2013

Dezvoltarea energiei
eoliene în Dobrogea

Întocmit de: Drugă Mariana

Danube Casework Officer
Societatea Ornitologică Română
BirdLife România

1
 DEZVOLTAREA ENERGIEI EOLIENE ÎN DORBROGEA

Cuprins

1. Consideraţii generale privind energia eoliană

2. Date privind dezvoltarea energiei eoliene în regiunea Dobrogei
3. Dobrogea și biodiversitatea sa
4. Considerații generale asupra tipruilor de impact al parcurilor
eoliene asupra păsărilor. Specii de păsări considerate a fi
vulnerabile la construcția parcurilor eoliene
5. Lista de surse bibliografice recomandate pentru evaluatorii de
mediu
 DEZVOLTAREA ENERGIEI EOLIENE ÎN DORBROGEA

1. Consideraţii generale privind energia eoliană

Una dintre provocările majore pentru Uniunea Europeană se referă la modul în care se
va putea asigura securitatea energetică cu energie competitivă și „curată”, ținând cont
de limitarea schimbărilor climatice, escaladarea cererii globale de energie și de viitorul
nesigur al accesului la resursele energetice. Uniunea Europeană a elaborat o politică
energetică ambițioasă, care acoperă toate sursele de energie, de la combustibili fosili
(țiței, gaz și cărbune) până la energia nucleară și cea regenerabilă (solară, eoliană,
geotermală, hidroelectrică etc.), în încercarea de a declanșa o nouă revoluție industrială,
care să ducă la o economie cu consum redus de energie și la limitarea schimbărilor
climatice, asigurând că energia pe care o consumăm va fi mai curată, mai sigură, mai
competitivă și durabilă.
Directivele Uniunii Europene care vizează combaterea modificărilor climatice și
promovarea utilizării surselor regenerabile de energie au ca ținte reducerea cu 20% față
de 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea cu 20% energiei din surse de
energie regenerabilă (SRE) din totalul de consum energetic al UE, precum și o țintă de
10% biocarburanți în consumul de energie pentru transporturi.
Autoritățile române au stabilit o țintă și mai ambițioasă în ceea ce privește producerea
energiei din surse regenerabile, astfel încât ponderea energiei electrice produse din
aceste surse din totalul consumului brut de energiei electrică să fie 33% în anul 2010,
35% în anul 2015 și 38% în anul 2020.
 2. Date privind dezvoltarea energiei eoliene în regiunea Dobrogei

Conform Planului Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile

(PNAER) până în anul 2020 aproximