temelia unei biserici s`n`toase
Isus: “ … Eu voi zidi biserica Mea” (Matei 16:18)
Pavel: “Dup` harul lui Dumnezeu, care mi-a fost dat, eu ca un me]ter-zidar, am pus
temelia”
(1 Corinteni 3:10)

Acum c@\iva ani am cump`rat o proprietate [n mun\i, [n spatele Parcului Na\ional

Yosemite ]i am construit o caban` din lemn. Chiar ]i cu ajutorul tat`lui meu ]i a unor prieteni
mi-au trebuit doi ani ca s` termin aceast` caban`, din cauz` c` nu am lucrat tot timpul la ea.
C@nd am [nceput s` construiesc mi-a trebuit o var` [ntreag` doar ca s` pun funda\ia. Mai
[nt@i a trebuit s` defri]ez o parcel` [n p`dure t`ind ]i smulg@nd 37 de pini falnici. Apoi a
trebuit s` sap peste 30 m2 de loca]uri, ad@nci de 1,5 m, pe care a trebuit s` le umplu cu
pietri], din cauz` c` terenul era apos, datorit` unui izvor subteran din apropiere.
Dup` 10 s`pt`m@ni epuizante, tot ceea ce a rezultat [n urma efortului meu a fost o
funda\ie nivelat` de form` p`trat` din beton. Eu eram foarte descurajat. Dar tat`l meu care a
construit peste 110 cl`diri de biseric` [n via\a sa, a spus: “Nu fii trisit, fiule! C@nd ai
terminat de pus funda\ia, lucrarea cea mai dificil` este deja terminat`”. Funda\ia determin`
at@t m`rimea c@t ]i rezisten\a unei cl`diri. Nu po\i construi mai mult dec@t [\i [ng`duie

33
funda\ia. Acela]i lucru este valabil ]i pentru biserici. O biseric` construit` pe o funda\ie
necorespunz`toare sau gre]it amplasat` nu va atinge niciodat` [n`l\imea pe care Dumnezeu
o are [n plan. Se va r`sturna [n momentul [n care va dep`]i dimensiunea funda\iei.
Funda\ia bisericii tale va determina at@t m`rimea c@t ]i rezisten\a
acesteia. Nu po\i
construi mai mult dec@t poate s` sus\in` funda\ia.
Dac` vrei s` construie]ti o biseric` s`n`toas`, puternic` ]i care s` creasc` trebuie s`
petreci timp pun@nd bazele unei funda\ii solide. Lucrul acesta se face clarific@nd [n min\ile
tuturor de ce exist` biserica ]i ce ar trebui s` fac`. Este o putere incredibil` [ntr-o declara\ie
de scop bine definit`. Dac` este [ndeajuns de scurt` [nc@t oricine s-o poat` memora,
declara\ia ta de scop va da cinci beneficii minunate pentru biserica ta.

Un scop clar. Construie]te un moral ridicat

Spiritul ]i misiunea merg [ntotdeauna [mpreun`. 1 Corinteni 1:10 spune: “S` ave\i to\i
acela]i fel de vorbire, s` n-ave\i dezbin`ri [ntre voi, ci s` fi\i uni\i [n chip des`v@r]it [ntr-un
g@nd ]i o sim\ire”. Remarca\i c` Pavel spune c` cheia armoniei [n biseric` este unitatea [n
scop. Dac` misiunea ta este neclar`, spiritul bisericii va fi sc`zut.
Biserica Saddleback are un spirit deosebit ]i o atmosfer` de armonie. Oamenii care
lucreaz` [mpreun` pentru un \el [nalt n-au timp de dispute pe chestiuni m`runte. C@nd aju\i
pe cineva s` v@sleasc`, n-ai timp ca s` balansezi barca [n fa\` ]i [n spate! Noi am putut s`
men\inem o p`rt`]ie cald`, [n ciuda cre]terii numerice enorme pe care a cunoscut-o biserica
noastr`, pentru c` membrii bisericii sunt dedica\i unui \el comun.
Proverbe 29:18 spune: “C@nd nu este o viziune, poporul piere” (traducere din King
James din englez` - n. tr.). Eu cred c` este adev`rat ]i c` acolo unde nu este o viziune,
oameni pleac` la alte biserici! Multe biserici de-abia supravie\uiesc din cauz` c` nu au o
viziune. Se t@r`sc de la o duminic` la alta pentru c` au pierdut din vedere scopul ]i devin [n
cele din urm` o pies` de muzeu care p`streaz` tradi\iile genera\iilor trecute.
Nimic nu descurajeaz` o biseric` mai mult dec@t s` nu ]tie de ce exist`. Pe de alt`
parte, cea mai rapid` cale de a revigora o biseric` care stagneaz` sau este [n declin este
aceea de a reafirma scopul lui Dumnezeu pentru aceasta ]i a-i ajuta pe membri s` [n\eleag`
sarcinile importante pe care Cristos le-a [ncredin\at bisericii.

Un scop clar reduce frustrarea

O declara\ie de scop reduce frustrarea pentru c` ne [ng`duie s` uit`m lucrurile care

nu au prea mare importan\`. Isaia 26:3 spune c` Dumnezeu “d` pacea Sa celor ce (sunt
fermi [n scopurile pe care le au ]i) -]i pun [ncrederea [n El” (cuvintele din parantez` sunt
ad`ugate).

Un scop clar nu numai c` define]te ceea ce facem, ci ]i ceea ce nu facem. Sunt sigur
c` vei fi de acord cu mine c` biserica ta nu are timp s` fac` totul. De altfel, sunt numai
c@teva lucruri demne de a fi f`cute mai [nt@i! Secretul eficien\ei este s` ]tii ce conteaz` cu
adev`rat ]i apoi s` faci ceea ce conteaz` cu adev`rat ]i s` nu te [ngrijorezi de restul. Ca ]i
pastor am [nv`\at c` fiecare are propira sa agend` pentru biseric`. Ca s` reformulez prima
lege spiritual`: Dumnezeu m` iube]te ]i oricine altcineva are un plan minunat pentru via\a
mea! Oamenii spun [ntotdeauna: “Biserica ar trebui s` fac` asta” sau “Biserica ar trebui s`
fac` altceva”. Multe dintre aceste sugestii sunt activit`\i nobile, dar nu sunt esen\ialul. Filtrul
care ar trebui [ntotdeauna s` existe este: “{mpline]te aceast` activitate unul din scopurile
pentru care Dumnezeu a stabilit aceast` biseric`?” Dac` activitatea respectiv` corespunde
acestui criteriu, atunci trebuie luat` [n considerare. Dac` nu trece testul, nu trebuie s`-i
[ng`dui s` te dep`rteze de la agenda lui Dumnezeu pentru biseric`.

34
 F`r` o declara\ie de scop este u]or s` fii frustrat de toat` agita\ia din jur. Poate te-ai
sim\it ]i tu cum s-a sim\it Isaia: “Degeaba am muncit ]i [n zadar ]i f`r` folos. Mi-am istovit
puterea” (Isaia 49:4). Dac` [ncerci s` conduci o biseric` f`r` un scop clar definit este ca ]i
cum ai [ncerca s` conduci o ma]in` pe timp de cea\`. Dac` nu vezi clar [ncotro te [ndrep\i, e
foarte posibil s` ai un accident.
Iacov 1:8 spune: “ … c`ci este un om nehot`r@t ]i nestatornic [n toate c`ile sale”.
C@nd o biseric` []i uit` scopul, aceasta este o biseric` nestabil`. Aproape orice o poate
[ndep`rta de la cursul ei. Aceasta va pendula [ntre priorit`\i, \eluri ]i programe. Se va
[ndrepta [nspre o direc\ie apoi spre o alt` direc\ie, depinz@nd de cine conduce la vremea
respectiv`. C@teodat` bisericile doar se mi]c` [n cerc.
{ntr-o biseric` condus` de un scop, odat` ce \i-ai stabilit un curs, procesul lu`rii
deciziilor devine mult mai u]or ]i mai pu\in frustrant. Define]te-\i func\iile ]i apoi stabile]te
\elurile.
De [ndat` ce scopurile bisericii tale au fost definite, orice \el care [mpline]te unul din
acele scopuri devine automat aprobat. Ori de c@te ori cineva sugereaz` o activitate sau
planificarea unui eveniment sau un nou program tu ar trebui s` [ntrebi simplu: “Va [mplini
acesta unul din scopurile noastre?” Dac` da, atunci treci la treab`. Dac` nu, atunci nici nu te
mai g@ndi la aceasta.

Un scop clar [ng`duie o concentrare

Lumina focalizat` are o putere extraordinar`. Lumina dispersat` nu are nici o putere.
De exemplu, dac` concentrezi puterea soarelui printr-o lentil` po\i s` dai foc unei frunze. Dar
dac` aceea]i lumin` este nefocalizat` nu po\i aprinde frunza. C@nd lumina este focalizat` la
un nivel ]i mai [nalt, ca de exemplu o raz` de laser, aceasta poat` s` p`trund` chiar ]i printr-
un bloc de o\el.
Principiul focaliz`rii sau al concentr`rii energiei func\ioneaz` ]i [n alte domenii de
asemenea. O via\` focalizat` ]i o biseric` focalizat` vor avea un impact mult mai mare dec@t
unele nefocalizate. Ca ]i o raz` laser, cu c@t mai focalizat` devine biserica ta, cu at@t va fi
impactul ei mai mare asupra societ`\ii.
Motivul pentru aceasta este c` un scop clar [\i [ng`duie s`-\i concentrezi efortul. Pavel
]tia lucrul acesta. El a spus: “Uit ce este [n urma mea ]i m` arunc spre ce este [nainte”.
Una din ispitele des [nt@lnite, [n care multe biserici de ast`zi cad, este capcana de a
se specializa [n domenii f`r` [nsemn`tate. Aceste biserici sunt derutate de agende bune dar
mai pu\in importante sau de cruciade ]i scopuri care par bune, dar lucrurile nu stau tocmai
a]a. Energia bisericii este diminuat` ]i [mpr`]tiat` [n multe direc\ii ]i astfel se pierde di
putere.
Dac` vrei ca biserica ta s` aib` un impact asupra lumii trebuie s` te specializezi [n
lucrurile importante. Pe mine m` uime]te c@\i cre]tini n-au nici o idee despre obiectivul
principal al bisericii lor. A]a cum spune un slogan mai vechi: “Lucrul esen\ial este s` men\ii
lucrurile esen\iale, ca lucruri esen\iale!”
Dup` p`rerea mea, majoritatea bisericilor [ncearc` s` fac` prea mult. Aceasta este
una dintre cele mai trecute cu vederea piedici [n construirea unei biserici s`n`toase. Noi
epuiz`m oamenii. Prea adesea, bisericile mici se implic` [n tot felul de activit`\i,
evenimente ]i programe. {n loc s`-]i concentreze eforturile a]a cum a f`cut Pavel, ei se
str`duiesc s` fac` 40 de lucruri diferite ]i nu sunt buni la nici unul din ele.
Cu c@t o biseric` este mai veche, cu at@t aceasta devine mai adev`rat. Diferite
programe ]i evenimente continu` s` fie ad`ugate [n agend` f`r` a renun\a niciodat` la nimic.
Nu uita c` nici un program nu este menit s` dureze o ve]nicie. O [ntrebare bun` la care s` te
g@nde]ti atunci c@nd stabile]ti programele [n biserica ta este: “Am [ncepe noi lucrarea asta
ast`zi dac` nu am face deja aceste lucruri?” Un calendar de biseric` pompos disperseaz`
energia bisericii tale. Este esen\ial pentru s`n`tatea bisericii tale s` faci periodic o “cur`\ire a
casei” - ]i s` renun\i la programele care ]i-au dep`]it scopul pentru care au fost create.
C@nd calul este mort – descalec`!

35
 C@nd am pornit biserica Saddleback, tot ceea ce am oferit pentru primul an a fost
doar un serviciu divin de [nchinare, laud` ]i predic` ]i un program limitat pentru copii. N-am
[ncercat s` fim o biseric` plin` de programe. De exemplu, n-am organizat un program de
tineret p@n` c@nd n-am avut peste 500 de membri care s` participe la serviciile regulate
ale bisericii, ]i n-am avut un program pentru cei nec`s`tori\i p@n` c@nd n-am avut 1000 de
oameni care s` participe la serviciile bisericii.
Ne hot`r@sem s` nu [ncepem o lucrare p@n` nu aveam pe cineva care s-o conduc`.
Dac` nu se ridica nici un lider atunci a]teptam vremea hot`r@t` de Dumnezeu [nainte de a
[ncepe o nou` lucrare. C@nd [n cele din urm` ap`rea liderul potrivit atunci porneam lucrarea
respectiv`. Planul acesta ne-a ajutat s` ne concentr`m aten\ia doar asupra c@torva lucruri ]i
s` le facem bine pe acestea. Numai dup` ce aduceam o lucrare la un nivel acceptabil de
performan\` abia atunci luam [n considerare ad`ugarea unui nou program. N-am [ncercat s`
facem totul o dat`.
A fi eficient nu este totuna cu a fi eficace (capabil). Peter Drucker spune: “Eficien\`
[nseamn` s` faci lucrurile bine. Eficacitatea este s` faci lucrurile bune care trebuie f`cute”.
Multe biserici sunt eficiente [n aceea c` sunt bine organizate ]i men\in o [ntreag` list` de
programe. Dar [n timp ce acestea genereaz` o mul\ime de activit`\i, este pu\in`
productivitate. Energia se consum` pe lucruri triviale. Este ca ]i cum ai rearanja scaunele de
pe puntea Titanicului; totul poate p`rea frumos ]i organizat, dar asta nu conteaz` pentru c`
oricum vasul se scufund`! Nu este deajuns ca o biseric` s` fie bine organizat`; aceasta
trebuie s` fie bine organizat` ca s` fac` lucrurile care [ntr-adev`r trebuie f`cute.
Dumnezeu dore]te ca bisericile s` fie eficace, folositoare. Acele biserici care sunt cu
adev`rat eficace se concentreaz` pe scopul pe care-l au. Dac`-\i revizuie]ti continuu \elul,
po\i s` men\ii priorit`\ile corecte ]i biserica centrat` pe scopul central.

Un scop clar atrage cooperare

Oamenii vor s` vin` la o biseric` care ]tie [ncotro merge. C@nd o biseric` []i comunic`
clar destina\ia, oamenii sunt ner`bd`tori s` se al`ture. Asta pentru c` fiecare caut` ceva care
d` semnifica\ie, scop ]i direc\ie vie\ii. C@nd Ezra le-a spus oamenilor exact ce a]tepta
Dumnezeu ca ei s` fac` ei au r`psuns: “Spune-ne cum s` facem ca s` stabilim lucrurile
corect ]i vom coopera pe deplin” (Ezra 10:4, LB – traducere din englez`: n. tr.).
Apostolul Pavel era [ntotdeauna clar [n scopul s`u. Drept rezultat, oamenii voiau s`
contribuie ]i ei la ceea ce f`cea Pavel. Lucrul acesta era adev`rat [n special [n ce prive]te
biserica din Filipi. Filipenii erau a]a de captiva\i de misiunea lui Pavel [nc@t [l sus\ineau
financiar f`r` [ntrerupere (vezi Filipeni 4:15). Dac` vrei ca membrii bisericii tale s` fie
[nc@nta\i de biseric` s` o sprijine activ ]i s` dea bani cu generozitate, trebuie s` explici c@t
se poate mai antrenant exact [ncotro se [ndreat` biserica.
Te-ai urcat vreodat` [n alt avion dec@t [n cel [n care trebuia? Odat` m-am urcat [ntr-
un avion care credeam c` merge la St. Louis, dar de fapt mergea [n Kansas City. Am [nv`\at
o lec\ie important`: verific` destina\ia [nainte ca avionul s` decoleze. Eliberarea pe cau\iune
mai t@rziu este dureroas`! N-ai mai [ndr`zni nici m`car [ntr-un autobuz s` urci f`r` s` ]tii ce
destina\ie are, a]a c` nu te-a]tepta ca oamenii s` vin` [n biserica ta f`r` s`-i cunoasc`
destina\ia.
Eu doresc ca orice prieten al bisericii, poten\ial membru, s` cunoasc` cu exactitate
[ncotro se [ndreapt` Saddleback a]a c` scopul nostru este s` explic`m [n detaliu oric`rei
persoane care vrea s` fac` parte din familia bisericii noastre – [nainte ca ei s` devin`
membri. Nimeni nu poate deveni membru la Saddleback dac` nu a urmat cursurile speciale
pentru noii membrii ]i nu a semnat leg`m@ntul de membru, care include o dedicare [n a
sprijini \elurile bisericii Saddleback.
Proverbe 11:27 (TEV) spune: “Dac` \elurile tale sunt bune, vei fi respectat”. Spune
oamenilor pe fa\`, clar [ncotro se [ndreapt` biserica ta ]i vei vedea cooperarea pe care o va
atrage. F` cunoscute \elurile ]i priorit`\ile bisericii tale [ntr-un curs de catichez`. Explic` clar
strategia ]i structura ta. Aceasta va preveni ca oamenii s` devin` membri [n biseric` ]i s`
aib` presupuneri false.

36
 Dac` [ng`dui ca oamenii s` devin` membri [n biserica ta f`r` ca ei s` [n\eleag` \elurile
tale atunci cu siguran\` vei avea necazuri. Membrii noi, [n special cei transfera\i de la alte
biserici, deseori au agende personale ]i idei preconcepute referitoare la biseric`. Dac` nu te
ocupi de aceast` problem` de la [nceput [ntr-o manier` delicat`, aceste chestiuni [n cele din
urm` vor cauza probleme ]i conflicte.
Oameni care se transfer` de la alt` biseric` poart` bagajul cultural al acestei biserici ]i
s-ar putea s` aib` anumite a]tept`ri pe care biserica ta n-are nici o inten\ie s` le [mplineasc`.
Lucrul acesta mi-a devenit clar [n primele zile ale bisericii Saddleback, chiar [nainte de a
[ncepe servicii divine publice. Unul din b`rba\ii care participa la grupul nostru de studiu
biblic fusese mebru timp de 12 ani al unei binecunoscute mari biserici [n zona noastr`. De
fiecare dat` c@nd [ncepeam s` planific`m ceva el spunea: “La biserica cealalt` f`ceau a]a ]i
a]a …”. Aceasta a devenit un refren care se repeta.
Dup` 8 s`pt`m@ni de comentarii de genul acesta, am spus [n cele din urm`: “}tii
dac` vrei o biseric` ca cea din care ai venit, de ce nu te [ntorci acolo? Este doar la 20 km
pe ]osea”. Mi-a urmat sfatul ]i a plecat [mpreun` cu familia sa alc`tuit` din 5 persoane. La
vremea aceea asta [nseamna 30% din adunarea noastr` - ]i era un foarte bun contribuabil la
zeciuial`!
Gestul lui m-a ]ocat atunci, dar acum m` uit [napoi la acea situa\ie ]i cred c` a fost o
decizie crucial` care a hot`r@t destinul bisericii Saddleback. Dac` l-a] fi ascultat pe omul
acela, Saddleback ar fi sf@r]it prin a fi doar un clon al celeilalte biserici. Viitorul ar fi ar`tat
cu totul altfel.
De asemenea am [nv`\at dou` lec\ii importante despre conducere. {n primul r@nd nu
po\i [ng`dui ca pl@ng`cio]ii ]i nemul\umi\ii s` stabileasc` agenda de lucru pentru biseric`.
Aceasta [nseamn` abdicare de la conducere. Din nefericire, cu c@t o biseric` este mai mic`,
cu at@t cel mai negativist membru are o influen\` mai mare. Acea experien\` m-a [nv`\at de
asemenea c` vremea cea mai potrivit` ca s` descoperi nemul\umirile pe care cineva le are
referitor la filozofia de lucrare a bisericii tale este [nainte ca ei s` devin` membri.
Explicarea \elurilor bisericii [nainte ca oamenii s` devin` membri nu numai c` va reduce
conflictul ]i dezam`girea [n biserica ta, dar va ajuta de asemenea pe unii s`-]i dea seama c`
ar trebui s` mearg` la alt` biseric` din cauza filozofiei sau preferin\ei personale.

Un scop clar sprijin` evaluarea

2 Corinteni 13:5 spune: “Pe voi [n]iv` [ncerca\i-v` dac` sunte\i [n credin\`, pe voi
[n]iv` cerceta\i-v`”. Cum se evalueaz` o biseric`? Nu prin comparare cu alte biserici, ci
[ntreb@nd: “Facem noi ceea ce Dumnezeu vrea ca noi s` facem? ]i “C@t de bine facem
lucrul acesta?” A]a cum spune Peter Drucker: “Care este treaba noastr`?” ]i “Cum merge
afacerea?”. Aceste dou` [ntreb`ri sunt esen\iale [n evaluarea bisericii. Declara\ia de scop a
bisericii trebuie s` devin` standardul dup` care s` m`sori s`n`tatea ]i cre]terea bisericii tale.
Nu exist` absolut nici o corelare [ntre m`rimea ]i puterea unei biserici. O biseric`
poate fi mare ]i puternic` sau mare ]i f`r` vlag`. La fel o biseric` poate fi mic` ]i puternic`,
sau mic` ]i extrem de sensibil`. Mai mare nu [nseamn` neap`rat mai bun` ]i nici a fi mic` nu
[nseamn` mai bun`. Mai bun este pur ]i simplu mai bun!
Scopul acestei c`r\i nu este acela de a te ajuta s`-\i faci biserica la fel de mare ca
Saddleback. Nu m`rimea este factorul important, ci aceea c` biserica ta va fi mai puternic` ]
i mai s`n`toas` dac` are un scop conduc`tor spre care se [ndreapt`.
{\i trebuie timp ca s` devii o biseric` condus` de un scop – lucrul acesta nu se
[nt@mpl` deodat` ]i nici m`car [n ]ase luni. E posibil ca s` treac` c@\iva ani buni pentru ca
biserica ta s` fac` aceast` tranzi\ie.

Evalueaz`-\i biserica pun@nd aceste dou` [ntreb`ri: “Care este treaba

noastr`?” ]i apoi “Cum merge treaba?”

37
 Dac` vrei ca biserica ta s` devin` o biseric` cu un \el conduc`tor, va trebui s` o
conduci prin patru faze esen\iale. {n primul r@nd trebuie s`-\i define]ti scopurile. Apoi
trebuie s` comunici aceste scopuri celor din biseric` - ]i asta [n mod regulat. {n al treilea
r@nd trebuie s`-\i organizezi biserica [n jurul scopurilor tale. {n final trebuie s` aplici aceste
scopuri la fiecare parte a bisericii tale. Voi descrie fiecare dintre aceste sarcini [n capitolele
care urmeaz`.

CAPITOLUL V
Definirea scopurilor
“V` [ndemn, fra\ilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Cristos, s` ave\i to\i acela]i
fel de vorbire, s` n-ave\i dezbin`ri [ntre voi, ci s` fi\i uni\i [n chip des`v@r]it [ntr-un g@nd ]i
o sim\ire”.

C@nd eram student la seminar [n Texas am ajutat liderii unei biserici mari s`
evalueze [ntregul program al bisericii. Biserica fusese o m`rturie puternic` pentru Cristos,
plin` de via\` [n trecut ]i avea o reputa\ie istoric`. Eram pu\in intimidat pe m`sur` ce m`
apropiam cu ma]ina de o cl`dire masiv` din c`r`mid` ro]ie [n ceea ce avea s` fie prima mea
experien\` [n consultan\` pentru biseric`. Holul care ducea spre sala de conferin\e era plin
de portretele b`rba\ilor care au p`storit biserica [n ultimii o sut` de ani. Aceasta era o
biseric` cu o istorie impresionant`!
St@nd la mas` la prima noastr` [nt@lnire am [ntrebat grupul de lideri aduna\i laolalt`:
“Ce impresie ave\i despre biserica dumneavoastr`”. Majoritatea comentariilor au exprimat
un sentiment de satisfac\ie lini]tit`. Unul dintre b`rba\i a rezumat comentariile f`cute
spun@nd: “Avem o biseric` profund`”. {ns` pe m`sur` ce am examinat lucrurile mai [n
profunzime am descoperit c` biserica era profund adormit`. {n timp ce biserica era
s`n`toas` din punct de vedere teologic, nimic important din punct de vedere spiritual nu se
petrecea acolo. Cl`dirile aferente bisericii fuseser` achitate toate ]i liderii deveniser`
puturo]i ]i inactivi. Erau a]a cum profetul Amos ar fi spus: “lini]ti\i [n Sion” – dar lini]tea
aceasta a lor omora [ncetul cu [ncetul biserica. Deoarece m-au angajat pe mine s` le fiu
doctorul, le-am dat o re\et` simpl`. Redescoperi\i-v` scopul pentru care exista\i.

Definirea scopurilor bisericii

Este o aventur` extraordinar` s`-\i conduci biserica [n a descoperi scopurile nou

testamentale pentru care aceasta s` existe. Nu te gr`bi [n acest proces. }i nu-i priva pe
membri de bucuria de a descoperi singuri aceste scopuri prezent@ndu-le pur ]i simplu [ntr-o
predic`. Liderii [n\elep\i [n\eleg c` oamenii sunt de acord mintal ]i verbal cu ceea ce li se
spune, [ns` vor sus\ine cu t`rie ceea ce descoper` ei [n]i]i. Tu zide]ti o funda\ie pentru
cre]terea s`n`toas` pe termen lung a bisericii.

Studiaz` ce spune Biblia

{ncepe prin a implica biserica [ntr-un studiu asupra pasajelor biblice care vorbesc
despre aceasta. {nainte de a porni biserica Saddleback am f`cut un studiu intensiv de ]ase
luni, personal, despre biseric`, folosind metode descrise [n cartea mea “Metode dinamice de
studiu biblic” (Victor Books, 1980). {n primele luni ale bisericii am condus biserica noastr`
prin acela]i studiu. Am studiat [mpreun` toate pasajele relevante din Scriptur` despre
biseric`.
C@teva referin\e dac` vre\i s` face\i acela]i studiu: Matei 5:13-16; 9:35; 11:28-30;
16:15-19; 18:19-20; 22:36-40; 24:14; 25:34-40; 28:18-20; Marcu 10:43-45; Luca 4:18-19;

38
4:43-45; Ioan 4:23; 10:14-18; 13:34-35; 20:21; Faptele Apostolilor 1:8; 2:41-47; 4:32-35;
5:42; 6:1-7; Romani 12:1-8; 15:1-7; 1 Corinteni 12:12-31; 2 Corinteni 5:17-6:1; Galateni
5:13-15; 6:1-2; Efeseni 1:22-23; 2:19-22; 3:6; 3:11-16; 5:23-24; Coloseni 1:24-28; 3:15-16; 1
Tesaloniceni 1:3; 5:11; Evrei 10:24-25; 13:7; 7; 1 Petru 2:9-10;1 Ioan 1:5-7; 4:7-21.
Gene Mims a scris o c`rticic` extraordinar` intitulat` “Principii ale {mp`r`\iei pentru
cre]terea bisericii” (Convetion Press) care poate fi folosit` ca un studiu despre scopurile
bisericii [n toate congrega\iile. Pe m`sur` ce [ncepe\i acest studiu cu biserica, exist` c@teva
subiecte pe care ar trebui s` le lua\i [n considera\ie.
-Privi\i la lucrarea lui Cristos pe p`m@nt. {ntreba\i “Ce a f`cut Isus c@nd a fost aici?
Ce ar face dac` ar fi ast`zi printre noi?” Indiferent de ce a f`cut Isus c@t a fost pe p`m@nt
noi trebuie s` continu`m ast`zi. Diferitele elemente ale lucr`rii lui Cristos ar trebui s` fie
evidente [n biserica Sa ast`zi. Indiferent de ce a f`cut El c@t a fost [n trup, El dore]te ca
lucrarea aceasta s` fie continuat` [n trupul Lui spiritual, biserica.
-Privi\i la analogiile ]i denumirile bisericii. Noul Testament ofer` multe analogii pentru
biseric`: un trup, o mireas`, o familie, o turm`, o comunitate ]i o armat`. Fiecare dintre
aceste imagini are implica\ii profunde referitoare la cum ar trebui s` arate biserica ]i ce ar
trebui s` fac`.
-Privi\i la exemplele de biserici din Noul Testament. {ntreab`-te: “Ce au f`cut primele
biserici?” Sunt multe ]i variate modele date [n Scriptur`. Biserica din Ierusalim era foarte
diferit` de biserica din Corint. La fel biserica din Filipi era foarte diferit` de biserica din
Tesalonic. Studiaz` fiecare adunare din Noul Testament, incluz@nd cele 7 biserici enumerate
[n Apocalipsa.
-Privi\i la poruncile lui Cristos. {ntreab`-te: “Ce ne-a spus Isus s` facem?” {n Matei
16:18 Isus a zis: “Voi zidi biserica Mea”. Evident c` El avea un scop specific [n minte. Nu
este treaba noastr` s` cre`m scopurile bisericii, ci s` le descoperim.
Nu uita, este biserica lui Cristos, nu a noastr`. Isus a [ntemeiat biserica, a murit
pentru ea, a trimis Duhul S`u bisericii ]i [ntr-o zi va reveni pentru Biserica Sa. Ca ]i
proprietar al bisericii, El deja a stabilit scopurile ]i acestea nu sunt negociabile.
Datoria noastr` este s` [n\elegem scopurile pe care Cristos le are pentru biseric` ]i s`
le implement`m. {n timp ce programele trebuie s` se schimbe [n fiecare genera\ie,
scopurile nu se schimb` niciodat`. Putem fi inventivi cu stilul de lucrare, dar noi trebuie s`
nu alter`m niciodat` esen\a.

Caut` r`spunsuri la 4 [ntreb`ri

Recapitul@nd ce spune Biblia despre biseric`, caut` r`spunsuri la [ntreb`rile de mai

jos. Pe m`sur` ce-\i formulezi r`spunsurile, concentreaz`-te at@t pe “natura” c@t ]i
“sarcinile” bisericii.
1.De ce exist` biserica?
2.Ce trebuie s` fim ca biseric`? (Cine ]i ce suntem?)
3.Ce trebuie s` facem ca ]i biseric`? (Ce vrea Dumnezeu s` [mplineasc` [n lume?)
4.Cum putem face aceasta?

Scrie ceea ce ai descoperit

Scrie tot ce ai [nv`\at din studiul f`cut. Nu te [ngrijora c` trebuie s` fii concis. Spune
orice crezi c` trebuie spus despre natura ]i scopurile bisericii. C@nd am f`cut lucrul acesta
[n primul an la Saddleback am folosit o tabl` ]i carioci ca s` consemnez tot
ceea ce am g`sit noi la grupul de studiu. Apoi am tip`rit tot ce fusese scris pe
tabl`. Rezultatul a fost un document de zece pagini ce con\inea diferite g@nduri despre
biseric`.
Nu [ncerca s` stabile]ti o declara\ie de scop [n punctul acesta: acum pur ]i simplu
str@ngi informa\ii. Este [ntotdeauna mai u]or s` editezi ]i s` rezumi dec@t s` creezi.

39
Concentreaz`-te doar [n identificarea clar` a scopurilor. Vreau s` accentuez din nou lucrul
acesta pentru pastori. Nu te gr`bi [n acest proces! Zide]te o temelie care va sus\ine tot ce
vei face [n anii care vor urma. Chiar dac` deja cuno]ti scopurile Noului Testament, este de o
importan\` vital` pentru adunarea ta s` revizuie]ti tot ceea ce Biblia are de spus despre
biseric` ]i s` scrii concluziile celor din biseric`, nu pe ale tale.

Rezum` concluziile [ntr-o propozi\ie

Din colec\ia noastr` de opinii adunate [n urma studiului biblic, [n cele din urm` am
alc`tuit o singur` propozi\ie, care rezuma ceea ce credeam c` sunt scopurile biblice pentru
biseric`. Asta trebuie s` faci ]i tu. Mai [nt@i, grupeaz` conceptele similare pe care le-a\i
descoperit referitoare la biseric` sub diverse titluri, cum ar fi: evanghelizare, [nchinare,
p`rt`]ie, maturitate spiritual` ]i lucrare. Apoi, [ncearc` s` formulezi aceste teme majore [ntr-
un singur paragraf. Renun\` la cuvinte ]i fraze nefolositoare pentru a reduce paragraful la o
singur` propozi\ie.
Este absolut important s` rezumi declara\ia de scop la o singur` propozi\ie. De ce?
Pentru c` aceasta va avea o valoare limitat` dac` oamenii nu ]i-o pot aminti. Dawson
Trotman obi]nuia s` spun`: “G@ndurile se limpezesc c@nd trec printre buze ]i v@rfurile
degetelor”. Cu alte cuvinte dac` po\i s` scrii ]i s` spui un g@nd, atunci [nseamn` c` l-ai
analizat cu aten\ie. Dac` nu \i-ai notat scopurile pe h@rtie, [nseamn` c` nu le-ai analizat
prea atent.
Eseistul englez Francis Bacon spunea: “Cititul produce un om mare, [ns` scrisul [l face
un om exact”. C@nd se pune problema comunic`rii scopurilor bisericii, noi vrem s` fim c@t
mai exac\i.

Cum trebuie s` fie o declara\ie de scop ca s` fie folositoare, eficace?

S` fie biblic`
O declara\ie de scop eficace exprim` doctrina Noului Testament despre biseric`.
Aminte]te-\i c` noi nu decidem scopurile bisericii – ci le descoperim. Cristos este Capul
bisericii. El a stabilit scopurile pentru biseric` cu mult timp [n urm`. Acum fiecare genera\ie
trebuie s` le reafirme.

S` fie specific`
Declara\iile de scop trebuie s` fie simple ]i clare. Cea mai mare gre]eal` pe care o po\i
face c@nd stabile]ti o declara\ie de scop este s` [ncerci s` [nghesui prea multe lucruri [n ea.
Exist` ispita de a ad`uga tot felul de fraze bune, dar nefolositoare, din cauza temerii de a nu
elimina ceva important. Dar cu c@t adaugi mai mult la aceast` declara\ie, cu at@t devine
mai neclar` ]i este mai greu de [mplinit.
O misiune limitat` este o misiune clar`. Declara\ia de scop la Disneyland este: “S`
aduc` oamenilor fericire”. Misiunea ini\ial` a Armatei Salv`rii era s`: “Accepte cet`\enii care
sunt respin]i”. Multe declara\ii de scop sunt a]a de vagi ]i nu au nici un impact. Nimic nu
devine dinamic p@n` c@nd nu devine specific. Unele declara\ii de scop ale bisericii sun`
cam a]a: “Biserica noastr` exist` ca s`-L glorifice pe Dumnezeu”. Bine[n\eles c` asta ]i face!
Dar mai precis cum realizezi lucrul acesta?
O declara\ie de scop specific` te for\eaz` s`-\i concentrezi energia. Nu fi influen\at de
chestiuni secundare. Pune aceste [ntreb`ri: “Care sunt acele c@teva lucruri care pot
schimba ceva [n numele lui Isus [n lumea noastr`? Ce putem face numai ce biserica poate
face?”

S` fie transmisibil`
O declara\ie de scop care este transmisibil` este [ndeajuns de scurt` pentru a fi
re\inut` ]i transmis` de c`tre oricine din biserica voastr`. Cu c@t aceasta este mai scurt` cu
at@t mai bine. De]i declara\ia de scop pentru fiecare biseric` evanghelic` va include

40
acelea]i elemente nimic nu te poate [mpiedica s` o formulezi [ntr-un mod nou ]i creativ.
{ncearc` s` o faci u]or de re\inut.
Ca pastor nu-mi place s` recunosc asta, dar oamenii nu \in minte predici, speech-uri
sau expresii. Eu nu-mi amintesc nici un speech de-al lui John F. Kennedy, dar [mi amintesc
afirma\iile sale: “Nu te [ntreba ce poate s` fac` \ara pentru tine, ci ce po\i face tu pentru ea”
sau alta “Sunt berlinez!” Nici nu-mi amintesc vreo predic` de-a lui Dr. Martin Luther King Jr.,
dar [mi amintesc expresia lui faimoas`: “Am un vis!”

S` fie m`surabil`
Trebuie s` fii capabil s` prive]ti la declara\ia ta de scop ]i s` evaluezi dac` biserica
[mpline]te sau nu ceea ce se afirm` [n aceasta. Vei fi capabil s` demonstrezi c` ai [mplinit-o
la finele fiec`rui an? Nu po\i judeca eficacitatea bisericii dec@t dac` misiunea ta este
m`surabil`.
O declara\ie de scop excelent` va asigura un standard specific prin care po\i analiza,
revizui ]i [mbun`t`\i tot ceea ce face biserica ta. Dac` nu-\i po\i evalua biserica prin
declara\ia de scop, [ntoarce-te la tabla de scris. Alc`tuie]te o declara\ie de scop care s` fie
m`surabil`, altminteri ea va fi doar o simpl` unealt` [n rela\iile cu publicul.

Dou` pasaje importante din Scriptur`

{n primele dou` luni de existen\` ale bisericii Saddleback am condus biserica prin
procesul pe care tocmai vi l-am explicat. {n cele din urm` am concluzionat c` de]i multe
pasaje descriu ce trebuie s` fie biserica ]i s` fac`, dou` din afirma\iile Domnului Isus rezum`
acestea: “Marea Porunc`” (Matei 22:37-40) ]i “Marea Trimitere” (Matei 28:19-20).
Marea Porunc` a fost dat` de Isus ca r`spuns la o [ntrebare. {ntr-o zi I S-a cerut lui
Isus s` identifice cea mai important` porunc`. El a r`spuns spun@nd: “Iat` toat` [nv`\`tura
Vechiului Testament [ntr-o coaj` de nuc`. V` voi da rezumatul Cuv@ntului lui Dumnezeu.
Toat` Legea ]i to\i profe\ii pot fi rezumate [n dou` porunci. Iube]te-L pe Dumnezeu cu toat`
inima ta ]i iube]te-\i aproapele ca pe tine [nsu\i”.

O dedicare total` fa\` de Marea Porunc` ]i Marea {ns`rcinare va cre]te

o biseric` mare!
Mai t@rziu [n ultimele cuvinte adresate ucenicilor, Isus le-a dat Marea {ns`rcinare ]i
[n felul acesta a mai ad`ugat 3 sarcini: merge\i ]i face\i ucenici, boteza\i-i ]i [nv`\a\i-i s`
p`zeasc` tot ce v-am poruncit Eu. Eu cred c` orice biseric` este definit` de dedicarea pe care
o are, a]a c` am venit cu acest slogan: “O dedicare total` fa\` de Marea Porunc` ]i Marea
{ns`rcinare va cre]te o biseric` mare”. Acesta a devenit motto-ul bisericii Saddleback.
Aceste dou` pasaje rezum` tot ceea ce facem noi la Saddleback. Dac` o activitare sau
un program [mpline]te una din aceste porunci atunci le lu`m [n considerare. Aceste dou`
versete ne dau sarcinile principale ale bisericii, pe care trebuie s` ne concentr`m p@n`
c@nd se [ntoarce Cristos.

Cinci scopuri ale bisericii

O biseric` condus` de un scop clar este dedicat` [mplinirii tuturor celor cinci sarcini pe
care Cristos le-a stabilit pentru biserica Sa.

Scopul # 1: Iube]te-L pe Domnul cu toat` inima ta

Cuv@ntul care descrie scopul acesta este [nchinarea. Biserica exist` ca s`-L laude pe
Dumnezeu ]i s` I Se [nchine. Cum {l iubim pe Dumnezeu cu toat` inima? L`ud@ndu-L ]i
[nchin@ndu-i-ne! Nu conteaz` dac` suntem singuri, cu un grup mic, sau cu 100.000 de
oameni. C@nd ne exprim`m dragostea fa\` de Dumnezeu, atunci ne [nchin`m.

41
 Biblia spune: “Domnului, Dumnezeului t`u s` te [nchini ]i numai Lui s`-I sluje]ti”
(Matei 4:10). Remarca\i c` [nchinarea vine [naintea slujirii. Primul scop al bisericii este s` I
se [nchine lui Dumnezeu. C@teodat` devenim a]a de preocupa\i lucr@nd pentru Dumnezeu,
c` nu avem timp s` ne exprim`m dragostea noastr` pentru El prin laud` ]i [nchinare.
{n toat` Scriptura ni se porunce]te s` celebr`m prezen\a lui Dumnezeu pream`rindu-L
pe Domnul ]i [n`l\@nd Numele Lui. Psalmul 34:3 spune: “{n`l\a\i pe Domnul, [mpreun` cu
mine. S` l`ud`m cu to\ii Numele Lui!” N-ar trebui s` ne [nchin`m din datorie; ci ar trebui s-o
facem pentru c` dorim lucrul acesta. Ar trebui s` ne bucure [n mod deosebit faptul c` putem
s` ne exprim`m dragostea fa\` de Dumnezeu.

Scopul # 2: Iube]te-l pe aproapele ca pe tine [nsu\i

Cuv@ntul pe care-l folosim ca s` descriem acest scop este “slujire”. Biserica exist` ca
s` slujeasc` oamenilor. Slujirea este demonstrarea dragostei lui Dumnezeu fa\` de al\i
oameni, prin [mplinirea nevoilor acestora ]i vindecarea r`nilor lor [n Numele lui Isus. De
fiecare dat` c@nd te apropii cu dragoste de al\i oameni atunci le sluje]ti. Biserica trebuie s`
slujeasc` la tot felul de nevoi: spirituale, emo\ionale, rela\ionale ]i fizice. Isus a zis c` p@n` ]i
un pahar de ap` rece dat [n Numele S`u se consider` slujire ]i nu va r`m@ne ner`spl`tit.
Biserica “trebuie s` echipeze pe sfin\i [n vederea lucr`rii de slujire” (Efeseni 4:12).
Din nefericire, [n multe biserici exist` prea pu\in` slujire autentic`. }i [n loc de slujire,
timpul se consum` [n [nt@lniri. Credincio]ia deseori este definit` [n func\ie de participarea la
slujbele religioase mai degrab` dec@t participarea [n slujire ]i membrii bisericii pur ]i simplu
stau [n biseric`, acumuleaz` ce li se spune ]i se bucur` doar de ei de aceasta.

Scopul # 3: Merge\i ]i face\i ucenici

Acest scop se nume]te evanghelizare. Biserica exist` pentru a comunica Cuv@ntul lui
Dumnezeu. Noi suntem ambasadori pentru Cristos ]i misiunea noastr` este s` evangheliz`m
lumea. Cuv@ntul “merge\i” din Marea Trimitere este un participiu prezent [n grece]te ]i ar
trebui citit “pe m`sur` ce noi mergem”. Este responsabilitatea oric`rui cre]tin s`
[mp`rt`]easc` “Vestea Bun`” oriunde merge.
Noi trebuie s` spunem lumii [ntregi despre venirea lui Cristos, moartea Lui pe cruce ]i
promisiunea de a se [ntoarce. {ntr-o zi fiecare dintre noi va da socoteal` [naintea lui
Dumnezeu privitor la c@t` seriozitate am ar`tat fa\` de aceast` responsabilitate.
Sarcina evangheliz`rii este a]a de important`, c` de fapt Cristos ne-a dat cinci Mari
{ns`rcin`ri, c@te una [n fiecare Evanghelie ]i una [n cartea Faptele Apostolilor. {n Matei
28:19-20, Marcu 16:15, Luca 24:47-49; Ioan 20-21 ]i Faptele Apostolilor 1:8 Isus ne
[ns`rcineaz` s` mergem ]i s` spunem lumii mesajul m@ntuirii.
Evanghelismul este mai mult dec@t responsabilitatea noastr`, este privilegiul nostru.
Suntem invita\i s` ne implic`m [n aducerea oamenilor [n familia ve]nic` a lui Dumnezeu.
Nu ]tiu o cauz` mai semnificativ` pentru care s`-\i dai via\a. Dac` ai cunoa]te tratamentul
pentru cancer, sunt sigur c` ai face tot posibilul ca vestea aceasta s` se r`sp@ndeasc` peste
tot. Lucrul acesta ar salva milioane de vie\i. Dar deja ]tii ceva chiar mai bun dec@t aceast`
veste: |i s-a [ncredin\at Evanghelia vie\ii ve]nice s-o [mp`rt`]e]ti, care de fapt este cea mai
nemaipomenit` veste dintre toate!

Ca ]i cre]tini suntem chema\i s` apar\inem, nu

doar s` credem.

Atata timp c@t exist` o singur` persoan` care nu-L cunoa]te pe Cristos, biserica are
un mandat pe care trebuie s`-l [ndeplineasc`. Cre]terea bisericii nu este un lucru op\ional, ci
este o porunc` a lui Isus. N-ar trebui s` c@ut`m cre]terea bisericii pentru propriul nostru
beneficiu, ci pentru c` se dore]te ca oamenii s` fie m@ntui\i.

Scopul # 4: Botez@ndu-i
{n textul grecesc al Marii {ns`rcin`ri exist` trei participii prezente: merge\i, boteza\i ]i
[nv`\a\i. Fiecare dintre acestea este o parte a poruncii: “Face\i ucenici”. A merge, a boteza ]i

42
a [nv`\a sunt elementele esen\iale ale facerii de ucenici. La prima vedere te-ai putea [ntreba
de ce Marea {ns`rcinare acord` aceea]i semnifica\ie actului simplu al botezului, cum acord`
sarcinei importante de a evangheliza ]i a zidi. Evident, Isus n-a men\ionat lucrul acesta la
[nt@mplare. De ce este botezul at@t de important pentru a garanta includerea [n Marea
{ns`rcinare a lui Cristos? Cred c` este a]a pentru c` simbolizeaz` unul dintre scopurile
bisericii – p`rt`]ia – identificare cu trupul lui Cristos.
Ca ]i cre]tini noi suntem chema\i s` apar\inem, nu numai s` credem. Nu este de
presupus ca noi s` tr`im o via\` de unul singur; ci trebuie s` apar\inem familiei lui Cristos ]i
s` fim membri [n Trupul S`u. Botezul nu este doar un simbol al m@ntuirii, este un simbol al
p`rt`]iei. Nu numai c` simbolizeaz` via\a noastr` nou` [n Cristos, ci vizualizeaz`
[ncorporarea unei persoane [n trupul lui Cristos. Spune lumii: “Acest om este dintre ai
no]tri”. C@nd noii credincio]i sunt boteza\i, [i primim [n p`rt`]ia familiei lui Dumnezeu. Nu
suntem singuri, ci ne avem unii pentru al\ii pentru spirjin. {mi place foarte mult formularea
din Efeseni 2:19 [n Living Bible: “Sunte\i membri ai familiei lui Dumnezeu … ]i apar\ine\i
gospod`riei lui Dumnezeu [mpreun` cu ceilal\i cre]tini”. Biserica exist` ca s` asigure p`rt`]ia
credincio]ilor.

Scopul # 5: {nv`\@ndu-i s` p`zeasc`

Cuv@ntul pe care-l putem folosi [n mod obi]nuit pentru a ne referi la acest scop este
“ucenicizare”. Biserica exist` ca s`-i zideasc` sau s`-i educe pe oamenii lui Dumnezeu.
Ucenicizarea este procesul prin care oamenii sunt ajuta\i s` devin` mai ca Cristos [n
g@nduri, emo\ii ]i ac\iuni. Acest proces [ncepe c@nd o persoan` este n`scut` din nou ]i
continu` [n tot restul vie\ii sale. Coloseni 1:28 spune: “Noi spunem oric`rui om despre
Cristos, folosind toat` [n\elepciunea pentru a avertiza ]i a [nv`\a pe oricine, ca s` aducem pe
fiecare [n prezen\a lui Dumnezeu ca o persoan` matur` [n Cristos”.
Ca ]i biseric` suntem chema\i nu numai s` c@]tig`m oameni, dar de asemenea s`-i ]i
[nv`\`m. Dup` ce cineva s-a hot`r@t pentru Cristos, el sau ea trebuie uceniciza\i. Este
responsabilitatea bisericii de a-i cre]te pe credincio]i [n maturitate spiritual`. Aceasta este
voia lui Dumnezeu pentru fiecare credincios. Pavel scrie: “… pentru zidirea trupului lui
Cristos, p@n` vom ajunge to\i la unirea credin\ei ]i a cuno]tin\ei Fiului lui Dumnezeu, la
starea de om mare, la [n`l\imea staturii plin`t`\ii lui Cristos”.
Dac` examinezi lucrarea de [nceput a lui Isus, este clar c` El a inclus toate cele cinci
elemente [n lucrarea Lui (pentru un rezumat vezi Ioan 17). Apostolul Pavel nu numai c` a
[mplinit aceste scopuri [n lucrarea sa, ci le-a ]i explicat [n Efeseni 4:1-16. Dar exemplul cel
mai clar al tuturor celor cinci scopuri este exemplul primei biserici la Ierusalim descris [n
Faptele Apostolilor 2:1-47. Se [nv`\au unii pe al\ii, aveau p`rt`]ie, se [nchinau ]i-L l`udau pe
Dumnezeu, slujeau ]i evanghelizau. Ast`zi scopurile noastre sunt neschimbate. Biserica
exist` ca s` zideasc`, s` [ncurajeze, s` pream`reasc`, s` echipeze ]i s` evanghelizeze. {n
timp ce fiecare biseric` se va diferen\ia [n cum realizeaz` aceste sarcini n-ar trebui s` existe
nici un dubiu despre ceea ce sunt chemate s` fac`.

Declara\ia de scop de la Saddleback

La Saddleback noi folosim cinci cuvinte cheie pentru a rezuma cele cinci scopuri ale
lui Cristos pentru Biserica Sa.
Prem`rire – celebr`m prezen\a lui Dumnezeu [n [nchinare
Misiune – comunic`m Cuv@ntul lui Dumnezeu [n evanghelizare
Membralitate – [ncorpor`m familia lui Dumnezeu [n p`rt`]ia noastr`
Maturitate – [i educ`m pe cei ce apar\in lui Dumnezeu prin ucenicizare
Lucrare – demonstr`m dragostea lui Dumnezeu prin slujire
Aceste cuvinte cheie, reprezent@nd cele cinci scopuri ale noastre, au fost [ncorporate
[n declara\ia noastr` de scop care este dup` cum urmeaz`:
Declara\ia de scop
Pentru a-i aduce pe oameni la Isus ]i la apar\enen\a [n
familia Sa, pentru a-i cre]te [n maturitate ]i asem`nare cu Cristos ]i
pentru a-i echipa pentru lucrarea lor [n biseric` ]i pentru misiunea
lor [n lume, ca s` pream`reasc` Numele lui Dumnezeu. 43
 Sunt trei elemente distinctive importante pe care vreau s` le remarca\i referitor la
declara\ia de scop a bisericii Saddleback. {n primul r@nd este formulat` [n a]a fel [nc@t s`
vizeze rezultatele mai degrab` dec@t activitatea. Sunt enumerate cinci rezultate
m`surabile. Majoritatea bisericilor, dac` au o declara\ie de scop, de obicei o formuleaz`
viz@nd activit`\i (“zidim, evangheliz`m, ne [nchin`m”, etc.). Lucrul acesta face evaluarea ]i
m`surarea greu de [mplinit.
La Saddleback, noi identific`m rezultatele pe care le a]tept`m din [mplinirea fiec`ruia
din cele cinci scopuri ale bisericii. Pentru fiecare rezultat putem pune [ntreb`ri ca: C@\i? Cu
c@t mai mult ca anul trecut? C@\i au fost adu]i la Cristos? C@\i membri noi avem? C@\i
demonstreaz` maturitate spiritual`? Care sunt semnele maturit`\ii pe care le c`ut`m? C@\i
au fost echipa\i ]i mobiliza\i pentru lucrare? C@\i []i [mplinesc via\a de misiune [n lume?
Aceste [ntreb`ri m`soar` succesul nostru ]i ne oblig` s` evalu`m dac` [mplinim cu adev`rat
Marea Porunc` ]i Marea {ns`rcinare.
Apoi, vreau s` remarca\i c` declara\ia de scop a bisericii Saddleback este formulat`
[ntr-o modalitate care s` [ncurajeze participarea fiec`rui membru. Oamenii trebuie s` poat`
vedea cum pot contribui la [mplinirea scopurilor bisericii tale. Misiunea trebuie s` fie
formulat` astfel [nc@t oricine nu numai s` cread` [n ea, ci s` ]i participe la [mplinirea ei.
Dac` declara\ia ta ca biseric` nu permite participarea individual` atunci se va realiza foarte
pu\in.
{n al treilea r@nd ]i cel mai important, remarca\i c` am aranjat cele cinci scopuri [ntr-
un proces secven\ial. Asta este absolut esen\ial. Ca s` fii o biseric` cu un scop conduc`tor
trebuie ca scopurile tale s` fie [ncadrate [ntr-un proces. {n felul acesta se poate face ceva
[n fiecare zi spre [mplinirea acestora. Orice declara\ie de scop necesit` un proces pentru a fi
[mplinit`, dac` nu pur ]i simplu ai o declara\ie teologic` care sun` bine, dar nu produce
nimic.
{n loc s` [ncerci s` cre]ti o biseric` cu programe, concentreaz`-te pe dezvoltarea
oamenilor [n cadrul unui proces. Acest concept este esen\a a ceea ce [nseamn` s` fii o
biseric` condus` de un scop. Dac` vei alc`tui un program de ucenicizare ]i [l vei respecta,
cre]terea bisericii tale va fi s`n`toas`, echilibrat` ]i consecvent`. Benjamin Disraeli a
remarcat odat` c` “secretul succesului este consecven\a fa\` de scopurile pe care le ai”.
Procesul nostru pentru implementarea scopurilor lui Dumnezeu implic` patru pa]i. {i
aducem pe oameni, [i zidim, [i preg`tim ]i [i trimitem s` lucreze. {i aducem la noi ca
membri, [i zidim pentru maturitate, [i preg`tim pentru lucrare ]i [i trimitem [n lume [n
misiune, pream`rindu-L pe Domnul [n acest proces! Asta e! Acesta este lucrul pe care ne
ax`m noi la Saddleback. Altceva nu facem.
Dac` a] folosi termeni de afaceri a] spune c` biserica noastr` este afacerea “cre]terea
ucenicilor” ]i c` produsul nostru este “vie\i schimbate”, - oameni care se aseam`n` cu
Cristos. Dac` obiectivul bisericii este s` creasc` ucenici, atunci trebuie s` ne g@ndim la un
proces care va [mplini scopurile propuse. A face mai pu\in [nseamn` s` l`s`m la voia
[nt@mpl`rii responsabilitatea extraordinar` care ne-a fost [ncredin\at` de Domnul Isus.
Fiecare biseric` mare ]i-a definit mai [nt@i scopurile ]i apoi [ntr-un fel sau altul a
[ncercat s` g`seasc` un proces sau sistem pentru [mplinirea scopurilor propuse. Biserica
Central` din Seul, Coreea, a fost [nfiin\at` pe sistemul de grupuri celul`. Prima Biseric`
Baptist`, Dallas, a fost [nfiin\at` pe un sistem de ]coal` duminical` bine organizat. Biserica
Presbiterian` Coral Ridge din Fort Lauderdale, Florida, a crescut datorit` unui sistem de
evanghelizare personal.
La [nceputul anilor 70, multe biserici func\ionau pe un sistem care presupunea
aducerea de oameni la biseric` cu autobuzele. {n fiecare din aceste cazuri, liderii
bisericilor ]i-au definit clar scopurile ]i apoi au alc`tuit un proces prin care s` [mplineasc`
scopurile propuse.

44
 Nu ]tiu cum a] putea s` accentuez mai bine importan\a definirii scopurilor bisericii
tale. Nu este doar o \int` la care aspiri s` ajungi, ci este [ns`]i ra\iunea pentru care exist`
biserica ta. O declara\ie de scop clar` va asigura direc\ia, vitalitatea, limitele ]i for\a motrice
[n tot ceea ce faci. Bisericile cu scopuri conduc`toare vor fi bisericile cel mai bine echipate
pentru a sluji [n timpul schimb`rilor cu care ne vom confrunta [n secolul XXI.

CAPITOLUL VI
Comunicarea scopurilor

Un sol r`u cade [n nenorocire, dar un sol credincios aduce t`m`duire.

Proverbe 13:17

{n povestirea lui Neemia despre reconstruirea zidului [n jurul Ierusalimului, afl`m c`

pe la mijlocul acestui proiect oamenii s-au descurajat ]i au vrut s` renun\e. Ca ]i multe
biserici care ]i-au pierdut din vedere scopul pe care-l aveau ]i ca rezultat au fost cople]ite de
oboseal`, frustrare ]i team`. Neemia a adunat din nou oamenii pentru munc`, reorganiz@nd
proiectul ]i retransmi\@nd viziunea. El le-a reamintit despre importan\a muncii lor ]i i-a
reasigurat c` Dumnezeu [i va ajuta s` [mplineasc` scopul S`u (Neemia 4:6-15). Zidul a fost
terminat [n 52 de zile.
Cu toate c` a durat doar 52 de zile ca zidul s` fie terminat, oamenii s-au descurajat la
jum`tatea drumului doar dup` 26 de zile [n acest proiect! Neemia a trebuit s` le re[nnoiasc`
viziunea. Din aceast` povestire noi extragem ceea ce eu numesc: “Principiul Neemia”:
“Viziunea ]i scopul trebuie reformulate la fiecare 26 de zile pentru a men\ine biserica
merg@nd [n direc\ia corect`”. Cu alte cuvinte, asigur`-te c` comunici scopul t`u cel pu\in o
dat` pe lun`. Este uimitor c@t de repede fiin\ele omene]ti - ]i bisericile []i pierd ra\iunea
(sim\ul) scopului pentru care tr`iesc.
Odat` ce ai definit scopurile tale, trebuie apoi continuu s` le clarifici ]i s` le comunici
tuturor din biserica ta. Nu este o sarcin` pe care o [mpline]ti o dat` ]i dup` aceea gata.
Aceasta este cea mai important` responsabilitate a conducerii. Dac` nu cominici declara\ia
de scop membrilor bisericii tale, s-ar putea s` nu ai una.

C`i de comunicare a viziunii ]i scopului

Sunt diverse c`i de comunicare a viziunii ]i scopului bisericii tale.

Scriptura
{nva\`-i pe oameni adev`rul biblic despre biseric`. Am men\ionat deja c` manualul cel
mai bun pentru cre]terea bisericii este Biblia. Prezint` doctrina bisericii cu pasiune ]i [n mod
frecvent. Arat` cum fiecare parte a viziunii bisericii tale este bazat` pe Biblie, d@nd versete
biblice care explic` ]i ilustreaz` motivarea ta.

Simboluri
Marii conduc`tori au [n\eles [ntotdeauna ]i au st`p@nit puterea incredibil` a
simbolurilor. Deseori oamenii au nevoie de reprezent`ri vizuale a conceptelor ca s` le poat`
[n\elege. Simbolurile pot fi instrumente de comunicare puternice pentru c` evoc` pasiuni ]i
emo\ii puternice. De exemplu, ai fi extrem de furios dac` ai vedea o zvastic` desenat` pe
zidul bisericii tale, [n timp ce un steag american de exemplu evoc` sentimente de
m@ndrie ]i onoare. Continentele au fost cucerite sub semnul crucii cre]tine, sau semnul
comunist – secera ]i ciocanul – sau sub semnul lunii [n cre]tere, simbolul islamului. Noi am
folosit dou` simboluri la Saddleback – cinci cercuri concentrice ]i un diamant de baseball –
pentru a ilustra scopurile noastre.
Acestea vor fi explicate [n urm`toarele dou` capitole.

45
 Sloganuri
Sloganuri, maxime, motto-uri ]i fraze pline de miez, se \in minte mult dup` ce
predicile se uit`. Multe evenimente cheie [n istorie au fost corelate cu un slogan: “Nu uita
Alamo!”, “Scufund`-l pe Bismark!”, “D`-mi libertatea sau d`-mi moartea!”. Istoria a dovedit
c` un simplu slogan, repetat cu convingere, [i poate motiva pe oameni s` fac` lucruri pe
care [n mod normal nu le-ar face – chiar s`-]i dea via\a pe un c@mp de lupt`.
La Saddleback noi am g@ndit ]i am folosit zeci de sloganuri pentru a comunica cu
putere viziunea bisericii noastre: “Orice membru este un lucr`tor”, “To\i conduc`torii sunt ]i
[nv`\`cei”, “Suntem m@ntui\i ca s` slujim” ]i multe altele. Eu [n mod periodic petrec timp ca
s` g@ndesc c`i noi de a comunica idei vechi [ntr-o form` proasp`t` ]i succint`.

Povestiri
Isus a folosit povestiri simple pentru a-i ajuta pe oameni s` [n\eleag` ]i s` se
raporteze la viziunea Saddleback. Matei 13:34 spune: “Isus a spus mul\imilor toate aceste
lucruri [n pilde ]i nu le vorbea deloc f`r` pild`”.
Folose]te povestiri simple pentru a prezenta scopurile bisericii tale. De exemplu,
c@nd vorbesc despre importan\a evangheliz`rii spun istorisiri din via\a membrilor de la
Saddleback care ]i-au [mp`rt`]it credin\a cu prietenii recent ]i i-au condus la Cristos. C@nd
vorbesc despre importan\a p`rt`]iei, citesc pasaje din scrisori de la oameni a c`ror
singur`tate a fost alinat` prin implicarea [n familia bisericii noastre. C@nd vorbesc despre
importan\a uceniciz`rii s-ar putea s` folosesc o m`rturie despre frlul [n care cre]terea
spiritual` a unui cuplu le-a salvat c`snicia sau cum cineva ]i-a rezolvat o problem` personal`
aplic@nd principii biblice.
La Saddleback, noi avem anumite “legende”, povestiri pe care le repet mereu, care
ilustreaz` cu putere un scop al bisericii noastre. Una dintre acestea, care este ]i cea mai
preferat`, este istorisirea cum cinci pastori laici m-au [ntrecut la o vizit` la spital. C@nd am
ajuns eu asistenta medical` nu m-a l`sat s` v`d pacientul deoarece “prea mul\i pastori l-au
vizitat”. De atunci m-am l`udat tot timpul cu cei cinci pastori. Oamenii au tendin\a de a face
orice este r`spl`tit, a]a c` f`ce\i-i eroi pe cei din biserica voastr` atunci c@nd ei fac lucrarea
bisericii. Apoi spune\i povestea lor ]i altora.

Lucruri specifice
{ntotdeauna ofer` pa]i concre\i de ac\iune, clari, practici, care explic` cum
inten\ioneaz` biserica ta s`-]i [mplineasc` scopurile. De asemenea ofer` un plan detaliat
pentru implementarea scopurilor. Planifica\i programe, evenimente, inaugura\i cl`diri ]i
angaja\i personal pentru fiecare scop. Acestea sunt lucrurile specifice de care le pas`
oamenilor.
Nu uita c` nimic nu devine dinamic p@n` c@nd nu este specific. C@nd o viziune este
vag` nu este deloc atr`g`toare, cu c@t viziunea bisericii tale este mai atr`g`toare, cu at@t
va atrage aten\ia ]i [n acela]i timp o dedicare mai mare. Modul cel mai specific de a
comunica scopurile este de a le aplica personal [n via\a fiec`rui membru [n parte.

Personalizarea scopurilor

Atunci c@nd comunici scopurile tale este important s` le personalizezi. Calea prin
care po\i s` personalizezi scopurile este s` ar`\i c` este at@t un privilegiu c@t ]i o
responsabilitate referitor la fiecare [n parte. Coloseni 3:15 spune: “Aceasta este
responsabilitatea ]i privilegiul vostru ca membri ai Trupului S`u”. Exist` at@t responsabilit`\i
c@t ]i privilegii [n a fi membru al familiei bisericii. Eu [ncerc s` personalizez scopurile
bisericii noastre ar`t@nd cum ele sunt responsabilitatea noastr` ce trebuie [mplinit` ]i pe de
alt` parte sunt privilegiul de care s` ne bucur`m.

46
 Scopurile bisericii pot fi personalizate ca fiind cele cinci \eluri ale lui Dumnezeu pentru
fiecare credincios. Aceste \eluri exprim` ceea ce Dumnezeu vrea ca fiecare din noi s` fac` cu
via\a sa c@t tr`im pe acest p`m@nt.

Responsabilit`\ile mele ca ]i credincios

Dumnezeu vrea ca eu s` fiu un membru al familiei Sale. Acesta este scopul p`rt`]iei
formulat [n mod personal. Biblia este foarte clar` c` a-L urma pe Cristos nu este doar o
chestiune de credin\` - ci include de asemenea apartenen\`. Via\a cre]tin` nu este un act
solo. Noi suntem f`cu\i s` tr`im [n leg`tur` unii cu al\ii. 1 Petru 1:3 spune: “dup` [ndurarea
Sa cea mare, ne-a n`scut din nou, prin [nvierea lui Isus Cristos dintre cei mor\i, la o n`dejde
vie”. Dumnezeu ne-a dat biserica ca o familie spiritual` pentru beneficiul nostru. Efeseni
2:19 spune: “A]adar voi nu mai sunte\i nici str`ini, nici locuitori vremelnici, ci suntem
[mpreun` cet`\eni cu sfin\ii, oameni din casa lui Dumnezeu”.

Dumnezeu vrea ca eu s` fiu un model al caracterului S`u

Acesta este scopul personalizat al uceniciz`rii. Dumnezeu vrea ca orice credincios s`
creasc` ]i s` devin` ca ]i Cristos [n caracter. A deveni una ca ]i Cristos este defini\ia biblic`
pentru “maturitate spiritual`”. Isus a stabilit pentru noi un model de urmat. “}i la aceasta a\i
fost chema\i, fiindc` ]i Cristos a suferit pentru voi ]i v-a l`sat un exemplu, ca s` c`lca\i pe
urmele Lui”.
{n 1 Timotei 4:12, Pavel ne d` mai multe domenii specifice [n care noi trebuie s`
[ntruchip`m caracterul lui Cristos: “fii un model pentru credincio]i: [n vorbire, [n purtare, [n
dragoste, [n credin\`, [n cur`\ie”. Remarca\i c` maturitatea nu este m`surat` prin
cuno]tin\ele acumulate, ci prin modul de via\`. E posibil ca cineva s` cunoasc` Biblia foarte
bine ]i s` fie totu]i imatur.

Dumnezeu vrea ca eu s` fiu un slujitor al harului S`u

O a treia responsabilitate pentru orice cre]tin este scopul personalizat al slujirii sau
lucr`rii. Dumnezeu a]teapt` ca noi s` folosim darurile, talentele ]i ocaziile pe care El ni le d`
pentru beneficiul altora. 1 Petru 4:10 spune: “fiecare din voi s` slujeasc` altora dup` darul
pe care l-a primit”.
Dumnezeu inten\ioneaz` ca fiecare credincios s` aib` o lucrare. La Saddleback noi
suntem foarte direc\i referitor la aceast` cerin\` atunci c@nd m`rturisim necredincio]ilor. Noi
nu “momim ]i apoi trecem la altcineva”. Eu spun necredincio]ilor “Atunci c@nd [\i dai via\a
lui Cristos, te [nrolezi ca s` lucrezi [n Numele Lui pentru tot restul vie\ii tale. Pentru asta te-a
creat Dumnezeu”. Efeseni 2:10 spune: “C`ci noi suntem lucrarea Lui ]i am fost crea\i [n
Cristos Isus, pentru faptele bune pe care Dumnezeu le-a preg`tit mai dinainte ca s` umbl`m
[n ele”.

Dumnezeu vrea ca eu s` fiu un mesager al iubirii Sale

Acesta este scopul de evanghelizare al bisericii formulat [ntr-un mod personal. O
parte a fi]ei postului pentru fiecare credincios este c`, odat` ce ne-am n`scut din nou,
devenim mesageri ai Ve]tii Bune pentru al\ii. Pavel spune: “Dar eu nu \in numaidecat la via\a
mea ca ]i cum mi-ar fi scump`, ci vreau numai s`-mi sf@r]esc cu bucurie calea ]i slujba pe
care am primit-o de la Domnul Isus, ca s` vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu”.
Aceasta este o responsabilitate important` a fiec`rui cre]tin. 2 Corinteni 5:19-20 spune: “c`
adic` Dumnezeu era [n Cristos [mp`c@nd lumea cu Sine, ne\in@ndu-le [n socoteal` p`catele
]i pun@nd [n noi cuv@ntul acestei [mp`c`ri. Noi deci suntem trimi]i [mputernici\i pentru
Cristos, ]i, ca ]i cum Dumnezeu ar [ndemna prin noi, v` rug`m fierbinte, pentru Cristos:
{mp`ca\i-v` cu Dumnezeu!” Noi trebuie s`-i rug`m fierbinte pe cei necredincio]i s`
primeasc` dragostea pe care o ofer` El - ]i aceasta este [mp`carea cu Dumnezeu.
V-a\i [ntrebat vreodat` de ce ne las` Dumnezeu aici pe p`m@nt cu toat` durerea,
necazurile ]i p`catul dup` ce-L accept`m pe Cristos? De ce nu ne ia repede la El [n cer s` ne

47
scuteasc` de toate acestea? Mai ales c` chiar ]i [n cer putem s` ne [nchin`m, s` avem
p`rt`]ie, s` ne rug`m, s` c@nt`m, s` auzim Cuv@ntul lui Dumnezeu ]i chiar s` ne distr`m. De
fapt, sunt doar dou` lucruri pe care nu le po\i face [n cer, ci doar pe p`m@nt: s` p`c`tuie]ti ]i
s` m`rturise]ti necredincio]ilor. Eu [i [ntreb pe membrii bisericii pentru care din cele dou` ne-
a l`sat Cristos pe p`m@nt. Fiecare din noi avem o misiune pe p`m@nt ]i aceasta include
neap`rat ]i m`rturisirea despre Cristos ]i altor oameni.

Dumnezeu vrea ca eu s` fiu un om care laud` Numele S`u

Psalmul 34:3 spune: “O, pream`ri\i pe Domnul cu mine ]i haide\i s` [n`l\`m Numele
S`u [mpreun`”. Noi fiecare avem o responsabilitate personal` de a ne [nchina [naintea lui
Dumnezeu. Prima porunc` spune: “S` n-ai al\i dumnezei [n afar` de Mine” (Exod 20:3).
Exist` un [ndemn [nn`scut [n fiecare om de a se [nchina lui Dumnezeu. Dac` nu ne
[nchin`m [naintea lui Dumnezeu vom g`si altceva la care s` ne [nchin`m, fie c` e vorba de o
slujb`, o familie, bani, un sport sau chiar noi [n]ine.

Privilegiile mele ca ]i credincios

Pe m`sur` ce cineva [mpline]te cele cinci scopuri ale bisericii, care sunt o
responsabilitate pentru fiecare cre]tin, acestea asigur` [n acela]i timp beneficii spirituale,
emo\ionale ]i rela\ionale. De fapt, biserica aduce oamenilor lucruri pe care ei nu le pot g`si
[n alt` parte [n lume. {nchinarea [i ajut` pe oameni s`-]i concentreze aten\ia asupra lui
Dumnezeu; p`rt`]ia [i ajut` s` poat` face fa\` problemelor vie\ii; ucenicizarea ajut` la
[nt`rirea credin\ei lor; lucrarea [i ajut` s`-]i descopere darurile ]i evanghelizarea [i ajut` s`-]i
[mplineasc` misiunea.

Formuleaz-o ne[ncetat
S` nu presupui c` o singur` predic` referitoare la scopurile bisericii va fixa permanent
direc\ia bisericii tale. De asemenea nu te g@ndi c` dac` ai publicat scopurile [n buletinul
bisericii fiecare ]tie acum despre ce este vorba sau chiar le-a ]i citit! O lege foarte cunoscut`
a publicit`\ii spune c` un mesaj trebuie comunicat de 7 ori p@n` c@nd este corect
recep\ionat.

Familia bisericii mele [mi d`

1.Scopul lui Dumnezeu pentru care s` tr`iesc (misiune)
2.Oamenii lui Dumnezeu cu care s` tr`iesc (apartenen\` la biseric`)
3.Principiile lui Dumnezeu dup` care s` tr`iesc (maturitate)
4.Meseria lui Dumnezeu pentru a o exercita (lucrare)
5.Puterea lui Dumnezeu de a m` baza pe ea (pream`rire)

La Saddleback noi folosim c`i multe ]i diferite pentru a prezenta permanent scopurile
noastre bisericii. Deja am men\ionat c` scopurile noastre ]i viziunea se comunic` la fiecare
[nt@lnire lunar` pentru noii membri. O dat` pe an, de obicei [n ianuarie, predic de
asemenea un mesaj despre starea anual` a bisericii. Asta este [ntotdeauna o recapitulare a
celor cinci scopuri ale nostre. Este acela]i mesaj [n fiecare an; doar ilustra\iile sunt
actualizate.
Mul\i pastori nu [n\eleg puterea amvonului. Ca o c@rm` pe un vapor va determina
direc\ia unei biserici fie inten\ionat fie neinten\ionat. Dac` e]ti pastor, folose]te-\i amvonul
cu scop! Unde altundeva po\i s` beneficiezi de aten\ia deplin` a oamenilor o dat` pe
s`pt`m@n`? Ori de c@te ori vorbe]ti, caut` [ntotdeauna ocazia s` spui ceva de genul: “}i de
aceea exist` biserica”. Nu te teme c` te repe\i, pentru c` nimeni nu prinde mesajul de prima
dat`.
Eu numesc aceast` repetare continu` “tautologie creativ`”.
Pe pagina cealalt` ve\i g`si un tabel care arat` diferite perspective pe care le-am
folosit ca s` prezint scopurile bisericii. Po\i folosi f`r` nici o problem` aceste structuri. Ele
sunt pur ]i simplu diferite modalit`\i de a spune acela]i lucru.

48
 {n plus pe l@ng` comunicarea scopurilor prin predicare ]i [nv`\are, am folosit bro]uri,
pancarte, articole, scrisori de informare, buletine informative, video casete ]i chiar am
compus c@ntece. La intrarea [n sala unde ne [nchin`m, scopurile noastre ]i versetele
corespunz`toare sunt gravate la geamul foaierului, astfel [nc@t to\i s` le poat` citi pe
m`sur` ce intr` [n sala principal`. Noi credem c` dac` persist`m [n a comunica acela]i lucru
pe c`i diferite, una dintre aceste c`i va capta aten\ia fiec`rui membru. Deseori, dup`
prezentarea scopurilor pe o nou` cale, cineva va spune c` de-abia am [n\eles lucrul acesta
pentru prima dat`. |elul nostru este ca fiecare membru s` fie capabil s` explice scopurile
noastre ]i altora.
Viziunea oric`rei biserici p`le]te [n timp dac` nu este reafirmat`. Asta se [nt@mpl`
deoarece aten\ia oamenilor este captat` de alte lucruri. Reformuleaz`-\i scopurile [n mod
constant. {nva\`-i pe membri despre aceasta [n mod repetat. Folose]te c@t de multe
mijloace de publicare pentru a le \ine permanent [n aten\ia oamenilor t`i. Prin [nte\irea
focului scopurilor tale po\i dep`]i tendin\a bisericii de a deveni pasiv` ]i descurajat`.
Aminte]te-\i principiul Neemia!

EXPLICAREA SCOPURILOR BISERICII

SCOP SARCINA FAPTE OBIECTI |INT~ COMPONE NEVOIE BISERICA BENEFICI

2:42-47 V NTA VIE|II UMAN~ ASIGUR~ U EMO|
DE BAZ~ IO-NAL
C@]tigar A “Domnul Misiune Comunita M`rturia Un scop [n O semnifica\ie Importan\
ea Evangheli ad`uga [n te mea via\` pentru a tr`i `
sufletelo za fiecare zi la
r num`rul lor
pe cei ce
erau
m@ntui\i”.
{nchinar A Glorifica “Ei st`ruiau Pream`rir Mul\ime {nchinarea Putere de a O for\` pentru Stimulare
e [n e de mea tr`i via\`
fr@ngerea oameni
p@inii ]i [n
rug`ciuni, …
l`ud@ndu-L
pe
Dumnezeu”.
P`rt`]ie A “Ei st`ruiau Membrali Adunare Rela\iile Oameni cu O familie Sprijin
{ncuraja [n leg`tura ta-te mele care s` pentru via\`
fr`-\easc` … tr`iesc
to\i cei ce
credeau
erau
[mpreun` la
un loc ]i
aveau toate
de ob]te”.
Uceniciza A Zidi “Ei st`ruiau Maturitat Dedicare Umblarea Principii O funda\ie Stabilitate
re [n [nv`\`tura e mea dup` care pentru via\`

49
 apostolilor” s` tr`iesc
Slujire A Echipa “{mp`r\eau Lucrare Esen\` Lucrarea O meserie O func\ie [n Auto-
[ntre mea pe care s-o via\` exprimare
to\idup` [mplinesc
nevoile
fiec`ruia”.

CAPITOLUL VII
Organizarea scopurilor
“ci vinul nou trebuie pus [n burdufuri noi ]i am@ndou` se p`streaz`” (Luca 5:38).

Predicatorii cei mai influen\i din secolul al XVIII-lea au fost George Whitefield ]i John
Wesley. Cu toate c` au fost contemporani ]i ambii folosi\i nemaipomenit de Dumnezeu, totu]i
au fost foarte diferi\i [n teologie, personalitate ]i [n cum ]i-au organizat lucr`rile.
Whitefield a fost foarte bine cunoscut pentru predicile lui. {n via\a sa, el a predicat
peste 18.000 de mesaje, [n medie cam 10 pe s`pt`m@n`! El a vorbit odat` la aproape
100.000 de oameni l@ng` Glasgow, Sco\ia, ]i turneele lui de predicare [n America au
stimulat trezirea cunoscut` ca “Marea Trezire”. Totu]i, biografii s`i au ar`tat c` Whitefield
deseori []i l`sa converti\ii f`r` nici o organizare astfel [nc@t rezultatele muncii sale erau de
scurt` durat`. Ast`zi foarte pu\ini cre]tini s-ar g@ndi la numele lui George Whitefield.
Din contr`, numele lui John Wesley este [nc` recunoscut de milioane de cre]tini. De ce
asta? Wesley a fost un predicator c`l`tor ca ]i Whitefield, angaj@ndu-se [n [nt@lniri mari, [n
aer liber. Dar Wesley a fost de asemenea un organizator. El a creat o structur`
organiza\ional` pentru a-]i [mplini scopul, care a trecut cu mult dincolo de timpul vie\ii sale.
Acea organizare se nume]te ast`zi Biserica Metodist`!
Pentru ca orice rena]tere [n biseric`, s` dureze, trebuie s` existe o structur` pentru a
o alimenta ]i sprijini. Nu [nseamn` doar s` definim o declara\ie de scop ]i s-o comunic`m, ci
trebuie s` ]i organiz`m.
{n acest capitol vom vorbi despre cum s` alc`tuie]ti o structur` care s` acorde aceea]i
importan\` celor cinci scopuri. Nu uita c` echilibrul este cheia pentru o biseric` s`n`toas`.
Majoritatea bisericilor evanghelice deja [mplinesc cele cinci scopuri ale bisericii - [ntr-
un fel sau altul. Dar nu le [mplinesc pe toate la fel de bine. O biseric` poate fi puternic` [n
p`rt`]ie, totu]i slab` la evanghelizare. Sau alta poate fi puternic` [n evanghelizare ]i totu]i
slab` [n lucrare. De ce se [nt@mpl` a]a?

F`r` un sistem ]i o structur` pentru a echilibra cele cinci

scopuri, biserica ta va accentua peste m`sur` scopul care
exprim` darurile ]i pasiune pastorului acesteia.

Este o tendin\` natural` a liderilor de a accentua lucrurile care [i pasioneaz` ]i de a

l`sa nef`cute lucrurile pentru care ei au mai pu\in interes. {n lumea [ntreag` po\i g`si
biserici care au devenit o prelungire a talentului pastorului lor. Numai dac` organizezi un
sistem ]i o structur` pentru a echilibra inten\ionat cele cinci scopuri, biserica ta nu va tinde
s` accentueze scopul care exprim` cel mai bine talentele ]i pasiunea pastorului ei.
Din punct de vedere istoric, bisericile au c`p`tat cinci forme diferite [n func\ie de
scopul pe care l-au accentuat mai mult.

Cinci feluri de biserici

Biserica c@]tig`toare de suflete. Dac` pastorul se vede [n primul r@nd un evaghelist,

atunci biserica devine o biseric` “c@]tig`toare de suflete”. Din cauz` c` \elul principal al
bisericii este s` salveze suflete, ea [ntotdeauna va c`uta s`-i c@]tige pe cei pierdu\i.
Termenii pe care e posibil s`-i auzi deseori [n acest fel de biseric` sunt m`rturisire,

50
evanghelizare, m@ntuire, decizie pentru Cristos, botezuri, vizite, chem`ri de predare ]i
campanii. {n biserica care c@]tig` suflete orice altceva [n afar` de evanghelizare este
desemnat ca av@nd un rol secundar.

Biserica care {l experimenteaz` pe Dumnezeu

Dac` pasiunea ]i talentele pastorului se [nscriu [n categoria “[nchinare”, el va
conduce biserica instinctiv [nspre a deveni o biseric` care-L “experimenteaz` pe
Dumnezeu”. Aten\ia acestei biserici se concentreaz` pe experimentarea prezen\ei ]i puterii
lui Dumnezeu [n laud` ]i [nchinare. Cuvintele cheie pentru aceast` biseric` sunt: laud`,
rug`ciune, [nchinare, muzic`, daruri spirituale, duh, putere ]i trezire. {n acest fel de biseric`,
serviciul de laud` ]i [nchinare prime]te mai mult` aten\ie dec@t orice altceva. Am [nt@lnit
at@t biserici carismatice c@t ]i biserici necarismatice, care c`utau experimentarea lui
Dumnezeu.

Biserica - reuniune de familie

O biseric` care se axeaz` [n principal pe p`rt`]ie este ceea ce eu numesc o biseric`
“reuniune de familie”. Aceast` biseric` se modeleaz` dup` personalitatea pastorului care
este foarte sociabil, iube]te oamenii ]i petrece majoritatea timpului [ngrijind de membrii
bisericii. Cuvinte cheie pentru aceast` biseric` sunt: dragoste, apartenen\`, p`rt`]ie, grij`,
rela\ii, mese comune, grupuri mici ]i distrac\ie. {n acest tip de biseric`, str@ngerea laolalt` e
mult mai important` dec@t \elurile.
Majoritatea bisericilor de acest tip au mai pu\in de 200 de membri, deoarece cam de
at@t poate un pastor s` se [ngrijeasc` singur. Eu estimez c` 80% din bisericile americane se
[nscriu [n aceast` categorie. O biseric` reuniune de familie nu realizeaz` prea mult dar este
aproape indestructibil`. Poate supravie\ui la predici slabe, finan\e limitate, lips` de cre]tere ]i
chiar diviziuni [n biseric`. Rela\iile sunt adezivul care-i determin` pe cei credincio]i s`
continu` s` vin`.

Biserica sal` de clas`

O biseric` “sal` de clas`” apare c@nd pastorul ei []i [n\elege rolul ca fiind [n principal
de [nv`\`tor. Dac` [nv`\area altora este darul lui esen\ial, el va accentua predarea ]i
[nv`\area ]i va accentua mai pu\in alte sarcini ale bisericii. Pastorul sluje]te ca un instructor
expert ]i membrii bisericii vin la biseric` cu caiete de noti\e, iau noti\e, ]i apoi merg acas`.
Cuvinte cheie pentru biserica “sal` de clas`” sunt: predicare explicativ`, studiu biblic, greaca
]i ebraica, doctrin`, cuno]tin\e, adev`r ]i ucenicizare. Nu este neobi]nuit pentru o biseric`
“sal` de clas`” s` con\in` cuv@ntul “Biblie” [n denumirea ei.

Biserica cu con]tiin\` social`

Pastorul unei astfel de biserici []i vede rolul ca profet ]i reformator. Acest tip de
biseric` exist` ca s` schimbe societatea. Este plin` de activi]ti care sunt “[mplinitori ai
Cuv@ntului” ]i poate s` apar` at@t [n form` conservatoare c@t ]i liberal`. At@t bisericile
liberale c@t ]i cele conservatoare au [ncredin\area c` biserica ar trebui s` joace un rol
important [n procesul politic ]i membrii acestora sunt [ntotdeauna implica\i [n vreo
campanie sau alt` activitate prezent`. Cuvinte cheie [n acest tip de biseric` sunt: nevoi,
slujire, a [mp`r\i, lucr`tor, a lua pozi\ie ]i a face ceva.
Eu [mi dau seama c` am pictat aceste tablouri [n linii mari. Generaliz`rile nu spun
niciodat` toat` povestea. Unele biserici sunt o combina\ie de dou` sau trei dintre aceste
categorii. Esen\a este c` numai dac` exist` un plan inten\ionat alc`tuit s` echilibreze cele
cinci scopuri, majoritatea bisericilor vor [mbr`\i]a unul din scopuri [n detrimentul celorlalte.
Sunt c@teva lucruri interesante pe care le putem observa referitor la aceste cinci
categorii de biserici. Membrii fiec`reia de obicei vor considera biserica lor ca fiind cea mai
spiritual`. Asta pentru c` oamenii sunt atra]i s` mearg` la tipul de biseric` care corespunde
propriilor lor pasiuni ]i daruri de lucrare.

51
 Noi to\i vrem s` facem parte dintr-o biseric` care afirm` ceea ce noi credem c` este
cel mai important. Adev`rul este c`, toate aceste cinci accentu`ri sunt scopuri importante
ale bisericii ]i trebuie echilibrate dac` o biseric` vrea s` fie s`n`toas`.
O mare parte a conflictului care apare [n adun`ri este cauzat atunci c@nd o biseric`
cheam` un pastor ale c`rui daruri ]i pasiune nu se potrivesc cu ceea ce a fost biserica [n
trecut. De exemplu, dac` o biseric` de tipul reuniune de familie se g@nde]te s` cheme un
pastor care s`-i p`storeasc`, ]i ei aduc un evanghelist sau un reformator, po\i s` te a]tep\i la
sc@ntei. Asta este o re\et` pentru dezastru!

Cinci mi]c`ri importante parabiserice]ti

Am g`sit interesant de observat c` majoritatea mi]c`rilor parabiserice]ti [ncepute [n

ultimii 40 de ani tind s` se specializeze [ntr-unul din scopurile bisericii. Din c@nd [n c@nd
Dumnezeu a ridicat o mi]care parabisericeasc` pentru a accentua din nou un scop neglijat al
bisericii. Eu cred c` este bine ]i chiar de ajutor pentru biseric` ca organiza\iile parabiserice]ti
s` se concentreze asupra unui singur scop. Aceasta le [ng`duie ca accentul pe care ele [l
pun s` aib` un impact mai mare asupra bisericii.

Paradigm` Scopul Rolul Rolul |inta Cuv@nt Valoare Unelte Sursa

principal pastorului oamenilor principal` cheie central` folosite legitimit`\
ii
Biserica Evangh Evangheli M`rturisir Comunitat Salvat Decizii Vizite ]i Num`rul
care elizare st e ea pentru chem`ri la de
c@]tig` Cristos altar botezuri
suflete
Biserica {nchina Lider cu {nchinare Mul\imea A sim\i Experien Muzic` ]i “Duhul”
care-L re [nchinare \` rug`ciune
experiment a personal
eaz` pe `
Dumnezeu
Biserica P`rt`]ie Pastor Membri ai Adunarea A Loialitat Sala de Mo]tenire
reuniune unei apar\ine e ]i p`rt`]ie ]i a noastr`
de familie familii tradi\ie mese de
dragoste
Biserica Zidire Instructor Studen\i Cei A Cuno]tin Noti\e ]i foi {nv`\are
sal` de dedica\i cunoa]te \e biblice de verset cu
clas` retroproiect verset
or
Biserica cu Lucrare Reformato Activi]ti O m@n` A se Dreptate Cereri ]i Num`rul
con]tiin\` r de [ngriji ]i mil` postere nevoilor
social` oameni [mplinite
(esen\a)
Biserica Echilibre Cel care Lucr`tori Toate cele A fi ]i a Caracter Proces de Vie\i
condus` de az` echipeaz` cinci \inte face ca al lui dezvoltare schimbat
un scop toate Cristos a vie\ii e
cele
cinci
scopuri

Mi]carea de trezire laic`

Aceast` mi]care a readus biserica la implicare [n lucrare a tuturor cre]tinilor.
Organiza\ii ca “Credin\a la lucru”, “Casa laicilor” ]i “Biserica M@ntuitorului” ]i autori ca Elton
Trueblood, Findley Edge ]i David Haney au fost folosi\i de Dumnezeu pentru a reaccentua c`
El a chemat ]i a dat daruri oric`rui credincios pentru lucrare.

Mi]carea ucenicizare / forma\ii spirituale

O reaccentuare a dezvolt`rii credincio]ilor spre maturitate a fost \inta acestei mi]c`ri.
Organiza\ii ca “Navigatorii”, “Ucenicizare Interna\ional`” ]i Campus Crusade for Christ ]i
autori ca Waylon Moore, Garry Kuhne, Gene Getz, Richard Foster ]i Dallas Willard au
accentuat importan\a zidirii cre]tinilor ]i stabilirii disciplinelor spirituale personale.

52
 Mi]carea de [nchinare/[nnoire
Aceast` mi]care ]i-a atribuit sarcina de a reconcentra aten\ia bisericii pe importan\a
[nchin`rii. A [nceput cu Mi]carea Isus la [nceputul anilor ’70 ]i a fost urmat` de rena]teri
carismatice ]i liturgice. Mai recent, accentul contemporan [n [nchinare ne-a adus o muzic`
nou`, noi forme de [nchinare ]i o mai mare accentuare a [nchin`rii colective. Organiza\ii ca
Maranatha Music ]i Hosanna/Integrity au jucat un rol major [n schimbarea ]i multiplicarea
stilurilor de [nchinare.

Mi]carea de cre]tere a bisericii

Aceast` mi]care a refocalizat aten\ia bisericii pe evanghelizare, misiune ]i cre]tere
colectiv`. Pornind de la c`r\ile lui Donald McGavran, Peter Wagner, Elmer Towns, Win Arn ]i
numero]i profesori de seminar, mi]carea s-a l`rgit [n anii ’80 prin cre]terea num`rului de
consultan\i, seminarii ]i pastori binecunoscu\i.

Mi]carea grupuri mici/grij` pastoral`

Sarcina acestor grupuri a fost s` refocalizeze biserica pe p`rt`]ie ]i rela\ii de
compasiune [n trupul lui Cristos. Modelul bisericii celul` coreean ]i organiza\ii de tipul “Touch
Ministries”, “Serendipity”, “Care Givers” ]i “Stephen’s Ministry” ne-au ar`tat valoarea
folosirii grupurilor mici ]i importan\a purt`rii de grij` fa\` de oameni.

Ar trebui s`-i fim recunosc`tori lui Dumnezeu pentru fiecare dintre aceste mi]c`ri,
organiza\ii ]i autori. Fiecare mi]care a avut un mesaj valid pentru biseric`. Fiecare din
acestea a [nsemnat un mesaj de trezire pentru trupul lui Cristos. Fiecare a accentuat un
scop diferit al bisericii.

Men\in@ndu-\i biserica echilibrat`

Mi]c`rile de orice fel, prin natura lor, se specializeaz` ca s` aib` impact. Nu este nimic
gre]it [n a te specializa pe un anumit domeniu. C@nd am nevoie de o opera\ie merg la un
doctor chirurg specializat. Dar nici un specialist [ntr-un anumit domeniu nu poate s`-mi
explice tot ce se petrece [n corpul meu.
{n acela]i fel, nici o mi]care parabisericeasc` nu poate oferi tot ce are nevoie trupul
lui Cristos pentru a fi s`n`tos. Fiecare accentueaz` doar o parte din ansamblul mare. Este
important s` ai o perspectiv` mai larg` asupra [ntregii biserici care recunoa]te importan\a
echilibrului tuturor celor cinci scopuri.

Nu exist` ceva de genul o singur` cheie pentru

s`n`tatea ]i cre]terea bisericii.

De exemplu, un prieten de-al meu, care este pastor a mers la un seminar unde a fost
[nv`\at c` grup`rile mici sunt cheia pentru cre]terea bisericii. A]a c` s-a [ntors acas` ]i a
f`cut un plan pentru a schimba complet structura bisericii sale ]i pentru a reconstrui totul [n
jurul unei re\ele de grupuri mici. {ns` dup` ]ase luni a mers la un alt seminar renumit unde i
s-a spus c` cei [n c`utare de servicii divine desodebite sunt cheia pentru cre]tere. A]a c` a
mers acas` ]i a rearanjat ordinea ]i stilul serviciului de laud` ]i [nchinare. Apoi a fost extrem
de bulversat c@nd a primit trei bro]uri [n aceea]i s`pt`m@n` de la diverse seminare pe
aceast` tem`. Una din bro]uri proclama cu [ndr`zneal`: “}coala duminical` este agentul de
cre]tere al bisericii”. Alt` bro]ur` spunea: “Facerea de ucenici prin evanghelizare personal`
este secretul cre]terii”. A treia bro]ur` se referea la o conferin\` pe tema “Predicare
explicativ` pentru cre]terea bisericii”. {n cele din urm` prietenul meu a devenit a]a de
frustrat [n ceea ce prive]te cheia pentru cre]terea bisericii, [nc@t a [ncetat s` mai mearg` la
seminarii. Nu-l condamn! }i eu m-am sim\it a]a deseori. De fiecare dat` c@nd mergea la o
conferin\` el primea un aspect adev`rat, dar par\ial, a ceea ce trebuie s` fac` biserica [n

53
vederea cre]terii. Este prea simplist ]i neadecvat s` suger`m c` doar un singur factor este
secretul cre]terii bisericii.
Nu exist` o singur` cheie pentru s`n`tatea bisericii ]i cre]terea ei, exist` multe
asemenea chei. Biserica nu este chemat` s` fac` un singur lucru, ci este chemat` s`
[mplineasc` mult mai multe lucruri. De aceea echilibrul este a]a de important. Eu spun
oamenilor mei c` a noua fericire este “Ferice de cei echilibra\i c`ci ei vor d`inui mai mult
dec@t oricine altcineva”.
A]a cum Pavel subliniaz` a]a de pregnant [n 1 Corinteni 12 trupul lui Cristos are multe
m`dulare. Nu este doar o m@n`, sau o gur` sau un ochi; ci este un sistem [n care diferite
p`r\i ]i organe interac\ioneaz` [mpreun`: sisteme ca cel respirator, circulator, nervos,
digestiv, osos ]i a]a mai departe. C@nd toate aceste sisteme sunt [n echilibru unele cu
altele aceasta se nume]te “s`n`tate”. Dezechilibrul [nseamn` boal`. {n acela]i fel, echilibrul
celor cinci scopuri ale Noului Testament aduce s`n`tate trupului lui Cristos care este
biserica.
Biserica Saddleback este organizat` [n jurul a dou` concepte simple care asigur`
echilibrul. Noi le numim pe acestea “Cercurile dedic`rii” ]i “Procesul dezvolt`rii vie\ii”. Aceste
dou` concepte simbolizeaz` cum aplic`m cele cinci scopuri ale bisericii la Saddleback.
Procesul dezvolt`rii vie\ii (un diamant de baseball) ilustreaz` ce facem noi la Saddleback.
Cercurile dedic`rii (cinci cercuri concentrice) ilustreaz` cu cine [mplinim aceste scopuri.
Am alc`tuit aceste concepte [n 1974 ca pastor de tineret, [nainte de a [ncepe s`
lucrez la Saddleback. Ast`zi, cu aproape 10.000 de oameni care particip` la serviciile divine,
noi [nc` construim totul [n jurul acestor dou` diagrame. Ele ne-au slujit foarte bine p@n`
acum.
Cercurile concentrice reprezint` o modalitate de [n\elegere a nivelelor diferite de
dedicare ]i maturitate [n biserica voastr`. Diamantul de baseball reprezint` un proces prin
care mut`m oamenii de la o dedicare inexistent` sau foarte mic` la nivele de dedicare ]i
maturitate mai profunde. {n acest capitol ne vom uita la cercurile concentrice. Voi explica
diamantul de baseball [n capitolul 8.
Prive]te la biserica ta dintr-o nou` perspectiv`. Este fiecare membru al bisericii
dedicat lui Cristos [n aceea]i m`sur`? Sunt to\i membrii la acela]i nivel de maturitate
spiritual`? Desigur c` c` nu. Unii dintre membri sunt foarte dedica\i ]i maturi. Al\ii nu sunt
deloc dedica\i ]i sunt imaturi spiritual. {ntre aceste dou` grupuri exist` al\ii la diferite stadii
de cre]tere spiritual`. {ntr-o biseric` cu un scop conduc`tor identific`m cinci nivele diferite
de dedicare. Aceste niveluri se coreleaz` cu cele cinci scopuri ale bisericii.
{n graficul celor cinci cercuri concentrice de pe pagina urm`toare, fiecare cerc
reprezint` un alt nivel de dedicare, variind de la o dedicare foarte mic` (cum ar fi de
exemplu faptul c` o persoan` este de acord s` participe la serviciile divine ocazional) la o
dedicare extrem de matur` (cum ar fi de exemplu s`-\i folose]ti darurile spirituale [n a-i sluji
pe ceilal\i). Pe m`sur` ce voi descrie aceste cinci grupuri diferite de oameni de la
Saddleback ve\i recunoa]te c` ele exist` ]i [n biserica voastr` de asemenea.

Procesul dezvolt`rii vie\ii spirituale

54
 Cercurile dedic`rii

|elul bisericii tale este s` mute oamenii din cercul exterior (dedicare ]i maturitate
sc`zute) spre cercul interior (dedicare ]i maturitate crescute). La Saddleback noi numim
aceasta “mut@nd oamenii din comunitate [n grupul celor din centru”.

Comunitatea
Comunitatea este punctul t`u de plecare. Este locul cu oameni pierdu\i care nu
locuiesc foarte departe de biserica ta ]i nu au luat nici o decizie [n ceea ce prive]te Cristos
sau frecventarea bisericii tale. Ei sunt cei f`r` o biseric`, pe care vrei s`-i c@]tigi.
Comunitatea ta este unde evanghelizarea (ca scop al bisericii tale) are loc. Este cercul cel
mai mare pentru c` con\ine majoritatea oamenilor.
Pe m`sur` ce biserica Saddleback a crescut, noi am diminuat defini\ia referitoare la
comunitate ]i [i numim “f`r` o biseric`” pe cei ce frecventeaz` o biseric` doar ocazional.
Dac` vizitezi seriviciile divine la Saddleback cel pu\in de 4 ori pe an (]i indici lucrul acesta pe
un talon de [nregistrare sau pe un plic contribuind la colect`) atunci numele t`u se
[nregistreaz` [n baza de date despre comunitate [n computerul nostru. Acestea sunt
posibilit`\ile noastre cele mai bune de a evangheliza. C@nd scriu aceste lucruri, avem peste
31.000 de nume de participan\i ocazionali la Saddleback. Aceasta reprezint` o penetrare
total` a comunit`\ii, d@nd o ]ans` tuturor de a auzi despre Cristos.

Mul\imea
Urm`torul cerc [nspre interior reprezint` grupul de oameni pe care-i numim
“mul\imea”. Aceasta include pe oricine vine duminica la serviciile divine. Ei sunt cei ce
frecventeaz` de obicei biserica. Mul\imea aceasta este alc`tuit` din credincio]i c@t ]i din
necredincio]i - tot ce au ace]tia [n comun este c` sunt dedica\i s` participe la un serviciu de
laud` ]i [nchinare [n fiecare s`pt`m@n`. Lucrul acesta nu prea seam`n` a dedicare dar cel
pu\in este ceva pe care po\i s` construie]ti. C@nd cineva trece din cercul comunit`\ii [n
cercul mul\imii cu siguran\` c` ai determinat un proces major [n via\a acelei persoane. {n
prezent noi avem aproape 10.000 de oameni [n “mul\imea” care frecventeaz` serviciile
divine la Saddleback [n fiecare week-end.
Un necredincios nu poate s` laude ]i s` se [nchine cu adev`rat, el poate privi pe al\ii
cum se [nchin`. Eu sunt convins c` un program de laud` ]i [nchinare autentic este o m`rturie
puternic` pentru necredincio]i, dac` se face [ntr-un stil care s` aib` sens pentru ace]tia. Voi
discuta [n detaliu despre aceasta [n capitolul 13. Dac` un necredincios se dedic` frecvent`rii
regulate a serviciilor divine de la Saddleback, eu cred c` este apoi doar o chestiune de timp
p@n` s`-L accepte pe Cristos. Din momentul [n care o persoan` L-a primit pe Cristos, \elul
nostru este s`-l ducem la urm`torul nivel ]i anume “Adunarea”.

Adunarea
Adunarea este grupul de membri oficiali ai bisericii tale. Ei au fost boteza\i ]i s-au
dedicat s` devin` o parte a familiei bisericii tale. Ei sunt acum mult mai mult dec@t
vizitatori, pentru c` sunt dedica\i scopului p`rt`]iei. Aceasta este o dedicare de o importan\`
major`. Via\a cre]tin` nu este doar o chestiune de credin\`, include de asemenea

55
apartenen\a. De [ndat` ce oamenii s-au hot`r@t pentru Cristos ei au nevoie s` fie [ncuraja\i
s` fac` urm`torul pas ]i anume s` se dedice trupului lui Cristos, adic` Biserica. La
Saddleback doar cei care L-au primit pe Cristos, au fost boteza\i, au urmat cursurile despre
membralitate (Grupa 101: “Descoperind cum po\i s` fii membru la Saddleback) ]i au semnat
leg`m@ntul de membru sunt considera\i membri ai adun`rii noastre.
Noi, la Saddleback, nu vedem nici un folos [n a avea membri nereziden\i sau inactivi
[n registrul de membri. Drept urmare, [n fiecare an ]tergem sute de nume din registru
pentru c` nu ne intereseaz` o membralitate mare, ci un num`r de membri care s` fie [n mod
autentic ]i activ implica\i [n biseric`. {n prezent adunarea noastr` este alc`tuit` din aproape
cinci mii de membri activi.
Odat` am vorbit [ntr-o biseric` care avea peste o mie de membri [n registru, dar mai
pu\in de 200 frecventau serviciile divine! Care este folosul unei astfel de membralit`\i? Dac`
ai mai mul\i membri [n registrul bisericii dec@t cei care frecventeaz` serviciile divine, cred
c` ar trebui s`-\i redefine]ti [n\elesul cuv@ntului membralitate [n adunarea ta.
Av@nd mai mul\i vizitatori dec@t membri [nseamn` c` biserica este eficace [n
atragerea celor care nu merg la biseric` ]i este cl`direa unui loc pentru evanghelizare. Un
indicator bun al eficien\ei [n evanghelizare al bisericii tale este c@nd ai cel pu\in 25% mai
mul\i vizitatori, ca parte din num`rul celor ce frecventeaz` biserica, dec@t num`rul
membrilor din adunare. De exemplu, dac` ai 200 de membri [n biseric` ar trebui s` ai [n
medie cel pu\in 250 de oameni care frecventeaz` biserica constant. Dac` lucrul acesta nu se
petrece [nseamn` c` aproape nimeni din biserica ta nu invit` pe necredincio]i s`-i [nso\easc`
la seriviciile divine. Recent la Saddleback mul\imea celor ce frecventeaz` este de 100% mai
mare dec@t num`rul de membri.
Cei 5000 de membri ai bisericii []i aduc prietenii nem@ntui\i ]i astfel [nc@t noi avem
[n medie 10.000 [n frecven\`.

Cei dedica\i
Ai oameni [n biserica ta care sunt evlavio]i ]i cresc - oameni care iau credin\a [n mod
serios - ]i care dintr-un motiv sau altul nu slujesc activ [ntr-o lucrare a bisericii? Noi [i numim
pe ace]ti oameni cei “devota\i”. Ei se roag`, d`ruiesc, sunt dedica\i s` creasc` [n
ucenicizare. Sunt oameni buni, dar nu s-au implicat [nc` [n lucrare.
La Saddleback noi [i consider`m pe cei care au urmat cursurile grupei 201:
“Descoperirea M`turit`\ii Spirituale” ]i au semnat un formular de leg`m@nt de maturitate ca
f`c@nd parte din acest grup. Formularul cu leg`m@ntul de maturitate indic` o dedicare [n
trei domenii spirituale: (1) un timp de p`rt`]ie zilnic cu Domnul; (2) oferirea zeciuielii din
venitul lor ]i (3) implicarea activ` [ntr-un grup mic. Noi consider`m c` aceste trei obiceiuri
spirituale sunt esen\iale pentru cre]terea spiritual`. C@nd scriu acestea, aproximativ 5500
de oameni de la Saddleback au semnat formulare de leg`m@nt de maturitate ]i sunt
considera\i parte a grupului nostru de “devota\i”.

Grupul de baz`
“Grupul de baz`” este cel mai mic grup, pentru c` reprezint` nivelul cel mai profund al
dedic`rii. Ei sunt minoritatea lucr`torilor ]i liderilor dedica\i, cei care s-au angajat s`
slujeasc` altora. Ei sunt oamenii care conduc ]i slujesc [n diferite slujbe ale bisericii, cum ar
fi [nv`\`tori de ]coal` duminical`, diaconi, muzicieni, mentori pentru tineri ]i a]a mai departe.
Ace]ti lucr`tori reprezint` inima bisericii tale.
La Saddleback noi avem un proces inten\ionat [nspre a-i ajuta pe oameni s`-]i
g`seasc` locul cel mai bun de slujire. Asta include cursul de preg`tire din grupa 301:
“Descoperindu-mi lucrarea de slujire” [n care se completeaz` un formular tip profil, are loc
un interviu pentru stabilirea lucr`rii personale, urmeaz` s` fii dedicat ca lucr`tor laic [n
biseric` ]i participi la [nt@lnirile de preg`tire lunare numai ale grupului de baz`. Acum noi
avem aproximativ 1500 de oameni [n grupul de baz` la Saddleback. Ei sunt secretul puterii
noastre. Dac` eu a] muri, Saddleback va continua s` creasc` datorit` acestei baze de 1500
de lucr`tori laici.

56
 Ce se [nt@mpl` c@nd oamenii ajung [n cele din urm` [n grupul de baz`? {i mut`m
[napoi [n comunitate [n vederea slujirii.

Isus a identificat cinci nivele diferite de dedicare

Isus a realizat c` fiecare om se afl` la un nivel diferit de dedicare spiritual`.

{ntotdeauna am fost fascinat de conversa\ia, pe care a avut-o Isus cu un om [n c`utarea
lucrurilor spirituale.
Isus a afirmat urm`toarele: “Nu e]ti departe de {mp`r`\ia lui Dumnezeu” (Marcu
12:34). Nu e]ti departe? Eu [n\eleg lucrul acesta [n sensul c` Isus a identificat nivele ale
[n\elegerii ]i dedic`rii spirituale chiar printre necredincio]i.
Lucrarea lui Isus a inclus slujirea celor din Comunitate, hr`nirea Mul\imii, str@ngerea
unei Adun`ri, provocarea celor devota\i ]i ucenicizarea celor din Cercul intim (Grupul de
baz`). Toate cele cinci sarcini sunt evidente [n Evanghelii. Noi trebuie s` urm`m exemplul
S`u! Isus a [nceput slujirea la nivelul devotamentului fiec`rei persoane pe care a [nt@lnit-o.
Deseori pur ]i simplu le capta interesul ]i st@rnea dorin\a [n ei de a cunoa]te mai mult. Apoi,
pe m`sur` ce oamenii {l urmau, Isus cu grij` ]i bl@nde\e, definea mai clar lucrurile despre
{mp`r`\ia lui Dumnezeu ]i cerea un devotament mai mare. Dar f`cea lucrul acesta numai
atunci c@nd urma]ii S`i atingeau stadiul anterior necesar cre]terii.
La prima [nt@lnire pe care Isus a avut-o cu Ioan ]i Andrei, El a spus simplu: “Veni\i ]i
… vede\i” (Ioan 1:39). Nu a pus nici o greutate pe acei urma]i ai S`i de la [nceputul lucr`rii;
El pur ]i simplu i-a invitat s` verifice cele spuse de El. Le-a [ng`duit s` priveasc` la lucrarea
Sa, f`r` s` cear` o dedicare prea mare. Asta nu [nsemna c` diminua puterea Evangheliei, ci
pur ]i simplu le st@rnea interesul.
Pe m`sur` ce grupul ucenicilor de la [nceput a crescut [ntr-o mul\ime, Isus a [nceput
s` creasc` temperatura. {n cele din urm`, dup` trei ani de slujire public` printre ei, doar cu ]
ase zile [nainte de schimbarea la fa\`, Isus a f`cut ultima provocare mul\imii: “Apoi a chemat
la El mul\imea [mpreun` cu ucenicii ]i a spus: “Dac` voie]te cineva s` vin` dup` Mine, s` se
lepede de sine [nsu]i, s`-]i ia crucea ]i s` M` urmeze” (Marcu 8:34).
Isus a putut s` cear` acest fel de dedicare din partea mul\imii numai dup` ce }i-a
ar`tat dragostea pentru ei ]i le-a c@]tigat [ncrederea. Pentru un str`in sau un vizitator
pentru prima dat` [n biseric` cred c` Isus ar spune mai degrab`: “Veni\i la Mine to\i cei
trudi\i ]i [mpov`ra\i ]i Eu v` voi da odihn`. Lua\i jugul meu asupra voastr` ]i [nv`\a\i de la
Mine c`ci Eu sunt bl@nd ]i smerit cu inima ]i ve\i g`si odihn` pentru sufletele voastre” (Matei
11:28, 29).

Isus a [nceput s` lucreze acolo unde s` g`seau oamenii - la nivelul

dedic`rii lor - dar El nu i-a l`sat niciodat` acolo.

Isus a luat [n considerare c` oamenii provin din diferite medii culturale, au diferite
niveluri de [n\elegere ]i dedicare spiritual`. El ]tia c` nu merge s` foloseasc` aceea]i
abordare cu to\i oamenii. Aceea]i idee st` ]i [n spatele conceptului de niveluri ale dedic`rii.
Este o strategie simpl` care recunoa]te faptul c` noi slujim oamenilor la diferite nivele de
dedicare. Oamenii nu sunt to\i la fel: ei au nevoi, interese ]i probleme spirituale diferite,
depinz@nd de treapta [n care se afl` [n c`l`toria lor spiritual`. Nu trebuie s` confund`m ceea
ce facem cu cei din comunitate ]i din mul\ime cu ceea ce facem [n grupul restr@ns. Fiecare
grup necesit` o abordare diferit`. O mul\ime nu este o biseric` - dar o mul\ime poate fi
transformat` [n biseric`.
Organiz@ndu-\i biserica [n jurul celor cinci scopuri ]i identific@nd oameni [n biserica
ta [n func\ie de dedicarea lor fa\` de aceste \eluri, vei fi pe calea cea bun` [n echilibrarea
lucr`rii tale de slujire ]i producerea unei biserici s`n`toase. Tu e]ti acum gata s` faci ultimul
pas ca s` devii o biseric` condus` de un scop ]i anume aplicarea scopurilor tale la fiecare
aspect al bisericii. Aceasta va fi \inta principal` a capitolului urm`tor.

57
 CAPITOLUL VIII
Aplicarea scopurilor
“Cu privire la voi, avem [ncredere [n Domnul c` face\i ]i ve\i face ce v` poruncim” (2
Tesaloniceni 3:4).

Acum ajungem la partea cea mai dificil` a unei biserici condus` de scop. Multe biserici
au f`cut tot ceea ce am men\ionat [n capitolele precedente. Pastorii ]i-au definit scopurile ]i
au alc`tuit o declara\ie de scop; ei au comunicat bisericii cu regularitate scopurile; unii
chiar ]i-au reorganizat structura organiza\ional` [n jurul scopurilor. Totu]i, o biseric` condus`
de un scop trebuie s` fac` un pas mai departe ]i s` aplice scopurile cu rigurozitate [n toate
aspectele necesare func\ion`rii bisericii: la programe, orar de func\ionare, buget, personal,
predic` ]i a]a mai departe.
Integrarea scopurilor [n fiecare domeniu ]i aspect al vie\ii bisericii tale este faza cea
mai dificil` [n a deveni o biseric` condus` de scop. Pentru a face saltul de la o declara\ie de
scop la ac\iuni concrete ale bisericii este nevoie de o conducere care s` fie dedicat` [n
[ntregime acestui proces. Aplicarea scopurilor voastre va necesita luni, poate chiar ani de
rug`ciune, planificare, preg`tire ]i experimentare. Porne]te u]or. Axeaz`-te pe proces, nu pe
perfec\iune. Rezultatul final [n biserica ta va ar`ta diferit de ceea ce avem noi la Saddleback
sau fa\` de orice alt` biseric` condus` de scop.
Exist` 10 zone pe care trebuie s` le iei [n considerare pe m`sur` ce [\i remodelezi
biserica [ntr-o biseric` condus` de un scop.

Zece c`i de a fi condus de un scop

1. Asimileaz` membri noi pentru scopul t`u

Folose]te cercurile referitoare la dedicare ca strategie pentru asimilarea oamenilor [n
via\a bisericii tale. {ncepe prin a-i aduce pe cei ce nu frecventeaz` o biseric` de la cercul
comunit`\ii la cercul mul\imii (pentru laud` ]i [nchinare). Apoi adu-i de la nivelul mul\imii la
nivelul de membri [n biseric` (pentru p`rt`]ie). Apoi, de la starea de membru la nivelul de
cre]tini dedica\i (pentru ucenicie) ]i apoi la nivelul grupului restr@ns (pentru slujire). {n cele
din urm`, pe cei din grupul restr@ns trece-i din nou [n comunitate (pentru evanghelizare).
Acest proces [mpline]te toate cele cinci scopuri ale bisericii.
Remarca\i c` eu sugerez cre]terea bisericii din afar` [n`untru, mai degrab` dec@t
din`untru afar`. Porne]te cu comunitatea nu cu grupul restr@ns! Aceasta este contrar
sfatului pe care-l d` majoritatea literaturii despre plantarea de biserici. Abordarea
tradi\ional` pentru [nceperea unei noi biserici este de a alc`tui un grup restr@ns de
credincio]i maturi mai [nt@i ]i apoi se are [n vedere c@]tigarea celor nem@ntui\i.
Problema pe care am descoperit-o la o abordare “din`untru [n afar`” este c` p@n`
c@nd plantatorul de biseric` ]i-a “ucenicizat” grupul restr@ns, deseori ace]tia au pierdut
contactul cu comunitatea ]i de fapt le este team` s` mai interac\ioneze cu cei necredincio]i.
E u]or s` alc`tuie]ti ceea ce Peter Wagner nume]te “koinomitis” - dezvoltarea unei p`rt`]ii
a]a de str@nse de care noii veni\i s` se team` sau s` nu fie capabili s` se apropie. Prea
adesea, un grup restr@ns care planific` o biseric` nou` petrece at@t de mult timp [n faza
grupurilor mici [nc@t oamenii se simt confortabil [n aceasta ]i pierd menirea lor de a mai
face misiune. Focul evangheliz`rii moare.
Problema cu majoritatea bisericilor mici este c` acestea toate sunt un grup restr@ns ]
i nimic altceva. Aceea]i 50 de oameni vin la orice activitate a bisericii. To\i sunt cre]tini de
mult timp [nc@t au foarte pu\ini, poate chiar deloc, prieteni necre]tini la care s`
m`rturiseasc`. O biseric` care are aceast` problem` trebuie s` [nve\e cum s` dezvolte
celelalte patru cercuri.
C@nd am pornit Saddleback am [nceput prin a m` axa [n [ntregime pe comunitate ]i
[n special pe cei necredincio]i din comunitatea mea. Eu personal am [nt@lnit sute de
necredincio]i timp de 12 s`pt`m@ni, merg@nd din u]` [n u]`, ascult@ndu-i pe cei ce nu

58
frecventau o biseric` ]i sond@nd nevoile lor. Am dezvoltat rela\ii ]i am construit poduri de
prietenie cu c@t mai mul\i necredincio]i posibil.
Apoi am selectat o mul\ime de oameni din cadrul celor din comunitatea mea, scriind o
scrisoare la 15.000 de adrese. Am scris scrisoarea bazat pe ceea ce aflasem despre
comunitate din sondajul meu. De asemenea am folosit mult` publicitate [n acel prim an,
pentru c` nu aveam cuno]tin\e de ajuns [n a ne baza c` vor vorbi cu al\ii ca s`-i invite.
Ast`zi, cu mii de membri care-]i invit` prietenii la biseric`, publicitatea nu mai este necesar`.
Pentru acel prim an, cam tot ce am [ncercat noi s` facem a fost s` alc`tuim o
“mul\ime” ]i s-o familiariz`m cu Cristos. Tot a]a cum [\i trebuie o cantitate imens` de
combustibil ca s` dai drumul la o rachet` de pe rampa de lansare, se cere un efort enorm de
a aduna o “mul\ime” de oameni din nimic. Ne bazam doar pe c@teva aspecte esen\iale.
Predicile mele erau foarte simple, serii de evanghelizare simple ca “Vestea Bun` despre
problemele obi]nuite” ]i “Planul lui Dumnezeu pentru via\a ta”. La finele anului aveam
aproape 200 de oameni care s` participe la servicii ]i majoritatea erau credincio]i noi.
{n al doilea an, am [nceput s` lucrez la transformarea credincio]ilor din categoria de
“mul\ime” [n “adunare”. Am continuat s` evangheliz`m pe cei din comunitate ]i s` cre]tem
dimensiunea “mul\imii” [ns` am accentuat [n mod deosebit construirea rela\iilor [n cadrul
p`rt`]iei noastre. Ne-am axat pe convertirea simplilor participan\i la biseric` [n membri. Am
[nceput s` vorbesc mai mult despre importan\a apartenen\ei la o biseric`, beneficiile
apartenen\ei la o familie de credincio]i ]i responsabilit`\ile ce rezult` din aceasta. Am
predicat mesaje intitulate “Suntem aici [mpreun`”, “To\i [n familia lui Dumnezeu” ]i “De ce
avem totu]i biseric`?” {nc` [mi mai amintesc bucuria, pe care o aveam s` v`d cum
Dumnezeu a [nceput s` transforme o mul\ime alc`tuit` din simpli participan\i [ntr-o adunare
de credincio]i plini de dragoste.
{n al treilea an, am instituit un plan de cre]tere a nivelului dedic`rii membrilor no]tri.
{n mod repetat i-am provocat pe cei din adunare s`-]i ad@nceasc` dedicarea fa\` de
Cristos. I-am [nv`\at cum s`-]i stabileasc` disciplinele spirituale ]i obiceiurile, care s` duc` la
maturitate spiritual`. Am predicat o serie de mesaje intitulate “Cre]tem [mpreun`” ]i o serie
de predici pe tema doctrinelor de baz` intitulate “{ntreb`ri pe care am vrut s` i le pun lui
Dumnezeu”. Desigur, am predicat aceste lucruri noilor credincio]i [n primul ]i [n al doilea an,
dar al treilea an acestea au primit un accent deosebit.
Pe m`sur` ce oamenii s-au [nt`rit [n credin\`, am [nceput s` pun un accent mai mare
pe implicarea [n slujire prin mesaje ca “Orice membru este un slujitor” ]i o serie de mesaje
intitulate “Orice membru este un lucr`tor”, iar altele “Profit@nd din plin de ceea ce \i-a dat
Dumnezeu”. Am subliniat faptul c` un cre]tin neslujitor este o contradic\ie ]i astfel s-a
spulberat mitul c` maturitatea spiritual` este un \el [n el [nsu]i. Am subliniat c` maturitatea
este pentru slujire.
Cu toate c` am avut [nc` de la [nceput lucr`tori laici [n biseric`, [ncepeam acum s`-i
organiz`m mai bine [ntr-un grup restr@ns care s` fie recunoscut. Am ad`ugat personal care
s` m` ajute [n conducerea [nt@lnirilor obi]nuite pentru preg`tire, [ncurajare ]i supraveghere
a liderilor implica\i [n lucr`rile noastre laice.
Vede\i [naintarea fireasc` a lucrurilor? Construie]ti un program de lucrare
multidimensional asimil@nd noi membri [ntr-un mod [n\elept, ax@ndu-te pe un singur nivel
al dedic`rii la un anumit timp. S` nu crezi c` trebuie s` faci totul dintr-o dat`. Nici Isus n-a
f`cut totul [ntr-o singur` etap`! Construie]ti din afar` [n`untru. }i de [ndat` ce ai al`ctuit
toate cele cinci grupuri ]i acestea func\ioneaz`, continui apoi s` acorzi aten\ie [n mod egal
fiec`ruia.
Unii s-ar putea s` critice viteza mic` cu care i-am dus pe oameni la nivele mai ridicate
de maturitate la [nceput. Dar trebuie s` nu uita\i c` am [nceput grupul restr@ns al celor
necredincio]i ]i am proiectat o [ntreag` filozofie a lucr`rii pornind de la zero [n acela]i timp.
{ntotdeauna am privit zidirea bisericii Saddleback ca o sarcin` pentru [ntreaga via\`.
Dorin\a mea a fost ca ]i Pavel s` pun o temelie ca un me]ter-zidar (1 Corinteni 3:10).
Dureaz` p@n` c@nd oamenii devin dedica\i, ia timp pentru a dezvolta calitate ]i pentru a-i
trece pe oameni prin cercurile dedic`rii. Pot s`-\i spun cum s` zide]ti o biseric`, [ns` nu-\i pot
spune cum s` faci rapid lucrul acesta.

59
 Bisericile trainice, stabile, nu se construiesc [ntr-o zi. C@nd Dumnezeu vrea s` fac` o
ciuperc` El o face [n ]ase ore. C@nd vrea s` fac` un stejar o face [n 60 de ani. Vrei ca
biserica ta s` fie o ciuperc` sau un stejar?

2. Alc`tuie]te-\i programele [n jurul scopurilor tale

Trebuie s` alegi sau s` alc`tuie]ti un program pentru a [mplini fiecare din scopurile pe
care \i le-ai propus. Nu uita, fiecare cerc al dedic`rii corespunde de asemenea unui scop al
bisericii. Dac` folose]ti cele cinci cercuri ca strategie de programare, vei putea identifica
at@t \intele (comunitate, mul\ime, adunare, cei dedica\i ]i grupul restr@ns) c@t ]i obiectivul
pe care-l ai cu fiecare dintre \inte (evanghelizare, [nchinare, p`rt`]ie, ucenicie ]i lucrare).
{ntotdeauna spune clar scopul fiec`rui program [n biserica ta. Renun\` la orice
program care nu [mpline]te un scop. {nlocuie]te un program atunci c@nd g`se]ti unul care
face o treab` mai bun` dec@t cel pe care-l folose]ti. Programele trebuie s` fie [ntotdeauna
cele care s` slujeasc` scopurilor tale.

Evenimente pentru stabilirea unei pun\i

La Saddleback, programul principal, pe care-l folosim ca s` avem un impact, este o
serie anual` de evenimente la nivelul comunit`\ii. Le numim pe acestea “evenimente pod”
pentru c` sunt desemnate s` creeze o leg`tura [ntre biseric` ]i comunitatea noastr`. De
obicei au o mare amploare pentru a atrage aten\ia [ntregii comunit`\i. Aceste evenimente
includ: o zi a Recoltei ca o replic` pozitiv` a s`rb`torii copiilor de Hallowen, slujbe speciale de
Cr`ciun pentru [ntregul ora], slujbe speciale de Pa]te ]i Ziua Vestic` [n apropierea lui 4 iulie,
ca de asemenea alte concerte, spectacole ]i evenimente sezoniere. Unele dintre
“evenimentele pod” sunt de evanghelizare, lucru pe care-l recunoa]tem deschis, [n timp ce
altele le consider`m “pre-evanghelizatoare” - ele doar con]tientizeaz` pe cei f`r` o biseric`
c` biserica noastr` exist`.

Servicii divine pentru cei [n c`utare de adev`r

Programul principal pentru mul\ime este reprezentat de serviciile noastre divine din
week-end. Acestea sunt desemnate ca servicii divine la care membrii no]tri pot aduce pe
orice prieten nem@ntuit. Scopul acestor [nt@lniri este de a sprijini evanghelizarea personal`
]i nu de a o [nlocui. Studiile f`cute au ar`tat c` oamenii iau mai repede decizii pentru Cristos
c@nd sunt sprijini\i de un grup.
Programul principal pentru adunare este re\eaua noastr` de grupuri mici. P`rt`]ie,
grij` personal` ]i un sentiment al apartenen\ei sunt toate beneficii ale apartenen\ei la un
grup mic. Noi spunem oamenilor: “Nu vei sim\i c` faci parte cu adev`rat din aceast` biseric`
p@n` c@nd nu te [nrolezi [ntr-un grup mic”.

Institutul pentru dezvoltare

Programul principal pentru cei dedica\i este Institutul nostru de dezvoltare. Acesta
ofer` o varietate larg` de oportunit`\i pentru cre]tere spiritual`: studii biblice, seminarii,
posibilitatea de a avea un mentor ]i programe de studiu independent. Se pot acumula
credite pentru cursurile frecventate ]i [n cele din urm` se prime]te ]i o diplom`. Serviciul
divin de peste s`pt`m@n` este o parte vital` a Institutului de dezvoltare.
“SALT” Programul principal pentru grupul restr@ns este [nt@lnirea noastr` lunar`
“SALT” care este abrevierea pentru Preg`tirea pentru conducerea la nivel avansat de la
Saddleback (Saddleback Advanced Leadership Training). Aceast` [nt@lnire, de dou` ore,
se \ine [n prima duminic` seara, [n fiecare lun`, ]i include rapoarte ]i m`rturii de la toate
lucr`rile noastre de slujire, prezentarea viziunii de c`tre pastor, preg`tirea de lideri,
rug`ciune ]i [ns`rcinarea unor noi slujitori laici. Ca ]i pastor, consider [nt@lnirea mea lunar`
cu grupul restr@ns de slujitori laici ca fiind cea mai important` [nt@lnire pe care o preg`tesc
]i pe care o conduc. Este o ocazie nepre\uit` de a instrui, a [mbog`\i ]i aprecia pe cei ce
contribuie la o bun` organizare a bisericii Saddleback.
Ceea ce nu trebuie uitat este c` nici un program, indiferent de c@t de mare a fost [n
trecut sau c@t de bine a func\ionat, nu poate [mplini eficient toate scopurile bisericii tale. La

60
fel, nici un program nu poate sluji tuturor oamenilor care alc`tuiesc fiecare cerc din biserica
ta. E nevoie de o varietate de programe ca s` slujeasc` cele cinci nivele ale dedic`rii ]i s`
[mplineasc` cele cinci scopuri diferite ale bisericii.

3. Educ`-\i oamenii
Programul de educa\ie cre]tin` Saddleback este condus de un scop. |elul nostru este
s`-i ajut`m pe oameni s` dezvolte un stil de via\` de evanghelizare, [nchinare, p`rt`]ie,
ucenicie ]i lucrare. Noi vrem s` producem [mplinitori ai Cuv@ntului, nu numai ascult`tori - s`
transform`m nu numai s` inform`m. Unul din slogan-urile noastre este “crede doar partea
din Biblie pe care o [mpline]ti”.
Transformarea nu se va petrece la [nt@mplare. Noi trebuie s` stabilim un proces de
facere de ucenici sau educa\ional, care s`-i [ncurajeze pe oameni s` ac\ioneze pe baza a
ceea ce [nva\` ]i s`-i r`spl`tim atunci c@nd fac lucrul acesta. Noi, la Saddleback, numim
aceasta: “Procesul dezvolt`rii”.
Folosim o diagram` simpl` a unui diamant de baseball pentru a explica vizual
membrilor no]tri procesul educ`rii ]i asimil`rii. Fiecare baz` reprezint` un curs complet ]i un
nivel mai profund al dedic`rii.

Procesul dedic`rii

O privire general` a Institutului

pentru Dezvoltare
Cursuri de nivel 100
Conducerea oamenilor [nspre Cristos ]i
spre apartenen\` [n biseric`
Cursuri de nivel 200
Cre]terea oamenilor [nspre maturitate spiritual`
Cursuri de nivel 300
Pentru echiparea oamenilor cu abilit`\i
pentru slujire
Cursuri de nivel 400
{nrolarea oamenilor [n misiunea interna\ional`
pentru [mp`rt`]irea lui Cristos
Ajungi la prima baz` c@nd [nchei cursul 101 ]i aderi la leg`m@ntul de membralitate
al bisericii Saddleback. Se ajunge la a doua baz` [ncheind cursul 201 ]i ader@nd la un
leg`m@nt de cre]tere spiritual`. Apoi ajungi la a treia baz` [nchiend cursul 301 ]i
dedic@ndu-te slujirii [ntr-o lucrare a bisericii. }i [n final ajungi la baza ini\ial` [ncheind cursul
401 ]i dedic@ndu-te [mp`rt`]irii credin\ei at@t [n biserica local` c@t ]i [n c`l`torii misionare.
Ace]ti pa]i vor fi explica\i mai pe larg mai t@rziu.
Ca ]i [n baseball, nu se acord` nici un credit juc`torilor r`ma]i la baz`. Noi le spunem
noilor membri c` \elul nostru pentru ei este s` devin` “Ucenici de Grand Slam”. Vrem ca ei
s` [ncheie toate cele 16 ore de preg`tire de baz` ]i s` se dedice respect`rii angajamentelor
explicate [n fiecare baz`. Exist` un leg`m@nt scris la fiecare baz` pe care noi [l dorim
semnat de c`tre credincio]i ]i respectat de ace]tia [nainte de a merge mai departe. Nici un
membru nu poate trece la urm`toarea baz` p@n` c@nd nu s-a predat [n [ntregime
cerin\elor fiec`rui leg`m@nt.

61
 Majoritatea bisericilor fac o treab` destul de bun` aduc@ndu-i pe oameni la prima
faz` sau poate ajung ]i p@n` la cea de a doua. Oamenii {l vor primi pe Cristos, vor fi
boteza\i ]i se vor al`tura bisericii (asta [nseamn` s`-i aduci la prima baz`). Unele biserici de
asemenea fac o treab` excelent` [n a-i ajuta pe credincio]i s`-]i dezvolte obiceiuri care s`
duc` la maturitate spiritual` (asta [nseamn` s` ajungi la cea de a doua baz`). {ns` pu\ine
biserici au un plan de a se asigura c` fiecare credincios s` g`seasc` o lucrare de slujire
adecvat` (a treia baz`), ]i chiar ]i mai pu\ine biserici echipeaz` pe mebri s`-i c@]tige pe al\ii
pentru Cristos ]i s`-]i [mplineasc` misiunea vie\ii lor (baza final`).
|elul nostru final la Saddleback este s` transform`m un auditoriu [ntr-o armat`. Nu
judeci t`ria unei armate [n func\ie de c@\i solda\i stau ]i m`n@nc` [n sala de mese, ci [n
func\ie de cum se comport` ace]tia [n linia [nt@i. La fel, t`ria unei bisericii nu st` [n num`rul
celor care vin la slujbe (mul\imea), ci depinde de cei care slujesc [n grupul restr@ns.
A]a cum am zis mai [nainte, eu cred c` biserica trebuie s` fie un loc de unde s`
trimitem misionari. Numai dup` ce [i trecem pe membrii bisericii printr-un ciclu complet de
preg`tire putem [mplini Marea Trimitere.

4.Ini\iaz` grupuri mici

Nu a]tept`m ca fiecare grup mic s` fac` acelea]i lucruri; le d`m posibilitatea s` se
specializeze.

Grupurile pentru c`ut`tori

Grupurile noastre pentru cei [n c`utarea adev`rului sunt alc`tuite exclusiv pentru
evanghelizare. Ele asigur` un climat pa]nic pentru necredincio]i ca ace]tia s` poat` pun`
[ntreb`ri, s` exprime [ndoieli ]i s` investigheze afirma\iile lui Isus.

Grupurile de sprijin
Avem grupurile de sprijin cu scopul de a ne [ngriji de nevoile bisericii, pentru p`rt`]ie,
laud` ]i [nchinare. Multe din grupurile noastre de sprijin exist` pentru a oferi suport (sprijin) ]
i p`rt`]ie [n timpul unei anumite perioade din via\a cuiva, ca de exemplu c@nd un cuplu
sunt p`rin\i pentru prima dat`, sau pentru studen\i, sau pentru cei nec`s`tori\i. Al\ii se ocup`
de vindecarea unor anumite r`ni ale celor ce ]i-au pierdut partenerul/partenera de via\` ca
urmare a mor\ii sau divor\ului. De asemenea avem o [ntreag` palet` de grupuri de
recuperare.

Grupuri de slujire
Aceste grupuri se formeaz` [n jurul unei lucr`ri specifice cum ar fi de exemplu
orfelinatul nostru din Mexic, lucrarea din [nchisoare sau lucrarea de recuperare dup` divor\.
Grupuri ca acestea g`sesc [n mod natural p`rt`]ie prin intermediul unei sarcini comune,
proiect sau lucr`ri comune.

Grupuri de cre]tere
Grupurile noastre de cre]tere sunt dedicate activit`\ilor de hr`nire spiritual`, preg`tire
de ucenicie ]i studiu biblic detaliat. Oferim aproape 50 de obiecte de studiu diferite ]i unele
din aceste grupuri fac un studiu mai [n am`nunt asupra subiectului predicii din s`pt`m@na
precedent`.
Mai degrab` dec@t a for\a pe fiecare s` se conformeze la mentalitatea “m`rime
universal` - care se potrive]te oricui” noi [ng`duim oamenilor s` aleag` tipul de grup mic
care se potrive]te cel mai bine nevoilor, intereselor lor, stadiului [n care se g`sesc [n via\` ]i
maturit`\ii lor spirituale. Noi nu a]tept`m ca fiecare grup mic s` [mplineasc` toate scopurile
bisericii, dar cerem ca fiecare din aceste grupuri s` se organizeze [n jurul a cel pu\in unui
scop al bisericii.
5. Adaug` personal
Fiecare persoan` pe care o angaj`m [n personalul bisericii noastre prime]te o fi]` a
postului care la baz` are un scop. {n timp ce lu`m interviurile, folosim c@teva [ntreb`ri

62
standard ca s` descoperim de care scop al bisericii se simte cel mai atras cel ce solicit`
postul ]i dup` aceea [l [ncadr`m corespunz`tor r`spunsurilor pe care le primim. Nu ne uit`m
doar la caracter ]i competen\` c@nd interviev`m personalul; ci c`ut`m s` vedem unde exist`
pasiune pentru unul din scopurile bisericii. Oamenii care au pasiune pentru ceea ce fac nu
au nevoie s` fie motiva\i din exterior.
Dac` a] porni ast`zi o nou` biseric` a] [ncepe prin a recruta cinci voluntari pentru cinci
func\ii de personal nepl`tite: un director cu muzica/lauda ca s` ajute la preg`tirea serviciilor
de [nchinare pentru “mul\ime”; un director al membralit`\ii care s` predea cursul 101 ]i s`
supravegheze grija acordat` membrilor bisericii; un director cu cre]terea care s` predea
cursul 201 ]i s` supravegheze programele de studiu biblic pentru “cei dedica\i”; un director
de slujire care s` predea cursul 301, s` ia interviuri pentru a ]ti unde s` plaseze oamenii
pentru lucrare ]i s` supravegheze lucr`rile de slujire laice ale celor din “grupul restr@ns”; ]i
un director de misiune care s` predea cursul 401 ]i s` supravegheze programele noastre de
evanghelizare ]i misiune [n comunitate. Pe m`sur` ce biserica ar cre]te a] avansa pe ace]ti
oameni la pozi\ia de angaja\i cu jum`tate de norm` ]i [n cele din urm` la norm` [ntreag`.
Av@nd acest plan, po\i fi o biseric` condus` de scop indiferent de ce m`rime are biserica ta.

6. Structureaz` [n jurul scopului

Mai degrab` dec@t s` organizezi pe departamente tradi\ionale, organizeaz` [n jurul
echipelor bazate pe un scop. La Saddleback fiecare lucrare laic` ]i fiecare membru al
personalului prime]te sarcina s` se ocupe de un scop anume. Fiecare echip` este condus` de
un pastor, asistat` de un coordonator de echip` ]i este compus` dintr-o combina\ie de
lucr`tori pl`ti\i ]i lucr`tori nepl`ti\i. Ace]tia conduc [mpreun` programele, lucr`rile ]i
evenimentele care [mplinesc scopurile specifice atribuite lor.

Echipa de misiune
Echipa de misiune are ca scop evanghelizarea. |inta acestei echipe este c@]tigarea
comunit`\ii pentru Cristos. Slujba celor angrena\i [n aceast` echip` este s` planifice, s`
promoveze ]i s` supravegheze proiectele de evanghelizare ale bisericii, preg`tirea pentru
evanghelizare (incluz@nd grupul 401), activit`\ile ]i programele evanghelistice ]i proiectele
de misiune. Sarcina lor este s` organizeze orice fel de activitate care conduce la c@]tigarea
comunit`\ii ]i lumii noastre pentru Cristos.
Menirea bisericii este aceea de a trimite oameni la lucru. |elul nostru este acela de a
avea cel pu\in 25 % din membrii bisericii angrena\i [ntr-o form` de misiune [n fiecare an. Mi-
ar face o deosebit` pl`cere s` v`d [n fiecare var` cum num`rul participan\ilor la serviciile
divine scade ]i nu pentru c` oamenii ar fi [n vacan\`, ci pentru c` ei sunt [n misiune de
evanghelizare. Un alt \el este acela de a trimite 200 de misionari cu norm` [ntreag` de la
Saddleback [n urm`torii 20 de ani. Anul trecut am trimis adul\i [n proiecte misionare [n cinci
continente ]i tinerii no]tri au mers [n proiecte de misiune la orfelinatul nostru din Mexic ]i la
un centru de misiune din Los Angeles.

Echipa de [nchinare ]i laud`

Slujba acestei echipe este s` slujeasc` prin [nchinare. |inta lor este s` c@]tige pe cei
din mul\ime? Ei trebuie s` planifice ]i s` supravegheze serviciile divine de la sf@r]itul
s`pt`m@nii, alte evenimente ]i activit`\i speciale de [nchinare ]i laud`, ]i de asemenea s`
asigure resursele pentru restul bisericii.

Echipa de p`rt`]ie
Scopul acestei echipe este p`rt`]ia ]i \inta lor este slujirea membrilor bisericii. Ei sunt
aceia care trebuie s` se [ngrijeasc` de turm` ]i conduc grupul lunar care se ocup` cu
prospectarea celor care s` devin` poten\iali membri. Ei supravegheaz` toate grupurile de
sprijin, nun\ile, [nmorm@nt`rile, consilierea pastoral`, vizitele la spital ]i buna [n\elegere
[ntre membrii bisericii. {n cele din urm`, aceast` echip` este responsabil` pentru toate
evenimentele de p`rt`]ie majore [n cadrul familiei bisericii noastre.

63
 Echipa de cre]tere spiritual`
Scopul echipei de cre]tere spiritual` este ucenicizarea. |inta membrilor acestei echipe
este [ndreptat` [nspre cei dedica\i din biseric`, ca s`-i ajute pe ace]tia s` creasc` spiritual.
Aceast` echip` este cea care coordoneaz` grupul de [nt@lnire lunar` 201 ]i este responsabil
pentru Institutul de Dezvoltare al Vie\ii, de asemenea este responsabil pentru serviciul de
[nchinare de la mijlocul s`pt`m@nii, de toate studiile biblice, grupurile celul` ]i campanii de
cre]tere spiritual`. Aceast` echip` de asemenea alc`tuie]te ghidul pentru devo\iune
familial`, programe de studiu biblic ]i alte resurse care s`-i ajute pe credincio]i s` creasc`.

Echipa de lucrare
Scopul acestei echipe este s` se ocupe de lucrare ]i \inta este aceea de a se preocupa
de cei din grupul restr@ns al lucr`torilor. Slujba lor este s` transforme membrii simpli [n
lucr`tori ajut@ndu-i s`-]i g`seasc` locul [ntr-o lucrare deja existent` sau [ntr-una nou`.
Aceast` echip` coordoneaz` Centrul de Dezvoltare al Lucr`rii ]i este responsabil` pentru
toate grupurile de slujire c@t ]i pentru grupul 301 ]i [nt@lnirile “SALT”. Ei de asemenea
sprijin`, preg`tesc ]i supravegheaz` lucr`torii laici ai bisericii. |elul acestei echipe este de a
ajuta pe fiecare membru al bisericii s` g`seasc` un loc de slujire adecvat care s` exprime cel
mai bine darurile ]i abilit`\ile naturale ale acestuia sau acesteia.

7. Predicarea cu scop
Pentru a produce credincio]i echilibra\i, s`n`to]i trebuie s` pl`nuie]ti un program de
predicare care include o serie din fiecare cele cinci scopuri [n decursul unui an. O serie a
c@te patru s`pt`m@ni pentru fiecare din cele cinci scopuri ar necesita doar 20 de
s`pt`m@ni. Astfel ar r`m@ne mai mult de jum`tate de an pentru a predica ]i pe alte teme.
Planificarea predic`rii [n jurul celor cinci scopuri ale bisericii nu [nseamn` c` de
fiecare dat` trebuie s` se predice despre biserica [ns`]i. Personalizeaz` scopurile! Vorbe]te
despre ele [n termenii celor cinci scopuri ale lui Dumnezeu pentru fiecare cre]tin. De
exemplu, iat` c@teva titluri ale unor serii de predici pe care le-am predicat [n care am
aplicat scopurile [ntr-un mod personal: “Tu e]ti f`cut pentru un scop”, a fost o serie pentru a
mobiliza oamenii pentru lucrare. “Cele ]ase stadii ale credin\ei” a fost o serie referitoare la
modul [n care Dumnezeu [i trece pe credincio]i prin diferite [nt@mpl`ri pentru a-i cre]te.
“{nv`\@nd s` auzim vocea lui Dumnezeu” a fost o serie referitoare la [nchinare;
“R`spunz@nd la cele mai dificile [ntreb`ri ale vie\ii” - bazat pe cartea Eclesiastul pentru a-i
preg`ti pe oameni pentru evanghelizare; “Construirea unor rela\ii trainice” a fost o serie
bazat` pe 1 Corinteni 13, desemnat` s` ad@nceasc` p`rt`]ia bisericii noastre. C@nd planifici
s` folose]ti cele cinci scopuri ale bisericii ca ghid [n alc`tuirea programului de predici, atunci
po\i spune c` predici cu un scop.

8. Alc`tuirea bugetului cu scop

Noi categorisim fiecare sum` a bugetului [n func\ie de scopul bisericii pe care-l
sprijin` sau are leg`tur` cu acesta. Cea mai rapid` metod` de a descoperi priorit`\ile unei
biserici este de a privi la bugetul ]i calendarul ei. Cum ne petrecem timpul ]i cum ne
cheltuim banii arat` ce este cu adev`rat important pentru noi, indiferent de ceea ce
pretindem noi c` credem. Dac` biserica ta pretinde c` evanghelizarea este o prioritate,
trebuie s` po\i sus\ine aceast` afirma\ie sprijinindu-te pe suma alocat` [n buget [n sensul
acesta. Altminteri totul este doar vorb` [n v@nt.

9. Un calendar cu scop
Desemna\i dou` luni din fiecare an pentru a acorda o aten\ie special` fiec`rui scop.
Apoi da\i fiec`rei echipe (alc`tuit` at@t din personal angajat c@t ]i din voluntari) sarcina de
a prezenta cu prec`dere scopul desemnat [ntregii congrega\ii, [n intervalul celor dou` luni.
De exemplu, ianuarie ]i iunie ar putea fi fiecare [n parte luni ale maturiz`rii. {n timpul
unei astfel de luni pe parcursul c`reia se pune accentul pe maturizarea spiritual` de
exemplu, ai putea s` cite]ti [n Noul Testament [mpreun` cu toat` biserica, s` memora\i

64
[mpreun` un verset din Biblie [n fiecare s`pt`m@n` sau a\i putea organiza o conferin\`
biblic` sau un studiu biblic la nivelul [ntregii biserici.
Februarie ]i iulie ar putea fi fiecare o lun` de lucrare. {n decursul acestor luni ai putea
organiza o [nt@lnire [n care s` recrutezi oameni pentru lucrare. Pastorul ar putea predica o
serie de predici referitoare la lucrare. Oamenii ar putea fi [ncuraja\i s` se [nroleze [ntr-un
grup de slujire.
Martie ]i august ar putea fi luni de misiune, cu activit`\i ca preg`tire de evanghelizare
personal`, o conferin\` de misiune ]i proiecte speciale de misiune.
Aprilie ]i septembrie ar putea fi luni ale bisericii. Acesta este timpul cel mai bun c@nd
vizitatorii bisericii s` fie motiva\i s` devin` membri. Ai putea planifica o serie de activit`\i de
p`rt`]ie la nivel de biseric` cum ar fi de exemplu picnicuri, concerte ]i festivaluri.
Mai ]i octombrie ar putea fi luni de [nchinare ]i adorare - dou` luni [n care s` se pun`
accentul pe [nchinarea individual` ]i colectiv`. Dac` dai c@te dou` luni din an fiec`rui scop,
[\i vor mai r`m@ne dou` luni libere - [n exemplele date de noi acestea ar fi noiembrie ]i
decembrie, care deja sunt pline ca urmare a s`rb`torii Zilei Recuno]tin\ei ]i a Cr`ciunului.
Nu te am`gi. Dac` nu-\i planifici prezentare scopurilor [n agenda ta de lucru, acestea
nu vor fi nicidecum eviden\iate.

10.Evalueaz` cu scop
Pentru a r`m@ne eficient` ca biseric` [ntr-o lume mereu [n schimbare trebuie s`
evaluezi ceea ce faci. {ncorporeaz` recapitul`ri ]i revizuiri [n procesul acesta. Evalueaz` [n
vederea excelen\ei. {ntr-o biseric` condus` de scopuri, scopurile tale sunt standardul dup`
care evaluezi eficacitatea.
Av@nd un scop f`r` [ns` a avea nici o modalitate practic` de a revizui rezultatele ar fi
ca ]i cum NASA ar pl`nui o lansare pe lun` f`r` un sistem de urm`rire: vei fi incapabil de a
face corec\ii pe parcursul traiectoriei ]i probabil c` nici nu vei atinge \inta niciodat`. Noi am
descoperit la Saddleback o metod` de evaluare pe care o numim “Fotografia Saddleback”.
Cercul nostru pastoral o revizuie]te [n fiecare lun`. Aceast` fotografie este un sondaj de ]ase
pagini ale procesului de cre]tere al ucenicilor. Acesta identific` cine este la baza Procesului
de dezvoltare al vie\ii noastre (diamantul de baseball). Ca [n vechea poveste Abbott ]i
Castello, vrem s` ]tim “Cine este primul?” Imaginea aceasta ne arat` de asemenea c@\i
oameni sunt implica\i [n mod curent [n fiecare cerc al dedic`rii ]i m`soar` ]i un num`r de al\i
indicatori cheie [n ce prive]te s`n`tatea bisericii.
Imaginea ne oblig` s` privim cu sinceritate [n fiecare lun` ]i s` vedem cum []i
[mpliente biserica \elurile. Este u]or apoi s` depist`m disfunc\ionalit`\ile [n sistem. De
exemplu, dac` cre]te participarea la serviciile de [nchinare, cu 35 % pe an, dar
membralitatea ]i participarea la grupurile mici cre]te doar cu 20 % ]tiu c` ceva trebuie
schimbat [n proces. Statistici ca acestea ne ajut` s` ne evalu`m procesul de asimilare ]i s`
determin`m unde este necesar s` punem mai mult accentul.
A]a cum am men\ionat [ntr-un capitol anterior, noi trebuie s` punem constant
[ntrebarea: “Care este menirea noastr`?” ]i “Cum merge treaba?”

Cresc@nd mai puternici

C`ut@nd s` aplici scopurile tale la fiecare domeniu al bisericii vei remarca c` biserica
cre]te din ce [n ce mai puternic`. {n loc de a c`uta constant noi programe [n fiecare an
pentru a-i motiva pe oameni, vei putea s`-\i concentrezi aten\ia pe lucrurile esen\iale. Vei
putea s` [nve\i din fiecare succes repurtat. Dac` \elurile care conduc biserica ta sunt
neschimb`toare, vei putea s` lucrezi la [mplinirea acestor \eluri din ce [n ce mai bine [n
fiecare an. Av@ntul acesta lucreaz` [n favoarea ta. Cu c@t membrii bisericii [n\eleg ]i se
dedic` scopurilor, cu at@t biserica ta va fi mai puternic`.

PARTEA A TREIA

65
 EVANGHELIZAREA COMUNIT~|II

CAPITOLUL IX
Care este \inta ta?

Isus: “Am fost trimis doar la oile pierdute ale casei lui Israel.” (Matei 15:24)

Pavel: “Mie mi-a fost [ncredin\at` Evanghelia pentru cei net`ia\i [mprejur, dup` cum lui Petru
[i fusese [ncredin\at` Evanghelia pentru cei t`ia\i [mprejur.” (Galateni 2:7)

Am v`zut odat` un desen animat “Peanuts” (Alune) care descria foarte bine eforturile
evanghelistice ale multor biserici de ast`zi. Charlie Brown tr`gea cu arcul [n curtea din spate
a casei sale. {n loc s` trag` [ntr-o \int` el tr`gea o s`geat` [n gard dup` care desena cercuri
concentrice [n jurul s`ge\ii. Lucy s-a apropiat de el ]i i-a zis: “De ce faci asta, Charlie
Brown?” El a r`spuns atunci f`r` urm` de st@njeneal`, “{n felul acesta nu voi rata
niciodat`!”
Din p`cate aceea]i logic` se reg`se]te [n eforturile de evanghelizare ale multor
biserici. Noi tragem s`ge\i cu vestea bun` ]i dac` acestea se [nt@mlp` s` loveasc` pe cineva
spunem c` “Aceasta de fapt a fost ]i \inta noastr` ini\ial`!” Exist` foarte pu\in` planificare ]i
strategie [n eforturile noastre - ]i nici nu avem o \int` precis`. Ceea ce facem este s`
desen`m cercurile unei \inte [n jurul persoanei pe care am c@]tigat-o pentru Hristos ]i apoi
ne mul\umim doar cu at@t. Aceasta este o abordare incredibil de superficial` a
evangheliz`rii. Aducerea oamenilor la Hristos este o sarcin` mult prea important` pentru noi
ca s` abord`m o atitudine a]a de u]uratic` [n acest sens.
Prea multe biserici sunt naive [n g@ndirea lor referitor la evanghelizare. Dac` [i
[ntrebi pe membrii acestora “Pe cine \inte]te biserica ta s` c@]tige pentru Cristos?”
r`spunsul este foarte probabil “Pe toat` lumea! Noi [ncerc`m s` c@]tig`m [ntreaga lume
pentru Cristos.” Desigur c` acesta este \elul Marii {ns`rcin`ri, ]i ar trebui s` constituie
rug`ciunea fiec`rei biserici, dar [n mod efectiv nici o biseric` local` nu poate s` c@]tige pe
toat` lumea.

Nici o biseric` local` nu poate s` ca]tige pe

toat` lumea
Datorit` faptului c` fiin\ele umane sunt at@t de diferite, nici o biseric` local` nu poate
c@]tiga pe toat` lumea. De aceea avem nevoie de mai multe tipuri de biserici. {mpreun`
putem [mplini ceea ce doar o singur` biseric`, strategie sau stil, nu pot s` [nf`ptuiasc` prin
ele [nsele.
Stai [ntr-un terminal de aeroport o jum`tate zi ]i vei [n\elege c` lui Dumnezeu [i place
diversitatea. El a creat o infinitate de oameni cu diferite interese, preferin\e ]i personalit`\i.
Pentru a-i c@]tiga pe to\i ace]ti oameni pentru Cristos va fi nevoie de o varietate de stiluri
de evanghelizare. Mesajul nu trebuie s` se schimbe, dar metodele ]i stilul de comunicare vor
fi foarte variate.
Eu [ntotdeauna refuz s` intru [ntr-o disput` referitor la care metod` de evanghelizare
se aplic` mai bine. Depinde de \inta pe care o ai, adic` pe cine vrei s` c@]tigi. Diferite feluri
de momeal` prind diferite tipuri de pe]te. Eu sunt [n favoarea oric`rei metode de
evanghelizare chiar dac` prin aceasta este c@]tigat` doar o singur` persoan` pentru Cristos
– at@ta vreme c@t este o metod` etic`. Cred c` va fi foarte penibil c@ndva, [n ceruri,
pentru cei care critic` o anumit` metod` de evanghelizare s` descopere acolo toate
persoanele care au fost salvate datorit` acelei metode! Nu ar trebui s` critic`m niciodat` o
metod` pe care Dumnezeu o binecuvinteaz`.

Nu ar trebui s` critic`m niciodat` o metod` pe care

Dumnezeu o binecuvinteaz`.

66
 Pentru ca biserica ta s` fie c@t mai eficient` [n evanghelizare trebuie s` ai o \int`
precis`. Vezi ce fel de oameni tr`iesc [n zona ta, decide pentru care dintre grupurile de
oameni este biserica preg`tit` s` lucreze ]i apoi descoper` care stiluri de evanghelizare se
aplic` cel mai bine \intei pe care \i-ai ales-o. Biserica ta nu va putea niciodat` s` c@]tige pe
to\i oamenii pentru Cristos, [ns` este de dorit s` evanghelizezi anumite tipuri de oameni.
Cunosc@nd \inta [\i este mult mai u]or s` evanghelizezi.
Imagina\i-v` ce s-ar [nt@mpla cu o sta\ie de radio comercial` care ar [ncerca s`
satisfac` gusturile tuturor ascult`torilor [n materie de muzic`. O sta\ie de radio care ar
alterna [ntre muzic` clasic`, heavy metal, country, rap, reggae ]i gospel ar sf@r]i prin a
[ndep`rta pe toat` lumea.
Sta\iile de radio de succes []i aleg o anumit` audien\`. Ei cerceteaz` domeniul [n care
transmisia lor este recep\ionat`, v`d care sunt segmentele de popula\ie la care nu au acces
alte sta\ii de radio ]i apoi []i aleg un format prin care s` []i ating` \inta.
Definirea \intei [n evanghelizare a fost cel de-al doilea factor important [n cre]terea
bisericii Saddleback. Dup` ce am v`zut pe cine putea s` c@]tige biserica noastr` cel mai
bine pentru Crisots am pornit la lucru. Atunci c@nd planific`m un eveniment evanghelizator
[ntotdeauna avem o \int` [n minte. Biblia determin` mesajul nostru, dar \inta pe care ne-o
alegem determin` c@nd, unde ]i cum comunic`m acest mesaj.
Este imperativ ca nici m`car s` nu te g@nde]ti care [\i este \inta p@n` c@nd nu \i-ai
clarificat scopurile bisericii. Trebuie pus mai [nt@i fundamentul biblic. Am v`zut c@teva
biserici care ]i-au alc`tuit o strategie de evanghelizare [ncep@nd cu \inta, f`r` s` pun` mai
[nt@i baza scopurilor ve]nice ale lui Dumnezeu. Rezultatul a fost o biseric` instabil` ]i
nebiblic` condus` mai degrab` de cererea pie\ii dec@t de Cuv@ntul lui Dumnezeu. Mesajul
nostru nu trebuie s` fie compromis niciodat`.

Este biblic s` ai o \int` [n evanghelizare

Practica alegerii unor anumitor grupuri de oameni [n vederea evangheliz`rii este un

principiu biblic al lucr`rii, care este la fel de b`tr@n ca ]i Noul Testament. Isus a avut o \int`
precis` [n lucrarea Sa. Atunci c@nd o femeie canaaneanc` l-a rugat pe Isus s` vindece pe
fiica ei, care era stap@nit` de un duh necurat, el a afirmat public c` Tat`l I-a spus s` se
concentreze la “oile pierdute ale casei lui Israel” (vezi Matei 15:22-28). Cu toate c` Isus a
vindecat pe fiica acestei femei datorit` credin\ei ei, el a afirmat public c` \inta slujirii Lui
erau evreii. Era Isus nedrept sau avea prejudec`\i? Cu siguran\` c` nu! Isus a avut o \int` [n
slujire pentru a fi eficient, nu pentru a fi exclusivist.
Mai [nainte de aceasta Isus [i instruise pe ucenici s` aib` ]i ei o \int` [n lucrare. Matei
10:5-6 spune, “Ace]tia sunt cei doisprezece, pe care I-a trimis Isus, dup` ce le-a dat
[nv`\`turile urm`toare: ‘S` nu merge\i pe calea p`g@nilor ]i s` nu intra\i [n vreo cetate a
Samaritenilor; ci s` merge\i mai degrab` la oile pierdute ale casei lui Israel’.” |inta lui Pavel a
fost c@]tigarea celor dintre neamuri iar a lui Petru c@]tigarea evreilor (Galateni 2:7).
Ambele slujiri erau necesare ]i ambele au fost eficiente.
Chiar ]i Evangheliile au fost scrise cu o \int` precis`. V-a\i g@ndit vreodat` de ce
Dumnezeu a folosit patru autori diferi\i pentru a ne comunica evenimentele ]i [nt@mpl`rile
din via\a lui Isus? De fapt aproape toate povestirile ]i [nv`\`turile Evangheliei lui Marcu sunt
relatate [n evanghelia lui Matei. De ce totu]i avem nevoie de ambele? Pentru c` Evanghelia
lui Matei a fost scris` pentru cititorul evreu, iar Evanghelia dup` Marcu a fost scris` pentru
cititorul neevreu. C`r\ile con\ineau acela]i mesaj, dar pentru c` erau scrise pentru o audien\`
diferit`, stilul lor de comunicare era diferit. Faptul c` ai o \int` atunci c@nd predici mesajul
evangheliei este o metod` pe care Dumnezeu a inventat-o! El dore]te ca noi s` m`rturisim
oamenilor pe limba lor.

67
 Conceptul \intei [n evanghelizare este inclus [n Marea {ns`rcinare. Noi trebuie s`
facem ucenici “din toate neamurile”. Termenul grecesc ta ethne, de la care noi avem
cuv@ntul etnic, face de fapt referire la “toate grupurile de oameni”. Fiecare grupare etnic`,
unic` [n felul ei, are nevoie de o strategie care s` comunice Evanghelia [n termeni pe care
s`-i poat` [n\elege [n cultura proprie.
{n martie 1995, cruciada lui Billy Graham din Puerto Rico a fost transmis` simultan [n
116 limbi av@nd o audien\` foarte larg`. Mesajul a fost acela]i, dar a fost tradus [n limba
fiec`rei \`ri, fiind [nso\it de muzic` adecvat` ]i m`rturii relevante fiec`rei culturi. Peste un
miliard de oameni au auzit Evanghelia [ntr-o form` care s` aib` relevan\` [n propria lor
cultur`. Acesta este exemplul cel mai bun de evanghelizare cu o \int` precis`.
Practica evangheliz`rii cu \int` este important` mai ales [n contextul bisericilor mici.
{ntr-o biseric` mic` cu resurse limitate, este vital ca s` profi\i din plin de resursele pe care le
ai. Concentreaz`-\i resursele [n c@]tigarea celor cu care biserica ta poate s` comunice cel
mai bine.
Bisericile mici trebuie de asemenea s` ia o decizie referitor al acest aspect. De
exemplu, deoarece este imposibil s` satisfaci gusturile tuturor membrilor [n materie de
muzic`, [ntrr-o biseric` mic`, care nu poate avea mai multe servicii divine, este important
s`-\i alegi o \int`. Schimbarea stilului de la o s`pt`m@n` la alta va avea acela]i efect ca ]i un
program de radio care care are un amalgam de stiluri. Nimeni nu va fi mul\umit [n aceste
condi\ii.
Unul din avantajele bisericilor mari este acela c` de\in resursele pentru a avea mai
multe \inte. Cu c@t biserica ta devine mai mare, cu at@t mai mult vei avea posibilitatea s`
oferi varietate [n cadrul programelor, evenimentelor ]i stilurilor de [nchinare. Atunci c@nd
am pornit biserica Saddleback ne-am concentrat aten\ia pe o singur` \int`: cupluri tinere,
distinse, care nu frecventau o biseric`. Noi ne-am [ndreptat c`tre ace]tia pentru c` erau
grupul cel mai numeros din Saddleback ]i pentru c` ei erau cei cu care puteam eu s`
comunic cel mai bine. {ns` pe m`sur` ce biserica noastr` a crescut am putut s` ad`ug`m noi
compartimente de lucru ]i programe de evanghelizare, ca s` c@]tig`m pe cei tineri,
nec`s`tori\i, p`rin\i cu copiii cu un comportament dificil, spanioli, vietnamezi, coreeni, ]i al\ii.

Bisericile mici devin mult mai eficiente atunci cand se specializeaz` [n

ceea ce pot face cel mai bine.

Cum [\i define]ti \inta?

Stabilirea \intei [n evanghelizare [ncepe cu aflarea c@t mai multor lucruri despre
comunitatea [n care tr`ie]ti. Biserica ta trebuie s`-]i defineasc` \inta [n patru domenii
specifice: geografic, demografic, cultural ]i spiritual.
C@nd am studiat hermeneutic` ]i homiletic` la seminar, mi s-a spus c` pentru a
[n\elege mesajul Noului Testament trebuia s` [n\eleg mai [nt@i geografia, obiceiurile,
cultura ]i religia oamenilor care tr`iau [n vremea aceea. Dup` aceea puteam s` extrag din
contextul respectiv adev`rul ve]nic, etern al lui Dumnezeu. Procesul acesta se nume]te
“exegez`”. Orice predicator biblic [l folose]te.
Din p`cate nici un curs nu m-a [nv`\at c`, [nainte de a comunica adev`rul ve]nic
oamenilor de ast`zi, trebuie mai [nt@i s` “fac exegeza” propriei mele comunit`\i! Eu trebuie
s` dau tot at@ta aten\ie cadrului geografic, cultural, religios ]i obiceiurilor comunit`\ii [n
care tr`iesc, c@t` dau celor care au tr`it [n vremurile biblice, dac` vreau s` comunic
Cuv@ntul lui Dumnezeu cu credincio]ie.

Define]te-\i \inta din punct de vedere geografic

Isus a avut un plan de evanghelizare. {n Fapte 1:8 el a identificat patru \inte

geografice pentru ucenicii s`i: “Ci voi ve\i primi o putere, c@nd se va pogor[ Duhul Sf@nt
peste voi, ]i {mi ve\i fi martori [n Ierusalim, [n toat` Iudeea, [n Samaria, ]i p@n` la marginile
p`m@ntului.” Mul\i cercet`tori ai Bibliei subliniaz` faptul c` acela]i model de cre]tere este

68
prezentat [n continuare [n cartea Faptele apostolilor. Mesajul a fos dus mai [nt@i evreilor din
Ierusalim, apoi [n Iudea, Samaria, ]i [n cele din urm` s-a r`sp@ndit [n toat` Europa.
{n lucrarea ta, alegerea \intei geografice [nseamn` pur ]i simplu s` identifici unde
locuiesc cei pe care vrei s`-i c@]tigi pentru Cristos. Calculeaz` distan\a aproximativ` f`c@nd
o c`l`torie cu ma]ina de 15 –20 de minute [n toate direc\iile pornind de la biserica ta, ]i
acelea vor fi grani\ele de [nceput ale lucr`rii tale de slujire. Acesta reprezint` “lacul t`u de
pescuit”.
C@nd [\i stabile]ti \inta geografic` trebuie s` \ii seama de mai mul\i factori. Mai [nt@i,
“o distan\` rezonabil`” este un termen subiectiv. Timpul mediu pentru o c`l`torie cu ma]ina
[ntr-o comunitate difer` foarte mult de la o zon` la alta. Locuitorii din mediul rural sunt
dispu]i s` conduc` distan\e mai mari dec@t locuitorii de la ora]. Oamenii conduc cu
prec`dere pe autostr`zi dec@t cateva mile [n ora], din cauza multor semafoare la care
trebuie s` opreasc`. Dup` p`rerea mea eu cred c` majoritatea oamenilor ar tolera cam o
duzin` de semafoare p@n` c@nd ajung la biseric` [[n Stale Unite – n.tr.].
{n al doilea r@nd, oamenii []i aleg ast`zi bisericile pe baza rela\iilor ]i programelor din
cadrul acestora, ]i nu pe baza distan\ei de parcurs. Doar prin faptul c` biserica ta se afl`
foarte aproape de anumi\i oameni asta nu [nseamn` automat c` [i po\i c@]tiga pentru
Cristos, pentru c` s-ar putea ca biserica ta s` nu li se potriveasc`. Pe de alt` parte exist` unii
oameni care trec pe l@ng` alte cinsprezece biserici pentru a frecventa serviciile bisericii
care le [mpline]te nevoile.
{n al treilea r@nd, cu c@t cre]te biserica ta, cu at@t mai mult se va extinde zona ei
de influen\`. Noi avem membri care c`l`toresc timp de o or` cu ma]ina pentru a frecventa
biserica noastr` pentru c` noi oferim un program sau un grup de sprijin pe care ei nu-l
g`sesc [n alt` parte. Ca o regul`, oamenii sunt dispu]i s` c`l`toreasc` mai mult pentru a
frecventa o biseric` mare cu o slujire diversificat` dec@t o biseric` mic` cu o slujire limitat`.
O alt` cale de a-\i alc`tui o hart` [n vederea slujirii este s` desenezi un cerc de cinci
mile [n jurul bisericii. Apoi afl` c@\i oameni tr`iesc [n acel domeniu ]i acesta va reprezenta
lucrarea ta ini\ial`. Aproximativ 65% dintre americani nu merg la o biseric` ]i procentul
acesta este mult mai crescut [n alte zone, [n special [n Vest, Nord Est ]i [n regiunile urbane.
Dac` calculezi ce popula\ie exist` [n zona ta de influen\` ]i apoi estimezi c@t reprezint` 65%
vei vedea cu adev`rat c` “holdele sunt gata pentru seceri]”.
Dup` ce \i-ai stabilit zona de influen\`, adic` \inta geografic`, vei ]ti c@\i pe]ti ai [n lac
pentru a-i pescui. Lucrul acesta este foarte important din moment ce popula\ia care tr`ie]te
[n zona ta de influen\` este un factor important [n alegerea strategiei pentru c@]tigarea lor
pentru Cristos. {ntr-un loc foarte populat este posibil s` te concentrezi doar asupra unui
anumit segment al popula\iei ]i totu]i s` ai o biseric` mare. {ntr-un loc cu o popula\ie mai
redus` va trebui s` \inte]ti diferite segmente ale societ`\ii pentru a avea o biseric` mare.
Este ne[n\elept s` ignori rolul popula\iei [n prognozarea cre]terii unei biserici.
Indiferent c@t de dedicat` este o biseric`, dac` arealul lucr`rii vizeaz` doar o mie de
oameni, biserica nu va fi niciodat` mare. Nu este vina pastorului ]i nici nu este vorba de o
lips` de dedicare din partea bisericii. Este pur ]i simplu o chestiune de matematic`
elementar`.
Am vizitat biserici mari din zone cu o popula\ie mare care au ales o srategie foarte
specializat` care s` c@]tige pentru Cristos doar 50% din totalul popula\iei. Dar datorit`
faptului c` [n regiunea aceea locuiesc 200.000 de oameni, biserica are 1000 de oameni care
particip` la serviciile bisericii. Ai gre]i ]i ai fi foarte dezam`git dac` te-ai g@ndi c` imit@nd
strategia acestora po\i cre]te biserica unui ora] mic la aceea]i dimensiune. Ca s` fii realist,
trebuie s` te concentrezi pe procentajul popula\iei care este c@]tigat` pentru Cristos, ]i nu
pe num`rul efectiv. O strategie care c@]tig` 1000 de oameni [ntr-un ora] de 200.000 de
locuitori este foarte posibil s` ca]tige 50 [ntr-un ora] cu 1000 de locuitori.
Nu neste nici [n\elept nici de vreun ajutor s` compari participarea oamenilor [n cadrul
diferitelor biserici. Fiecare biseric` are un lac de pescuit propriu ]i fiecare lac are un anumit
num`r de pe]ti, de diferite soiuri. Este ca ]i cum ai compara mandarine cu submarine: Este
posibil ca dou` biserici s` par` similare, dar la o privire mai atent`, diferen\ele vor deveni
evidente.

69
 Define]te-\i \inta din punct de vedere demografic

Nu numai c` trebuie s` cuno]ti c@\i oameni locuiesc [ntr-o zon`, ci de asemenea

trebuie s` cuno]ti ]i ce fel de oameni sunt ace]tia. Mai [nt@i, vreau s` v` avertizez: Nu
exagera\i [n cercet`rile demografice! Po\i irosi mult timp adun@nd fapte ]i informa\ii despre
comunitatea ta care nu vor produce o diferen\` real` pentru biserica ta. Am cunoscut ni]te
plantatori de biserici care au petrecut foarte mult timp f`c@nd studii elaborate despre
problema demografic` din regiunea lor. Toate aceste informa\ii au fost foarte interesante,
dar nu a fost extrem de folositor pentru scopurile bisericii.
Sunt doar c@teva date demografice relevante de care ai nevoie, ca s` faci cercet`ri
refritoare la popula\ia din comunitatea ta. Eu consider c` factorii cei mai importan\i din
punct de vedere demografic [n vederea evangheliz`rii sunt:
- v@rsta: C@\i sunt [n fiecare categorie de v@rst`?
- starea civil`: C@\i sunt tineri nec`s`tori\i? C@\i sunt c`s`tori\i?
- venitul: Care este venitul mediu pe familie?
- preg`tirea: Care este nivelul de educa\ie al comunit`\ii?
- locurile de munc`: Ce sluje sunt predominante?

Fiecare din ace]ti factori vor influen\a cum sluje]ti oamenilor ]i cum comunici Vestea
Bun`.
Adul\ii tineri, de exemplu, au speran\e ]i temeri diferite de cei care sunt la v@rsta
pension`rii. O prezentare a Evangheliei, care accentueaz` siguran\a cerului ca rezultat al
mantuirii, va fi probabil ineficient` [n slujirea fa\` de un un t@n`r care crede c` are toat`
via\a [nainte. Acesta nu este interesat [n via\a dup` moarte. El este preocupat s` descopere
dac` exist` vreun sens sau \el [n aceast` via\`. Un sondaj na\ional a ar`tat c` mai pu\in de 1
procent dintre americani sunt interesa\i de r`spunsul la [ntrebarea, “Cum pot s` ajung [n
cer?”
O modalitate mai eficient` pentru a m`rturisi unui t@n`r ar fi s`-i ar`\i c` noi am fost
f`cu\i s` avem p`rt`]ie cu Dumnezeu acum prin Cristos. Pe de alt` parte, mul\i oameni [n
v@rst` au un interes foarte mare ca s` se preg`teasc` pentru eternitate, pentru c` ei ]tiu c`
vremea lor pe p`m@nt se poate sf@r]i [n orice moment.
Cei c`s`tori\i au alte interese dec@t cei nec`s`tori\i. Cei s`raci se confrunt` cu alte
probleme dec@t cei din clasa de mijloc. Cei boga\i au ]i ei problemele lor. Absolven\ii de
colegiu au tendin\a s` vad` lumea diferit de absolven\ii de liceu. Este important s` cuno]ti
perspectiva celor pe care [ncerci s`-i c@]tigi pentru Cristos.
Dac` vrei ca biserica ta s` aib` impact trebuie s` cuno]ti foarte bine comunitatea [n
care tr`ie]ti. Pastorii trebuie s` cunoasc` ora]ul mult mai bine dec@t oricine altcineva. A]a
cum am ar`tat [n capitolul 1, [nainte ca s` vin s` slujesc [n ora]ul acesta, am petrecut trei
luni studiind statistici ]i studii demografice astfel [nc@t s` pot determina ce fel de oameni
tr`iesc [n Saddleback Valley. {nainte ca s` pun piciorul [n Saddleback ]tiam c@\i oameni
locuiesc, dac` muncesc, c@t c@]tig`, ce nivel de educa\ie au, ]i multe altele.
De unde po\i s` ob\ii aceste informa\ii? Exist` o serie de resurse dintre care men\ionez
Biblioteca Comitatului, departamentele de sistematizare ale ora]ului, sedii de ziare, Camera
de Comer\ local`, antrepenori locali, agen\i de v@nz`ri imobiliare, ]i altele. De asemenea
po\i apela ]i la alte confesiuni pentru informa\ii deoarece unele dintre acestea au o baz` de
date pe care s` o po\i accesa.

Define]te-\i \inta din punct de vedere cultural

{n\elegerea caracteristicilor demografice ale comunit`\ii tale este important`, [ns`

cunoa]terea culturii comunit`\ii este ]i mai important`. Aceasta este ceva ce nu vei g`si [n
statisticile de recens`minte. C@nd folosesc cuv@ntul cultura m` refer la stilul de via\` ]i
concep\iile celor care locuiesc [n apropierea bisericii. Lumea afacerilor folose]te termenul de
psihografic`, care este un mod preten\ios de a face referire la valorile oamenilor, interesele,

70
durerile, ]i temerile lor. Cu mult [nainte ca lumea afacerilor s` fie [ndr`gostit` de
psihografic`, misionarii cre]tini identificau diferen\ele dintre culturi.
Nici un misionar [ntr-o \ar` str`in` nu ar [ncerca s` evanghelizeze ]i s` slujeasc` unor
oameni f`r` ca mai [nainte s` le [n\eleag` cultura. Ar fi lipsit de [n\elepciune s` facem a]a
ceva. {n mediul lumesc de ast`zi este foarte important ca noi s` [n\elegem cultura [n care
slujim. Nu trebuie s` fim de acord cu cultura noastr`, dar trebuie s` o [n\elegem.
{n cadrul comunit`\ii [n care tr`ie]ti cu siguran\` c` exist` multe subculturi sau
grupuri separate. Pentru a ajunge la fiecare astfel de grup trebuie s` afli cum g@ndesc
ace]tia, care sunt interesele lor, ce pre\uiesc mai mult, care le sunt durerile, temerile, ce
caracterizeaz` [n principal modul lor de via\`, care sunt cele mai populare sta\ii de radio. Cu
c@t cuno]ti mai mult despre ace]ti oameni, cu at@t mai u]or va fi s`-i c@]tigi pentru Cristos.
Una dintre barierele principale care [mpiedic` cre]terea bisericii este “orbirea
oamenilor” – faptul c` nu realizeaz` diferen\ele sociale ]i culturale [ntre oameni. Sunt to\i
albii la fel? Desigur c` ei nu sunt. Sunt to\i negrii la fel? Desigur c` nu. Sunt to\i hispanicii ]i
asiaticii la fel? Nu. Un ochi ager va observa deosebirile importante printre oamenii care
tr`iesc [n regiunea ta. Cea mai bun` metod` de a afla am`nunte despre cultura, concep\iile ]
i stilul de via\` al oamenilor este s` vorbe]ti cu ei personal. Nu e nevoie s` angajezi o
companie de marketing, ci du-te ]i [ntalne]te-te cu ace]tia fa\`` [n fa\` ]i discut` cu ei. F`-\i
propriul t`u sondaj. {ntreb`-i care simt ei c` ar fi nevoile lor cele mai mari. Ia aminte la
durerile, interesele ]i temerile lor. Nici o carte sau raport demografic nu poate [nlocui
discu\ia personal` cu cei din comunitate. Statisticile ne dau doar o parte a realit`\ii. Trebuie
s` petreci timp cu oamenii, lu@nd pulsul comunit`\ii [n care tr`ie]ti vorbind personal cu
oamenii. Nu cred c` exist` [nlocuitor pentru aceasta.

Define]te-\i \inta din punct de vedere spiritual

Dup` ce \i-ai definit \inta din punct de vedere cultural, trebuie s` descoperi cadrul
spiritual al oamenilor din comunitatea ta. Vezi ce cunosc deja oamenii despre Evanghelie.
De exemplu, c@nd am studiat despre Saddleback Valley, am descoperit c` 94% din locuitorii
din Orange County credeau [n Dumnezeu sau un spirit universal, 75% cedeau [n defini\ia
biblic` a lui Dumnezeu, 70% credeau [n via\` dup` moarte, ]i 52% credeau c` sunt pe
p`m@nt cu un scop spiritual. Aceste date mi-au fost de mare ajutor atunci c@nd m-am
hot`rat unde s` [ncep evanghelizarea printre ei.
Ca s` determini climatul spiritual al comunit`\ii, ai putea intervieva al\i pastori din
zon`. Pastorii, care au slujit mai mul\i ani [ntr-o comunitate, ar trebui s` cunoasc`
caracteristicile locale ]i curentele spirituale ale regiunii respective.
{nainte de a m` muta [n Saddleback Valley am discutat cu fiecare pastor evanghelic
din zon` pentru a auzi evaluarea acestora referitoare la nevoile spirituale. Aceast` sarcin` a
fost surprinz`tor de simpl`. Am mers la biblioteca or`]eneasc` am f`cut rost de Pagini
galbene pentru Orange County, California si mi-am notat numele ]i adresele bisericilor din
Saddleback Valley. Apoi am scris o scrisoare fiec`rui pastor, explic@nd ceea ce fac ]i le-am
cerut s` r`spund` la ]ase [ntreb`ri pe un formular [ntr-un plic deja francat. Am primit cam 30
de formulare [napoi ]i am c`p`tat informa\ii foarte utile si nu numai at@t, am ]i c@]tigat
prieteni pe via\`.
Acum c@\iva ani am citit despre un studiu f`cut la Universitatea din New York referitor
la via\a religioas` a americanilor. Studiul afirm` c` 90% dintre americani pretind c` au o
afiliere religioas`. Lucrul acesta nu [nseamn` c` ei []i practic` [n mod activ credin\a, ci
aceasta ne spune c` [n trecut aproape fiecare american a avut tangen\` cu o organiza\ie
religioas`.
Termenul de “f`ra o biserica” nu se refer` doar la oameni care n-au intrat niciodat`
[ntr-o biseric`, ci include de asemenea pe cei care au frecventat o biseric` dar nu au o
rela\ie personal` cu Cristos, si de asemenea cei care n-au mai fost la o biserica de ani de
zile.
Dou`zeci]i]ase de procente dintre americani afirm` c` provin dintr-un mediu catolic.
Dac` tr`ie]ti pe coasta de vest, candidatul poten\ial num`rul unu este un fost catolic. Dac`

71
tr`ie]ti [n sud, cei mai mul\i vor afirma cu siguran\` c` sunt bapti]ti (30 %). {n Dakota de
Nord cei cu care vorbe]ti ]i se consider` c` “nu merg la o biseric`” provin dintr-un mediu
luteran, [n Kansas sau Iowa e posibil ca oamenii s` provin` dintr-un mediu metodist (13 %).
{n Idaho, Wyoming ]i Utah po\i s` te a]tep\i la un mediu mormon. Trebuie s`-\i cuno]ti foarte
bine zona.
Oridec@te ori m`rtuirsesc despre Domnul cuiva, care nu are o rela\ie cu Cristos,
[ncerc s` descop`r o baz` comun` [n discu\ia noastr`, pe care s-ar putea s` o avem ca
urmare a trecutului religios pe care persoana respectiv` [l are. De exemplu, c@nd vorbesc
cu un catolic, ]tiu c` ei accept` Biblia, dar n-au citit-o niciodat`, accept` trinitatea ]i na]terea
din fecioar`, ]i accept` faptul c` Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu. Noi deja suntem de
acord [n chestiuni esen\iale ale credin\ei cre]tine. Slujba mea apoi este s` comunic care este
diferen\a dintre o religie bazat` pe fapte ]i ce [nseamn` s` ai o rela\ie cu Cristos bazat` pe
har.
Atunci c@nd vorbesc la conferin\e ale pastorilor, deseori sunt pastori care [mi spun c`
biserica lor este “exact ca Saddleback.” C@nd [i [ntreb ce vor s` spun` cu asta, ei [mi
r`spund, “Ei bine noi ne concentr`m pe c@]tigarea celor care nu merg la o biseric`.” Eu le
spun, “Asta-i minunat! Ce fel de oameni care nu merg la o biserica [ncerci tu s` c@]tigi
pentru Cristos?’. {n definitiv nu to\i care nu frecventeaz` o biseric` sunt la fel! Ca s` spui
c` \inta ta sunt “cei f`r` o biseric`” este o descriere incomplet`. Intelectualii din Berkeley,
care nu frecventeaz` o biseric` sunt foarte diferi\i de fermierii din Fresno sau de imigran\ii
din Los Angeles.
Definirea \intei evanghelistice a bisericii tale cere timp ]i un studiu am`nun\it. Dar
odat` ce ai terminat un studiu, vei [n\elege de ce anumite metode se aplic` mai bine [n
zona ta ]i de ce altele nu se aplic` a]a de bine. Lucrul acesta te va scuti s` irose]ti bani ]i
energie [ncerc@nd s` aplici metode care nu vor da rezultate.
La [nceputul anilor 1980 unele biserici au [ncercat s` foloseasc` telemarketing pentru
evanghelizare. Saddleback n-a folosit niciodat` metoda aceasta. De ce? Pentru c` [n
sondajele noastre descoperiser`m deja dou` lucruri: Mai [nt@i, am aflat c` lcurul num`rul
unu care [i plictisea pe cet`\enii din Orange County erau “str`inii care m` caut` la telefon ca
s`-mi v@nd` ceva.” {n al doilea r@nd, ]tiam c` mai mult de jum`tate din locuitorii
comunit`\ii nu aveau numerele trecute [n cartea de telefon! M` uime]te [ntotdeauna cum
bisericile cheltuiesc mii de dolari pe proiecte de evanghelizare f`r` ca s`-i [ntrebe mai [nt@i
pe oamenii, pe care vrea s`-i c@]tige dac` consider` c` aceste programe vor func\iona.

Personific`-\i \inta

Din moment ce \i-ai cules toate informa\iile despre comunitatea ta, te [ncurajez s`
creezi un profil complex al unei persoane tipice pe care s` o evanghelizezi [mpreun` cu
biserica. Combin@nd caracteristicile reziden\ilor din regiunea ta [ntr-un singur profil va face
mai u]or pentru membrii bisericii tale s` [n\eleag` care este \inta ta. Dac` ai f`cut o treab`
bun` adun@nd date, atunci membrii bisericii ar trebui s` recunoasc` acest personaj [n
persoana vecinului t`u de vis-à-vis.
Noi l-am numit pe acest personaj mitic, caracteristic locuitorilor din zona noastr`,
“Saddleback Sam”. Majoritatea membrilor adun`rii nu au nici o dificultate [n a-l descrie pe
acest Sam. Discut`m despre acest personaj la fiecare adunare.
Saddleback Sam este o persoan` tipic` care nu merge la biseric` ]i care locuie]te [n
zona noastr`. Are [ntre 30 si 40 de ani, are diplom` de colegiu si posibil chiar ]i o licen\`
universitar`. (Saddleback Valley are una dintre cele mai [nalte niveluri de educa\ie [n
America). Este c`s`torit cu Samanta Saddleback ]i au doi copii, Steve ]i Sally.
Sondajele arat` c` lui Sam [i place slujba sa, [i place unde locuie]te ]i crede c` se
bucur` de via\a lui acum mai mult decat se bucura acum 5 ani. Este mul\umit de realiz`rile
sale, chiar [ng@mfat, de locul pe care [l ocup`. El este fie un profesionist, fie manager sau
om de afaceri de succes. Sam este printre cei mai avu\i oameni din America, [ns` are
datorii, mai ales ca urmare a pre\ului casei sale.

72
 S`n`tatea ]i condi\ia fizic` sunt priorit`\ile num`rul 1 pentru Sam ]i familia sa. De
obicei [l po\i vedea pe Sam f`cand jogging [n fiecare diminea\`, ]i Samantha frecventeaz` un
club de gimnastic` aerobic` de trei ori pe s`pt`m@n` la Centrul de Fitness familial.
Am@ndurora le place s` asculte muzic` pop ]i country contemporan`, mai ales atunci c@nd
lucreaz`.
Atunci c@nd este vorba de petrecerea timpului [n compania altora, lui Sam ]i so\iei
sale le-ar place s` fie [ntr-un grup mare mai degrab` dec@t [ntr-un grup mic. De ce? {n
mul\ime, Sam se poate ascunde ]i se poate men\ine anonim, ]i []i poate p`stra intimitatea,
pe care o protejeaz` cu gelozie. Num`rul lui Sam nu este trecut [n cartea de telefon ]i
locuie]te [ntr-o comunitate, care nu este accesibil` tuturor. (Acesta a fost principalul motiv
pentru care am folosit reclama direct` [n primii ani de lucru ai bisericii Saddleback. Era
singura modalitate prin care am putut contacta multe case din regiunea noastr`.)
O alt` caracteristic` important` a lui Sam este aceea c` el este sceptic [n ce prive]te
religia “organizat`”. Este foarte probabil ca el s` spun`: “Cred [n Isus, [ns` pur ]i simplu nu-
mi place religia “organizat`”. Nou` ne place s` replic`m [n glum` la aceasta spun@nd,
“Atunci o s` v` plac` Saddleback. Noi suntem religie dezorganizat`!”
Sam, pentru c` este californian din sud, prefer` [nt@lniri simple, nepreten\ioase mai
degrab` dec@t [nt@lniri oficiale, preten\ioase. {i place s` se [mbrace simplu, ca pentru
clima pl`cut` californian`. Noi lu`m toate acestea [n considera\ie atunci c@nd planific`m
[nt@lniri [n biseric`, ca s` fie atr`g`toare pentru Sam. De exemplu nu port niciodat` c`ma]`
sau cravat` atunci c@nd vorbesc la serviciile Saddleback. Eu inten\ionat m` [mbrac mai
sport c` s` m` potrivesc mentalit`\ii celor pe care vreau s`-i c@]tig pentru Domnul. Urmez
strategia lui Pavel din 1 Corinteni 9:20: “Cu evreii m` fac evreu, ca s`-i c@]tig pe evrei.” {n
situa\ia mea sunt sigur c` Pavel ar spune, “Atunci c@nd sunt [n sudul Californiei m` fac ca
cei de acolo, ca s`-i c@]tig pe ace]tia pentru Cristos!” Eu nu cred c` conta prea mult pentru
Isus cum se [mbr`cau oamenii. Noi am prefera s` avem un p`g@n care s` vin` la noi la
biseric` [n tene]i ]i pantaloni scur\i, dec@t s` nu vin` pentru c` nu are un costum.
Saddleback Sam este foarte darnic cu timpul ]i cu banii. Cartea lui de credit este
folosit` la maximum. El este foarte materialist ]i totu]i va admite cu sinceritate c` bog`\ia nu
i-a adus fericire.
De ce toat` aceast` trud` [n a defini o persoan` tipic`, pe care [ncerc`m s` o
c@]tig`m pentru Cristos? Asta pentru c` cu c@t cuno]ti mai mult pe cineva cu at@t [\i este
mai u]or s` comunici cu el.
Dac` ar fi s` creezi un profil tipic al celui ce locuie]te [n zona ta, cum l-ai caracteriza?
Cum l-ai numi? Merit` s` te g@nde]ti la aceasta. Din moment ce \i-ai definit ]i ai dat un
nume \intei tale te rog mult s`-mi faci o favoare: Trimite-mi ]i mie o copie. Eu am un hobby
[n a colec\iona profiluri evanghelistice. Am un dosar cu multe fi]e tipologice, cum ar fi spre
exemplu: Dallas Douglas, Memphis Mike, si Atlanta Al.
{\i po\i imagina un fotograf f`c@nd poze f`r` s` focalizeze? Ce v@n`tor de c`prioare
ar sta pe v@rful unui deal ]i ar trage la [nt@mplare [ntr-o vale f`r` s` \inteasc` ceva? F`r`
o \int`, eforturile noastre [n evanghelizare sunt doar g@nduri pline de dorin\` ale noastre.
Desigur c` ia ceva timp s` focalizezi ]i s` \inte]ti, dar cheltuiala aceasta se amortizeaz`. Cu
c@t \inta ta este [n aten\ie, cu at@t mai mult e posibil ca tu s` o nimere]ti.

CAPITOLUL X
Cunosc@nd pe cine po\i s` c@]tigi cel mai u]or pentru Cristos

El, cel dint@i, a g`sit pe fratele s`u Simon, ]i i-a zis: “Noi am g`sit pe Mesia” (care t@lm`cit
[nseamn` Hristos).
(Ioan 1:41)

Pe c@nd ]edea Isus la mas`, [n cas`, iat` c` au venit o mul\ime de vame]i ]i p`c`to]i, ]i nu au
]ezut la mas` cu El ]i cu ucenicii Lui. (Matei 9:10)

73
 Chiar ]i la o citire sumar` a Noului Testament se va vedea c` Evanghelia s-a r`sp@ndit
[n primul r@nd prin intermediul prieteniilor. De [ndatat` ce Andrei a auzit despre Cristos, el
s-a dus ]i i-a spus fratelui s`u, Simon Petru. Filip a luat imediat leg`tura cu un prieten,
Nataniel. Matei, un vame], a dat o petrecere de evanghelizare pentru al\i vame]i. Femeia de
la f@ntan` a spus tuturor din satul ei despre Cristos. }i lista poate continua.
Eu cred c` cea mai eficient` strategie de evanghelizare este s` [ncerci mai [nt@i s`-i
evanghelizezi pe cei cu care ai ceva [n comun. Dup` ce ai g`sit toate grupurile poten\iale
din comunitatea ta, asupra c`ruia ar trebui s` te concentrezi mai [nt@i? R`spunsul este s`
cau\i s` mergi la cei la care crezi c` po\i s`-i c@]tigi cel mai u]or.
A]a cum am discutat deja, fiecare biseric` este potrivit` s` ca]tige anumi\i oameni.
Bisericii tale [i va fi mai u]or s` c@]tige anumi\i oameni ]i mai greu s`-i c@]tige pe al\ii.
Exist` apoi unele tipuri de oameni, pe care biserica ta nu-i va c@]tiga niciodat`, pentru c` se
cere un stil complet diferit de lucrare dec@t po\i tu oferi.
Sunt mul\i factorii care pot [mpiedica pe oameni s` nu fie prea deschi]i [n a participa
la serviciile bisericii tale: bariere teologice, bariere rela\ionale, bariere emo\ionale, culturale,
legate de stilul de via\`. De]i primele patru bariere sunt foarte reale, [n capitolul acesta a]
vrea s` m` concentrez pe barierele culturale. Oamenii pe care biserica ta [i poate c@]tiga
cel mai u]or sunt oamenii care se potrivesc culturii deja existente din biseric`.

Cine sunt cei care vin deja la Biserica noastr`?

Cum determini cultura bisericii tale? {ntreab`-te, “Ce fel de oameni frecventeaz` deja
biserica noastr`?” Lucrul acesta s-ar putea s` descurajeze anumi\i pastori, dar este adev`rul:
Tipul de oameni pe care [i ai deja [n biseric` va determina tipul de oameni pe care [i vei
atrage. Este foarte pu\in probabil ca biserica ta s` atrag` ]i s` p`streze mul\i oameni a c`ror
cultur` difer` de cea a celor care deja frecventeaz`.
Atunci c@nd [\i intr` vizitatori [n biseric`, prima [ntrebare care ]i-o pun nu este una de
ordin religios, ci una de ordin cultural. Pe m`sur` ce ei se uit` [mprejur, la fe\ele str`ine de
l@ng` ei, []i pun incon]tient urm`toarea [ntrebare, “Este aici cineva ca mine?” Un cuplu mai
[n v@rst` se va uita s` vad` dac` sunt ]i al\i oameni [n v@rst`. Un om [n uniform` se va uita
s` vad` pe cineva purt@nd uniform`, de asemenea, sau care are o tunsoare milit`reasc`.
Cuplurile tinere cu copii, privesc imediat [mprejur s` vad` dac` mai sunt ]i alte cupluri cu
copii mici ]i bebelu]i. Dac` vizitatorii g`sesc pe al\ii [n biserica ta care seam`n` cu ei, este
foarte probabil c` ace]tia s` se [ntoarc`.
Cum ar ar`ta o biseric` plin` de pensionari, [ncerc@nd s` c@]tige adolescen\i? Nu
prea se poate. Dar o biseric` alc`tuit` din personal militar [ncerc@nd s` c@]tige activi]ti
pentru pace? Foarte pu\in probabil. Sau cum ar ar`ta o biseric` alc`tuit` din muncitori
(“gulere albastre”), care s` [ncerce s` ca]tige pe cei din conducere (“gulere albe”). Este
posibil dar nu miza pe asta!
Desigur, ca ]i credincio]i noi trebuie s` dorim s` primim pe to\i oamenii [n familia
bisericii noastre. {n definitiv, noi suntem egali [n ochii lui Dumnezeu. Dar nu uita\i, faptul c`
o biseric` poate s` e]ueze [n c@]tigarea anumitor tipuri de oameni nu este o chestiune bun`
sau rea, ci pur ]i simplu [nseamn` respectarea minunatei diversit`\i a oamenilor pe care
Dumnezeu i-a plasat [n aceast` lume.

Ce fel de lideri avem?

A doua [ntrebare pe care trebuie s` o pui atunci c@nd [ncerci s` descoperi pe cine s`
evanghelizeze biserica ta cel mai bine este, “Care este mediul cultural ]i personalitatea
conducerii bisericii?” Caracteristicile personale ale conducerii tale, at@t cea angajat` c@t ]i
cea voluntar`, au un impact imens asupra lucr`rii bisericii. Liderii au o “umbr` lung`”. Multe
studii au ar`tat c` motivul num`rul unu pentru care oamenii aleg s` mearg` la o biseric`,
este pentru c` ei se identific` cu pastorul. Nu [n\elege\i asta gre]it: Pastorul nu atrage
vizitatorii care vin pentru prima dat`, dar el este un motiv foarte puternic pentru ca ace]tia

74
s` se [ntoarc` (sau s` nu se mai [ntoarc`). Atunci c@nd vizitatorii se identific` cu pastorul,
este mult mai probabil ca ei s` se [ntoarc`.
Dac` e]ti pastor, trebuie s` te [ntrebi cu sinceritate, “Ce fel de om sunt? Care este
mediul cultural din care provin? Care sunt oamenii cu care m` rela\ionez cel mai u]or ]i cu ce
fel de oameni [mi este mai greu s` stabilesc o rela\ie?” Trebuie s`-\i faci o autoanaliz` just`,
referitor la cine e]ti ]i cu ce fel de oameni stabile]ti contacte cel mai u]or.
C@nd eram student la colegiu, am slujit ca pastor pe timpul verii [ntr-o biseric` mic`
alc`tuit` [n principal din ]oferi de camion ]i mecanici. Deoarece nu am nici o experien\` sau
abilitate [n domeniul mecanicii, am avut probleme [n a purta o discu\ie inteligent` cu mul\i
dintre membri. De]i [i iubeam pe oameni sincer, eram ca un pe]te f`r` ap` ]i ei ]tiau lucrul
acesta. Erau foarte politico]i cu pastorul lor cel t@n`r, dar nu eram deloc ceea ce biserica
avea nevoie. Aveau nevoie de un lider care s` se potriveasc` cu ei.
Pe de alt` parte, m` sim\eam bine acas` cu oameni de afaceri, manageri,
profesioni]ti. De fapt am remarcat c` ei erau atra]i de lucrarea mea. Nu era ceva ce am
planificat eu, ci ceva ce Dumnezeu [ng`duia.
Eu cred cu t`rie c` Dumnezeu ne-a chemat ]i ne-a alc`tuit [n mod unic pe fiecare din
noi pentru a putea c@]tiga diferi\i oameni pentru Cristos. Tu vei putea s`-i c@]tigi pe cei, pe
care eu nu voi putea niciodat` s`-i c@]tig, ]i de asemenea eu voi putea ajunge la oameni cu
care poate c` tu nu comunici prea u]or. De aceea este nevoie de noi to\i [n trupul lui Cristos.
Dac` Dumnezeu te-a chemat la o lucrare, atunci ceea ce e]ti ]i ceea ce faci sunt de
asemenea parte din planul S`u. Nu sluje]ti contrar firii tale, ci prin intermediul personalit`\ii
pe care Dumnezeu \i-a dat-o. Tu ai fost f`cut de Dumnezeu cu un scop. Dac` el te-a chemat
s` fii pastor, asta [nseamn` c` undeva [n lume exist` oameni pe care tu po\i s`-i c@]tigi
pentru Crisots mai bine dec@t oricine altcineva.
Exist` dou` principii pe care nu trebuie s` le ui\i atunci c@nd cau\i s` discerni
c`l`uzirea lui Dumnezeu pentru slujire
Cel mai bine vei putea c@]tiga pe cei de care te apropii cu u]urin\` . Cel mai u]or
pentru tine ca s`-i c@]tigi pentru Cristos sunt cei care se aseam`n` cu tine. Totu]i nu vreau
s` spun c` nu po\i c@]tiga pe cei care nu sunt ca tine. Desigur c` po\i, doar c` este pu\in mai
dificil. Unii pastori se rela\ioneaz` cel mai bine la oameni cu o educa\ie foarte aleas`,
intelectuali, iar al\i pastori se rela\ioneaz` mai bine la oameni simpli, obi]nui\i. Ambele
categorii au nevoie de Cristos, ]i ambele categorii au nevoie de un pastor care s`-i
[n\eleag` ]i c`ruia s`-i fac` pl`cere s` fie cu ei. Contribu\ia ta cea mai mare poate fi atunci
c@nd [\i alegi \inta potrivit`. {n felul acesta vei putea avea impact fiind tu [nsu\i.
{n al doile r@nd, ca ]i lider, unii vor fi atra]i c`tre tine, iar al\ii nu, ]i nu po\i atrage pe
cine vrei tu. C@nd am pornit biserica Saddleback aveam 26 de ani. Indiferent de c@t de
mult [ncercam, nu puteam s` atrag pe nimeni care avea peste 45 de ani s` se al`ture
bisericii noastre; adunarea noastr` era alc`tuit` [n principal din oameni din categoria mea
de v@rst`. Numai [n momentul [n care am aad`ugat personal mai [n v@rst` am [nceput s`
avem impact ]i asupra adul\ilor mai [n v@rst`. Acum, c@nd m` apropii de v@rsta mijlocie,
trebuie s` adaug personal mai t@n`r, pentru a se putea apropia de cei mai tineri ca mine.
C@teodat`, din cauz` c` pastorii doresc s` c@]tige un anumit grup de oameni, ei nu
sunt foarte reali]ti [n a ]ti cine sunt ei de fapt. Am cunoscut un pastor, cam la vreo cincizeci
de ani, crescut la ferm`, care s-a hot`r@t s` porneasc` o biseric` ca s`-i c@]tige pe tineri,
pentru c` a v`zut cum o alt` biseric` avea succes ]i i s-a p`rut o lucrare excelent`. Biserica a
falimentat [n mod lamentabil. Mai t@rziu pastorul m`rturisea, “Pur ]i simplu nu comunicam
pe aceea]i lungime de und`.”
O excep\ie de la cele dou` principii apare dac` ai primit ceea eu numesc “dar
misionar.” Abilitatea de a sluji intercultural presupune un dar deosebit, o abilitate de la
Duhul Sf@nt de a putea comunica cu oamenii din medii foarte diferite de al t`u.
Apostolul Pavel evident avea un dar misionar. Cre]terea, pe care a primit-o, l-a
determinat s` spun` despre el c` este “evreu dintre evrei” (vezi Filipeni 3:5), ]i cu toate
acestea Dumnezeu l-a chemat s` planteze biserici pentru cei dintre neamuri. Eu cunosc
pastori care au fost crescu\i [n mediul rural dar slujesc foarte eficient [n ora]e. De asemenea
am v`zut ]i pastori care s-au n`scut [n sud ]i care totu]i au fost folosi\i de Dumnezeu cu

75
mult` putere [n ora]e din nord. {ns` toate aceste exemple de pastori talenta\i sunt excep\ii
de la regul`.
Cre]terea exploziv` apare atunci c@nd cei din comunitate sunt asem`n`tori cu cei
care deja sunt [n biseric`, si ambele categorii se potrivesc personalit`\ii p`storului. Dar dac`
pastorul ]i membrii nu se potrivesc atunci va exista doar o explozie f`r` cre]tere! Multe
conflicte din biseric` sunt cauzate de nepotrivirea liderilor. Desemnarea gre]it` a unui lider
[ntr-o biseric` este ca o conectare gre]it` a cablurilor la o baterie de ma]in` - e garantat c`
vor ie]i sc@ntei.
De multe ori am v`zut pastori care au probleme [n slujirea celor din comunitatea [n
care tr`iesc, pentru c` nu se potrivesc din punct de vedere cultural. Problema nu este de
dedicare, ci de mediul din care provin! Un om evlavios [ntr-un loc nepotrivit, va produce
numai rezultate mediocre.
Personal, nu am nici o [ndoial` c` sunt multe regiuni din \ara noastr` unde a] putea
falimenta complet ca pastor, pentru c` nu m-a] potrivi culturii. Dumnezeu m-a f`cut s`
slujesc exact unde sunt. Vie\ile schimbate [n familia bisericii noastre dovedesc lucrul acesta.
C@teodat` lucrul cel mai [n\elept pe care-l poate face un pastor este s` recunoasc` c`
nu se potrive]te culturii bisericii sau comunit`\ii unde sluje]te, ]i s` se mute [n alt` parte.
Acum c@\iva ani Saddleback a pornit o nou` biseric` [n apropiere de Irvine, California. Un
prieten de-al meu din Atlanta s-a mutat acolo ca pastor. El pornise o biseric` [n Atlanta care
crescuse cu peste 200 de membri ]i ]tiam c` are calit`\ile necesare unui bun plantator de
biserici. Dup` aproape opt luni, biserica din Irvine nu progresase deloc.
L-am [ntrebat pe John care credea el c` este problema. El a spus: “Este evident c` nu
sunt potrivit pentru locul acesta. Regiunea aceasta din Irvine este alc`tuit` din cupluri
bogate, de v@rst` mijlocie, ai c`ror copii sunt adolescen\i.”
L-am [ntrebat dup` aceea, “Pe cine crezi c` ai putea s` c@]tigi pentru Cristos cel mai
bine?”
John mi-a r`spuns, “Cred c` cel mai bine pot s` comunic cu cuplurile tinere, care au
copii mici, ]i cu tineri adul\i, care sunt pentru prima dat` [n via\` pe picioarele lor. Acestora
le [n\eleg problemele.”
“Atunci va trebui s` te mut`m [ntr-o zon` de l@ng` Huntington Beach” am spus eu! L-
am mutat pe John [n Huntington Beach, a pornit o nuo` biseric`, media particip`rii fiind de
200 de membri.
Am un alt pastor care p`store]te o biseric` afro-american` [n Long Beach, California.
El a venit odat` s` m` vad` ]i era foarte descurajat de lipsa cre]terii din biserica sa. Foarte
cur@nd mi-am dat seama c` el nu se potrivea nivelului de preg`tire al adun`rii. El avea
foarte multe diplome ]i un vocabular foarte sofisticat, dar majoritatea celor din adunare
erau de abia absolven\i de liceu. Stilul lui de predicare [ndep`rta pe oameni. Dup` ce am
descoperit c` era o [ntreag` comunitate de afro-americani cu [nalt` calificare, locuind la
aproape 4 mile dep`rtare, i-am propus s` demisioneze din pozi\ia ca pastor la aceast`
biseric` ]i s` porneasc` o biseric` [n partea aceea din Long Beach. El a f`cut ce i-am spus
eu ]i doi ani mai t@rziu mi-a comunicat c` noua biseric` avea o participare de 300 de
oameni la serviciile de duminica diminea\`.
Dac` e]ti pastor ]i te confrun\i cu aceast` “nepotrivire” [n zona [n care sluje]ti,
atunci ]tii exact la ce m-am referit. Poate c` [n ad@ncul sufletului t`u ai sim\it lucrul acesta
de mult, [ns` nu trebuie s` te sim\i prost din cauza aceasta. Nu este un p`cat c` nu te
potrive]ti [ntr-o anumit` regiune. Pur ]i simplu mut`-te! Dac` Dumnezeu \i-a dat daruri ]i te-a
chemat [n lucrare, El are un loc, care este exact pentru tine.

Ce se [nt@mpl` dac` biserica ta nu se potrive]te cu comunitatea [n

care tr`ie]ti

Deseori comunit`\ile se schimb`, dar alc`tuirea unei biserici nu se schimb`. Ce se

[nt@mpl` dac` sluje]ti [ntr-o biseric` care nu se potrive]te contextului comunit`\ii.

76
 Profit` de p`r\ile tale tari

Nu [ncerca s` fii ceva ce nu e]ti. Dac` biserica ta este alc`tuit` [n principal din oameni
mai [n v@rsta, atunci ia hot`r@rea s` ai cea mai bun` lucrare printre cei din aceast`
categorie. Nu [ncerca s` devii o adunare de tineri. Concentreaz`-te pe punctele tale tari ]i nu
te [ngrijora de ceea ce nu po\i s` faci. Continu` s` faci lucrurile [n care excelezi, ]i [ncearc`
s` le faci ]i mai bine. Exist` ]anse bune ca s` fie o m@n` de oameni [n comunitatea ta, pe
care numai biserica ta poate s`-i c@]tige.

Reinventeaz` adunarea ta

Reinventarea adun`rii este atunci c@nd schimbi inten\ionat alc`tuirea bisericii tale, ca
s` po\i atinge o nou` \int`. Schimbi complet programe vechi, structuri ]i stiluri de [nchinare
cu unele noi.
Vreau ca lucrul acesta s` fie foarte clar: Nu sf`tuiesc [n sensul acesta! Este un proces
dureros ]i poate dura mul\i ani. Oamenii vor p`r`si biserica din cauza conflictelor multe ]i
inevitabile. Dac` tu conduci procesul acesta vei fi probabil acuzat c` e]ti diavolul [n
persoan`, de c`tre membrii mai [n v@rsta, excep\ie f`c@nd doar situa\ia [n care e]ti cel mai
vechi [n aceast` biseric`. Am v`zut lucrul acesta f`cut cu succes, dar nu f`r` o cantitate
imens` de perseveren\` ]i dorin\` de a putea duce critica. Este nevoie de un pastor iubitor,
r`bd`tor, ]i talentat pentru a conduce o biseric` [n vederea reinvent`rii sale.
Nici m`car nu trebuie s` lua\i [n considerare op\iunea aceasta [ntr-o biseric` cu peste
100 de membri dec@t dac` Dumnezeu v` spune s` o face\i. Este o cale de martir. Totu]i,
dac` e]ti [ntr-o biseric` de 50 de oameni sau mai pu\in, aceasta s-ar putea s` fie o op\iune
viabil` pentru tine. Un avantaj pentru o biseric` mic` este faptul c` poate fi complet
transformat` doar prin cateva familii care pleac` ]i c@teva familii care vin. Dar cu c@t
devine o biseric` mai mare, cu at@t mai pu\in vei putea face lucrul acesta.

Porne]te adun`ri noi

Aceast` a treia op\iune este cea, pe care [mi face pl`cere s` o recomand. Exist`
c@teva modalit`\i de a porni o nou` biseric` pentru a c@]tiga acel grup \int` din
comunitatea ta, pe care \i l-ai fixat [n minte. {n primul r@nd po\i ad`uga un alt serviciu de
[nchinare, cu un stil de [nchinare diferit, pentru a-i c@]tiga pe cei pentru care actualul stil
de [nchinare nu le vorbe]te prea mult. De-a lungul [ntregii Americi, bisericile [ncep un al
doilea, chiar un al treilea serviciu de [nchinare pentru a oferi mai multe op\iuni ]i pentru a
cre]te num`rul celor care sunt c@]tiga\i pentru Crisots.
{n al doilea r@nd, po\i s` [ncepi o biseric` misiune, care s` devin` independent`.
Pornirea de noi biserici este calea cea mai rapid` de a [mplini Marea Trimitere.
Poate [\i aminte]ti c` ai [nv`\at [n liceu, la orele de biologie, c` semnul evident al
maturit`\ii biologice este abilitatea de reproducere. Eu cred c` acela]i lucru este adev`rat
despre biseric`, pe care Biblia o men\ioneaz` ca fiind un “trup”. Semnul unei biserici cu
adev`rat marure este faptul c` are bebelu]i: adic` porne]te alte biserici.
Nu este nevoie s` fii o biseric` mare ca s` porne]ti adun`ri noi. Saddleback a pornit
prima biseric` misiune, doar c@nd avea un an de existen\`. {n fiecare an de atunci, am
pornit cel pu\in o biseric` misiune. A]a cum am men\ionat [n capitolul precedent, c@nd am
s`rb`torit 15 ani de existen\` aveam deja 25 de biserici noi.

Recunoa]terea receptivit`\ii spirituale [n comunitatea ta

{n pilda sem`n`torului Domnul Isus i-a [nv`\at pe oameni despre faptul c`

receptivitatea spiritual` variaz` foarte mult. Ca ]i diferite feluri de sol, oamenii r`spund
diferit la Vestea Bun`. Unii oameni sunt foarte deschi]i fa\` de Evanghelie, iar al\ii sunt

77
foarte [nchi]i. {n pilda sem`n`torului Domnul a explicat faptul c` exist` inimi [mpietrite,
superficiale, nep`s`toare ]i receptive.
Pentru ca evanghelizarea s` aib` o eficacitate maxim`, noi trebuie s` plant`m
s`m@n\a [ntr-un sol bun-solul care s` aduc` road` o sut`. Nici un fermier [ntreg la minte, nu
ar irosi s`m@n\`, un lucru atat de pre\ios, pe un p`m@nt nefertil, care nu va da road`. {n
acela]i fel, o publicitate neglijent` ]i neplanificat` [nseamn` ispr`vnicie ne[n\eleapt`. Mesajul
lui Cristos este mult prea important ca s` irosim bani, timp, ]i energie pe metode
neproductive ]i sol nefertil. Noi trebuie s` avem o strategie bun` [n c@]tigarea lumii,
concentr@ndu-ne eforturile acolo unde acestea vor avea cel mai mare impact.
Chiar [n cadrul grupului \int` al bisericii tale, vor exista diferi\i oameni cu diferite
receptivit`\i. Receptivitatea spiritual` este ceva ce vine ]i pleac` [n vie\ile oamenilor ca
mareea oceanic`. {n anumite momente ale vie\ii lor, oamenii tind s` fie mai deschi]i fa\` de
adev`rurile spirituale dec@t [n alte vremuri. Dumnezeu folose]te o varietate de instrumente
pentru a [nmuia inimi ]i pentru a preg`ti oameni, care s` fie salva\i.
Care sunt cei mai receptivi oameni? Eu cred c` exist` dou` categorii mari: oameni [n
tranzi\ie ]i oameni stresa\i. Dumnezeu folose]te at@t schimabarea, c@t ]i durerea ca s`
atrag` aten\ia oamenilor ]i s`-i fac` receptivi la Evanghelie.

Oameni [n tranzi\ie

Ori de c@te ori cineva trece prin experien\a unei schimb`ri majore, fie c` este pozitiv`
sau negativ`, se pare c` aceasta creaz` o foame pentru stabilitate spiritual`. Chiar acum
este un interes enorm [n chestiunile spirituale care se datoreaz` schimb`rilor masive din
lumea noastr` care produc team` ]i nesiguran\`. Alvin Toffler spune c` oamenii caut` "insule
de stabilitate”atunci c@nd schimbarea [i cople]e]te. Aceasta este o oportunitate, pe care
biserica nu trebuie s` o rateze.

Dumnezeu folose]te atat schimbarea cat ]i durerea ca s`-i fac` pe oameni

receptivi la Evanghelie.
La Saddleback, am descoperit c` oamenii sunt mult mai receptivi fa\` de Evanghelie
atunci c@nd se confrunt` cu provocarea c`sniciei, unui copil [n familie, o nou` cas`, o nou`
slujb`, sau o ]coal` nou`. De aceea bisericile cresc mai rapid [n comunit`\ile mai noi, unde
exist` afluen\` de oameni, decat [n comunit`\i mai vechi [n care oamenii locuiesc de peste
40 de ani.

Oameni sub stres

Dumnezeu folose]te tot felul de dureri emo\ionale ca s` atrag` aten\ia oamenilor:

durerea unui divor\, moartea cuiva drag, ]omaj, probleme financiare, c`s`torie ]i probleme
familiale, singur`tate, resentiment, vin` ]i alte forme de stres. Oamenii tem`tori sau anxio]i
deseori [ncep s` caute ceva mai mare dec@t ei [n]i]i pentru a mai mic]ora durerea ]i a
umple golul pe care-l resimt.
Nu pretind c` am o percep\ie f`r` gre]eal`, dar bazat pe cinsprezece ani de p`storit,
iata care cred eu c` este lista cu cele mai receptive grupuri de oameni la care noi am ajuns
cu Evanghelia, aici la Saddleback:
1. Vizitatorii care vin a doua oar` la biseric`.
2. Prietenii apropia\i ]i rudele noilor converti\i.
3. Cei care trec prin divor\.
4. Cei care simt nevoia unui program de recuperare (alcool, droguri, sexual ]i a]a mai
departe).
5. Cei care sunt p`rin\i pentru prima dat`.
6. Cei care au o boal` incurabil` ]i familiile acestora.
7. Cupluri care au probleme mari [n c`snicia lor.
8. P`rin\i cu copii problem`.

78
 9. Cei care ]i-au pierdut locul de munc` recent sau au probleme financiare acute.
10.Reziden\i noi [n comunitate.

Un \el posibil pentru biserica ta poate s` fie dezvoltarea unui program specific de
evanghelizare a fiec`rui grup dintre cei care sunt cei mai receptivi din comunitatea ta.
Desigur, dac` [ncepi s` faci aceasta, se va g`si cineva cu siguran\` care va spune, “Pastore,
cred c` [nainte de a [ncerca s`-i c@]tig`m pe to\i ace]ti oameni, ar trebui s`-i readucem pe
cei care au frecventat biserica noastr` ]i care acum nu mai sunt cu noi.” Aceasta este o
strategie garantat` pentru declinul bisericii! Nu merge. De obicei se cere de cinci ori mai
mult` energie pentru a readuce un fost membru al bisericii deziluzionat sau un cre]tin firesc,
dec@t se cere pentru a c@]tiga un necredincios receptiv.

Bisericile care cresc se concentreaz` pe ca]tigarea oamenilor receptivi. Bisericile care nu

cresc []i concentreaz` eforurile pe readucerea celor care nu mai vin la biseric`.

Eu cred c` Dumnezeu i-a chemat pe pastori s` prind` pe]te ]i s` hr`neasc` oile, ]i nu

s` prind` capre [n \arc! Membrii vo]tri inactivi probabil c` trebuie s` mearg` [n alt` parte din
mai multe motive. Dac` vre\i s` cre]te\i, concentra\i-v` aten\ia pe oamenii receptivi.
Din moment ce ]tii care [\i este \inta, ]tii pe cine po\i s` c@]tigi cel mai bine, ]i cine
sunt cei mai receptivi oameni din grupul pe care-l vizezi, e]ti preg`tit pentru urm`torul pas:
stabilirea unei strategii de evanghelizare pentru biserica ta.

CAPITOLUL XI

DEZVOLTAREA STRATEGIEI

Indiferent de cum este o persoan`, eu [ncerc s` g`sesc un lucru [n comun, astfel [nc@t s`-i
pot m`rturisi despre Cristos ]i s`-I [ng`dui astfel lui Hristos s`-l m@ntuiasc`. (1 Corinteni
9:22)

Isus le-a zis: “Veni\i dup` mine ]i v` voi face pescari de oameni!” Matei 4:19

Tat`l meu este cel mai bun pescar pe care l-am [nt@lnit vreodat`. Dac` exist` doar un
singur pe]te [n tot lacul sau [n r@u, el [l prinde. Lucrul acesta [ntotdeauna m-a uimit c@nd
eram copil. Puteam s` fim zece oameni pescuind [n acela]i lac ]i tata prindea to\i pe]tii. Cum
f`cea lucrul acesta? Era magie? Pur ]i simplu Dumnezeu [l iubea pe el mai mult?
Dup` ce m-am f`cut mai mare i-am [n\eles secretul: Tata [n\elegea pe]tii. El putea s`
“citeasc`” un lac ]i s` ]tie exact unde erau pe]tii; ]tia la ce or` le place s` man@nce; ce
momeal` este cea mai potrivit` [n func\ie de tipul de pe]te; ]tia c@nd s` schimbe momeala
[n func\ie de schimbarea de temperatur`; el p`rea s` ]tie ]i c@t de ad@nc trebuie l`sat`
undi\a. El f`cea ca totul s` par` u]or ]i atractiv, astfel [nc@t pe]tii s` [nghit` momeala – ]i [n
consecin\` ace]tia se prindeau! El prindea pe]tii “pe limba lor”.
{n schimb eu n-am avut niciodat` o strategie c@nd mergeam la pescuit. Eu aruncam
undi\a la [nt@mplare, sper@nd ca pe]tii s` mu]te momeala. {ns` pe]tii rar s`reau la
momeala mea, pentru c` eu pescuiam cu o atitudine nep`s`toare. {ntotdeauna m` bucuram
mai mult s` petrec timpul [n aer liber, dec@t s` prind pe]te. {n timp ce tata se t@ra prin
tufi]uri sau se uda p@n` la br@u, ca s` ajung` acolo unde erau pe]tii, eu alegeam locurile
cele mai comfortabile pentru mine. Nu am avut nici o strategie ]i rezultatele au dovedit
aceasta.
Din nefericire, multe biserici au aceea]i atitudine indiferent` [n ce prive]te
“pescuirea” oamenilor. Ei nu []i fac timp s` [n\eleag` pe oamenii, pe care vor s`-i c@]tige, ]i
apoi nu au o strategie. Ei vor s`-i c@]tige pe oameni [n modul cel mai confortabil cu putin\`.

79
 Secretul evangheliz`rii eficiente nu este numai [mp`rt`]irea mesajului lui Cristos, ci
urmarea metodologiei sale [ndeaproape. Eu cred c` Isus nu ne-a comunicat doar ce s`
spunem, ci ]i cum s` [mp`rt`]im ceea ce spunem. El avea o strategie. A exemplificat
principii ve]nice de evanghelizare, care [nc` mai func\ioneaz` ast`zi dac` le aplic`m.
Matei 10 ]i Luca 10 sunt dou` relat`ri relevante referitoare la strategia lui Isus, pentru
o evanghelizare cu \int`. {nainte ca Isus s`-]i trimit` ucenicii ca s` evanghelizeze, le-a dat
instruc\iuni specifice referitor la cine erau cei cu care trebuiau s`-]i petreac` timpul, pe cine
trebuiau s` ignore, ce urmau s` spun` ]i cum trebuiau s` [mp`rt`]easc` acest mesaj. Nu este
loc [n acest capitol pentru o prezentare detaliat` a tuturor instruc\iunilor pe care Isus le-a
dat. Dar, a] vrea s` identific`m cinci principii c`l`uzitoare pentru evanghelizare, care se
reg`sesc [n instruc\iunile lui Isus pentru ucenicii s`i. Noi am construit strategia de
evanghelizare a bisericii Saddleback [n jurul acestor cinci principii.

Cunoa]te ce vrei s` pescuie]ti

Tipul de pe]ti pe care dore]ti s`-i prinzi va determina fiecare aspect al strategiei tale.
Dac` pescuie]ti biban, crap sau somn ai nevoie de echipament diferit, de o momeal`
diferit` ]i faci lucrul acesta la un anumit timp. Nu po\i s` pescuie]ti merlin la fel ca ]i cum ai
pescui p`str`v. Nu exist` o abordare standard a pescuitului. Fiecare pe]te necesit` o
strategie unic`. Acela]i lucru este adev`rat atunci c@nd pescuim oameni – e de ajutor s` ]tii
ce s` pescuie]ti!
C@nd Isus ]i-a trimis ucenicii [n prima lor campanie de evanghelizare, el a definit
\inta [ntr-un mod foarte specific: Trebuiau s` se axeze doar pe co-na\ionalii lor. “Ace]tia sunt
cei doisprezece, pe care i-a trimis Isus, dup` ce le-a dat [nv`\`turile urm`toare: “S` nu
merge\i pe calea p`g@nilor ]i s` nu intra\i [n vreo cetate a samaritenilor, ci s` merge\i mai
de grab` la oile pierdute ale casei lui Israel. “
Poate c` au existat numeroase motive pentru care Isus a limitat \inta, dar un lucru
este sigur: El a avut o \int` precis` ]i anume oamenii pe care ucenicii S`i puteau s`-i c@]tige
cel mai u]or – oameni ca ]i ei. Isus nu avea prejudec`\i, ci era doar diplomat. A]a cum am
men\ionat [n capitolul 9, Isus a definit \inta pentru ucenici ca ace]tia s` fie eficien\i, nu
exclusivi]ti.

Mergi acolo unde pe]tii mu]c` momeala

Este o pierdere de timp s` pescuie]ti [ntr-un loc unde pe]tii nu mu]c` din momeal`.
Pescarii [n\elep\i caut` un alt loc, pentru c` ei [n\eleg c` pe]tii se hr`nesc [n diferite locuri, la
diferite ore ale zilei. }i pe l@nga aceasta nu le este foame tot timpul.
Acesta este principiul receptivit`\ii pe care l-am explicat [n ultimul capitol. {n anumite
perioade, necredincio]ii sunt mult mai deschi]i pentru mesajul spiritual dec@t [n alte
perioade. De obicei aceast` receptivitate dureaz` doar pu\in timp, motiv pentru care Isus a
spus s` mergem acolo unde oamenii ascult`. Profit` de inimile preg`tite pe care Duhul Sf@nt
le preg`te]te.
Remarca\i instruc\iunile lui Isus [n Matei 10:14: “Dac` o cas` sau o cetate refuz` s` v`
primeasc` sau s` v` asculte, pleca\i din locul acela ]i scutura\i praful de pe picioarele
voastre”. Aceasta este o afirma\ie foarte semnificativ` pe care n-ar trebui s` o ignor`m. Isus
le-a spus ucenicilor s` nu stea prea mult pe l@ng` oameni nereceptivi fa\` de lucrurile
spirituale. Noi nu trebuie s` culegem fructele verzi, ci trebuie s` le g`sim pe cele coapte ]i s`
le recolt`m.
{nainte de a porni Saddleback, am condus cruciade ]i treziri spirituale [n multe
biserici. Deseori [mpreun` cu pastorul local petreceam dup`-amiezile f`c@nd vizite de
evanghelizare. De multe ori pastorul m` ducea la aceea]i cas` problem`, unde al\i p`stori
falimentaser` [n a c@]tiga pe oameni pentru Cristos. Era pur ]i simplu o pierdere de timp.
E]ti oare un bun ispravnic c@nd continui s` ba\i la cap pe cineva, care l-a respins pe
Cristos de zeci de ori, c@nd exist` o mul\ime de al\i oameni care a]teapt` s` aud`
Evanghelia pentru prima dat`? Eu cred c` Duhul Sf@nt dore]te s` ne c`l`uzeasc` la oamenii

80
pe care I-a preg`tit pentru a primi mesajul Evangheliei. Isus ne-a spus s` nu ne [ngrijor`m
despre cei care nu sunt deschi]i fa\` de mesajul nostru. Scutur`-\i praful de pe picioare ]i
mergi mai departe.
Strategia lui Pavel era s` mearg` acolo unde g`sea o u]` deschis` ]i [n nici un caz nu
irosea timp b`t@nd la por\i [nchise. {n acela]i fel, nu ar trebui s` ne concentr`m eforturile
asupra celor care nu sunt gata s` asculte. Exist` mult mai mul\i oameni [n lume care sunt
gata s`-l primeasc` pe Cristos, dec@t sunt credincio]i gata s` depun` m`rturie fa\` de
ace]tia.

{nva\` s` g@nde]ti ca un pe]te

Ca s` po\i prinde pe]te, este de ajutor s` le [n\elegi obiceiurile, preferin\ele ]i

schemele dup` care se hr`nesc. Unii pe]ti prefer` apa lini]tit`, calm`; al\ii prefer` s` [nnoate
[n r@uri repezi. Unii pe]ti se t@r`sc pe fundul lacurilor, iar al\ii prefer` s` se ascund` dup`
st@nci. A avea succes [n pescuit [nseamn` s` ai capacitatea s` g@nde]ti ca un pe]te.
Isus cuno]tea deseori ceea ce g@ndeau necredincio]ii (vezi Matei 9:4; 12:25; Marcu
2:8; Luca 5:22; 9:47; 11:17). El era foarte eficient [n rela\iile pe care le stabilea cu oamenii,
pentru c` el [n\elegea ]i era capabil s` dep`]easc` barierele mentale, pe care le aveau ei.
Coloseni 4:5 spune, “Fii [n\elept cum te por\i cu cei care nu sunt credincio]i, profit@nd
de fiecare ocazie.” Noi trebuie s` [nv`\`m s` g@ndim ca necredincio]ii ca s`-i putem
c@]tiga.
Problema este c` cu c@t e]ti credincios mai mult timp, cu at@t mai pu\in g@nde]ti ca
un necredincios. Interesele ]i valorile tale se schimb`. Deoarece am fost cre]tin aproape
toat` via\a, g@ndesc ca un cre]tin. Nu g@ndesc ca un necre]tin [n mod normal. Mai r`u, tind
s` g@ndesc ca un pastor ]i asta este chiar mai departe de concep\ia unui necredincios. {n
mod inten\ionat trebuie s` “schimb vitezele”, c@nd caut s` am leg`turi cu necre]tinii.
Dac` te ui\i la majoritatea publica\iilor cre]tine, acestea au fost scrise din perspectiva
unui credincios ]i nu din perspectiva unuia care nu merge la biseric`. S` consider`m de
exemplu un anun\ de biseric` care anun\` “Predicarea Cuv@ntului inerant al lui Dumnezeu!”
O astfel de afirma\ie cu siguran\` nu este atractiv` pentru necredincio]i. Personal eu cred c`
ineran\a Scripturii este un crez care nu se negociaz`, dar cei care nu merg la biseric` nici
m`car nu [n\eleg termenul. Terminologia spiritual` cu care cre]tinii sunt familiari este pur ]i
simplu nonsens pentru necredincio]i. Dac` vrei s` faci reclam` bisericii tale pentru cei din
lume, trebuie s` [nve\i s` g@nde]ti ]i s` vorbe]ti ca ei.
Deseori am auzit pastori pl@ng@ndu-se c` necre]tinii sunt mult mai [mpotrivitori la
Evanghelie ast`zi dec@t erau [n trecut. Nu cred c` este deloc adev`rat. Deseori,
[mpotrivirea este doar o comunicare ineficient`. Mesajul pur ]i simplu nu este recep\ionat.
Bisericile ar trebui s` [nceteze s` spun` c` oamenii sunt [nchi]i fa\` de Evanghelie ]i s`
[nceap` s` caute s` comunice pe aceea]i lungime de und` cu necredinciosul. Indiferent de
c@t de mult schimb` via\a mesajul nostru, nu va fi de nici un folos dac` transmitem pe un
alt canal dec@t cel la care sunt conecta\i necredincio]ii.
Cum [nve\i s` g@nde]ti ca necredincio]ii? Vorbe]ti cu ei! Una dintre cele mai mari
bariere [n evanghelizare este c` majoritatea credincio]ilor []i petrec timpul cu al\i cre]tini. Ei
nu au prieteni necredincio]i. Dac` nu petreci timp deloc cu cei necredincoi]i, nu vei [n\elege
cum g@ndesc ace]tia.
A]a cum am men\ionat [n capitolul 1, am pornit biserica Saddleback f`c@nd vizite la
domiciliu timp de dou`sprezece s`pt`m@ni ]i de asemena f`c@nd sondaje printre cei
necredincio]i din zona mea. Cu ]ase ani mai [nainte citisem cartea lui Robert Schuller,
Biserica ta are posibilit`\i reale (Your Church Has Real Possibilities), care povestea cum el
mersese din cas` [n cas` [n 1955 si cum [i [ntrebase pe oameni “De ce nu mergi la
biseric`?” ]i “Ce ai dori [n biseric`?” Am considerat aceasta o idee m`rea\` dar sim\eam c`
[ntreb`rile trebuiau reformulate, pentru cei sceptici din anii 80. Am notat cinci [ntreb`ri [n
carne\elul meu pe care s` le folosesc ca s` pornesc Saddleback:
1. Care crezi c` este cea mai mare nevoie [n aceast` zon`?
{ntrebarea aceasta [i f`cea pur ]i simplu pe oameni s` vorbeasc` cu mine.

81
 2. E]ti implicat activ [n vreo biseric`? Dac` ei spuneau “Da”, spuneam “mul\umesc” ]i
mergeam la alt` cas`. Nu m` mai deranjam s` pun celelalte trei [ntreb`ri pentru c`
nu voiam s` colorez sondajul cu opiniile credincio]ilor. Remarca\i c` nu [ntrebam
“E]ti membru [ntr-o biseric`?” Mul\i oameni care nu mai fuseser` la o biseric` de
dou`zeci de ani [nc` pretind c` sunt membri [ntr-o biseric`.
3. De ce crezi c` majoritatea oamenilor nu merg la o biseric`? Aceasta p`rea s` fie
mai pu\in amenin\`tor ]i jignitor dec@t “De ce nu te duci “tu” la o biseric`?” Ast`zi
mul\i ar r`spunde spun@nd, “Nu este treaba ta de ce nu merg!” Dar c@nd [i
[ntrebam ce credeau despre al\i oameni c` nu merg la biseric`, ei de obicei [mi
prezentau motivele lor personale.
4. Dac` te-ar interesa s` mergi la o biseric`, ce lucruri ai c`uta acolo? Numai aceast`
[ntrebare m` [nv`\a mai mult despre cum g@nde]te un necredincios dec@t toat`
preg`tirea mea de la seminar. Am descoperit c` majoritatea bisericilor ofereau
programe [n care necredincio]ii nu erau interesa\i.
5. Ce a] putea face pentru tine? Ce sfat ai putea s` dai unui pastor, care cu adev`rat
vrea s` fie de ajutor pentru oameni? Aceasta este [ntrebarea de baz`, pe care
biseric` trebuie s` o adreseze comunit`\ii. Studia\i Evangheliile ]i vede\i de c@te
ori a [ntrebat domnul Isus pe cineva, “Ce vrei s` fac pentru tine?” El a [nceput cu
nevoile oamenilor.

C@nd am f`cut sondajul, [l prezentam spun@nd: “Bun`, numele meu este Rick
Warren. Fac un sondaj de opinie [n comunitatea noastr`. Nu sunt aici ca s` v@nd ceva sau
s` v` [nrolez [n vreo organiza\ie. A] vrea doar s` v` pun cinci [ntreb`ri. Nu exist` r`spunsuri
gre]ite sau corecte ]i va dura doar dou` minute.”
Numeroase biserici au folosit aceste cinci [ntreb`ri de sondaj [n propriile lor
comunit`\i. O anumit` confesiune, cu care m-am consultat, a folosit aceste [ntreb`ri ca s`
porneasc` 102 de noi biserici doar [ntr-o singur` zi! Dac` nu ai f`cut sondaj niciodat` [n zona
ta printre necredincio]i, [\i sugerez s` faci unul.

Patru nemul\umiri de baz`

Am descoperit patru nemul\umiri de baz` referitoare la biserici din sondajul nostru de

la Saddleback Valley.

“Biserica este plictisitoare, mai ales predicile. Mesajele n-au leg`tur` cu via\a mea.”
Aceasta este nemul\umirea pe care am auzit-o cel mai mult. Este uimitor cum bisericile pot
folosi cea mai interesant` carte din lume ]i s`-i plictiseasc` pe oameni p@n` la lacrimi cu ea.
{n mod miraculos ei pot s` transforme p@ine [n pietre!
Problema cu pastorii plictico]i este c` [i face pe oameni s` cread` c` Dumnezeu este
plicticos. Din aceast` nemul\umire exprimat`, m-am hot`rat s` [nv`\ cum s` comunic
Cuv@ntul lui Dumnezeu [ntr-un mod practic, interesant. O predic` nu trebuie s` fie
plicticoas` ca s` fie biblic` ]i nici nu trebuie s` fie un mesaj arid ca s` fie doctrinar`. Cei
necredincio]i nu cer mesaje diluate, ci ei vor ceva practic. Ei vor s` aud` ceva luni, care s`
poat` aplica mar\i.
“ Membrii bisericii sunt neprieteno]i cu vizitatorii. Dac` merg la biseric` vreau s` fiu
primit astfel [nc@t s` nu m` simt st@njenit.” Mul\i necredincio]i mi-au m`rturisit c` biserica
era ca un clan. Atunci c@nd ace]tia nu cuno]teau terminologia “din biseric`”, c@ntecele sau
ritualurile, ei se sim\eau prost si sim\eau c` membrii se uitau la ei judec@ndu-i. Cea mai
mare emo\ie pe care o experimenteaz` cei necredincio]i atunci c@nd viziteaz` o biseric`
pentru serviciul divin este teama. Ca urmare, noi ne-am hot`rat ca la Saddleback s` facem
tot ce putem ca s`-i facem pe vizitatori s` se simt` bine veni\i [n mijlocul nostru, f`r` ca s`
se simt` privi\i.
“Biserica este mult mai interesat` [n banii mei dec@t [n mine.” Din cauz` eforturilor
foarte vizibile pentru str@ngerea fondurilor prin intermediul televiziunii ]i a altor organiza\ii
cre]tine, cei necredincio]i sunt extrem de sensibili atunci c@nd se fac apeluri pentru bani.

82
Bill Hybels a descoperit c` aceasta era nemul\umirea cea mai mare [n regiunea sa, atunci
c@nd a f`cut un sondaj similar. Mul\i cred c` pastorii sunt interesa\i “doar de bani”, ]i
cl`dirile de biseric` impun`toare n-au f`cut dec@t s` pun` benzin` pe foc. Noi ne-am hot`r@t
s` contracar`m aceast` nemul\umire men\ion@nd c` membrii bisericii nu sunt obliga\i s`
participe cu bani la colect`. Noi explic`m c` colecta este doar pentru cei care sunt parte din
familia bisericii ]i nu ne a]tept`m ca vizitatorii s` contribuie cu ceva.
“Ne [ngrijor`m de calitatea grijii acordate copilului.” Biserica Saddleback este plin` de
cupluri tinere, a]a c` nu ne-a surprins s` afl`m despre aceast` nemul\umire. Biserica trebuie
s` c@]tige [ncrederea p`rin\ilor. Saddleback a adoptat ]i publicat un set de principii
directoare pentru lucrarea noastr` cu copiii pentru a asigura siguran\` ]i calitate. Dac`
dore]ti s` c@]tigi cupluri tinere pentru Cristos, trebuie s` oferi un program excelent pentru
copiii acestora.

Isus le-a spus ucenicilor s`i s` fie strategici [n evanghelizare. “Iat`, Eu v` trimet ca pe
ni]te oi [n mijlocul lupilor. Fi\i dar [n\elep\i ca ]erpii, ]i f`r` r`utate ca porumbeii.”(Matei
10:16). {n fotbal, echipele de succes ]tiu cum s` “citeasc` ap`rarea.” Atunci c@nd echipa
defensiv` se aliniaz` pentru fiecare joc, funda]ii se uit` la echipa advers` ca s` vad` cum
sunt ace]tia alinia\i. Ei [ncearc` s` [n\eleag` mai [nainte cum va r`spunde ap`rarea ]i ce
obstacole s-ar putea s` [mpiedice executarea jocului. Dac` funda]ii nu fac aceasta, ei de
obicei se trezesc concedia\i!
{n evanghelizare, “citirea ap`r`rii” [nseamn` s` [n\elegi ]i s` anticipezi obiec\iile pe
care necredincio]ii le au [nainte ca ei s` le exprime. Asta [nseamn` s` [nve\i s` g@nde]ti ca
un necredincios.
Lucrul care mi s-a p`rut mie cel mai interesant referitor la sondajul nostru a fost acela
c` nici una din nemul\imirile necredincio]ilor din zona noastr` nu este de ordin teologic. N-
am [nt@lnit nici o singur` persoan` care s` spun` "Nu merg la biseric` pentru c` nu cred [n
Dumnezeu.” Totu]i am [nt@lnit mul\i oameni care mi-au spus, “Cred [n Dumnezeu, dar nu
simt c` biserica ar putea s`-mi dea ce am nevoie.” Majoritatea celor care nu merg la biseric`
nu sunt atei: Ei sunt dezinforma\i, respin]i de c`tre ceilal\i sau prea ocupa\i.
Folosind informa\iile pe care le-am cules [n urma sondajului, am trimis o scrisoare
deschis` c`tre comunitate exprim@nd preocup`rile majore ale celor, ce nu frecventeaz` o
biseric` ]i am anun\at un serviciu divin care s` contracareze motivele cele mai des
enumerate pentru care nu participau la programele unei biserici.
Am scris aceast` scrisoare prin credin\`. C@nd am trimis-o la adrese, nu avusesem
nici m`car un serviciu divin. Prin credin\`, am anun\at mai [nainte ce fel de biseric` ne
doream s` fim.
Am definit \inta noastr` [n prima propozi\ie a scrisorii men\ion@nd c` Saddleback este
“o biseric` pentru cei care nu frecventeaz` o biseric`”. Tonul general al scrisorii era de a]a
manier` [nc@t s` fie atractiv pentru cei ce nu frecventau o biseric`, nu ca s` atragem
cre]tini din alte biserici. De fapt, toate scrisorile pline de critici ]i m@nie, primite ca r`spuns
la aceast` scrisoare, au provenit de la cre]tini, care []i puneau [ntrebarea de ce nu am
men\ionat nimic despre Isus sau despre Biblie. Unii chiar se [ndoiau de propria mea
m@ntuire! Ei pur ]i simplu nu [n\elegeau ce [ncercam noi s` facem.
Ca urmare a scrisorii, 205 oameni au venit s` participe la primul serviciu divin al
Bisericii Saddleback ]i [n urm`toarele zece s`pt`m@ni, optzeci ]i doi dintre ei ]i-au predat
vie\ile [n m@inile lui Cristos. Rezultatele pe care le-am avut au f`cut s` compenseze faptul
c` anumi\i cre]tini s-au sup`rat pe noi. Trebuie s` te hot`r`]ti pe cine vrei s` impresionezi.
Scrisoarea spunea a]a:

20 martie 1980

Bun` ziua vecine!

{n sf@r]it!

83
 O nou` biseric` destinat` celor care au renun\at la serviciile religioase
tradi\ionale! Haide\i s` recunoa]tem. Mul\i oameni nu sunt activi [n biseric` [n aceste zile.

De ce?

Prea adesea …
- Predicile sunt plictisitoare ]i nu au relevan\` [n via\a de zi cu zi.
- Multe biserici par s` fie mai interesate de portofelul t`u dec@t de tine.
- Membrii acestora sunt neprieteno]i cu vizitatorii.
- Te [ntrebi de calitatea [ngrijirii care se acord` copiilor mici.

Crezi c` a merge la biseric` trebuie s` fie un lucru pl`cut?

Avem o veste bun` pentru tine!

Biserica comunit`\ii Saddleback este o biseric` nou`, proiectat` s` [mplineasc` nevoile

anilor 80. Noi suntem un grup de oameni prieteno]i, ferici\i, care am descoperit bucuria vie\ii
de cre]tin.
La Biserica Saddleback vei putea s`:

- [nt@lne]ti noi prieteni ]i s`-\i cuno]ti vecinii;

- te bucuri de muzic` ritmat` cu nuan\e contemporane;
- auzi mesaje practice, pozitive, care s` te [ncurajeze pentru fiecare s`pt`m@n`;
- [ncredin\ezi copiii [n grija unor lucr`tori devota\i.

De ce s` nu vii duminica aceasta

Te invit s` fii musafirul meu de onoare la prima noastr` [nt@lnire public`, [n vederea
celebr`rii slujbei de Pa]te, 6 aprilie ora 11:00. {n prezent ne [nt@lnim [n incinta Liceului
“Laguna Hills”. Dac` nu frecventa\i o biseric` v` rug`m s` [ncerca\i s` vede\i cum este la noi!

Descoperi\i diferen\a!

Cu sinceritate,
Rick Warren, Pastor

Prinde pe]tii pe limba lor

Aceasta este esen\a strategiei de evanghelizare a Bisericii Saddleback: Noi trebuie s`

fim gata s` prindem pe]tii pe limba lor. A]a cum am ar`tat [n ilustra\ia cu tat`l meu, o
pescuire de succes presupune s` faci lucruri care nu sunt prea comfortabile, ca s` po\i
ajunge la pe]ti. }tia\i c` pescarii obi]nui\i nu se aventureaz` mai departe de 1 km de un
drum asfaltat? Pescarii serio]i, totu]i, vor face tot ce este posibil pentru a prinde pe]te. C@t
de serios e]ti tu cu privire la Marea {ns`rcinare? C@t de serioas` este biserica ta? E]ti gata
s` faci orice ca s` c@]tigi oameni pentru Cristos?

{n\eleg@nd cultura lor ]i adaptarea la aceasta

Isus le-a spus ucenicilor, “{n oricare cetate ve\i intra ]i unde v` vor primi oamenii, s`
m@nca\i ce vi se va pune [nainte” (Luca 10:8). Spun@nd aceasta, Isus le d`dea mai mult
dec@t ni]te simple sfaturi referitor la ce s` m`n@nce, el le indica faptul c` trebuie s` fie
sensibili fa\` de cultura local`.. Astfel el le spunea s` se integreze printre cei, pe care doresc
s`-i c@]tige pentru Cristos, adapt@ndu-se obiceiurilor ]i culturii locale c@nd acestea nu
[nc`lcau principiile biblice.

84
 C@nd am slujit ca student misionar [n Japonia a trebuit s` [nv`\ s` m`n@nc ce mi se
punea [n fa\`. Nu-mi pl`cea totul, dar [i iubeam pe japonezii pe care voiam s`-i c@]tig
pentru Cristos, a]a c` m-am adaptat culturii lor.
Prea adesea [ng`duim ca diferen\ele dintre credincio]i ]i necredincio]i s` devin`
bariere [n a transmite mesajul oamenilor. Pentru unii cre]tini, orice discu\ie despre
“adaptare la cultur`” sun` ca ]i cum ar fi liberalism teologic. Aceasta nu este o temere nou`.
De fapt a fost ]i motivul pentru care apostolii au \inut consiliul de la Ierusalim din Fapte 15.
{n vremurile acelea chestiunea care se punea era, “E nevoie ca credincio]ii dintre neamuri
s` urmeze obiceiuri evreie]ti ]i cultura acestora, pentru a fi considera\i adev`ra\i cre]tini?”
Apostolii ]i b`tr@nii au r`spuns cu un foarte clar “Nici g@nd!” Din acel moment, cre]tinismul
a [nceput s` se adapteze la fiecare nou` cultur` [n m`sura [n care aceasta se r`sp@ndea [n
jurul lumii.
Evanghelia este [ntotdeauna comunicat` [n termenii unei culturi. Singura [ntrebare
care se pune este, “Care cultur`”? Nici o biseric` nu poate fi neutr` din punct de vedere
cultural. Va exprima o anumit` cultur` pentru c` este alc`tuit` din fiin\e omene]ti.
Timp de 2000 de ani cre]tinismul s-a adaptat la cultur` dup` cultur`. Dac` lucrul
acesta nu s-ar fi [nt@mplat noi [nc` am fi fost ast`zi o sect` din iudaism! Noi ignor`m 2000
de ani de istorie a bisericii atunci c@nd insist`m c` propria noastr` exprimare cultural` a
credin\ei este mai bun` sau mai biblic` dec@t altele.
Am remarcat c` ori de c@te ori merg la pescuit, pe]tii nu sar automat [n barc` sau nu
se arunc` pe mal pentru ca eu s`-i prind. Cultura lor (subacvatic`) este foarte diferit` de a
mea (aer). Se cere un efort inten\ionat din partea mea pentru a stabili un contact cu pe]tii.
{ntr-un fel sau altul eu trebuie s` v`d cum pot s` pun momeala chiar [n fa\a lor [n cultura
lor.
Bisericile care se a]teapt` ca necredincio]ii s` vin` pur ]i simplu la biseric`, doar
pentru c` ei au f`cut o construc\ie impun`toare ]i au o reclam` afara care spune “Deschis”,
se [n]eal` singure. Oamenii nu sar de bun` voie [n barca ta. Tu trebuie s` le penetrezi
cultura.
Ca s` po\i penetra cultura trebuie s` fii gata s` faci mici concesii [n ceea ce prive]te
stilul t`u pentru a te face ascultat. De exemplu, biserica noastr` a adoptat stilul neoficial, de
zi cu zi al vestimenta\iei ]i manierelor caracteristice comunit`\ii din sudul Californiei [n care
tr`im. Deoarece plaja este la doar c@\iva metri ]i vremea este [nsorit` ]i bl@nd` mai tot
timpul anului, oamenii nu se [mbrac` elegant ca [n alte p`r\i ale \`rii. A]a c` noi am proiectat
serviciile noastre pentru a reflecta acela]i stil neoficial. Dac` vezi b`rba\i [n costum ]i cu
cravat` [n Saddleback, este foarte probabil ca ei s` fie vizitatori de prin alte p`r\i.
Modul t`u de abordare va fi determinat de \inta pe care o ai

A prinde pe]tii pe limba lor [nseamn` s` la]i ca \inta s` fie aceea care s`-\i determine
modul de abordare. C@nd mergi la pescuit, folose]ti oare acela]i tip de momeal` pentru
fiecare tip de pe]te? Bine[n\eles c` nu. Folose]ti aceea]i m`rime de c@rlig la undi\`? Nu.
Trebuie s` folose]ti momeala ]i c@rligul, care se potrivesc cel mai bine pentru felul de pe]te
pe care vrei s`-l prinzi.
Pavel [ntotdeauna a [ng`duit ca \inta sa s` determine modul s`u de abordare. El
descrie strategia sa [n 1 Cor. 9:19-22:
“C`ci, m`car c` sunt slobod fa\` de to\i, m-am f`cut robul tuturor, ca s` c@]tig pe cei
mai mul\i. Cu iudeii m-am f`cut ca un iudeu, ca s` c@]tig pe iudei; cu ceice ce sunt sub lege,
m-am f`cut ca ]i cum a] fi fost sub Lege (m`car c` nu sunt sub Lege), ca s` c@]tig pe cei ce
sunt sub Lege; cu ceice sunt sunt f`r` Lege, m-am f`cut ca ]i cum a] fi fost f`r` Lege, (m`car
c` nu sunt f`r` o lege a lui Dumnezeu, ci sunt sub Legea lui Hristos), ca s` c@]tig pe cei f`r`
lege. Am fost slab cu cei slabi, ca s` c@]tig pe cei slabi. M-am f`cut tuturor totul, ca, oricum,
s` m@ntuiesc pe unii din ei.”
Unii critici ar putea s` spun` c` Pavel se purta ca un cameleon, adic` prin faptul c` se
comporta diferit cu diferite grupuri era f`\arnic [n lucrarea lui. Nu este [ns` cazul. Pavel era
strategic. Motiva\ia lui era dorin\a pe care o avea s` vad` pe to\i oamenii m@ntui\i. {mi
place mult parafrazarea din versiunea “Living Bible” [n englez`, care [n versetele din

85
1Corinteni 9:22-23 spune: “Da, indiferent de cum este o persoan`, [ncerc s` g`sesec o baz`
comun` cu aceasta, astfel [nc@t, s` pot s`-i spun despre Cristos ]i astfel Cristos s` poat`
m@ntui pe acea persoan`. Fac lucrul acesta ca Evanghelia s` ajung` la ei ]i pentru
binecuv@ntarea pe care eu [nsumi o primesc c@nd v`d pe al\ii venind la Cristos.”
Am citit odat` evangheliile ca s` descop`r abordarea standard pe care Isus o aplica [n
evanghelizare. Ceea ce am aflat a fost faptul c` Isus nu avea o metod` standard de
abordare atunci c@nd m`rturisea despre vestea bun` oamenilor. El [ncepea pur ]i simplu
acolo unde fiecare persoan` se g`sea. C@nd a [nt@lnit pe femeia aceea la f@nt@n`, el a
vorbit despre ape vii; c@nd era cu pescarii a vorbit despre pescuit; c@nd era cu lucr`tori ai
p`m@ntului, el le-a vorbit despre cum s` se semene s`m@n\a.

{ncep@nd cu nevoile celor care nu frecventeaz` o biseric`

Ori de c@te ori Isus se [nt@lnea cu un om, el [ncepea cu durerile, nevoile ]i interesele
lui. C@nd ]i-a trimis ucenicii la lucru le-a spus acela]i lucru: “Vindeca\i pe bolnavi, [nvia\i pe
mor\i, cur`\a\i pe lepro]i, scoate\i afar` dracii. F`r` plat` a\i primit, f`r` plat` s` da\i.” (Matei
10:8).
Remarca\i accentul pus pe nevoile ]i durerile oamenilor. C@nd ai o durere, fie c` este
de natur` emo\ional`, fie c` este de natur` fizic`, nu te intereseaz` [n\elesul cuvintelor [n
greac` sau ebraic`. Tu vrei pur ]i simplu s` te faci bine. Isus [ntotdeauna a slujit nevoilor ]i
durerilor oamenilor. C@nd un lepros a venit la Isus, acesta nu a [nceput s` \in` o prelegere
despre legile cur`\iei din Levitic. El pur ]i simplu l-a vindecat pe acel om! C@nd se [nt@lnea
cu bolnavi, [ndr`ci\i, sau oameni cu alte probleme, el se raporta la ace]tia exact acolo unde
aveau nevoie [n mod specific. El nu a spus, “{mi pare r`u, asta nu se potrive]te cu
programul meu de predic`. At`zi continu`m seria noastr` de studii din cartea Deuteronom.”
Dac` biserica ta este serioas` [n ce prive]te c@]tigarea celor pierdu\i, trebuie s` fii
gata s` te raportezi la oameni, care au o mul\ime de probleme. Pescuitul este deseori o
munc` nu prea curat` ]i care nici nu miroase prea bine. Multe biserici vor ca pe]tii pe care-i
prind s` fie deja cur`\a\i, t`ia\i ]i g`ti\i. De aceea nu c@]tig` niciodat` pe nimeni.

{n\eleg@nd ]i r`spunz@nd la problemele emo\ionale ale celor care nu

frecventeaz` biserica

La biserica noastr` noi lu`m foarte [n serios problemele celor care de obicei nu
frecventeaz` biserica, chiar ]i atunci c@nd acestea sunt din cauza ignoran\ei. Necredincio]ii
au dificult`\i cu bisericile care le cer bani, cu bisericile care folosesc sentimentul de vinov`\ie
sau team` pentru a-i motiva pe oameni, cu bisericile care se a]teapt` ca ei s` participe la
fiecare [nt@lnire pe care biserica o are, ]i cu bisericile care-i pun pe noii veni\i s` se ridice ]i
s` se prezinte.
Strategia noastr` este s` contracar`m eventualele dificult`\i pe care oamenii le-ar
putea avea, c@t de repede posibil. De exemplu, [n sondajele noastre printre necredincio]i,
am descoperit c` etichetele confesionale poart` o [nc`rc`tur` negativ` pentru mul\i dintre
cei ce nu frecventeaz` o biseric` [n sudul Californiei. Lucrul acesta ne-a f`cut s` alegem o
denumire neutr` pentru biseric`, ]i anume Biserica Saddleback.
Nu [mi este ru]ine cu mo]tenirea mea de baptist sudist, ]i noi explic`m clar [n cursul
orelor de ini\iere pentru cei care doresc s` devin` membri, c` Saddleback este afiliat` at@t
doctrinar c@t ]i financiar Conven\iei Baptiste de Sud. Dar cand am [ntrebat un locuitor al
Californiei de Sud, ce [nseamn` termenul de baptist sudist pentru tine?”, am fost surprins s`
v`d concep\iile gre]ite [n sensul acesta. Mul\i necredincio]i, mai ales cei care proveneau
dintr-un mediu catolic, mi-au m`rturisit c` nu se g@ndeau s` viziteze o biseric` baptist`
sudist` niciodat`.
Asta mi-a dat mie dou` posibilit`\i: Puteam s` petrec ani buni [nv`\@nd comunitatea
noastr` ce [nsemna [ntr-adev`r Conven\ia Baptist` Sudist`, [nainte ca ei s` vin` s` viziteze
biserica noastr`, sau s` clarific p`rerile lor gre]ite dup` ce ei [l accept` pe Cristos. Noi am
ales a doua variant`.

86
 Am fost eu criticat pentru alegerea mea? Ce crede\i? Unii bine inten\iona\i m-au
acuzat de tot felul de erezii teologice ]i abateri de la integritate, dar oamenii ace]tia oricum
nu reprezentau \inta mea. Nu [ncercam s` atrag cre]tini sau s` \intesc la al\i bapti]ti. C@\iva
dintre ace]tia mi-au devenit prieteni atunci c@nd au [n\eles pe cine vreau s` c@]tig pentru
Cristos. Alegerea unei denumiri neutre a fost o strategie de evanghelizare, nu un compromis
teologic.
{n 1988, un sondaj Gallup a ar`tat faptul c` 33% din to\i protestan\ii []i schimbaser`
afilia\ia confesional` [n timpul vie\ii. Sunt sigur c` num`rul acesta este mult mai crescut
acum. Datorit` popularit`\ii [n cre]tere pentru produsele universale, este evident c`
genera\ia de ast`zi nu manifest` loialitate fa\` de o “denumire” anume. Pentru majoritatea
oamenilor, valoarea este un lucru mult mai important. Pu\ini sunt cei, care aleg o biseric`
bazat pe eticheta confesional`, pe care aceasta o poart`. Ei aleg biserica care sluje]te cel
mai bine nevoilor lor.

Schimb` metodele ori de c@te ori este necesar

Dac` ai pescuit vreodat` o zi [ntreg`, ]tii c` din c@nd [n c@nd, trebuie s` schimbi
momeala pe m`sur` ce ziua se duce. Ceea ce pe]tii mu]c` diminea\a se pare c` ignor` dup`-
amiaza t@rziu. Problema cu multe biserici ast`zi este c` ele [nc` [ncearc` s` foloseasc` [n
anii 90 momeal` ]i c@rlige din anii 50 - ]i pe]tii nu se mai prind. Cel mai mare du]man al
succesului nostru din viitor este deseori succesul nostru din trecut.

Folose]te mai mult dec@t un carlig

Acolo unde am crescut eu, folosirea mai mult dec@t a unui carlig se numea “pescuit
[n linie”. Aceasta consta [n ata]area mai multor c@rlige la o singur` undi\`. Conceptul era
c`, cu c@t mai multe c@rlige aveai [n ap`, cu at@t mai mult cre]tea posibilitatea s` prinzi
pe]te.
Datorit` progresului tehnologic, americanii au mai multe op\iuni dec@t aveau mai
[nainte. {nainte erau doar trei re\ele de televiziune, acum [ns` cred c` pot beneficia de
peste cincizeci de programe, iar cu fibra optic`, care foarte cur@nd s-ar putea s` se extind`,
vor putea beneficia de trei ori mai mult dec@t [n prezent.
{nainte aveam doar Coca-cola [ns` acum avem ]i coca-cola dietetic`, coca-cola cu
cire]e, coca-cola clasic, coca-cola dietetic` ]i f`r` cofein`, ]i a]a mai departe.
Anul trecut am v`zut un raport televizat referitor la op\iunile disponibile pentru
consumatori [n zilele noastre. Documentarul estima c` [n fiecare s`pt`m@n` 200 de noi
produse de b`c`nie intr` pe pia\` ]i [n fiecare an se public` 300 de noi reviste. Numai
corpora\ia Levi are 70.000 de produse de diferite m`rimi, forme, tipuri ]i materiale. Noi tr`im
[ntr-o lume cu op\iuni multiple.
Aceste schimb`ri au dat na]tere la o genera\ie care se a]teapt` s` i se ofere mai multe
op\iuni [n toate domeniile. Din nefericire, atunci c@nd este vorba de servicii de [nchinare,
majoritatea bisericilor ofer` doar dou` op\iuni: Accep\i sau pleci! Dac` nu po\i participa la
serviciul divin de la ora 11:00, pur ]i simplu nu ai noroc.
Nu este proxenetism pentru consumatori oferirea serviciilor divine multiple sau chiar
multiple stiluri de [nchinare. Este strategic ]i lipsit de egoism, ]i de altfel vom c@]tiga mai
mul\i oameni pentru Cristos. |elul nu este s` facem lucrul acesta c@t se poate de dificil, ci
c@t se poate de simplu ]i u]or ca cei care nu frecventeaz` o biseric` s` aud` despre Cristos.
Bisericile care cresc ofer` programe multiple, servicii multiple, ]i c@teodat` chiar ]i
mai multe locuri de [nt@lnire. Ele []i dau seama c` este nevoie de tot felul de abord`ri
pentru a c@]tiga tot felul de oameni. Jerry Falwell nume]te aceasta “evanghelizare de
satura\ie”: folosind orice fel de mijloc pus la dispozi\ie pentru a c@]tiga, orice persoan`, [n
orice vreme.
De ce pescuim noi de obicei cu un singur c@rlig? De ce majoritatea bisericilor au
foarte pu\ine programe de evanghelizare sau chiar deloc? Eu cred c` lucrul acesta se

87
[nt@mpl` pentru c` noi punem o [ntrebare gre]it`. Prea adesea prima [ntrebare care se
pune este, “C@t va costa?” {ntrebarea corect` care s` se pun` ar trebui s` fie “Pe cine va
c@]tiga pentru Cristos?” C@t valoreaz` un suflet? Nu se merit` oare s` cheltuie]ti 500 de
dolari pe o reclam` [n ziar, dac` [n urma acesteia se c@]tig` un om pentru Domnul?
Ca s` c@]tigi pe cei din comunitatea ta pentru Cristos cost`

Dac` biserica ta este hot`r@t` cu seriozitate s` dezvolte o strategie de evanghelizare

viabil`, lucrul acesta va costa. A] vrea s` [nchei capitolul acesta cu c@teva g@nduri referitor
la finan\area strategiei tale.
{n primul r@nd banii cheltui\i [n evanghelizare nu sunt niciodat` o cheltuial`, ci
[ntotdeauna sunt o investi\ie. Oamenii pe care i-ai c@]tigat vor face mult mai mult dec@t ai
investit tu ca s`-i c@]tigi. {nainte ca s` \inem primul serviciu divin la Saddleback, cei care
ne [nt@lneam la grupul de studiu din cas`, am f`cut datorii de 6.500 de dolari pentru acea
prim` [nt@lnire. De unde am luat banii? Am folosit c`r\ile noastre de credit personale! Noi
am avut credin\a c` d`rnicia celor pe care i-am c@]tigat pentru Cristos va face posibil ca cei
ce au cheltuit din banii personali s` poat` s` primeasc` [napoi.
Una din minunile care s-au petrecut la serviciul divin la care am f`cut repeti\ie [n
vederea deschiderii oficiale, a fost un b`rbat care nu participase la [nt@lnirile nostre din
cas`, ]i care a oferit un cec de 1000 de dolari. Dup` ce serviciul acesta divin s-a terminat,
persoana care era responsabil` cu num`rarea banilor a venit la mine ]i mi-a ar`tat cecul. Eu
i-am spus, “O s` mearg`!” }i dup` cum am sperat [n urm`toarele patru luni am putut s` d`m
[napoi fiec`rui membru care a contribuit cu bani personali, ceea ce [i datoram. A] vrea s`
remarca\i c` nu pledez pentru ca biserica voastr` s` foloseasc` c`r\i de credit pentru a o
finan\a. {ncerc doar s` ilustrez c@t am fost noi de dornici s` pl`tim pre\ul pentru a c@]tiga
oameni pentru Cristos.
Atunci c@nd fondurile scad [n cadrul unei biserici, deseori primul lucru care este
redus, este bugetul pentru evanghelizare ]i reclam`. Acesta este ultimul lucru pe care ar
trebui s`-l reduce\i, pentru c` este sursa de s@nge nou ]i via\` nou` pentru biserica ta.
Al doilea lucru pe care trebuie s`-l realizezi, atunci c@nd te gande]ti la finan\area
bisericii, este acela c` oamenii d`ruiesc pentru o viziune ]i nu pentru o nevoie. Dac` nevoia
ar fi aceea care ar motiva oamenii s` d`ruiasc`, atunci bisericile ar avea mul\i bani. Nu
institu\iile cu cele mai mari nevoi atrag contribuabili, ci cele cu viziunea cea mai m`rea\`.
Bisericile care ]tiu s` profite din ceea ce au deja, sunt bisericile care atrag cele mai multe
contribu\ii. De aceea Isus a zis, “V` spun c` celui ce are i se va da; dar de la cel ce n-are, se
va lua chiar ]i ce are.” (Luca 19:26)
Dac` biserica ta este [n mod constant [n lips` de lichidit`\i, verific`-\i viziunea. Este
aceasta clar`? Este ea comunicat` eficient? Banii curg atunci c@nd exist` idei, date de
Dumnezeu, inspirate de Duhul Sf@nt. Bisericile cu probleme financiare, adesea au o
problem` [n ce prive]te viziunea lor.
{n al treilea r@nd, atunci c@nd cheltuie]ti c@\iva lei pentru evanghelizare,
rezultatele sunt pe m`sura investi\iei pe care ai f`cut-o. {n Matei 17, Isus I-a spus lui Petru
s` caute o moned` [n gura unui pe]te pentru a pl`ti d`rile c`tre romani. Versetul 27 spune c`
Isus I-a zis lui Petru: “Du-te la mare, arunc` undi\a, ]i trage afar` pe]tele care va veni [nt@i;
deschide-i gura, ]i vei g`si [n ea o rubl` pe care ia-o, d`-le-o lor, pentru Mine ]i pentru tine.”
Eu cred c` este o lec\ie important` [n aceast` povestire: Monezile sunt [ntotdeauna [n gurile
pe]tilor. Dac` te vei concentra pe pescuit(evanghelizare), Dumnezeu va pl`ti chitan\ele ]i
facturile tale.
{n cele din urm` nu uita mottoul extraordinar al misionarului Hudson Taylor:
“Lucrarea lui Dumnezeu, f`cut` dup` voia Sa, nu va fi privat` de ajutorul S`u.

Pescuitul este o chestiune serioas`

{ntotdeauna mi-a pl`cut analogia evanghelizare cu “pescuit” a Domnului Isus, dar am

am o re\inere [n sensul acesta: pescuitul este doar un hobby pentru mul\i oameni, ceva ce
ace]tia fac [n timpul liber. Nimeni nu vede pescuitul ca o responsabilitate. Totu]i pescuirea

88
oamenilor este o afacere serioas`. Acesta nu este doar un hobby pentru cre]tini, ci trebuie
s` fie modus vivendi pentru noi!

PARTEA A PATRA
Aducerea oamenilor la biseric`

CAPITOLUL XII
Cum a atras Isus mul\imile de oameni

Dup` El au mers multe noroade. (Matei 4:25)

}i gloata cea mare [l asculta cu pl`cere. (Marcu 12:37)

Una din caracteristicile impresionante ale lucr`rii lui Isus era aceea c` atr`gea
mul\imile. Mul\i, foarte mul\i oameni erau atra]i. Versiunea englez` “King James” [i nume]te
pe ace]tia “multe noroade.” Mul\imile de oameni pe care le atr`gea Isus erau a]a de
numeroase, [nc@t la un moment dat El a fost [mbulzit de c`tre acestea (Luca 8:42). Cei care
erau [n c`utare dup` adev`r, ascultau cu mult` pl`cere cuvintele Lui ]i se adunau ori [ncotro
mergea el, chiar dac` asta presupunea s` parcurg` distan\e mari. C@nd Isus a [nmul\it
p@inile pentru cei cinci mii de oameni, num`rul acela includea doar b`rba\ii (Matei 14:21).
Dac` ad`ug`m femeile ]i copiii, care cu siguran\` c` au fost acolo, se poate s` fi fost mai
mult de 15, 000 de oameni aduna\i la acea [nt@lnire! Lucrarea de slujire a lui Isus avea
acea calitate, c` atr`gea mul\imile la El.
O lucrare ca a lui Cristos atrage [nc` mul\imile. Nu trebuie s` te folose]ti de
giumbu]lucuri sau s`-\i compromi\i convingerile pentru a str@nge o mul\ime laolalt`. De
asemenea nu trebuie s` diluezi mesajul. Am descoperit chiar c` nici nu ai nevoie de o cl`dire
de biseric` ca s` aduni mul\imile! Dar trebuie s` le sluje]ti oamenilor a]a cum le-a slujit Isus.
Ce-i atr`gea pe oameni la Isus? Isus f`cea trei lucruri atunci c@nd era cu mul\imile: {i
iubea (Matei 9:36), le [mplinea nevoile (Matei 15:30; Luca 6:17-18), ]i [i [nv`\a [ntr-un mod
practic ]i interesant (Matei 13:34; Marcu 10:1; 12:37). Aceste trei ingrediente vor atrage
mul\imile ]i ast`zi.

Isus atr`gea mul\imile prin dragostea pe care o ar`ta necredincio]ilor

Isus [i iubea pe cei pierdu\i ]i Lui [i f`cea pl`cere s` petreac` timp cu ei. Din Evanghelii
este evident c` lui Isus [i f`cea pl`cere s` fie cu necredincio]ii mult mai mult dec@t [i pl`cea
s` fie cu liderii religio]i. El mergea la petrecerile lor ]i era numit “prietenul p`c`to]ilor” (Luca
7:34). C@\i oameni te-ar numi pe tine a]a?
Oamenii sim\eau c` lui Isus [i f`cea pl`cere s` fie cu ei. Chiar ]i copila]ii voiau s` fie
[mprejurul Lui, ]i lucrul acesta vorbe]te foarte mult despre ce fel de om era El. Copiii
instinctiv par s` graviteze [n jurul oamenilor care sunt plini de dragoste ]i care-i accept` pe
al\ii a]a cum sunt.

89
 Iubindu-i pe necredincio]i a]a cum a f`cut-o Isus
Iubindu-i pe necredincio]i a]a cum a f`cut-o Isus este cheia cea mai neglijat` [n
vederea cre]terii bisericii. F`r` pasiunea sa pentru cei pierdu\i, noi nu vom fi gata s` facem
sacrificiile necesare pentru ca s`-i c@]tig`m pe ei.
Porunca de a ne iubi este porunca cea mai des [nt@lnit` [n Noul Testament, fiind
men\ionat` de cinzeci ]i cinci de ori. Dac` nu-i iubim pe oameni, nimic altceva nu conteaz`.
“Oricine nu iube]te nu-L cunoa]te pe Dumnezeu, pentru c` Dumnezeu este dragoste” (1
Ioan 4:8). C@nd i-am botezat [n biseric` pe noii converti\i ]i c@nd i-am [ntrebat ce i-a atras
cel mai mult [n familia bisericii noastre, nici unul n-a spus “Din cauza teologiei reformate [n
care crezi” sau “ Din cauza cl`dirilor voastre frumoase” sau “ Datorit` calendarului vostru ]i
al activit`\ilor pe care le desf`]ura\i.” Cel mai [nt@lnit r`spuns era “Am sim\it dragoste fa\`
de mine, ]I acesta este lucrul care m-a atras la aceast` biseric`.”
Remarca\i accentul pus [n aceast` afirma\ie. Dragostea membrilor no]tri este
concentrat` asupra noilor veni\i, nu numai asupra lor [n]i]i. Cunosc multe biserici [n care
membrii se iubesc unii pe al\ii; ]i au o p`rt`]ie extraordinar`, dar bisericile sunt pe moarte,
pentru c` dragostea este [ndreptat` [nspre interior. P`rt`]ia [n aceste biserici a devenit at@t
de str@ns` [nc@t noii veni\i nu pot penetra in cercurile deja existente. Ace]tia nu atrag pe
necredincio]i, pentru c` nu-i iubesc.
Desigur, orice adunare crede c` este plin` de dragoste. Asta din cauz` c` cei care cred
c` adunarea nu are dragoste, nu mai sunt [n adunare! {ntreba\i pe unii membri
reprezentativi, ]i ace]tia vor spune, “Biserica noastr` este foarte prietenoas` ]i plin` de
dragoste.” Ceea ce ei vor s` spun` este, “Ne iubim unii pe al\ii. Suntem prieteno]i ]i plini de
dragoste fa\` de oamenii care sunt deja aici.” Ei [i iubesc pe aceia cu care se [n\eleg bine,
dar acea p`rt`]ie cald` nu se transform` automat [n dragoste pentru necredincio]i ]i
vizitatori.
Unele biserici subliniaz` lipsa necredincio]ilor din mijlocul lor ca fiind o dovad` a
faptului c` acestea sunt biblice, urm@nd dreapta credin\`, sau c` sunt pline de Duh Sf@nt.
Ele sus\in c` dimensiunea lor mic` este o dovad` c` sunt o biseric` pur`, care nu a
compromis ceea ce crede. De fapt lucrul acesta poate s` [nsemne c` ei nu iubesc pe cei
pierdu\i [ndeajuns ca s`-i c@]tige pentru Cristos. Motivul real pentru care multe biserici nu
au necredincio]i [n mijlocul lor, este acela c` de fapt nu doresc aceasta! Nu le place s` aib`
de a face cu necredincio]i ]i simt c` atragerea necredincio]ilor ar putea s` le perturbe rutina
lor [n care se simt confortabil. Aceast` form` de egoism, [mpiedic` multe biserici ca s`
creasc`.

Cea mai neglijat` cheie [n cre]terea bisericii: Trebuie s`-I iubim pe necredincio]i a]a
cum I-a iubit Isus.

Acum mul\i ani, Dean Kelly a publicat un studiu care ar`ta c` bisericile cresc ca
urmare a faptului c` sunt conservatoare [n doctrin`; ei ]tiu [n ce cred ]i nu le este ru]ine de
aceasta. Eu cred c` Kelly avea dreptate doar pe jum`tate. Sunt foarte multe biserici, care au
o baz` biblic` solid`, care totu]i mor pe butucul vi\ei de vie. Bisericile care cresc sunt acelea
care au convingeri conservatoare ]i au dragoste pentru cei din afar`. Win Arn a f`cut un
studiu exhaustiv care confirm` faptul acesta: Bisericile mari sunt construite pe dragoste –
dragoste pentru Dumnezeu, dragoste unii pentru al\ii ]i dragoste pentru cei necredincio]i.
Unul din motivele principale, pentru care Saddleback a experimentat o cre]tere a]a de
mare este faptul c` noi ar`t`m dragoste pentru cei necredincio]i. Noi [i iubim pe vizitatori, ]i
[i iubim pe cei pierdu\i. Timp de 15 ani i-am urm`rit pe membrii no]tri exprim@ndu-]i
dragostea [n diverse moduri practice: aranj@nd scaune ]i echipament de }coal` duminical`,
[n fiecare week-end [n diverse locuri, fiind gata s` foloseasc` ]aptezeci ]i nou` de locuri
diferite, astfel [nc@t biserica s` poat` cre]te ]i s` poat` c@]tiga c@t mai mul\i oameni
pentru Cristos, i-am v`zut gata s` ofere locurile lor de parcare celor noi veni\i, s` ofere

90
scaunele lor, sau chiar i-am v`zut oferind hainele lor [n zilele mai r`coroase c@nd \ineam
serviciile divine [n corturi.
Este un mit c` bisericile mari sunt [ntotdeauna reci ]i impersonale, ]i c` bisericile mici
sunt [n mod automat calde ]i pline de dragoste. M`rimea nu are nimic de-a face cu
dragostea ]i prietenia. Motivul pentru care unele biserici r`m@n mici, este faptul c` nu sunt
pline de dragoste. Dragostea [i atrage pe oameni [n biseric`, ca un magnet foarte puternic.
Lipsa dragostei [i [ndep`rteaz` pe oameni.

Cre@nd o atmosfer` plin` de acceptare

Plantele au nevoie de un climat adecvat ca s` poat` cre]te ]i la fel au nevoie ]i

bisericile. Climatul adecvat pentru cre]terea bisericii este o atmosfer` de acceptare ]i
dragoste. Bisericile care cresc sunt cele care iubesc; bisericile care iubesc, sunt bisericile
care cresc. Lucrul acesta pare evident, dar adesea este trecut cu vederea: Pentru ca biserica
s` creasc`, trebuie s` fii amabil cu oamenii atunci c@nd ace]tia vin la biseric`!
{n sondajul pe care l-am f`cut printre necredincio]i [nainte de a [ncepe biserica
Saddleback, a doua cea mai frecvent` nemul\umire, pe care am auzit-o a fost: “Membrii
bisericii sunt neprieteno]i cu vizitatorii. Sim\im c` noi nu ne potrivim aici.” Cu mult [nainte
ca pastorii s` predice, vizitatorii decid deja dac` se vor mai [ntoarce sau nu. Ei se [ntreab`,
“Sunt potrivit aici?”
La Saddleback noi [ncerc`m din greu s` prevenim aceast` nemul\umire. Ne-am
g@ndit la o strategie pentru a crea un climat de dragoste ]i acceptare pe care vizitatorii s`-l
simt`. Noi monitoriz`m eficien\a noastr` [n fiecare s`pt`m@n`, rug@ndu-i pe vizitatori s` ne
spun` prima lor impresie, anonim` ]i onest`, cu privire la biserica noastr`.

Cu mult [nainte ca pastorul s` predice, vizitatorii se hot`r`sc deja, dac` se vor

[ntoarce [n biseric`.

Atunci c@nd trimitem o scrisore de mul\umire celor care ne-au vizitat pentru prima
dat`, includem [n plic ]i o carte po]tal`, cu timbrul ata]at pe ea, [n care ace]tia s`-]i exprime
primele impresii. Pe cartea po]tal` se spune, “Biserica noastr` vrea s` v` slujeasc` mai bine,
a]a c` v` rug`m frumos, pute\i s` ne spune\i p`rerea dumneavoastr`?” Sunt doar trei
[ntreb`ri pe cartea po]tal`: “Care a fost primul lucru pe care l-a\i remarcat?” “Ce v-a pl`cut
cel mai mult?” “Ce v-a pl`cut cel mai pu\in?” Deja am primit mii din aceste c`r\i po]tale ]i
aproape 90% din r`spunsurile date la prima [ntrebare sunt varia\iuni pe urm`toarea tem`:
“Am remarcat c`ldura ]i prietenia oamenilor.” R`spunsul acesta nu este un accident. Este
rezultatul unei strategii inten\ionate care vrea s` arate dragoste vizitatorilor [ntr-un mod, pe
care ace]tia s`-l poat` [n\elege.
Pentru a avea impact asupra unui vizitator, dragostea trebuie s` fie exprimat` [ntr-un
mod practic. Chiar dac` o biseric` [n mod autentic simte compasiune pentru cei care nu
frecventeaz` o biseric`, compasiunea aceasta s-ar putea s` fie exprimat` [n moduri pe care
ace]tia s` nu le poat` [n\elege. Noi inten\ionat trebuie s` ac\ion`m [ntr-un mod care s` arate
dragostea noastr` fa\` de vizitatori ]i fa\` de cei care nu-l cunosc pe Cristos. Dragostea este
mai mult dec@t un sentiment; este un comportament. {nseamn` s` fii sensibil fa\` de
nevoile altcuiva ]i s`-l prive]ti pe acesta mai presus de tine [nsu\i. {n capitolul urm`tor voi
sugera cateva c`i practice, prin care noi am f`cut aceasta la Saddleback.

Pastorul trebuie s` fie plin de dragoste

Pastorul bisericii este cel care d` tonul ]i imprim` atmosfera [ntr-o adunare. Dac` e]ti
pastor ]i vrei s` cuno]ti c@t de cald` este biserica ta, pune termometrul la tine ]i vei vedea.
Am vizitat unele biserici unde lipsa de dragoste a pastorului este motivul principal pentru
care biserica nu cre]te. Unii pastori prin comportamentul lor ]i lipsa de c`ldur`, aproape sunt
o garan\ie a faptului c` vizitatorii nu vor mai reveni. }i [n unele biserici mai mari, am c`p`tat
impresia c` pastorului [i place audien\a [n general, dar nu-i plac oamenii [n particular.

91
 Deseori aud m`rturii ale pastorilor care recunosc faptul c` “Ador s` predic!” Lucrul
acesta nu m` impresioneaz` foarte tare. S-ar putea s` [nsemne doar c` le place aten\ia, pe
care oamenii le-o dau sau excesul de adrenalin`, pe care-l simt ca urmare a faptului c` stau
[n fa\a oamenilor. Ceea ce a] vrea eu s`-i [ntreb pe ace]ti pastori este: {i iube]ti pe oamenii
c`rora le predici? Aceasta este o chestiune cu mult mai important`. Biblia spune, “Chiar dac`
a] vorbi [n limbi omene]ti ]i [ngere]ti, ]i n-a] avea dragoste, sunt o aram` sun`toare sau un
chimval z@ng`nitor” (1Cor. 13:1). {n ochii lui Dumnezeu, o predicare excelent` f`r`
dragoste, este doar zgomot.
De c@te ori vorbesc la serviciile divine de la Saddleback, eu [mi spun c@teva cuvinte
mie [nsumi. Nu predic niciodat` sau nu-i [nv`\ pe oameni, f`r` s` m` g@ndesc la
urm`toarele:
“Tat`, eu te iubesc pe tine ]i tu m` iube]ti pe mine. Eu [i iubesc pe oamenii ace]tia ]i
tu de asemenea [i iube]ti. Iube]te-i pe oamenii ace]tia prin mine.
Acesta nu este un simplu public de care s` m` tem, ci o familie pe care s` o iubesc. {n
dragoste nu este team`; dragostea des`v@r]it` alung` orice team`.”
Roger Ailes, consilier [n comunica\ii at@t pentru pre]edintele Reagan, c2t ]i pentru
pre]edintele Bush, crede c` cel mai influent factor [n vorbirea public` este “a fi pl`cut.” Dac`
oamenii te plac, te vor asculta. Dac` nu te plac, te vor ignora sau vor diminua importan\a
mesajului t`u. Cum po\i s` devii pl`cut oamenilor? Este simplu: Iube]te-i pe oameni. Atunci
c@nd oamenii ]tiu c` ]i iube]ti, ei te ascult`.
Da\i-mi voie s` v` sugerez c@teva metode practice, prin care pastorii pot s`
demonstreze dragostea, pe care o au fa\` de adunarea lor.
Memoreaz` nume. Faptul c` re\ii nume arat` c` e]ti interesat [n oameni. Nimic nu
sun` mai dulce [n urechile unui vizitator, care vine a doua oar`, dec@t s` aud` cum [i
roste]ti numele. Deoarece eu nu am o memorie foarte bun`, m` str`duiesc din greu s`
memorez nume. In anii de [nceput la Saddleback, am f`cut fotografii ]i apoi am f`cut ca un
fel de c`r\i po]tale de aducere aminte, care s` m` ajute s` re\in numele acestora. }tiam
numele fiec`rei persoane din adunarea noastr` p@n` c@nd am ajuns la cifra de 3000, iar
dup` aceea creierul meu n-a mai rezistat! Celor care frecventeaz` cursurile de catichez` [i
rog s`-mi spun` numele [n trei ocazii diferite ca s` le pot re\ine mai u]or. C@nd te str`duie]ti
s` re\ii numele oamenilor, lucrul acesta este un atu foarte important [n stabilirea rela\iilor
interpersonale.
Salut`-i pe oameni personal [nainte ]i dup` serviciile divine. {ng`duie oamenilor s` se
apropie de tine. Nu te ascunde dup` studiile tale. {n primii trei ani ai bisericii noastre, ne-am
[nt@lnit [n incinta unui liceu, unde to\i trebuia s` ie]im pe aceea]i u]`. {n fiecare
s`pt`m@n`, am salutat personal pe fiecare persoan`, care venea la noi la biseric`. Nu
puteau s` ias` f`r` s` treac` pe l@ng` mine!
Una din metodele cele mai bune de a crea o atmosfer` plin` de c`ldur`, este aceea de
a sta de vorb` cu c@t mai mul\i oameni [nainte de a le vorbi. Du-te [n mijlocul oamenilor ]i
vorbe]te cu ei. Aceasta arat` c` te interesezi de ei personal.
Mul\i pastori obi]nuiesc s` se [nt@lneasc` cu personalul angajat al bisericii ]i cu liderii
cei mai importan\i ca s` se roage, [n timp ce oamenii vin la biseric`. Eu cred c` s-ar cuveni
s` te rogi pentru buna desf`]urare a serviciului divin, cu alt` ocazie. Nu rata ocazia de a fi
[mpreun` cu oamenii c@nd ai aceast` ]ans`.
Eu am o echip` de rug`ciune, alc`tuit` din laici, care se roag` pentru mine, [n timpul
celor patru servicii divine, ]i pe de alt` parte eu petrec foarte mult timp rug@ndu-m` pentru
serviciile noastre divine. Personalul noastru de asemenea se roag` [mpreun`. Dar nu avem “
{nt@lniri Sfinte” [naintea [nceperii programelor. Noi putem s` ne [nt@lnim doar o dat` pe
s`pt`m@n` cu oamenii din biseric`, ]i de a ceea eu vreau ca fiecare lider ]i membru din
personal s` interac\ioneze cu oamenii.
Atinge oamenii. Studiaz` lucrarea de slujire a lui Isus ]i vei vedea efectul puternic pe
care [l are o privire, un cuv@nt ]i o simpl` atingere. La Saddleback noi credem puternic [n
aceast` form` de slujire fa\` de oameni. {mbr`\i]`m oamenii, d`m m@na cu ei ]i [i batem
prietene]te pe spate. Lumea noastr` este plin` de oameni singuri care [nfometeaz` dup`
afirmarea unei atingeri pline de dragoste. Mul\i oameni tr`iesc singuri ]i mul\i mi-au

92
m`rturisit c` singura atingere fizic` plin` de dragoste, pe care o experimenteaz`, este cea pe
care o primesc la biseric`. Atunci c@nd [mbr`\i]ez pe cineva duminica diminea\a, m` [ntreb
c@t de mult va trebui s` dureze efectul acestei [mbr`\i]`ri [n via\a persoanei respective.
Recent am primit un bilet de la cineva din adunare care spunea: “Pastore Rick, nu pot
s` v` spun c@t de mult a [nsemnat pentru mine faptul c` m-a\i [mbr`\i]at cu at@ta bun`tate
ast`zi. Am sim\it de parc` Isus m` [mbr`\i]a cu tandre\e ]i m@ng@ietor. Acum ]tiu c` voi
avea putere s` trec prin aceast` [ncercare teribil` ]i ]tiu c` Domnul v-a trimis ca s` m`
ajuta\i. Este minunat c` avem at@ta compasiune ]i dragoste [n aceast` biseric`. V`
mul\umesc.” N-aveam nici cea mai mic` idee, c` persoana care mi-a scris aceste r@nduri
urma s` fac` opera\ie de cancer la s@n ziua urm`toare.
Un alt bilet, din aceea]i s`pt`m@n`, spunea, “I-am cerut lui Dumnezeu un semn, s`-
mi arate c` este cu mine. {nainte de [nceperea serviciului divin, pastorul Glen, pe care nu l-
am [ntalnit niciodat`, m-a condus la locul meu, ]i f`r` s` spun` nici un cuv@nt, ]i-a pus
m@na pe um`rul meu. Acesta a fost semnul prin care eu am sim\it c` Domnul [mi ar`ta c`
nu m` uitase.” So\ia acestui om [l p`r`sise [n s`pt`m@na aceea.
{n week-end-urile [n care altcineva din echipa noastr` predic`, eu, de obicei, petrec
timp [ncerc@nd s` spun o vorb` bun`, s` m` uit cu prietenie sau s` ofer o [mbr`\i]are la c@t
mai mul\i oameni. Nu vei ]ti poate niciodat` cum o vorb` bun` sau o simpl` atingere va avea
o nfluen\` deosebit` [n via\a cuiva. {n spatele fiec`rui z@mbet poate c` se ascunde o ran`
ascuns`, pe care o simpl` expresie de dragoste o poate vindeca.
Folose]te un stil apropiat, personal atunci c@nd scrii la noii veni\i. Eu am o serie de
scrisori pe care le trimit la cei care ne-au vizitat prima, a doua ]i a treia dat`, spun@ndu-le
c@t de bucuro]i suntem c` i-am [nt@lnit. Nu le semnez “Dr. Warren” sau “Pastor Warren,” ci
pur ]i simplu le semnez “Rick.” Eu vreau ca vizitatorii s` ]tie c` pot s` mi se adreseze pe
numele mic.
Atunci c@nd trimi\i o scrisoare vizitatorilor, scrie ca ]i cum ai vorbi cu oameni ]i nu
folosi un stil oficial, pedant. Am citit odat` o scrisoare, care suna ceva de genul acesta,
“Biserica noastr` ar dori s` marcheze prezen\a dv. [mpreun` cu noi duminica trecut` ]i ar
vrea s` v` invite cu cordialitate s` veni\i ]i la urm`toarea [nt@lnire, care va avea loc [n
urm`toarea zi a Domnului.” Oare a]a vorbe]te cineva [n mod obi]nuit? Mai degrab` ar trebui
s` spui, “Ne-am bucurat c` a\i fost cu noi. Sper`m s` pute\i reveni.” Nu scrie oamenilor ca ]i
cum ai compune scrisori pentru Regina Angliei.
Una dintre deciziile cele mai importante, pe care un pastor trebuie s` o ia, este aceea
dac` vrea s` impresioneze oamenii sau vrea s`-i influen\eze. Po\i impresiona oamenii de la
distan\`, dar trebuie s` te apropii de ei, pentru a-i iubi ]i influen\a. Apropierea determin` un
impact. Eu cred c` motivul pentru care unii pastori stau departe de oamenii lor, este acela
c` atunci c@nd se apropie mai mult nu sunt prea impresionan\i.

Fiecare pastor trebuie s` se decid` dac` dore]te s` impresioneze oamenii,

sau s`-I influen\eze.
Dac` o biseric` vrea s` atrag` oameni din afar` trebuie s` arate dragoste fa\` de
ace]tia. Biserica trebuie s` aib` o atitudine de genul, “Dac` vii aici noi [\i vom ar`ta
dragoste. Indiferent cine e]ti, sau cum ar`\i, sau ce ai f`cut, noi [\i vom ar`ta dragoste.”

Acceptare f`r` aprobare

Pentru a-i iubi pe necredincio]i necondi\ionat, oamenii trebuie s` [n\eleag` diferen\a

dintre acceptare ]i aprobare. Ca ]i cre]tini, noi suntem chema\i s`-i accept`m ]i s`-i iubim pe
necredincio]i f`r` a fi [ns` de acord cu stilul lor de via\` p`c`tos. Isus a f`cut lucrul acesta
atunci c@nd a ar`tat acceptare fa\` de femeia de la f@nt@n`, f`r` [ns` s` fie de acord cu
via\a ei libertin`. De asemenea el a m@ncat la Zacheu acas`, f`r` s` aprobe lipsa lui de
cinste. }i apoi el a ap`rat [n mod public onorea femeii prins` [n adulter, f`r` [ns` s`
minimalizeze p`catul ei.

93
 Orice pescar bun ]tie c` pentru a trage un pe]te afar`, mai ales unul capricios, trebuie
s` sl`be]ti pu\in undi\a. Dac` tragi cu putere, drept [n sus, este posibil ca pe]tele s`-\i rup`
undi\a sau chiar suportul. Trebuie [ntr-un fel s` cooperezi cu pe]tele, l`s@ndu-l pe acesta s`
fac` ce vrea el pentru o vreme. Acela]i lucru este adev`rat atunci c@nd pescuie]ti oameni:
C@teodat` trebuie s` dai un pic de spa\iu necredincio]ilor ca apoi s`-i po\i aduce [n biseric`.
Nu-i lovi [n cap cu tot ceea ce fac gre]it. Dup` ce vin la Cristos multe din p`catele lor vor fi
rezolvate.
Nu putem s` ne a]tept`m ca necredincio]ii s` se poarte ca ]i credincio]ii, dec@t numai
dup` ce au devenit credincio]i. Cartea Romani ne [nva\` c` este imposibil pentru necre]tini
s` se poarte ca ]i cre]tini, pentru c` nu au puterea Duhului Sf@nt [n ei.
Mul\imile pe care Isus le atr`gea erau o combina\ie de credincio]i ]i necredincio]i. Unii
erau ucenici dedica\i, al\ii cu sinceritate erau [n c`utare de ceva deosebit, iar al\ii erau
sceptici ]i nesinceri. Asta nu l-a deranjat pe Isus. El iubea pe to\i.
La Saddleback, noi cunoa]tem faptul c` vizitatorii care vin la serviciile divine ale
bisericii noastre au stiluri de via\` [ndoielnice, au obiceiuri p`c`toase, ]i chiar o reputa\ie
notorie. Asta nu ne deranjeaz`. Noi facem distinc\ia [ntre cei care vin doar ca auditoriu ]i cei
care sunt membri. Biserica este de fapt reprezentat` de cei care sunt membri ]i nu de
vizitatori. Serviciile pe care le proiect`m pentru cei din afar` sunt doar un foarte bun prilej
pentru membrii no]tri s`-]i invite prietenii, c`rora le-au m`rturisit despre m@ntuire.
Noi avem standarde diferite de comportament fa\` de membri ]i fa\` de cei care nu
sunt membri. Noi ne a]tept`m ca membrii no]tri s` se comporte dup` principiile c`l`uzitoare,
care se reg`sesc [n leg`m@ntul de membralitate. Cei care se angajeaz` [n ac\iuni imorale
sunt ulterior disciplina\i. Necredincio]ii care fac parte din auditoriu nu sunt disciplina\i,
pentru c` ei nu fac parte din familia bisericii noastre. Pavel a f`cut aceast` distin\ie clar` [n 1
Corinteni 5:9-12:
“V-am scris [n epistola mea s` n-ave\i nici o leg`tur` cu curvarii. {ns` n-am [n\eles cu
curvarii lumii acesteia, sau cu cei lacomi de bani, sau cu cei r`p`re\i, sau cu cei ce se [nchin`
la idoli, fiinc` atunci ar trebui s` ie]i\i din lume. Ci v-am scris s` n-ave\i nici un fel de leg`turi
cu vreunul care, m`car c` []i zice “frate”, totu]i este curvar, sau lacom de bani, sau
[nchin`tor la idoli, sau def`im`tor, sau be\iv, sau r`p`re\; cu un astfel de om nu trebuie nici
s` m@nca\i. {n adev`r, ce am eu s` judec pe cei din afar`? Nu este datoria voastr` s`
judeca\i pe cei din`untru?”

Noi nu ne a]tept`m ca cei necredincio]i s` se lase de obiceiurile lor p`c`toase sau de

stilul lor de via\`, pentru a participa la un serviciu divin. Dimpotriv` ace]tia sunt [ncuraja\i s`
vin` “a]a cum sunt”. Biserica este un spital pentru p`c`to]i. Noi prefer`m s` avem un
californian [n pantaloni scur\i ]i cu un tricou cu reclama la Budweiser, la serviciile noastre de
[nchinare, dec@t s` ]tim c` acesta st` acas` sau merge la plaj` duminica. Dac` putem s`-i
facem pe ace]ti oameni s` aud` Vestea Bun` ]i s` vedem vie\i schimbate, noi credem c` este
doar o chestiune de timp p@n` c@nd mul\i []i vor deschide inimile pentru a se [ncrede [n
Cristos.
Isus n-a spus, “Cur`\a\i-v` de faptele voastre murdare ]i apoi am s` v` m@ntuiesc.” El
v-a iubit [nainte ca voi s` v` fi schimbat. }i se a]teapt` s` face\i ]i voi la fel cu ceilal\i
oameni. Nu ]tiu dac` pot s` num`r toate cuplurile care dup` ce au [nceput s` vin` la
Saddleback ]i au fost m@ntuite, [n care partenerii tr`iau [mpreun`, mi-au cerut s` le oficiez
c`s`toria. Acem c@tva timp [n urm` am oficiat o cununie religioas` la un cuplu nou
convertit, care tr`iau [mpreun` de ]aptesprezece ani. De [ndat` ce au venit la Cristos ei au
spus, “Cred c` ar trebui s` ne c`s`torim.” Iar eu am r`spuns, “Cu siguran\` c` da!” Sfin\irea
vine dup` m@ntuire.

Nu este nici o metod`, nici un program sau tehnologie care s` [nlocuiasc` lipsa de
dragoste pentru nemantui\i.

94
 Nu este nici o metod`, nici un program sau tehnologie care s` [nlocuiasc` lipsa de
dragoste pentru nem@ntui\i. Dragostea noastr` pentru Dumnezeu ]i dragostea pentru cei
pierdu\i este ceea ce motiveaz` Saddleback s` continue s` creasc`. Este ceea ce m-a
motivat pe mine s` predic la patru servicii divine pe week-end mul\i ani de zile, [n ciuda
faptului c` este extrem de solicitant. Crede\i-m`, odat` ce ai predicat un mesaj unei mul\imi
de c@teva mii de oameni, nu este nici un beneficiu personal [n plus, repet@ndu-l de [nc`
trei ori. Faci lucrul acesta pentru c` oamenii au nevoie de Domnul. Dragostea este factorul
motivator ]i nu este alt` cale.
Ori de c@te ori simt c` mi se r`ce]te inima fa\` de cei care nu-l cunosc pe Cristos, [mi
aduc aminte de cruce. Crucea arat` c@t de mult [i iube]te Dumnezeu pe oameni. Dragostea
l-a \intuit pe Cristos pe cruce, nu cuiele. El ]i-a [ntins m@inile pe cruce ]i a zis, “{i iubesc pe
p`c`to]i at@t de mult!” C@nd cre]tinii [i iubesc pe oameni la fel de mult, bisericile lor vor
atrage mul\i oameni.

Isus atr`gea mul\imile prin faptul c` [mplinea nevoile oamenilor

Oamenii se adunau [n jurul lui Isus pentru c` El le [mplinea nevoile fizice, emo\ionale,
spirituale, rela\ionale ]i financiare. El nu judeca unele nevoi ca fiind mai [ndrept`\ite ca
altele ]i cu siguran\` c` nu-i f`cea pe oameni s` se simt` vinova\i pentru nevoile lor. El trata
pe fiecare cu demnitate ]i respect.
Deseori Isus [mplinea o nevoie pentru a stabili un punct de pornire pentru
evanghelizare [n via\a unei persoane. Am subliniat mai devreme c` Isus [i [ntreba [n mod
frecvent pe oameni, “Ce vrei ca s` fac pentru tine?” Dumnezeu folose]te tot felul de nevoi
umane pentru a atrage aten\ia oamenilor. Cine suntem noi ca s` hot`r@m dac` interesul
cuiva pentru Cristos este dintr-o motiva\ie corect` sau una gre]it`? Nu conteaz` de ce
veneau oamenii ini\ial la Cristos, ci ceea ce conteaz` este faptul c` ei veneau. El poate s`
lucreze la motiva\iile, valorile ]i priorit`\ile lor, de [ndat` ce ace]tia sunt [n prezen\a Lui.
Nu cred c` nici unul din noi n-am avut sentimente perfect neegoiste ]i motiva\ii clare
atunci c@nd l-am rugat pe Domnul s` ne salveze. Noi am venit la El atunci c@nd am sim\it
c` aveam o nevoie care trebuia [mplinit`. N-ar trebui s` ne a]tept`m ca cei nem@ntui\i s`
aib` motiva\ii ]i valori dup` voia lui Cristos.
Convingerea mea este c` oricine poate fi c@]tigat pentru Cristos dac` descoperi care
este cheia care deschide inima lui sau inima ei. Acea cheie de multe ori este unic` fiec`rei
persoane, a]a c` este poate mai dificil de a fi descoperit`. S-ar putea s` treac` ceva timp
p@n` c@nd o descoperi. {ns` punctul cel mai bun de plecare este s` porne]ti de la nevoile
acelei persoane. A]a cum am mai subliniat, aceasta a fost abordarea folosit` de Domnul
Isus.

Cum s` captezi aten\ia oamenilor

{nainte de a [mp`rt`]i Vestea Bun` cuiva, trebuie s` ]tii cum s`-i captezi aten\ia. De
multe ori, c@nd conduc pe autostr`zile Californiei, m` rog [n sinea mea, “Doamne, cum pot
s`-I fac pe oamenii ace]tia s` [ncetineasc` [ndeajuns ca s` poat` auzi Vestea Bun`? Cum pot
s` le captez aten\ia? La [nceputul secolului nostru nu era o problem` s` captezi aten\ia
oamenilor. Biserica de obicei era cl`direa cea mai impun`toare din ora], pastorul era
persoana cea mai educat` ]i remarcabil` din ora] ]i programul bisericii era de fapt calendarul
activit`\ilor sociale din comunitatea respectiv`.

Oricine poate fi ca]tigat pentru Cristos dac` descoperi care este cheia care deschide

Nimic din toate acestea nu mai este valabil ast`zi. O biseric` poate s` fie construit`
chiar la ]osea ]i 100,000 de ma]ini s` treac` pe acolo zilnic, si cu toate acestea ea s` fie
ignorat`. Deseori, la emisiunile televizate, pastorii sunt prezenta\i fie ca ni]te escroci, fie ca

95
n`tangi, sau ca perver]i nebuni. Astfel programele bisericii trebuie s` concureze cu cultura
noastr` obsedat` de programe distractive ]i de amuzament. Singura modalitate prin care
biserica poate capta aten\ia celor care nu frecventeaz` o biseric` este prin a le oferi
acestora ceva ce nu primesc [n alt` parte.
La Saddleback noi lu`m foarte [n serios sarcina de a [mplini nevoile [n numele lui
Cristos. De fapt asta ]i [nseamn` “lucrare de slujire”: [mplinirea nevoilor [n numele lui Isus.
Prima fraz` din declara\ia de viziune a Bisericii Saddleback spune, “Este visul unui loc [n
care cei r`ni\i, cei f`r` n`dejde, descuraja\i, deprima\i, frustra\i ]i bulversa\i s` poat` g`si
dragoste, acceptare, c`l`uzire ]i [ncurajare.”
{nscris [n legile de func\ionare de la Saddleback este ]i aceast` afirma\ie: “Aceast`
biseric` exist` pentru a oferi locuitorilor din Saddleback Valley posibilitatea [mplinirii
nevoilor lor spirituale, fizice, emo\ionale, intelectuale ]i sociale.” Obiectivul nostru este s`
avem o slujire holistic`. Noi nu limit`m slujirea noastr` doar la a]a numitele nevoi
“spirituale”. Noi credem c` lui Dumnezeu [i pas` de fiecare aspect al vie\ii unei persoane.
Oamenii nu pot fi compartimenta\i. Nevoile lor se [ntrep`trund.
Iacov [i ceart` serios pe cre]tinii care cred c` r`spunsul la fiecare nevoie este o
predic` sau un verset din Biblie: “Dac` un frate sau o sor` sunt goi ]i lipsi\i de hrana de toate
zilele, ]i unul dintre voi le zice: “Duce\i-v` [n pace, [nc`lzi\i-v` ]i s`tura\i-v`! f`r` s` le dea
cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?” (Iacov 2:15-16). {mplinind nevoile oamenilor,
indiferent care ar fi acestea, [nseamn` s` fii “[mplinitor al Cuv@ntului.”
Prive]te dincolo de publicitatea fiec`rei biserici care este [n cre]tere ]i vei g`si un
numitor comun: Au g`sit o cale prin care s` [mplineasc` nevoile reale ale oamenilor. O
biseric` nu va cre]te niciodat` dincolo de capacitatea ei de a [mplini nevoile. Dac` biserica
ta, [n mod autentic [mpline]te nevoi, atunci frecven\a celor care vin la biseric` va fi cea din
urm` problem` cu care s` te confrun\i – va trebui din contr` s` [nchizi u]ile ca s` \ii afar` pe
cei care vor s` intre ]i nu mai au loc.
Care sunt nevoile celor din comunitatea ta? Eu nu pot r`spunde la [ntrebarea aceasta
pentru tine. Trebuie s` sondezi s` vezi care sunt nevoile [n zona ta, pentru c` fiecare regiune
are particularit`\ile ei. Cunosc cazul unei biserici care a descoperit c` nevoia principal` [n
comunitate era educarea copiilor pre]colari ca s` mearg` la oli\`! Regiunea aceea era plin`
de cupluri tinere care aveau nevoie de ajutor s`-]i [nve\e copiii s` mearg` la oli\`. Biserica,
neignor@nd aceast` nevoie ca fiind “nespiritual`”, a folosit aceasta [n vederea
evangheliz`rii. S-a organizat astfel la biseric` o conferin\` “Cum s` fii p`rinte pentru copiii
pre]colari”, care, printre altele, i-a [nv`\at pe p`rin\i ]i lucrul care doreau s`-l [nve\e. Mai
t@rziu pastorul glumea zic@nd c` baza biblic` pentru ceeea ce f`cuser` ei era [n Proverbe
22:6: “{nva\` pe copil calea pe care trebuie s` o urmeze!” Ideea aceasta are un aspect
comic, dar rezultatele au fost semnificative. Zeci de cupluri au fost c@]tigate pentru Cristos
prin intermediul acelui contact ini\ial.
Atunci c@nd se pune problema s` folose]ti nevoile ca o u]` deschis` pentru
evanghelizare, posibilit`\ile sunt nelimitate. Saddleback are peste ]aptezeci de lucr`ri
specifice [ndreptate [nspre cei nepoc`i\i care vin la adunare, ]i pentru cei din comunitate,
fiecare din aceste lucr`ri fiind organizate [n jurul unei nevoi. Avem un grup de sprijin care se
nume]te “M@ini goale” destinat cuplurilor [n care so\ia a pierdut o sarcin` sau copilul s-a
n`scut mort. “F`c`torii de pace” este destinat s` slujeasc` nevoilor celor care fac parte din
aparatul poli\ienesc. “Speran\` pentru cei desp`r\i\i” este destinat s` ajute cuplurile care vor
s`-]i salveze c`snicia, dup` ce unul din parteneri a plecat pentru o vreme. “Principii pentru
via\`” este destinat s` slujeasc` adolescen\ilor cu probleme. “Celebrarea recuper`rii” sluje]te
la peste 500 de oameni care se lupt` cu probleme de alcoolism, dependen\` de droguri, ]i
alte vicii. Lista poate continua.
Exist` nevoi universale printre cei care nu frecventeaz` o biseric`? Eu cred c` sunt.
Indiferent de locul [n care am c`l`torit, am g`sit c` oamenii au acelea]i nevoi emo\ionale ]i
rela\ionale. Acestea includ nevoia de dragoste, de acceptare, de iertare, de semnifica\ie, de
auto-exprimare ]i nevoia unui scop [n via\`. Oamenii de asemenea caut` eliberare de team`,
de vinov`\ie, grij`, resentimente, descurajare, ]i singur`tate. Dac` biserica ta [mpline]te

96
acest tip de nevoi, nu va trebui s` te [ngrijorezi de reclama pe care o faci pentru ceea ce
biserica ta poate s` ofere. Vie\ile schimbate sunt reclama cea mai pregnant` a unei biserici.

Vie\ile schimbate sunt reclama cea mai pregnant` a unei

biserici.
Vorba circul` repede oriunde se [mplinesc nevoi ]i vie\ile sunt schimbate. Chiar azi
diminea\` am auzit despre cineva care a fost [n vizit` la serviciul divin al Bisericii
Saddleback duminica trecut` pentru c` “O coafez` i-a spus unei cliente, care i-a spus ]efului
meu, care mi-a spus mie ca acesta este locul unde s` mergi atunci c@nd ai nevoie cu
adev`rat.”
De fiecare dat` c@nd biserica ta [mpline]te nevoile cuiva, un zvon bun se
r`sp@nde]te cu repeziciune [n re\eaua de rela\ii din comunitatea ta. C@nd [ndeajuns de
multe zvonuri bune se r`sp@ndesc [mprejur, bserica ta va [ncepe s` atrag` oameni, pe care,
prin niciun alt fel de program de vizitare, n-ai fi putut s`-i aduci la biseric`.

Isus atr`gea mul\imile [nv`\@ndu-i pe oameni

[ntr-un mod practic, interesant

Biblia ne relateaz` faptul c` Domnul Isus avea obiceiul s`-i [nve\e pe oameni (Marcu
10:1). De asemenea ne relateaz` ]i reac\iile oamenilor la [nv`\`tura Sa. Afl`m c`:
- “noroadele au r`mas uimite de [nv`\`tura Lui” (Matei 7:28);
- “noroadele, care ascultau, au r`mas uimite de [nv`\`tura lui Isus” (Matei 22:33);
- “tot norodul era uimit de [nv`\`tura Lui” (Marcu 11:18);
- “}i gloata cea mare {l asculta cu pl`cere” (Marcu 12:37).
Noroadele nu auziser` pe nimeni vorbindu-le a]a cum le vorbea Isus. Ele erau “uimite
de [nv`\`tura Lui” (Marcu 11:18). Nu a existat un alt om care s` comunice la fel de bine ca ]i
Isus.
Pentru a capta aten\ia necredincio]ilor a]a cum a reu]it s-o fac` Domnul Isus, noi
trebuie s` comunic`m adev`rul spiritual a]a cum a f`cut-o El. Isus, nu altcineva, trebuie s`
fie modelul nostru [n predicare. Din p`cate unele c`r\i de homiletic` dau mai mult` aten\ie
metodelor lui Aristotel ]i retoricii grece]ti, dec@t modului [n care Isus i-a [nv`\at pe oameni.
{n Ioan 12:49 Isus a recunoscut, “Tat`l care M-a trimis, El [nsu]i Mi-a poruncit ce
trebuie s` spun ]i cum trebuie s` vorbesc”. Remarca\i c` at@t con\inutul c@t ]i forma de
comunicare [n [nv`\`tura Domnului Isus au fost direc\ionate de c`tre Tat`l.
Sunt at@t de multe lucruri pe care le putem [nv`\a din stilul de comunicare al lui Isus.
Totu]i, [n acest capitol vreau s` identific pe scurt trei atribute ale [nv`\`turii lui Isus.

Isus a [nceput cu nevoile, durerile ]i interesele oamenilor

De obicei Isus [nv`\a ca urmare a unei [ntreb`ri sau a unei probleme acute care se
punea din partea oamenilor. El “[i sc`rpina pe oameni acolo unde [i g@dila”. Predica lui
avea o aplicare imediat`. Era [ntotdeauna relevant ]i [ntotdeauna pe subiect chiar [n
momentul c@nd oamenii i se adresau.
Cand Isus ]i-a [nceput predicarea [n Nazaret, el a citit din Isaia pentru a anun\a care
va fi planificarea lucr`rii sale: “Duhul Domnului este peste Mine, pentru c` M-a uns s`
vestesc s`racilor Evanghelia; M-a trimis s` t`m`duiesc pe cei cu inima zdrobit`, s`
propov`duiesc robilor de r@zboi slobozirea, ]i orbilor c`p`tarea vederii; s` dau drumul celor
ap`sa\i, ]i s` vestesc anul de [ndurare al Domnului.” (Luca 4:18-19).
Remarca\i accentuarea [n ceea ce prive]te [mplinirea nevoilor ]i vindecarea r`nilor.
Isus a avut o veste bun` de [mp`rt`]it, a]a c` oamenii doreau s` aud` aceast` veste bun`.
Mesajul lui aducea beneficii practice celor cel ascultau. Adev`rul Lui [i “f`cea pe oameni
liberi” ]i aducea tot felul de binecuv@nt`ri [n vie\ile lor.
Noi trebuie s` [nv`\`m s` [mp`rt`]im Evanghelia at@t [ntr-un mod care s` arate c`
este o “veste” ]i este una “bun`”. Evanghelia [nseamn` ce a f`cut Dumnezeu pentru noi ]i

97
ce putem noi deveni [n Cristos; [nseamn` o rela\ie personal` cu Cristos care s` fie un
r`spuns la nevoile noastre cele mai mari. Vestea Bun` ofer` oamenilor ceea ce ei caut` cu
disperare: iertare, eliberare, siguran\`, scop, dragoste, acceptare ]i putere. Judec` trecutul
nostru, ne d` siguran\` pentru viitor ]i ne d` o semnifica\ie ast`zi. Este cea mai grozav`
veste din lume.
Oamenii [ntotdeauna se adun` ca s` aud` ve]ti bune. Exist` destul de multe ve]ti rele
[n lume, [nc@t ultimul lucru pe care oamenii ]i-l doresc s`-l aud` este ]i mai multe ve]ti
proaste atunci c@nd vin la biseric`. Ei caut` pe oricine care poate s` lea dea n`dejde,
ajutor ]i [ncurajare. Isus a [n\eles aceasta ]i a avut mil` fa\` de noroade. }tia c` erau
“nec`jite ]i risipite, ca ni]te oi care n-au p`stor.” (Matei 9:36).
Dac` [ncepi cu nevoile oamenilor atunci c@nd predici sau c@nd vrei s` ca]tigi pe
cineva la Cristos, captezi imediat aten\ia auditoriului. Orice bun comunicator [n\elege ]i
folose]te acest principiu. Un profesor bun ]tie cum s` [nceap` ora cu ceea ce [i intereseaz`
pe studen\i ]i apoi s` continue cu lec\ia care trebuie studiat`. Un bun agent de v@nzari ]tie
c` [ntotdeauna [ncepi cu nevoile cump`r`torului, ]i nu cu produsul pe care-l ai de oferit. Un
director [n\elept ]tie cum s` [nceap` cu nemul\umirile angaja\ilor ]i nu cu propriul program
de lucru. {ncepi acolo se g`se]te fiecare ]i [i duci pe oameni acolo unde vrei ca ei s` fie.
Dac` iei orice manual despre creierul uman vei afla c` la baza creierului exist` un
filtru, care se nume]te “sistemul reticular activant”. {n bun`tatea Lui, Dumnezeu, a pus
acest filtru [n mintea ta astfel [nc@t s` nu trebuiasc` s` r`spunzi [n mod con]tient la
milioanele de stimuli cu care e]ti bombardat [n fiecare zi. Dac` ar trebui s` r`spunzi [n mod
con]tient la toate informa\iile pe care organele tale de sim\ le percep ai [nnebuni. Dar
sistemul reticular activant sorteaz` ]i separ` lucrurile, pe care le vezi, le auzi, le miro]i,
transmi\@nd doar o mic` parte dintre ace]ti stimuli [n mintea ta. {n acest fel nu e]ti
cople]it ]i supra [nc`rcat cu informa\ii.
Ce capteaz` aten\ia ta? Trei lucruri trec [ntotdeauna dincolo de sistemul t`u reticular
activant: lucruri pe care le pre\uie]ti; lucruri care sunt unice; ]i lucruri care te amenin\`.
Aceasta are implica\ii profunde pentru cei care predic` ]i-i [nva\` pe oameni. Dac` vrei s`
atragi aten\ia unor oameni neinteresa\i trebuie s` face ca mesajul s` fie legat de unul dintre
ace]ti trei factori care capteaz` aten\ia.
{mp`rt`]ind Evanghelia [ntr-un mod atr`g`tor sau amenin\`tor poate capta aten\ia
necredincio]ilor, [ns` cred c` a ar`ta oamenilor valoarea acesteia este cel mai aproape de
cum i-a [nv`\at Isus pe oameni. El f`cea lucrul acesta astfel [nc@t oamenii s` [n\eleag`
valoarea ]i beneficiile a ceea ce le spunea. Isus nu a [ncercat s`-i amenin\e pe necredincio]i
[n [mp`r`\ia lui Dumnezeu. De fapt amenin\`rile lui erau [ndreptate [nspre oamenii religio]i!
El i-a m@ngaiat pe cei asupri\i ]i i-a asuprit pe cei ce credeau c` sunt bine.
Din cauz` c` predicatorii sunt chema\i s` comunice adev`rul, noi deseori presupunem
[n mod gre]it, c` credincio]ii sunt dornici s` aud` acest adev`r. Dar necredicnio]ii nu sunt a]a
de mult interesa\i s` aud` adev`rul [n zilele acestea. De fapt, sondajele arat` c` majoritatea
americanilor resping ideea adev`rului absolut.
Relativismul moral este r`d`cina r`ului din societatea noastr`. Oamenii se pl@ng ]i se
[ngrijoreaz` cu privire la rata criminalit`\ii [n cre]tere, dezmembrarea familiilor ]i despre
declinul general al societ`\ii noastre, dar nu realizeaz` c` motivul pentru toate aceste
lucruri, care se [ntampl`, este faptul c` ei nu pre\uiesc adev`rul. Ast`zi toleran\a este
pre\uit` mai mult dec@t adev`rul, a]a c` este o mare gre]eal` pentru noi s` credem c`
necredincio]ii se vor [nghesui la biseric` doar pentru c` noi afirm`m c`, “Avem adev`rul!” Cei
care proclam` adev`rul nu cap`t` mult` aten\ie [ntr-o societate care diminueaz` valoarea
adev`rului. Pentru a dep`]i acest impas, unii predicatori [ncearc` s` “strige mesajul a]a cum
este.” Dar a predica mai tare nu este solu\ia.
Majoritatea necredincio]ilor nu caut` adev`rul, ci ei caut` ajutor. Aceasta ne ofer`
nou` posibilitatea s`-i facem s` devin` interesa\i de adev`r. Am descoperit c` atunci c@nd
predic adev`rul, care s` dea m@ng@iere [n durere sau s` ajute la rezolvarea problemelor,
necredincio]ii spun, “Mul\umesc! Ce altceva este adev`rat [n cartea aceea?” {mp`rt`]irea
principiilor biblice care s` [mplineasc` o nevoie produce o foame dup` ]i mai mult adev`r.

98
 Foarte pu\ini dintre oamenii, care au venit la Isus, c`utau adev`rul; ei c`utau ajutor.
Astfel Isus le [mplinea nevoia, fie c` era vorba de lepr`, orbire, sau un spate [ncovoiat. Dup`
ce au sim\it c` nevoile le-au fost [mplinite, erau [ntotdeauna ner`bd`tori s` cunoasc`
adev`rul despre omul acesta, care i-a ajutat [ntr-o problem`, pe care ei n-o puteau rezolva.
Efeseni 4:29 spune, “Nici un cuv@nt stricat s` nu v` ias` din gur`; ci unul bun pentru
zidire, dup` cum e nevoie, ca s` dea har celor ce-l aud. Remarca\i c` ceea ce spunem, ar
trebui s` fie determinat de nevoile celor cu care vorbim. Noi trebuie s` vorbim doar ce este
spre zidirea celorlal\i. Este evident c` dac` aceasta este dorin\a lui Dumnezeu pentru noi
atunci c@nd vorbim ]i predicile noastre trebuie s` fie caracterizate de acela]i lucru. Din
nefericire, mul\i pastori hot`r`sc con\inutul mesajelor lor prin ceea ce simt ei c` ar trebui s`
spun`, mai degrab` dec@t ce ar avea nevoie oamenii s` aud`.
Un motiv pentru care studiul predicii este a]a de dificil pentru mul\i pastori este
pentru c` ei pun o [ntrebare gre]it`. {n loc s` se [ntrebe, “Ce s` predic duminica aceasta?”
ar trebui mai degrab` s` se [ntrebe “Cui voi predica duminic`?” Doar simpla analizare a
nevoilor auditoriului, va ajuta la determinarea voii lui Dumnezeu pentru mesajul respectiv.
Din moment ce Dumnezeu, [n atot]tiin\a Sa, cunoa]te deja cine va veni la biseric`
duminic`, de ce \i-ar pune pe inim` un mesaj complet irelevant pentru nevoile celor, pe care
El [nsu]i [i va aduce la biseric`? De ce \i-ar da s` predici ceva ce nu este de prea mare ajutor
pentru cei, pentru care El a inten\ionat s` fie mesajul? Nevoile curente ale oamenilor
reprezint` cheia care s` te ajute s` cuno]ti de unde s` [ncepi predica, [ntr-o anumit`
[mprejurare.
Nu cei necredincio]i din adunare hot`r`sc dac` tu prezin\i sau nu prezin\i adev`rul:
Adev`rul nu este op\ional. Dar auditoriul t`u determin` ce adev`ruri alegi s` prezin\i. }i
unele adev`ruri sunt mai relevante pentru necredincio]i dec@t altele.
Poate s` fie un lucru at@t adev`r c@t ]i ceva irelevant? Desigur! Dac` de exemplu
tocmai ai avut un accident ]i s@ngerezi puternic la sec\ia de urgen\e, cum te-ai sim\i dac`
doctorul ar veni la tine ]i ar [ncepe s`-\i vorbeasc` despre cuv@ntul grecesc pentru spital,
sau despre istoria stetoscopului? Informa\iile pe care doctorul \i le d` sunt adev`rate, dar ar
fi lipsite de relevan\`, pentru c` asta nu ajut` r`nii tale. Tu ai dori ca medicul s` [nceap` prin
a-\i alina durerea.
Auditoriul t`u de asemenea va determina cum [\i [ncepi mesajul. Dac` vorbe]ti
necredincio]ilor ]i [ncepi [n prima parte a mesajului s` prezin\i cadrul istoric al textului,
p@n` c@nd ajungi la partea aplicativ` deja ei nu te mai ascult`. C@nd vorbe]ti
necredincio]ilor trebuie s` [ncepi acolo unde de obicei predicile tale sf@r]esc.

Isus a legat adev`rul de via\`

Mie [mi place foarte mult pragmatismul ]i simplitatea [nv`\`turii lui Isus. Aceasta era
clar`, relevant` ]i aplicabil`. El avea [n vedere aplicarea, pentru c` \elul lui era s` transforme
oameni ]i nu doar s`-i informeze despre anumite lucruri. G@ndi\i-v` la predica de pe munte,
cea mai important` predic` \inut` vreodat`.
Isus a [nceput predica de pe munte [mp`rt`]ind opt secrete ale fericirii autentice. Apoi
a continuat vorbind despre un stil de via\` exemplar, cum s`-\i st`p@ne]ti accesele de
m@nie, cum s`-\i restaurezi prieteniile ]i cum s` evi\i adulterul ]i divor\ul. Apoi a vorbit
despre \inerea promisiunilor ]i cum omul trebuie s` [ntoarc` bine pentru r`u. Dup` aceea a
vorbit despre alte lucruri legate de via\`, cum ar fi d`rnicia cu o atitudine corect`, cum s` te
rogi, cum s`-\i str@ngi comori [n ceruri ]i cum s` nu te [ngrijorezi. El [n [ncheierea predicii
sale ne-a spus cum s` nu-i judec`m pe al\ii, s` fim perseveren\i atunci c@nd [l rug`m pe
Dumnezeu s` ne [mplineasc` nevoile ]i s` fim prev`z`tori [n ce prive]te [nv`\`torii fal]i. Apoi
el a [ncheiat cu o povestioar` simpl` care sublinia importan\a aplic`rii a ceea ce el tocmai
[nv`\ase pe oameni.
Acesta este tipul de predicare, de care avem nevoie [n biserici ast`zi – predicare care
nu numai s` atrag` pe oameni – ci s` schimbe vie\i! Nu este [ndeajuns pentru noi ca s`
proclam`m simplu “Cristos este r`spunsul”; noi trebuie s` le ar`t`m necredincio]ilor cum

99
Isus este r`spunsul. Predicile care [i [ndeamn` pe oameni s` se schimbe, [ns` care nu
prezint` pa]i concre\i [n sensul acesta, sf@r]esc prin a produce mai mult` vin` ]i frustrare.
Multe din predicile, pe care le aud ast`zi le numesc predici de genul, “Nu-i a]a c` este
[ngrozitor?”. Aceste predici nu fac dec@t s` se pl@ng` despre societatea noastr` ]i pronun\`
judec`\i despre oameni [n general. Acest fel de predici pot s`-i fac` pe cre]tini s` se simt`
superiori fa\` de cei “de afar`”, [ns` rareori aduc vreo schimbare autentic`. {n loc s` aprind`
o lumin`, pur ]i simplu blestem` [ntunericul.
C@nd merg la doctor, nu vreau doar s` aud care este problema mea; vreau ca
medicul s`-mi dea ceva concret pentru a m` face bine. Oamenii au nevoie ast`zi de mai
pu\ine predici “s-ar cuveni” ]i mai multe predici “ce s` faci”.
Unii pastori critic` predicare cu aplicabilitate spun@nd c` aceasta este superficial`,
simpl` ]i inferioar`. Pentru ei, singura predicare adev`rat` este cea didactic`, doctrinar`.
Aceast` atitudine poate s` ne duc` la concluzia c` Pavel era mai profund dec@t Isus, c`
Romani este un material “mai profund” dec@t Predica de pe Munte sau pildele. Eu numesc
aceasta erezie! Predicarea de cea mai bun` calitate este cea care schimb` vie\ile de zi cu zi
ale oamenilor. A]a cum ]i D.L. Moody spunea odat`, “Biblia nu ne-a fost dat` ca s` ne m`rim
bagajul de cuno]tin\e, ci ca vie\ile noastre s` fie schimbate.” |elul nostru [n via\` este un
caracter ca al lui Crisots.
Isus a zis, “Am venit ca s` ave\i via\`” (Ioan 10:10). El n-a spus “Am venit ca voi s`
ave\i o religie.” Cre]tinismul [nseamn` via\` nu religie ]i Isus a fost un [nv`\`tor c`ruia [i
pl`cea s` lege [nv`\`tura de aplicarea practic`. Atunci c@nd []i termina predicarea pentru cei
necredincio]i, El [ntotdeauna le spunea “merge\i ]i face\i ]i voi la fel.”
O predicare ca a lui Hristos este legat` de via\` ]i are ca rezultat schimbarea stilului
de via\`. Nu este doar o simpl` informare, ci transform` vie\i. {i schimb` pe oameni pentru
c` Cuv@ntul se aplic` exact [n contextul [n care oamenii se g`sesc. Predicile care-i [nva\` pe
oameni cum s` tr`iasc` nu vor fi niciodat` lipsite de audien\`.
V` rog frumos s` [n\elege\i: Necredincio]ii nu ne cer nou` s` schimb`m mesajul sau
s`-l dilu`m, ci doar s`-l prezent`m [ntr-un mod relevant. {ntrebarea lor cea mai arz`toare
este, “}i ce dac`?” Ei vor s` ]tie ce diferen\` aduce mesajul nostru. Am descoperit c`
necredincio]ii din America sunt foarte interesa\i [n doctrina biblic`, atunci c@nd aceasta se
aplic` [ntr-un mod relevant ]i practic [n vie\ile lor.
Pentru mine este o provocare ]i o pl`cere ca s` predic teologie necredincio]ilor f`r` s`
le spun acestora c` este teologie ]i f`r` s` folosesc termeni teologici. Am predicat serii de
predici despre [ncarnare, justificare ]i sfin\ire, f`r` ca m`car s` folosesc ace]ti termeni. De
asemenea tot pentru necredincio]i am predicat despre lucrarea Duhului Sf@nt, despre
atributele morale ale lui Dumnezeu, despre ispr`vnicie, ]i chiar despre cele unsprezece
p`cate care duc la moarte.
Este un mit faptul c` trebuie s` compromi\i mesajul pentru a atrage oamenii la
biseric`. Isus cu siguran\` c` nu a f`cut lucrul acesta. Nu trebuie s` transformi mesajul
Bibliei, dar trebuie s`-l traduci [n termeni, pe care cei care nu frecventeaz` o biseric s`-i
poat` [n\elege.

Isus folosea un stil interesant atunci c@nd se adresa mul\imilor

Mul\imile [l ascultau cu mult` pl`cere pe Isus. Marcu 12:37 spune “}i gloata cea mare
[l asculta cu pl`cere”. Ascult` oare ast`zi oamenii mesajul t`u cu pl`cere?
Unii pastori cred c` mesajul lor a fost un faliment dac` oamenii ascult` cu pl`cere. Am
auzit pastori zic@nd cu m@ndrie, “Nu suntem aici ca s` facem program de distrac\ii.”
Evident ei fac o treab` foarte bun` [n sensul acesta. Un sondaj Gallup, f`cut acum c@\iva
ani, spunea c`, [n conformitate cu afirma\iile celor necredincio]i, biserica este locul cel mai
plictisitor, [n care po\i fi.
Dac` verifici [n\elesul cuv@ntului “divertisment’ [n dic\ionar, vei g`si aceast`
defini\ie: “captarea aten\iei ]i men\inerea acesteia pentru o perioad` de timp [ndelungat`.”

100
Nu cunosc nici un predicator, care nu vrea s` fac` lucrul acesta. N-ar trebui s` ne fie team`
s` fim intresan\i. O predic` nu trebuie s` fie seac` ca s` fie spiritual`.
Pentru necredincio]i predica plictisitoare este de neiertat. Adev`rul transmis f`r`
[n\elepciune este ignorat. Pe de alt` parte, necredincio]ii vor asculta cu un deosebit interes
chiar lucruri proste]ti, dac` sunt interesante. Pentru a demonstra aceasta, da\i pur ]i simplu
drumul la televizor t@rziu, seara, ]i ve\i vedea paleta de nebuni, ciuda\i ]i spiriti]ti care
domin` programele.
Am men\ionat [n capitolul anterior c` sunt uimit cum unii [nv`\`tori ai Bibliei sunt
capabili s` ia cea mai interesant` carte din lume ]i s` plictiseasc` de moarte pe oameni. Eu
cred c` este un p`cat s`-i plictise]ti pe oameni cu Bibia. Atunci c@nd Cuv@ntul lui
Dumnezeu este predicat [ntr-un mod plicticos, oamenii nu cred numai c` pastorul este
plictisitor, ci cred c` ]i Dumnezeu este la fel! Noi prejudiciem caracterul lui Dumnezeu dac`
predic`m f`r` inspira\ie sau cu un ton al vocii f`r` culoare. Mesajul este mult prea important
pentru a-l [mp`rt`]i cu o atitudine de “ia ce \i se d` sau pleac`”.
Isus a captat interesul oamenilor cu tehnici, pe care at@t tu c@t ]i eu le putem folosi.
Mai [nt@i, el spunea povestiri pentru a sublinia ceea ce voia s` transmit`. El era un
povestitor ne[ntrecut. Isus spune, “A\i auzit despre …..” dup` care urma s` spun` o pild` ca
s`-i [nve\e pe oameni un adev`r. De fapt, Biblia ne arat` c` povestirea era tehnica preferat`
a lui Isus, atunci c@nd se adresa mul\imilor. “Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri [n
pilde; ]i nu le vorbea deloc f`r` pild`” (Matei 13:34). Predicatorii uit` c` Biblia este
esen\ialmente o carte cu povestiri. Aceasta este modalitatea prin care Dumnezeu a ales s`
comunice Cuv@ntul S`u oamenilor.
Exist` multe avantaje atunci c@nd comunici adev`rul prin intermediul unei povestiri:
- Povestirile [\i capteaz` aten\ia. Motivul pentru care televiziunea este a]a de
popular` este pentru c` ea [n principal este un dispozitiv de spus pove]ti. Comedii,
drame, ]tiri, spectacole cu public – chiar reclame – toate acestea sunt povestiri.
- Povestirile ne emo\ioneaz`. Ele au un impact asupra noastr`, pe care preceptele ]i
propozitiile nu-l au niciodat`. Dac` vrei s` schimbi vie\i, trebuie s` alc`tuie]ti
mesajul pentru a avea impact, ]i nu doar pentru a informa.
- Povestirile ne ajut` s` nu uit`m. Mult dup` ce structura predicii unui pastor se uit`,
oamenii [nc` []i vor mai aminti povestirile din predic`. Este fascinant ]i c@teodat`
comic, s` vezi cum se capteaz` aten\ia oamenilor la [nceputul unei povestiri, ]i
cum, atunci c@nd povestirea se termin`, aten\ia dispare.

{n al doilea r@nd, Isus a folosit un limbaj simplu, nu tehnic sau jargon teologic. El a
vorbit [n termeni, pe care oamenii simpli s`-i poat` [n\elege. Noi nu trebuie s` uit`m c` Isus
n-a folosit limba greac` clasic` a omului erudit, ci el a vorbit [n aramaic`, limba de mahala
pe vremea aceea. El a vorbit despre p`s`ri, flori, monezi pierdute ]i multe alte obiecte din
via\a de zi cu zi, cu care oamenii puteau s` stabileasc` o leg`tur`.
{n timp ce Isus ]i [nv`\a pe oameni adev`ruri ad@nci [ntr-o manier` simpl`, mul\i
pastori fac exact opusul: ei predic` adev`ruri simple [ntr-o manier` complicat`. Ace]tia aleg
texte clare ]i le fac complicate. Ei cred c` sunt “profunzi”, c@nd de fapt ei sunt doar
“afunda\i [n m@l!” Este mult mai important s` fii clar dec@t de]tept, atunci c@nd predici ]i
[i [nve\i pe oameni din Cuv@nt.
Unii pastori vor s` epateze prin predicile lor folosind cuvinte grece]ti ]i termeni
academici. {n fiecare duminic` ei vorbesc [ntr-o limb` necunoscut` f`r` s` fie carismatici!
Pastorii ar trebui s` realizeze c` nim`nui nu-i pas` at@t de mult de greac`, a]a cum le place
lor. Chuck Swindoll mi-a spus odat` c` folosirea exagerat` a termenilor din greac` ]i ebraic`
[n predicare duc la ne[ncredere fa\` de textul din englez`. Sunt de acord cu aceasta.
Jack Hayford, Chuck Smith, Chuck Swindoll ]i cu mine am \inut un seminar despre
cum ne preg`tim mesajele ]i cum le comunic`m oamenilor. La finele acestui curs to\i
studen\ii au men\ionat c` noi, to\i patru, am accentuat, f`r` s` colabor`m apriori [n sensul
acesta, acela]i lucru: Mesajul trebuie s` fie simplu!
Este u]or s` complici Evanghelia, ]i desigur Satana, exact lucrul acesta [l dore]te.
Apostolul Pavel si-a exprimat [ngrijorarea ca “g@ndurile voastre s` nu se strice de la

101
cur`\ia ]i credincio]ia care este fa\` de Hristos.”(2 Corinteni 11:3). Se cere mult` preg`tire ]i
meditare ca s` po\i comunica adev`ruri profunde prin metode simple. Einstein a spus odat`,
“Nu [n\elegi ceva cu adev`rat, dec@t dac` po\i comunica lucrul acela [ntr-un mod foarte
simplu.” Po\i fi excep\ional de de]tept, dar dac` nu po\i s`-\i comunici g@ndurile [ntr-un mod
simplu, aceste revela\ii ]i g@nduri [nalte ale tale nu valoreaz` foarte mult.
Comunitatea Saddleback Valley este una din comunit`\ile cu gradul cel mai [nalt de
educa\ie al oamenilor din America. Totu]i eu am descoperit c` cu c@t mesajul este mai
simplu, cu at@t mai mult Dumnezeu [l binecuvinteaz`. }i c@nd spun simplu nu m` g@ndesc
la superficial sau simplist, ci am [n vedere ca acesta s` fie clar ]i pe [n\elesul oamenilor. De
exemplu, “Aceasta este ziua pe care Domnul a f`cut-o” este simplu, [n timp ce “O zi bun`!”
este simplist.
Structurile simple de predic` sunt [ntotdeauna cele mai bune structuri. Eu consider un
compliment c@nd cineva spune c` sunt un predicator “simplu”. Pe mine m` intereseaz` s`
v`d vie\i schimbate ]i nu s` impresionez oamenii cu vocabularul meu.
Majoritatea oamenilor comunic` av@nd un vocabular de mai pu\in de 2000 de cuvinte
]i [n vorbirea curent` folosesc doar 900 de cuvinte. Dac` vrei s` comunici cu majoritatea
oamenilor atunci trebuie s` faci mesajul simplu. Niciodat` s` nu te la]i intimidat de oamenii
care se cred intelectuali. Din observa\iile mele am remarcat c` cei care folosesc cuvinte
sofisticate, ascund o mai mare nesiguran\`.

Slujirea celor necredincio]i este un subiect controversat

{mi dau seam` c` vor fi cre]tini care nu vor fi de acord cu teza acestui capitol.
Controversa legat` de atragerea unei mul\imi se reduce la dou` aspecte. Primul are de a
face cu legitimitatea a ceea ce se nume]te “Evanghelizare pentru a atrage oameni” ]i
cel`lalt se refer` la cum ar trebui ca biserica s` se rela\ioneze la cultura pe care [ncearc` s`
o evanghelizeze.

“Merge\i ]i spune\i” sau “Veni\i ]i vede\i”?

Unii conduc`tori de biseric` neag` faptul c` atragerea oamenilor este o metod`
legitim` de evanghelizare. Am auzit predicatori spun@nd, “Biblia nu spune lumii s` vin` la
biseric`. Ci spune bisericii s` mearg` [n lume s` slujeasc`.” Aceasta este o afirma\ie pe
jum`tate adev`rat`.
Desigur c` Biblia porunce]te cre]tinilor s` “mearg` ]i s` spun`.” De fapt la aceasta se
refer` Marea {ns`rcinare! Cre]tinii nu trebuie s` a]tepte ca lumea s` vin` ]i s` ne [ntrebe
despre Cristos. Noi trebuie s` lu`m ini\iativa [mp`rt`]irii Ve]tii Bune. Isus le spune
credincio]ilor, “Merge\i!”
Dar celor pierdu\i din lume, Isus le spune, “Veni\i!” Atunci c@nd vreo doi oameni au
venit la Isus s`-l [ntrebe despre el, El le-a spus, “Veni\i ]i vede\i!” (Ioan 1:39). {n Matei 11:28
Isus a spus celor ce erau [n c`utare, “Veni\i la Mine to\i cei ce sunte\i trudi\i ]i [mpov`ra\i, ]i
Eu v` voi da odihn`.” }i [n ultima zi a praznicului, “Isus a stat [n picioare ]i a strigat: ‘Dac`
[nseteaz` cineva, s` vin` la Mine ]i s` bea.’”(Ioan 7:37).

Credincio]ilor, Isus le-a zis, “Merge\i!” Dar celor pierdu\i din lume le-
a zis “Veni\i!”

At@t “Merge\i ]i spune\i” c@t ]i “Veni\i ]i vede\i” se reg`sesc [n Noul Testament. {n

Luca 14, unde Isus a comparat [mp`r`\ia lui Dumnezeu cu un pr@nz sau cu o cin`, slujitorii
st`p@nului trebuie s` mearg` “la drumuri ]i la garduri” ]i s`-i invite pe cei fl`m@nzi ca s`
vin` [n`untru ]i s` m`n@nce, “ca s` mi se umple casa.”
Noi nu avem de ales [ntre “a merge” ]i “a veni”; ambele sunt forme autentice de
evanghelizare. Unii oameni vor fi c@]tiga\i prin atragere, iar al\ii prin confruntare. O biseric`
echilibrat`, s`n`toas` ar trebui s` ofere posibilit`\i ambelor variante. La Saddleback noi

102
folosim ambele abord`ri. Noi spunem “Veni\i ]i vede\i!” celor din comunitatea noastr`, [ns`
menbrilor dedica\i le spunem, “Merge\i ]i spune\i!”

R`spunz@nd la cultur`: imita\ie, izolare sau infiltrare?

O alt` dezbatere permanent` care afecteaz` evanghelizarea are de a face cu modul [n

care ar trebui s` r`spund` biserica la cultur`. Exist` dou` pozi\ii extreme: imita\ie sau izolare.
Cei care se g`sesc [n tab`ra celor care sus\in “imita\ia” argumenteaz` faptul c` biserica
trebuie s` se identifice cu cultura, ca s` poat` sluji eficient [n cadrul acesteia. Bisericile din
acest grup sacrific` mesajul biblic ]i misiunea bisericii ca s` se omogenizeze [n cultura
prezent`. Este foarte posibil ca ace]tia s` subscrie la valorile culturale prezente cum ar fi
adorarea succesului ]i a bog`\iei, individualism radical, feminism radical, standarde sexuale
liberale ]i chiar homosexualitate. {n [ncercarea lor de a fi relevante, aceste biserici sacrific`
teologia biblic`, deosebirile doctrinare ]i Evanghelia lui Cristos. Chemarea la poc`in\` ]i
dedicare este compromis` [n vederea atragerii oamenilor la biseric`. Sincretismul distruge o
astfel de biseric`.
La cealalt` extrem` se afl` tab`ra celor care sus\in “izolarea”. Grupul acesta sus\ine
c` trebuie s` evit`m orice adaptare la cultur` pentru a p`stra puritatea bisericii. Ei
falimenteaz` s` vad` distinc\ia dintre valorile p`c`toase ale culturii noastre ]i obiceiurile,
stilurile ]i preferin\ele nep`c`toase, pe care fiecare genera\ie le dezvolt`. Ei resping
traducerile moderne ale Scripturii, stilurile muzicale moderne ]i orice [ncercare de a
modifica tradi\iile f`cute de oameni, cum ar fi ora ]i desf`]urarea unui servici divin de
[nchinare, cu care ei sunt obi]nui\i. C@teodat` izola\ioni]tii au o etic` la [mbr`cat ]i o list` cu
este permis ]i cu ce nu este referitor la chestiuni la care Biblia p`streaz` t`cere. (Natura
uman` este cea care vrea s` ridice pere\i teologici pentru a ap`ra preferin\e personale.)
Bisericile din grupul acesta confund` tradi\iile lor culturale cu ortodoxismul. Ele nu
realizeaz` c` obiceiurile, stilurile ]i metodele lor, cu care se simt bine, f`r` [ndoial` c` au fost
etichetate drept “moderne, lume]ti ]i eretice” de genera\ia anterioar` de credincio]i.
Trebuie s` alegem [ntre liberalism ]i legalism? Exist` o a treia alternativ` pentru
imita\ie ]i izolare? Eu sunt convins c` exist`. Strategia lui Isus este un antidot pentru acestea
amandou` ]i anume: infiltrarea!
A]a cum pe]tii de ap` s`rat` tr`iesc toat` via\a lor [n ocean f`r` a fi satura\i de sare, la
fel ]i Isus a slujit [n lume, f`r` s` devin` al lumii. El “ a locuit printre noi” (Ioan 1:14), ]i a fost
chiar ispitit [n acela]i fel [n care ]i noi suntem, “totu]i f`r` p`cat” (Evrei 4:15). El a umblat
printre oameni, a vorbit limba lor, a respectat obiceiurile lor, a c@ntat c@ntecele lor, a mers
la petrecerile lor, ]i a folosit evenimentele lor curente (vezi Luca 13:1-5) pentru a capta
aten\a atunci c@nd [i [nv`\a pe oameni. Dar a f`cut toate aceste lucruri f`r` s`-}i
compromit` misiunea.
Lucrarea de slujire plin` de compasiune pentru p`c`to]i a lui Isus i-a f`cut pe cei
religio]i s`-L critice pe acesta f`r` ru]ine. Ei chiar au atribuit lucrarea Sa pe seama Satanei
(Marcu 3:22)! Fariseii mai ales, urau felul [n care Isus [i f`cea pe p`c`to]i s` se simt` [n largul
lor, c@nd se aflau [n prezen\a Sa, ]i cum punea nevoile p`c`to]ilor mai presus de tradi\iile
lor religioase. Ei au r@s de reputa\ia lui Isus numindu-L “prieten al vame]ilor ]i p`c`to]ilor” –
pentru ei titlul acesta era un titlu derizoriu, [ns` Isus l-a purtat ca pe un titlu de onoare.
R`spunsul lui a fost c` “nu cei s`n`to]i au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit s`
chem la poc`in\` nu pe cei neprih`ni\i, ci pe cei p`c`to]i” (Marcu 2:17).
{n vremea lui Isus, fariseii foloseau scuza “cur`\iei” pentru a evita orice contact cu
necredincio]ii. Noi [nc` avem farisei [n biseric` ast`zi, care sunt mult mai preocupa\i de
cur`\ia lor dec@t de oameni. Dac` biserica ta este serioas` [n ce prive]te Marea {ns`rcinare,
nu vei avea niciodat` o biseric` complet pur`, pentru c` vei atrage [ntotdeauna necredincio]i
cu stiluri de via\` dubioase. Evanghelizarea este uneori o treab` “murdar`”. Chiar ]i dup` ce
oamenii devin cre]tini trebuie s` te ocupi de imaturitatea lor ]i de firea lor lumeasc`, astfel
c` nu va fi niciodat` o biseric` complet pur`.
Exist` vreun p`c`tos nepoc`it printre cei 10.000 de oameni care vin la Saddleback?
F`r` [ndoial`! C@nd pescuie]ti cu un n`vod mare, prinzi tot felul de pe]te. Asta este foarte

103
bine. Isus a spus [ntr-o pild`, “nu v` [ngrijora\i de neghina care se amestec` cu gr@ul. {ntr-o
zi le voi separa.” (vezi Matei 13:29-30). Noi trebuie s`-l l`s`m pe Isus s` smulg` buruienile,
pentru c` numai El ]tie care este adev`rata neghin`.
Isus ]i-a rezervat cuvintele cele mai dure pentru tradi\ionali]tii rigizi, religio]i. Atunci
c@nd fariseii au [ntrebat, “De ce calc` ucenicii t`i tradi\ia b`tr@nilor?” Isus a replicat, “De ce
c`lca\i voi porunca lui Dumnezeu de dragul tradi\iei voastre?” (Matei 15:2-3). {mplinirea
scopului lui Dumnezeu trebuie [ntotdeauna s` aib` prioritate [n fa\a p`str`rii tradi\iei.
Dac` e]ti hot`r@t s` le sluje]ti oamenilor a]a cum Isus le-a slujit, s` nu fii surprins c`
unii lideri religio]i te vor acuza de identificare cultural` sau c`lcare a tradi\iilor. Vei fi criticat!
Din nefericire unii izola\ioni]ti au judecat cu mult` asprime [n c`r\i ]i articole bisericile care
au [ncercat s` arate apropiere fa\` de cei care sunt [n c`utare de adev`r.
Majoritatea din aceste critici sunt caracteriz`ri nedrepte, f`cute din ignoran\`, ]i nu
dezv`luie cu acurate\e ceea ce se petrece [n bisericile sensibile fa\` de nevoile oamenilor
care [l caut` pe Domnul.
Deschiz`torii de drumuri [ntotdeauna sunt \inta s`ge\ilor. Traducerea adev`rului [n
termeni contemporani este o afacere periculoas`. Nu uita\i c` l-au ars de viu pe Wycliffe
pentru c` a f`cut lucrul acesta. {ns` critica altor cre]tini n-ar trebui s` v` [mpiedice s` sluji\i
a]a cum a slujit Cristos. Isus ar trebui s` fie modelul nostru principal pentru lucrare ]i nu
altcineva.

CAPITOLUL XIII
Modul de [nchinare poate fi o m`rturie

Dumnezeu este duh, ]i cei ce I se [nchin`, trebuie s` se [nchine [n duh ]i adev`r.

Ioan 4:24

{n week-end-ul acesta milioane de oameni vor participa la un serviciu divin de

[nchinare. Ceea ce este uimitor este faptul c` majoritatea acestor oameni, dac` ar fi
[ntreba\i, n-ar putea s` spun` care este scopul serviciului divin la care ei particip`. S-ar
putea s` aib` o idee vag`, dar ar putea fi dificil pentru ei s` o exprime [n cuvinte.
{n capitolele de la 14 la 16, voi explica cum am g@ndit noi structura serviciului divin,
care a c@]tigat mii de necredincio]i pentru Cristos. Dar mai [nt@i, cred c` este necesar s`
clarific motivele teologice ]i practice, care stau la baza serviciilor de [nchinare organizate la
Saddleback. Tot ceea ce organiz`m noi [n cadul [nchin`rii ]i predic`rii de la sf@r]it de
s`pt`m@n` se bazeaz` pe 12 convingeri, pe care noi le sus\inem cu t`rie.

Dousprezece convingeri [n ce prive]te [nchinarea

1.Numai credincio]ii se pot [nchina cu adev`rat lui Dumnezeu. Direc\ia [nchin`rii este
de la credincio]i [nspre Dumnezeu. Noi pream`rim Numele lui Dumnezeu [n [nchinare,
exprim@ndu-ne dragostea ]i dedicarea fa\` de el. Necredincio]ii pur ]i simplu nu pot face
asta. La Saddleback, defini\ia noastr` pentru [nchinare este “{nchinarea este exprimarea
dragostei noastre pentru Dumnezeu, pentru ce este El, pentru ce a spus ]i pentru ceea ce
face.”
Noi credem c` exist` multe c`i corecte pentru a ne exprima dragostea fa\` de
Dumnezeu. Acestea includ rug`ciunea, c@ntarea, recuno]tin\a, ascultarea, m`rturisirea,
[ncrederea, [mplinirea Cuv@ntului, printre multe altele. Dumnezeu, ]i nu omul, este centrul
aten\iei [n [nchinarea noastr`.
2.Nu ai nevoie de o cl`dire ca s` te [nchini [naintea lui Dumnezeu. Fapte 17:24 spune,
“Dumnezeu care a f`cut lumea ]i tot ce este [n ea, este Domnul cerului ]i al p`m@ntului ]i
nu locuie]te [n temple f`cute de m@ini.” Te-ai a]tepta probabil la accentuarea acestui fapt

104
din parte unei biserici care a existat timp de 15 ani ]i a crescut la mai mult de 10,000 de
membri, f`r` s` aib` o cl`dire proprie. Cred c` ne-am exprimat clar opinia [n sensul acesta.
Din p`c@te multe biserici sunt obsedate de edificii ]i cl`diri impun`toare. Nici o
cl`dire, (sau lipsa unei cl`diri) n-ar trebui s` controleze, s` limiteze, sau s` perturbe
[nchinarea oamenilor fa\` de Dumnezeu. Nu este nimic r`u [n a avea cl`diri, dec@t dac` te
[nchini acestora mai degrab` dec@t creatorului. Isus a spus, “C`ci acolo unde sunt doi sau
trei aduna\i [n numele Meu, sunt ]i eu [n mijlocul lor” (Matei 18:20).
3.Nu exist` un “stil” corect de [nchinare. Isus a men\ionat doar dou` lucruri
referitoare la [nchinare: “Dumnezeu este duh, ]i cei ce I se [nchin`, trebuie s` I se [nchine [n
duh ]i adev`r” (Ioan 4:24). Nu cred c` Dumnezeu este jignit sau deranjat de diferite stiluri de
[nchinare, at@ta timp c@t [nchinarea este f`cut` “[n duh” ]i “[n adev`r”. De fapt, sunt sigur
c` lui Dumnezeu [i place varietatea! Nu uita\i c` a fost ideea Lui s` ne fac` pe to\i diferi\i.

Stilul t`u preferat de [nchinare, spune mai mult despre cadrul t`u cultural,
decat teologia ta.
Stilul de [nchinare, [n care te sim\i [n largul t`u, vorbe]te mult mai mult despre
mediul t`u cultural, dec@t despre teologia ta. Dezbaterile pe tema stilului de [nchinare sunt
aproape [ntotdeauna sociologice ]i sunt dezbateri de personalitate exprimate [n termeni
teologici.
Fiecare biseric` vrea s` cread` c` stilul ei de [nchinare este cel mai biblic. Adev`rul
este, c` nu exist` ca s` zic a]a, un stil de [nchinare biblic. {n fiecare duminic` adev`ra\ii
credincio]i din [ntreaga lume {i dau slav` lui Isus Cristos folosind mii de stiluri ]i exprim`ri [n
[nchinare, toate fiind la fel de bune.
Indiferent de stilul de [nchinare, adev`rata [nchinare angajeaz` at@t partea ta
st@ng` de creier, c@t ]i cea dreapt`. Adic` angajeaz` at@t emo\ii, c@t ]i intelect,
antreneaz` inima ]i mintea ta. Noi trebuie s` ne [nchin`m [n duh ]i adev`r.

4.Necredincio]ii [i pot privi pe credincio]i cum se [nchin`. Necredincio]ii pot observa

bucuria pe care noi o sim\im. Ei pot vedea cum pre\uim noi Cuv@ntul lui Dumnezeu, cum
r`spundem fa\` de acesta ]i cum Biblia r`spunde la problemele ]i [ntreb`rile vie\ii. Ei pot
remarca cum [nchinarea ne [ncurajeaz`, ne [nt`re]te ]i ne schimb`. Este posibil chiar ca
ace]tia s` simt` atunci c@nd Dumnezeu []i face sim\it` prezen\a [n mod supranatural, cu
toate c` nu vor fi [n stare s` explice aceasta.
5.{nchinarea este o m`rturie puternic` fa\` de necredincio]i dac` se simte prezen\a
lui Dumnezeu ]i dac` mesajul este [n\eles. {n Fapte 2, [n ziua Cincizecimii, prezen\a lui
Dumnezeu a fost at@t de evident` [n [nt@lnirea ucenicilor, [nc@t a atras aten\ia
necredincio]ilor din [ntreaga cetate. Fapte 2:6 spune “.. o mul\ime s-a adunat.” Cunoa]tem
c` trebuie s` fi fost o mul\ime impresionant` de oameni, din moment ce 3,000 de suflete au
fost salvate [n ziua aceea.
De ce au fost cei 3,000 de oameni m@ntui\i? Pentru c` au sim\it prezen\a lui
Dumnezeu ]i au [n\eles mesajul proclamat. Ambele elemente sunt esen\iale pentru ca
[nchinarea s` fie o bun` m`rturie. Mai [nt@i, trebuie ca prezen\a lui Dumnezeu s` se fac`
sim\it` [n timpul serviciului divin. Mult mai mul\i oameni sunt c@]tiga\i la Cristos, atunci
c@nd ei simt prezen\a lui Dumnezeu, dec@t atunci c@nd [ncerc`m s`-i convingem cu toate
argumentele noastre apologetice. Foarte pu\ini oameni sunt c@]tiga\i la Cristos, doar pe
baza accept`rii intelectuale a unor fapte. Prezen\a lui Dumnezeu este aceea care [nmoaie
inimi ]i d`r@m` bariere intelectuale.
{n acela]i timp, [nchinarea ]i mesajul trebuie s` fie pe [n\elesul oamenilor. La
Cincizecime, Duhul Sf@nt [n mod miraculos a tradus mesajul [n cuvinte, pe care fiecare om
s` le poat` [n\elege. Mul\imea de necredincio]i a spus, “{I auzim vorbind [n limbile noastre
lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!” (Fapte 2:11). Abilitatea aceasta de a [n\elege i-a f`cut
s` se converteasc`. Cu toate c` prezen\a lui Dumnezeu era evident`, ei nu ar fi ]tiut ce s`
fac`, dac` n-ar fi fost [n stare s` [n\eleag` mesajul.

105
 Exist` o leg`tur` intim` [ntre [nchinare ]i evanghelizare. |elul evangheliz`rii este s`
dea na]tere la [nchin`tori fa\` de Dumnezeu. Biblia ne spune c` “Tat`l caut` [nchin`tori
adev`ra\i” (Ioan 4:23) astfel c` evanghelizarea este acea sarcin` de a recruta [nchin`tori
adev`ra\i pentru Dumnezeu.
{n acela]i timp, [nchinarea este cea care asigur` motiva\ia pentru evanghelizare.
Aceasta produce o dorin\` [n noi, de a le spune altora despre Cristos. Rezultatul experien\ei
deosebite [n [nchinare a lui Isaia (Isaia 6:1-9) a fost c` el a zis, “Iat`-m`, trimite-m`!”
Adev`rata [nchinare ne determin` pe noi s` mergem s` m`rturisim oamenilor despre
Evanghelie.
{ntr-o [nchinare autentic` se simte prezen\a lui Dumnezeu, El ofer` iertarea Sa,
scopurile lui Dumnezeu sunt revelate ]i puterea Lui este ar`tat`. Asta [mi sun` mie ca un loc
ideal pentru evanghelizare! Am remarc@t c` atunci c@nd necredincio]ii [i privesc pe
credincio]i raport@ndu-se la Dumnezeu [ntr-o manier` inteligent`, sincer`, aceasta creaz` [n
ei dorin\a de a-L cunoa]te pe Dumnezeu.

{n [nchinarea autentic` se simte prezen\a lui Dumnezeu, se ofer` iertarea lui

Dumnezeu, scopurile Sale sunt dezv`luite ]i puterea Sa este f`cut` cunoscut`.

6.Dumnezeu se a]teapt` ca noi s` fim sensibili fa\` de temerile, neputin\ele ]i nevoile

necredincio]ilor, atunci c@nd ace]tia sunt cu noi la [nchinare. Acesta este principiul pe care
Pavel [i prezint` [n 1 Corinteni 14. {n versetul 23, Pavel a poruncit ca vorbirea [n limbi s` fie
limitat` [n [nt@lnirile publice de [nchinare. Argumentul s`u? Vorbirea [n limbi sun` ca o
nebunie pentru necredincio]i. Pavel n-a spus c` limbile, [n ele [nsele erau o nebunie, ci doar
c` p`reau ca o nebunie pentru cei necredincio]i. “Deci dac` s-ar aduna toat` Biserica la un
loc ]i to\i ar vorbi [n alte limbi, ]i ar intra ]i cei f`r` daruri, sau necredincio]i, n-ar zice ei c`
sunte\i nebuni? (1 Corinteni 14:23)
Eu cred c` este un principiu mai cuprinz`tor [n spatele acestui sfat dat Bisericii din
Corint. Ceea ce Pavel vrea s` comunice este c` practicile noastre de [nchinare trebuie s` fie
adaptate la prezen\a necredincio]ilor printre noi. Dumnezeu ne spune s` fim sensibili fa\` de
problemele necredincio]ilor care vin la serviciile noastre de [nchinare. A fi sensibil fa\` de
nevoile celor din afar` este o porunc` biblic`.
Cu toate c` Pavel n-a folosit niciodat` termenul de “sensibil fa\` de cei din afar`”, el
cu siguran\` c` este pionierul acestei idei. El era foarte preocupat s` nu pun` nici o piatr` de
poticnire [n fa\a nim`nui. El a spus bisericii corintene, “S` nu fi\i pricin` de p`c`tuire nici
pentru iudei, nici pentru greci, nici pentru Biserica lui Dumnezeu” (1 Corinteni 10:32). El de
asemenea a sf`tuit biserica din Colose, “Purta\i-v` cu [n\elepciune cu cei de afar`;
r`scump`ra\i vremea.” (Coloseni 4:5)
Atunci c@nd ai musafiri la cin`, se poart` familia ta diferit dec@t atunci c@nd
sunte\i numai voi? Bine[n\eles c` este o diferen\`! Dai aten\ie nevoilor musafirilor t`i,
asgiur@ndu-te c` ei sunt servi\i mai [nt@i. M@ncarea poate fi aceea]i, dar s-ar putea s`
folose]ti un alt set de farfurii sau s-ar putea s` prezin\i m@ncarea [ntr-un mod mai deosebit.
Conversa\ia de la mas` este de obicei mai plin` de curtoazie. {nseamn` oare asta c` suntem
f`\arnici? Nu. Ci comport@ndu-ne [n felul acesta suntem aten\i ]i ar`t`m respect fa\` de
musafiri. {n acela]i fel, hrana spiritual` este neschimbat` [ntr-un serviciu divin care se
adreseaz` celor din afar`, [ns` este prezentat` cu mult mai mult` aten\ie ]i respect fa\` de
musafirii prezen\i.
7.Un serviciu divin nu trebuie s` fie superficial ca s` fie destinat vizitatorilor . Mesajul,
de asemenea nu trebuie s` fie compromis, ci doar [n\eles. A face un sericiu divin care s` fie
“comod” pentru necredincio]i, nu [nseamn` s`-\i schimbi teologia, ci [nseamn` s` schimbi
cadrul [n care faci lucrul acesta. Schimbarea acestui cadru poate fi f`cut` prin felul cum [i
salu\i pe vizitatori, prin stilul de muzic` pe care [l folose]ti, prin traducerea Bibliei din care
predici ]i prin tipurile de anun\uri, pe care le faci [n biseric`.

A face un serviciu divin “comod” pentru necredincio]i nu [nseamn` s`-\i

schimbi teologia, ci [nseamn` s` schimbi cadrul.

106
 Mesajul nu este [ntotdeauna comod; de fapt adev`rul lui Dumnezeu este foarte
incomod! Totu]i noi trebuie s` predic`m “toat` [nv`\`tura lui Dumnezeu.” A fi sensibil fa\` de
cei din afar` nu limiteaz` ceea ce spui, dar afecteaz` cum spui ceea ce spui.
A]a cum am men\ionat [n capitolul precedent, necredincio]ii nu solicit` un
mesaj diluat – ei se a]teapt` s` aud` Biblia c@nd vin la biseric`. Ceea ce ei doresc s` aud`
[ntr-adev`r este cum se rela\ioneaz` Biblia la vie\ile lor, [n termeni pe care s`-i [n\eleag` ]i
cu un ton care s` arate c` [i respec\i ]i-\i pas` de ei. Ei caut` solu\ii, nu dojeneal`.
Necredincio]ii se fr`m@nt` cu acelea]i [ntreb`ri profunde cu care se confrunt` ]i
credincio]ii: Cine sunt? De unde am venit? {ncotro merg? Are via\a sens? De ce exist`
suferin\` ]i r`u [n lume? Care este scopul meu [n via\`? Cum pot s` [nv`\ s` m` port cu
oamenii? Acestea cu aiguran\` c` nu sunt chestiuni superficiale.
8.Nevoile credincio]ilor ]i necredincio]ilor de obicei se suprapun. Acestea sunt foarte
diferite [n unele domenii, dar se aseam`n` [n multe alte domenii. Serviciile divine, care sunt
sensibile fa\` de cei de afar` se concentreaz` pe nevoile care sunt comune at@t
credincio]ilor, c@t ]i necredincio]ilor. De exemplu, at@t credincio]ii c@t ]i necredincio]ii
trebuie s` cunoasc` cum este Dumnezeu cu adev`rat; s` [n\eleag` scopul vie\ii; s` cunoasc`
de ce ]i cum po\i s`-i ier\i pe al\ii; ambele c@tegorii au nevoie s`-]i consolideze c`sniciile ]i
familiile; s` ]tie cum s` trateze suferin\a, durerea, triste\ea; s` cunoasc` de ce materialismul
este at@t de distructiv. Cre]tinii nu [nceteaz` s` mai aib` nevoi [n momentul [n care sunt
m@ntui\i.

A fi sensibil fa\` de cei din afar` nu trebuie s` limiteze ceea ce spui, ci trebuie s`
afecteze cum spui, ceea ce spui.

9.Este bine ca serviciile divine s` fie specifice, [n concordan\` cu scopul lor.

Majoritatea bisericilor [ncearc` s`-i evanghelizeze pe cei pierdu\i ]i s` zideasc` biserica [n
timpul aceluia]i servici divin. Atunci c@nd trimi\i semnale confuze, vei ob\ine rezultate
confuze. {ncerc@nd s` nimere]ti dou` \inte cu o singur` arm`, aceasta poate duce doar la
frustrare.
Planific` un servici divin care s`-i zideasc` pe credincio]i ]i un alt servici divin, care
s`-i evanghelizeze pe prietenii necre]tini ai membrilor bisericii tale. La Saddleback, serviciul
divin destinat pentru credincio]i este miercuri seara, iar cele de evanghelizare le avem
s@mb`t` seara ]i duminic` diminea\a. {n felul acesta po\i folosi dieferite stiluri de predicare,
c@ntece, rug`ciuni, ]i alte elemente adecvate atingerii \intei propuse.
C@nd am [nceput lucrarea la Saddleback, i-am [ntrebat pe cei necredincio]i c@nd
ar fi dispu]i s` viziteze o biseric`. To\i mi-au dat acela]i r`spuns, “Dac` m-a] g@ndi vreodat`
s` vizitez o biseric`, asta ar fi [ntr-o duminic` diminea\`. De asemenea i-am [ntrebat ]i pe
membrii bisericii, c@nd ar fi cel mai probabil ca s`-]i aduc` prieteni necredincio]i la biseric`.
Din nou r`spunsul a fost duminic` diminea\a. Chiar ]i [n cultura de ast`zi, oamenii privesc
duminica diminea\` ca fiind “timpul pe care-l petreci la biseric`”. A]a c`, de aceea ne-am
hot`r@t s` folosim duminic` diminea\a pentru evanghelizare ]i miercuri seara pentru
edificare.
Serviciile divine de evanghelizare nu sunt ceva nou; numai ideea de a folosi timpul
de duminic` diminea\` pentru evanghelizare este o schimbare recent`. La [nceputul
secolului, serviciile divine de duminic` seara erau privite ca “servicii divine pentru
evanghelizare” [n cadrul bisericii. C@teva biserici [nc` fac reclam` la serviciile divine de
evanghelizare de duminic` seara, cu toate c` este pu\in probabil ca oamenii s` participe la
acestea. Nici chiar credincio]ilor nu le place s` paritcipe la serviciile divine de duminic`
seara! }i lucrul acesta se [nt@mpl` de mul\i ani.

107
 10.Un serviciu divin direc\ionat [nspre necredincio]i este menit s` suplimenteze
evanghelizarea personal` nu s` o [nlocuiasc`. Oamenii [n general cred c` este mai u]or s` se
hot`rasc` pentru Cristos c@nd sunt [nconjura\i de mai mul\i oameni, care s` sprijine aceast`
decizie. Serviciile divine destinate celor necredincio]i asigur` un grup de martori care s`
amplifice ]i s` confirme m`rturia persoanl` a membrilor. C@nd un necredincios vine la un
serviciu divin de evanghelizare cu un prieten din biseric`, c`ruia i-a m`rturisit despre
Evanghelie, el vede mul\imea de oameni ]i se g@nde]te, c` sunt o mul\ime de al\i oameni
care cred la fel. Trebuie c` este ceva adev`rat [n toate acestea.

Un serviciu divin direc\ionat [nspre necredincio]i este menit s` suplimenteze

evanghelizare personal` nu s` o [nlocuiasc `.

Exist` o putere de persuasiune incredibil` [n m`rturia unei mul\imi de credincio]i care

se [nchin` ]i-L laud` pe Dumnezeu [mpreun`. De aceea, cu c@t va cre]te serviciul t`u divin
destinat c@]tig`rii necredincio]ilor, cu at@t va deveni un instrument de evanghelizare mai
puternic.
11.Nu exist` o metod` standard de a proiecta un serviciu divin de evanghelizare . Asta
pentru c` necredincio]ii nu sunt to\i la fel! Unii doresc un timp [n care ei s` simt` c` fac parte
din adunare; al\ii doresc s` stea pasivi ]i s` privesc`. Unora le plac serviciile divine lini]tite,
meditative; altora [ns` le plac cele mai pline de via\`. Stilul care se potrive]te cel mai bine [n
California de Sud probabil nu va func\iona [n Noua Anglie ]i vice versa. Se cere o varietate
mare de servicii divine pentru a c@]tiga un num`r mare de necredincio]i, care nu sunt to\i la
fel.
Exist` doar trei elemente nenegociabile ale unui serviciu divin de evanghelizare:
(1) s` trateze pe necredincio]i cu dragoste ]i respect, (2) s` se adreseze concret nevoilor
acestora, ]i (3) s` [mp`rt`]easc` mesajul [ntr-o manier` practic`, pe [n\elesul tuturor. Toate
celelalte elemente sunt chestiuni secundare, de care bisericile n-ar trebui s` se [mpiedice.
Acum dou`zeci de ani a fost prima dat` c@nd am dat sugestii bisericilor pentru
crearea serviciilor divine de evanghelizare. Acum c` acest tip de serviciu divin a primit
foarte mult` aten\ie din partea mass mediei, eu [nt@lnesc oameni care accentueaz` al\i
factori de mai pu\in` importan\`. Ei se preocup` de cum pot s` renun\e la amvon, cum s` nu
poarte o rob`, dac` s` aib` o scenet` sau nu [n fiecare s`pt`m@n`; ca ]i cum aceste lucruri
vor aduce [n mod automat pe necredincio]i la biseric`. Se [n]eal`. Dac` to\i necredincio]ii ar
fi interesa\i doar de o produc\ie de calitate, ei ar sta acas` ]i s-ar uita la televizor, unde se
cheltuiesc milioane doar pentru un program de jum`tate de or`.
Ce atrage cu adev`rat un num`r impresionant de oameni la biseric`, sunt vie\ile
schimbate – multe vie\i schimbate. Oamenii vor s` mearg` acolo unde vie\ile sunt
schimbate, unde r`nile sunt vindec@te, ]i unde speran\a este redat` din nou.
La Saddleback vezi vie\i schimbate pretutindeni. {n aproape fiecare serviciu divin de
evanghelizare, noi includem m`rturia real` a unei persoane sau a unui cuplu, care au fost
schimba\i dramatic de puterea ]i dragostea lui Cristos. Este dificil pentru sceptici s`
comenteze, av@nd [n vedere aceast` parad` s`pt`m@nal` a “clien\iolr mul\umi\i”.
Biserica Saddleback a uimit mult [n\elepciunea conven\ional`, [n ce prive]te bisericile
deschise pentru evanghelizare, prin miile de suflete pe care le-a c@]tigat pentru Cristos, [n
ciuda circumstan\elor dificile ]i neprielnice.
Imagineaz`-\i o biseric`, care []i schimb` locul mereu; [n care cei care nu frecventeaz`
o biseric` vin ]i stau [ntr-un cort, unde iarna este frig, prim`vara este umed ]i plou`
[n`untru ]i apoi incredibil de cald vara, sau toamna bate v@ntul foarte tare. Imagineaz`-\i o
biseric` unde oamenii vor parca trei mile distan\` de biseric`, c@nd este nevoie s` stea ]i
sub umbrele [n ploaie, ca s` poat` participa la servicii divine. C@nd vie\ile oamenilor se
schimb`, problemele, care [n alte condi\ii pot p`rea cople]itoare pentru o biseric`, sunt
trat@te pur ]i simplu ca mici inconvenien\e.
La fiecare serviciu divin la Saddleback invit`m pe oameni s` completeze un
talon de participare ]i s` c@nte c@ntece de [nchinare [mpreun` cu noi. Str@ngem colecta,

108
asigur`m un buletin informativ care are schi\a predicii ]i versetele aferente ]i de asemenea
oferim posibilitatea dedic`rii la sf@r]itul serviciului divin. Cu toate c` am auzit pe unii
oameni spun@nd c` nu po\i s`-i c@]tigi pe cei necredinico]i dac` faci aceste lucruri, peste
7000 de credincio]i s-au dedic@t Domnului la Saddleback ]i mul\i al\ii iau [n considerare
aceast` decizie, venind la biserica s`pt`m@n` dup` s`pt`m@n`. Cum faci aceste lucruri este
ceea ce determin` diferen\a.
Noile abord`ri ]i metode sunt doar instrumente. Nu este neaparat necesar s`
folose]ti scenete ]i alte mijloace vizuale sau audio, sau nu este neaparat nevoie s` ai o
cl`dire frumoas` ]i un loc de parcare convenabil pentru a-i c@]tiga pe necredincio]i. Toate
acestea, [ntr-adev`r, fac lucrarea mai u]oar`. V` rog s` [n\elege\i c` sugestiile pe care vi le
dau [n capitolul urm`tor sunt doar linii generale, sugestii cu ceea ce a mers bine la
Saddleback. S` nu le considera\i ca cele zece porunci. Nici eu, dac` a] fi [n alt` parte a \`rii,
n-a] face tot ceea ce facem la Saddleback. Trebuie s` g`se]ti ceea ce se potrive]te cel mai
bine [n contextul t`u, pentru a-i c@]tiga pe necredincio]i.

12.Este nevoie de credincio]i maturi, altrui]ti pentru a oferi un serviciu adecvat

pentru cei din afar`. {n 1 Corinteni 14:19-20, Pavel spune c` atunci c@nd ne g@ndim doar
la nevoile noastre [n [nchinare suntem copil`ro]i ]i imaturi. Membrii bisericii demonstreaz` o
maturitate spiritual` incredibil` atunci c@nd sunt plini de sensibilitate fa\` de nevoile,
temerile ]i problemele emo\ionale ale necredincio]ilor ]i sunt gata s` pun` nevoile acestea
mai presus de nevoile lor [n cadrul unui serviciu divin.
{n fiecare biseric` exist` o tensiune constant` [ntre “serviciu divin” ]i “sluji\i-
ne.” Majoritatea bisericilor sf@r]esc prin a [nclina balan\a [nspre [mplinirea nevoilor
membrilor acesteia, pentru c` ei sunt cei care pl`tesc facturile. Oferirea unui serviciu divin
sensibil fa\` de nevoile celor din afar` [nseamn` ca balan\a s` fie [nclinat` inten\ionat [n
direc\ia opus`, adic` [nspre necredincio]i. Este nevoie de membri care sunt gata s` creeze
un climat sigur pentru necredincio]i, cu pre\ul renun\`rii la propriile lor preferin\e, tradi\ii ]i
comfort. Este necesar` o maturitate spiritual` enorm` pentru ca [n mod voluntar cineva s`
renun\e la ceea ce este comfortabil.
Isus a spus, “Pentru c` nici Fiul omului n-a venit s` I se slujeasc`, ci El s`
slujeasc` ]i s`-]i dea via\a ca r`scump`rare pentru mul\i” (Matei 20:28). P@n` c@nd aceast`
atitudine de slujire f`r` egoism nu p`trunde [n min\ile ]i inimile membrilor, biserica ta nu
este gata s` [nceap` servicii divine deschise pentru cei din lume.

CAPITOLUL XIV
Alc`tuirea unui serviciu divin [ndreptat [nspre necredincio]i

Deci, dac` s-ar aduna toat` Biserica la un loc ]i to\i ar vorbi [n alte limbi ]i ar intra ]i
cei f`r` de daruri, sau necredincio]i, n-ar zice ei c` sunte\i nebuni?(1 Corinteni 14:23)

Purta\i-v` cu [n\elepciune fa\` de cei de afar`; r`scump`ra\i vremea. (Coloseni 4:5)

Cresc@nd [ntr-o familie cre]tin`, [ntotdeauna eram frustrat c@nd aduceam

prieteni necre]tini la biseric`. Se p`rea c` [n mod inevitabil, ori de c@te ori [mi aduceam un
prieten cu mine, era duminica [n care tata predica despre zeciuial`, sau un musafir misionar
prezenta diapozitive, sau luam cina – [n nici un caz ceea ce prietenii mei nem@ntui\i aveau
nevoie s` aud` sau s` experimenteze.
Totu]i se p`rea c` [n week-endu-rile [n care nu-mi aduceam prietenii
nem@ntui\i la biseric`, mesajul era despre planul m@ntuirii. M` g@ndeam, “Ce mi-a] fi dorit
ca prietenii mei s` fie ast`zi cu mine!” De la o s`pt`m@n` la alta, nu ]tiam dac` mesajul va
prezenta siguran\`, ca s`-mi pot aduce ]i prietenii nem@ntui\i. Tema mesajului era
[ntotdeauna imprevizibil`, altern@nd [ntre evanghelizare ]i edificare. Am remarc@t aceea]i
structur` [n bisericile pe care le-am frecventat [n timpul colegiului. {n cele din urm`, am
renun\at s` mai invit necredincio]i la biseric`. Nu a fost o decizie con]tient` - pur ]i simplu
m` s`turasem s` m` “p`c`lesc”.

109
 Majoritatea bisericilor cu greu atrag necredincio]i la serviciile lor, pentru c`
membrii nu se simt [n largul lor ca s`-i aduc` pe ace]tia la biseric`. Nu conteaz` c@t de mult
pastorul [ncurajeaz` pe membri s`-]i aduc` prietenii sau c@te programe de vizit` sunt
lansate, pentru c` rezultatele sunt acelea]i: Majoritatea membrilor nu mai aduc prieteni la
biseric`.
De ce este a]a? Exist` trei motive importante. Mai [nt@i, a]a cum am
men\ionat, \inta mesajului este [mprevizibil`. Membrii bisericii nu ]tiu de la o s`pt`m@n` la
alta dac` pastorul va predica un mesaj evnaghelic sau unul pentru edificare. {n al doilea
r@nd, serviciile nu sunt destinate necredincio]ilor; tot ce se [nt@mpl` [n cadrul acestor
servicii nu este pe [n\elesul unui prieten care nu frecventeaz` biserica. {n al treilea r@nd,
membrilor s-ar putea s` le fie ru]ine cu calitatea serviciului divin.
Dac` ai putea g`si un membru tipic al bisericii, care s` fie onest [n ce prive]te
biserica lui, ar spune probabil a]a: “{mi iubesc biserica. {mi iubesc pastorul. Sunt
binecuv@ntat de ceea ce se face la serviciile noastre divine. {mi [mpline]te nevoile. Dar nu
cred c` mi-a] invita prietenii necre]tini de la birou, pentru c` n-ar [n\elege prea mare lucru.
Mesajele sunt pentru mine, c@ntecele sunt pentru mine, rug`ciunile sunt rostite [n termeni,
pe care eu [i [n\eleg ]i chiar ]i anun\urile sunt pentru mine. Prietenii mei n-ar [n\elege mult
din serviciul nostru divin.” }i [n mod ironic, [n acela]i timp s-ar putea sim\i vinovat pentru c`
nu ]i-a invitat prietenii.
Cre]terea bisericii tale nu necesit` inteligen\a unui om de ]tiin\` care
construie]te rachete: Pur ]i simplu trebuie s` te asiguri c` mai mul\i oameni vin s` te
viziteze! Nimeni nu devine un membru al bisericii f`r` ca mai [nt@i s` fie un vizitator. Dac`
ai doar c@\iva vizitatori [n fiecare an, vei avea chiar mai pu\ini membri. Mul\imea
vizitatorilor din biseric` nu reprezint` biserica [ns`]i, dar ca biserica s` creasc` trebuie mai
[nt@i s` c@]tig`m o astfel de mul\ime.
Care este calea cea mai u]oar` de a cre]te num`rul vizitatorilor din biserica ta?
F`c@ndu-i vinova\i pe membrii bisericii c` nu-]i invit` prietenii la biseric`? Nu. Sau pun@nd
un semn mare care spune “Bun venit vizitatorilor”? Nu. F`c@nd vizite de complezen\` [n
casele vecinilor t`i? Probabil c` nu. F`c@nd concursuri de participare la biseric`? Pu\in
probabil. Folosind publicitatea la telelvizor sau reclama? Gre]it din nou.
R`spunsul este foarte simplu: Creaz` un serviciu divin care este alc`tuit
inten\ionat pentru ca membrii bisericii tale s`-]i poat` aduce prietenii. }i face\i serviciul divin
at@t de atractiv ]i relevant pentru cei din afar`, astfel [nc@t membrii bisericii tale s` fie
ner`bd`tori s`-l [mp`rt`]easc` cu cei nem@ntui\i, pentru care se roag`.
Saddleback a oferit acest fel de serviciu divin [nc` de la [nceputul func\ion`rii
sale. Pe m`sur` ce alte biserici au [nceput s` dezvolte proiecte similare, termenul de
“serviciu divin destinat celor necredincio]i” a [nceput s` fie folosit pentru a descrie tipul
acesta de slujire. Dac` creezi un serviciu divin, la care membrii bisericii s` doreasc` s`-]i
aduc` prietenii nem@ntui\i, nu mai trebuie s` folose]ti concursuri, campanii, sau
sentimentul de vin` ca s` cre]ti participarea la serviciile divine. Membrii bisericii []i vor invita
prietenii s`pt`m@n` dup` s`pt`m@n` ]i astfel biserica va experimenta un flux constant de
vizitatori. {n acest capitol ]i [n urm`torul am s` v` dau c@teva sugestii practice pentru
alc`tuirea programului unui servicu divin cu deschidere fa\` de cei din afar`.

Planific` serviciul divin \in@nd cont de \inta pe care \i-ai propus-o

{n fiecare s`ptam@n` la Saddleback noi ne reamintim pe cine vrem s` c@]tig`m:

Sam din Saddleback ]i pe so\ia lui Samantha. Odat` ce cuno]ti \inta, aceasta va determina
multe din componentele programului de [nchinare: stilul muzical, subiectele mesajelor,
m`rturii, scenete creative ]i multe altele.
Majoritatea bisericilor evanghelice [ncheie serviciile divine de [nchinare cu o chemare
de a lua o decizie pentru Cristos. Lucrul acesta indic` faptul c`, din punct de vedere
func\ional, noi conect`m [nchinarea cu evanghelizarea. {ns` multe biserici nu-]i dau seama
c` este o strategie de auto-d`r@mare s` te concentrezi primele cincizeci ]i opt de minute pe
slujirea fa\` de cei credincio]i ]i ultimile dou` minute le aloci pentru necredincio]i. Cei

110
necredincio]i nu vor sta timp de cincizeci ]i opt de minute la un serviciu care nu este
relevant aproape [n [ntregime, chiar dac` finalul ar prezenta o relevan\`. {ntregul servici
divin, nu numai chemarea de la sf@r]it, trebuie planific@te av@ndu-i pe cei nem@ntui\i [n
minte.

{ncearc` s` faci participarea la biseric` o sarcin` pe c@t posibil u]oar`

Americanii parc` sunt programa\i ca orice lucru s` fie comod pentru ei ]i s` fie
conform a]tept`rilor lor. |elul t`u ar trebui s` fie acela de a [ndep`rta, pe c@t posibil,
barierele, astfel [nc@t necredincio]ii s` nu aib` nici o scuz` pentru c` nu particip` la
serviciile divine.
Ofer` mai multe servicii divine. Aceasta d` oamenilor mai mult dec@t o posibilitate de
a participa la [nt@lnirile bisericii. Saddleback a oferit patru servicii divine identice [n fiecare
week-end timp de mul\i ani: s@mb`t` la orele 18:00 ]i duminica la orele 8:00, 9:30 ]i 11:15.
Deseori am [nt@lnit necredincio]i care au vizitat biserica noastr` la unul din servicii, care
dup` aceea s-au dus acas` ]i au sunat la un prieten, pe care l-au adus mai t@rziu la un alt
serviciu divin, din cauza mesajului din predic`.
Ofer` mai mult spa\iu de parcare. {n America, ai nevoie de spa\iu de parcare ca s`-i
c@]tigi pe oameni. Unul din primele lucruri pe care vizitatorii le remarc` este locul de
parcare ]i controlul traficului. Mai demult i-am [ntrebat pe mai mul\i pastori ai bisericilor
mari din California care a fost cea mai mare gre]eal` pe care au f`cut-o [n ce prive]te
construc\ia. Fiecare mi-a dat acela]i r`spuns; nu este [ndeajuns loc pentru parcare. C@nd
oamenii vin la biseric`, le place s` vin` cu ma]inile! Dac` nu ai loc pentru ma]inile lor, nu ai
loc nici pentru ei. Indiferent de c@t de mare este cl`direa bisericii, nu vei putea s` o umpli,
dac` nu ai [ndeajuns loc de parcare.
Ofer` ]coal` duminical` pentru copii simultan cu serviciul divin. Cei necredincio]i nu
vor s` aib` de-a face cu copiii care \ip`, fie c` sunt ai lor, fie c` sunt ai altora. Saddleback
ofer` patru programe de ]coal` duminical` pentru copii, [n acela]i timp cu serviciile divine
ale bisericii.
Ata]eaz` o hart` cum se poate ajunge la biserica ta. Nimic nu este mai frustrant
dec@t s` [ncerci s` g`se]ti un loc f`r` s` ai o hart`. Saddleback are propria ei intrare, pe
patru benzi, lung` de o jum`tate de mil`, pe proprietatea noastr`. Se nume]te Saddleback
Parkway ]i singura adres` care o are pe ea, este adresa bisericii. Totu]i mai sunt unii oameni
care se pierd, [ncerc@nd s` ne g`seasc`.

{mbun`t`\e]te ritmul ]i desf`]urarea serviciului divin

Aproape toate bisericile trebuie s`-]i mai [mbun`t`\easc` ritmul serviciilor. Televizorul
a scurtat [n mod constant durata [n care americanii []i men\in aten\ia ne[ntrerupt`. Luni
seara [n timpul unei pauze la fotbal vei vedea o reluare, trei reclame, ]i o prezentare scurt`
a ]tirilor – pentru c` realizatorii programelor de TV nu doresc ca s` te plictise]ti! MTV a
scurtat durata aten\iei pentru genera\ia t@n`r`, chiar mai mult. {ntr-un video clip doar de
trei minute po\i fi bombardat cu mii de imagini diferite.
{n contrast cu aceasta, majoritatea servciilor divine se mi]c` cu viteza melcului.
Exist` foarte mul\i “timpi mor\i” [ntre diferitele componente. C@nd dirijorul termin` de
condus un c@ntec, el se duce s` se a]eze. Cinsprezece secunde mai t@rziu, pastorul se
g@nde]te s` se ridice. {n cele din urm`, ajunge [ncet, [ncet, la amvon ]i-i salut` pe oameni.
P@n` acum necredincio]ii au adormit deja. {ncearc` s` reduci la minimum timpii de
tranzi\ie. De [ndat` ce un element al programului se termin`, altul ar trebui s` [nceap`.
Caut` c`i prin care s` economise]ti timpul [n cadrul serviciului divin. De obicei noi
cronometr`m fiecare element component al serviciului divin: rug`ciunile, c@ntecele,
anun\urile, mesajul, [ncheierea ]i tranzi\ia [ntre aceste elemente. Apoi ne punem [ntrebarea,
“Ce dureaz` prea mult ]i ce nu are aloc@t [ndeajuns timp?”
Serviciile noastre de obicei dureaz` ]aptezeci de minute. Po\i realiza mult [n timpul
acesta dac` planifici totul cu [n\elepciune. De exemplu, po\i reduce la jum`tate timpul

111
aloc@t str@ngerii colectei, dac` dublezi num`rul de co]uri ]i de u]ieri care fac slujba
aceasta.
Rug`ciunile pastorale trebuie s` fie scurte [n cadrul serviciilor divine, c@nd dore]ti s`-i
c@]tigi pe cei necredincio]i. Nu acesta este momentul [n care s` mijloce]ti pentru sora
Bertha, care o unghie, ce-i cre]te [n carne! Necredincio]ii nu pot s` stea aten\i la rug`ciuni
prea lungi; mintea lor se va concentra [n alt` parte sau vor adormi. Pastorii ar trebui s` fie
aten\i cu rug`ciunile pastorale pe care le fac, ca nu cumva s`-]i continue rug`ciunea din
timpul lor personal de p`rt`]ie cu Dumnezeu!

Diferen\a dintre un serviciu divin mediocru ]i unul excep\ional este modul [n care
acesta se desf`]oar`.
Pentru a accelera ritmul serviciului divin, ocup`-te de [mbun`t`\irea desf`]ur`rii
acestuia. Diferen\a dintre un serviciu divin mediocru ]i unul excep\ional este modul [n care
acesta se desf`]oar`.
La Saddleback noi folosim cuv@ntul IMPACT([n limba englez` - n.tr.) ca un acrostih,
care s` ne aminteasc` de modul de desf`]urare al serviciului divin, pe care dorim s`-l cre`m
prin muzica noastr`:
Inspir`m mi]care: Aceasta este ceea ce dorim s` ob\inem cu c@ntecul de [nceput.
Folosim ceva ritmat, colorat, care s` te fac` s` dore]ti s` ba\i din palme, sau s` ba\i cu talpa
piciorului [n podea, sau cel pu\in s` te fac` s` z@mbe]ti. Vrem s` relax`m mu]chii [ncorda\i
ai vizitatorilor. Atunci c@nd corpul t`u este relaxat, atitudinea ta este mai pu\in defensiv`.
Ca s` [ncepem serviciul noastru de [nchinare, trezim trupul lui Cristos, trezind
propriile noastre trupuri. De obicei c@nd oamenii vin la un serviciu divin diminea\a ei se
simt [n\epeni\i, adormi\i ]i retra]i. Dup` c@ntecul pentru “Inspirarea mi]c`rii” de la [nceput,
atmosfera [ntotdeauna se schimb`, devine mai vesel` ]i oamenii devin mai aten\i. Diferen\a
pe care o face acest c@ntec de deschidere este absolut uimitoare.
Pream`rire: Trecem apoi la c@ntece pline de bucurie despre Dumnezeu.
Adorare: Dup` aceea c@nt`m c@ntece mai personale, meditative [ndreptate [nspre
Dumnezeu. Ritmul este lent [n aceast` parte.
Dedicare: C@ntecul acesta permite oamenilor s`-]i exprime sau s`-]i reafirme
dedicarea fa\` de Dumnezeu. De obicei este un c@ntec la persoana [nt@i singular, ca de
exemplu “Vreau s` fiu mai mult ca Tine.”
Conectare: Ultimul lucru pe care-l facem este s` sf@r]im serviciul divin cu un alt
c@ntec scurt, ritmat.

F`-i pe vizitatori s` se simt` bine

Vizitatorii ]i-au f`cut deja o p`rere despre biserica ta [n primele zece minute de la
sosire. Dup` cum am men\ionat [n capitolul 12, vizitatorii se hot`r`sc dac` s` vin` sau nu
[napoi la biseric`, cu mult [nainte ca pastorul s` vorbeasc`. E dificil s` schimbi primele
impresii, a]a c` trebuie s` te g@nde]ti bine care sunt primele impresii, pe care dore]ti s` le
aib` vizitatorii. A]a dup` cum spune o vorb` veche, nu ai o a doua ]ans` s` faci o prim`
impresie.
Atunci c@nd ai de-a face cu vizitatori, este important s` [n\elegi c` primul lor r`spuns
emo\ional este unul de team`. Dac` sunt oameni care [n mod autentic nu frecventeaz`
biserica, atunci ei se vor [ntreba, “Ce mi se va [nt@mpla aici?” Ei [ncearc` acelea]i
sentimente ]i temeri pe care ]i tu le-ai [ncerca dac` ai fi invitat pentru prima dat` [ntr-o
moschee musulman`: “Vor [nchide u]ile?” “Va trebui s` spun ceva?” “M` voi sim\i st@njenit
[n vreun fel?”
Din cauz` c` vizitatorii sunt plini de [ngrijorare ]i team`, primul t`u obiectiv [n ceea
ce-i prive]te este s` te asiguri c` se simt relaxa\i. Comunicarea este [mpiedic@t` atunci
c@nd unei persoane [i este team`. Dac` po\i s` reduci nivelul temerii pe care o
experimenteaz` vizitatorii, atunci ace]tia vor fi mult mai receptivi fa\` de Evanghelie. Exist`
diferite c`i practice prin care po\i face aceasta.

112
 Rezerv` cele mai bune locuri de parcare pentru vizitatori. Noi avem un indic@tor
pentru cei care vin prima dat` la Saddleback ]i care spune c` vizitatorii care vin pentru
prima dat` s`-]i aprind` farurile dac` doresc un loc de parcare mai aproape de cl`direa
bisericii. {n felul acesta, atunci c@nd vizitatorii vor cobor[ din ma]in`, po\i s` te asiguri c` ai
u]ieri care s`-i [nt@mpine ]i care s` le z@mbeasc`, d@ndu-le indica\ii ce trebuie s` fac` mai
departe. La Saddleback, to\i pastorii ]i personalul angajat parcheaz` pe un spa\iu viran.
Numai musafirii beneficiaz` de locuri de parcare bune.
Cei care salut` pe noii veni\i [n afara cl`dirii bisericii. Noi credem c` a-i saluta pe
vizitatori este a]a de important [nc@t avem patru feluri de slujitori [n sensul acesta: cei care
ajut` [n parcare, cei care doar salut` [n parcare, gazde ]i u]ieri. Slujitorii care ajut` [n
parcare sunt cei care direc\ioneaz` traficul. Acestea sunt primele z@mbete, pe care
musafirii le vor [nt@lni. Cei care doar [nt@mpin` pe musafiri stau [n zona de parcare ]i [n
curte, salut@ndu-i ocazional pe ace]tia. Gazdele se afl` la birourile noastre de informare. {n
loc de a le da instruc\iuni noilor veni\i unde s` mearg`, ei [i [nso\esc personal acolo unde au
nevoie s` mearg`. U]ierii [i salut` pe oameni [n incinta bisericii, [nm@neaz` programe, dau
ajutor [n anumite situa\ii ]i sunt cei care str@ng colecta.
Cei mai importan\i oameni [n orice organiza\ie sunt cei care au acces direct la clien\i.
La compania de zbor Delta Airlines pentru mine cei mai importan\i oameni sunt agentul care
[mi vinde biletul ]i [nso\itorul de zbor. Pre]edintele companiei nu este important pentru
mine. De ce? Pentru c` niciodat` probabil nu voi avea nici un contact cu el. {n biserica ta,
slujitorii t`i care-i [nt@mpin` pe oameni, sunt cei mai importan\i oameni pentru ace]tia,
pentru c` ei stabilesc contactul [n primele zece minute. Asigur`-te c` folose]ti oameni care
pot s` z@mbeasc` u]or ]i care au un suflet cald.
Este de asemenea important s` alegi u]ieri ]i persoane care-i [nt@mpin` pe musafiri
[n regiunea de parcare, care s` se asemene cu cei, pe care vrei s`-i c@]tigi. Dac` vrei s`
c@]tigi cupluri tinere, atunci folose]te cupluri tinere la [nt@mpinarea acestora; dac` vrei s`
c@]tigi adolescen\i, folose]te adolescen\i; dac` vrei s` c@]tigi pensionari, folose]te
pensionari. {n multe biserici, cei care fac sluba aceasta, de a-i [nt@mpina pe musafiri sunt
de obicei cei mai [n v@rst` membri ai bisericii. Dac` musafirii [nt@lnesc [n primele zece
minute doar oameni care sunt cu patruzeci de ani mai [n v@rst` dec@t ei, se vor [ntreba
dac` cu adev`rat acesta este locul unde s` vin`.
Un ultim punct: Nu identifica pe cei care slujesc afar` cu ecusoane. Lucrul acesta [i
face pe vizitatori s` se simt` c` au fost [nt@mpina\i de “oficiali” din biseric`. (Unul din
pastorii no]tri a spus odat` gre]it unui grup, “Noi pur ]i simplu am trimis oamenii no]tri [n
curte ca s` [nt@mpine musafirii!”) Spune-le acestor slujitori doar s` fie ei [n]i]i – membri
prieteno]i din biseric`.
Pune birourile de informare [n afar` cl`dirii bisericii. Nu este nici o problem` pentru ca
cei care se ocup` de aceste birouri s` poarte ecusoane, pentru c` dore]ti ca vizitatorii s` ]tie
unde s` mearg` ca s` poat` pune [ntreb`ri.
Pune indic@toare de direc\ie peste tot. Identific` clar intr`rile principale [n cl`dire,
camera pentru pre]colari ]i mai ales toaletele. Vizitatorii ar trebui s` se poat` descurca f`r`
s` [ntrebe unde sunt toaletele.
Este bine ca s` existe un fond muzical, atunci c@nd oamenii intr` [n biseric`. {n
majoritatea cl`dirilor publice se aude muzic`. Po\i s` auzi aceasta [n magazine alimentare,
[n cabinetele doctorilor, cl`diri de birouri, ]i chiar [n unele ascensoare. Se aude muzic` chiar
[n unele avioane care a]teapt` s` decoleze. De ce? Pentru c` muzica [i relaxeaz` pe oameni.
T`cerea este [nfrico]`toare pentru musafirii necredincio]i. Dac` ar fi s` intri [ntr-o
cl`dire cu 200 de oameni ]i nimeni n-ar vorbi, nu te-ai [ntreba ce se [nt@mpl`? Te-ai g@ndi
probabil, “Ce ]tiu ei, de care eu nu ]tiu?” Dar dac` ai intra [ntr-o camer` unde oamenii
vorbesc unii cu al\ii, nu te-ai mai sim\i st@njenit deloc.
Exist` un moment [n timpul serviciului divin de [nchinare c@nd s` p`strezi lini]tea,
dar acesta nu este la [nceput. A\i v`zut vreodat` vreun semn [n sala principal` a unei
biserici, care s` spun`, “Intra\i [n lini]te?” Acesta este ultimul lucru, pe care-l dore]ti [ntr-un
serviciu divin de [nchinare destinat necredincio]ilor. Vrei ca atmosfera dinaintea serviciului
divin de [nchinare s` fie vivace ]i vesel`, molipsitoare de bucurie.

113
 Noi am remarc@t un fenomen interesant: Cu c@t muzica care se c@nt` pe fundal
este mai tare, cu at@t oamenii vorbesc mai tare. Dac` muzica este foarte lini]tit`, oamenii
vorbesc [ncet. C@nd vizitatorii intr` [ntr-o cl`dire unde oamenii vorbesc normal unii cu al\ii ]i
muzica care se aude pe fundal este ritmat`, aceasta le mai domole]te temerile. Musafirii
remarc` c` oamenii se bucur` unii de al\ii ]i de faptul c` sunt [n locul acela ]i mai ales
remarc` faptul c` este via\` [n biseric`.
{ng`duie musafirilor s` r`m@n` anonimi [n timpul sericviului divin. De [ndat` ce
musafirii s-au a]ezat, nu-i mai deranj`m, sau nu-i scoatem [n eviden\`. Le [nlesnim condi\iiile
cele mai bune, pentru a privi serviciul divin, f`r` a-i identifica [n mod public. Vrem ca ace]tia
s` se simt` bine primi\i ]i dori\i printre noi, [ns` f`r` a se sim\i privi\i de ceilal\i.
{n mod ironic modul [n care multe biserici [i [nt@mpin` pe musafiri, de fapt [i face pe
ace]tia s` se simt` mai incomod, dec@t dac` ar fi l`sa\i [n pace. Musafirilor nu le place s` fie
sco]i [n eviden\` pentru o recunoa]tere public`. (Singura excep\ie de la aceast` regul` sunt
persoanele oficiale din cadrul cultului care sunt [n vizit`!) Unul din motivele pentru care
bisericile mari, atrag at@t de mul\i vizitatori, este acela c` noii veni\i se pot ascunde [n
mul\ime. {ntr-o biseric` mic`, toat` lumea ]tie cine este [n vizit` - ]i musafirul ]tie c` lucrul
acesta este cunoscut!
{n America, cea mai des [nt@lnit` temere, pe care o au oamenii, este aceea de a
merge la o petrecere unde vor fi [nconjura\i de necunoscu\i. A doua cea mai frecvent`
temere este aceea de a vorbi [n fa\a unei mul\imi, ]i a treia cea mai frecvent` este aceea de
a fi [ntrebat despre o chestiune personal` [n public.
Modalitatea prin care unele biserici [i [nt@mpin` pe musafiri, [i face pe ace]tia s`
experimenteze cele mai mari temeri, pe care ei le au ]i toate deodat`! Pastorul, g@ndindu-
se c` este prietenos va spune, “V` rug`m s` v` ridica\i [n picioare; spune\i-ne numele ]i
c@te ceva despre dumneavoastr`.” Noi nu realiz`m c` atunci c@nd spunem lucrul acesta,
musafirul este [ngrozit de moarte [n mintea lui.

Modalitatea prin care unele biserici [I intampin` pe musafiri, [I face pe ace]tia s`

experimenteze cele mai mari temeri, pe care ei le au, deodat`!

C@nd am locuit [n Forth Worth, Kay ]i cu mine mergeam la o biseric` care s-a hot`r@t
c` era mai bine de a inversa rolurile. A]a c` [n loc s`-i roage pe vizitatori s` se ridice ]i s` se
prezinte, to\i membrii bisericii erau ruga\i s` se ridice, [n timp ce vizitatorii r`m@neau
a]eza\i. Apoi membrii bisericii se [ntorceau c`tre vizitatori ]i le c@ntau un cantec de bun
venit! V` pute\i imagina lucrul acesta? Prima dat` c@nd am fost [n vizit`, membrii au stat
to\i [n picioare [n jurul nostru si n-am v`zut prea mare lucru. Apoi ace]tia au [nceput s` ne
c@nte, “Suntem a]a de bucuro]i s` v` avem cu noi. E a]a de bine s` v` ]tim al`turi de noi…”
Sim\eam c` mor! Eu m` simt st@njenit chiar atunci c@nd [mi c@nt` so\ia mea! Morala la
aceast` povestire? G@ndi\i toate lucrurile pe care le face\i din perspectiva unui vizitator.
Chiar dac` fac referire la noii veni\i numindu-i “vizitatori”, noi nu le spunem a]a la
Saddleback. Ci le spunem “musafiri”. Termenul de vizitator [nseamn` c` sunt aici ca s` nu
stea. Termenul de musafir [nseamn` c` acesta este o persoan`, pentru care faci tot posibilul,
ca s`-l faci s` se simt` bine.
Dac` folose]ti un formular de [nregistrare, roag` pe toat` lumea s`-l completeze.
Atunci c@nd toat` lumea se [nregistreaz`, vizitatorii nu sunt l`sa\i deoparte. Ei v`d c` toat`
lumea face lucrul acesta.
Formularul de bun venit de la Saddleback este un instrument vital de comunicare. {l
folosim [n numeroase scopuri: pentru a vedea num`rul participan\ilor la serviciile divine, s`
vedem ce decizii spirituale au luat oamenii, s` str@ngem cereri de rug`ciune, s` facem
sondaje, s` list`m oameni pentru diferite evenimente sau programe, s` recrut`m personal
pentru conducere, s` evalu`m calitatea serviciilor divine, s` actualiz`m informa\iile
referitoare la membri, s` colec\ion`m idei pentru predici ]i s` pornim noi lucr`ri, printre

114
altele. Acest formular este o leg`tur` vital` care-mi [ng`duie s` iau pulsul bisericii noastre [n
cre]tere. Aceste formulare sunt pre\ioase ca aurul.
Obi]nuiam s` citesc toate formularele [n fiecare s`pt`m@n`. Acestea m-au ajutat s`
memorez numele oamenilor, p@n` c@nd am ajuns la 3,000 de participan\i la serviciile
noastre divine. Acum citesc doar acele formulare, care au comentarii ce mi se adreseaz`
direct mie. Dar [nc` este o leg`tur` direct` cu adunarea pentru mine. Oricine ]tie c` mi se
poate adresa direct prin intermediul acestui formular. Am descoperit c` oamenii [\i comunic`
lucruri [n scris, pe care altfel nu \i le-ar comunica.
Pe acest formular este de asemenea un loc unde vizitatorii s` poat` indica dac` este
prima lor vizit`, a doua sau a treia la biserica noastr`. Ca r`spuns la aceste formulare,
vizitatorii primesc o scrisoare de mul\umire, diferit` [n cele trei cazuri, de la mine.
V` [ndemn s` nu folosi\i caiete de [nregistrare, care se dau din m@n` [n m@n`, astfel
[nc@t oamenii s` poat` scrie [n ele. Acestea nu asigur` anonimatul. Oricine de pe r@ndul
respectiv poate vedea ce a scris un vizitator. De asemenea colec\ionarea numelor cu
ajutorul caietelor de [nregistrare este mai dificil` dec@t cu ajutorul formularelor. Noi
str@ngem aceste formulare odat` cu colecta ]i [n felul acesta oferim tuturor posibilitatea s`
pun` ceva [n co]ul pentru colect`. Imediat ce colecta este str@ns`, o echip` de oameni
sorteaz` ]i [nregistreaz` datele ob\inute pe computer, pentru a putea fi folosite de
personalul angajat.
Ofer` un salut public de bun venit, care s`-i fac` pe oameni s` se simt` [n largul lor.
Primele cuvinte de la amvon imprim` tonul serviciului divin. {n fiecare s`pt`m@n` unul din
cei patru pastori vor spune ceva de genul, “Bine a\i venit la Saddleback [n aceast` duminic`!
Suntem bucuro]i c` sunte\i aici. Dac` sunte\i aici pentru prima dat`, vrem s` sta\i comod, s`
v` relaxa\i ]i s` v` bucura\i de serviciul divin pe care l-am alc`tuit pentru dv.”
F` cunoscut oamenilor c` ei pot s` se bucure de serviciul divin. Spune-le c` nu va
trebui s` spun` nimic ]i nimeni nu-i va pune [ntr-o situa\ie penibil`. D` l`muriri ]i cu privire la
colect`: “Dac` e]ti un vizitator, te rog s` [n\elegi c` nu ne a]tept`m s` participi la colect`.
Aceasta se adreseaz` doar celor ce fac parte din familia bisericii. Ca ]i musafir vrem s`
c@]tigi ceva din acest serviciu divin. Nu ne a]tept`m ca tu s` dai ceva.”
{ncepe ]i termin` serviciul divin prin saluturi. Ni se spune de cinci ori [n Noul
Testament s` ne salut`m unii pe al\ii ]i s` ar`t`m afec\iune. A]a c` la [nceputul ]i sf@r]itul
fiec`rui serviciu divin noi spunem tuturor s` se [ntoarc` unii spre al\ii ]i s` dea m@na cu cel
pu\in al\i trei(chiar zece sau dou`zeci) oameni.
De-a lungul anilor, aceast` tradi\ie simpl` a creat un sentiment cald, de camaraderie ]
i familie, [ntre oameni, care nici nu se cunosc. C@teodat` [i rog pe participan\i s` spun` la
sf@r]itul adun`rii ceva de genul, “A fost o pl`cere s` stau l@ng` dv. ast`zi.” Pentru unii
oameni, acest mic act de prietenie este singura afirmare, pe care o primesc toat`
s`pt`m@na.
{n anii de [nceput ai bisericii Saddleback, membrii practicau a]a numita “regul` de
trei minute.” Noi am fost de acord ca primele trei minute dup` terminarea serviciului divin s`
vorbim doar cu oameni pe care nu i-am mai [nt@lnit. Aceast` regul` se baza pe faptul, c`
primii oameni care pleac` dup` terminarea programului sunt vizitatorii. A]a c` a]teptam
p@n` c@nd to\i musafirii plecau ]i apoi aveam p`rt`]ie unii cu al\ii.
Dac` folose]ti ecusoane asigur`-te c` to\i primesc c@te unul. S` nu-i izolezi pe
vizitatori d@ndu-le c@te un ecuson, c@nd altcineva nu are, sau s` nu le dai c@nd toat`
lumea are.
Ofer` ceva r`coritor la fiecare serviciu divin. Vizitatorii vor mai sta c@teva minute,
dac` au o cea]c` de cafea ]i o gogoa]`. Aceasta ofer` de asemenea posibilitatea membrilor
bisericii s`-i [nt@lneasc` pe ace]tia. M@ncarea tinde s`-i relaxeze pe oameni [n [nt@lnirile
sociale. Nu ]tiu de ce este a]a, dar un om gras, se simte mai [n siguran\` [ntr-o mul\ime de
oameni necunoscu\i, dac` are o mic` can` de cafea [n m@n`.
Pe mine m-a fascinat [ntotdeauna c` Isus [nv`\a foarte mult pe oameni atunci c@nd
ace]tia mergeau sau m@ncau [mpreun` cu el. Sunt sigur c` El f`cea lucrul acesta
inten\ionat. Ambele activit`\i men\ionate sunt menite s`-i relaxeze pe oameni ]i s` reduc`

115
barierele rela\ionale. C@nd oamenii sunt relaxa\i ei ascult` mai bine ]i sunt mult mai
deschi]i s` se schimbe.

{nvesele]te ambian\a

Cl`dirile ]i ambian\a au o foarte mare leg`tur` cu ceea ce se petrece [ntr-un serviciu

divin. Forma cl`dirii tale va da ]i forma serviciului divin. P`]e]te [n unele cl`diri ]i te vei
[nsenina instantaneu; p`]e]ete [ns` [n altele ]i te vei sim\i imediat deprimat. A]a cum forma
unei [nc`peri poate s` schimbe dispozi\ia instantaneu, la fel ]i temperatura ]i luminozitatea
acesteia pot aduce schimb`ri. Realizeaz` importan\a tuturor acestor factori ]i folose]te-i [n
avantajul t`u. G@nde]te-te ce atmosfer` vrei ca s` creeze serviciul t`u divin ]i apoi planific`
[n sensul acesta.
Cuv@ntul pe care noi [l folosim la Saddleback ca s` descrie atmosfera de la serviciul
de [nchinare este celebrare. Fiecare duminic` este Pa]te la Saddleback, a]a c` cu mult
entuziasm cre`m un cadrul plin de lumin`, culoare ]i veselie. Vizitatorii pot sim\i lucrul
acesta imediat ce intr` [n cl`dire.
Prive]te la cl`direa ta ]i vezi ce mesaj transmite. Ce spune aceasta? O intrare cu u]i
masive de lemn de culoare [nchis` dau un mesaj diferit de o intrare cu u]i de sticl`? Sigur c`
da.

Forma cl`dirii tale va influen\a ]i aspectul

serviciului divin.
Chiar [nainte de [nceperea serviciului divin, vizitatorii fac evalu`ri [n mintea lor
despre biserica ta. {n momentul [n care ace]tia ies din ma]in` [ncep s` str@ng` indicii
referitoare la cl`dire ]i la celelalte facilit`\i. Este spa\iul verde bine [ntre\inut? Este iarba
tuns` ]i sunt gardurile vii aranjate? Este gunoi prin [mprejurimi? Trebuie vopsit indic@torul
cu numele bisericii? Cur`\enia este atractiv`. Un teren murdar, ne[ngrijit ]i facilit`\i [n
aceea]i stare provoac` repulsie.
C@teodat` mesajul facilit`\ilor contrazice mesajul pe care biserica ta inten\ioneaz` s`-
l dea. S-ar putea s` spui, “Noi suntem prieteno]i!”, dar cl`direa s-ar putea s` spun`, “Suntem
reci ]i impersonali.” Tu s-ar putea s` afirmi, “Suntem relevan\i”, [ns` cl`direa bisericii s-ar
putea s` strige, “Suntem cu cincizeci de ani [n urma timpului [n care tr`im.” Este dificil s`
afi]ezi o imagine de “totul merge ca pe roate” atunci c@nd biserica ta se d`r@m`.
Una din problemele cu care te confrun\i [n men\inerea mediului [nconjur`tor bisericii,
este faptul c` dup` aproape patru s`pt`m@ni tinzi s` treci cu vederea defectele. {n
momentul [n care te familiarizezi cu o cl`dire, [ncetezi s` mai remarci ce nu este [n regul`
cu aceasta. Devii neglijent [n ce prive]te vopseaua care a [nceput s` se cure\e, mocheta
care s-a ros, amvonul, de pe care lacul a [nceput s` se cure\e, rafturile cu literatur` din
vestibul demodate, buletinele informative vechi, l`sate [n c`r\ile de c@ntece, teancul de
partituri de pe pian, becurile de la retro-proiector care nu mai sunt cum erau. Din p`c@te
lucrurile acestea ies [n eviden\` imediat pentru vizitatori, care remarc` orice detaliu.
O modalitate prin care po\i combate aceast` tendin\` este s` faci un raport referitor la
impactul ambian\ei asupra bisericii tale. Cheam` un fotograf, care s` fac` poze din
perspectiva unui vizitator. Apoi arat` fotografiile acestea liderilor t`i ]i hot`r`]te ce trebuie
schimbat. Majoritatea pastorilor niciodat` nu ]i-au v`zut auditoriul, ]ez@nd pe ultima banc`
din biseric`. Factorii ambientali de care trebuie s` \ii seam` include: lumina, sunetul, locurile
de ]ezut, spa\iul, temperatura, plantele, camerele pentru copii ]i toaletele.
Lumina. Lumina are un impact profund asupra st`rii oamenilor. O lumin` neadecvat`
[mpov`reaz` spiritul unui serviciu divin. Umbrele care se proiecteaz` pe fa\a vorbitorului,
reduc impactul oric`rui mesaj.
Majoritatea bisericilor sunt mult prea [ntunec@te. Poate este o reminescen\` de pe
vremea c@nd cre]tinii se [nt@lneau [n c@tacombe. Chiar ]i bisericile care au multe ferestre,
le acoper`. {ntr-un fel sau altul s-a [mp`m@ntenit aceast` idee c` cu c@t lumina este mai
slab` ]i difuz`, lucrul acesta creeaz` o atmosfer` mai “spiritual`”. Eu sunt [n total dezacord
cu aceasta.

116
 Eu cred c` cl`dirile bisericilor ar trebui s` fie str`lucitoare ]i pline de lumin`. Caracterul
lui Dumnezeu se exprim` [n lumin`. 1 Ioan 1:5 spune, “Dumnezeu este lumin`; [n El nu este
[ntuneric.” Lumina a fost primul lucru pe care Dumnezeu l-a creat (Geneza 1:3). Cred c`
Dumnezeu vrea s` spun` ast`zi “S` fie lumin`” [n mii de biserici.
Dac` vrei s` mai [nviorezi serviciul de [nchinare, [nvesele]te pu\in ambian\a din
biseric`. D` jos draperiile de la ferestre. Deschide ferestrele ]i u]ile. Aprinde toate luminile.
S`pt`m@na aceasta [nlocuie]te, [n secret, becurile cu alte becuri cu o putere dubl`. Apoi
studiaz` care este atmosfera la urm`torul servici divin de [nchinare de duminic`. S-ar putea
s` asi]ti la o trezire spiritual`!
Sunetul. Investe]te [n cea mai bun` sta\ie de sunet, pe care \i-o po\i permite. Dac`
vrei s` reduci cheltuielile, f` lucrul acesta [n alte domenii – nu reduce [ns` aici. Saddleback a
crescut timp de cinsprezece ani, f`r` s` avem propria noastr` cl`dire, dar [ntotdeauna am
avut cea mai bun` sta\ie de sunet.
Nu conteaz` c@t de conving`tor este mesajul, dac` oamenii nu-l pot auzi [ntr-o
manier`, care s` le fac` pl`cere. O sta\ie de sunet, care are o amplificare slab`, cu parazi\i,
poate s` submineze pe cel mai talentat muzician ]i s` reduc` impactul mesajului unui foarte
bun predic@tor. Nimic nu poate distruge mai repede un moment sf@nt, dec@t un sunet
puternic de feedback. Dac` e]ti pastor insist` ca biserica s` cumpere un microfon portabil,
astfel [nc@t s` nu fii legat de amvon.
B`ncile. At@t aranjarea c@t ]i comfortabilitatea scaunelor sau b`ncilor, afecteaz` [n
mod dramatic atmosfera oric`rui serviciu divin. Mintea nu poate s` absoarb` dec@t at@t
c@t poate ]ezutul s` [ndure, st@nd jos. B`ncile incomode sunt o unealt`, pe care diavolul o
folose]te pentru a distrage aten\ia.
Dac` po\i s` [nlocuie]ti b`ncile, te sf`tuiesc s` o faci. Ast`zi singurele b`nci, pe care
oamenii sunt for\a\i s` ]ead` sunt cele de la biseric` ]i din s`lile de sport c@nd merg la vreun
meci. Oamenii se a]teapt` s` aib` fiecare scaunul lui. Spa\iul personal este foarte pre\uit [n
societatea noastr`. De aceea locurile de la tribun` pe stadioane sunt a]a de c`utate. Dac`
oamenii trebuie s` stea unii l@ng` al\ii, se simt foarte incomod. Ar trebui s` existe cel pu\in
optsprezece inch [ntre persoane, dac` folose]ti scaune, ]i cel pu\in dou`zeci ]i unu de inch
dac` folose]ti b`nci.
Dac` folose]ti scaune portabile, aranjeaz`-le astfel [nc@t fiecare persoan` s` poat`
vedea fa\a cuiva. Aceasta va [mbun`t`\i [n mod extraordinar modul [n care oamenii r`spund
la serviciul divin. Dac` plantezi o biseric` nou`, [ntotdeauna aranjeaz` mai pu\ine scaune
dec@t ai nevoie. Este foarte [ncurajator pentru adunarea ta, atunci c@nd se aduc scaune [n
plus, pe m`sur` ce sosesc oameni la biseric`. Este foarte descurajator s` participi la un
serviciu de [nchinare, la care e]ti [nconjurat de scaune goale.
Spa\iul. Singura regul` despre spa\iu este aceasta: S` nu ai nici prea mult nici prea
pu\in! Oricare dintre aceste extreme va limita cre]terea. C@nd participarea la serviciile
divine a atins 80%, va trebui s` [ncepi un nou serviciu divin. Un motiv pentru care multe
biserici ajung la stagnare, este acela c` au [nc` vreo c@teva locuri libere. Atunci c@nd toate
locurile \i se termin`, experimentezi ceea ce Pete Wagner nume]te “]trangulare sociologic`.”
O cl`dire mic` poate ]trangula cre]terea unei biserici.
De asemenea exist` posibilitatea s` ai prea mult spa\iu. Multe biserici au o cl`dire
mult prea mare, pe care s` o umple cu oameni. Chiar dac` ai 200 de participan\i, [ns`
biserica are 750 de locuri, se pare ca ]i cum “nimeni n-ar fi aici!” Este aproape imposibil s`
creezi o atmosfer` de c`ldur` ]i intimitate c@nd sunt mai multe locuri goale dec@t oameni.
O dinamic` important` a cre]terii se pierde atunci c@nd cl`direa ta este prea mare
comparativ cu num`rul membrilor.
Cu c@t auditoriul este mai mic, cu at@t vorbitorul trebuie s` stea mai aproape de
oameni. Pe m`sur` ce auditoriul cre]te, podiumul sau amvonul, trebuie mutat mai [n spate ]i
ridicat pe o trept` mai [nalt`. Dac` ai o audien\` de doar cincizeci de oameni, pune un
podium doar la c@\iva metri [n fa\a primului r@nd. N-ai nevoie de o treapt` mai mare, sau o
scen`.
Temperatura. Ca ]i pastor care am predicat mul\i ani [n s`li de sport f`r` aer
condi\ionat sau [n corturi ne[nc`lzite, spun lucrul acesta cu cea mai mare convingere:

117
Temperatura poate s` distrug` cel mai bine planificat serviciu divin, ]i asta doar [n c@teva
minute! C@nd oamenilor le este prea cald, sau prea frig ei nu mai particip`. Ei mental nu
mai sunt acolo ]i sper` ca totul s` se termine c@t mai repede.
Una din gre]elile cele mai des [nt@lnite, pe care majoritatea bisericilor o fac, este
aceea c` [nc`lzesc cl`direa prea tare. Unul dintre u]ieri stabile]te termostatul la o
temperatur` acceptabil`, uit@nd [ns`, c` atunci c@nd biserica se umple, temperatura cre]te
substan\ial ]i p@n` ca aerul condi\ionat s` asigure o temperatur` acceptabil`, serviciul divin
e deja pe terminate.
{nainte ca serviciul divin s` [nceap`, stabile]te termostatul cu c@teva grade mai
pu\in dec@t ar fi o temperatur` acceptabil`. Temperatura va cre]te foarte rapid de [ndat` ce
serviciul divin [ncepe. Men\inerea temperaturii [n zona mai rece, va ajuta de asemenea ca
lumea s` stea treaz`.
Plantele. Te [ncurajez s` folose]ti plante, copaci ]i verdea\`, pentru a decora cl`direa.
Timp de mul\i ani am adus ]i am luat plante, ferigi ]i cop`cei [n cl`dirile, pe care le [nchiriam
[n fiecare week-end. Aceste plante de decor spun, “Cel pu\in exist` ceva viu aici!”
Sunt sigur c` i-ai auzit pe oameni spun@nd, “M` simt mai aproape de Dumnezeu
c@nd sunt [n natur`.” Asta este de [n\eles. C@nd Dumnezeu i-a f`cut pe Adam ]i pe Eva, nu
i-a pus [ntr-un zg@rie nori, cu beton ]i asfalt [mprejurul lor; El i-a a]ezat [ntr-o gr`din`.
Frumuse\ea natural` a crea\iei lui Dumnezeu inspir`, relaxeaz` ]i [i reface pe oameni. Nu
este o [nt@mplare c` Psalmul 23 este psalmul cel mai [ndr`git. Oamenii pot s`-]i imagineze
cu u]urin\` scena revigorant`, care prezint` ape lini]tite ]i p`]uni verzi.
Ca o remarc` secundar`, ai grij` s` nu exagerezi cu simboluri mistice, religioase [n
cl`direa ta. Toat` lumea ]tie ce este crucea, dar necredincio]ii sunt nedumeri\i [n privin\a
potirelor, cununilor ]i porumbeilor, care au o flac`r` ce iese din coad`.
Camerele copiilor trebuie s` fie curate ]i sigure. Dac` vrei s` c@]tigi familii tinere,
atunci trebuie s` ai camerele pentru copii sigure ]i igienice. Nu ar trebui s` se vad` g`le\i
pentru sp`lat pe jos [n col\uri ]i juc`riile trebuie sp`late [n fiecare s`pt`m@n`.
Toalete curate. Vizitatorii s-ar putea s` uite predica, dar memoria unei toalete ur@t
mirositoare, se men\ine pentru mult timp! Po\i s` spui mult despre spiritul unei biserici,
verific@nd calitatea toaletelor.

Adev`rul trist este c` multe biserici au nevoie de o cl`dire complet nou`. Acestea nu
vor c@]tiga niciodat` pe cei din comunitatea lor, [n cl`direa pe care o folosesc acum. Un
pastor mi-a spus odat` cu mult` frustrare, c` se ruga, “Doamne, las` s` coboare foc!”
C@nd prietenul meu Larry DeWitt a fost chemat s` p`storeasc` o biseric` din sudul
Californiei, el a g`sit o cl`dire de biseric` mic`, din lemn, [ntr-o regiune foarte industrializat`.
Larry ]i-a dat seama c` v@rsta ]i stilul cl`dirii erau o barier` pentru c@]tigarea celor din
comunitate. El le-a spus liderilor bisericii c` va accepta sluba de pastor, dac` se mut` din
aceast` cl`dire ]i vor \ine servicii divine [ntr-un restaurant “Hungry Tiger’(Tigrul [nfometat).
Membrii au fost de acord.
Ast`zi, dup` ce s-a mutat [n mai multe cl`diri, biserica aceea a crescut la c@teva mii.
N-ar fi crescut niciodat` at@t de mult, dac` ar fi r`mas [n cl`direa original`. A]a cum am
spus [n capitolul 1, pantoful nu trebuie s` spun` niciodat` piciorului c@t de mult s` creasc`.
Saddleback a folosit incinte de campusuri de liceu timp de treisprezece ani ca s` creasc`. Ca
s` putem profita c@t mai bine de ceea ce aveam am organizat dou` echipe. Prima echip`
venea [nainte de 6 diminea\a ]i aranja patruzeci ]i dou` de s`li de clas` ]i o sal` de sport.
{nainte de a face orice schimbare, echipa nota pe tabl` unde era a]ezat fiecare lucru. {n
felul acesta c@nd venea cea de-a doua echip` la ora 13:00 c@nd se terminau toate
serviciile divine, puteau s` a]eze totul la loc. Fiecare sal` de clas` era rearanjat` de dou` ori
[n fiecare duminic` - o dat` la [nceputul zilei ]i o dat` dup` ce terminam de folosit s`lile de
clas`. Era o munc` grea, dar f`cea parte din pre\ul, pe care l-am pl`tit pentru a cre]te.
|elul [n tot ceea ce facem este acela de a [nveseli atmosfera, a]a cum ]i Pavel a spus
[n Tit 2:10: “ca s` fac` [n totul [nv`\`tura despre Dumnezeu, M@ntuitorul nostru
atractiv`.”(traducere din versiunea englezeasc`).

118
 Creaz` o atmosfer` atractiv`

Atmosfera este acel sentiment, inconfundabil, greu de definit, pe care [l sim\i atunci
c@nd intri [ntr-o biseric`. Indiferent de cum o nume]ti, aceast` atmosfer` are impact asupra
a ceea ce se petrece [n serviciul divin. Poate s` ajute [n vederea scopului, pe care \i l-ai
propus, sau [mpotriva a cea ce \i-ai propus s` realizezi.
Dac` nu hot`r`]ti tu [nsu\i ce fel de atmosfer` vrei s` creezi, [ntr-un serviciu divin, la]i
lucrul acesta la voia [nt@mpl`rii. La Saddleback noi folosim cinci cuvinte diferite pentru a
descrie atmosfera pe care c`ut`m s` o cre`m [n fiecare s`pt`m@n`.
A]tept`ri. Unul din comentariile frecvente pe care [l aud de la vizitatori, este acela c`
ei simt cum oamenii parc` a]teapt` ceva. Exist` un entuziasm r`sp@ndit pretutindeni la
[nceputul serviciului divin, care parc` spune, “Ceva urmeaz` s` se [nt@mple aici!” Oamenii
au mult entuziasm, energie ]i un sentiment de anticipare atunci c@nd sunt [mpreun`.
Membrii simt c` Dumnezeu este cu noi ]i c` vie\ile vor fi schimbate. Vizitatorii deseori
descriu atmosfera ca “electrizant`.”
Ce determin` acest spirit de anticipare? Este produs de un num`r de factori: membrii
bisericii se roag` pentru serviciile divine toat` s`pt`m@na; sunt membri care se roag` [n
timpul serviciilor divine; oameni plini de entuziasm, care-]i aduc prietenii lor nem@ntui\i; o
tradi\ie de servicii divine [n care vie\ile oamenilor au fost schimbate; num`rul participan\ilor,
muzic` gen celebrare, ]i credin\a echipei care conduce serviciul divin.
Rug`ciunea de deschidere ar trebui [ntotdeauna s` exprime aceast` a]teptare, c`
Dumnezeu va fi [n acest serviciu divin ]i c` nevoile oamenilor vor fi [mplinite. A te a]tepta la
ceva, este un alt cuv@nt pentru credin\`. Isus a zis, “Fac`-vi-se dup` credin\a voastr`” (Matei
9:29).
Celebrare. Psalmul 100:2 spune, “Sluji\i Domnului cu bucurie, veni\i cu veselie
[naintea Lui.” Din cauz` c` Dumnezeu dore]te ca [nchinarea noastr` s` fie o s`rb`toare, noi
cultiv`m o atmosfer` de bucurie ]i veselie. Multe servicii divine ale unor biserici seam`n`
mai mult a [nmorm@nt`ri, dec@t a s`rb`toare. O cauz` major` este deseori atitudinea celor
care conduc serviciile divine de [nchinare. Am vizitat unele servicii de [nchinare [n care
parc` sim\eam nevoia s`-l [ntreb pe conduc`torul grupului de [nchinare, “Z@mbe]ti
vreodat`?”
{nchinarea este o delectare, nu o [ndatorire. Noi experiment`m bucurie [n prezen\a
lui Dumnezeu (Ps. 21:6). {n Psalmul 42:4, David ]i-a amintit, “…cum mergeam [nconjurat de
mul\ime, … spre Casa lui Dumnezeu, [n mijlocul strig`telor de bucurie ]i mul\umire, ale unei
mul\imi [n s`rb`toare.” Se potrive]te descrierea aceasta serviciilor tale de [nchinare?
Afirmare. Evrei 10:25 spune, “S` ne [ndemn`m unii pe al\ii, ]i cu at@t mai mult, cu
c@t vede\i c` ziua se apropie.” Exist` at@tea ve]ti proaste [n lume, [nc@t oamenii au
nevoie s` aud` ve]ti bune.
Noi dorim ca serviciile noastre de [nchinare s` fie o [ncurajare, nu o descurajare.
Chiar ]i atunci c@nd mesajul este de confruntare [ncepem pe un ton pozitiv ]i termin`m tot
pe un ton pozitiv. Po\i s` schimbi atitudinea unei persoane mult mai repede prin afirmare,
dec@t prin critic`. Studiaz` slujirea lui Isus ]i vezi cu c@t` abilitate a folosit El afirmarea, ca
s` scoat` ceea ce era mai bun [n oameni.
{ncorporare. Noi [ncerc`m din greu s` avem o atmosfer` de familie [n timpul
serviciilor divine, [n ciuda dimensiunilor bisericii noastre. Felul cum ne salut`m unii pe al\ii la
[nceputul ]i la sf@r]itul fiec`rui serviciu divin, felul [n care interac\ioneaz` cei care sunt [n
fa\` ]i modul [n care pastorii se adreseaz` mul\imii, toate acestea spun, “Suntem o familie.
Suntem [mpreun`. Apar\ii aici.”
{mi place foarte mult 1 Petru 3:8 [n versiunea Living Bible: “Ar trebui s` fi\i to\i ca o
familie mare ]i fericit`, plini de [n\elegere unii pentru al\ii, iubindu-v` unii pe al\ii cu
tandre\e ]i smerenie.” {ntr-o lume care este din ce [n ce mai impersonal`, oamenii caut` un
loc unde s` simt` c` apar\in.
Restaurare. Via\a este dur`. {n fiecare week-end, m` uit la mii de oameni care au fost
persecuta\i de lumea dinprejur toat` s`pt`m@na. Ei vin cu bateriile emo\ionale ]i spirituale
consumate. Slujba mea este s`-i reconectez pe ace]tia cu cabluri de leg`tur` spirituale la

119
puterea lui Cristos. Isus a spus, “Veni\i la Mine to\i cei trudi\i ]i [mpov`ra\i ]i Eu v` voi da
odihn`. Lua\i jugul Meu asupra voastr` ]i [nv`\a\i de la mine, c`ci Eu sunt bl@nd ]i smerit cu
inima; ]i ve\i g`si odihn` pentru sufletele voastre”(Matei 11:28-29).
Unul din scopurile [nt@lnirilor de [nchinare din fiecare s`pt`m@n` este acela de a ne
reface spiritual ]i a ne re[nc`rca bateriile emo\ionale pentru o noua s`pt`m@n` care ne st`
[nainte. Isus a spus, “Sabatul a fost f`cut pentru om ]i nu omul pentru Sabat” (Marcu 2:27).
Atunci c@nd [mi preg`tesc mesajul de duminic` diminea\a [ntotdeauna m` rog a]a, “Tat`
ajut`-m` s` comunic ceva duminic` diminea\a care s`-i preg`teasc` pe oameni pentru luni
diminea\`.”
Eu v`d biserica ca o oaz` spiritual` [n mijlocul unui de]ert uscat. Noi suntem chema\i
s` oferim apa vie\ii care [mprosp`teaz` oamenii, care mor de sete [n jurul nostru.
Mai ales [n sudul Californiei, oamenii au nevoie de eliberare din goana lor pentru o
via\` mai bun`. De aceea noi folosim umorul [n serviciile noastre divine. “O inim` vesel` este
un bun leac” (Prov. 17:22). Nu este un p`cat s`-i aju\i pe oameni s` se simt` bine.
{nv`\@ndu-i pe oameni s` r@d` de ei [n]i]i ]i de problemele lor, nu numai c` u]ureaz`
poverile lor, dar [i ajut` s` se schimbe.
Cred c` una dintre cele mai mari probleme, printre noi, evanghelicii, este c` noi am
cam inversat lucrurile: Ne lu`m pe noi [n]ine prea [n serios ]i nu {l lu`m prea [n serios pe
Dumnezeu! El este perfect – noi nu suntem. Este mai mult dec@t o coinciden\` c` cuvintele
umor ]i umilin\` provin din aceea]i r`d`cin`. {n orice caz, dac` [nve\i s` r@zi de propriile tale
gre]eli, [ntotdeauna vei avea [ndeajuns material de care s` te bucuri.
Eliberare. Biblia spune, “Acolo unde este Duhul Domnului este slobozenia” (2
Corinteni 3:17). Noi evit`m pedanteria, chestiunile foarte oficiale ]i orice alte preten\ii de
felul acesta [n serviciile noastre divine. {n loc de aceasta noi cultiv`m o atmosfer`
neoficial`, relaxat` ]i prietenoas`. Am descoperit c` un serviciu divin neoficial, f`r` preten\ii
dezarmeaz` temerile ]i armura de protec\ie ale celor necredincio]i.
Oamenii [ntotdeauna se simt mai tensiona\i [ntr-o [mprejurare oficial` dec@t [ntr-una
neoficial`. Aceasta este extrem de important de re\inut dac` esti interesat s` schimbi vie\i.
Serviciile divine oficiale, rigide, s-ar putea s`-i fac` pe necredincio]i s` se [ngrijoreze c` “vor
gre]i cu ceva.” {i face pe ace]tia s` nu se simt` [n largul lor. Deoarece noi vrem s`
comunic`m cu necredincio]ii, prima noastr` sarcin` este s` le reducem temerile astfel [nc@t
ei s` lase jos armura, pe care ]i-o pun. De [ndat` ce se simt mai relaxa\i, nu se mai g@ndesc
la ei [n]i]i ]i se pot concentra la mesaj.
Pentru mul\i americani, care nu frecventeaz` biserica, cuv@ntul neoficial este sinonim
cu autentic, [n timp ce formalism le sugereaz` nesinceritate ]i falsitate. {n special prea mult
fast ]i protocol [i [ndep`rteaz` pe cei din genera\ia mai t@n`r`. De aceea noi nu folosim
titluri reveren\ioase pentru pastori la Saddleback. Nimieni nu [mi spune “Dr. Warren”, atunci
c@nd se refer` la mine; ci oamenii [mi spun pur ]i simplu “Rick.”
De asemenea nu avem un anumit stil de [mbr`c`minte la Saddleback. Pastorii se
[mbrac` neoficial, la fel ca cei care vin ]i particip` la serviciile divine. Un sondaj recent f`cut
de revista GQ a ar`tat c` ast`zi numai 25% dintre b`rba\ii americani au un costum de haine
propriu. N-am mai predicat [n costum la Saddleback de ani de zile. (Desigur, s` predici [ntr-
un cort [ncins sau [ntr-o sal` de sport la fel de [ncins`, a avut un cuv@nt de spus [n sensul
acesta!)
Ceea ce poart` oamenii la biseric` este o chestiune cultural`, nu teologic`, a]a c` noi
nu facem prea mare caz din aceasta. Un lucru pe care-l ]tim cu siguran\` este c` Isus n-a
purtat niciodat` costum ]i cravat`, a]a c` nu se cere aceasta pentru a fi mai ca Cristos.

Tip`re]te un program al serviciului divin

Vizitatorii necredincio]i nu ]tiu la ce s` se a]tepte atunci c@nd vin la biserica ta. Asta
[i face oarecum tem`tori. Un program al serviciului divin spune ceva de genul, “Nu sunt
surprize aici.” Dac` le spui mai [nainte vizitatorilor ce ai de g@nd s` faci [i aju\i s` se
relaxeze ]i s` fie mai abordabili.

120
 E bine s` descrii desf`]urarea serviciului divin [n termeni care s` nu fie prea tehnici .
Dac` vizitatorii nu vor putea [n\elege ordinea desf`]ur`rii serviciului divin nu are nici un sens
s`-l mai tip`re]ti. {ntr-un buletin informativ tipic, vei [nt@lni cuvinte ca: invocare, imn
pentru ofert`, imn de invita\ie, benedic\ie ]i postludiu. Pentru un necredincios ai putea la fel
de bine s` vorbe]ti p`s`reasca.
La Saddleback, [n loc de “invocare” ]i “benedic\ie”, programul nostru spune simplu
“rug`ciune de deschidere” ]i “rug`ciune de [ncheiere”. {n loc de “chemare la [nchinare”,
spune “c@ntec”, [n loc de “colect`” noi spune “d@nd [napoi lui Dumnezeu.” Cred c`
[n\elege\i ce vreau s` spun. Noi folosim versiunea “Living Bible” pentru a face cunoscut`
desf`]urarea serviciului divin. Pe noi ne intereseaz` mai mult s` fie clar pentru necredincio]i,
dec@t s`-i impresion`m pe cei care ]tiu ce [nseamn` cuvintele mai pompoase.
Include\i note explicative. C@nd mergi la oper` sau la teatru, care sunt mai greu de
[n\eles, prime]ti programul cu mai multe detalii. Spune oamenilor de faci ceea ce faci [n
cadrul serviciilor divine. Buletinul nostru informativ d` explica\ii referitoare la formularul de
completat, la colect`, la momentul pred`rii [n slujba Domnului ]i alte p`r\i ale serviciului
divin.

Mic]oreaz` anun\urile care privesc [n general doar biserica

Cu c@t biserica ta este mai mare, cu at@t vei avea mai multe anun\uri. Dac` nu
stabile]ti o politic` cu ceea ce justific` unele anun\uri ]i ceea ce nu justific` alte anun\uri, vei
ajunge s` folose]ti un timp semnificativ al serviciului divin, comunic@nd anun\uri pentru
biseric`. Cum rezolvi aspectul acesta?
{nva\`-i pe membrii bisericii s` citeasc` buletinul informativ. Spune ceva de genul,
“S`pt`m@na aceasta avem ac\iuni speciale pentru b`rba\i, pentru adul\ii nec`s`tori\i ]i
pentru elevii de liceu. Citi\i mai multe detalii [n buletinul informativ, ca s` vede\i ce am
preg`tit pentru voi.” Asta e tot ce ai nevoie s` spui.
Anun\urile f`cute, trebuie s` priveasc` pe toat` lumea. De fiecare dat` c@nd vei face
anun\uri, care implic` doar un anumit segment al bisericii, to\i ceilal\i se vor deconecta ]i nu
vor mai fi aten\i. Cur@nd nimeni nu va mai fi atent. Nu irosi timpul tuturor f`c@nd anun\uri
pentru ac\iuni ce privesc doar un mic segment al bisericii.
Evit` apelurile pentru ajutor de la amvon. Apelurile de la amvon pentru ajutor
voluntar ar trebui reduse, [n cadrul unui serviciu divin destinat c@]tig`rii celor necredincio]i.
Recrutarea personal` se poate face mult mai bine [n alte moduri.
Nu te ocupa de problemele interne ale bisericii [n cadrul unui serviciu divin pentru
c@]tigarea celor necredincio]i. F` lucrul acesta [ntr-o [nt@lnire doar cu biserica. Cunosc o
biseric` care I-a rugat pe to\i vizitatorii s` plece c@nd serviciul divin s-a terminat, astfel
[nc@t membrii bisericii s`-]i poat` conduce afacerile. Asta [nseamn` s` fii neprietenos cu
musafirii!

Evalueaz` ]i [mbun`t`\e]te [n mod continuu

{n fiecare luni diminea\`, dup` un meci, juc`torii din Liga Na\ional` de Fotbal
American, se uit` la [nrregistr`rile video ale meciului pe care l-au sus\inut duminic`, ca s`
vad` cum pot juca mai bine data viitoare. Noi ar trebui s` fim chiar mai preocupa\i de ce
[nt@mpl` [n cadrul serviciilor noastre divine [n fiecare duminic`. Juc`torii doar joac` [ntr-un
meci; noi [ns` nu ne juc`m.
Bisericile care cresc ar trebui [ntotdeauna s` [ntrebe, “Cum am putea face ca lucrurile
s` mearg` mai bine?” Ace]tia sunt f`r` mil` [n evaluarea lucr`rilor lor de slujire ]i a serviciilor
divine. Evaluarea este cheia pentru excelen\`. {n mod continuu trebuie s` evaluezi fiecare
parte a serviciului t`u divin ]i s` vezi care este eficacitatea acestuia.
Cele trei instrumente, pe care le folosim la Saddleback pentru evaluare sunt
formularul primelor impresii, formularul de bun venit ]i foaia de evaluare a serviciului de
[nchinare. Toate aceste instrumente ne ajut` ca s` vedem efectul produs, lucru care este
secretul [mbun`t`\irii permanente.

121
 Formularul pentru primele impresii ne ajut` s` vedem efectul serviciului divin asupra
noilor veni\i, din perspectiva lor. Formularul de bun venit ne ajut` s` ne facem o p`rere
asupra serviciului divin din perspectiva celor care frecventeaz` biserica regulat. Noi primim
constant multe sugestii ]i opinii de la cei care particip` la serviciile divine. Formularul de
evaluare al serviciului de [nchinare ne d` impresii ale personalului angajat. Aceast` evaluare
include totul, parcare, buletine informative, r`coritoare, muzic` ]i mesaj.
{n 1 Corinteni 14:40, Pavel a concluzionat instruc\iunile sale pentru un serviciu divin
de [nchinare pentru necredincio]i astfel, “Dar toate s` se fac` [n chip cuviincios ]i cu
r@nduial`.” Versetul acesta implic` c` planificarea, evaluarea ]i [mbun`t`\irea serviciilor
noastre este un lucru bun. At@t [nchinarea [naintea lui Dumnezeu c@t ]i evanghelizarea
oamenilor merit` cel mai bun efort al nostru.

Nu uita pe cine sluje]ti

S-ar putea s` te sim\i cople]it de toate sugestiile pe care \i le-am dat pentru crearea
unui serviciu divin destinat c@]tig`rii necredincio]ilor. Nu uita, acestea sunt idei importante,
dar nu sunt toate esen\iale pentru alc`tuirea unui serviciu divin pentru necredincio]i. A]a
cum am spus mai devreme, singurele elemente nenegociabile ale unui astfel de serviciu
divin, sunt acelea de a-i trata pe necredincio]i cu dragoste ]i respect, de a te adresa nevoilor
acestora direct ]i de a [mp`rt`]i mesajul [ntr-o manier` practic`, pe [n\elesul lor.
Acest tip de servicii divine implic` o munc` foarte grea! Presupune mult` energie,
creativitate, dedicare, timp, bani ]i preg`tire pentru a le organiza s`pt`m@n` dup`
s`pt`m@n`. De ce s` faci toate aceste lucruri? De ce s` te str`duie]ti at@ta pentru a face
puntea de leg`tur` cultural` [ntre biseric` ]i cei necredincio]i? Pentru c`, ca ]i Pavel, facem
totul “de dragul lui Isus” (2 Corinteni 4:5).
Trebuie s` ]tii de ce faci ceea ce faci altfel vei fi cople]it de descurajare. {mi amintesc
de o duminic`, acum c@\iva ani. F`ceam preg`tirile necesare la un liceu pentru serviciile
divine din week-end ]i aproape jum`tate din echipa care trebuia s` se [ngrijeasc` de lucrul
acesta lipsea, dintr-un motiv sau altul. Duc@nd echipamentul pentru ]coala duminical`
pentru copii, de la ma]in` [ntr-una din s`lile de clas`, am sim\it c` sunt cople]it de un
sentiment de descurajare.
Satana a [nceput s` arunce s`ge\i de auto-comp`timire la adresa mea: De ce s`
trebuiasc` s` faci toate aceste preg`tiri c@nd ceilal\i pastori trebuie doar s` vin` la biseric`?
Tot ce au ei de f`cut este s` vin` la biseric`, [n propria lor cl`dire. Majoritatea pastorilor nu
se complic` cu toate aceste lucruri, dar tu a trebuit s` faci lucrurile acestea de ani de zile!
Pe m`sur` ce m` compl`ceam [n aceast` auto-comp`timire, Duhul Sf@nt m-a b`tut pe
um`r ]i m-a [ntrebat, “Pentru cine faci tu toate aceste lucruri?” M-am oprit deodat` [n
mijlocul locului de parcare al liceului, am [nceput s` pl@ng ]i mi-am amintit c` f`ceam, ceea
ce f`ceam de dragul lui Isus. }i ceea ce fac eu nici m`car nu se poate compara cu ceea ce a
f`cut el pentru mine.
“Orice face\i, s` face\i din toat` inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca
unii care ]ti\i c` ve\i primi de la Domnul r`splata mo]tenirii. Voi sluji\i Domnului Cristos.”
(Coloseni 3:23-24)

CAPITOLUL XV
Selectarea muzicii
Mi-a pus [n gur` o c@ntare nou`, o laud` pentru Dumnezeul nostru.
Mul\i au v`zut lucrul acesta, s-au temut ]i s-au [ncrezut [n Domnul.
Psalmul 40:3

Deseori sunt [ntrebat ce a] schimba dac` ar fi s` pornesc Saddleback de la [nceput.

R`spunsul meu este acesta: “Chiar din prima zi a bisericii a] investi mai mult` energie ]i

122
bani [ntr-o lucrare de cea mai bun` calitate [n ce prive]te programul muzical, care s` se
potriveasc` \intei pe care noi ne-am ales-o. {n primul an de existen\` al bisericii am f`cut
gre]eala s` subestimez puterea muzicii a]a c` am redus folosirea muzicii [n serviciile noastre
divine. Acum regret lucrul acesta.
Muzica este parte integrant` a vie\ilor noastre. Ascult`m muzic` c@nd m@nc`m,
c@nd conducem, c@nd mergem la cump`r`turi, c@nd ne relax`m ]i unii danseaz` pe
muzic`! Trecutul glorios al Americii nu este baseball-ul – ci muzica ]i opiniile pe care le-am
exprimat [n sensul acesta despre ea.
Un c@ntec poate adesea s`-i impresioneze pe oameni mai mult dec@t poate face o
predic`. Muzica poate s` ocoleasc` barierele intelectuale ]i s` duc` mesajul direct la inim`.
Este un instrument foarte bun pentru evanghelizare. {n psalmul 40:3 David spune “Mi-a pus
[n gur` o c@ntare nou`”… Mul\i au v`zut lucrul acesta, s-au temut ]i s-au [ncrezut [n
Domnul.” Remarca\i leg`tura clar` dintre muzic` ]i evanghelizare. “S-au [ncrezut [n
Domnul.”
Aristotel a zis: “Muzica are putere s` formeze caracterul.” Este clar c` Satana
folose]te muzica ast`zi pentru a face lucrul acesta.Versurile c@ntecelor rock din anii ’60 ]i
’70 au influen\at sistemul de valori al majorit`\ii americanilor care au ast`zi treizeci,
patruzeci sau cincizeci de ani. MTV ast`zi modeleaz` sistemul de valori al majorit`\ii
adolescen\ilor ]i al celor ce au dou`zeci de ani. Muzica este principala surs` de comunicare a
valorilor pentru t@n`ra genera\ie. Dac` nu folosim muzica contemporan` pentru a r`sp@ndi
valorile cre]tine, Satana va avea acces necontestat la o [ntreag` genera\ie. Muzica este o
for\` ce nu poate fi ignorat`.
Nu numai c` am subestimat puterea muzicii c@nd am pornit Saddleback, am f`cut de
asemenea gre]eala s` [ncerc s` o fac pe placul tuturor. Am inclus genuri de la Bach la
muzic` rock, deseori aceasta [nt@mpl@ndu-se [n cadrul aceluia]i serviciu divin. Alternam
[ntre imnuri tradi\ionale, c@ntece de laud` ]i c@ntece cre]tine contemporane. Ca stiluri am
folosit muzic` clasic`, country, jazz, rock, reggae, u]oar` ]i chiar rap. Oamenii nu ]tiau
niciodat` la ce s` se a]tepte. Rezultatul: N-am mul\umit pe nimeni ]i am frustrat pe toat`
lumea! Eram ca acel post de radio pe care l-am men\ionat [n capitolul 9 care [ncerca s` fac`
pe plac tuturor transmi\@nd orice fel de muzic`.
Din nou spun c` este imposibil s` faci pe placul tuturor [n materie de muzic`. Muzica
este o chestiune care desparte genera\iile, regiuni ale \`rii, tipuri de personalit`\i, chiar ]i
membrii aceleia]i familii. A]a c` n-ar trebui s` fim surprin]i atunci c@nd p`rerile despre
muzic` sunt diferite [n biseric`. Trebuie s` te hot`r`]ti pe cine vrei s` c@]tigi, ca s` identifici
stilul lor preferat de muzic` ]i apoi s` continui s`-l folose]ti pe acesta. {\i pierzi timpul dac`
cau\i un stil de muzic` cu care oricine din biserica ta s` fie de acord.

Alegerea stilului de muzic`

Stilul de muzic` pe care-l alegi, ca s`-l folose]ti [n serviciile tale divine, va fi una dintre
cele mai importante ]i controversate decizii pe care o iei [n via\a bisericii tale. Poate fi de
asemenea factorul cel mai influent [n a determina pe cine s` c@]tigi pentru Cristos ]i dac`
biserica ta va cre]te sau nu va cre]te. Trebuie ca muzica pe care o folose]ti s` fie potrivit`
celor pe care Dumnezeu vrea ca tu s`-i c@]tigi prin biserica ta.
Muzica pe care o folose]ti “pozi\ioneaz`” biserica ta [n comunitatea [n care tr`ie]ti. De
fapt te define]te cine e]ti ca biseric`. Odat` ce te-ai hot`rat ce stil de muzic` vei folosi [n
[nchinare, tu ai stabilit direc\ia bisericii tale [n mult mai multe feluri dec@t po\i realiza.
Aceasta va determina felul de oameni pe care-i atragi, pe cine p`strezi ]i pe cine pierzi.
Dac` mi-ai spune ce fel de muzic` folose]ti [n mod curent la serviciile de [nchinare, a]
putea s`-\i descriu ce fel de oameni c@]tigi tu, f`r` ca m`car s` vin [n vizit` la biserica ta. De
asemnea a] putea s`-\i spun ce fel de oameni n-ar putea fi c@]tiga\i [n cadrul bisericii tale.

Trebuie ca muzica pe care o folose]ti s` fie potrivit` celor pe care Dumnezeu vrea ca
tu s`-i c@]tigi prin biserica ta.

123
 Eu resping ideea c` stilurile de muzic` pot fi catalogate drept muzic` “bun`” sau
“rea”. Cine hot`r`]te aceasta? Felul de muzic` care [\i place este determinat de mediul t`u
social ]i cultural. Anumite tonuri ]i game sun` pl`cut [n urechile asiaticilor; alte tonuri ]i
game sun` pl`cut celor din Orientul Mijlociu. Africanilor le plac alte ritmuri dec@t sud-
americanilor.
Ca s` insi]ti ]i s` spui c` toat` muzica “bun`” a fost scris` [n Europa acum dou` sute
de ani este elitism cultural. Cu siguran\` c` nu exist` nici o baz` biblic` pentru aceast`
concep\ie. {n func\ie de unde ai crescut s-ar putea s`-\i plac` stilul Kentucky, jazz-ul
Dixieland, blues Chicago, polka din Milwaukee sau stilul country ]i western din Nashville. Nici
unul din aceste stiluri nu este “mai bun” ca altele.
Bisericile trebuie s` recunoasc` de asemenea c` nici un anumit stil de muzic` este
“sacru”. Ceea ce face un c@ntec sacru este mesajul lui. Muzica nu este altceva dec@t un
aranjament de note ]i ritmuri, cuvintele sunt acelea care fac un c@ntec spiritual. Nu exist`
“muzic` cre]tin`” ci doar versuri cre]tine. Dac` \i-a] c@nta o melodie f`r` cuvinte, n-ai ]ti
dac` este un c@ntec cre]tin sau nu.
Mesajul sf@nt al unui c@ntec poate fi comunicat [ntr-o gam` larg` de stiluri muzicale.
Timp de peste 2000 de ani, Duhul Sf@nt a folosit toate genurile de muzic` pentru a-i aduce
slav` lui Dumnezeu. E nevoie de diferite biserici, care s` foloseasc` diferite genuri muzicale,
pentru a c@]tiga c@t mai mul\i oameni pentru Cristos. Dac` insi]ti c` un anumit stil de
muzic` este sacru, lucrul acesta este idolatrie.
M` amuz` ori de c@te ori aud cre]tini care se [mpotrivesc muzicii cre]tine
contemporane spun@nd, “trebuie s` ne [ntoarcem la origini” ]i m` [ntreb c@t de mult [n
urm` vor s` se [ntoarc` ace]tia. Vor s` revin` la incanta\ia gregorian`? Sau [napoi la
melodiile evreie]ti ale bisericii primare? De obicei ace]tia vor s` se [ntoarc` doar cincizeci
sau o sut` de ani [napoi.

Nu exist` “muzic` cre]tin`”, ci doar versuri

cre]tine.

Unii oameni presupun c` “imnurile” men\ionate [n Coloseni [n Coloseni 3:16 se refer`

la acela]i stil de muzic` pe care noi [l numim ast`zi “imnuri”. Adev`rul este c` noi nu ]tim
cum sunau imnurile primilor cre]tini. }tim [ns` c` bisericile din primul secol foloseau stilul de
muzic` care s` se potriveasc` instrumentelor ]i culturii [nt@lnite pe vremea aceea.
Deoarece nu aveau piane ]i orgi pe vremea aceea, muzica lor nu suna deloc ca muzica din
bisericile noastre de ast`zi.
{n psalmi citim c` [n [nchinare foloseau tobe, instrumente de percu\ie, trompete,
tamburine ]i instrumente cu coarde. Asta sun` foarte familiar cu instrumentele pe care le
avem ast`zi!

C@nta\i o c@ntare nou`

De-a lungul istoriei bisericii, marii teologi au transpus adev`rul lui Dumnezeu pe note,
caracteristic stilului vremii lor. Melodia lui Martin Luther “Dumnezeul nostru este o cetate
tare” a fost preluat` de la un c@ntec popular din vremea sa. (Ast`zi, probabil c` Luther ar fi
[mprumutat melodii de la barul karaoke din ora].) {n Anglia Charles Wesley a folosit
numeroase melodii binecunoscute de la taverne ]i din muzica de oper`. John Calvin a
angajat doi compozitori din lume din acea vreme ca s`-i transpun` teologia [n muzic`.
Regina Angliei era a]a de [nfuriat` de aceste “melodii vulgare” c` se referea la ele [ntr-un
mod jignitor ca “dansurile de la Geneva” ale lui Calvin!

124
 C@ntece pe care noi le consider`m ast`zi clasice erau odat` criticate la fel cum este
criticat` muzica cre]tin` contemporan` de ast`zi. C@nd “Noapte de vis” a fost publicat`
prima dat`, George Weber, director muzical al Catedralei din Meinz, a numit-o “un r`u vulgar
]i golit de toate sentimentele religioase ]i cre]tine.” }i Charles Spurgeon, marele pastor
englez, a dispre\uit c@ntecele de [nchinare din vremea lui – acelea]i c@ntece, pe care noi
acum le respect`m.
Poate cel mai greu de crezut este faptul c` Oratoriul Mesia a lui Haendel a fost pe larg
condamnat ca “teatru vulgar” de c`tre oameni biserice]ti ai vremii sale. Ca ]i critica adus`
c@ntecelor contemporane, Messiah a fost criticat ca av@nd prea multe repeti\ii ]i f`r` prea
mult mesaj – con\ine aproape o sut` de repeti\ii ale cuv@ntului “Aleluia!”
Chiar ]i tradi\ia sf@nt` de a c@nta imnuri a fost considerat` pe vremuri “lumeasc`” [n
bisericile baptiste. Benjamin Keach, un pastor baptist al secolului al ]aptesprezecelea, este
cel c`ruia i se atribuie introducerea imnurilor [n bisericile din Anglia. El a [nceput s`-i [nve\e
mai [nt@i pe copii s` c@nte, pentru c` acestora le pl`cea foarte mult lucrul acesta. Totu]i
p`rin\ilor nu le pl`cea s` c@nte imnuri. Ei erau convin]i c` c@ntatul era ceva “str`in de
[nchinarea evanghelic`.”
O controvers` major` a ap`rut c@nd pastorul Keach a [ncercat s` introduc` imnurile
pentru to\i membrii din biserica lui din Horsely Down. {n cele din urm`, [n 1673, a reu]it s`-i
conving` s` c@nte un imn dup` Cin`, folosindu-se de precedentul biblic din Marcu 14:26.
Totu]i, Keach a [ng`duit celor ce nu doreau s` c@nte, s` plece mai devreme, [nainte de
intonarea imnului. }ase ani mai t@rziu, [n 1679, biserica a fost de acord s` c@nte un imn [n
zilele de “recuno]tin\` public`.”
Au trecut al\i paisprezece ani p`n` c@nd biserica s` fie de acord s` c@nte imnuri [n
serviciile de [nchinare. Controversa a fost scump`, pentru c` dou`zeci ]i doi de membri ai
bisericii lui Keach au plecat la o biseric` “f`r` c@ntece.” Totu]i, moda inton`rii imnurilor a
influen\at ]i alte biserici ]i biserica “f`r` c@ntece” foarte cur@nd a chemat un pastor care s`
introduc` c@ntecele [n [nchinare. Cum se schimb` lucrurile. Po\i s` [ncetine]ti progresul, dar
nu-l po\i opri.
Lucrul care m-a uimit cel mai mult [n aceast` povestire a fost r`bdarea incredibil` a
pastorului Keach. I-au trebuit dou`zeci de ani s` schimbe stilul de [nchinare al bisericii sale.
{ntr-o biseric` obi]nuit` este mai u]or s` schimbi teologia bisericii dec@t ordinea
programului.
Una din sl`biciunile noastre ca ]i evanghelici este aceea c` nu cunoa]tem istoria
bisericii. Din cauza aceasta, [ncepem s` confund`m tradi\iile noastre curente cu dreapta
credin\` (ortodoxie). Multe din metodele ]i instrumentele pe care le folosim [n biserici ast`zi,
cum ar fi intonarea imnurilor, folosirea pianelor, orgilor, chem`rile de predare, ]i ]coala
duminical`, au fost considerate odat` lume]ti ]i eretice. Acum acestea sunt larg r`sp@ndite,
ca fiind daruri de la Dumnezeu, pe care noi putem s` le folosim pentru a extinde [nchinarea
noastr`, [ns` avem o nou` list` neagr`. Obiec\iile de ast`zi \intesc [mpotriva folosirii
sintetizatoarelor, tobelor, scenetelor ]i imaginilor video [n [nchinare.
Disputa [n ce prive]te stilul de muzic` pe care trebuie s`-l folosim [n [nchinare, [n
bisericile noastre locale, va fi unul din punctele majore de conflict [n anii care vor veni.
Fiecare biseric` va trebui s` se confrunte cu acest aspect. Fii preg`tit pentru dispute [ncinse
[n acest sens. James Dobson a recunoscut odat` c` [n programul s`u “Familia” el a “acoperit
o gam` larg` de subiecte de la avort la pornografie ]i multe altele, [ns` cel mai controversat
subiect a fost muzica. Po\i s`-i [nfurii pe oameni [n ce prive]te muzica, mult mai repede
dec@t [n orice alt domeniu.” Disputa stilurilor de muzic` a scindat ]i polarizat multe biserici.
Cred c` de aceea Spurgeon a intitulat aceast` lucrare [n domeniul muzicii “departamentul
de r`zboi”!
De ce oare oamenii iau a]a de personal aceast` disput` [n ceea ce prive]te stilul
muzical [n [nchinare? Asta pentru c` modul [n care te [nchini este direct legat de modul [n
care Dumnezeu te-a alc`tuit. {nchinarea este expresia personal` a dragostei tale pentru
Dumnezeu. C@nd cineva critic` modul [n care te [nchini, lucrul acesta [l resim\i ca pe o
jignire personal`.

125
 Saddleback este o biseric` [n care stilul muzical este foarte contemporan. Presa local`
face deseori referire la noi ca fiind “cei c`rora le place s` c@nte.” Folosim muzica, pe care
majoritatea oamenilor o ascult` la radio. Acum mul\i ani [n urm`, fiind frustrat pentru c`
[ncercam s` fiu pe placul tuturor ]i nu reu]eam, m-am hot`rat s` fac un sondaj [n biserica
noastr`. Am dat la to\i din biseric` ni]te taloane ]i le-am cerut s` noteze ini\ialele postului de
radio, pe care-l ascultau.
Ceea ce am descoperit a fost faptul c` 96 de procente dintre oamenii no]tri au spus c`
ascult` muzic` contemporan` pentru adul\i. Majoritatea celor care nu au [nc` patruzeci ]i
cinci de ani nu pot s` [n\eleag` muzica dinainte de ’65. Pentru ei, ceva clasic este de
exemplu o melodie de a lui Elvis! Lor le place o muzic` vesel`, cu ritm rapid, colorat` ]i vie.
Urechile lor sunt obi]nuite cu o muzic` a c`rei linie melodic` s` fie bas puternic ]i ritmat`.
Pentru prima dat` [n istorie exist` un stil muzical universal, care poate fi auzit [n orice
\ar`. Se nume]te stilul pop/rock contemporan. Acelea]i c@ntece pot fi auzite [n Nairobi,
Tokyo ]i Moscova. Majoritatea reclamelor TV folosesc stilul rock contemporan. Chiar ]i
muzica country ]i western a adoptat stilul acesta. Aceasta este ]i stilul nostru principal pe
care l-am ales pentru [nchinare la Saddleback.
Dup` ce am f`cut sondaje ca s` vedem pe cine c@]tig`m pentru Cristos, am luat
decizia strategic` s` nu mai c@nt`m imnuri [n serviciile divine care se adreseaz` ne-
credincio]ilor. La un an dup` ce ne-am hot`r@t ce fel de muzic` s` adopt`m, biserica
Saddleback a experimentat o cre]tere exploziv`. Voi recunoa]te de asemenea c` am pierdut
sute de poten\iali membri din cauza stilului de muzic`, pe care [l folose]te Saddleback. Pe de
alt` parte, am atras mii de al\i oameni ca urmare a muzicii, pe care o folosim.

Reguli pentru selectarea stilului muzical

Realiz@nd faptul c` merg pe un teren minat, a] vrea s` v` ofer c@teva sugestii

referitor la muzic`. Indiferent de stilul, pe care biserica ta se hot`r`]te s`-l adopte, cred c`
sunt c@teva reguli, pe care trebuie s` le respecta\i.

Verific` toate c@ntecele pe care le vei folosi

S` nu fii luat prin suprindere de c@ntece [n timpul serviciului divin. Am [nv`\at lucrul
acesta printr-o experien\` foarte dureroas`. A] putea s` v` spun nenum`rate [nt@mpl`ri care
ar putea s` fac` s` v` dea lacrimile, cum ar fi de exemplu [nt@lnirea la care un musafir cu
calit`\i vocale deosebite a c@ntat un c@ntec de dou`zeci de minute despre dezarmare!
Dac` nu controlezi muzica, ea va fi aceea care va controla serviciul t`u divin. Stabile]te ni]te
parametri astfel [nc@t muzica s` sprijine scopul serviciului divin, dec@t s` lucreze [n contra
acestuia.
C@nd verifici muzica pe care inten\ionezi s` o folose]ti, ia [n considerare at@t
versurile c@t ]i melodia. {ntreab`-te dac` versurile sunt corecte din punct de vedere al
doctrinei, dac` sunt pe [n\elesul celor care nu frecventeaz` biserica ]i dac` c@ntecele
folosesc termeni sau metafore, pe care necredincio]ii nu i-ar [n\elege. {ntotdeauna identific`
scopul unui c@ntec. Este un c@ntec de zidire, [nchinare, p`rt`]ie sau evanghelizare?
Noi la Saddleback categorisim c@ntecele [n func\ie de \inta pe care o avem.
C@ntecele de pe lista general` sunt cele care pot fi folosite atunci c@nd necredincio]ii sunt
prezen\i(la serviciile noastre de evanghelizare). C@ntecele de pe lista bisericii sunt pline de
[n\eles pentru credincio]i, dar nu au prea mare rezonan\` [n urechile necredincio]ilor (noi
c@nt`m aceste c@ntece la serviciul divin din timpul s`pt`m@nii). C@ntecele care se afl` pe
lista celor dedica\i, se refer` la lucrarea de slujire(le cant@m de obicei la [nt@lnirile noastre
SALT).
{ntreab`-te, “Cum m` face aceasta s` m` simt?” Muzica exercit` o mare influen\`
asupra emo\iilor omene]ti. Un gen gre]it de muzic` poate s` ucid` spiritul ]i atmosfera unui
serviciu divin. Fiecare pastor a cunoscut agonia de a [ncerca sa [nvie spiritul unui serviciu
divin dup` ce o c@ntare i-a l`sat pe to\i ascult`torii cu sentimente de depresie ]i dorin\a de a
se sinucide. Hot`r`]te ce atmosfer` vrei s` creezi [n cadrul serviciului divin ]i folose]te stilul

126
care s` creeze aceast` atmosfer`. Noi credem la Saddleback ca [nchinarea este o
s`rb`toare, a]a c` folosim un stil care este antrenant, vesel, plin de culoare. Rareori c@nt`m
c@ntece [ntr-o cheie mai joas`.
Chiar atunci c@nd invit`m arti]ti cre]tini renumi\i ca s` c@nte la Saddleback, noi
insist`m ca s` audiem mai [nainte fiecare c@ntec care urmeaz` s` fie c@ntat. Atmosfera pe
care [ncerc`m s` o cre`m [n serviciile noastre de evanghelizare este mult mai important`
dec@t ego-ul oric`rui c@nt`re\.

M`re]te ritmul

A]a cum am subliniat [n capitolul 14, Biblia spune, “{nchina\i-v` Domnului cu bucurie;
veni\i [naintea Lui cu c@ntece de bucurie” (Psalmul 100:2), [ns` multe slujbe de [nchinare
sun` mai degrab` a [nmorm@nt`ri dec@t a s`rb`toare. John Bisagno, pastor la Biserica First
Baptist din Houston, Texas, cu peste 15.000 de membri, spune, “Recviemurile de
[nmorm@ntare ]i dirijorii pedan\i vor ucide o biseric` mai repede dec@t orice alt ceva [n
lume!”
Noi la Saddleback glumim despre c@ntatul nostru aerobic. Este plin de via\`! Recent
am primit un talon cu primele impresii de la un vizitator de optzeci ]i unu de ani care ne-a
vizitat [mpreun` cu so\ia sa ]i care spunea, “Mul\umim c` ne-a\i mai pus [n mi]care s@ngele
nostru pu\in [mb`tr@nit!” Este imposibil s` adormi c@nd se c@nt` la Saddleback. Noi dorim
ca muzica noastr` s` aib` at@t un impact spiritual c@t ]i emo\ional asupra oamenilor.
Literele I, M, P, A, C ]i T din acrostihul pe care l-am [mp`rt`]it [n ultimul capitol, sunt toate
c@ntece cu un tempo ritmat. C@ntecele A ]i C sunt mult mai lente ]i meditative.
Necredincio]ii prefer` de obicei muzic` de s`rb`toare, ritmat`, mai degrab` dec@t muzic`
contemplativ`, pentru c` ei nu au [nc` o rela\ie personal` cu Cristos.

Actualizeaz` versurile

Sunt multe c@ntece bune care pot fi folosite [ntr-un serviciu divin de evanghelizare,
schimb@nd doar unul sau dou` cuvinte, pentru a le face mai pe [n\elesul ascult`torilor.
Expresiile care fac referire la metafore biblice sau termeni teologici dintr-un c@ntec trebuie
schimbate sau reformulate. Dac` Biblia trebuie s` fie tradus` din engleza secolului al ]
aptesprezecelea astfel [nc@t necredincio]ii s` o poat` [n\elege, la fel este ]i cu c@ntecele
care au versuri [ntr-o limb` arhaic`. Dac` folose]ti imnuri, asta c@teodat` necesit` o
rescriere destul de substan\ial`. De exemplu, “Aici [mi ridic eu Eben Ezerul meu,” “p`m@ntul
Beulah,” “mingea terestr`,” “heruvimi ]i serafimi,” “[ngerii se pro]tern,” “sp`lat [n s@ngele
Mielului” sunt toate fraze care nedumeresc pe cei care nu frecventeaz` biserica. Ei n-au
habar despre ceea ce c@nta\i voi. Cei necredincio]i s-ar putea s` cread` c` “balsamul din
Ghilead” este un c@ntec despre terori]ti!

Orice nou` trezire spiritual` real` a fost [ntotdeauna [nso\it` de un

nou gen de muzic`.

Unii membri din biseric` s-ar putea s` insiste c` este o teologie bun` [n vechile imnuri.
Sunt de acord cu aceasta. De ce s` nu schimb`m versurile [nvechite ]i s` le transpunem apoi
pe o nou` melodie? Nu uita\i, nu este nimic sacru [n ceea ce prive]te muzica [n sine.
{mbrac` pe unii dintre ace]ti noi prieteni [n haine noi. Dac` tip`re]ti c@ntece pentru
biseric`, \i se permite s` editezi versurile dac` c@ntecele sunt domeniu public.
Apropo, unele c@ntece de laud` contemporane sunt la fel de neclare ca ]i imnurile, [n
ceea ce prive]te terminologia. Necredincio]ii nu ]tiu ce [nseamn` “Iehova Iire”. Po\i la fel de
bine s` c@n\i “Mumbo Magumbo!”

{ncurajeaz` membrii bisericii s` scrie c@ntece noi

127
 Orice biseric` ar trebui s` fie [ncurajat` s` compun` c@ntece de [nchinare ]i laud`.
Dac` studiezi istoria bisericii, vei descoperi c` fiecare trezire autentic` a fost [ntotdeauna
acompaniat` de un nou gen de muzic`. Noile c@ntece spun, “Dumnezeu face ceva aici ]i
acum, nu numai acum o sut` de ani.” Fiecare genera\ie are nevoie de noi c@ntece ca s`-]i
exprime credin\a.
Psalmul 96:1 spune, “C@nta\i Domnului o c@ntare nou`”. Trist este faptul c` [n
majoritatea bisericilor oamenii c@nt` [ns` acelea]i c@ntece vechi. Compania de discuri
“Columbia” a f`cut odat` un studiu ]i a descoperit c` dup` ce un c@ntec se c@ant` de
cincizeci de ori, oamenii nu se mai g@ndesc la [n\elesul cuvintelor – ei [l c@nt` pur ]i simplu
din obi]nuin\`.
Nou` ne plac c@ntecele vechi din cauza amintirilor pe care le trezesc [n noi. Exist`
anumite c@ntece, cum ar fi “Victorie [n Isus”, “M` dedic [n [ntregime,” ]i “A]a te trimit,” la
care [mi dau lacrimile atunci c@nd le ascult, pentru c` [mi amintesc de schimb`ri
semnificative care s-au petrecut [n via\a mea. Dar aceste c@ntece nu au acela]i impact
asupra necredincio]ilor, nici m`car asupra altor credincio]i, pentru c` ace]tia nu au acelea]i
amintiri ca ]i mine.
Multe biserici folosesc unele c@ntece prea mult fie c` acestea sunt preferin\ele
pastorului, fie ale directorului muzical. Repertoriul muzical este \inut ostatec de c`tre cel
care conduce programul muzical. Ceea ce [i place celui care conduce programul muzical sau
pastorului n-ar trebui s` fie un factor decisiv [n stilul de muzic` pe care-l folose]ti. Mai
degrab` vezi care este \inta ta ]i pe cine vrei s` c@]tigi pentru Cristos, apoi determin` genul
de muzic` pe care-l adop\i.
Dac` vrei s` ]tii [ntr-adev`r dac` folose]ti c@ntece [nvechite [n serviciile tale de
[nchinare, te provoc s` [ncerci un experiment duminica viitoare: {nregistreaz` pe caset`
video fe\ele oamenilor din biseric` [n timp ce c@nt`. Atunci c@nd oamenii c@nt` acelea]i
c@ntece vechi, apatia ]i plictiseala se vede pe fe\ele lor. Anticiparea a ucis mai multe
servicii de [nchinare dec@t orice alt factor.
Un c@ntec []i pierde puterea de m`rturie, dac` oamenii nu se mai g@ndesc la
cuvintele acestuia. {ns` c@ntecele pot fi o puternic` m`rturie pentru necredincio]i, atunci
c@nd ace]tia c@nt` anumite c@ntece care le trezesc sentimente foarte puternice.
Multe din c@ntecele evanghelice ale primei jum`t`\i de secol, tind s` glorifice mai
degrab` experien\a cre]tin`, dec@t pe Cristos. Din contr`, c@ntecele de [nchinare ]i laud`
cele mai eficiente de ast`zi sunt c@ntece de dragoste c@ntate direct lui Dumnezeu.
Aceasta este de fapt [nchinarea biblic`. Ni se spune cel pu\in de ]aptesprezece ori [n
Scriptur` s` c@nt`m Domnului. Prin contrast, multe imnuri se c@nt` despre Dumnezeu.
Puterea multora din c@ntecele de [nchinare ]i laud` contemporane st` [n faptul c` sunt
centrate pe Dumnezeu, mai degrab` dec@t pe oameni.

{nlocuie]te orga clasic` cu o org` electronic`

|in@nd cont de tehnologia de ast`zi, orice biseric` poate avea aceea]i calitate ]i sunet
al muzicii, care se poate asculta pe albumele profesioni]tilor. Tot ceea ce ai nevoie este o
org` electronic` MIDI ]i cateva discuri MIDI. Frumuse\ea folosirii echipamentului MIDI este
faptul c` po\i s`-l folose]ti pentru “a umple golurile” atunci c@nd [\i lipsesc anumi\i
instrumneti]ti din orchestr`. De exemplu, dac` ai pe cineva care c@nt` la org`, la trompet` ]i
un ghitarist, dar nu ai un baterist ]i un basist, po\i pur ]i simplu s` dai drumul la banda care
are tobele ]i basul pe ea, ]i astfel ai “c@nt`re\ii” respectivi [nlocui\i. Dac` nimeni din biseric`
nu este familiarizat cu tehnologia MIDI, po\i c`p`ta instruc\iuni de la aproape orice magazin
de muzic`.
La dimensiunea pe care o are acum biserica noastr`, avem o orchestr` pop/rock
complet`, [ns` majoritatea bisericilor nu sunt [ndeajuns de mari ca s` poat` organiza lucrul
acesta. Dac` ar fi s` [ncep o nou` biseric` ast`zi, a] g`si pe cineva care ]tie c@te ceva
despre tehnologia MIDI ]i i-a] da o org`. Aceast` tehnologie nu exista pe vremea c@nd am
[nceput noi Saddleback ]i c@teodat` m` [ntreb c@\i oameni am fi c@]tigat [n plus, fa\` de
ceea ce c@]tigasem, dac` am fi avut acest echipament, la servciile noastre divine.

128
 Atunci c@nd am f`cut sondajul despre preferin\ele noastre muzicale, n-am puttu s`
g`sesc pe nimeni care s` spun`, “Ascult muzic` de org` la radio.”Aproape singurul loc unde
[nc` mai po\i asculta muzic` de org` este la biseric`. Ce mesaj [\i comunic` \ie lucrul acesta?
G@nde]te-te pu\in: {i invit`m pe necredincio]i s` vin` ]i s` stea pe scaune din secolul al ]
aptesprezecelea, pe care noi le numim b`nci, s` c@nte c@ntece din secolul al
opt`sprezecelea (pe care noi le numim imnuri) ]i s` asculte un instrument din secolul al
nou`sprezeceela (o org` cu foale) ]i apoi ne [ntreb`m de ce ace]tia ne consider` demoda\i!
Cred c` vom fi intrat de mult [n secolul al dou`zeci ]i unulea, c@nd unele biserici vor folosi
[nc` instrumente ale secolului dou`zeci.
Va trebui s` te hot`r`]ti dac` biserica ta va fi un conservator de muzic`, pentru elita
muzical`, sau dac` biserica ta va fi un loc unde oamenii obi]nui\i pot s`-]i aduc` prietenii
nem@ntui\i ]i asculte o muzic`, pe care s` o [n\eleag` ]i care s` le plac`. La Sddleback noi
folosim muzica pentru inim`, nu de dragul artei.

Nu-i for\a pe necredincio]i s` c@nte

C@ntecele pe care le folose]ti in serviciile divine de evanghelizare, trebuie s` fie mai

degrab` interpretate de al\ii, dec@t c@ntece care se c@nt` cu toat` biserica. Vizitatorii nu
se simt [n largul lor s` c@nte c@ntece pe care nu le cunosc ]i care au cuvinte pe care ei nu
le [n\eleg. Este de asemenea nerealist s` te a]tep\i ca necredincio]ii s` c@nte c@ntece de
laud` ]i dedicare fa\` de Isus, [nainte ca ace]tia s` devin` credincio]i. Asta [nseamn` s` iei
mai [nt@i c`ru\a ]i apoi calul.
Vizitatorii necredincio]i nu se simt [n largul lor, atunci c@nd se c@nt` cu toat`
biserica. Deoarece ei nu cunosc c@ntecele ]i aceste c@ntece vorbesc despre laud` ]i
dedicare fa\` de Isus, ei sunt obliga\i s` stea [n picioare, [n timp ce to\i ceilal\i c@nt`. Lucrul
acesta este jenant mai ales [ntr-o biseric` mic`, pentru c` toat` lumea remarc` dac` tu nu
c@n\i. Pe de alt` parte, vizitatorii care nu frecventeaz` o biseric` se simt foarte [n largul lor
s` asculte o muzic`, care este interpretat` de al\ii, dac` aceasta este un gen la care s` se
poat` rela\iona. A]a c` pune accentul pe muzic` interpretat` [n cadrul serviciilor divine de
evanghelizare ]i aloc` timp de laud` ]i [nchinare pentru membrii bisericii, [n timpul
serviciilor divine din cursul s`pt`m@nii. ({n cadrul serviciilor noastre din cursul s`pt`m@nii
noi de obicei petrecem treizeci p@n` la patruzeci de minute ne[ntrerupt [n laud` ]i
[nchinare.)
Trebuie s` [n\elegi c` cu c@t biserica ta devine mai mare, cu at@t mai mult po\i
c@nta c@ntece cu [ntreaga biseric` [n cadrul unui serviciu de evanghelizare. Aceasta este
ca urmare a faptului c` atunci c@nd un vizitator, care nu frecventeaz` biserica, este
[nconjurat de o mie de al\i oameni care c@nt`, nim`nui nu-i pas` dac` el c@nt` sau nu
c@nt`. El se poate ascunde [n mul\ime ]i s` asculte f`r` s` se simt` privit, bucur@ndu-se de
emo\iile acelui moment [n`l\`tor.

Este o gre]eal` s` [nlocuie]ti toate c@ntecele [mpreun` cu biserica din

cadrul unui serviciu divin de evanghelizare.

Cu toate c` este bine s` nu ai prea multe c@ntece cu biserica atunci c@nd e]ti la un
serviciu divin de evanghelizare, cred c` este o gre]eal` s` le dai la o parte cu totul, pentru c`
aceast` [nchinare colectiv` este un element emo\ional puternic. Atunci c@nd credincio]ii
c@nt` [mpreun` [n armonie, se creeaz` un sentiment de intimitate chiar ]i [ntr-o adunare
mai mare. Aceast` intimitate are un puternic efect asupra celor necredincio]i, care simt c`
ceva bun se [nt@mpl` chiar dac` nu pot explica.
A “armoniza” “[nseamn` a pune de acord.” Atunci c@nd credincio]ii c@nt` [mpreun`
[n armonie, aceasta este o expresie audibil` a unit`\ii ]i p`rt`]iei din cadrul trupului. Fiecare
persoan` c@nt` ]i [n acela]i timp ascult` ]i la ceilal\i ca s` se poat` armoniza. Exist` ceva
extrem de atractiv atunci c@nd credincio]ii c@nt` [mpreun` cu sinceritate, din inim`,

129
c@ntece de laud`. Este o m`rturie c` ace]ti oameni, care arat` ca orice al\i oameni, au o
rela\ie cu Isus Cristos ]i o rela\ie unul cu cel`lalt.

D` importan\` muzicii tale.

Cu toate c` muzica este de obicei elementul cel mai controversat din cadrul unui
serviciu divin de evanghelizare, este un element esen\ial, care nu poate fi ignorat. Noi
trebuie s` [n\elegem puterea extraordinar` a muzicii ]i s` st`p@nim aceast` putere fiind
gata s` punem deoparte preferin\ele noastre personale ]i s` folosim muzica care va ajuta cel
mai bine la c@]tigarea necredincio]ilor pentru Cristos.

CAPITOLUL XVI

Predic@nd celor necredincio]i

Purta\i-v` cu [n\elepciune fa\` de cei de afar`;….

Vorbirea voatr` s` fie totdeauna cu har, dreas` cu sare,
ca s` ]ti\i cum trebuie s` r`spunde\i fiec`ruia. (Coloseni 4:5-6)

Nici un cuv@nt stricat s` nu v` ias` din gur`; ci unul bun, pentru zidire, dup` cum e
nevoie, ca s` dea har celor ce-l aud. (Efeseni 4:29)

C@nd am pornit Saddleback am avut aproape toate predicile din cei zece ani c@t am
slujit ca evanghelist. Primii c@\iva ani a] fi putut s` nu-mi fac griji, [n ceea ce prive]te
preg`tirea predicilor, folosind mesaje, pe care le scrisesem deja. {ns` [ndat` ce am cercetat
s` v`d care sunt cei necredincio]i din zona mea, foarte cur@nd am renun\at la aceast` idee.
C@nd am descoperit c` cea mai des [nt@lnit` nemul\umire printre cei necredincio]i
era “predici plictisitoare, lipsite de relevan\`,” am hot`rat s`-mi reexaminez modul de a
predica. Am rev`zut toate acele predici ale mele pun@nd o singur` [ntrebare: “Are acest
mesaj vreo semnifica\ie pentru o persoan` care nu frecventeaz` biserica”?
Nu conta dac` [mi pl`cea mesajul acela, sau nu. De asemenea nu era [ndeajuns
pentru o predic` s` fie corect` doctrinar sau s`n`toas` din punct de vedere homiletic. Dac`
voiam s` pornesc o biseric` care s` atrag` necredincio]i, trebuia ca mesajele mele, s` fie
acele mesaje care s` vorbeasc` direct [n vie\ile acestora. {n cele din urm` am aruncat toate
prediclile pe care le p`stram de zece ani, cu excep\ia a dou` dintre ele.
Pornind aceast` nou` biseric`, a trebuit s`-mi dezvolt o nou` serie de abilit`\i de
predicare. Daja am men\ionat pu\in [n capitolul 12 c@te ceva din convingerile mele [n ce
prive]te predicarea, c@nd am vorbit despre cum Domnul Isus atr`gea mul\imile. Dac` e]ti
interesat s` cuno]ti detalii despre cum [mi preg`tesc ]i cum [mi prezint eu mesajele, po\i s`
faci comand` la “Cuv@ntul care [ncurajeaz`” (The Encouraging Word) ]i s` comanzi casete
din seria “Comunicare pentru a schimba vie\i” (Communicating to Change Lives).

Adapteaz`-\i stilul [n func\ie de auditoriu

Stilul de predic` pe care [l folosesc la serviciile de evanghelizare este foarte diferit de
cel pe care-l folosesc pentru a da [nv`\`tur` credincio]ilor. Stilul de comunicare cu care
majoritatea membrilor bisericii sunt obi]nui\i este neadecvat atunci c@nd se pune problema
c@]tig`rii celor necredincio]i.
C@nd predic la credincio]i [mi place s` predic pe c`r\i ]i s` analizez verset cu verset.
De fapt la un moment dat am petrecut doi ani ]i jum`tate predic@nd ]i [nv`\@nd biserica,
verset cu verset din cartea Romani. Fie c` este verset cu verset, sau [ntreaga carte, aceast`
predic` expozi\ional` zide]te trupul lui Cristos. Func\ioneaz` cel mai bine atunci c@nd ai de-a

130
face cu cre]tini, care accept` autoritatea Cuv@ntului lui Dumnezeu ]i sunt motiva\i s` [nve\e
din Scripturi. Dar ce te faci cu necredincio]ii care nu vor s` studieze Scriptura? Nu cred c`
studiul verset cu verset al c`r\ilor din Biblie este cea mai eficient` metod` de a evangheliza
pe cei necredincio]i. Cred c` trebuie s` porne]ti de la ceva care s` fie un teren comun at@t
pentru ei c@t ]i pentru tine, a]a cum a f`cut Pavel, la Areopag, [n Atena. {n loc s` citeze din
Vechiul Testament, el a citat pe unii din poe\ii lor, ca s` le atrag` aten\ia ]i s` stabileasc` o
baz` comun` de discu\ii.
Cuv@ntul nostru comunicare vine de la cuv@ntul latin communis, care [nseamn`
“comun”. Nu po\i comunica cu oamenii dec@t atunci c@nd descoperi ceva [n comun, care
s` te lege de ei. Cu cei necredincio]i, nu vei putea stabili un teren comun spun@nd, “S`
deschidem Bibliile la Isaia, capitolul 14, ]i s` ne continu`m studiul [n aceast` minunat`
carte.”
Ceea ce avem [n comun cu necredincio]ii nu este Biblia, ci nevoile, durerile ]i
interesele noastre comune ca ]i fiin\e umane. Nu po\i [ncepe cu un text ]i s` te a]tep\i ca
necredincio]ii s` fie fascina\i de acesta. {nt@i trebuie s` le captezi aten\ia ]i apoi s` [i
[ndrep\i spre adev`rul Cuv@ntului lui Dumnezeu. Dac` [ncepi mesajul cu un subiect care s`
prezinte interes pentru necredincio]i ]i apoi s` ara\i ce spune Biblia despre subiectul acesta,
po\i s` le atragi aten\ia, s` [nvingi prejudec`\ile ]i s` creezi un interes [n Biblie care nu era
prezent ]i mai [nainte.
{n fiecare s`pt`m@n` [ncep cu o nevoie, durere sau interes ]i apoi trec mai departe la
ceea ce are Dumnezeu de spus [n sensul acesta [n Cuv@ntul S`u. Mai degrab` dec@t s` m`
axez pe un singur pasaj, voi folosi multe versete din diferite pasaje care vorbesc despre
subiectul acesta. Eu numesc tipul acesta de predic` prezentare “verset cu verset”, sau
expunere tematic`. ({n Colegiile Biblice, expunerea tematic` verset cu verset se nume]te
teologie sistematic`!)
Eu cred c` lui Dumnezeu nu-iI pas` dac` noi predic`m Biblia carte dup` carte, sau
tem` dup` tem`, at@t timp c@t [nv`\`tura ta este din Biblie. Nu cred s` conteze la
Dumnezeu dac` [ncepi cu textul biblic ]i te [ndrep\i spre nevoile oamenilor, sau [ncepi cu
nevoile oamenilor ]i te [ndrep\i apoi [nspre text.
Ast`zi, predicarea care s` vorbeasc` nevoilor oamenilor este ridiculizat` ]i criticat` [n
unele cercuri ca o [ncercare de a prezenta o Evanghelie ieftin` ]i pe placul consumatorilor.
Vreau s` afirm lucrul acesta [n cel mai clar mod posibil: {ncep@nd un mesaj cu nevoile
concrete ale oamenilor este mai mult dec@t o unealt` de comercializare a mesajului! Se
bazeaz` pe adev`rul teologic c` Dumnezeu alege s` ni se descopere nou`, oamenilor, [n
conformitate cu nevoile noastre! At@t Vechiul c@t ]i Noul Testament sunt pline de astfel de
exemple.
Chiar ]i numele lui Dumnezeu sunt o descoperire a felului [n care Dumnezeu
[mpline]te nevoile noastre! De-a lungul istoriei, c@nd oamenii l-au [ntrebat pe Dumnezeu,
“Care este numele T`u?” r`spunsul lui Dumnezeu a fost c` El se descoper` [n conformitate
cu nevoile pe care ace]tia le aveau [n acel moment: Pentru cei care aveau nevoie de o
minune, Dumnezeu s-a descoperit ca Iehova Iire (Eu sunt cel ce m` [ngrijesc de nevoile
voastre); celor care aveau nevoie de m@ng@iere, Dumnezeu li s-a descoperti ca Iehova
Shalom (Eu sunt pacea ta); celor care aveau nevoie de m@ntuire, Dumnezeu s-a descoperit
ca Iehova |idkenu (Eu sunt neprih`nirea ta). Exemplele pot continua. Dumnezeu ne
[nt@lne]te exact acolo unde suntem, [n punctul [n care avem nevoie. O predic` care \ine
cont de nevoile oamenilor este o abordare s`n`toas` din punct de vedere teologic pentru a-i
aduce pe oameni [naintea lui Dumnezeu.

At@t expunerea verset cu verset (pe c`r\i) c@t ]i expunerea verset cu verset
(tematic`) sunt necesare ca s` se poat` asigura cre]terea s`n`toas` a unei
biserici.
O predicare, care schimb` vie\ile oamenilor, aduce adev`rul Cuv@ntului lui Dumnezeu
]i nevoile reale ale oamenilor [mpreun`, prin intermediul aplic`rii. Varianta pe care o alegi,
ca s` [ncepi mesajul depinde de auditoriu. Dar ceea ce este chiar ]i mai important este ca

131
tu, [n cele din urm`, s` aduci Cuv@ntul lui Dumnezeu ]i nevoile oamenilor [mpreun` prin
intermediul aplic`rii, indiferent de unde [ncepi mesajul.
Cuv@ntul lui Dumnezeu Nevoile oamenilor
Aplicare
At@t expunerea verset cu verset (pe c`r\i) c@t ]i expunerea verset cu verset
(tematic`) sunt necesare pentru a cre]te o biseric` s`n`toas`. Expunerea pe c`r\i merge cel
mai bine [n vederea zidirii. Expunerea tematic` este mai indicat` [n evanghelizare.

Face\i Biblia accesibil` necredincio]ilor

Necredincio]ii de obicei se simt intimida\i de Biblie. Aceasta este plin` de nume
ciudate ]i titluri ]i sun` ca ceva ce n-au mai auzit. Versiune King James [n special este cea
mai neclar`. {n plus, Biblia este singura carte [n care ace]tia au v`zut numere puse [naintea
propozi\iilor ]i care este legat` [n piele. Aceasta, deseori, [i face pe necredincio]i s` aib` o
team` supersti\ioas` atunci c@nd \in [n m@n` o Biblie.
Deoarece Cuv@ntul lui Dumnezeu este “Cuv@ntul Vie\ii” noi trebuie s` facem tot ce
putem ca s`-i aducem pe necredincio]i [n contact cu acesta ]i s`-i ajut`m s` se simt` [n
largul lor, folosindu-l. Sunt c@teva lucruri pe care po\i s` le faci pentru a diminua temerea ]i
pentru a st@rni interesul [n Biblie printre cei necredincio]i.
Cite]te din Biblie folosind o traducere contemporan`. Cu toate traducerile minunate ]i
parafraz`rile disponibile ast`zi, nu ai nici un motiv [ndrept`\it ca s` complici Vestea Bun` cu
o englez` veche de patru sute de ani. Dac` folose]ti versiunea King James aceasta creeaz` o
barier` inutil`. Nu uita, c` atunci c@nd Regele James a autorizat o nou` traducere a Bibliei,
lucrul acesta s-a [nt@mplat pentru c` el a dorit o versiune contemporan` [n vremea sa. Am
v`zut odat` o reclam` care spunea c` dac` regele James ar fi tr`it ast`zi ar fi citit din Biblia
NIV(noua versiune interna\ional`)! }i lucrul acesta este probabil adev`rat. Claritatea este
mult mai important` dec@t poezia.
Pune Biblii pe b`nci. La [nceputul existen\ei bisericii Saddleback, am cump`rat Biblii
ieftine, cu coper\i rezistente ]i le-am pus pe fiecare scaun. Deoarece cei necredincio]i nu ]tiu
unde se afl` c`r\ile din Biblie, po\i pur ]i simplu s` anun\i num`rul paginii pasajului pe care-l
cite]ti. Aceasta [i scute]te pe vizitatori de st@njeneala faptului c` le ia prea mult timp ca s`
g`seasc` textul anun\at. Este foarte intimidant s` stai l@ng` cineva care g`se]te textul
anun\at, [nainte ca tu m`car s` fi descoperit cuprinsul!
C@nd selectezi pasajele de citit s` nu ui\i de cei necredincio]i. }tim c` toat` Scriptura
este insuflat` de Dumnezeu, [ns` nu toat` se aplic` [n mod egal celor necredincio]i. Unele
pasaje sunt [n mod evident mult mai adecvate [n serviciile de evanghelizare dec@t alte
pasaje. De exemplu, nu cred c` ai vrea s` cite]ti rug`ciunea lui David din Psalmul 58:
“Dumnezeule zdrobe]te-le din\ii din gur`! Smulge Doamne m`selele acestor pui de lei! Cel
f`r` prihan` se va bucura ….[]i va sc`lda picioarele [n s@ngele celor r`i.” P`streaz` acest
pasaj pentru timpul t`u de p`rt`]ie personal sau pentru un mic dejun al pastorilor!
Anumite pasaje necesit` mai multe explica\ii dec@t altele. Cunosc@nd aceasta, la
Saddleback nou` ne place s` folosim pasaje care nu necesit` o [n\elegere anterioar`. De
asemenea ne place s` folosim pasaje care arat` beneficiile cunoa]terii lui Cristos.

Editeaz` o schi\` a predicii cu referin\ele biblice

Eu de obicei editez o schi\` a mesajului care s` aib` ]i versetele biblice notate. Exist`
mai multe motive pentru care fac aceasta:
- Cei necredincio]i de obicei nu au o Biblie a lor.
- Scute]te pe mul\i de st@njeneala de a nu g`si un text.
- Po\i parcurge mai mult material [n mai pu\in timp. Odat` am num`rat de c@te ori
un pastor a spus, “Deschide\i Bibliile la pagina cutare” [n timpul mesajului s`u ]i
am cronometrat c@at timp s-a scurs pentru g`sirea acestor pasaje. Pastorul

132
 respectiv []i consumase ]apte minute din predic` ca s` g`seasc` textele pe care le-
a folosit.
- Oricine poate citi un verset cu voce tare pentru c` to\i au aceea]i traducere.
- Po\i folosi ]i compara mai multe traduceri.
- Auditoriul poate [ncercui ]i sublinia cuvinte pentru accentuare ]i poate lua noti\e
pe marginea textului.
- {i ajut` pe oameni s` re\in` mesajul. Noi uit`m 90-95 la sut` din ceea ce auzim [n
decurs de ]aptezeci ]i dou` de ore. Asta [nseamn` c` p@n` miercuri, dac` nu ]i-au
luat noti\e, oamenii au uitat aproximativ 5 la sut` din ceea ce ai spus duminic`.
- Oamenii []i pot aminti versetele mai t@rziu, lipindu-le pe frigider.
- Acestea pot deveni subiect de discu\ie [n grupurile mici.
- Membrii bisericii pot s`-i [nve\e pe al\ii folosind aceste referin\e. Noi avem oameni
de afaceri la Saddleback care conduc studii biblice la birourile unde lucreaz` ]i
care folosesc schi\a predicii din duminica precedent`.
Valoarea pe termen lung a unei schi\e de mesaj, care are notate ]i versetele, continu`
s` m` uimeasc`. Recent, un profesor de biologie mi-a spus cum Dumnezeu a folosit o schi\`
de predic` [n via\a lui. El a primit un telefon de la fiica lui adolescent`, care tocmai avusese
un acciden, ]i [n timp ce a]teptau un camion, care s` ridice ma]ina accidentat`, el a [nceput
s` se g@ndeasc` c@t de sup`rat era pe fiica lui, pentru c` nu fusese mai atent`.
Pe m`sur` ce furia lui cre]tea din ce [n ce mai mult, a remarcat [n ma]in` o buc`\ic`
de h@rtie. A recunoscut c` era schi\a unei predici de ale mele ]i a luat-o ca s-o citeasc`.
Mesajul ]i versetele biblice erau pe tema “Cum s`-\i st`p@ne]ti furia.” Acum el are acest
mesaj [mp`turit ]i [l \ine [n portmoneu.
Sunt a]a de multe aspecte pozitive ale acestei metode, c` nu predic niciodat` f`r` s`
dau ascult`torilor schi\a predicii incluz@nd ]i versetele. Mul\i al\i pastori au adoptat stilul
acesta cu schi\` de predic`, pe care noi [l folosim la Saddleback. Dac` vrei un exemplar, po\i
s`-mi scrii.

Planific` astfel [nc@t titlurile predicii s` fie atractive pentru necredincio]i

Dac` [\i arunci o privire asupra paginii religioase din ziarul de s@mb`t` vei remarca c`
majoritatea pastorilor nu [ncearc` deloc s`-i atrag` pe necredincio]i cu titlurile predicilor lor.
De exemplu c@teva titluri din pagina religioas` a ziarului Los Angeles Times sunt: “Furtuna,”
“Pe drumul spre Ierihon,” “Petru merge la pescuit,” “O cetate tare,” “Instruc\iuni concrete,”
“Cum s` devii un Tit,” “Nu exist` ceva de genul ceas de cauciuc,” “R@u de s@nge,”
“Slujirea vaselor cr`pate.”
Este vreun titlu care te face s` sari duminic` diminea\a din pat ]i s` mergi gr`bit spre
biseric`? Ar fi aceste titluri atractive pentru o persoan` care nu frecventeaz` biserica ]i care
cite]te ziarul? La ce se g@ndesc predicatorii? De ce oare irosesc banii f`c@nd reclam` la
astfel de titluri?
Eu am fost criticat c` titlurile predicilor mele [n cadrul serviciilor de evanghelizare
sun` ca articole din Rider’s Digest (revist` foarte popular` [n SUA – n. tr.). Lucrul acesta [l
fac inten\ionat. Rider’s Digest este una din revistele cel mai citite din America pentru c`
articolele acesteia au de-a face cu nevoile, durerile ]i interesele oamenilor.
Isus a zis, “C`ci fii veacului acestuia, fa\` de semenii lor, sunt mult mai [n\elep\i
dec@t fii luminii” (Luca 16:8). Ace]tia [n\eleg ce poate s` capteze aten\ia. Isus vrea ca noi s`
fim la fel de [n\elep\i ]i strategici [n evanghelizare: “V` trimit ca pe ni]te oi [n mijlocul lupilor.
Fi\i dar [n\elep\i ca ]erpii ]i f`r` r`utate ca porumbeii.” (Matei 10:16).
Titlurile predicilor mele nu inten\ioneaz` s` impresioneze pe membrii altor biserici. De
fapt, dac` ar fi s` judeci lucrarea de la Saddleback pe baza titlurilor de predic`, s-ar putea s`
ajungi la concluzia c` suntem cam superficiali. Dar, din moment ce noi nu \intim s`-i
c@]tig`m pe credincio]i, nu suntem deloc superficiali, ci mai degrab` strategici. {n spatele
acelor titluri care fac referire la nevoile oamenilor, se afl` un mesaj bine ancorat [n Biblie.
Faptul c` al\i cre]tini nu [n\eleg lucrul acesta este un pre\ foarte mic de pl`tit, fa\` de
r`splata extraordinar de mare a faptului c` putem c@]tiga mii de oameni pentru Cristos.

133
 Predic` [n serie

Pu\ini pastori [n\eleg puterea iner\iei. Predicarea unor mesaje [n serie este un
exemplu de folosire a puterii iner\iei. Fiecare mesaj construie]te pe cel de mai [nainte,
cre@nd un sentiment de anticipare. Seriile de predici, de asemenea, au avantajul c` se
poate face reclam` mai u]or. Oamenii ]tiu exact [ncotro se [ndreapt` predicile tale ]i, dac`
anun\i titlurile mai [nainte, ei pot s`-]i aduc` prietenii [n anumite s`pt`m@ni, c@nd mesajele
se potrivesc cel mai bine nevoilor acestora.
Eu [ntotdeauna anun\ o nou` serie de mesaje [n zilele c@nd cred eu c` vom avea
mul\i vizitatori, cum ar fi de exemplu de Pa]te. Aceasta este ca un c@rlig care aduce mai
mul\i vizitatori [napoi la biseric`. Cea mai bun` lungime pentru o serie de predici este patru
p@n` la opt s`pt`m@ni. Orice serie de predici care dep`]e]te opt s`pt`m@ni face ca
adunarea s`-]i piard` interesul. Ei se [ntreab` dac` tu mai ]tii ]i altceva. Am auzit odat` o
doamn` spun@nd, “Pastorul meu este [n cartea Daniel de ]aptezeci de ori mai mult dec@t a
fost [nsu]i Daniel!”

Fii consecvent [n stilul de predic`

Nu po\i s` \inte]ti at@t necredincio]i c@t ]i credincio]i [n acee]i predic`. De exemplu,

nu este indicat s` prezin\i o serie de predici despre “Cum s` solu\ionezi problema stresului”
cu “Nestemate din cartea Levitic” sau s` \ii prelegeri pe tema “Ce crede Dumnezeu despre
sex” cu “Demasc@nd fiara din Apocalipsa.” Vei crea pur ]i simplu ni]te credincio]i
schizofrenici ]i nimeni nu va ]ti c@nd este bine s` aduc` prieteni la biseric`.
Nu spun c` nu po\i predica pe teme de cre]tere spiritual` [n serviciile de
evanghelizare. Eu cred c` lucrul acesta se poate ]i eu chiar [l ]i fac. A]a cum am men\ionat
[ntr-un capitol anterior, [mi place s`-i [nv`\ pe necre]tini teologie ]i doctrin`, f`r` s` le spun
ce este ]i f`r` s` folosesc terminologie religioas`. Dar atunci c@nd predici o serie de mesaje
referitoare la unele aspecte de maturitate spiritual`, comunici lucrul acesta [ntr-un mod care
s` lege mesajul t`u de nevoile necredincio]ilor.

Alege vorbitorii musafiri cu grij`

Noi nu folosim prea mul\i vorbitori musafiri pentru c` eu am alc`tuit o echip` de

vorbitori care s` [mpart` sarcina predic`rii [mpreun` cu mine. Avantajul folosirii propriului
t`u personal este c` ace]tia cunosc oamenii, [i iubesc, ]i ceea ce este cel mai important, vor
folosi stilul de predicare care s` fie [n aceea]i direc\ie cu viziunea ta pentru lucrare.
Nu este nevoie dec@t de un vorbitor excentric pentru a pierde oamenii pe care tu i-ai
slujit timp de luni de zile. Atunci c@nd cei necredincio]i au o experien\` nu prea pl`cut`, este
extrem de dificil s`-i aduci [napoi. Dac` pe m`sur` ce ei se simt comfortabil ]i nu mai sunt
a]a de [mpotrivitori, vine un vorbitor musafir ]i [i nedumire]te pe necredincio]i, astfel c` cele
mai sumbre suspiciuni ale lor despre biseric` sunt confirmate.
Noi am renun\at la vorbitorii musafiri dup` primul servici divin la care ace]tia au
vorbit, dac` ceea ce au predicat nu se potrivea cu convingerile noastre sau cu stilul nostru.
Odat` c@nd eram plecat [n vacan\` am avut pe un cunoscut predicator cre]tin care s` vin`
s`-mi \in` locul. Din nefericire, mesajul lui era c` Dumnezeu dore]te ca fiecare cre]tin s`
devin` bogat. Dup` primul serviciu divin, pastorii mei asocia\i l-au confruntat ]i i-au zis, “V`
mul\umim, dar nu credem c` o s` v` mai folosim [n celelalte trei servicii divine!” Pastorul de
tineret a folosit un mesaj mai vechi ]i l-a [nlocuit pe musafir. Pastorii trebuie s`-]i protejeze
turmele [mpotriva ereziilor.

Predic` [n vederea dedic`rii

134
 Noi ar trebui s` le oferim [ntotdeauna necredincio]ilor o ocazie s` poat` r`spunde
mesajului [n cadrul unui serviciu de evanghelizare. Ei s-ar putea s` aleag` s` nu fac` nici un
pas ]i tu trebuie s` respec\i aceast` decizie, f`r` s` pui presiune asupra lor, [ns` trebuie s` le
dai [ntotdeauna ocazia s` poat` lua o hot`rare. Prea mul\i pastori merg la pescuit f`r` s`
trag` undi\a sau n`vodul afar` din ap`.
Exist` multe c`i diferite de a trage undi\a. C@nd am f`cut planurile pentru primul
serviciu divin la Saddleback m-am g@ndit s` fac o chemare tradi\ional` la poc`in\` cu
cuvintele “veni\i [n fa\`”, la sf@r]itul predicii. Ca ]i evanghelist baptist sudist, aceasta era
metoda pe care o adoptam [ntotdeauna.

Prea mul\i pastori merg la pescuit f`r` ca s` trag` undi\a sau

n`vodul afar` din ap`.
{ns` c@nd am terminat primul meu mesaj [n sala mare a Liceului Laguna Hills, mi-am
dat seama c` aveam dou` probleme. {n primul r@nd nu era nici un culoar pe centru. Apoi
scaunele erau sudate ]i evacuarea cl`dirii se f`cea pe u]ile din lateral. {n al doilea r@nd am
constatat c`, chiar dac` oamenii reu]eau s` ajung` [n fa\`, acolo era un loca] pentru
orchestr`, care se termina chiar [n fa\a scenei. Aproape c` am izbucnit [n r@s g@ndindu-m`
c` a] putea s` spun, “Am s` v` rog s` veni\i aici jos ]i s` s`ri\i [n groap` pentru Isus!” Sincer
s` fiu, nu ]tiam ce s` mai fac. Cum puteam s`-i ajut pe oameni s` indice dac` au luat o
decizie [n ceea ce-l prive]te pe Domnul, dac` ei nu puteau ajunge [n fa\`?

PARTEA A CINCEA
ZIDIREA BISERICII

CAPITOLUL XVII
Transformarea prietenilor [n membri

A]a dar, voi nu mai sunte\i nici str`ini, nici oaspe\i ai casei, ci sunte\i [mpreun`
cet`\eni cu sfin\ii, oameni din casa lui Dumnezeu. (Efeseni 2:19)

Tot a]a, ]i noi, care suntem mul\i, alc`tuim un singur trup [n Hristos; dar fiecare [n
parte, suntem m`dulare unii altora. (Romani 12:5)

De [ndat` ce s-au adunat mai mul\i prieteni [n biseric`, trebuie s` [ncepi sarcina
important` de a-i transforma pe ace]tia [ntr-o adunare de membri devota\i. Mul\imea de
oameni trebuie s` devin` o biseric`. {n diagrama “Procesul de dezvoltare al vie\ii” noi
numim aceasta, “aducerea oamenilor la baza num`rul unu,” ]i facem aceasta prin procesul
[ncorpor`rii, sau asimil`rii. Asimilarea este sarcina pe care o avem de a-i ajuta pe oameni, ca
de la simpli participan\i [n biseric` s` devin` oameni care s` frecventeze biserica ]i care s`
se implice [n activit`\ile acesteia. Comunitatea vorbe]te despre “biserica aceea,” prietenii
din biseric` vorbesc despre “biserica aceasta”, dar adunarea credincio]ilor vorbe]te despre
“biserica noastr`”. Membrii au sentimentul acesta al propriet`\ii [n ceea ce prive]te biserica.
Ei nu sunt doar consumatori ci ]i cei care contribuie la bunul mers al bisericii.
Mul\i cre]tini americani sunt ceea ce eu numesc “credincio]i flotan\i.” Oriunde [n alt
loc din lume, a fi credincios [nseamn` s` fii conectat la un trup local de credincio]i – cu greu
g`se]ti un cre]tin singuratic [n alte \`ri. Mul\i cre]tini americani [ns`, trec de la o biseric` la
alta, f`r` s` aib` vreo identitate, sau s` dea vreo socoteal` cuiva ]i f`r` nici o implicare.
Aceasta este o expresie direct` a individualismului excesiv american. Ei nu au fost [nv`\a\i
c` via\a cre]tin` [nseamn` mai mult decat “a crede” – aceasta incluz@nd de asemenea a
apar\ine. Noi cre]tem [n Cristos prin rela\ionarea la al\i cre]tini. Romani 12:10 spune, “Iubi\i-
v` unii pe al\ii cu o dragoste fr`\easc`.”

135
 C.S. Lewis a scris odat` un eseu despre memebralitatea bisericii, amintindu-ne c`
cuv@ntul membralitate este de origine cre]tin`, dar a fost preluat de lume ]i dezbr`cat de
sensul original. Ast`zi, majoritatea oamenilor asociaz` termenul membralitate cu plata unor
contribu\ii, cu ritualuri f`r` sens, cu reguli proste]ti ]i str@ngeri de m@n` ]i cu faptul c`
numele t`u este trecut pe un sul de h@rtie vechi. Pavel [ns` avea o imagine diferit` despre
membralitate. Pentru el a fi un membru [ntr-o biseric` nu [nsemna o recrutare lipsit` de
orice emo\ii [ntr-o institu\ie, ci mai degrab` [nsemna s` devii un organ vital al unui organism
viu (Romani 12:4-5; 1 Corinteni 6:15; 1 Corinteni 12:12-27). Trebuie s` restaur`m aceast`
imagine. Orice organ care este desp`r\it de trup, nu numai c` nu []i va [mplini menirea la
care a fost chemat, ci de asemenea se va ofili ]i va muri repede. Acela]i lucru este adev`rat
pentru cre]tinii care nu sunt dedica\i nici unei biserici. {ncorporarea noilor membri [n
p`rt`]ia bisericii nu se petrece automat. Dac` nu ai un sistem ]i o structur` pentru a asimila ]
i a p`stra oamenii pe care-i c@]tigi, ei nu vor r`m@ne [n biserica ta. At@\ia c@\i vor veni pe
u]a din fa\`, vor pleca pe u]a din dos.
Multe biserici presupun [n mod gre]it, c`, odat` ce o persoan` l-a acceptat pe Cristos,
schimbul s-a f`cut ]i acum depinde de noul credincios ca el s` se dedice unei biserici, din
care s` fac` parte. Acesta este un non-sens. Bebelu]ii [n credin\` nu ]tiu de ce au nevoie!
Este responsabilitatea bisericii s` ia ini\iativa [n asimilarea noilor credincio]i [n trupul de
credincio]i.
Eu cred c` atunci c@nd Dumnezeu vrea s` nasc` mai mul\i bebelu]i [n Cristos, El se
uit` s` vad` care este cel mai cald incubator, pe care-l poate g`si. Bisericile care fac
prioritar` asimilarea de noi membri ]i au un plan cum pot s` fac` lucrul acesta, sunt de
obicei binecuv@n\i cu cre]tere. Prin contrast, bisericilor c`rora nu le pas` de noii membri,
sau las` pe seama hazardului asimilarea lor, nu vor cre]te. {n acest capitol, a] vrea s`
[mp`rt`]esc strategia pe care o folosim la Saddleback pentru [ncorporarea ]i men\inerea
membrilor [n cadrul bisericii noastre.

Dezvolt` un plan de asimilare a noilor membri

Din cauz` c` adunarea ta are o istorie, cultur` ]i rat` de cre]tere unice, trebuie s`-\i
pui c@teva [ntreb`ri importante. R`spunsurile vor determina planul de asimilare cel mai
adecvat [n situa\ia ta concret`. Proverbe 20:18 spune, “Planurile se pun la cale prin sfat.”
Iata care sunt dou`sprezece [ntreb`ri pe care noi ni le punem la Saddleback:
1. Ce a]teapt` Dumnezeu de la membrii bisericii Sale?
2. Ce a]tept`ri avem noi de la membri [n momentul acesta?
3. Ce fel de oameni alc`tuiesc adunarea noastr`?
4. Cum se va schimba lucrul acesta [n urm`torii cinci sau zece ani?
5. Ce pre\uiesc membrii bisericii noastre?
6. Care sunt nevoile cele mai mari ale noilor membri?
7. Care sunt cele mai mari nevoi ale membrilor no]tri mai vechi?
8. Cum putem face ca membralitatea s` capete mai mult` valoare?
9. Cum putem s` ne asigur`m c` membrii no]tri se simt iubi\i ]i proteja\i?
10.Ce dator`m membrilor no]tri?
11.Ce resurse sau servicii putem oferi membrilor no]tri?
12.Cum putem ad`uga valoare la ceea ce deja oferim?

Dup` aceea trebuie s`-\i dai seama c` membrii poten\iali au propriile lor [ntreb`ri.
Aceste [ntreb`ri vor influen\a de asemenea modul [n care [\i alc`tuie]ti planul de asimilare
[n biseric`. {nainte ca oamenii s` se integreze [n biserica ta, ei vor s` cunoasc` r`spunsul la
cinci [ntreb`ri nerostite.
Sunt potrivit [n locul acesta? Aceasta este o [ntrebare ce are de a face cu acceptarea.
Se r`spunde cel mai bine la aceast` nevoie prin stabilirea grupurilor cu acelea]i afinit`\i din
cadrul bisericii, astfel [nc@t oamenii de v@rste apropiate, cu interese ]i probleme comune ]i
care provin din medii sociale asem`n`toare s` poat` avea p`rt`]ie unii cu al\ii. Fiecare are

136
nevoie de un loc de refugiu ]i grupurile mici joac` un rol crucial [n [mplinirea acestei nevoi.
Trebuie s` le ara\i oamenilor c` ai un loc pentru ei.
Vrea cineva s` m` cunoasc` pe mine? Aceast` [ntrebare se refer` la prietenie. Po\i
r`spunde la aceast` [ntrebare cre@nd oportunit`\i pentru oameni, ca s` dezvolte prietenii [n
cadrul adun`rii tale. Exist` nelimitate moduri prin care po\i face aceasta, dar necesit`
planificare. Nu uita, oamenii nu caut` o biseric` prietenoas` la fel de mult cum caut`
prieteni. Oamenii merit` s` li se acorde aten\ie individual.
Este nevoie de mine? Aceast` [ntrebare se refer` la valoare. Oamenii vor s` contribuie
cu propriile lor vie\i. Ei vor s` simt` c` vie\ile lor conteaz`. C@nd po\i s` le ara\i oamenilor c`
pot avea un impact cu talentele ]i darurile, pe care le au, integr@ndu-se [n biseric`, ei vor
dori s` se implice. F` [n a]a fel [nc@t biserica ta s` fie locul [n care s` se poat` exprima tot
felul de talente ]i abilit`\i, nu numai cele de c@ant`re\i, u]ieri ]i [nv`\`tori de }coal`
duminical`.
Care este avantajul integr`rii [ntr-o biseric`? {ntrebarea aceasta se refer` la beneficii.
Trebuie s` po\i explica clar ]i concis motivele ]i beneficiile calit`\ii de membru [n biserica ta.
Explic` motivele biblice, practice ]i personale pentru a face parte dintre membri.
Ce se cere de la membri? {ntrebarea aceasta se refer` la a]tept`ri. Trebuie s` po\i
explica responsabilit`\ile calit`\ii de membru la fel de clar cum explici ]i beneficiile acesteia.
Oamenii au dreptul s` cunoasc` ce se a]teapt` de la ei [nainte ca s` se integreze [n biseric`.

Comunic` valoarea calit`\ii de membru

Integrarea [ntr-o biseric` obi]nuia s` fie un act de confomare [n societatea noastr`.

Mergeai la biseric` pentru c` a]a f`cea toat` lumea. Acum regulile s-au schimbat ]i
conformarea nu mai este un factor motivator. De fapt George Gallup a descoperit c` marea
majoritate a americanilor cred c` este posibil s` fii un “bun cre]tin” f`r` s` te integrezi (nici
m`car s` frecventezi) o biseric` local`.
Acum [ns`, a fi membru [ntr-o biseric` [nseamn` dedicare. Modalitatea prin care [i
motivezi pe oameni s` se integreze [ntr-o biseric` ast`zi este s` le ara\i valoarea beneficiilor,
pe care le vor primi [n schimbul dedic`rii lor. La Saddleback noi am descoperit c` atunci
c@nd oamenii [n\eleg sensul ]i valoarea calit`\ii de membru, ei devin entuziasma\i de
aceasta.
Exist` numeroase beneficii atunci c@nd devii membru [ntr-o biseric`:
1. Identific` o persoan` ca fiind un credincios autentic (Efeseni 2:19; Romani 12:5).
2. Asigur` o familie spiritual` pentru sprijin ]i [ncurajare [n umblarea cu Domnul
(Galateni 6:1-2; Evrei 10:24-25).
3. Asigur` locul [n care credincio]ii s`-]i poat` descoperi ]i folosi darurile [n lucrare (1
Corinteni 12:4-27).
4. {i plaseaz` pe credincio]i sub protec\ia spiritual` a unor lideri evlavio]i.
5. Le d` posibilitatea credincio]ilor s` creasc` ca urmare a faptului c` dau socoteal`
cuiva. (Efeseni 5:21).

{n capitolul 6, am sugerat s` personaliza\i scopurile bisericii. Aceasta este important

mai ales atunci c@nd [i convingi pe participan\i s` devin` membri ai bisericii. Trebuie s`
accentuezi faptul c` biserica le asigur` beneficii, pe care nu le pot g`si, nic`ieri [n alt` parte:
- {nchinarea te ajut` s` [\i concentrezi aten\ia asupra lui Dumnezeu. Te preg`te]te
spiritual ]i emo\ional pentru s`pt`m@na care [\i st` [nainte.
- P`rt`]ia te ajut` s` faci fa\` problemelor asigur@ndu-\i suportul ]i [ncurajarea altor
cre]tini.
- Ucenicizarea te ajut` s`-\i [nt`re]ti credin\a [nv`\@nd adev`rul Cuv@ntului lui
Dumnezeu ]i aplic@nd principiile biblice [n via\a de zi cu zi.
- Lucrarea te ajut` s`-\i descoperi ]i s`-\i dezvol\i [nzestr`rile ]i s` le folose]ti [n
slujirea altora.
- Evanghelizarea te ajut` s`-\i [mpline]ti misiunea de a c@]tiga prietenii ]i familia
pentru Cristos.

137
 Sunt multe analogii privitor la un cre]tin rupt de biseric`: un fotbalist f`r` o schip`; un
soldat f`r` un pluton; un c@nt`re\ la trompet` f`r` o orchestr`; o oaie f`r` o turm`. Dar
imaginea cea mai clar` (]i biblic`) este aceea de copil f`r` familie.
{n 1 Timotei 3:15 se face referire la biseric` ca la “…casa lui Dumnezeu, care este
st@lpul ]i temelia adev`rului.” Dumnezeu nu vrea ca copiii s`i s` creasc` [n izolare unul fa\`
de cel`lalt, astfel [nc@t a creat o familie spiritual` pe p`m@nt pentru noi. Pavel ne
aminte]te [n Efeseni 2:19: “Voi sunte\i membri [n familia lui Dumnezeu ]i [mpreun` cet`\eni
cu sfin\ii din casa lui Dumnezeu.” Un cre]tin f`r` o familie a bisericii este ca un orfan.
Este important ca biserica s` fie mai degrab` o familie, dec@t o institu\ie. {ncep@nd
cu anii ‘60 americanii au devenit foarte [mpotrivitori institu\ionaliz`rii. Expresia “religie
organizat`” este folosit` [n mod arogant. Totu]i oamenii t@njesc dup` sentimentul de
familie, comunitate.
Mai mul\i factori au fragmentat nucleul familiei [n cultura de ast`zi: rata crescut` a
divor\urilor, c`s`torii [nt@rziate, accentul pus pe individualism, stiluri de via\` “alternative” ]
i femei care muncesc [n afara c`minelor. {n societatea noastr` [n mi]care, oamenii au
r`d`cini foarte pu\ine. Ace]tia nu mai sunt [ncojura\i de unchi ]i m`tu]i, bunici, fra\i ]i surori,
lucru ce asigura un cadru de siguran\` pentru genera\iile anterioare.
Ast`zi noi avem un num`r record de adul\i nec`s`tori\i [n America. Vance Packard
nume]te America “ na\iune de str`ini” Drept urmare, experiment`m o epidemie de
singur`tate [n societatea noastr`. Un sondaj Gallup a raportat c` patru americani din zece
[ncearc` sentimente de “singur`tate profund`”. Americanii, de fapt sunt cei mai singuri
oameni din lume.
Ori [ncotro te [ndrep\i vezi oameni care [nfometeaz` pentru p`rt`]ie, comunitate ]i un
sentiment al familiei. Reclamele de bere, nu v@nd de fapt bere, ci v@nd p`rt`]ie. Nimeni nu
este prezentat b@nd de unul singur; [ntotdeauna lucrul acesta se face [n compania altor
oameni. Aceste reclame sunt [nso\ite de expresii ca: “Nu poate s` fie mai bine de atat!” Cei
care fac reclame au descoperit c` genera\ia anilor ’50, a oamenilor cu o minte foarte
independent`, t@njesc dup` companie atunci c@nd p`]esc spre a doua tinere\e.
Aceast` “dorin\` de a apar\ine” d` bisericii o ocazie potrivit`. Plas@nd biserica ca o
mare familie, ca “un loc unde se are grij` de tine,” lucrul acesta va atinge o coard` sensibil`
[n multe inimi singuratice.

Stabile]te un grup pentru prezentarea calit`\ii de membru [ntr-o biseric`

Mai multe studii au ar`tat c` modul [n care oamenii intr` [ntr-o organiza\ie
influen\eaz` [n mare m`sur` cum vor func\iona ei [n acea organiza\ie dup` aderare. Lucrul
acesta este adev`rat ]i atunci c@nd intri [ntr-o biseric`. Maniera [n care oamenii se al`tur`
bisericii va determina eficacitatea lor ca membri [n anii ce urmeaz`.
Cred c` cea mai important` [nt@lnire dintr-o biseric` este ora de ini\iere [n ceea ce
prive]te calitea de membru al bisericii, care stabile]te nivelul a]tept`rilor [n tot ceea ce
urmeaz`. Timpul cel mai bun [n care po\i ob\ine o dedicare important` din partea membrilor
este [n momentul [n care ace]tia se decid s` apar\in` bisericii. Dac` cerin\ele la intrarea [n
biseric` sunt superficiale, la fel, mai t@rziu ]i a]tept`rile [n ce-i prive]te pe membri nu pot fi
prea substan\iale.
A]a cum un curs slab de ini\iere pentru a deveni membru conduce la o biseric`
anemic`, la fel un curs bun de ini\iere va conduce la o biseric` puternic`. Remarca\i c` un
curs bun nu [nseamn` neaparat un curs lung. Cursul acesta de ini\iere de la Saddleback
(cursul 101) dureaz` doar patru ore ]i este predat tot ]i [n aceea]i zi, totu]i produce un nivel
crescut al dedic`rii membrilor, pentru c` cei care particip` la acest curs afl` exact ce
a]tept`ri avem de la ei ca ]i membri. Calitatea unui curs de ini\iere este determinat` de
con\inutul ]i chemarea pentru dedicare, ]i nu de c@t de lung este cursul.
Din mai multe motive, cred c` pastorul principal ar trebui s` predea cursul acesta, sau
cel pu\in o parte din el. Ocazia de a vedea viziunea pastorului pentru biseric`, de a sim\i
dragostea lui pentru membri ]i de a auzi despre dedicarea lui personal` [n a [ngriji, [n a

138
hr`ni ]i a conduce biserica, este foarte important pentru noii membri. Scrisoarea unui nou
membru, din care voi cita, exprim` ceea ce mul\i au scris despre cursul de ini\iere al noilor
membri de la Saddleback.

Drag` pastor Rick,

V` mul\umesc c` dv. [n]iv` a\i predat cursul de ini\iere (101). Este foarte
impresionant s` v` aud exprim@ndu-v` dragostea ]i dedicarea fa\` de turm` ]i viziunea fa\`
de viitor. Am fi dorit s` facem cursul acesta mai devreme. Comentariile ]i sugestiile pe care
le-am f`cut atunci c@nd am venit prima dat` la biseric`, ni se par triviale acum, mai ales c`
[n\elegem filozofia, strategia ]i viziunea bisericii. Va fi un privilegiu s` fim [ndruma\i de c`tre
dv. ]i s` fim [n grija dv. Acum suntem entuziasma\i s` descoperim care este locul nostru de
slujire la Saddleback.

Unele cursuri de ini\iere nu trateaz` lucrurile esen\iale. Con\inutul lor se bazeaz` pe

cre]tere spiritual` sau [nv`\area doctrinelor de baz`. Aceste subiecte sunt foarte importante,
dar mai degrab` trebuiesc discutate [ntr-un curs pentru noii cre]tini sau cursul pentru
predarea doctrinelor cre]tine, ambele cursuri fiind deosebit de importante, dar care ar trebui
separate de cursul de ini\iere [n ce prive]te calitatea de membru [ntr-o biseric`. Acest curs
ar trebui s` r`spund` la urm`toarele [ntreb`ri:
- Ce este o biseric`?
- Care sunt scopurile unei biserici?
- Care sunt beneficiile de a fi membru [ntr-o biseric`?
- Care sunt cerin\ele pentru a fi integrat [n biseric`?
- Care sunt responsabilit`\ile membrilor?
- Care este viziunea ]i strategia acestei biserici?
- Cum este organizat` biserica?
- Cum m` pot implica [n lucrare?
- Ce fac acum c` am devenit membru?
Dac` biserica ta \inte]te s`-i c@]tige pe necredincio]i, trebuie s` incluzi o explica\ie
clar` a m@ntuirii [n cursul de ini\iere pentru c` vor fi mul\i oameni care vor dori s` intre [n
biseric` care nu sunt [nc` credincio]i! Noi [ntotdeauna explic`m c` a te [ncrede [n Cristos
este prima cerin\` pentru a deveni membru ]i avem mul\i oameni care-]i predau vie\ile lui
Cristos la fiecare curs de ini\iere.
Exist` multe elemente pe care le po\i folosi [n cursul acesta ca s`-l men\ii interesant ]i
interacitv: video clipuri, un carne\el cu programul, interac\iune [n grupuri mici ]i o mas`
bun` [mpreun`. Asigur`-te c` introduci multe povestiri care s` personalizeze istoria, valorile ]
i direc\ia bisericii tale. La Saddleback, avem chiar un mic test la finele cursului, verfic@ndu-i
pe poten\ialii membri c@t de bine pot s` afirme scopurile bisericii noastre ]i alte concepte
importante.
Pentru a deveni membru este important s` termini cursul de ini\iere. Oamenii care nu
sunt interesa\i ]i nu doresc s` [nve\e scopurile bisericii tale, strategia ]i sensul calit`\ii de
membru falimenteaz` s` arate felul de dedicare, pe care [l presupune aderarea la o biseric`.
Dac` nu le pas` [ndeajuns s` [n\eleag` responsabilit`\ile ce le revin, nu po\i s` te a]tep\i ca
ei s`-]i [ndeplineasc` aceste responsabilit`\i dup` ce s-au integrat [n biseric` ]i de fapt
ace]tia nu ar trebuie s` fie primi\i [n biseric`. Exist` multe alte biserici la care s-ar putea
duce la care este “mai u]or” s` fii membru.
De asemenea este important s` te g@nde]ti la diferitele grupuri de v@rst` atunci
c@nd predai un curs de ini\iere. La Saddleback noi oferim trei versiuni ale acestui curs:
pentru copii din clasele elementare (predat de pastorul nostru pentru copii), pentru tineri
adic` clasele V-VIII ]i liceu (predat de c`tre pastorul noastru de tineret) ]i pentru adul\i.

Ideile principale ale cursului 101

Descoperind ce [nseamn` s` fii membru la Saddleback

139
 I. M@ntuirea noastr`
A. Fii sigur c` e]ti cre]tin
B. Simbolurile m@ntuirii
1. Botezul
2. Cina

II. Declara\iile noastre

A. Declara\ia de scop: De ce exist`m
B. Declara\ia de viziune: Ce inten\ion`m s` facem
C. Declara\ia de credin\`: Ce credem
D. Declara\ia de valori: Ce practic`m

III. Strategia noastr`

A. Scurt` prezentare a Bisericii Saddleback
B. Pe cine vrem s` c@]tig`m (\inta noastr`)
C. Procesul de dezvoltare al vie\ii care s` te ajute s` cre]ti
D. Strategia S.A.D.D.L.E.B.A.C.K.

IV. Structura noastr`

A. Cum este organizat` biserica pentru a cre]te
B. Afilia\ia noastr`
C. Ce [nseamn` s` fii membru
D. Care este urm`torul pas dup` integrarea [n biseric`?

V. Testul Saddleback

Alc`tuie]te un leg`m@nt de apartenen\`

De ce au bisericile at@\ia membri [nregistra\i, care dau o dovad` a]a de slab` sau nu
dau nici o dovad` a dedic`rii cre]tine sau chiar a convertirii? De ce este greu pentru unele
biserici s`-i motiveze pe membri s` dea, s` slujeasc`, s` se roage ]i s`-]i [mp`rt`]easc`
credin\a? R`spunsul este c` membrilor li s-a [ng`duit s` apar\in` bisericii f`r` ca s` existe nici
un fel de a]tept`ri din partea acestora.
Pavel men\ioneaz` dou` feluri de dedic`ri [n 2 Corinteni 8:5: “S-au dat mai [nt@i pe ei
[n]i]i Domnului, ]i apoi nou`, prin voia lui Dumnezeu.” La Saddleback noi numim acestea
dedic`rile principale. Te dedici mai [nt@i lui Cristos pentru m@ntuire ]i apoi te dedici altor
cre]tini pentru a te integra [n familia bisericii. {n biserica noastr` noi definim koinonia
(p`rt`]ie) ca “fiind dedica\i unii altora a]a cum suntem dedica\i lui Cristos.”
Isus a spus c` dragostea noastr` unii pentru al\ii trebuie s` fie caracteristica
uceniciz`rii (vezi Ioan 13:34-35). Eu cred c` este o acuza\ie la adresa cre]tinismului faptul c`
majoritatea credincio]ilor pot s` citeze versetul Ioan 3:16, dar ei nu pot s` citeze 1 Ioan
3:16: “Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea c` El ]i-a dat via\a pentru noi; ]i noi deci
trebuie s` ne d`m via\a pentru fra\i.” C@nd a fost ultima dat` c@nd ai auzit o predic` pe
tema acestui verset? Majoritatea bisericilor p`streaz` t`cere referitor la dezvoltarea unei
astfel de dedic`ri a unora fa\` de ceilal\i.
Expresia “unii altora” “unii pentru al\ii” este folosit` de peste cincizeci de ori [n Noul
Testament. Ni se porunce]te s` ne iubim unii pe al\ii, s` ne rug`m unii pentru al\ii, s` ne
slujim unii altora, s` ne [ndrept`m unii pe al\ii, s` ne salut`m, s` ne [nv`\`m unii pe al\ii, s`
ne accept`m, s` d`m cinste unii altora, s` ne purt`m poverile unii altora, s` ne iert`m unii pe
al\ii, s` c@nt`m unii pentru al\ii, s` ne supunem unii altora ]i s` fim devota\i unii altora. Toate
aceste porunci [nseamn` de fapt s` faci parte ca membru, dintr-un trup local de credincio]i.
Acestea reprezint` responsabilit`\ile membrilor. A]tept`rile, pe care le avem noi de la
membri la Saddleback, sunt de fapt a]tept`rile pe care Biblia le are de la cei credincio]i. Noi
rezum`m aceste a]tept`ri [n leg`m@ntul de apartenen\`.

140
 Cea mai important` parte a unui serviciu divin de c`s`torie, este atunci c@nd b`rbatul
]i femeia []i fac jur`minte reciproc, f`c@nd anumite promisiuni [naintea martorilor ]i [naintea
lui Dumnezeu. Leg`m@ntul dintre ei este esen\a c`sniciei. {n acela]i fel, esen\a
apartenen\ei la biseric` se con\ine [n dorin\a de a te dedica unui leg`m@nt de apartenen\`.
Acesta este elementul cel mai important al cursului de ini\iere.
De-a lungul istoriei biblice ]i a bisericii s-au f`cut leg`minte spirituale [ntre oameni
pentru zidire reciproc` ]i pentru a putea da socoteal` [naintea cuiva. La Saddleback noi
avem patru cerin\e pentru apartenen\` la biseric`: (1) o m`rturisire personal` a faptului c`
Cristos este Domnul ]i M@ntuitorul t`u personal, (2) botezul prin scufundare ca un simbol
public al credin\ei cuiva, (3) parcurgerea cursului de ini\iere ]i (4) o angajare scris` c` va
subscrie leg`m@ntului de apartenen\` de la Saddleback.
Te [ndemn ca [ntr-o stare de rug`ciune s` adop\i un leg`m@nt de membru [n biserica
ta, dac` nu ai unul. Acesta poate revolu\iona biserica ta. S-ar putea s` te [ngrijorezi, “Dac`
adopt un leg`m@nt de apartenen\`, vor fi unii care vor p`r`si biserica din cauza aceasta.” Ai
dreptate. Vor fi unii care vor pleca. Dar unii vor pleca din biseric` indiferent de ceea ce faci.
S` nu-\i fie team` c` oamenii pleac`. Ace]tia au plecat ]i de la Isus. C@nd adunarea ta
adopt` un leg`m@nt de apartenen\`, cel pu\in tu vei putea alege ce fel de oameni vor
r`m@ne.

Ajut`-i pe membrii bisericii s` se simt` speciali

Leg`m@ntul de apartenen\` la Saddleback

Dup` ce L-am primit pe Cristos ca Domn ]i M@ntuitor, am fost botezat ]i am fost de

acord cu declara\iile, strategia ]i structura Bisericii Saddleback, m` simt acum [ndemnat de
Duhul Sf@nt s` fiu unit cu familia bisericii. F`c@nd lucrul acesta, m` dedic lui Dumnezeu ]i
celorlal\i membri prin urm`toarele:
1. Voi proteja unitatea bisericii mele
…. Ac\ion@nd [n dragoste fa\` de al\i membri
….. Refuz@nd s` b@rfesc
….. Urm@nd c`l`uzirea liderilor
“A]adar, s` urm`rim lucrurile care duc la pacea ]i zidirea noastr`”. (Romani 14:19)
“Deci, ca unii care, prin ascultarea de adev`r, v-a\i cur`\it sufletele pin Duhul,
ca s` ave\i o dragoste de fra\i neprefecut`, iubi\i-v` cu c`ldur` unii pe al\ii, din toat`
inima. (1 Petru 1:22)
“Nici un cuv@nt stricat s` nu v` ias` din gur`; ci unul bun, pentru zidire, dup`
cum e nevoie, ca s` dea har celor ce-l aud. “(Efeseni 4:29)
“Asculta\i de mai marii vo]tri ]i fi\i-le supu]i, c`ci ei privegheaz` asupra
sufletelor voastre, ca unii care au s` dea socoteal` de ele; pentru ca s` poat` face
lucrul acesta cu bucurie, nu suspin@nd, c`ci a]a ceva nu v-ar fi de nici un folos.”
(Evrei 13:17)
2. Voi [mp`rt`]i responsabilitatea bisericii mele
….. rug@ndu-m` pentru cre]terea ei
….. invit@nd pe cei necredincio]i s` participe
…. Primind bine pe cei care ne viziteaz`
“C`tre biseric` - mul\umim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi to\i, pe care v`
pomenim necurmat [n rug`ciunile noastre;” (1 Tesaloniceni 1:1-2)
“}I st`panul a zis robului: “Ie]i la drumuri ]i la garduri, ]i pe cei ce-I vei g`si sile]te-I
s` s` intre, ca s` mi se umple casa.” (Luca 14:23)
“A]adar primi\i-v` unii pe al\ii, cum v-a primit ]i pe voi Hristos, spre slava lui
Dumnezeu. (Romani 15:7)

3. Voi sluji [n lucrarea bisericii mele

….. descoperindu-mi darurile ]i talentele
…. Preg`tindu-m` s` slujesc al`turi de pastorii mei

141
 …. “Ca ni]te buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi s`
slujeasc` altora dup` darul, pe care l-a primit.” (1 Petru 4:10)
“ }I El a dat pe unii apostoli, pe al\ii prooroci; pe al\ii evangheli]ti; pe al\ii
p`stori ]i [nv`\`tori, pentru des`var]irea sfin\ilor, [n vederea lucr`rii de slujire, pentru
zidirea trupului lui Hristos” (Efeseni 4:11-12)
“Nu face\i nimic din duh de ceart` sau din slav` de]art`; ci [n smerenie fiecare
s` priveasc` pe altul mai pe sus de el [nsu]i. Fiecare din voi s` se uite nu la foloasele
lui, ci ]i la foloasele altora. …ci S-a dezbr`cat pe sine [nsu]i ]i a luat un chip de rob,
f`c@ndu-se asemenea oamenilor. “(Filipeni 2:3-4,7).

4. Voi sprijini m`rturia bisericii mele

… participand la servicii cu credincio]ie
… duc@nd o via\` evlavioas`
… d`ruind cu regularitate

“S` nu p`r`sim adunarea noastr`, cum au unii obicei; ci s` ne [ndemn`m unii pe

al\ii, ]i cu atat mai mult, cu cat vede\i c` ziua se apropie.” (Evrei 10:25)
“Numai purta\i-v` [ntr-un chip vrednic de Evanghelia lui Hristos” (Filipeni 1:27)
“{n ziua dintai a s`pt`manii, fiecare din voi s` pun` deoparte acas`ce va putea,
dup` ca]tigul lui, “(1 Corinteni 16:2).
“Orice zeciuial` din p`mant, fie din roadele p`mantului, fie din rodul pomilor, este
a Domnului; este un lucru [nchinat Domnului.” (Levitic 27:30)

Parcurgerea cursului de ini\iere nu-I face pe oameni s` se simt` c` apar\in automat

bisericii. Ei trebuie s` fie primi\i bine ]i dori\i de [ndat` ce s-au al`turat bisericii. Ace]tia
trebuie s` fie recunoscu\i, afirma\i ]i s`rb`tori\i de adunarea voastr`, de asemenea ei trebuie
s` se simt` deosebi\i. Dac` ai o biseric` mic` lucrul acesta se poate face u]or, dar pe m`sur`
ce biserica cre]te va trebui s` creezi ni]te ritualuri de ini\iere care s` spun` public, “Acum e]ti
dintre ai no]tri”.
Desigur c` botezul unui nou credincios este un eveniment care evident se potrive]te
[n aceast` categorie. Botezurile noastre lunare sunt [ntotdeauna s`r`b`tori deosebite, cu
mult` bucurie, aplauze, ]i strig`te de bucurie. Avem un fotograf profesionist care face poze
la fiecare persoan` [nainte de a fi botezat`. Mai tarziu d`m celor boteza\i o fotografie de la
botez ]i un certificat frumos legate [ntr-o copert` de piele, pe care oamenii o arat` altora cu
pl`cere.
C@nd Saddleback era mult mai mic`, obi]nuiam s` [nchiriem Clubul Country “Mission
Viejo” o dat` la trei luni ]i \ineam un banchet pentru membri. Membrii mai vechi [n biseric`
pl`teau pentru mai noii membri. Fiecare membru nou era primit de ceilal\i ]i vorbea timp de
dou` minute [n fa\a celor prezen\i. Niciodat` nu am putut s` ascult pove]tile vie\ilor
schimbate f`r` ca s` nu plang.
Mul\i ani, atat Kay ]i cu mine, am g`zduit la noi acas` un timp de p`rt`]ie la cafea [n
cea de-a patra duminic` a fiec`rei luni. Intitulat` “Discu\ia pastorilor”, era pur si simplu o
ocazie pentru membrii noi si vizitatorii de luna trecuta sa se intalneasca cu noi fata in fata si
sa ne puna ce intrebari doreau. De obicei aveam o foaie la intrare, pe veranda, unde primii
treizeci care semnau, erau invitati la noi acasa. Discutiile, pe care le aveam durau de la 7
pm la 10 pm. Acest simplu act de ospitalitate a adus in biserica sute de noi membri ]i noi
am reu]it s` leg`m multe prietenii, pe care Kay ]i cu mine le pre\uim ast`zi foarte mult.
Ospitalitatea ajut` la cre]terea unei biserici s`n`toase.
Sunt multe alte modalit`\i prin care [I po\i face pe membri s` se simt` deosebi\i, cum
ar fi de exemplu, s` le trimi\i felicit`ri de ziua lor, men\ionand primele lor anivers`ri ca ]i
membri, men\ionand ]i alte zile speciale (zile de na]tere, zile aniversare, absolviri, realiz`ri)
[n buletinul informativ al bisericii, ]i de asemena dand ocazia [n cadrul serviciilor divine,
pentru ca oamenii s` depun` scurte m`rturii. De asemenea po\i s` faci recep\ii pentru
personalul angajat sau s` trimi\i o mica scrisoare de tipul “m-am rugat pentru tine” ca

142
r`spuns la o cerere de rug`ciune. Esen\a acestor lucruri este aceasta: Oamenii au nevoie
mai mult de o strangere de man` la terminarea serviciului divin, ca s` simt` c` apar\in cu
adev`rat.

Creaz` ocazii ca s` construie]ti rela\ii

Niciodata parca nu se accentueaz` destul de mult importan\a ajutor`rii membrilor de

a dezvolta prietenii [n cadrul bisericii. Aceste rela\ii sunt ca un adeziv, care une]te biserica.
Prieteniile sunt cheia prin care putem men\ine membrii [n biseric`.
Un prieten mi-a spus despre un sondaj, pe care la- f`cut [ntr-o biseric`. C@nd el a pus
[ntrebarea, “De ce ai venit la aceast` biseric`?” 93% dintre membri au r`spuns, “Am venit
din cauza pastorului.” Apoi el I-a [ntrebat, “Dar dac` pastorul pleac`? Vei pleca ]i tu?”
Nou`zeci ]i trei la sut` au r`spuns, “Nu.” C@nd a [ntrebat apoi de ce nu pleac`, r`spunsul a
fost, “Pentru c` am prieteni aici!” Remarca\i o schimbare a loialit`\ii de la pastor c`tre al\i
membri. Lucrul acesta este normal ]i s`n`tos.
Lyle Schaller a f`cut cercet`ri aprofundate care arat` c` cu cat o persoan` are mai
mul\i prieteni [ntr-o biseric`, cu atat mai pu\in probabil este ca aceasta s` plece sau s` stea
inactiv`. Prin contrast, am citit odat` despre un sondaj unde au fost [ntreba\i 400 de oameni
de ce au p`r`sit biserica. Peste 75 la sut` dintre cei care au r`spuns au spus, “Sim\eam c`
nim`nui nu-I p`sa dac` sunt sau nu acolo.”
Este un mit faptul c` trebuie s` cuno]ti pe toat` lumea [n biseric` ca s` te sim\i parte
a acesteia. Un membru obi]nuit al unei biserici cunoa]te [n medie ]izeci ]i ]apte de oameni
[n adunare, fie c` biserica este de 200 de persoane sau de 2000 de persoane. Un membru
nu trebuie s` cunoasc` pe toat` lumea din biseric`, ca s` se simt` c` face parte din biseric`,
dar el sau ea trebuie s` cunoasc` ca\iva oameni.
{n timp ce unele prietenii se vor dezvolta [n mod spontan, factorul acesta al
prieteniei [n vederea asimil`rii este prea important pentru a-l l`sa la voia [ntampl`rii. Nu po\i
doar s` stai ]i s` speri ca membrii s`-]i fac` prieteni printre cei din biseric`. Trebuie s`
[ncurajezi lucrul acesta, s`-l planifici, s`-l organizezi ]i s`-l [nlesne]ti.
Gande]te [n termeni rela\ionali. Creeaz` cat de multe ocazii po\i pentru ca oamenii s`
se [ntalneasc` ]i s` se cunoasc`. Deoarece atat de multe [ntalniri de biseric` constau numai
dintr-o persoan` care vorbe]te ]i ceilal\i stau lini]ti\i ]i ascult`, de multe ori membrii pot s`
vin` ]i s` plece f`r` s` dezvolte nici un fel de rela\ii de prietenie. {ncearc` s` incluzi o form`
de activitate rela\ional` [n cadrul fiec`rei [ntalniri. S-ar putea s` fie ceva simplu de genul,
“{ntoarce-te [n jurul t`u ]i prezint`-te la o persoan` ]i afl` ceva interesant despre acea
persoan`.”
Cu toate c` am folosit tot felul de activit`\i de rela\ionare [n familia bisericii noastre
(super cupe, sport, seri de jocuri, picnicuri, ]i a]a mai departe), ie]irile din week-end au fost
instrumentul cel mai bun [n cultivarea noilor prietenii. Consider` aceasta: Timpul pe care o
persoan` [l petrece cu al\i membri numai la o singur` ie]ire [n grup de patruzeci ]i opt de ore
este mai mai mult decat timpul, pe care ei [l vor petrece [mpreun` duminica la biseric` [n
decursul unui an [ntreg. Dac` e]ti plantator de biseric` ]i dore]ti s` dezvol\i prietenii rapid [n
biserica ta, organizeaz` o ie]ire la iarb` verde cu toat` lumea.
Din moment ce oamenilor nu le este prea u]or s` re\in` nume, mai ales [ntr-o biseric`
mare, folose]te ecusoane pentru nume, cat de des posibil. Nimic nu este mai penibil ca a nu
cuno]te numele cuiva, dup` ce l-ai v`zut la biseric` timp de ani de zile.

{ncurajeaz` pe fiecare membru s` fac` parte dintr-un grup mic

Una dintre cele mai mari temeri ale membrilor bisericii referitor la cre]terea numeric`,
este aceea c` nu ]tiu dac` pot men\ine sentimentul de “biseric` mic`” pe m`sur` ce biserica
cre]te. Antidotul pentru aceast` temere este s` dezvolt`m grupuri mici [n cadrul bisericii.
Grupurile de afinit`\i pot asigura grija ]i aten\ia personal`, pe care fiecare membru o merit`,
indiferent de cat de mare devine biserica.

143
 Dezvolt` o re\ea de de grupuri mici construit` [n jurul diferitelor scopuri, interese,
grupe de varst`, zone geografice, sau orice alt ceva. Ca s` fiu sincer, nu conteaz` ce
folose]ti pentru a porni grupuri noi – doar s` le [ncepi. Este pu\in probabil ca mul\i membri
noi s` se al`ture la grupurile deja existente. Membrii noi se [ncadreaz` cel mai bine [n
grupuri care [ncep atunci. Po\i s` [ncepe grupuri noi de p`rt`]ie chiar din cei care particip` la
grupul de ini\iere. Noii membri au aceast` “[nnoire” [n comun.
Una din zicalele pe care le repet personalului nostru angajat ]i liderilor cheie este
urm`toarea, “Biserica noastr` [ntotdeauna trebuie s` creasc` mai mare ]i mai mic` [n acela]i
timp. Prin aceasta [n\eleg c` trebuie s` existe un echilibru [ntre s`rb`torile grupului mare ]i
[ntalnirile grupului celul`. Ambele aceste aspecte sunt importante pentru s`n`tatea bisericii.
Celebr`rile [n grupuri mari dau oamenilor sentimentul c` sunt parte din ceva m`re\.
Acestea sunt impresionante pentru necredincio]i ]i [ncurajatoare pentru membrii bisericii.
Dar nu po\i [mp`rt`]i cereri de rug`ciune personale [n contextul adun`rii de s`rb`toare a
bisericii. Grupurile mici, pe afinit`\i, pe de alt` parte, sunt perfecte pentru crearea unui
sentiment de intimitate ]i p`rt`]ie apropiat`. Acolo este locul unde numele t`u este cunoscut
de toat` lumea. C@nd se [ntampl` s` lipse]ti de la [ntalniri, absen\a ta este remarcat`.
Din cauz` c` Saddleback a existat atat de mult timp f`r` s` aib` o cl`dire proprie, a
trebuit s` ne baz`m mult pe grupurile mici pentru instruirea adul\ilor ]i pentru p`rt`]ie. Chiar
dac` acum avem un campus de ]aptezeci ]i patru de ari, vom continua s` folosim casele
noastre pentru [ntalnirile pe grupuri mici.
Exist` patru beneficii atunci c@nd [ntalnirile se fac [n case:
- Se pot multiplica la nesfar]it (case sunt pretutindeni).
- Nu sunt limitate geografic (po\i sluji [ntr-o zon` mai mare).
- Acestea sunt dovezi ale unei bune administr`ri (folose]ti cl`diri pentru care al\ii
pl`tesc cheltuielile, economisind astfel mai mul\i bani pentru misiune).
- Ele faciliteaz` p`rt`]iile apropiate (oamenii sunt mult mai relaxa\i [ntr-o cas`).

Cu cat biserica ta cre]te mai mare, cu atat mai importante devin [ntalnirile [n grupuri
mici pentru a se ocupa de grija pastoral`. Acestea asigur` atingerea personal` de care
oricine are nevoie, mai ales [n vreme de criz`. Nou` la Saddleback ne place s` spunem c`
[ntreaga biseric` este ca un vapor mare ]i grupurile mici sunt b`rcile de salvare.
Nu am spa\iu suficient s` dau explica\ii detaliate ale strategiei ]i structurii grupurilor
noastre mici, a]a c` voi spune doar atat: Grupurile mici sunt calea cea mai bun` de a
[nchide u]a din dos a bisericii tale. Niciodat` nu ne [ngrijor`m de c` putem pierde oameni
care fac parte dintr-un grup mic. }tim c` ace]tia au fost eficient asimila\i.

Mentine liniile de comunicare deschise

Este vital s` se stabileasc` linii de comunicare clare [n cadrul bisericii tale. Oamenii
tind sa fie daramati in ceea ce nu sunt informa\i. Membrii [n biseric` care sunt informa\i,
sunt membri eficien\i, pe c@nd membrii neinforma\i, indiferent de ce talente au, nu pot face
mult. Po\i s` ai chiar repeti\ie [n sistemul t`u de comunica\ie dezvoltand diverse canale de
distributie

CAPITOLUL XVIII
Cresc@nd membri maturi

“...pentru des`v@r]irea sfin\ilor, [n vederea lucr`rii de slujire, pentru zidirea trupului

lui Cristos” (Efeseni 4:12)

“{n adev`r, ne bucur`m c@nd noi suntem slabi, iar voi sunte\i tari; ]i ne rug`m pentru
des`v@r]irea voastr`. “(2 Corinteni 13:9)

144
 Noul Testament este foarte clar [n a afirma c` voia lui Dumnezeu pentru fiecare
credincios este maturitatea spiritual`. El vrea ca noi s` cre]tem. Pavel a spus [n Efeseni
4:14: “Ca s` nu mai fim copii, plutind [ncoace ]i [ncolo, purta\i de orice v@nt de [nv`\`tur`,
prin viclenia oamenilor ]i prin ]iretenia lor [n mijloacele de am`gire; ci credincio]i adev`rului,
[n dragoste, s` cre]tem [n toate privin\ele, ca s` ajungem ca Cel ce este Capul, Cristos.”
|elul final al cre]terii spirituale este de a deveni mai ca Isus. Planul lui Dumnezeu
pentru noi [nc` de la [nceput a fost ca noi s` fim asemenea Fiului S`u. “C`ci pe aceia, pe
care I-a cunoscut mai dinainte, I-a ]i hot`rat mai dinainte s` fie asemenea chipului Fiului S`u,
pentru ca El s` fie cel [nt@i n`scut dintre mai mul\i fra\i” (Romani 8:29). Dumnezeu vrea ca
fiecare credincios s`-]i dezvolte un caracter ca al lui Cristos.
Marea [ntrebare care se pune este: Cum se petrece cre]terea spiritual`? Cum
devenim maturi [n Cristos?

Mituri referitoare la maturizarea spiritual`

{nainte de a [mp`rt`]i despre strategia Bisericii Saddleback pentru cre]terea

credincio]ilor [nspre maturitate, vreau s` men\ionez c`teva concep\ii populare gre]ite despre
cre]tere spiritual` ]i maturitate. Este important ca fiecare strategie s` fie bazat` pe
informa\ii precise.

Mitul maturit`\ii #1: Cre]terea spiritual` este automat` de [ndat` ce e]ti

n`scut din nou

Multe biserici nu au nici un plan organizat pentru ucenicizarea noilor credincio]i ]i nici
o strategie clar` pentru aducerea membrilor la maturitate. Ei las` totul pe seama ]ansei,
presupun@nd c` cre]tinii vor cre]te automat spre maturitate, dac` ace]tia particip` doar la
serviciile divine. Ei cred c` tot ce au nevoie s` fac` este s`-i [ncurajeze pe oameni s` apar` la
[nt@lniri ]i treaba se va face de la sine.
Evident lucrul acesta nu este adev`rat. Cre]terea spiritual` nu se [nt@mpl` de [ndat`
ce e]ti m@ntuit, chiar dac` participi la serviciile divine cu regularitate. Bisericile sunt pline
de oameni care au participat la servicii divine [ntreaga lor via\` ]i totu]i sunt [nc` bebelu]i
spirituali. Un membru asimilat nu este acela]i lucru cu un membru matur. {n diagrama
noastr` pentru procesul dezvolt`rii vie\ii, sarcina echip`rii oamenilor cu obiceiurile necesare
pentru maturitate spiritual` se nume]te “aducerea oamenilor [n a doua baz`.”
Cre]terea spiritual` nu se petrece automat, odat` cu trecerea timpului, ci autorul c`r\ii
Evrei ne spune, “{n adev`r voi care de mult trebuia s` fi\i [nv`\`tori, ave\i iar`]i trebuin\` de
cineva, s` v` [nve\e cele dint@i adev`ruri ale cuvintelor lui Dumnezeu.” (Evrei 5:12)
Milioane de cre]tini au [mb`tr@nit f`r` s` creasc` spiritual.
Adev`rul este acesta: Cre]terea spiritual` este inten\ionat`. Este nevoie de dedicare ]i
efort pentru a cre]te. O persoan` trebuie s` doreasc` s` creasc` ]i trebuie s` fac` un efort [n
sensul acesta. Ucenicia [ncepe cu o decizie – nu trebuie s` fie o decizie complex`, dar
trebuie s` fie sincer`. Ucenicii lui Isus cu siguran\` c` nu au [n\eles toate implica\iile deciziei,
pe care ei au luat-o, atunci c@nd s-au hot`rat s`-L urmeze pe El; ei pur ]i simplu au exprimat
dorin\a de a-l urma pe El. Isus bazat pe acea decizie simpl`, dar sincer`, a construit mai
departe.
Filipeni 2:12-13 spune, “Duce\i p@n` la cap`t m@ntuirea voastr`, cu fric` ]i cutremur,
…. c`ci Dumnezeu este Acela care lucreaz` [n voi, ]i v` d`, dup` pl`cerea Lui, ]i voin\a ]i
[nf`ptuirea.” Remarca\i c` spune duce\i p@n` la cap`t ]i nu spune lucra\i pentru m@ntuirea
voastr`. Nu po\i ad`uga nimic la ceea ce Cristos a f`cut pentru m@ntuirea ta. Pavel vorbe]te
[n aceste versete despre cre]tere spiritual` pentru oameni care sunt deja m@ntui\i. Partea
cea mai important` este c` Dumnezeu are un rol [n cre]terea noastr`, dar ]i noi avem de
asemenea partea noastr`.

145
 A deveni mai ca Cristos este rezultatul dedic`rilor pe care le facem noi. Noi devenim
ca ]i lucrurile fa\` de care ne dedic`m. A]a cum dedicarea fa\` de Marea Porunc` ]i Marea
{ns`rcinare va duce la o biseric` mare, la fel este ]i cu cre]terea unui credincios. F`r` o
dedicare fa\` de maturizare spiritual`, orice maturizare care apare va fi doar de
circumstan\`, dar nu va fi o cre]tere inten\ionat`. Cre]terea spiritual` este prea important` c`
s` fie l`sat` la voia [nt@mpl`rii.
Cre]terea spiritual` care duce la maturitate [ncepe cu acel tip de dedicare care este
descris [n Romani 6:13 “Da\i-v` pe voi [n]iv` lui Dumnezeu, ca vii din mor\i cum era\i: ]i da\i
lui Dumnezeu m`dularele voastre ca pe ni]te unelte ale neprih`nirii.” Mai t@rziu voi explica
cum s`-i conduci pe oameni s` se dedice [n acest fel.

Mitul maturit`\ii #2: Cre]terea spiritual` este mistic` ]i maturitatea poate fi

ob\inut` doar de c@\iva, care sunt ale]i

Men\ioneaz` termenul de “spiritualitate” ast`zi ]i mul\i oameni invoc` imaginea unei

personae [ntr-o rob` alb`, [n pozi\ie de yoga, l@ng` un vas cu t`m@ie ]i care murmur`
“ommmmmmm” cu ochii [nchi]i. Al\ii se g@ndesc la mistici cre]tini ]i c`lug`ri care se
izoleaz` departe de lumea real` ]i care se supun rigorilor s`r`ciei, castit`\ii ]i singur`t`\ii.
Din p`cate, mul\i cre]tini simt c` maturitatea spiritual` este a]a departe de ei, [nc@t
nici m`car nu [ncearc` s-o ob\in`. Ei au aceast` imagine mistic`, idealizat`, despre cum
trebuie s` arate un cre]tin matur. Maturitatea, cred ace]tia, este doar pentru super sfin\i.”
Unele biografii cre]tine sunt [n parte responsabile pentru aceasta, prin faptul c` au poleit cu
o astfel de aur` umanitatea unor oameni evlavio]i, implic@nd c` dac` nu te rogi zece ore pe
zi, dac` nu te mu\i [n jungl` sau dac` nu [\i propui s` mori ca ]i martir, po\i s` ]i ui\i c` aspiri
la maturitate. Lucrul acesta este foarte descurajant pentru credinciosul obi]nuit, care simte
c` trebuie s` se mul\umeasc` cu statutul de cre]tin de “m@na a doua”.
Adev`rul este acesta: Cre]terea spiritual` este foarte practic`. Orice credincios poate
cre]te spre maturitate dac` dezvolt` obiceiurile necesare [n vederea maturiz`rii. Trebuie s`
elimin`m misterul din contextul cre]terii spirituale analiz@nd pe componente ce presupune
s`-\i dezvol\i obiceiuri care s` te [ndrepte [nspre maturitate spiritual`.
Pavel a comparat deseori preg`tirea pentru via\a cre]tin` cu modul [n care atle\ii se
men\in [n form`. {mi place a]a de mult parafrazarea la 1 Timotei 4:7 din versiunea [n
englez` Philips: “F`-\i timp ]i str`duie]te-te din r`sputeri s` te men\ii [n form` [n ce prive]te
via\a ta spiritual`.” Calea pentru a te men\ine [ntr-o form` spiritual` bun` este la fel de
practic` ca ]i men\inerea [ntr-o form` fizic` bun`.
Oricine poate s` fie [ntr-o form` fizic` bun` dac` practic` cu regularitate anumite
exerci\ii ]i []i dezvolt` obiceiuri s`n`toase. {n acela]i fel, o form` spiritual` bun` este pur ]i
simplu [nv`\area anumitor exerci\ii spirituale ]i practicarea lor p@n` c@nd devin obiceiuri.
Caracterul este modelat de obiceiurile pe care ni le facem.

Caracterul este modelat de obiceiurile pe care

ni le form`m.

La Saddleback noi punem un foarte mare accent pe dezvoltarea obiceiurilor

spirituale. Am v`zut o cre]tere incredibil` la oameni atunci c@nd transpunem ideea de
cre]tere spiritual` [n pa]i concre\i ]i obiceiuri de fiecare zi.

Mitul maturit`\ii #3: Maturitatea spiritual` poate ap`rea instantaneu dac` descoperi
cheia potrivit`

Aceasta este o concep\ie gre]it` foarte des [nt@lnit`. Din titlurile unor best-seller-uri
cre]tine este evident c` mul\i cre]tini cel pu\in sper` c` lucrul acesta este adev`rat. C`r\ile
care promit “patru pa]i simpli spre maturitate” sau “cheia pentru a deveni sfin\i” [nt`resc
mitul c` un caracter cre]tin se poate ob\ine peste noapte.

146
 Mul\i cre]tini sinceri []i petrec [ntreaga via\` c`ut@nd cu s@rguin\` toat` via\a o
experien\`, o conferin\`, o trezire, o carte, o caset` sau un singur adev`r, care-i va
transforma instantaneu [n credincio]i maturi. C`utarea lor este [ns` inutil`. De]i avem cafea
instant, cartofi instant, acum chiar ]i metode instant de sl`bire, nu exist` [ns` maturitate
spiritual` instant.
Adev`rul este acesta: Cre]terea spiritual` este un proces care necesit` timp. A]a cum
Dumnezeu i-a [ng`duit lui Iosua ]i israeli\ilor s` intre [n st`p@nirea \`rii “pu\in c@te pu\in”
(Deuteronom 7:22), el folose]te un proces treptat ca s` ne asem`n`m din ce [n ce mai mult
cu Cristos. Nu exist` scurt`turi spre maturitate. Acesta este un proces [ncet. Efeseni 4:13,
versiunea Phillips din englez` spune: “… noi ajungem la o maturitate real` - m`sura
dezvolt`rii la care face referire “plin`tatea lui Cristos”. Spun@nd c` maturitatea este o
destina\ie la care ajungem, aceasta implic` o c`l`torie. {n ciuda dorin\ei noastre de a
accelera procesul, cre]terea spiritual` este o c`l`torie care dureaz` o via\` [ntreag`.
Am petrecut mult timp [ncerc@nd s` [n\eleg componentele acesui proces ]i s` g`sesc
o cale de a le comunica [ntr-un mod simplu, astfel [nc@t membrii no]tri s` le poat`
[n\elege ]i memora. Convingerea mea este c` credincio]ii cresc mai repede c@nd asiguri o
cale de urmat. Rezultatul cercet`rilor mele, s-a concretizat [n filozofia de zidire a Bisericii
Saddleback, pe care o numim Procesul de dezvoltare a vie\ii.
Procesul pentru devoltarea vie\ii folose]te diamantul de baseball ca ]i analogie [n
procesul de cre]tere, pentru c` conceptual acesta este [n\eles de toat` lumea [n America.
Este u]or pentru oameni s` [n\eleag` cum dorim noi, ca ei s` se maturizeze, atunci c@nd
v`d o piatr` de hotar a cre]terii spirituale, ata]at` la fiecare baz` pe terenul de joc. Noi le
explic`m membrilor no]tri c` \elul nostru este ca s`-i ajut`m s` treac` prin toate fazele vie\ii,
ca ]i cum ar parcurge un ciclu complet la baseball. Noi dorim ca Saddleback Sam s` [nscrie
puncte!
A]a cum am afirmat [n capitolul 8, nu prime]ti credit pentru alerg`torii r`ma]i la baz`
la sf@r]itul rundei! De aceea, am desemnat un pastor angajat la fiecare baz` intermediar`:
membralitate, maturitate, lucrare, slujire ]i misiune. Fiecare pastor sluje]te ca, “antrenor la
baz`” – cineva care-i ajut` pe alerg`tori ca s` ajung` [n siguran\` la urm`toarea baz`.
Dac`-i convingi pe oameni de importan\a [nscrierii de goluri ]i le dai un antrenor la
fiecare baz`, este mult mai u]or s`-i duci pe ace]tia la baza final`. {n acela]i fel, dac`
conduci pe oameni [nspre dedicare pentru cre]tere spiritual`, [nva\`-i ni]te deprinderi de
baz` ]i d`-le c`l`uzire pe m`sur` ce ei trec de la o baz` la alta. Atunci cu siguran\` po\i s` te
a]tep\i ca ei s` creasc`.

Mitul maturit`\ii #4: Maturitatea spiritual` se m`soar` prin ceea ce ]tii

Multe biserici evalueaz` maturitatea spiritual` bazat numai pe c@t de bine po\i
identifica personaje biblice, cum interpretezi pasaje biblice, cum reci\i versete din Biblie ]i
cum explici teologia biblic`. Unii consider` abilitatea de a dezbate doctrine ca dovada cea
mai elocvent` a maturit`\ii spirituale. Totu]i, [n timp ce [ntr-adev`r, cuno]tin\ele biblice sunt
fundamentale pentru maturitatea spiritual`, nu sunt m`sura deplin` a acesteia.
Adev`rul este acesta: Maturitatea spiritual` este demonstrat` mai mult prin
comportamentul nostru dec@t prin ceea ce credem. Via\a cre]tin` nu este doar o chestie de
credin\e ]i convingeri; include caracter ]i comportament. Convingerile noastre trebuie s` fie
sus\inute de comportamentul nostru. Faptele noastre trebuie s` fie potrivite cu ceea ce
credem.
Noul Testament ne [nva\` [n mod repetat c` ac\iunile ]i atitudinile noastre dezv`luie
maturitatea noastr` mai mult dec@t ceea ce afirm`m. Iacov 2:18 spune lucrul acesta foarte
clar: “Arat`-mi credin\a ta f`r` fapte, ]i eu [\i voi ar`ta credin\a mea din faptele mele”. Iacov
de asemenea a zis, “Cine dintre voi este [n\elept ]i priceput? S`-]i arate, prin purtarea lui
bun`, faptele f`cute cu bl@nde\ea [n\elepciunii!” (Iacov 3:13). Dac` credin\a ta nu \i-a
schimbat stilul de via\`, ea nu valoreaz` prea mult.
Pavel credea [n leg`tura care exist` [ntre credin\` ]i comportament. {n fiecare
scrisoare de a sa, el accentueaz` importan\a practic`rii a ceea ce credem. Efeseni 5:8

147
spune, “De]i inima voastr` era odat` plin` de [ntuneric, acum este plin` de lumin` de la
Domnul, ]i comportamentul vostru ar trebui s` o arate!” (traducere din englez`).
Isus a spus [n modul cel mai succint: “Dup` roadele lor [i ve\i cunoa]te” (Matei 7:16).
Roada, ]i nu cuno]tin\ele cuiva, demonstreaz` maturitatea unei persoane. Dac` nu practic`m
ceea ce ]tim, atunci [n mod nebune]te “zidim o cas` pe nisip” (vezi Matei 7:24-27).
A]a cum am men\ionat mai devreme, cuno]tin\ele biblice sunt doar o m`sur` a
cre]terii spirituale. {n plus putem m`sura maturitatea prin perspectiv`, convingere,
[ndem@n`ri ]i caracter. Aceste “Cinci niveluri ale [nv`\`rii” sunt principiile de baz` ale
cre]terii spirituale pe care le folosim la Saddleback. {n urm`toarea sec\iune voi [mp`rt`]i
cum c`ut`m noi s` dezvolt`m ucenici care sunt puternici [n toate cele cinci domenii.
Un pericol real [n a avea doar cuno]tin\e f`r` celelalte patru componente este acela c`
produce m@ndrie. 1 Corinteni 8:1, spune, “ Cuno]tin\a [ng@mf`, dar dragostea zide]te.”
Cuno]tin\a trebuie s` fie echilibrat` de caracter. Unii dintre cei mai fire]ti cre]tini pe care i-
am cunoscut erau veritabile depozite de cuno]tin\e biblice. Ei puteau s` explice orice pasaj ]i
s` apere orice doctrin`, totu]i erau lipsi\i de dragoste, se auto [ndrept`\eau ]i erau plini de
judecat` fa\` de al\ii.

Cinci niveluri ale [nv`\`rii

(M`suri ale maturit`\ii)
Cuno]tin\e
Perspectiv`
Convingere
Abilit`\i
Caracter

Un alt pericol [n a avea cuno]tin\e este acela c` m`re]te responsabilitatea. “Deci

cine ]tie s` fac` bine ]i nu face, s`v@r]e]te un p`cat!” (Iacov 4:17). Atunci c@nd cuno]ti
Cuv@ntul mai [n profunzime ai ]i un sentiment al vinov`\iei mai pronun\at, dac` falimentezi
[n a-l aplica. De aceea trebuie s` avem convingerea ]i puterea de a practica ceea ce ]tim.
Indiferent de ce strategie adopt` biserica ta [n vederea zidirii credincio]ilor, trebuie s`-i ajute
pe oameni nu numai s` [nve\e Cuv@ntul, ci s` ]i-l iubeasc` ]i s`-l tr`iasc`.

Mitul maturit`\ii #5: Cre]terea spiritual` este o chestiune personal` ]i privat`

Idolatria individualismului din cultura american` a influen\at chiar ]i modul [n care noi
g@ndim despre cre]tere spiritual`. Majoritatea [nv`\`turilor [n vederea cre]terii spirituale
tind s` fie egocentriste ]i [ndreptate c`tre sine, f`r` nici o referire la rela\ia noastr` cu al\i
cre]tini. Lucrul acesta este complet nebiblic ]i ignor` mult din Noul Testament.
Adev`rul este acesta: Cre]tinii au nevoie de rela\ii ca s` creasc`. Nu cre]tem izola\i de
al\ii; ne dezvolt`m [n contextul p`rt`]iei. Descoperim lucrurile acestea men\ionate foarte des
[n Noul Testament. Evrei 10:24-25 spune, “S` ne [ndemn`m unii pe al\ii la dragoste ]i fapte
bune. S` nu p`r`sim adunarea cum au unii obicei, ci s` ne [ncuraj`m unii pe al\ii.” Dumnezeu
dore]te ca noi s` cre]tem [ntr-o familie.
{n ultimul capitol am subliniat faptul c` rela\iile sunt “adezivul” care-i \ine pe oameni
conecta\i la biseric`. Dar rela\iile joac` un rol ]i mai important [n procesul maturiz`rii
oamenilor; acestea sunt absolut indispensabile pentru cre]terea spiritual`. Biblia ne [nva\`
c` p`rt`]ia nu este ceva op\ional pentru un cre]tin; este obligatoriu. Cre]tinii care nu sunt
conecta\i [n rela\ii de dragoste cu al\i credincio]i sunt neascult`tori fa\` de poruncile
referitoare la “unii altora, unii pe al\ii” din Cuv@ntul lui Dumnezeu.
Ioan ne spune c` dovada faptului c` umbl`m [n lumin` este c` avem “p`rt`]ie unii cu
al\ii” (1 Ioan 1:7). Dac` nu ai o p`rt`]ie regulat` cu al\i credincio]i ar trebui s` pui serios la
[ndoial` dac` umbli sau nu [n lumin`.
Ioan sugereaz` mai departe c` s-ar cuveni s` ne punem [ntrebarea dac` suntem cu
adev`rat m@ntui\i dac` nu-i iubim pe al\i cre]tini. “}tim c` am trecut de la moarte la via\`,

148
pentru c` [i iubim pe fra\i. Oricine nu iube]te r`m@ne [n moarte” (1 Ioan 3:14). Dac` rela\iile
cu al\i credincio]i sunt at@t de importante, de ce nu pun bisericile un accent mai mare
asupra acestora?

Cre]tinii au nevoie de rela\ii ca s` creasc`. Nu cre]tem izola\i; ne

dezvolt`m [n contextul p`rt`]iei.

Calitatea rela\iei tale cu Cristos poate fi v`zut` [n calitatea rela\iilor, pe care le ai cu

al\i credincio]i. “C`ci cine nu iube]te pe fratele s`u, pe care-l vede, cum poate s` iubeasc` pe
Dumnezeu, pe care nu-L vede?” (1 Ioan 4:20). Remarca\i c` Ioan spune “nu poate.” Este
imposibil s`-L iube]ti pe Dumnezeu dac` nu-i iube]ti pe copiii S`i.
Isus de asemena i-a [nv`\at pe oameni c` dac` nu e]ti [n rela\ii bune cu fratele t`u,
[nchinarea ta este f`r` valoare (vezi Matei 5:23-24). Un cre]tin nu poate fi [n p`rt`]ie cu
Dumnezeu ]i f`r` p`rt`]ie cu al\i credincio]i [n acela]i timp.
Un motiv pentru care mul\i cre]tini nu m`rturisesc cuv@ntul este faptul c` nu ]tiu cum
s` se rela\ioneze la oameni. Din cauz` c` ace]tia nu au fost niciodat` [ntr-un grup mic sau nu
]i-au f`cut prieteni, nu au abilit`\i de a se rela\iona la al\i oameni. Ei nu pot s` se rela\ioneze
la necre]tini, pentru c` nu pot s` se rela\ioneze nici la cre]tini. Oamenii trebuie s` fie [nv`\a\i
cum s` dezvolte rela\ii. Cu toate c` lucrurile acestea par evidente, foarte pu\ine biserici
investesc timp [n a-i [nv`\a pe membri cum s` se rela\ioneze unii la al\ii.

Mitul maturit`\ii #6: Ai nevoie doar de studiu biblic ca s` cre]ti

Multe biserici evanghelice au fost zidite pe acest mit. Eu le numesc “biserici sal` de
clas`”. Acestea tind s` fie orientate mai mult spre partea st@ng` a creierului ]i s` se
concentreze pe aspecte cognitive. Ele accentueaz` [nv`\`tura despre con\inutul ]i doctrina
Bibliei ]i acord` foarte pu\in` aten\ie, uneori chiar deloc, asupra dezvolt`rii emo\ionale,
experien\iale ]i rela\ionale a credincio]ilor. Una din aceste biserici afirm` c` tot ce ai nevoie
ca s` fii matur spiritual este s` ai “doctrina [n cap”.
Adev`rul este acesta: Este nevoie de o mare varietate de experien\e spirituale cu
Dumnezeu pentru a produce maturitate spiritual`. O maturitate spiritual` autentic` include o
inim` care se [nchin` ]i [l laud` pe Dumnezeu, zidind rela\ii ]i bucur@ndu-se de acestea,
folosind darurile ]i talentele [n slujba altora ]i [mp`rt`]ind credin\a cu cei pierdu\i. Orice
strategie de biseric` care are [n vedere aducerea oamenilor la maturitate trebuie s` includ`
toate aceste experien\e: [nchinare, p`rt`]ie, studiu biblic, evanghelizare ]i lucrare. Cu alte
cuvinte, cre]terea spiritual` se manifest` prin partciparea [n toate cele cinci scopuri ale
bisericii. Cre]tinii maturi fac mai mult dec@t s` studieze via\a cre]tin` - ei o experimenteaz`.
Din cauz` c` unii cre]tini au f`cut gre]eala de a accentua peste m`sur` experien\ele
emo\ionale, [n detrimentul doctrinei biblice s`n`toase, multe biserici evanghelice au
diminuat rolul experien\ei [n cre]terea spiritual`. Ele au reac\ionat foarte dur la modul de
[nchinare al altor grupuri care glorificau experien\a, ]i au [ndep`rtat orice aspect al
experien\ei, privind orice experien\` cu suspiciune, mai ales dac` avea de-a face cu emo\iile.
{n mod trist, lucrul acesta neag` faptul c` Dumnezeu a creat fiin\ele omene]ti cu
emo\ii, pe l@ng` creier. Dumnezeu ne-a dat sentimente cu un scop. {ndep`rt@nd orice
experien\` din procesul de cre]tere, nu-\i r`m@ne dec@t un crez steril, intelectual care
poate fi studiat, dar de care nu te po\i bucura sau pe care nu-l po\i practica.
Deuteronom 11:2 spune, “Aminte]te-\i ast`zi ce ai [nv`\at despre Domnul prin
experien\ele, pe care le-ai avut cu El” (traducere din englez`). Experien\a este un profesor
deosebit. De fapt, unele lec\ii le putem [nv`\a doar prin experien\`. {mi place foarte mult
parafrazarea la Proverbe 20:30: “C@teodat` se cere o experien\` dureroas` ca s` putem s`
ne schimb`m c`ile.”
Am auzit odat` un binecunoscut [nv`\`tor al Bibliei, Gene Getz, spun@nd, “Studiul
biblic [nsu]i nu va produce spiritualitate. De fapt va produce mai degrab` carnalitate, dac`

149
nu este aplicat ]i practicat.” Am descoperit c` lucrul acesta este adev`rat. Studiul f`r` slujire
produce cre]tini cu o atitudine de judecat` ]i m@ndrie spiritual`.
Dac` cre]tinismul ar fi o filozofie, atunci activitatea noastr` primordial` ar putea fi
studiul. Dar cre]tinismul [nseamn` o rela\ie ]i [nseamn` via\`. Cuvintele cele mai des folosite
pentru a descrie via\a cre]tin` sunt: iube]te, d`ruie]te, crede ]i sluje]te. Isus nu a spus, “Eu
am venit ca voi s` studia\i.” De fapt, cuv@ntul studiu, apare doar de vreo dou` ori [n Noul
Testament. Dac` [ns` prive]ti la programul s`pt`m@nal al multor biserici, vei c`p`ta impresia
c` frecventarea studiilor biblice este singura datorie a cre]tinului.
Ultimul lucru, de care credincio]ii au nevoie, este s` mearg` la un alt studiu bibllic. Ei
cunosc deja mult mai mult dec@t aplic`. Ceea ce au ei nevoie sunt experien\e din lucrarea
de slujire ]i evanghelizare, unde pot s` aplice, ceea ce deja cunosc, experien\e rela\ionale
(ca un grup mic) unde s` poat` da socoteal` pentru ceea ce cunosc, ]i experien\e pline de
sens [n [nchinare, unde ei pot exprima apreciere fa\` de Dumnezeu, pentru ceea ce cunosc.
Iacov, a trebuit s` avertizeze pe primii cre]tini: “Nu v` [n]ela\i singuri, fiind doar
ascult`tori ai cuv@ntului; ci f\i [mplinitori ai acestuia” (Iacov 1:22 TEV). Exist` o veche
ilustra\ie cu un hele]teu care devine stagnant din cauz` c` acumuleaz` ap` dar nu d` nimic
[n afar`. C@nd programul unui cre]tin const` doar din acumulare de cuno]tin\e f`r` nici o
implicare [n lucrare sau evanghelizare, cre]terea spiritual` a acestei persoane va stagna.
Impresie f`r` expresie conduce la depresie.
Bisericile fac un mare deserviciu membrilor lor prin aceea c`-i \in pe ace]tia foarte
ocupa\i p@n` la urm`torul studiu biblic, [nc@t ei nu au timp s` aplice ce au [nv`\at la ultimul
la care au participat. Oamenii [nregistreaz` informa\iile ]i uit` lec\iile [nainte ca acestea s`
poate fi personalizate ]i puse [n practic`, [n timp ce ei cred c` cresc, pentru c` noti\ele lor
sunt din ce [n ce mai voluminoase. Aceasta este o nebunie.
V` rog s` nu crede\i c` nu pre\uiesc studiul biblic. De fapt, am ]i scris o carte intitulat`,
Metode dinamice de studiu biblic, dovedind astfel c` de fapt pre\uiesc studiul biblic. Noi
trebuie s` continu`m [n Cuv@nt ca s` fim ucenicii lui Cristos. Tot ceea ce [ncerc s` spun este
faptul c` este o gre]eal` s` presupunem c` numai studiul va produce maturitate. Aceasta
este doar o component` a procesului de maturitate. Oamenii au nevoie de experien\e [n
plus fa\` de studiu, ca s` poat` cre]te. Bisericile trebuie s` aib` o strategie echilibrat` pentru
formarea ucenicilor.

Proiectarea strategiei

Strategia de formare a ucenicilor la Saddleback se bazeaz` pe cele ]ase adev`ruri, pe

care le-am prezentat [n contrast cu fiecare mit. Noi credem c` cre]terea spiritual` [ncepe cu
dedicare, este un proces treptat, implic` dezvoltarea obiceiurilor, se m`soar` prin cinci
factori, este stimulat` de rela\ii ]i cere participarea [n toate cele cinci scopuri ale bisericii.

Cre]te nivelul dedic`rii

{ntotdeauna mi-a pl`cut numele pe care Elton Trueblood l-a dat bisericii: “Compania
celor dedica\i.” Ar fi minunat dac` fiecare biseric` ar fi cunoscut` pentru dedicarea
membrilor ei. Din p`cate, bisericile sunt deseori func\ionale ca urmare a comitetelor mai
degrab` dec@t a dedic`rii membrilor acestora.
Una din metodele de a evalua dac` biserica ta se maturizeaz` spiritual sau nu, este
aceea de a vedea dac` standardele pentru conducerea bisericii devin din ce [n ce mai
exigente, adic` dac` odat` cu trecerea anilor se cere un nivel mai profund al dedic`rii fa\` de
Cristos ]i fa\` de maturizarea spiritual`. De exemplu, c@nd am pornit Saddleback, singura
cerin\` [n vederea slujirii ca [nv`\`tor de }coal` duminical` era aceea de a fi un suflet cald.
De-a lungul anilor, am crescut cerin\ele [n mod considerabil! Am f`cut acela]i lucru cu
pastorii no]tri laici, muzicienii ]i al\i slujitori [n alte lucr`ri.
De fiecare dat` c@nd ridici standardul pentru conducere, [i duci ]i pe ceilal\i un pas
mai departe. Dup` cum este vorba aceea, “fluxul c@nd vine [nal\` toate b`rcile ]i vapoarele
din port.” Concentreaz`-te asupra personalului din conducere, ca ace]tia s` creasc` nivelul

150
dedic`rii ]i nu te concentra asupra celor care sunt doar vizitatori sau sunt semidedica\i. Vei
descoperi c` atunci c@nd ridici standardul dedic`rii celor care sunt [n pozi\iile cele mai
vizibile de conducere, a]tept`rile vor cre]te atunci pentru to\i ceilal\i.
Cum po\i s`-i faci pe oameni s` se dedice unui proces de cre]tere spiritual`?
Trebuie s` le ceri oamenilor s` se dedice. Dac` nu le ceri oamenilor dedicare, nu vei
ob\ine nici o dedicare. }i, dac` nu le ceri membrilor t`i dedicare, po\i s` fii sigur c` alte
grupuri le vor cere aceasta: grupuri civice, cluburi, partide politice, sau organiza\ii
parabiserice]ti. {ntrebarea care se pune nu este dac` oamenii se vor dedica sau nu, ci cui se
vor dedica. Dac` biserica ta nu cere ]i nu se a]teapt` ca membrii ei s` fie dedica\i, ace]tia
vor trage concluzia c` ceea ce se face la biseric` nu este la fel de important ca ]i alte
activit`\i.
Este uimitor pentru mine c` multe organiza\ii civice cer mult mai mult de la membri
dec@t cere biserica local` de la enoria]ii ei. Dac` ai fost vreodat` un p`rinte din Liga mic`, ]
tii c` atunci c@nd copilul t`u s-a [nscris s` joace, \ie \i s-a cerut o dedicare major`, [n ce
prive]te r`coritoarele pe care s` le asiguri, transportul, trofeele ]i petrecerile de celebrare a
victoriei, toate acestea [n plus fa\` de simpla ta participare. N-a fost nimic voluntar la
participarea ta!
Un lucru de foarte mare ajutor, pe care biserica [l poate face pentru oameni, este s`-i
ajute s` vad` ce angajamente s`-]i ia ]i la care s` renun\e. Motivul pentru care avem at@t de
mul\i cre]tini slabi este faptul c` ei sunt pe jum`tate dedica\i [n prea multe activit`\i [n loc s`
se dedice [n [ntregime activit`\ilor care conteaz` cel mai mult. Un obstacol [n vederea
cre]terii spirituale pentru mul\i oameni nu este lipsa de dedicare, ci o dedicare peste m`sur`
pentru ni]te cauze gre]ite. Oamenii trebuie [nv`\a\i cum s` ia decizii [n\elepte [n vederea
angajamentelor, pe care ]i le iau.
Cu mult` [ncredere cere dedic`ri totale din partea membrilor. Isus [ntotdeauna le-a
cerut cu mult` claritate ]i [ncredere oamenilor s` se dedice. El nu a avut nici o re\inere [n a
le cere b`rba\ilor ]i femeilor s` lase totul ]i s`-L urmeze pe El. Este un fenomen interesant c`,
deseori, cu c@t este mai profund` dedicarea pe care o ceri, cu at@t r`spunsul, pe care-l
prime]ti, este mai uimitor.
Oamenii vor s` se dedice unei cauze care s` dea semnifica\ie vie\ilor lor. Ace]tia
r`spund la responsabilit`\i care dau sens vie\ii ]i sunt atra]i de o viziune provocatoare. Din
contr`, oamenii deseori, nu sunt deloc mi]ca\i de apeluri slabe ]i cereri deplorabile pentru
ajutor. Isus cuno]tea lucrul acesta atunci c@nd a zis [n Luca 14:33, “Oricine dintre voi, care
nu se leap`d` de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu.” El cerea o dedicare total`.
{ntr-o duminic`, la [ncheierea unui mesaj, am distribuit un formular special de
dedicare total` a vie\ii, care cerea oamenilor s`-]i dedice vie\ile [n [ntregime lui Isus Cristos:
timpul, banii, ambi\iile, obiceiurile, rela\iile, cariera, casa ]i energia. Lucrul care m-a uimit n-
a fost faptul c` am primit [napoi mii de formulare, dar 177 dintre acestea au fost semnate
de oameni care niciodat` n-au completat un formular de [nregistrare obi]nuit, cu toate c`
veneau de mult timp la biseric`! Ei pur ]i simplu nu credeau c` se merit` efortul s`-]i
consume timpul s`pt`m@nal complet@nd astfel de formulare. C@teodat` este mai u]or s`
cape\i o dedicare total` dec@t o dedicare superficial`.

Oamenii nu sunt [mpotriv` s` le ceri o dedicare major`, dac` exist` un

scop m`re\ care s` sprijine aceast` cerere.

Unor pastori le este team` s` cear` o dedicare major`, ca nu cumva s` [ndep`rteze

oamenii. {ns` oamenii nu sunt [mpotriv` s` le ceri o dedicare major`, dac` exist` un scop
m`re\ care s` sprijine aceast` cerere. O deosebire important` de re\inut este aceea c`
oamenii r`spund unei viziuni pline de pasiune ]i nu unei nevoi. De aceea multe campanii de
str@ngere de fonduri nu merg bine: Se axeaz` pe nevoia bisericii mai degrab` dec@t pe
viziunea bisericii.
Fii specific c@nd le ceri oamenilor dedicare. Un alt lucru esen\ial [n vederea dedic`rii
este s` fii specific. Spunele oamenilor exact care sunt a]tept`rile [n ce-i prive]te. La
Saddleback, [n loc de a spune “Fii dedicat lui Cristos,” noi explic`m specific ce implic`

151
aceasta. Noi le cerem oamenilor s` se dedice lui Cristos, apoi botezului, integr`rii [n biseric`,
form`rii unor obiceiuri spirituale s`n`toase, apoi lucr`rii de slujire ]i [n cele din urm`
[mplinirii misiunii vie\ii lor. A]a cum am explicat mai devreme, noi am alc`tuit patru
angajamente care prezint` exact ce include fiecare din aceste angajamente.
Explic` beneficiile dedic`rii. Un alt aspect cheie [n a-i ajuta pe oameni s` se dedice
mai mult este de a identifica beneficiile acestui lucru. Dumnezeu face lucrul acesta deseori
[n Biblie. Multe dintre poruncile biblice au o f`g`duin\` ata]at`. {ntotdeauna vom fi
binecuvanta\i c@nd suntem ascult`tori [n cele din urm`.
Asigur`-te c` explici beneficiile personale, familiale, beneficiile pentru trupul lui
Cristos ]i ale societ`\ii [n general ]i beneficiile ve]nice atunci c@nd te dedici cre]terii
spirituale. Oamenii au [ntr-adev`r o dorin\` [nn`scut` de a [nv`\a, de a cre]te ]i de a se
perfec\iona, dar c@teodat` trebuie s` treze]ti acea dorin\` prin afirmarea \elurilor tale [n
ceea ce prive]te [nv`\area ]i obictivele de cre]tere, din punctul de vedere al valorii ]i
beneficiului acestui lucru.
C@teodat` sunt fascinat de modul [n care comercian\ii fac o astfel de reclam` [nc@t
produse obi]nuite, cum ar fi deodorantul, detergentul ]i detergentul lichid pentru vase s`
sune ca ]i cum acestea ar putea s` dea o nou` semnific\ie, o nou` energie ]i bucurie vie\ii
tale. Publicitatea st`p@ne]te foarte bine arta de a ambala un produs. {n mod ironic, biserica
are adev`ratul secret al semnifica\iei, scopului ]i satisfac\iei [n via\`, dar at@t de des [l
prezent`m [ntr-un mod at@t de fad ]i neatractiv. Compar` calitatea unui anun\ al bisericii cu
o reclam` pentru orice altceva ]i vei vedea diferen\a imediat.
La [nceputul cursurilor 101, 201, 301 ]i 401, noi [mp`rt`]im participan\ilor beneficiile
spun@nd, “Iat` cu ce v` va ajuta cursul acesta.” De asemenea explic`m clar beneficiile
dedic`rii fa\` de cele patru angajamente.
Zide]te mai degrab` pe dedicare dec@t [n vederea dedic`rii. Cu toate c` vei spune
oamenilor unde vrei s`-i aju\i s` ajung` (provoc@ndu-i cu o dedicare total`), este important
s` [ncepi cu dedicare lor deja existent`, oric@t de mic` ar fi aceasta.
Noi [i provoc`m pe oameni s` se dedice ]i apoi [i [ncuraj`m s` creasc` [n sensul
acesta. Este ca atunci c@nd alegi s` devii p`rinte. Pu\ine cupluri se simt competente s`
[ndeplineasc` slujba de [`rinte [nainte de a avea primul lor copil. Dar dup` ce iau aceast`
decizie ]i copilul se na]te ei [ncep s` se maturizeze [n rolul lor de p`rin\i.
Este de asemenea o idee bun` s` fie f`cu\i mai mul\i pa]i, treptat, [n vederea ob\inerii
dedic`rii propuse. A]a cum deja a\i v`zut, aceasta este ideea, pe care se bazeaz` cursul
nostru despre Procesul de dezvoltare al vie\ii (diamantul de baseball). Nu ne a]tept`m ca
oamenii s` se dedice peste noapte dup` ce s-au [ncrezut [n Domnul, ca Billy Graham sau
Maica Tereza – ci le [ng`duim s` fac` pa]i de bebelu]i. Folosind diamantul de baseball ca
material vizual ajut`tor [n ce prive]te progresul spiritual, oamenii pot s` vad` unde au
ajuns ]i c@t mai au de parcurs.
Este important s` s`rb`tore]ti atunci c@nd cineva se dedic` s` mearg` mai departe ]i
vrea s` ajung` la o nou` treapt` de dedicare. Capacitatea de a se dedica ]i de a persevera [n
aceast` dedicare este un semn de maturitate, care merit` s` fie recunoscut ]i r`spl`tit.
Organizeaz` evenimente speciale, cum ar fi ceremonialurile de trecere de la un stadiu de
maturitate la altul, unde se poate recunoa]te public cre]terea survenit`. Noi d`m o petrecere
la finele fiec`rui an, [n care [i felicit`m pe to\i cei care au semnat angajamentul de cre]tere
spiritual` ]i care ]i-au re[nnoit angajamentele pentru un nou an.
Evenimentele de s`rb`toare dau oamenilor un sentiment de [mplinire ]i-i motiveaz` s`
continue s` fac` progres. Cineva a f`cut un comentariu fa\` de mine, “Am frecventat un curs
de }coal` duminical` mai bine de treizeci de ani. Voi avea vreodat` ]ansa s` fiu ]i
absolvent?” {n cadrul evenimentelor acestea de s`b`toare, [ng`dui\i oamenilor s`-]i
[mp`rt`]easc` m`rturiile ]i s` arate cum dedicarea lor din ce [n ce mai mare le-a
binecuv@ntat vie\ile.
Am citit numeroase articole ]i c`r\i care afirm` c` genera\iile de dup` r`zboi ]i
genera\iile mai tinere nu sunt gata s` se dedice la nimic. Asta pur ]i simplu nu este
adev`rat! Ceea ce ei [ns` a]teapt` este s` capete o valoare cel pu\in egal` cu m`sura
dedic`rii lor. Ei sunt mult mai aten\i [n ce prive]te angajamentele lor, pentru c` sunt acum

152
at@t de multe alte op\iuni disponibile. Ace]ti oameni caut` cu disperare ceva pentru care
merit` s`-]i dedice via\a.

Ajut`-i pe oameni s` dezvolte o disciplin` [n cre]terea spiritual`

Modalitatea cea mai practic` ]i eficient` de a-i duce pe credincio]i [n direc\ia

maturiz`rii spirituale este prin a-i ajuta s`-]i stabileasc` obiceiuri care promoveaz` cre]terea
spiritual`. Deseori acestea sunt numite discipline spirituale, [ns` noi folosim termenul de
obiceiuri, pentru c` sun` mai pu\in amenin\`tor pentru noii credincio]i. {n timp ce-i [nv`\`m
pe oameni c` a fi ucenic cere disciplin`, noi credem c` aceste obiceiuri sunt mai degrab`
ceva pentru pl`cere dec@t ceva ce ar trebui [ndurat. Nu vrem ca oamenii s` se team` de
exerci\ii spirituale care [i va [nt`ri ]i-i va ajuta s` creasc`.
Dostoyevski a spus odat`, “A doua parte a vie\ii unui om este alc`tuit` din obiceiurile
pe care ]i le-a format [n prima jum`tate.” Pascal a spus, “T`ria virtu\ii unui om … este
m`surat` prin ac\iunile sale pe care le face din obi]nuin\`.” Fiin\ele omene]ti sunt fiin\e ale
obiceiului. Dac` nu practic`m obiceiuri bune, vom c`p`ta obiceiuri proaste.

Nu po\i s` vorbe]ti despre caracter f`r` s` vorbe]ti

despre obiceiuri.

Exist` zeci de obiceiuri bune, pe care trebuie s` le dezvol\i pe m`sur` ce te maturizezi

spiritual. {n proiectarea cursului 201, am petrecut mult timp g@ndindu-m` la obiceiurile de
baz` care trebuiesc [nv`\ate mai [nt@i pentru a cre]te. Care sunt cerin\ele minime? Care
sunt obiceiurile esen\iale, care dau na]tere la celelalte? Pe m`sur` ce am [nceput s` studiez,
am revenit mereu ]i mereu la obiceiuri care influen\eaz` timpul nostru, banii ]i rela\iile
noastre. Dac` Domnia lui Cristos este recunoscut` [n aceste trei domenii ale vie\ii, atunci el
cu siguran\` va fi [n control.
Cursul 201, “Descoperind maturitatea spiritual`,” se axeaz` pe cum s` stabilim patru
obiceiuri de baz` pentru un ucenic: obiceiul petrecerii timpului [n Cuv@ntul lui Dumnezeu,
obiceiul rug`ciunii, obiceiul zeciuielii ]i obiceiul p`rt`]iei. Acestea se bazeaz` pe afirma\ii pe
care Isus le-a f`cut c@nd a definit un ucenic: un ucenic ascult` de Cuv@ntul lui Dumnezeu
(vezi Ioan 8:31-32); un ucenic se roag` ]i aduce road` (vezi Ioan 15:7-8); un ucenic nu este
st`panit de avu\iile lui (vezi Luca 14:33); un ucenic arat` dragoste fa\` de al\i credincio]i
(vezi Ioan 13:34-35).
Dup` ce cursul prezint` “ce”, “de ce”, “c@nd” ]i “cum” referitor la aceste patru
obiceiuri, el prezint` pa]i concre\i [n vederea [nceperii ]i men\inerii altor obiceiuri. {n
Neemia 9:38, [ntreaga na\iune a f`cut un leg`m@nt spiritual, care a fost consemnat, apoi le-
au cerut liderilor s`-l semneze ca ]i martori. La finele cursului 201, fiecare semneaz` un
leg`m@nt de maturitate. Eu str@ng aceste formulare, le semnez ca martor, apoi le aplic`m
o folie protectoare ]i le return`m oamenilor, ca ei s` le poat` purta [n portofele. {n fiecare
an noi ne re[nnoim dedicarea ]i eliber`m formulare noi. Am descoperit c` un accent pus pe o
rededicare anual` [i ajut` pe oamenii care sunt descuraja\i sau renun\` la obiceiuri spirituale
bune, ca s` aib` un nou [nceput.
Atunci c@nd termin` cursul 201, sunt credincio]ii cre]tini maturi? Bine[n\eles c` nu.
De aceea se nume]te “Descoperind maturitatea spiritual`.” Scopul este de a-i ajuta pe
oameni s` [nceap` c`l`toria ]i atunci c@nd termin` cursul ei sunt dedica\i procesului acesta ]
i obiceiurilor de baz` [n vederea maturiz`rii. Cu toate c` vor [nt@mpina greut`\i, oamenii
pleac` de la acest curs schimba\i pentru totdeauna. {ntotdeauna este un moment foarte
emo\ionant atunci c@nd, la fiecare curs, oamenii []i dedic` timpul, banii ]i rela\iile lui
Cristos. Fe\ele lor radiaz` de speran\` ]i anticipare ca vor cre]te - ]i lucrul acesta se va
[nt@mplaLeg`m@ntul
cu adev`rat! meu de maturizare din 1992
- Un timp de p`rt`]ie zilnic` cu Dumnezeu Citirea
personal` Marcu 1:35
a Bibliei ]i rug`ciune
- Zeciuial` lunar` pentru Dumnezeu
D`ruirea a 10%
1 Corinteni 16:2 din
venitul meu.
- O echip` dedicat` fa\` de Dumnezeu 153
 F`-\i timp ]i str`duie]te-te s` te men\ii [ntr-o form` spiritual`
bun`. A fi [ntr-o form` fizic` bun` are o valoare limitat`, dar s`
fii [n form` [n ce prive]te lucrurile spirituale are o valoare
nelimitat`, pentru c` are promisiunea vie\ii de acum ]i a celei
viitoare.
1 Timotei
4:7(parafrazare)

Nume: (tip`re]te)
_____________________________________________

Alc`tuie]te un program echilibrat de educa\ie cre]tin`

Am men\ionat mai devreme c` eu cred c` sunt cinci parametri pentru m`surarea

cre]terii spirituale: cuno]tin\`, perspectiv`, convingere, abilit`\i ]i caracter. Aceste cinci
niveluri de [nv`\are sunt elementele de baz` ale maturit`\ii spirituale.
La Saddleback, programul nostru cre]tin de educa\ie este construit [n jurul acestor
niveluri de [nv`\are. Nu am [ndeajuns spa\iu aici ca s` prezint [n detaliu toate cursurile de
preg`tire oferite prin intermediul Institului nostru de dezvoltare a vie\ii, dar a] vrea s` explic
cum am alc`tuit un program strategic pentru a facilita fiecare nivel de [nv`\are.
Cuno]tin\e din Cuv@nt. Pentru alc`tuirea unui program de cre]tere spiritual` trebuie
s` pui dou` [ntreb`ri: “Ce ]tiu oamenii deja?” ]i “Ce trebuie s` cunoasc`?” O biseric` care a
crescut mai ales printr-un proces de cre]tere biologic` (convertirea copiilor membrilor) sau
prin transferarea altor membri s-ar putea s` aib` mul\i membri care deja au ceva cuno]tin\e
despre Biblie. Dar acesta nu este ]i cazul unei biserici proiectate pentru a-i c@]tiga pe cei
care nu frecventeaz` o biseric`. Nu po\i s` presupui c` membrii noi ]tiu c@te ceva despre
Biblie. Trebuie s` porne]ti de la zero.
La un botez recent am botezat ]aizeci ]i trei de noi credincio]i, incluz@nd un fost
budist, un fost mormon, o persoan` provenind dintr-un mediu evreiesc ]i o fost` c`lug`ri\`
catolic`. Dac` adaugi fo]ti credincio]i Era Nou` ]i simpli necredincio]i, ai deja o adunare
destul de variat` cu care s` lucrezi. Analfabetismul biblic este aproape universal printre
necredincio]i. Ace]tia nu recunosc nici cele mai cunoscute pove]ti sau personaje ale Bibliei.
Tom Holladay, pastorul nostru care conduce echipa “Maturitate”, mi-a povestit de
conversa\ia, pe care a avut-o cu un credincios nou-nou\, care se confrunta cu probleme [n
via\`. Tom ]i-a deschis Biblia la Iacov 1 ]i a explicat scopul [ncerc`rilor. Omul a p`rut
mul\umit de r`spuns ]i pe m`sur` ce ie]ea din biroul lui Tom a spus, “Credeam c` [ncerc`rile
prin care trec erau rezultatul unor p`cate dintr-o via\` anterioar`.” Tom a realizat c` omul
acesta avea nevoie de mai mult dec@t o explica\ie a [ncerc`rilor; el avea nevoie s`
[n\eleag` concep\ia biblic` despre via\`.
{n ce prive]te nivelul cuno]tin\elor, biserica ta trebuie s` ofere cu regularitate studii
biblice de tip “ noi credincio]i” ]i revizuiri ale Vechiului ]i Noului Testament. Odat` noi am
studiat fiecare carte a Noului Testament [n c@te o sear` de miercuri, timp de dou`zeci ]i ]
apte de s`pt`m@ni. Exist` multe programe excelente, disponibile, de revizuire a Bibliei,
incluz@nd binecunoscutele prelegeri “C`l`tore]te prin Biblie” (Walk Thru the Bible”).

154
 Programul principal de la Saddleback pentru dezvoltarea cuno]tin\elor din Biblie este
bazat pe un curs inductiv de studiu biblic, de nou` luni, scris ]i predat de c`tre profesorii
no]tri laici. Se nume]te “WORD” ]i este un acrostih ([n englez` - n.tr.) reprezent@nd cele
patru activit`\i, care stau la baza acestui studiu: Pune [ntreb`ri referitoare la text, Observ`,
Reflecteaz` asupra textului ]i Aplic` ce ai [nv`\at! Studiul acesta se bazeaz` pe metodele
descrise [n cartea mea Metode Dinamice de Studiu Biblic. Fiecare lec\ie include teme de
cas`, pentru a descoperi singuri anumite aspecte, lecturi ]i lucru [n grupuri mici, pentru a
discuta temele. Cursul [ncepe [n septembrie [n fiecare an ]i se termin` [n iunie anul urm`tor.
Programul “Word” pentru femei este oferit de dou` ori pe s`pt`m@n`, ]i “Word” pentru
b`rba\i este oferit o dat` pe s`pt`m@n`.
Fiecare carte a Bibliei este important`, [ns` noi la Saddleback dorim ca membrii
no]tri, [nainte s` se lanseze [n alte studii, s` studieze cinci c`r\i de baz`. Aceste c`r\i sunt
Geneza, Ioan, Romani, Efeseni ]i Iacov.
Perspectiva. Perspectiv` [nseamn` s` [n\elegi ceva, pentru c` prive]ti dintr-un cadru
de referin\` mai larg. Este abilitatea de a percepe cum se raporteaz` ideile unele la altele,
judec@nd apoi importan\a lor comparativ`. {ntr-un sens spiritual, [nseamn` s` vezi via\a
din perspectiva lui Dumnezeu. {n Biblie, cuvintele pricepere, [n\elepciune ]i discern`m@nt
toate au de a face cu perspectiva. Opusul perspectivei este [mpietrirea inimii, orbire ]i
amor\eal`.

Perspectiva r`spunde la [ntreb`rile “de ce”

ale vie\ii.
Psalmul 103:7 spune, “(Dumnezeu) }i-a ar`tat c`ile Sale lui Moise ]i lucr`rile Sale
copiilor lui Israel.”Copiii lui Israel au avut posbilitatea s` vad` ce a f`cut Dumnezeu, dar
Moise a [n\eles de ce Dumnezeu a f`cut ce a f`cut. Aceasta este diferen\a [ntre cuno]tin\` ]i
perspectiv`. Cuno]tin\` [nseamn` s` [nve\i ce a f`cut ]i ce a spus Dumnezeu. Perspectiv`
[nseamn` s` [n\elegi de ce Dumnezeu a spus sau a f`cut un anumit lucru. Perspectiva
r`spunde la [ntreb`rile “de ce” ale vie\ii.
Biblia ne [nva\` c` necredincio]ii nu au nici o urm` de perspectiv` duhovniceasc` ]i
aceast` lips` de perspectiv` este dovada imaturit`\ii spirituale. Dumnezeu se pl@ngea
[mpotriva copiilor lui Israel, pentru faptul c` ei nu aveau perspectiv` ]i mul\i dintre profe\i
certau poporul din cauza aceasta. Din contr`, c@nd ai perspectiv` lucrul acesta este o
dovad` a maturit`\ii spirituale. Evrei 5:14 spune, “hrana tare este pentru oamenii mari,
pentru aceia a c`ror judecat` s-a deprins, prin [ntrebuin\are, s` deosebeasc` binele ]i r`ul.”
Exist` multe beneficii [n a vedea lucrurile din perspectiva lui Dumnezeu, [ns` eu a] vrea s`
men\ionez doar patru dintre acestea.
{n primul r@nd, perspectiva ne face s`-L iubim pe Dumnezeu mai mult. Cu c@t
[n\elegem mai bine natura lui Dumnezeu ]i c`ile Sale, cu at@t {l iubim mai mult. Pavel s-a
rugat, “Fie ca voi s` pute\i sim\i ]i pricepe, a]a cum ar trebui s-o fac` ni]te copii ai lui
Dumnezeu, care este lungimea, l`rgimea, ad@ncimea ]i [n`l\imea dragostei Sale” (Efeseni
3:18 traducere din textul [n englez` - n. tr.).
{n al doilea r@nd, perspectiva ne ajut` s` ne [mpotrivim ispitei. C@nd privim o
situa\ie din punctul de vedere al lui Dumnezeu, ne d`m seama c` consecin\ele pe termen
lung ale p`catului sunt mult mai mari dec@t orice pl`cere de o clip` pe care p`catul ne-o
poate oferi. F`r` perspectiv` noi ascult`m de pornirile firii noastre p`c`toase. “Multe c`i pot
p`rea bune omului, dar la urm` se v`d c` duc la moarte.”(Proverbe 14:12)
{n al treilea r@nd, perspectiva ne ajut` s` facem fa\` la [ncerc`ri. C@nd avem
perspectiva lui Dumnezeu asupra vie\ii, ne d`m seama c` “.. [n toate lucrurile Dumnezeu
lucreaz` pentru binele celor ce-l iubesc” (Romani 8:28) ]i c` “[ncercarea credin\ei voastre
lucreaz` r`bdare” (Iacov 1:3). Perspectiva a fost unul din motivele pentru care Isus a putut
s` [ndure crucea (vezi Evrei 12:2). El s-a uitat dincolo de durere la bucuria care-I st`tea
[nainte.
{n al patrulea rand, perspectiva ne protejeaz` de erori. Dac` a fost vreodat` vremea
ca cre]tinii s` fie [nr`d`cina\i [n Cuv@nt, cred c` acum, mai mult ca oric@nd, este timpul
pentru aceasta. Tr`im [ntr-o societate care respinge adev`rul absolut ]i accept` fiecare

155
p`rere ca fiind la fel de viabil`. Pluralismul a creat o cultur` foarte confuz`. Problema nu este
c` cultura noastr` nu crede nimic, ci c` ea crede orice. Sincretismul, nu scepticismul, este
cel mai mare du]man al nostru.

PERSPECTIVE ASUPRA VIE|II I

Doctrin` Perspectiv` primar`
Dumnezeu Dumnezeu este mai mare ]i mai bun dec@t [mi pot imagina eu.
Isus Isus este Dumnezeu [ntrupat.
Duhul Sf@nt Dumnezeu tr`ie]te [n mine ]i prin mine acum.
Revela\ie Biblia este ghidul inerant al lui Dumnezeu pentru via\`.
Crea\ie Nimic nu “a ap`rut doar la [ntamplare”. Dumnezeu a creat totul.
Salvare Harul este singura modalitate de a avea o rela\ie cu Dumnezeu.
Sfin\ire Voia lui Dumnezeu pentru noi este s` cre]tem [n asem`nare cu
Cristos.
Bine ]i r`u Dumnezeu a [ng`duit r`ul ca s` dea posibilitatea alegerii.
Dumnezeu poate face ceva bun chiar ]i [n cazul unor evenimente
nefavorabile.
Via\a dup` Moartea nu este sf@r]itul, ci [nceputul. Raiul ]i iadul sunt locuri
moarte reale.
Biserica Singura “superputere” din lume este biserica. Ea va d`inui pe
vecie.
Rug`ciune Rug`ciunea poate face orice face Dumnezeu.
A doua venire Isus vine din nou ca s` judece lumea ]i s`-]i str@ng` copiii S`i.

Noi avem nevoie disperat` ast`zi de pastori ]i [nv`\`tori, care s`-i [nve\e pe oameni cu
claritate despre perspectiva lui Dumnezeu – referitor la slujb`, bani, pl`cere, suferin\`, bine,
r`u, rela\ii ]i toate celelalte aspecte importante ale vie\ii. C@nd avem o perspectiv` corect`,
“nu vom mai fi ca ]i ni]te copii, plutind [ncoace ]i [ncolo, purta\i de orice v@nt de [nv`\`tur`,
prin viclenia oamenilor ]i prin ]iretenia lor [n mijloacele de am`gire” (Efeseni 4:14).
Perspectiva este cea care produce stabilitate [n vie\ile oamenilor.
La Saddleback programul pentru predarea perspectivei se nume]te “Perspectivele
vie\ii.” Este esen\ialmente un curs de teologie sistematic`, care a fost alc`tuit de so\ia mea,
Kay, ]i pastorul nostru pentru maturizarea spiritual`, Tom Holladay. “Perspectivele vie\ii”
acoper` dou`sprezece doctrine cre]tine de baz` ]i se pred` de dou` ori pe s`pt`m@n` timp
de dou`zeci ]i ]apte de s`pt`m@ni de c`tre Kay ]i [nv`\`tori laici din biserica noastr`.
Formatul acestui curs este o combina\ie de lec\ii ]i discu\ii [n grupuri.

}tiind ce s` faci (cuno]tin\e), de ce s` faci (perspectiv`) ]i cum s` faci

(abilitate) toate acestea sunt f`r` nici o valoare dac` nu ai o convingere
care s` te motiveze s` o faci!

Convingere. Dic\ionarele de obicei definesc convingerea ca “o [ncredin\are puternic`”,

dar [n adev`r este mult mai mult dec@t at@t. Convingerile tale includ valorile,
angajamentele ]i motiva\iile tale. {mi place defini\ia, pe care am auzit-o la Howard
Hendricks: “O credin\` este ceva despre care vei fi gata s` intri [n disput`. O convingere este
ceva pentru care e]ti gata s` mori.” }tiind ce s` faci (cuno]tin\e), de ce s` faci (perspectiv`) ]
i cum s` faci (abilitate), toate acestea sunt f`r` nici o valoare, dac` nu ai o convingere care
s` te motiveze s` o faci!
La [nceput c@nd devii cre]tin, deseori faci anumite lucruri din cauz` c` al\i cre]tini de
l@ng` tine \i le sugereaz` sau [i vezi pe al\ii f`c@ndu-le. Te rogi, cite]ti Biblia ]i frecventezi
serviciile divine, din cauz` c` urmezi exemplul altora. Lucrul acesta nu este nici o problem`

156
pentru un nou cre]tin – copila]ii [nva\` [n acela]i mod. Totu]i, pe m`sur` ce cre]ti, trebuie [n
cele din urm` s` dezvol\i propriile tale motiva\ii pentru a face, ceea ce faci. Aceste motiva\ii
sunt de fapt convingerile tale. Convingerile biblice sunt esen\iale pentru cre]tere spiritual` ]i
maturitate.

F`r` convingeri [n vederea cre]terii spirituale, oamenii se

descurajeaz` ]i renun\`.
Unul din hiturile anilor ’80 a fost c@ntecul “Karma Chameleon” de Boy George. Un
singur vers din acest c@ntec spunea totul: “Sunt un om f`r` convingeri.” Din p`cate, sunt
mul\i oameni ale c`ror valori sunt confuze, ale c`ror priorit`\i sunt neclare ]i ale c`ror
dedic`ri sunt superficiale. James Gordon a spus odat`, “Un om f`r` convingeri este la fel de
slab ca o u]` care se sprijin` doar pe o balama.”
O persoan` f`r` convingeri este la voia [mprejur`rilor. Dac` nu hot`r`]ti ce este
important ]i cum vei tr`i, al\ii vor hot`r[ lucrul acesta pentru tine. Oamenii f`r` convingeri
merg cu turma f`r` s` g@ndeasc` prea mult. Cred c` Pavel vorbea despre convingeri atunci
c@nd spunea [n Romani 12:2, “Nu v` potrivi\i chipului veacului acestuia, ci s` v` preface\i
prin [nnoirea min\ii voastre.”
Biserica trebuie s`-i [nve\e pe oameni convingeri biblice, ca s` poat` contracara
valorile seculare la care credincio]ii sunt expu]i [n mod constant. A]a cum spune un vechi
slogan, “Dac` nu te ridici s` sus\ii ceva cu t`rie, vei c`dea [n orice alt aspect.” Ceea ce este
ironic este faptul c` oamenii, deseori, au convingeri puternice referitor la chestiuni
neimportante (fotbal, mod`, etc.) [n timp ce au convingeri foarte slabe referitor la chestiuni
majore (ce este bine ]i ce este r`u).
Convingerea ne ajut` s` fim s@rguincio]i [n a continua s` cre]tem spiritual. Cre]terea
necesit` timp ]i efort. F`r` convingeri [n ceea ce prive]te cre]terea, oamenii se
descurajeaz` ]i renun\`. Nimeni nu [ndepline]te o sarcin` dificil`, dec@t dac` este convins c`
are o motiva\ie bun` s` fac` lucrul acesta. O biseric` poate s`-i [nve\e pe oameni cum s` se
roage, cum s` m`rturiseasc` cuv@ntul, dar dac` nu le vorbe]te acestora despre convingeri,
oamenii nu vor persevera.
Oamenii care au avut cel mai mare impact asupra acestei lumi, fie [n bine, fie [n r`u,
nu au fost neaparat cei mai de]tep\i, cei mai boga\i sau cei mai educa\i; ace]tia au fost
oamenii cu cele mai puternice convingeri. Marx, Ghandi, Buddha, Columb ]i Luther sunt doar
c@teva exemple de oameni care au schimbat aspectul acestei lumi, ca urmare a
convingerilor lor.
{n 1943, 100.000 de tineri, [mbr`ca\i [n tricouri maro, au unplut stadionul din
Munchen, Germania, cel mai mare stadion din lume, la vremea aceea. Ei au alc`tuit cu
trupurile lor un semn pentru un fanatic, care statea pe un piedestal. Literele pe care ace]tia
le-au alc`tuit spuneau, “Hitler, suntem ai t`i.” Dedicarea lor a f`cut posibil` cucerirea
Europei. Ani mai t@rziu, un grup te tineri studen\i chinezi s-au dedicat [nv`\`rii ]i aplic`rii [n
via\` a filozofiei unei mici c`r\i ro]ii, intitulat` Zicalele Pre]edintelui Mao. Rezultatul a fost
Revolu\ia cultural`, care ]i ast`zi \ine [n robia comunismului un miliard de oameni, ai uneia
dintre cele mai mari \`ri din lume. Iat` un exemplu de ce [nseamn` puterea de convingere!
Via\a lui Isus a fost dominat` de convingerea c` El fusese trimis s` fc` voia Tat`lui.
Aceast` convingere a produs o puternic` con]tientizare a scopului vie\ii sale, care a
[mpiedicat pe alii s`-L abat` de la agenda Sa. Ca s` cape\i o ]i mai bun` [n\legere a
convingerilor, pe care Isus le sus\inea, studiaz` toate [mprejur`rile [n care Isus a spus, “Eu
trebuie…”. C@nd oamenii vor dezvolta convingeri ca ale lui Isus ]i ei vor [ncepe s` vad` cu
mai mult` claritate scopul lor [n via\`.
Convingerea are calitatea de a atrage, lucru ce explic` popularitatea multor secte.
Credin\ele unei secte pot fi eronate ]i deseori ilogice, dar oamenii cred [n ele cu o
convingere puternic`. Bisericile f`r` convingeri clare, puternice, niciodat` nu vor atrage
nivelul dedic`rii pe care Cristos o merit`. Noi trebuie s` avem convingerea tare c` {mp`r`\ia
lui Dumnezeu este cauza cea mai important` din lume. Vance Havner obi]nuia s` spun`,

157
“Isus cere loialitate mai mult dec@t orice alt dictator care a tr`it vreodat`. Diferen\a este c`
Isus are dreptul s` o cear`!”
La Saddleback noi pred`m despre convingeri biblice [n orice program, curs, seminar
sau mesaj, [ns` convingerea se capteaz` [n m`sura [n care este predat`. Se r`p@nde]te cel
mai bine prin rela\ii. Convingerea este contagioas`: Oamenii o cap`t` atunci c@nd stau [n
preajma altor oameni, care o au. Acesta este ]i motivul principal, pentru care noi subliniem
existen\a grupurilor mici ca parte a Procesului de Dezvoltare a Vie\ii. Apropierea de oamenii
care au convingeri puternice, deseori, va avea o mai mare influen\`, dec@t s` stai ]i s`
ascul\i un mesaj predicat cu foarte mult` convingere.
Deprinderi. Deprinderea este abilitatea de a face ceva cu u]urin\` ]i precizie. Nu
dezvol\i o deprindere ascult@nd o predic`, ci ob\ii lucrul acesta prin exerci\iu ]i experien\`.
Exist` anumite deprinderi [n via\a cre]tin`, pe care trebuie s` le dezvol\i ca s` te po\i
maturiza: deprinderi de studiu biblic, deprinderi de slujire, deprinderi de vestire a
Evangheliei, deprinderi de raportare la al\i oameni, deprinderi de administrare a timpului ]i
multe altele.

Deprinderile reprezint` pa]ii ce trebuie f`cu\i [n vederea

cre]terii spirituale.

Deprinderile reprezint` pa]ii ce trebuie f`cu\i [n vederea cre]terii spirituale.

Cuno]tin\ele ]i perspectiva au de a face cu cunoa]terea. Convingerea ]i caracterul se refer`
la a fi. Deprinderile au leg`tur` cu a face. Noi trebuie s` “fim [mplinitori ai Cuv@ntului ]i nu
doar ascult`tori” (Iacov 1:22). Ac\iunile noastre dovedesc c` apar\inem familiei lui
Dumnezeu. Isus a spus, “Mama mea ]i fra\ii mei sunt aceia care aud cuv@ntul lui Dumnezeu
]i [l [mplinesc” (Luca 8:21, italice ad`ugate).
Mul\i credincio]i de ast`zi sunt frustra\i, pentru c` ]tiu ce s` fac`, dar n-au fost
niciodat` [nv`\a\i cum s` fac`. Ace]tia au ascultat numeroase mesaje despre importan\a
studierii Bibliei, dar nimeni nu le arat` cum s` studieze efectiv. Ei sunt [nvinov`\i\i pentru o
via\` de rug`ciune s`rac`, dar nimeni nu-]i face timp s` le arate cum se face o list` de
rug`ciune, cum s`-L laude pe Dumnezeu folosind Numele Lui, sau cum s` mijloceasc` pentru
al\ii. A [ndemna f`r` a explica duce la frustrare. Ori de c@te ori [i [ndemn`m pe oameni s`
fac` ceva suntem responsabili s` le ]i ar`t`m cum s` fac`.
Dac` vrei ca biserica ta s` produc` cre]tini eficien\i, trebuie s` predai deprinderile
necesare pentru tr`irea ]i slujirea cre]tin`. Deprinderea este secretul eficien\ei. Nu uita\i
versetul, pe care l-am [mp`rt`]it [n capitolul 2: “Dac` fierul este neascu\it ]i lama lui tocit`, e
nevoie de mai mult` putere, dar deprinderea este cea care va aduce izb@nd`” (Ecleziastul
10:10, italice ad`ugate – varianta din englez` - n. tr.).
Programul de la Saddleback pentru dezvoltarea deprinderilor se nume]te “Seminarii
pentru deprinderi de via\`”. Aceste seminarii sunt de obicei patru p@n` la opt ore durat` ]i
[n mod normal sunt predate [ntr-o singur` zi. Noi am realizat c` este mai u]or pentru oameni
s` aloce o zi [ntreag` din timpul lor pentru un stfel de studiu, mai degrab` dec@t s` aloce
c@te o or` [n fiecare sp`t`m@n`, timp de ]ase s`pt`m@ni. C@teodat` totu]i extindem
aceste seminarii pe o perioad` mai [ndelungat`, pentru c` este prea mult material, ca s`
poat` fi parcurs [ntr-o singur` zi.
Fiecare seminar pentru deprinderi de via\` se concentreaz` pe o singur` deprindere,
cum ar fi de exemplu cum s` stiudezi Biblia, cum s` te rogi cu mai mult` eficien\`, cum s` te
[mpotrive]ti ispitei, cum s`-\i faci timp pentru slujire ]i cum s` te [mpaci cu al\i oameni. Noi
am identificat nou` deprinderi de baz`, pe care fiecare cre]tin trebuie s` le aib`, dar oferim ]i
seminarii ori de c@te ori percepm c` este o nevoie anumit` [n biserica noastr`.
Caracter: Un caracter ca al lui Cristos este \elul final al [ntregii educa\ii cre]tine.
Pentru a stabili un \el mai jos dec@t acesta [nseamn` s` pierdem din vedere esen\a cre]terii
spirituale. Noi trebuie s` “…cre]tem, p@n` la [n`l\imea staturii plin`t`\ii lui Cristos” (Efeseni
4:13).
Dezvoltarea unui caracter cristic este sarcina cea mai important` [n via\`, pentru c`
este singurul lucru pe care-l vom lua cu noi [n ve]nicie. Isus a spus foarte clar [n Predica de

158
pe Munte c` r`spl`tirile ve]nice din cer se vor baza pe caracterul pe care l-am avut ]i l-am
demonstrat aici pe p`m@nt.

Caracterul nicodat` nu se zide]te [n clas`, ci se zide]te [n diferitele

[mprejur`ri de via\`.

Asta [nseamn` c` obiectivul [nv`\`turii noastre trebuie s` fie acela de a schimba vie\i ]
i nu de a aduce doar simpl` informa\ie. Pavel I-a spus lui Timotei c` scopul [nv`\`rii sale era
acela de a zidi caracterul celor, pe care-I [nv`\a: “|inta poruncii noastre este dragostea, care
vine dintr-o inim` curat`, dintr-un cuget bun ]i dintr-o credin\` neprefecut`” (1 Timotei 1:5).
Pavel I-a spus lui Tit s` fac` acela]i lucru: “Acum tu trebuie s` le spui ce fel de caracter ar
trebui s` izvorasc` dintr-o [nv`\`tur` s`n`toas`” (Tit 2:1 – varianta din englez` - n. tr.)
Caracterul nu se zide]te niciodat` [n clas`, ci [n [mprejur`rile vie\ii. Studiul biblic din
clas` este pur ]i simplu locul unde se identific` tr`s`turile de caracter ]i se [nva\` cum se
dezvolt` caracterul. C@nd [n\elegem cum folose]te Dumnezeu [mprejur`rile, ca s` ne
zideasc` caracterul, putem r`spunde corect atunci c@nd El [ng`duie s` fim [n situa\ii [n care
caracterul nostru s` fie modelat. Dezvoltarea caracterului [ntotdeauna implic` o alegere.
C@nd facem alegerea corect`, caracterul nostru devine mai ca al lui Isus.
Ori de c@te ori alegem s` r`spundem la o situa\ie dup` voia lui Dumnezeu, [n loc s`
reac\ion`m dup` propria noastr` [nclina\ie, noi ne form`m caracterul. Mai demult am scris o
carte despre roada Duhului intitulat` Puterea care-\i schimb` via\a ]i care explic` acest
concept mai pe larg.
Dac` vrei s` ]tii cum arat` un caracter ca al lui Cristos, un loc bun de unde po\i s`
porne]ti este lista cu cele nou` tr`s`turi caracteristice, enumerate [n Galateni 5:22-23:
:Roada Duhului, dimpotriv` este dragostea, bucuria, pacea, r`bdarea, bun`tatea, facerea de
bine, credincio]ia, bl@nde\ea ]i [nfr@narea poftelor.” Roada Duhului este o imagine perfect`
a lui Cristos; el a [ntrupat toate cele nou` calit`\i. Dac` vrei s`-\i formezi un caracter cre]tin,
trebuie s` ai aceste calit`\i [n via\a ta, de asemenea.
Cum lucreaz` Dumnezeu roada Duhului Sf@nt [n vie\ile noastre? El [ng`duie s` fim [n
[mprejur`ri contrare caracteristicilor care trebuie s` le dezvolt`m, astfel [nc@t s` alegem
cum s` r`spundem la aceste situa\ii! Dumnezeu ne [nva\` cu adev`rat cum s` iubim
[ng`duind s` fim [mprejurul unor oameni, pe care este greu s`-i iube]ti. (Nu se cere t`rie de
caracter pentru a iubi oameni care sunt vrednici de dragostea noastr`.) El de asemenea ne
[nva\` despre bucurie [n vremuri de necaz. (Bucuria este l`untric`. Fericirea depinde de
circumstan\e, [ns` bucuria este independent` de acestea.) El ne [nva\` pacea [ng`duind s`
fim [n situa\ii de haos, ca s` putem s` ne [ncredem [n El. (Nu se cere prea mult caracter s`
ai pace c@nd totul merge dup` voia ta.)
Dumnezeu este mult mai interesat de caracterul nostru dec@t de c@t de comfortul
nostru. Planul S`u este ca s` ne des`v@r]easc`, nu s` ne cocolo]easc`. Din aceast` cauz` El
[ng`duie tot felul de situa\ii, [n care caracterul nostru s` fie modelat, cum ar fi: conflict,
dezam`gire, dificultate, ispitire, vremuri de usc`ciune spiritual` ]i altele. O responsabilitate
major` a programului de educa\ie cre]tin` din biserica ta este s`-i echipeze pe oameni cu
cuno]tin\e, perspectiv`, convingeri ]i deprinderi necesare s` fac` fa\` acestor situa\ii. Dac`
faci a]a, oamenii []i dezvolta caracterul.
Acum un secol, Samuel Smiles, a f`cut aceast` observa\ie:
Seam`n` un g@nd ]i vei culege o fapt`;
Seam`n` o fapt` ]i vei culege un obicei;
Seam`n` un obicei ]i vei culege un caracter;
Seam`n` un caracter ]i vei culege un destin.

Exist` o ordine logic` [n construirea cuno]tin\elor, perspectivei, convingerilor,

deprinderilor ]i caracterului. Deoarece cre]terea spiritual` se bazeaz` pe Cuv@ntul lui
Dumnezeu, primul nivel al [nv`\`rii este dob@ndirea cuno]tin\elor biblice. Perspectiva ]i
convingerile trebuie s` fie bazate pe Biblie.

159
 La cuno]tin\ele din Cuv@nt se adaug` perspectiva. Cu c@t cuno]ti mai bine Cuv@ntul
lui Dumnezeu, cu at@t mai mult vei [ncepe s` vezi via\a din perspectiva lui Dumnezeu.
Convingerea se na]te [n mod firesc din perspectiva pe care o ai. C@nd [ncepi s` vezi
lucrurile prin prisma lui Dumnezeu, [ncepi s` dezvol\i convingeri biblice. O [n\elegere a
scopului ]i planului lui Dumnezeu, [\i schimb` motiva\iile.
Apoi convingerea [\i asigur` motiva\ia pentru a men\ine obiceiurile spirituale. {n cele
din urm`, prin repetare, aceste obiceiuri devin deprinderi. Nu trebuie s` te mai concentrezi
ca s` le faci atunci c@nd le faci.
C@nd pui laolalt` Cuv@ntul, perspectiva, convingerile ]I deprinderile
corespunz`toare, rezultatul final este caracterul! Mai [nt@i cuno]ti, apoi [n\elegi, apoi crezi
din toat` inima ta ]i apoi aplici. Rezultatul acestor patru este caracterul.
Iat` cinci [ntreb`ri care trebuie puse despre programul t`u de educa\ie cre]tin`:
- {nva\` oamenii ]i [n\eleg con\inutul Bibliei?
- Se v`d oamenii acum mai clar din perspectiva lui Dumnezeu pe ei [n]i]i, via\a ]i pe
al\ii?
- Se aliniaz` valorile oamenilor mai mult cu valorile lui Dumnezeu?
- Devin oamenii mai capabili [n a-L sluji pe Dumnezeu?
- Se aseam`n` oamenii din ce [n ce mai mult cu Cristos?

Acestea sunt obiectivele [nspre care ne [ndrept`m mereu la Saddleback. A]a cum a
spus Pavel [n Coloseni 1:28: “Pe El [l propov`duim noi ]i sf`tuim pe orice om ]i [nv`\`m pe
orice om [n toat` [n\elepciunea, ca s` [nf`\i]`m pe orice om, des`v@r]it [n Cristos Isus.”
Viziunea noastr` cu privire la maturitatea spiritual` este de a-i aduce slav` lui
Dumnezeu, f`c@nd c@t mai mul\i ucenici, asemenea lui Cristos, p@n` c@nd El se va
re[ntoarce.

Viziunea 2020 a Bisericii Saddleback pentru o biseric` matur`

Vis`m s` avem 15.000 de membri care s-au dedicat pe deplin Leg`m@ntului de

maturitate: care s` aib` timp de p`rt`]ie zilnic cu Dumnezeu, s` dea zeciuial` [n fiecare
lun` ]i s` participe [ntr-un grup de studiu biblic s`pt`m@nal.
Vis`m s` avem o re\ea de 1000 de grupuri mici [n biserica noastr`, care s` asigure
suport, [ncurajare ]i responsabilitate individual` pentru membrii no]tri care caut` s` creasc`
[n asemn`nare cu Cristos. Aceste grupuri vor continua s` fie conduse de pastori laici
preg`ti\i ]i lideri care conduc cu dragoste, [i hr`nesc ]i se [ngrijesc de cei din grupul lor.
Vis`m s` avem Institutul pentru Dezvoltarea Vie\ii pentru membrii no]tri, care s` ofere
un program echilibrat de studii biblice, cursuri, seminarii pe diverse teme ]i conferin\e
pentru zidirea cuno]tin\elor, perspectivei, convingerilor, deprinderilor ]i caracterului. Noi
sper`m ca 7.500 de noi membri s` primeasc` diploma de baz` IDV p@n` [n anul 2020.
Vis`m s` avem un serviciu divin din mijlocul s`pt`m@nii la care s` participe 5000 de
adul\i, copii ]i tineri care nu fac parte dintr-un grup mic de studiu biblic.
Vis`m s` avem un personal de 250 de profesori laici talenta\i, echipa\i cu viziune,
caracter, cuno]tin\e ]i abilit`\i profesionale care s` hr`neasc` turma noastr`. Vis`m s` avem
un program de instruire a profesorilor care s` produc` exper\i [n c`r\i din Biblie, doctrin`,
apologetic` ]i cre]tere cre]tin`. Vis`m la ziua [n care s` se spun`, “Cei mai buni [nv`\`tori ai
Bibliei din \ar` sunt [nv`\`torii laici de la Saddleback.”
Vis`m la un proces de dezvoltare al vie\ii adecvat v@rstei care s`-i conduc` pe copiii ]i
tinerii no]tri, s`-L iubeasc` pe Isus ]i biserica Sa, s` creasc` spiritual, s`-]i descopere darurile
pentru slujire ]i s`-]i [n\eleag` misiunea vie\ii lor [n lume.
Vis`m ca Saddleback s` fie un model de educare cre]tin`, care se concentreaz` pe
schimbarea vie\ii, nu numai a [n\elegerii. Inten\ion`m s` punem la dispozi\ie resurse,
unelte ]i preg`tire pentru mii de alte biserici conduse de un scop.
Vis`m s` cooper`m cu Seminare teologice ca s` stabilim un program de preg`tire
pentru pastori [n biseric`. Inten\ion`m s` preg`tim lideri pentru biserica secolului dou`zeci ]i
unu referitor la cum s` porneasc`, s` dezvolte ]i s` conduc` biserici conduse de scop.

160
 |elul acestei viziuni este de a-I aduce slav` lui Dumnezeu prin num`rul c@t mai mare
de ucenici, ucenici ca ]i Cristos, pe care I-i vom prezenta Lui, [nainte ca El s` se [ntoarc`
(vezi Coloseni 1:28)!

CAPITOLUL XIX
Transform@nd membrii [n lucr`tori

“C`ci noi suntem lucrarea Lui ]i am fost zidi\i [n Hristos Isus pentru faptele bune, pe
care le-a preg`tit Dumnezeu mai dinainte, ca s` umbl`m [n ele”. (Efeseni 2:10)

“…[n vederea lucr`rii de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos” (Efeseni 4:12)

Napoleon a ar`tat odat` spre harta lumii indic@nd China ]i a spus, “Este un gigant
care doarme. Dac` se va trezi vreodat`, va fi de neoprit.” Eu cred c` biserica este un gigant
care doarme. {n fiecare duminic`, b`ncile din biseric` sunt pline de membri care nu fac
nimic cu credin\a lor, dec@t s` ]i-o “p`streze”.
Denumirea de membru “activ” [n majoritatea bisericilor [nseamn` cei care
frecventeaz` biserica cu regularitate ]i o sprijin` financiar. Nu se a]teapt` mai mult de at@t.
Dar Dumnezeu are a]tept`ri mult mai mari de la fiecare cre]tin. El se a]teapt` ca fiecare
cre]tin s` contribuie cu darurile ]i talentele lui [n lucrarea de slujire. Dac` am putea s` trezim
]i s` desc`tu]`m talentul masiv, resursele, creativitatea ]i energia care sunt latente [n
biserica local` obi]nuit`, cre]tinismul va avea o cre]tere exploziv`, cum nu s-a mai [nt@lnit
p@n` acum.
Cea mai mare nevoie [n bisericile evanghelice este transformarea membrilor [n
lucr`tori. Un sondaj Gallup a descoperit c` numai 10 procente din membrii bisericilor
americane sunt activi [n vreo form` de lucrare personal` ]i c` 50 de procente dintre to\i
membrii bisericii nu au nici un interes [n a sluji [n vreo lucrare. G@ndi\i-v` la aceasta!
Indiferent de c@t de mult o biseric` promoveaz` implicarea [n lucrarea de slujire laic`,
jum`tate din membrii acesteia vor r`m@ne spectatori. Ace]tia sunt oamenii care spun, “Nu
simt c` sunt [ndemnat s` m` implic.”
Vestea [ncurajatoare pe care Gallup a adus-o este c` 40 de procente dintre to\i
membrii ]i-au exprimat un interes [n a fi implica\i [ntr-o lucrare de slujire, dar nu li s-a cerut
lucrul acesta niciodat` sau nu ]tiu cum s-o fac`. Grupul acesta este o min` de aur
nedeschis`! Dac` putem mobiliza acest procent de 40% ]i dac`-i ad`ug`m la procentul de
10% deja activ [n slujire, biserica ta ar putea avea 50 % din membrii s`i activi [n lucrare. N-
ai fi tu fericit dac` jum`tate din biserica ta ar fi lucr`tori laici? Majoritatea pastorilor
g@ndesc c` ei ar fi deja mor\i ]i [n cer, dac` lucrul acesta s-ar [nt@mpla.
Bisericile mari au multe avantaje asupra bisericilor mici, [ns` un lucru care nu-mi
place la acestea, este c` se pot ascunde foarte u]or talentele [n mul\ime. Numai dac`
ace]tia iau ini\iativ` ca s`-]i dezv`luie darurile ]i abilit`\ile vei ]ti, altminteri membrii talenta\i
ar putea sta [n mul\ime [n fiecare s`pt`m@n` ]i tu nu vei ]ti poate niciodat` de ce sunt ei
capabili s` fac`. Aceast` m` deranjeaz` ]i m` [ngrijoreaz` foarte tare, pentru c` talentul care
st` [n raft va putrezi din cauz` c` nu este folosit. Ca ]i un mu]chi, dac` nu-l folose]ti, se va
atrofia.
Vorbeam odat` cu c@\iva cunoscu\i, dup` terminarea serviciului divin ]i am men\ionat
c` trebuia s` facem o caset` video pentru un anumit eveniment. Persoana cu care vorbeam,
mi-a zis, “De ce nu mergi la doamna aceasta?” ]i mi-a ar`tat spre o doamn` care st`tea
pu\in mai [ncolo. Am mers [nspre ea, am aflat cum se numea ]i am [ntrebat-o cu ce se
ocupa. Ea a r`spuns, “Eu sunt directorul departamentului de produc\ie video la Walt Disney.”
Ea frecventa biserica noastr` de aproape un an!!

161
 Cu alt` ocazie, am men\ionat c` aveam nevoie de un decorator floral care s`
[mpodobeasc` cortul nostru pentru Ziua Mamei. Cineva a ar`tat [nspre o persoan` [n
mul\ime ]i mi-a zis, “El proiecteaz` multe din ambarca\iunile c@]tig`toare pentru Parada
Trandafirilor.” M` sperie g@ndul s` realizez c` un astfel de talent putea fi nefolosit datorit`
ignoran\ei mele.
Biserica ta nu va fi niciodat` mai puternic` dec@t acei lucr`tori laici care [mplinesc
diferitele lucr`ri de slujire ale bisericii. Fiecare biseric` are nevoie de un sistem inten\ionat,
bine planificat pentru descoperirea, mobilizarea ]i sus\inerea darurilor membrilor s`i. Trebuie
s` stabile]ti un proces ca s`-i conduci pe oameni [nspre o dedicare mai profund` ]i o mai
bun` slujire pentru Cristos – un proces care s`-i transfere pe membri din cercul de cre]tini
devota\i [n grupul lucr`torilor laici. {n Procesul de dezvoltare a vie\ii noi numim aceasta
“aducerea oamenilor la a treia baz`.”
Majoritatea bisericilor evanghelice cred [n conceptul c` fiecare membru este un
lucr`tor. Mul\i acord` o mare importan\` acestui lucru [n predicare ]i [nv`\are. Totu]i, [nc`
mul\i membri nu fac altceva dec@t s` frecventeze biserica ]i s` d`ruiasc`. Ce se cere ca s`
transform`m un auditoriu [ntr-o armat`? Cum transform`m spectatorii [n participan\i? {n
acest capitol vreau s` explic sistemul pe care l-am alc`tuit pentru a echipa, [mputernici ]i
trimite pe membrii no]tri [n lucrare.

{nva\` baza biblic` pentru lucrarea fiec`rui membru

Am [ncercat s` subliniez [n aceast` carte importan\a prezent`rii fundamentului biblic

pentru tot ceea ce faci. Oamenii [ntotdeauna trebuie s` ]tie “de ce” [nainte ca tu s`-i [nve\i
“cum.” Investe]te timp ca s`-i [nve\i pe membrii t`i baza biblic` pentru lucrarea de slujre
laic`. Apoi pred` lucrul acesta la cursuri, [n predici, [n seminarii, studii biblice [n case ]i [n
orice alt` form` [n care po\i s`-l accentuezi. De fapt, n-ar trebui niciodat` s` te opre]ti din a-i
[nv`\a pe oameni c@t de important este ca fiecare cre]tin s` aib` o lucrare.
Noi am rezumat crezul nostru despre lucrare [ntr-o Declara\ie de misiune. Bazat pe
Romani 12:1-8, noi credem c` biserica este zidit` pe patru st@lpi ai lucr`rii de slujire. Noi
pred`m ace]ti patru st@lpi ai adev`rului mereu, astfel [nc@t ei s` fie ad@nc [nr`d`cina\i [n
inimile membrilor no]tri.

St@lpul #1: Fiecare credincios este un lucr`tor

Nu orice credincios este pastor, dar orice credincios este chemat [n lucrare.
Dumnezeu [i cheam` pe to\i credincio]ii s` slujeasc` lumii ]i bisericii. Slujirea [n trupul lui
Cristos nu este facultativ` pentru cre]tini. {n oastea lui Dumnezeu, nu exist` voluntari – El
ne-a proiectat pe to\i pentru o anumit` lucrare de slujire.
A fi cre]tin [nseamn` a fi ca Isus. Isus a zis, “C`ci Fiul omului n-a venit s` I se
slujeasc`, ci El s` slujeasc` ]i s`-]i dea via\a ca r`scump`rare pentru mul\i!” Slujirea ]i
d`ruirea sunt caracteristici definitorii ale unui stil de via\` ca al lui Cristos, care se a]teapt`
de la fiecare credincios.
La Saddleback noi [i [nv`\`m pe oameni c` fiecare cre]tin este creat pentru lucrare
(vezi Efeseni 2:10), m@ntuit [n vederea slujirii (vezi 2 Timotei 1:9), chemat [n lucrare (vezi 1
Petru 2:9-10), d`ruit pentru lucrare (vezi 1 Petru 4:10), autorizat pentru lucrare (vezi Matei
28:18-20), I se porunce]te s` lucreze (vezi Matei 20:26-28), trebuie s` fie preg`tit pentru
lucrare (vezi Efeseni 4:11-12), este nevoie de el [n lucrare (vezi 1 Corinteni 12:27),
responsabil pentru lucrarea sa ]i va fi r`spl`tit [n conformitate cu lucrarea sa (vezi Coloseni
3:23-24).

St@lpul #2: Orice lucrare este important`

Nu exist` “oameni mici” [n trupul lui Cristos ]i nu exist` lucr`ri “nesemnificative”.

Fiecare lucrare este important`.

162
 Acum dar Dumnezeu a pus m`dularele [n trup, pe fiecare a]a cum a voit El… Ochiul
nu poate zice m@inii: “N-am trebuin\` de tine”; nici capul nu poate zice picioarelor: “N-am
trebuin\` de voi.” Ba mai mult, m`dularele trupului, care par mai slabe, sunt de neaparat`
trebuin\`. (1 Corinteni 12:18-22)
Unele lucr`ri sunt vizibile iar altele sunt [n spatele scenei, dar toate sunt la fel de
valoroase. La SALT, [nt@lnirea noastr` lunar` de preg`tire [n vederea slujirii, noi accentu`m ]
i recunoa]tem c` toate lucr`rile noastre sunt egale.
Lucr`rile de slujire mici, de obicei fac diferen\a cea mai mare. Cea mai important`
lumin` din casa mea nu este candelabrul mare [n sufragerie, ci lumini\a de veghe, care este
aprins` noaptea ]i care m` ajut` s` nu m` [mpiedic atunci c@nd m` duc la baie. Este mic`,
dar este mai important` pentru mine dec@t lumina reflectoarelor. (Nevasta mea spune c`
lumina mea preferat` este cea care apare la deschiderea frigiderului!)

St@lpul #3: Depindem unii de al\ii

Nu numai c` fiecare lucrare este important`, ci fiecare lucrare de slujire este

conectat` la toate celelalte. Nici o lucrare nu este independent` de celelalte. Deoarece nici o
lucrare singur` nu poate [mplini tot ce ar trebui s` fac` biserica, noi trebuie s` depindem ]i
s` cooper`m unii cu al\ii. Ca ]i un joc de puzzle, se remarc` mai [nt@i partea care lipse]te.
C@nd un organ din trupul t`u nu func\ioneaz` corect, celelalte de asemenea nu
func\ioneaz` bine. Una din componentele care lipse]te din biserica de ast`zi este [n\elegerea
interdependen\ei. Trebuie s` lucr`m [mpreun`. Preocuparea culturii noastre [n ce prive]te
individualismul ]i independen\a, trebuie [nlocuit` cu conceptele biblice de interdependen\` ]i
reciprocitate.

St@lpul #4: Lucrarea este o expresie a alc`tuirii mele

Acesta este un aspect distinctiv al pred`rii de la Saddleback despre lucrare. Alc`tuire

(SHAPE – in englez` n.tr.) este un acrostih, pe care l-am g@ndit acum c@\iva ani, ca s`
explic cele cinci elemente (daruri spirituale, inim`, abilit`\i, personalitate ]i experien\e) care
determin` cum ar trebui s` fie lucrarea unei persoane.
C@nd Dumnezeu a creat animalele a dat fiec`ruia un anumit domeniu de abilit`\i.
Unele animale alearg`, altele sar, altele [nnoat`, altele []i sap` vizuina, iar altele zboar`.
Fiecare animal are un rol de aparte de interpretat bazat pe caracteristicile cu care a fost
creat de Dumnezeu. Acela]i lucru este valabil pentru oameni. Fiecare din noi a fost [n mod
unic proiectat, sau alc`tuit, de c`tre Dumnezeu, pentru a face anumite lucruri.
O administrare [n\eleapt` a vie\ii tale [ncepe prin a-\i [n\elege alc`tuirea. Tu e]ti unic,
minunat alc`tuit, un compozit de mul\i factori diferi\i. Ceea ce te-a f`cut Dumnezeu s` fii
determin` ceea ce El inten\ioneaz` s` faci. Lucrarea ta este determinat` de alc`tuirea ta.
Dac` nu [n\elegi cum e]ti alc`tuit vei sf@r]i prin a face lucruri, pe care Dumnezeu
niciodat` nu le-a inten\ionat sau nu le-a proiectat ca tu s` le faci. C@nd darurile tale nu se
potrivesc cu rolul, pe care-l joci [n via\`, te sim\i ca un cui p`trat [ntr-o gaur` rotund`. Asta
produce frustrare, at@t pentru tine c@t ]i pentru al\ii. Nu numai c` d` rezultate limitate, dar
este de asemenea o risip` enorm` a talentelor, timpului ]i energiei tale.
Dumnezeu este consecvent [n planul S`u pentru vie\ile noastre. El nu ne-ar da
fiec`ruia abilit`\i [nn`scute, temperamente, talente, daruri spirituale ]i experien\e de via\`,
pe care apoi s` nu le folosim! Identific@nd ]i [n\eleg@nd cei cinci factori ai alc`tuirii noastre
putem descoperi voia lui Dumnezeu pentru vie\ile noastre – modul unic [n care El dore]te ca
fiecare din noi s`-L slujeasc`. Atunci c@nd e vorba de lucrare, func\ionarea ta se desprinde
din modul, [n care Dumnezeu te-a alc`tuit.
Dumnezeu te-a alc`tuit ]i te-a modelat pentru lucrare [nc` de c@nd te-ai n`scut. De
fapt, Dumnezeu a [nceput s` te modeleze [nainte ca tu s` te na]ti:
Tu mi-ai [ntocmit r`runchii, Tu m-ai \esut [n p@ntecele mamei mele; Te laud c` sunt o
f`ptur` a]a de minunat`. Minunate sunt lucr`rile tale ]i ce bine vede sufletul meu lucrul
acesta! Trupul meu nu era ascuns de Tine, c@nd am fost f`cut [ntr-un loc tainic, \esut [n

163
chip ciudat, ca [n ad@ncimile p`m@ntului. C@nd nu eram dec@t un plod f`r` chip, ochii T`i
m` vedeau ]i [n cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau r@nduite, mai [nainte de a fi
fost una dintre ele. (Psalmul 139:13-16).
Daruri spirituale. Biblia ne [nva\` clar c` Dumnezeu d` fiec`rui credincios anumite
daruri, care s` fie folosite [n lucrare (vezi 1 Corinteni 12; Romani 8; Efeseni 4). Totu]i darurile
spirituale sunt doar un aspect al imaginii de ansamblu. Darurile spirituale sunt deseori
accentuate astfel [nc@t ceilal\i factori la fel de importan\i sunt neglija\i. Abilit`\ile naturale,
cu care te-ai n`scut, au venit de asemenea de la Dumnezeu. La fel este ]i cu experien\ele ]i
tr`s`turile [nn`scute de caracter. Darurile spirituale dezv`luie o parte a voii lui Dumnezeu
pentru slujirea ta, dar acestea nu sunt totul.
Majoritatea bisericilor spun, “Descoper`-\i darurile spirituale ]i apoi vei ]ti ce lucrare
de slujire ar trebui s` ai.” Aceasta este pe dos. Eu cred exact opusul: {ncepe prin a
experimenta cu diferite lucr`ri ]i apoi [\i vei descoperi darurile! Numai c@nd te implici direct
[n slujire vei ]ti la ce e]ti bun. Po\i s` cite]ti toate c`r\ile tip`rite pe tema aceasta ]i tot s` nu ]
tii cu claritate care-\i sunt darurile.
Nu am prea mult` [ncredere [n testele ]i “inventarurile despre darurile spirituale” care
sunt disponibile ast`zi. Mai [nt@i c` inventarierile ]i testele presupun standardizare, care
neag` modul unic, [n care Dumnezeu lucreaz` [n fiecare via\`. Cei care au darul
evangheliz`rii [n biserica noastr` s-ar putea s` ]i-l exprime mult mai diferit dec@t Billy
Graham []i exprim` darul s`u de evanghelizare. {n al doilea r@nd nu exist` defini\ii [n Noul
Testament despre darurile spirituale, a]a c` defini\iile de ast`zi sunt arbitrare, foarte
speculative ]i de obicei reprezint` o concep\ie caracteristic` unei anumite confesiuni.
O a treia problem` este aceea c` cu c@t devine un credincios mai matur, cu at@t
este mai probabil ca acesta s` prezinte caracteristici ale mai multor daruri spirituale. Ar
putea, de exemplu s` demonstreze o inim` slujitoare sau o d`rnicie generoas`, mai degrab`
ca urmare a maturit`\ii dec@t a faptului c` are acel dar specific.
C@nd eram adolescent am f`cut un test pentru darurile spirituale ]i am descoperit c`
singurul dar, pe care-l aveam era martirajul! M-am g@ndit, “Nemaipomenit. Acesta este
darul, pe care-l folose]ti o dat`.” A] fi putut s` fac nenum`rate teste ]i s` nu descop`r c` am
darul predic`rii ]i [nv`\`rii. Nu m-a] fi g@ndit la lucrul acesta, pentru c` niciodat` nu am
[ncercat s`-l pun [n practic`. Numai dup` ce am acceptat invita\ii s` vorbesc am v`zut
rezultatele, am primit confirmarea din partea altora ]i mi-am dat seama c`, “Dumnezeu mi-a
dat daruri [n sensul acesta!”
Inima. Biblia folose]te termenul de inim`, ca s` vorbeasc` despre centrul motiva\iei,
dorin\elor, intereselor ]i [nclina\iilor tale. Inima determin` de ce spui lucrurile pe care le spui
(vezi Matei 12:34), de ce sim\i lucrurile pe care le sim\i (vezi Psalmul 37:4) ]i de ce ac\ionezi
a]a cum ac\ionezi (vezi Proverbe 4:23).
Din punct de vedere fiziologic fiecare din noi are un puls unic. Inima fiec`rui om bate
dup` aceea]i structur`, [ns` cu mici varia\iuni. {n acela]i mod, Dumnezeu ne-a dat fiec`ruia
un “puls” emo\ional unic care se accelereaz` atunci c@nd [nt@lnim activit`\i, subiecte sau
[mprejur`ri care ne intereseaz`. {n mod instinctiv avem sentimente puternice [n ce prive]te
unele lucruri, [ns` despre altele nu sim\im la fel. Un alt cuv@nt pentru inim` este pasiune.
Exist` subiecte despre care discu\i cu pasiune, iar de altele nici nu-\i pas`. Aceasta este o
exprimare a inimii tale.
Inclina\ia ta motiva\ional` dat` de Dumnezeu sluje]te ca un sistem de c`l`uzire intern`
pentru via\a ta. Aceasta determin` ceea ce te intereseaz` ]i ce [\i va aduce cel mai mult
satisfac\ie ]i [mplinire. Te motiveaz`, de asemenea s` urm`re]ti anumite activit`\i, discipline
sau mediu [nconjur`tor. S` nu ignori interesele tale naturale. Cu greu oamenii exceleaz` [n
sarcini pe care nu le fac cu pl`cere. Cei care realizeaz` cel mai mult sunt cei c`rora le place
ce fac.
Dumnezeu a avut un scop atunci c@nd \i-a dat anumite interese [nn`scute. Pulsul t`u
emo\ional dezv`luie o cheie important` [n a [n\elege inten\iile Sale pentru via\a ta.
Dumnezeu \i-a dat inima, pe care o ai, dar este alegerea ta dac` o folose]ti pentru bine sau
pentru r`u, pentru scopuri egoiste sau pentru a-l sluji pe Dumnezeu ]i pe al\ii. 1 Samuel
12:20 spune, “…sluje]te pe Domnul din toat` inima ta.”

164
 Abilit`\i. Abilit`\ile sunt talentele naturale cu care te-ai n`scut. Uniii oameni au o
abilitate natural` de a folosi cuvintele: Chiar atunci c@nd ies din p@ntecele mamei lor
vorbesc! Al\ii au abilit`\i naturale atletice: Ei exceleaz` [n coordonarea fizic`. (Cu tot
antrenamentul de baschet din lume nu vei putea egala performan\ele lui Michael Jordan de
pe teren.) Unii oameni se nasc cu abilit`\i deosebite la matematic`: Ei g@ndesc matematic ]i
nu [n\eleg de ce tu nu po\i pricepe calculul matematic!
Exod 31:3 ne d` un exemplu de cum Dumnezeu d` oamenilor “[n\elepciune, pricepere
]i ]tiin\` [n tot felul de lucr`ri” ca s`-}i [mplineasc` scopurile. {n cazul acesta, era vorba de o
pricepere artistic`, ce trebuia folosit` [n construirea cortului [nt@lnirii. Ceea ce este
interesant pentru mine este faptul c` talentul muzical nu este enumerat ca “un dar
spiritual,” dar cu siguran\` c` este o abilitate natural`, pe care Dumnezeu o folose]te [n
[nchinare. Este de asemenea interesant c` Dumnezeu d` oamenilor priceperea de a face
bani: “Ci adu-\i aminte de Domnul, Dumnezeul T`u, c`ci El [\i va da putere s` c@]tigi bog`\ii”
(Deuteronom 8:18).
Una din cauzele cele mai des invocate de oameni pentru a nu se implica [n slujre este
aceea c` ei nu au nici un fel de abilit`\i, pe care s` le ofere. Nimic nu este mai neadev`rat:
Multe studii na\ionale au demonstrat c` o persoan` obi]nuit` posed` cinci sute p@n` la ]apte
sute de [ndem@n`ri! Problema real` are dou` aspecte. Mai [nt@i oamenii au nevoie de un
proces de identificare a deprinderilor. Majoritatea oamenilor folosesc abilit`\i, de care nu
sunt con]tien\i c` le au. {n al doilea r@nd, au nevoie de un proces care s`-i ajute s`
potriveasc` abilit`\ile cu lucrarea de slujire cea mai potrivit`.
Exist` oameni [n biserica ta, care au tot felul de abilit`\i ]i care nu sunt folosite:
recrutare, cercetare, scriere, peisagi]ti, intervievare, promovare, decorare, planificre,
distrac\ie, reparare, desenare, chiar ]i g`tit. Aceste abilit`\i nu ar trebui irosite. “Exist`
diferite slujbe, dar acela]i Domn” (1 Corinteni 12:5).
Personalitate. Este evident c` Dumnezeu nu folose]te un cu\it pentru t`iat pr`jituri, ca
s` creeze oameni. Lui [i place varietatea. El a f`cut introverti\i ]i extroverti\i, oameni care
iubesc rutina ]i cei c`rora le place varietatea. Pe unii oameni i-a f`cut “g@nditori” iar pe al\ii
“sensibili.” El a f`cut pe unii s` lucreze mai bine singuri, iar pe al\ii s` lucreze mai bine [n
echip`.
Biblia ne d` o mul\ime de dovezi c` Dumnezeu folose]te tot felul de personalit`\i.
Petru era sangvin, Pavel era coleric, iar Ieremia era cu siguran\` un melancolic. C@nd
prive]ti diferen\ele de personalitate [n cei doisprezece ucenici ale]i, este u]or s` [n\elegi de
ce aveau c@teodat` conflicte interpersonale!
Nu exist` un temperament “corect” ]i unul “gre]it” [n ce prive]te lucrarea. Avem
nevoie de tot felul de personalit`\i pentru a aduce echilibru [n biseric` ]i a-i da arom`.
Lumea ar fi un loc foarte plictisitor dac` to\i am fi fost vanilie simpl`. Din fericire, oamenii au
mai mult de treizeci ]i una de arome.
Personalitatea ta va afecta cum ]i unde [\i folose]ti darurile ]i abilit`\ile spirituale. De
exemplu, doi oameni s-ar putea s` aib` acela]i dar al evangheliz`rii, dar dac` unul este
introvertit ]i cel`lalt extrovertit, darul acesta va fi exprimat [n diferite moduri.
T@mplarii ]tiu c` este mai u]or s` lucrezi [n lungul fibrei lemnoase dec@t
perpendicular pe aceasta. La fel, c@nd e]ti for\at s` lucrezi [ntr-o manier` care nu-\i este
caracteristic`, sau nu este pe temperamentul t`u, lucrul acesta va crea tensiune ]i
discomfort, va necesita un efort suplimentar ]i energie ]i va produce rezultate sc`zute. De
aceea imitarea lucr`rii altcuiva, nu va da niciodat` roade, pentru c` tu nu ai personalitatea
celui pe care [ncerci s`-l copii. Dumnezeu te-a f`cut s` fii tu [nsu\i! Po\i s` [nve\i din
exemplele altora, dar trebuie s` filtrezi lec\iile, pe care le [nve\i, prin propria ta alc`tuire.
Atunci c@nd sluje]ti [ntr-un mod consecvent cu personalitatea, pe care Dumnezeu \i-a
dat-o, vei experimenta [mplinire, satisfac\ie ]i road`. Te sim\i bine atunci c@nd faci ceea ce
Dumnezeu te-a creat s` faci.

Experien\e. Dumnezeu nu irose]te nici o experien\`. Romani 8:28 ne reaminte]te,

“C`ci ]tim bine, c` [n toate lucrurile, Dumnezeu lucreaz` pentru binele celor ce-L iubesc,
care au fost chema\i dup` planul S`u.”

165
 La Saddleback, noi [i ajut`m pe oameni s` considere cinci domenii de experien\` care
va influen\a felul de lucrare pentru care ei sunt cel mai bine dota\i: (1) Experien\`
educa\ional`: Care au fost disciplinele tale preferate [n ]coal`? (2) Experien\e voca\ionale:
Ce slujbe \i-au pl`cut ]i ce rezultate ai ob\inut [n decursul acestora? (3) Experien\e spirituale:
Care au fost clipele cele mai [nsemnate din via\a de credin\`? (4) Experien\e de lucrare:
Cum L-ai slujit pe Dumnezeu [n trecut? ]i (5) Experien\e dureroase: Care sunt problemele,
durerile ]i [ncerc`rile din care ai [nv`\at?
Din cauz` c` alc`tuirea ta a fost determinat` [n mod suveran de Dumnezeu, pentru
a-]i [mplini scopul, n-ar trebui s` respingi sau s` ur`]ti aceast` alc`tuire. “Ce drept ai tu, o
fiin\` omeneasc` s`-L judeci pe Dumnezeu? Vasul n-are nici un drept s`-i spun` olarului: De
ce m-ai alc`tuit a]a? Cu siguran\` un olar poate face ce vrea cu lutul s`u” (Romani 9:20 –
21). {n loc de a [ncerca s` te remodelezi dup` placul t`u, ca s` fii ca altcineva, ar trebui s`
celebrezi alc`tuirea pe care \i-a dat-o Dumnezeu.
Vei fi foarte eficient ]i [mplinit [n lucrare atunci c@nd [\i folose]ti abilit`\ile ]i darurile
spirituale [n conformitate ]i cu dorin\a inimii tale, [ntr-un fel care exprim` cel mai bine
personalitatea ta ]i experien\ele tale. Rodirea este rezultatul unei lucr`ri care \i se potrive]te.
(Dac` te intereseaz` o explicare mai detaliat` a programului SHAPE, poate dore]ti s` ascul\i
casetele mele audio “Tu ai fost alc`tuit cu un scop.”)

Eficientizeaz`-\i structura organiza\ional`

Urm`torul pas [n zidirea lucr`rii tale laice, dup` ce predai bazele biblice pentru
aceasta, este s` eficientizezi structura ta organiza\ional`. Unul din motivele principale
pentru care membrii bisericii nu sunt activi [n lucrare este acela c` ei sunt a]a de ocupa\i s`
frecventeze [nt@lniri [nc@t nu mai au timp pentru o lucrare real`. Deseori m` [ntreb ce ar
r`m@ne din cre]tinism, dac` scoatem toate [nt@lnirile. De fapt, Isus n-a spus c` “Eu am
venit ca voi s` ave\i [nt@lniri.” Dac` [ntrebi pe cei care de obicei nu frecventeaz` biserica ce
au remarcat [n mod deosebit despre stilul de via\` al vecinilor lor, ei foarte probabil c` vor
spune, “Ace]tia merg la o mul\ime de [nt@lniri.” Aceasta oare s` fie ceea ce ne face
deosebi\i printre vecinii no]tri?
Eu cred c` dac` bisericile obi]nuite ar fi mult mai s`n`toase dac` ar elimina jum`tate
din [nt@lnirile lor ]i ar aloca mai mult timp pentru lucrare ]i evanghelizare prin rela\ii. Unul
din motivele pentru care membrii bisericii nu m`rturisesc vecinilor lor este pentru c` nu-i
cunosc! Ei sunt tot timpul la biseric`, particip@nd la [nt@lniri.
Acum c@\iva ani organiza\ia Roper a f`cut un sondaj referitor la timpul liber [n
America. Ei au descoperit c` americanii au mai pu\in timp liber [n anii 90 dec@t aveau [n
anii 70. Un american obi]nuit s` bucura de 26.2 ore pe s`pt`m@n` [n timp liber [n 1973. Prin
anii 87, timpul acesta a sc`zut la 16.6 ore pe s`pt`m@n`, ceea ce [nseamn` o pierdere de
10 ore la timpul liber. Ast`zi acesta este chiar mai sc`zut.
Bunul cel mai de pre\, pe care oamenii pot s`-l d`ruiasc` bisericii este timpul lor.
Deoarece oamenii au mai pu\in timp liber, ar fi bine s` ne asigur`m c` ei []i folosesc timpul
cu cea mai mare eficien\` atunci c@nd [l ofer`. Dac` o persoan` laic` vine la mine ]i spune,
“Pastore, am patru ore la dispozi\ie pe s`pt`m@n` pe care le pot da lucr`rii din biseric`,”
ultimul lucru pe care l-a] face ar fi s`-l pun [ntr-un comitet. Vreau ca acesta s` fie implicat [n
lucrare, nu [n [ntre\inere.
{nva\`-i pe oamenii t`i diferen\a dintre administra\ie ]i lucrare. {ntre\inerea este
“munca bisericii”: bugete, cl`diri, chestiuni organiza\ionale ]i a]a mai departe. Slujirea este
“lucrarea bisericii.” Cu c@t mai mul\i oameni sunt implica\i [n deciziile de administra\ie, cu
at@t mai mult le vei irosi timpul, [i [mpiedici de la lucrare ]i se creeaz` ocazii de conflict.
Lucrarea de administra\ie de asemenea condi\ioneaz` oamenii s` cread` c`
responsabilitatea lor este [mplinit` prin simpla preocupare [n ce prive]te partea
administrativ` a bisericii.
O gre]eal` des [nt@lnit` f`cut` de multe biserici este c` acestea iau pe cei mai buni ]i
inteligen\i membri ai lor ]i-i transform` [n birocra\i, d@ndu-le c@t mai multe [nt@lniri la care
s` participe. Po\i s` sec`tuie]ti izvorul de vlag` al oamenilor program@nd o serie de [nt@lniri

166
de comitet [n lan\. Noi nu avem comitete la Saddleback. Avem totu]i ]aptezeci ]i nou` de
lucr`ri laice, diferite.
Care este diferen\a dintre un comitet ]i o lucrare de slujire laica? La comitete se
discut`, dar [n contextul lucr`rilor de slujire, se munce]te concret. La comitete sunt dispute,
[n lucrare se ac\ioneaz` concret. Comitetele men\in, [n lucrare se sluje]te efectiv. Comitetele
vorbesc ]i consider`, lucr`rile de slujire slujesc ]i le pas`. Comitetele discut` despre nevoi,
prin slujire acestea sunt [mplinite.
Comitetele iau decizii, a]tept@nd ca al\i oameni s` le implementeze. La Saddleback
cei care implementeaz` un program, sunt cei care iau deciziile. Oamenii care fac lucrarea
ajung s` ia propriile lor decizii despre lucrare. Noi nu separ`m autoritatea de
responsabilitate, ci [i [ncredin\`m pe oameni cu am@ndou`. Aceasta face comitetele
irelevante. Noi nu d`m autoritate [n luarea deciziilor, celor care nu slujesc.
Atunci cine face lucrarea de administra\ie la Saddleback? Personalul angajat o face.
{n felul acesta noi nu irosim timpul pre\ios al membrilor no]tri. Oamenii apreciaz` [ntr-
adev`r faptul c` timpul, pe care ei [l d`ruiesc, este folosit [n lucrare efectiv.
Sunt sigur c` v` da\i seama c@t de radical` este aceast` abordare. Saddleback este
structurat` exact [n sensul opus majorit`\ii bisericilor. {ntr-o biseric` tipic`, membrii se
descurc` cu administrarea bisericii iar pastorul trebuie s` fac` toat` lucrarea. Nu e de mirare
c` biserica nu poate cre]te! Pastorul devin o piedic`. Nu este nici o posibilitate, prin care un
singur om s` poat` sluji tuturor nevoilor dintr-o biseric`. {n cele din urm` el va ajunge la
epuizare sau va trebui s` se mute la o alt` biseric` pentru a se elibera.
Nu este [n planul meu pentru aceast` carte s` [mp`rt`]esc toate convingerile mele
despre structura biblic` a unei biserici. (Detaliile acestea sunt incluse pe o caset`, care se
nume]te “Structura simpl`.”) Dar da\i-mi voie s` v` rog s` considera\i aceast` [ntrebare: Ce
au [n comun toate aceste comitete, alegeri, regula majorit`\ii, int@lniri, [nt@lniri de comitet,
proceduri democratice, voturi ]i a vota? Nici unul din cuvintele acestea nu se reg`sesc [n
Noul Testament! Noi am impus o form` american` de guvernare [n biseric`, ]i, ca rezultat,
majoritatea bisericilor sunt prinse [n birocra\ie ca ]i [n guvern. Dureaz` o ve]nicie ca s` se
fac` ceva. Structurile organiza\ionale f`cute de oameni au [mpiedicat mai multe biserici de
la o cre]tere s`n`toas` dec@t ne putem imagina noi.
{n timp ce felul de structur` al unei biserici nu determin` cre]terea, controleaz` totu]i
rata ]i m`rimea cre]terii. {n cele din urm` fiecare biseric` trebuie s` decid` dac` va fi
structurat` pentru control sau pentru cre]tere. Aceasta este una dintre cele mai esen\iale
decizii pe care biserica ta le va lua vreodat`. Pentru ca biserica ta s` creasc`, at@t pastorul
c@t ]i oamenii trebuie s` renun\e la control: Oamenii trebuie s` renun\e la controlul
conducerii ]i pastorul trebuie s` renun\e la controlul lucr`rii. Altminteri fiecare parte poate
deveni o piedic` [n cre]tere.

Fiecare biseric` trebuie s` decid` [n cele din urm` dac` va fi structurat` pentru
control sau pentru cre]tere.
{n momentul [n care biserica cre]te la peste 500 de oameni, nici un om sau comitet
nu poate ]ti tot ceea ce se [nt@mpl` [n biseric`. De ani de zile nu mai ]tiu ce se petrece la
Saddleback, pentru c` nu am nevoie s` cunosc totul! S-ar putea s` [ntrebi, “Atunci cum
controlezi ceea ce se petrece?” R`spunsul meu este: “Nu controlez, pentru c` slujba mea nu
este s` controlez biserica, ci s` o conduc.” Exist` o mare diferen\` [ntre a conduce ]i a
controla. Pastorii no]tri ]i personalul angajat au responsabilitatea s` men\in` biserica
s`n`toas` din punct de vedere doctrinar ]i orientat` [nspre o direc\ie bun`, dar deciziile de
fiecare zi sunt luate de c`tre cei care fac efectiv lucrarea.
Dac` e]ti serios [n ce prive]te mobilizarea membrilor pentru lucrare, trebuie s`-\i
eficientizezi structura [n sensul [n care maximizezi lucrarea de slujire ]i reduci administra\ia.
Cu c@t biserica ta [ncearc` s` introduc` un sistem c@t mai laborios al structur`rii, cu at@t
mai mult timp, energie ]i bani va fi nevoie pentru a-l men\ine – timp, energie ]i bani, toate
foarte pre\ioase, care ar putea fi investite [n slujirea oamenilor.

167
 Dac` facilitezi oamenilor s` intre [n slujire ]i-i despov`rezi de lucr`rile administrative,
vei crea o biseric` mult mai fericit`, mai armonioas` cu o [ncredere mult mai ridicat`.
{mplinirea vine din lucrarea de slujire ]i nu din cea de administra\ie. Faptul c` Dumnezeu te
folose]te s` schimbe vie\i va schimba [ntreaga ta atitudine.
{n r`zboi, vei g`si [ntotdeauna cea mai mare [ncredere ]i sentiment al camaraderiei
printre cei care slujesc [n linia [nt@i. Nu ai timp s` te cer\i ]i s` te pl@ngi c@nd te fere]ti din
calea gloan\elor. Totu]i zece mile [napoi solda\ii din e]alonul din spate, se pl@ng de
m@ncare, de du]uri ]i de lipsa de distrac\ie. Condi\iile nu sunt nici pe departe at@t de rele
ca ale celor din linia [nt@i, dar oamenii devin critici, pentru c` ei nu sunt preocupa\i cu
lupta. C@nd [nt@lnesc cre]tini nemul\umi\i, eu de obicei descop`r c` ei nu sunt [mplica\i [n
nici o lucrare. Cei care se pl@ng cel mai mult de obicei [n orice biseric` sunt membrii
comitetului care nu au altceva de f`cut.

Eficientizeaz`-\i structura ca s` maximizezi lucrarea de slujire ]i s` reduci

aspectele legate de administra\ie.

{n acele situa\ii [n care ai nevoie [ntr-adev`r de un comitet, care s` studieze ceva,

creaz` un comitet ad-hoc, care are o [ns`rcinare precis`, cu o dat` ini\ial` ]i cu o dat` final`.
Pune o limit` de timp dup` care comitetul poate fi dizolvat. Multe comitete permanente
irosesc o cantitate enorm` de materie cenu]ie [n [nt@lniri programate, dar nenecesare.

Nu vota pozi\iile [n lucr`rile de slujire laice

Exist` mai multe motive, pentru care Saddleback nu voteaz` niciodat` pentru a
aproba oamenii [n pozi\ii [n lucrarea de slujire laic`.
Evi\i o competi\ie de personalitate. Dac` votezi ca s` aprobi pe cineva care sluje]te
[ntr-o lucrare, vei exclude pe to\i aceia care se tem s` fie respin]i. Cei care sunt timizi ]i le
lipse]te [ncrederea nu se vor oferi niciodat` s` slujeasc`, de team` c` s-ar putea s` fie
respin]i de adunare sau de comitet.
Noile lucr`ri de obicei trebuie s` se dezvolte [ncet. Dac` pui sub lumina reflectoarelor
o nou` lucrare de slujire la [nceputul fiin\`rii ei, s-ar putea s` moar`. Tot ceea ce este nevoie
este o voce negativ`, cu influen\`, care s` dezr`d`cineze ideea unei lucr`ri [nainte ca
aceast` s` aib` ocazia s` [nmugureasc`.
Membrii noi pot fi implica\i mult mai rapid. Votarea [i pune pe noii membri [n
dezavantaj. Un membru nou poate fi cel mai calificat, ca s` slujeasc`, dar el sau ea, poate s`
nu fie cunoscut de comitetul care controleaz` procesul de numire [n lucrare. Am v`zut
oameni talenta\i l`sa\i deoparte din slujire mul\i ani, pentru c` nu f`ceau parte din cercul
celor mai vechi membri din biseric`.
Evi\i atragerea celor interesa\i numai [ntr-o pozi\ie, datorit` puterii sau prestigiului
acesteia. Elimin@nd votarea, atragi oamenii care sunt interesa\i [n mod autentic [n slujire [n
loc s`-i atragi pe cei care caut` doar un titlu. Odat` mi s-a pl@ns cineva, “Eu plec din
biserica Saddleback, pentru c` vreau s` fiu pre]edintele comitetului ]i Saddleback nu are un
comitet!” Cel pu\in a fost onest. El a g`sit o biseric` mic`, unde putea de\ine un titlu
important ]i unde putea s` fie un pe]te mare [ntr-un lac mic. Nu era deloc interesat [n
lucrare ci era interesat [n putere.
Dac` oamenii falimenteaz`, [ndep`rtarea lor este mai u]oar`. Dac` alegi oameni [n
mod public, atunci trebuie s`-i [nlocuie]ti public dac` devin incompeten\i sau dac`
falimenteaz` moral. {n lumea de ast`zi, acel mod de [ndep`rtare public`, poate deveni o
problem` politic`, rela\ional` ]i legal` foarte delicat`. Unii membri fire]ti, mai degrab` ar
divide o biseric`, dec@t s` renun\e la o pozi\ie. S-ar putea s` mobilizeze pe al\ii care s`-i
sprijine [ntr-o confruntare. Dac` nu se voteaz` pentru pozi\iile din lucrare, atunci e]ecul se
poate trata [n particular.
Po\i s` r`spunzi mult mai repede la c`l`uzirea Duhului Sfant. Atunci c@nd un membru
vine cu o idee nou` pentru lucrare, biserica nu trebuie s` a]tepte p@n` la urm`toarea
[nt@lnire de afaceri a bisericii, ca s` poat` [ncepe lucrarea. La biserica noastr`, o lucrare a

168
[nceput c@teodat` imediat ca urmare a ceea ce am spus [ntr-un mesaj. Cei interesa\i [n
aceast` lucrare s` adun` pe teras` ]i lucrarea [ncepe imediat.
Odat` a venit la mine o doamn` ]i mi-a zis, “Avem nevoie de o lucrare de rug`ciune.”
Eu am r`spuns, “Sunt de acord! Po\i s` [ncepi!” Ea a zis, “Nu trebuie s` fiu numit` sau s`
aib` loc un proces, prin care s` se aprobe aceasta?” Ea []i imaginase c` trebuie s` treac`
prin tot felul de obstacole politice mai [nt@i. Am spus, “Bine[n\eles c` nu! Anun\` pur ]i
simplu aceast` [nt@lnire [n buletinul informativ ]i po\i s` [ncepi.” }i ea a pornit aceast`
lucrare.
Cu alt` ocazie, a venit la mine o persoan` ]i mi-a zis, “Avem nevoie de un grup de
sprijin pentru persoanele bolnave de cancer [n faza final`.” Eu am r`spuns, “O idee
excelent`! Po\i s` [ncepi chiar tu aceast` lucrare.” }i fratele acela s-a ]i apucat de lucru. Cu o
alt` ocazie cineva mi-a zis, “Nu pot s` predau ]i nu pot s` c@nt dar m` pricep la repara\ii
mici [n cas` ]i la t@mpl`rie. A] vrea s` pornesc un grup numit “Ajutor pentru acas`” ]i s` fac
lucr`ri de [ntre\inere gratuite pentru v`duvele din biserica noastr`.” Ceea ce vreau eu s`
spun este c` nu trebuie s` votezi dac` o persoan` trebuie sau nu trebuie s`-]i foloseasc`
darurile [n trupul lui Cristos, pe care Dumnezeu i le-a dat. Ori de c@te ori cineva []i exprim`
dorin\a s` slujeasc` noi imediat [i pezent`m ce posibilit`\i exist`.

Stabili\i un proces de plasare [n lucrare

Implicarea membrilor [n lucrare ar trebui s` fie un proces permanent, nu doar un

accent pus din c@nd [n c@nd. Centrul de dezvoltare al lucr`rilor de slujire de la Saddleback
are trei p`r\i esen\iale.
Un curs lunar. {n fiecare lun` noi oferim cursul 301: “Descoperindu-mi lucrarea [n
care s` slujesc,” un curs de patru ore, care prezint` celor interesa\i baza biblic` pentru
lucrare, prezint` de asemenea conceptul SHAPE, ]i diferitele posibilit`\i de slujire de la
Saddleback. Acest curs se pred` [n a doua duminic` din fiecare lun`, de la 4 la 8:30 dup`-
amiaza ]i include o mas` gratuit` de treizeci de minute, pentru cei care particip` la curs. Se
pred` simultan cu cursurile 101 (referitoare la membralitate) ]i 201 (referitoare la
maturitate). Noi acord`m acestor cursuri mult` vizibilitate ]i le promov`m.
Un proces de plasament. Procesul nostru de plasament implic` ]ase pa]i: (1)
frecventarea cursului 301, (2) dedicarea [n slujire ]i semnarea Leg`m@ntului de slujire de la
Saddleback, (3) completarea unui profil personal SHAPE, (4) un interviu cu un consultant de
specialitate, care s` identifice trei sau patru domenii de lucrare, (5) [nt@lnirea cu o persoan`
angajat` sau un lider laic, care supravegheaz` lucrarea [n care e]ti interesat ]i (6) s` prime]ti
o [ns`rcinare public` la o [nt@lnire SALT.
Procesul de plasament ar trebui s` se axeze pe [mputernicirea oamenilor ]i nu pe
ocuparea unor anumite pozi\ii. Vei avea o rat` mult mai mare a succesului cu cei pe care-i
plasezi [n slujire, dac` te axezi pe alc`tuirea lor individual`, ]i nu te axezi pe nevoile
institu\iei. Nu uita, slujirea are de-a face cu oameni ]i nu cu programe.
Personal care s` administreze procesul. Oamenii au nevoie de aten\ie ]i c`l`uzire
individual` pe m`sur` ce [ncearc` s` descopere slujirea pentru care sunt alc`tui\i. Fiecare
membru merit` s` fie consiliat personal.

Dup` ce m-am dedicat s` fac parte din biseric` ]i s` dezvolt discipline esen\iale
pentru maturizarea spiritual` ]i fiind de acord cu Declara\ia de slujire de la
Saddleback, m` dedic ca s`:

Descop`r M` preg`tesc Demonstrez o Cooperez cu alte

Alc`tuirea mea pentru lucrare inim` slujitoare lucr`ri ]i pun mai
unic` pentru particip@nd [n slujind [n lucr`ri presus de nevoile
lucrare ]i s` S.A.L.T. ]i de mai mic` lucr`rii mele,
slujesc [n C.L.A.S.S. importan\`, dup` binele trupului lui
domeniul [n care cum cere nevoia Hristos.
eu exprim cel [n trupul lui
mai bine cine Cristos.
sunt, prin ceea
ce m-a f`cut
Dumenzeu. 169
 Aceasta certific` c`

____________________________________________________
este [ns`rcinat ca lucr`tor al lui Isus Cristos prin

Biserica Saddleback Valley Community

]i i s-au [ncredin\at responsabilit`\ile ]i privilegiile ce reies din aceast` calitate

_____________________________________________________
Rick Warren, Pastor

Centrul de dezvoltare al lucr`rii de slujire este condus de pastorul nostru de misiune ]i

de voluntari care slujesc [n echipa sa. Ei iau interviuri celor care au completat un formular
cu profilul SAHPE, ajut@ndu-i s` slujeasc` [n cel mai bun loc de slujire. De asemenea ei
sprijin` pe membrii care vor s` porneasc` o nou` lucrare. Dac` a] porni o biseric` nou`
ast`zi, unul din primele lucruri pe care le-a] face, ar fi s` g`sesc un voluntar talentat [n a lua
interviuri oamenilor ]i l-a] preg`ti, sau a] preg`ti-o s` ]tie cum s` fie de ajutor [n aceast`
sarcin` vital`. Nu este necesar s` fie o pozi\ie pl`tit`, dar trebuie g`sit cineva cu
personalitatea ]i abilit`\ile adecvate pentru aceast` lucrare.

Asigur` o preg`tire din mers

Odat` ce oamenii [ncep s` slujeasc` [ntr-o lucrare, ei au nevoie de preg`tire din mers.
Preg`tirea din mers este mult mai important` dec@t preg`tirea dinainte de slujire. Noi la
Saddleback cerem doar o foarte scurt` preg`tire [nainte de slujire, pentru c` sim\im c`
oamenii nici m`car nu ]tiu ce [ntreb`ri s` pun`, p@n` c@nd nu sunt direct implica\i [n
lucrare.
Un alt motiv pentru care nu folosim preg`tire [n avans este c` vrem s` implic`m
oamenii c@t mai repede posibil [n lucrare. O preg`tire [n avans lung`, obositoare cauzeaz`
pierderea entuziasmului ini\ial: Oamenii sunt epuiza\i deja [nainte ca s` [nceap` lucrarea
efectiv! Am descoprit c` cei care sunt gata s` se preg`teasc` cincizeci ]i dou` de s`pt`m@ni
[nainte de [nceperea lucr`rii efective, nu sunt chiar a]a de eficien\i, c@nd [n cele din urm`
[ncep s` slujeasc`. Ei tind s` devin` studen\i de meserie, c`rora mai mult le place s`
studieze, dec@t s` slujeasc`. Noi vrem ca oamenii s` se arunce [n ap` ]i s` se ude, pentru c`
numai atunci ei sunt motiva\i s` [nve\e cum s` [nnoate. Cea mai bun` modalitate de a
[ncepe este s` [ncepi.
Piesa central` a programului nostru de preg`tire este SALT. Acesta este un program
de dou` ore, \inut [n seara primei duminici din lun` pentru lucr`torii din biseric`. Programul
SALT cuprinde un timp destul de lung petrecut [n [nchinare, aprecierea tuturor lucr`rilor de
slujire, m`rturii de pe c@mpul de misiune, implicarea [n lucrare a unor noi slujitori,
rug`ciune [n grup, nout`\i din biseric`, preg`tire pentru lucrare ]i un mesaj pentru “viziune”
pe care-l prezint eu, referitor la valorile noastre, viziunea noastr`, ]i caracterul ]i calit`\ile
necesare pentru lucrare. Aceste mesaje lunare pentru liderii no]tri laici se numesc
“{ncurajarea conducerii” ]i sunt [nregistrate pe caset`, astfel [nc@t oricine lipse]te de la
[nt@lnirea SALT, poate asculta mai t@rziu mesajul. De asemenea punem aceste casete la
dispozi\ia altor biserici prin lucrarea “Cuv@ntul care [ncurajeaz`” (The Encouraging Word).
{n cadrul programului SALT noi acord`m de asemenea un premiu numit “Uciga]ul unui
gigant” ]i-l oferim lucr`rii laice care s-a confruntat cu cea mai dificil` problem` din luna
precedent`.

170
 {n plus fa\` de SALT, noi oferim de asemenea o varietate de cursuri de preg`tire
pentru lucr`ri specifice prin intermediul Institului noastru pentru dezvoltarea vie\ii. Cursurile
de nivel 300 predau diferite deprinderi de lucrare ]i-i echipeaz` pe oameni ca s` slujeasc` [n
diferitele lucr`ri ale bisericii noastre. De exemplu, cursul 302 este intitulat “Deci vrei s` devii
un lider de grup mic.” Mai exist` ]i alte cursuri de preg`tire pentru lucrarea de tineret,
lucrarea cu copiii, cu muzica, consiliere ]i pastorat laic, asta doar ca s` men\ionez doar
c@teva.

Nu porni niciodat` o lucrare f`r` un slujitor

Noi niciodat` nu cre`m o slujb` [n lucrare ]i apoi [ncerc`m s` o acoperim. Nu merge.

Factorul esen\ial [ntr-o lucrare nou` nu este ideea, ci conducerea. Orice lucrare se ridic` sau
cade [n func\ie de conducere. F`r` un conduc`tor potrivit, o lucare nu va prospera, posibil s`
fac` mai mult r`u dec@t bine.
{ncrede-te [n timpul ales de Dumenzeu. Personalul angajat de la Saddleback nu
porne]te niciodat` lucr`ri noi. S-ar putea s` suger`m o idee, dar l`s`m ca aceast` idee s`
prind` p@n` c@nd Dumnezeu aduce persoana potrivit` care s` conduc`. Am spus mai
devreme c` n-am avut o lucrare de tineret p@n` c@nd biserica noastr` nu a ajuns la 500 de
membri [n auditoriu ]i nu am avut o lucrare pentru cei nec`s`tori\i p@n` c@nd n-am avut
1,000 de persoane [n auditoriu. De ce? Pentru c` p@n` atunci Dumnezeu n-a dat
conducerea potrivit`.
Este important ca niciodat` s` nu [mpingi oamenii [ntr-o lucrare. Dac` faci lucrul
acesta, te vei [mpotmoli de o problem` de motiva\ie pentru via\a acestei lucr`ri. Majoritatea
bisericilor mici se gr`besc ]i [ncearc` s` fac` prea mult. Mai degrab`, roag`-te ]i a]teapt` ca
Dumnezeu s`-\i aduc` persoana cel mai bine echipat` care s` conduc` o anumit` lucrare.
Apoi, d`-le m@n` liber`. Nu te [ngrijora dac` nu exist` interes [ntr-o anumit` lucrare. Este
important ca liderii de biseric` s` aib` o perspectiv` pe termen lung referitor la dezvoltarea
bisericii lor. O cre]tere solid` necesit` timp.
Studiaz` Cartea Faptele Apostolilor ]i vei descoperi c` orice organizare urma lucrarea
Duhului Sf@nt. Nic`ieri [n Fapte nu g`se]ti c` oamenii organizau o anumit` lucrare ]i apoi se
rugau “Acum, Doamne binecuvinteaz` ideea noastr`.” Ci mai degrab`, Dumnezeu [ncepea
s` lucreze [n inimile oamenilor, o lucrare izvora la [nceput slab, apoi, pe m`sur` ce cre]tea,
oamenii ad`ugau ]i structur` acesteia.
Acesta este modul [n care fiecare din lucr`rile noastre de la Saddleback s-a dezvoltat.
Lucrarea cu femeile, spre exemplu, a [nceput ca un studiu biblic, pe care Kay l-a predat la
noi acas`. A continuat s` creasc` ]i s` se extind` p@n` c@nd am ad`ugat o structur` ]i [n
cele din urm` personal. Acest model s-a repetat mere ]i mereu.

Stabile]te standarde minime ]i principii c`l`uzitoare

Este important s` decizi asupra unor standarde minime pentru lucrare, pentru c` cele
mai bune inten\ii nu sunt de ajuns atunci c@nd lucr`m cu fiin\e omene]ti. Noi avem o fi]` a
postului la Saddleback pentru fiecare post [n fiecare lucrare, care clarific` chestiuni ca
timpul petrecut efectiv [n lucrare, ce resurse se pun la dispozi\ie, orice restric\ii, linii de
autoritate ]i comunicare ]i ce fel de rezultate se a]teapt`.
Standardele trebuie s` fie clare ]i concise; nu-i [ngropa pe oameni [n comitete ]i
proceduri. {ng`duie c@t de mult posibil libertate. {n biserica noastr`, orice membru care a
trecut prin cursul 301 ]i printr-un interviu SHAPE poate [ncepe o nou` lucrare [n m`sura [n
care sunt de acord s` respecte trei principii de baz`.
Principiul #1: Nu te a]tepta ca personalul angajat s` conduc` lucrarea ta. Oamenii de
obicei spun lucruri de genul, “Am o idee extraordinar` pentru biserica noastr`” sau “Ar trebui
s` facem ceva [n leg`tur` cu…” Eu [ntotdeauna le cer s` clarifice ce vor s` spun` prin “noi”.
C@nd oamenii spun, “Biserica ar trebui..” ei de obicei vor s` spun` “Pastorul sau cei angaja\i
ar trebui s` …”

171
 Cineva mi-a zis odat`, “Am sim\it a]a o povar` pentru cei din [nchisoare, c` am mers
acolo ca s` \in un studiu biblic. Cred c` biserica ar trebui s` fac` ceva pentru acei oameni! I-
am spus, “Mi se pare c` deja biserica a f`cut ceva. Tu e]ti o parte a bisericii!” S`pt`m@na
urm`toare am spus [ntregii adun`ri, “V` [ndemn s` merge\i s` vizita\i pe cei din [nchisoare,
s`-i hr`ni\i pe cei fl`m@nzi, s`-i [mbr`ca\i pe cei care nu au haine ]i s`-i ad`posti\i pe cei f`r`
un ad`post - ]i nici m`car nu va fi nevoie s`-mi spune\i mie despre toate aceste lucruri. Pur ]i
simplu ac\iona\i! Reprezenta\i biserica [n numele lui Isus.” Aceast` lucrare de slujire nu a
necesitat nici o supraveghere din partea personalului angajat. Ajut`-i pe oameni s` [n\eleag`
c` ei sunt biserica.
Principiul #2: Lucrarea trebuie s` fie compatibil` cu convingerile, valorile ]i filozofia
de lucrare ale bisericii noastre. Dac` [ng`dui s` se porneasc` lucr`ri care nu se [ndreapt` [n
aceea]i direc\ie ca ]i biserica, atunci sigur c` te vei confrunta cu un conflict. {n loc s` ajute
biserica aceste lucr`ri vor [mpiedica mai degrab` ce [ncerci s` faci ]i s-ar putea s` pericliteze
]i m`rturia bisericii.
La Saddleback noi suntem [n mod special aten\i cu lucr`ri care sunt co-sponsorizate
de organiza\ii din afara bisericii noastre locale. Aceste organiza\ii deseori au o agend` foarte
diferit` de a noastr`, care tinde s` produc` loialit`\i [mp`r\ite.
Principiul #3: Nu este [ng`duit` nici o str@ngere de fonduri. Dac` [ng`dui fiec`rei
lucr`ri s` se ocupe de str@ngerea fondurilor, atunci curtea bisericii tale se va transforma
[ntr-un bazar. Vor exista peste tot sp`l`torii auto ]i v@nz`tori de dulcuri. Competi\ia pentru
dolari va fi foarte intens` ]i membrii vor primi cu r`ceal` toate scrisorile prin care se face
apel ]i artificiile f`cute pentru atragerea aten\iei. Un buget unitar este esen\ial pentru a avea
o biseric` unit`. Liderii fiec`rei lucr`ri ar trebui s` supun` aprob`rii nevoia lor financiar`, care
s` fie acoperit` din bugetul total al bisericii.

Fii plin de har atunci c@nd oamenii vor s` p`r`seasc` sau s` schimbe
lucrarea de slujire

{n unele biserici, ca s` po\i demisiona dintr-o lucrare trebuie fie s` mori, fie s`
p`r`se]ti biserica, sau s` fii gata s` tr`ie]ti cu un sentiment profund al vinei. Noi trebuie s`
[ng`duim oamenilor s` ia o perioad` de sabat sau s` schimbe o lucrare de slujire f`r` s` se
simt` vinova\i. C@teodat` oamenii devin nefolositori [ntr-o lucrare, sau pur ]i simplu au
nevoie de un nou ritm [n lucrare. Sau poate au pur ]i simplu nevoie de timp liber. Indiferent
de care este motivul, trebuie s` ai ni]te locuri preg`tite ca s` [i po\i redirec\iona pe ace]tia.
Noi niciodat` nu for\`m oamenii s` r`m@n` [ntr-o anumit` lucrare. Decizia de a lucra
[ntr-o anumit` lucrare nu este b`tut` [n cuie. Dac` cuiva nu-i place o anumit` lucrare, ei sunt
[ncuraja\i s` schimbe pentru alt` lucrare f`r` ru]ine sau st@njeneal`.
D`-le oamenilor libertatea s` experimenteze. Las`-i s` [ncerce diferite alternative de
locuri de slujire. A]a cum am spus mai devreme, noi credem c` experimentarea [n diferite
lucr`ri este metoda cea mai bun` de a-\i descoperi darurile. Cu toate c` de obicei cerem o
dedicare de un an [ntr-o lucrare, niciodat` nu for\`m lucrul acesta. Dac` oamenii realizeaz`
c` nu se potrivesc, noi nu-i facem s` se simt` vinova\i pentru c` []i dau demisia din acea
pozi\ie. Numind lucrul acesta experiment, [i putem [ncuraja s` [ncerce ]i altceva. {n fiecare
an, [n timpul “Lunii de lucrare laic`”, toat` lumea este [ncurajat` s` [ncerce o nou` lucrare,
dac` nu sunt mul\umi\i cu cea [n care slujesc [n mod curent.

Acord` credit oamenilor: Deleag` autoritate cu responsabilitate

Secretul motiv`rii oamenilor ca s` slujeasc` pe o perioad` mai lung` de timp este s` le

dai un sentiment al propriet`\ii asupra lucr`rii. Vreau s` repet lucrul acesta, c@t de mult
posibil, trebuie s` [ng`dui celor care conduc anumite lucr`ri s` ia propriile lor decizii f`r` s`
se intervin` din partea unui comitet conduc`tor sau al vreunui alt organ de conducere. De
exemplu, [ng`duie celor de la lucrarea cu copiii pre]colari s` decid` cum vor ar`ta camerele,
ce fel de leag`ne se vor folosi, c@te se vor folosi ]i sistemul folosit pentru primirea copiilor.

172
Cei care sunt direct implica\i [n aceast` lucrare vor lua decizii mult mai bune, dec@t un
comitet care [ncearc` s` controleze totul de la distan\`.
Oamenii r`spund la responsabilitate. Ei prosper` ]i se dezvolt` atunci c@nd le acorzi
[ncredere. Dar dac` [i tratezi ca pe ni]te bebelu]i incompeten\i, va trebui s` le schimbi
scutecele ]i s` [i hr`ne]ti tot restul vie\ii tale. Atunci c@nd acorzi autoritate cu
responsabilitate, vei fi uimit de creativitatea oamenilor t`i. Oamenii [ntotdeauna sunt at@t
de creativi c@t le [ng`duie structura s` fie. La Saddleback, fiec`rei lucr`ri de slujire laic` [i
este atribuit` o leg`tur` cu personalul angajat, dar at@t c@t e posibil noi nu st`m [n calea
lor.

Oamenii vor fi creativi [n m`sura [n care structura le va permite

lucrul acesta.
A]teapt`-te la ce este mai bun din partea oamenilor t`i ]i acord`-le credit [n lucrare.
Multor biserici le este team` de un foc s`lbatic, [nc@t []i cheltuiesc timpul sting@nd fiecare
foc mic, ce se ive]te, care va mai [nc`lzi pu\in biserica! Dac` e]ti pastor, las`-i pe al\ii s` fac`
unele gre]eli! Nu insista s` faci tu toate gre]elile. Po\i s` ob\ii maximum de la oameni,
d@ndu-le o provocare, libertatea de a controla ]i acord@ndu-le credit.
La [nceputul bisericii Saddleback, Kay ]i cu mine f`ceam practic toat` munca: Ajutam
la instalarea tuturor echipamentelor, tip`ream buletine informa\ionale, sp`lam toaletele,
f`ceam cafea, tip`ream ecusoane ]i a]a mai departe. Depozitam tot echipamentul nostru, -
leag`ne, sistemul audio ]i altele – [n garajul meu. {n fiecare duminic` diminea\a [nchiriam
un camion ca s` duc tot acest echipament la ]coala unde [nchiriam s`li. {n primul an
munceam deseori cincisprezece ore pe zi - ]i [mi pl`cea ce f`ceam.
Dar c@nd Saddleback era [n func\iune de c@\iva ani, am descoperit c` nu mai aveam
energie. Biserica crescuse la mai multe sute de oameni ]i eu [nc` [ncercam s` fiu [mplicat [n
fiecare aspect ]i detaliu al lucr`rii. M` epuizam at@t fizic c@t ]i emo\ional.
La un serviciu din timpul s`pt`m@nii am m`rturisit adun`rii c` eram epuizat ]i c` nu
mai puteam continua s` conduc biserica ]i s` fiu implicat [n lucrare [n acela]i timp. Am
continuat spun@nd c` Dumnezeu nu se a]tepta ca eu s` fac toat` lucrarea. Biblia este foarte
clar` [n aceea c` slujba pastorului este s` echipeze pe membri pentru lucrarea lor. Am spus
apoi, “A] vrea s` fac o [n\elegere cu voi. Dac` voi sunte\i de acord s` face\i lucrarea bisericii,
eu am s` m` asigur c` sunte\i bine hr`ni\i!” Oamenilor le-a pl`cut aceast` [n\elegere, ]i [n
seara aceea am semnat un leg`m@nt prin care, [ncep@nd din acea zi, biserica se angaja s`
fac` lucrarea ]i eu m` angajam s`-i hr`nesc ]i s`i conduc. Dup` ce am luat aceast` decizie,
Saddleback a cunoscut o cre]tere exploziv`.
Din prima zi la Saddleback, planul meu fusese [ntotdeauna ca s` nu fac eu lucrarea
de slujire. Ori de c@te ori porne]te o nou` biseric`, pastorul este cel care face toat` lucrarea
[n faza de [nceput. Dar \elul trebuie s` fie acela de a trece biserica de la dependen\` de
pastor la implicare [n lucrare, c@t mai cur@nd posibil. Pe m`sur` ce biserica noastr` cre]tea,
am predat responsabilit`\ile una dup` alta lucr`torilor laici ]i personalului angajat. Ast`zi, am
doar dou` responsabilit`\i principale: De a conduce ]i de a hr`ni - ]i chiar ]i aceste
responsabilit`\i sunt [mp`rt`]ite acum de [nc` al\i ]ase pastori. Echipa noastr` de pastori m`
ajut` s` conduc biserica ]i echipa noastr` de predicatori m` ajut` [n ceea ce prive]te
responsabilit`\ile de predicare. De ce? Pentru c` eu cred cu t`rie c` biserica nu este
spectacolul sus\inut de un singur superstar!
Noi am v`zut cu to\ii ce se [nt@mpl` c@nd o lucrare de marc` se dezvolt` [n jurul
unei singure persoane. Dac` acel om moare, se mut` sau are o c`dere moral`, lucrarea
colapseaz`. Dac` eu a] muri ast`zi, Saddleback ar continua s` creasc` pentru c` este
condus` de un scop, ]i nu de o persoanlitate. Am pierde probabil o mie dintre cei pe care-i
numesc eu “fani ai Evangheliei” – participan\i din mul\ime, c`rora le place s` m` aud`
vorbind. Dar chiar ]i cu aceast` diminuare ar r`m@ne mii de membri dedica\i [n biseric`.

Asigur` suportul necesar

173
 Nu te a]tepta ca oamenii s` reu]easc` f`r` suport. Orice lucrare laic` necesit` o
investi\ie.
Asigur` sprijin material. Lucr`rile laice de slujire au nevoie de acces la copiatoare,
h@rtie, diferite materiale ]i resurse, un telefon ]i cel mai probabil un loc de [nt@lnire. {ntr-
una din viitoarele noastre cl`diri pl`nuim s` avem o camer` mare [n care s` organiz`m
“incubatoarele noastre de lucrare” – mici regiuni private, pentru coordonatorii laici ai
lucr`rilor care s` fie echipate cu o mas`, telefon, computer ]i fax pentru lucr`rile respective.
Arhimede a zis, “Da\i-mi un loc unde s` pot sta ]i voi mi]ca toat` lumea.” Noi consider`m
lucr`torii laici la fel de importan\i ca slujitorii pl`ti\i. A asigura spa\iu comunic` oamenilor c`,
“Ceea ce face\i voi este important.”
Asigur` sprijin [n comunicare. Dezvolt` c`i prin care s` stai [n contact cu lucr`torii t`i
laici. Acelea]i instrumente, pe care le folosim s` st`m [n contact cu membrii no]tri
(Formulare de bun venit, Telefoane date acas`, Rapoarte ale pastorilor laici) sunt de
asemenea ]i aici.
Asigur` sprijin promo\ional. Este important s` faci ca lucr`rile bisericii s` fie vizibile
pentru [ntreaga biseric`. Exist` nenum`rate modalit`\i prin care po\i promova lucr`rile
bisericii tale. Iat` c@teva sugestii:
- Fiecare lucrare de slujire s`-]i organizeze un birou de informa\ii [n afara s`lii
principale din biseric` sau [n foaierul bisericii [n fiecare duminic`, astfel [nc@t
oamenii s` aib` o ocazie s` vad` ce este disponibil. Dac` spa\iul este o problem`,
prezint` prin rota\ie aceste lucr`ri de slujire.
- D` fiec`rui lucr`tor laic un ecuson astfel [nc@t ,membrii s` poat` vedea cine este
implicat ]i [n ce lucrare este implicat.
- Organizeaz` un eveniment special, ca un fel de t@rg al lucr`rilor de slujire. Cel
pu\in de dou` ori pe an, noi avem un astfel de t@rg al lucr`rilor de slujire, [n care
fiecare lucrare face reclam` la obiectul activit`\ii ei, programelor ]i evenimentelor
legate de lucrarea respectiv`.
- Tip`re]te o bro]ur` pentru fiecare lucrare ]i public` articole despre diferite lucr`ri
dac` ai o scrisoare de informare a bisericii.
- F` referire la diferitele lucr`ri de slujire [n mesajele tale. Folose]te m`rturii care
spun cum o anumit` lucrare a reu]it s` aib` un impact.

Asigur` spijin moral. Exprim` apreciere [n mod continuu, at@t public c@t ]i personal,
celor care slujesc [n biserica ta. Planific` evenimente speciale, ca spre exemplu seri de
protocol pentru a-\i exprima aprecierea sau c@teva zile [ntr-o excursie pentru cei din
conducere pentru a r`spl`ti grupul slujitorilor din biseric`. Prezint` un premiu lunar “Uciga]ul
uria]ului” pentru lucrarea care s-a confruntat cu cea mai grea problem` ]i a f`cut fa\`
[ncerc`rii.
De-a lungul acestui capitol am folosit [n mod repetat termenul “lucrare laic`” astfel
[nc@t cititorii s` nu se g@ndeasc` c` m` refer la personalul angajat. De fapt mie nu prea [mi
place termenul de “lucr`tor laic” pentru c` ar putea s` aib` o conota\ie care s` denote o
cet`\enie ]i competen\` de m@na a doua. Tu ai vrea ca un “doctor laic” s` te opereze sau un
“avocat laic” s` te apere [ntr-un proces?
{ntr-o biseric` biblic` nu exist` oameni laici; exist` doar slujitori. Aceast` idee referitor
la dou` categorii de cre]tini, clerici ]i laici, este crea\ia tradi\iei romano-catolice. {n ochii lui
Dumnezeu, nu exist` nici o diferen\` [ntre lucr`tori voluntari ]i slujitori pl`ti\i. Ar trebui s`-i
trat`m pe cei care slujesc f`r` plat` cu acela]i respect, cu care-i trat`m pe cei care sunt
pl`ti\i pentru slujirea lor.

Re[nnoie]te viziunea cu regularitate

{ntotdeauna s` ar`\i oamenilor viziunea pentru lucrare. Comunic` importan\a
lucr`rilor lor de slujire. C@nd recrutezi pentru lucrare, [ntotdeauna subliniaz` semnifica\ia
ve]nic` a slujirii [n numele lui Isus. Niciodat` s` nu folose]ti sentimentul vinov`\iei sau

174
presiune asupra oamenilor, ca s`-i motivezi pentru lucrare. Viziunea este cea care-i
motiveaz`; sentimentul vinov`\iei ]i impunerea for\at`, nu fac altceva dec@t s` descurajeze
oamenii. Ajut`-i pe oameni s` vad` c` nu este o alt` cauz` mai important` dec@t {mp`r`\ia
lui Dumnezeu.
V` aminti\i de principiul lui Neemia, despre care am vorbit [n capitolul 6? Acesta
spunea c` viziunea trebuie re[nnoit` la fiecare dou`zeci ]i ]ase de zile, ceea ce [nseamn`
cam o dat` pe lun`. De aceea [nt@lnirile noastre SALT pentru cei care lucreaz` efectiv, sunt
a]a de importante. Acesta este cadrul [n care lucr`rile de slujire au nevoie s` aud` viziunea ]
i unde valorile noastre s` fie [n mod continuu afirmate. Dac` m` simt bolnav, nu ezit s`
renun\ la predicare pentru adunarea de 10.000, [ns` ar trebui s` fiu pe moarte ca s` nu fiu la
[nt@lnirile SALT, pentru c` aici am ocazia s` accentuez din nou privilegiul meu de a-l sluji pe
Cristos.

Principiul lui Neemia: Viziunea trebuie re[nnoit` la fiecare dou`zeci

]i ]ase de zile.

Le-am spus deseori membrilor adun`rii noastre, imagina\i-v` c` muri\i ]i c` cincizeci

de ani de acum [ncolo vine cineva la voi [n cer ]i v` spune, “Vreau s` v` mul\umesc.” Voi
r`spunde\i, “{mi pare r`u, dar nu cred c` v` cunosc.” Apoi ei explic`: “A\i fost un slujitor laic
la Saddleback. Dv. a\i slujit ]i v-a\i sacrificat ]i a\i construit biserica, care m-a adus pe mine
la Domnul. Sunt acum [n ceruri, datorit` dv.” Crezi c` se merit` s` depui efort ca s` auzi
aceste cuvinte.?”
Dac` a] cunoa]te o cale mai important` de a-mi investi via\a dec@t slujindu-L pe
Cristos, a] face-o. Nu este nimic altceva mai important. A]a c` nu-mi cer scuze c@nd le zic
oamenilor c` cel mai important lucru pe care-l pot face cu vie\ile lor, este s` se al`ture
bisericii noastre, s` se implice [ntr-o lucrare ]i s`-L slujeasc` pe Cristos, slujindu-I pe al\ii.
Rezultatul slujirii lor pentru Cristos va [ntrece cu mult ]i va d`inui pe vecie, [n compara\ie cu
cariera lor, hobby-ul lor sau orice altceva vor face.
Secretul cel mai bine p`strat al bisericii este acela c` oamenii sunt doritori s`
contribuie cu vie\ile lor. Noi suntem f`cu\i pentru lucrare! Biserica care [n\elege acest aspect
]i face posibil ca fiecare membru s`-]i exprime personalitatea sa [n lucrare, va experimenta
o vitalitate, s`n`tate ]i cre]tere deosebite. Gigantul care doarme va fi trezit ]i va fi de
neoprit.

CAPITOLUL XX
Scopul lui Dumnezeu pentru biserica ta

“A Lui s` fie slava [n Biseric` ]i [n Hristos Isus, din neam [n neam, [n vecii vecilor!
Amin”
(Efeseni 3:21)
“}i David, dup` ce a slujit celor din vremea lui, dup` planul lui Dumnezeu, a murit…”
(Fapte 13:36)

Unul din hobby-urile mele este gr`din`ritul. Cred c` un motiv pentru care [mi place
lucrul acesta a]a de mult este faptul c` se potrive]te foarte bine personalit`\ii mele: [mi
place s` v`d cum cresc plantele. {ntotdeauna am fost fascinat de modurile diferite [n care

175
se dezvolt` plantele. Nu exist` dou` plante care s` creasc` [n acela]i fel, cu aceea]i vitez`
sau la aceea]i m`rime. Cre]terea fiec`rei plante este unic`. Acela]i lucru este adev`rat
despre biserici. Nu exist` dou` biserici care s` creasc` la fel. Dumnezeu dore]te ca biserica
ta s` fie unic`.
Din toate formulele de cre]tere, pe care le-am observat ca ]i gr`dinar, cre]terea
copacului de bambus chinezesc m-a fascinat cel mai mult. Planteaz` un mugure de bambus
[n p`m@nt ]i timp de patru sau cinci ani(c@teodat` chiar ]i mai mult) nimic nu se [nt@mpl`!
Uzi ]i fertilizezi, uzi ]i fertilizezi – dar nu vezi nici o dovad` vizibil` c` se [nt@mpl` ceva.
Nimic! {ns` [n al cincilea an, lucrurile iau o [ntors`tur` dramatic`. {ntr-o perioad` de ]ase
s`pt`m@ni copacul de bambus chinezesc cre]te la o [n`l\ime de aproape treizeci de metri! O
Encicolpedie interna\ional` consemneaz` c` o singur` plant` de bambus poat cre]te un
metru [n numai dou`zeci ]i patru de ore. Pare incredibil, c` o plant` care st` [n amor\eal` ani
buni, poate cre]te deodat` ]i exploziv, [ns` lucrul acesta se petrece tot timpul cu copacii de
bambus.
La [ncheierea acestei c`r\i vreau s` v` dau un ultim sfat: Nu v` [ngrijora\i de cre]terea
bisericii voastre. Axa\i-v` pe implinirea scopurilor bisericii voastre. Nu [nceta\i s` uda\i, s`
fertiliza\i, s` cultiva\i, s` plivi\i ]i s` cur`\a\i. Dumnezeu va cre]te biserica la dimensiunea, pe
care El o dore]te, cu viteza care este cea mai bun` pentru situa\ia ta.
Dumnezeu s-ar putea s` [ng`duie s` lucrezi mul\i ani cu rezultate vizibile foarte mici.
Nu te descuraja! Sub ceea ce se vede [n afar` se petrec lucruri, pe care tu nu le po\i vedea.
R`d`cinile cresc [n ad@ncime ]i [n afar`, preg`tind ceea ce este [n viitor. Chiar ]i atunci
c@nd poate c` nu vezi [n\elepciunea a ceea ce face Dumnezeu, trebuie s` te [ncrezi [n El.
{nva\` s` tr`ie]ti cu siguran\a c` El ]tie ce face.

Nu te [ngrijora de cre]terea bisericii tale. Axeaz`-te pe scopurile

bisericii acesteia.

Nu uita Proverbe 19:21 “Omul face multe planuri [n inima lui, dar hot`r@rea
Domnului, aceea se [mpline]te.” Dac` zide]ti o lucrare pe scopul ve]nic al lui Dumnezeu, nu
po\i falimenta, pentru c` hot`r@rea Domnului se va [mplini. Continu` sa faci ceea ce ]tii c`
este bine, chiar ]i atunci c@nd te sim\i descurajat. “S` nu obosim [n facerea binelui; c`ci la
vremea potrivit`, vom secera, dac` nu vom c`dea de oboseal`”(Galateni 6:9). La fel ca ]i cu
un copac de bambus, c@nd vine vremea potrivit` Dumnezeu poate schimba lucrurile peste
noapte. Ceea ce este cel mai important, este ca tu s` r`m@i credincios scopurilor Sale.

S` fii o persoan` condus` de un scop

Bisericile conduse de scop sunt biserici conduse de lideri care au scopuri bine
definite. Fapte 13:36, unul din versetele mele preferate, ne spune c` David avea un scop
precis: “}i David, dup` ce a slujit celor din vremea lui, dup` planul lui Dumnezeu, a murit…”.
Nu pot s` m` g@ndesc la un epitaf mai bun. Imagineaz`-\i c` ai aceste cuvinte inscrip\ionate
pe morm@ntul t`u. “El a slujit scopurilor lui Dumnezeu [n genera\ia sa.” Rug`ciunea mea
este ca Dumnezeu s` poat` spune lucrul acesta despre mine c@nd voi muri. }i motiva\ia
mea [n scrierea acestei c`r\i este ca Dumnezeu s` poat` spune acela]i lucru ]i despre tine
c@nd vei muri. Secretul lucr`rii eficiente este s` [mpline]ti ambele p`r\i ale acestei afirma\ii.

El a slujit scopurilor lui Dumnezeu

Punctul principal al acestei c`r\i a fost s` definesc scopurile lui Dumnezeu pentru
biseric` ]i s` identific implica\iile practice ale acestor scopuri. Scopurile lui Dumnezeu pentru
biseric`, sunt de asemenea scopurile lui pentru fiecare cre]tin. Ca ]i urma]i ai lui Cristos, noi
trebuie s` ne investim vie\ile [n [nchinare, lucrare, evanghelizare, uceniciazare ]i p`rt`]ie.
Av@nd biserica putem face lucrurile acestea [mpreun`; nu suntem singuri.
Sper c` a\i putut sim\i pasiunea mea pentru biseric` citind aceste pagini. Iubesc
biserica din toat` inima. Este conceptul cel mai inteligent creat vreodat`. Dac` inten\ion`m

176
s` fim ca ]i Isus, trebuie s` iubim biserica, a]a cum o iube]te el ]i trebuie s`-i [nv`\`m ]i pe
al\ii s` iubeasc` biserica, de asemenea. “Cristos a iubit biserica ]i s-a dat pe Sine pentru
ea…c`ci nimeni nu ]i-a ur@t vreodat` trupul lui, ci [l hr`ne]te, [l [ngrije]te cu drag, ca ]i
Cristos biserica, pentru c` noi suntem m`dulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui ]i os
din oasele Lui.” (Efeseni 5:25, 29-30). Prea mul\i cre]tini folosesc biserica, dar nu o iubesc.

Prea mul\i cre]tini folosesc biserica, dar

nu o iubesc.

Dup` posibilit`\ile mele de discernere ale voii lui Dumnezeu, am doar dou` aspira\ii
pentru lucrarea mea: s` fiu pastorul unei biserici locale toat` via\a mea ]i s` [ncurajez al\i
pastori. P`storirea unei adun`ri de credincio]i, urma]i ai lui Cristos, este cea mai mare
responsabilitate, cel mai m`re\ privilegiu ]i cea mai important` onoare, pe care mi-o pot
imagina. Am afirmat deja c` dac` a] fi cunoscut o modalitate mai [n\eleapt` de a-mi investi
via\a a] fi ales-o, pentru c` nu inten\ionez s`-mi irosesc via\a. Sarcina de a-i aduce pe
oameni la Crisots ]i [n familia Lui, cresc@ndu-i [n ucenici maturi, [mputernicindu-i ]i
echip@ndu-i pentru o lucrare de slujire personal` ]i trimi\@ndu-i [n lume, ca s`-]i
[mplineasc` misiunea vie\ii lor, este scopul cel mai mare pe p`m@nt. Nu am nici o [ndoial`
c` se merit` s` tr`ie]ti ]i s` mori pentru aceasta.

{n genera\ia sa

Cea de-a doua parte a epitafului lui David este la fel de important` ca ]i prima. El a
slujit scopului lui Dumnezeu “[n propria lui genera\ie.” De fapt noi nu-i putem sluji lui
Dumnezeu dec@t [n propria noastr` genera\ie. Lucrarea trebuie s` fie f`cut` [ntotdeauna [n
contextul genera\iei ]i culturii [n care tr`im. Noi trebuie s` slujim oamenilor [n contextul
culturii, a]a cum este ea de fapt – nu [ntr-o form` veche, pe care am idealizat-o [n min\ile
noastre. Putem beneficia de [n\elepciunea ]i experien\ele marilor lideri cre]tini, care au tr`it
[naintea noastr`, dar nu putem s` predic`m ]i s` slujim a]a cum au f`cut-o ei, pentru c` noi
nu avem aceea]i cultur`.
Lucrarea lui David a fost at@t relevant` c@t ]i la momentul potrivit. El a slujit scopului
lui Dumnezeu (care este ve]nic ]i neschimb`tor) [n genera\ia sa (care era temporar` ]i
schimb`toare). El a slujit ve]niciei [ntr-un mod adecvat. El era at@t tradi\ional c@t ]i
contemporan, biblic ]i relevant.
Obiectivul noastru de c@nd am [nceput Saddleback a fost s` fim contemporani f`r` s`
compromitem adev`rul. Cu fiecare nou` genera\ie, regulile se schimb` pu\in. Dac` facem
[ntotdeauna ce am f`cut dintotdeauna, vom fi [ntotdeauna unde am fost mereu. Trecutul
este [n urma noastr`. Noi putem doar s` tr`im ast`zi ]i s` ne preg`tim pentru m@ine. Noi
trebuie s` tr`im [n conformitate cu cuvintele poeziei lui Lowell Mason, pe care Charles
Wesley le-a pus pe note, acum mai bine de o sut` de ani:

O responsabilitate am, un Dumnezeu pe care s`-L sl`vesc,

Un suflet etern s`-l salvez, ]i s`-l trimit [n rai,
Slujind acestei vremi, chemarea s`-mi [mplinesc
O fie ca toate puterile mele s` se implice, ca s` fac voia St`p@nului meu!

M`surarea succesului

Cum m`sori succesul [ntr-o lucrare? O defini\ie de succes a evangheliz`rii spune ceva
de genul acesta: “{mp`rt`]ind Evanghelia [n puterea Duhului Sf@nt ]i l`s@nd rezultatele pe
seama lui Dumnezeu.” A] vrea s` adaptez aceast` defini\ie ]i s` ofer o defini\ie a lucr`rii de
slujire de succes: Lucrarea de slujire de succes este “construirea bisericii pe scopurile lui
Dumnezeu [n puterea Duhului Sf@nt ]i a]tept@nd rezultate din partea lui Dumnezeu.”

177
 Nu ]tiu cum se vor scrie paginile finale ale istoriei Bisericii Saddleback, dar sunt
convins de asta: “c` cel care a [nceput o lucrare bun` [n noi, o va ispr`vi p@n` [n ziua lui
Isus Hristos.” (Filipeni 1:6). Dumnezeu duce la bun sf@r]it tot ce [ncepe. El este Alfa ]i
Omega, [nceputul ]i sf@r]itul. El va continua s`-]i [mplineasc` scopurile sale la Saddleback ]i
[n orice alt` biseric` care este condus` de un scop.
Isus a zis, “|i se va face dup` credin\a ta” (Matei 9:29). Eu numesc acesta, “factorul
credin\ei.” Sunt mul\i factori care influen\eaz` slujirea ta, asupra c`rora tu nu ai nici un
control: mediul din care provii, na\ionalitatea, v@rsta, talentele. Acestea toate au fost
determinate de suveranitatea lui Dumnezeu. Dar exist` un factor important asupra c`ruia tu
ai control: c@t de mult alegi s` crezi [n Dumnezeu!
Pe m`sur` ce am studiat biserici [nfloritoare de-a lungul anilor, am descoperit un
numitor comun, extraordinar, [n fiecare biseric` care cre]te, [ndiferent de confesiune sau
localizare: conducere care nu se teme s` cread` [n Dumnezeu. Bisericile [nfloritoare sunt
conduse de lideri care se a]teapt` ca bisericile lor s` creasc`. Ei sunt oameni ai credin\ei,
care cred [n promisiunile lui Dumnezeu, chiar ]i [n vremuri de descurajare. Acesta este
secretul a ceea ce s-a [nt@mplat la Biserica Saddleback. Noi am crezut [n Dumnezeu pentru
minuni mari ]i ne-am a]teptat ca El s` ne foloseasc` - prin har prin credin\`. Aceasta este
alegerea noastr`. Este ]i alegerea ta de asemenea.
C@teodat` situa\ia unei biserici poate p`rea f`r` n`dejde dintr-un punct de vedere
omenesc. Dar sunt ferm convins, a]a cum a dovedit experien\a lui Ezechiel (Ezechiel 37), c`
indiferent de c@t de uscate par a fi oasele, Dumnezeu poate s` le [nsufle\easc` din nou.
Orice biseric` poate s` devin` vie, dac` [ng`duim Duhului s` ne umple cu un nou sentiment
al scopului s`u. La asta se refer` o biseric` condus` de scop.
N`dejdea mea este ca aceast` carte s`-\i [nt`reasc` credin\a, s`-\i l`rgeasc` viziunea ]i
s`-\i fi ad@ncit dragostea pentru Cristos ]i biserica Sa. Sper c` o vei [mp`rt`]i cu cei c`rora le
pas` de adunarea ta. Accept` provocarea de a deveni o biseric` condus` de scop! Cele mai
mari biserici din istorie nu s-au construit [nc`. E]ti tu disponibil pentru aceast` lucrare? M`
rog ca Dumnezeu s` te foloseasc` pentru [mplinirea scopurilor Sale [n genera\ia ta. Nu este
un \el mai [nalt pentru care s` fie folosit` via\a ta.

178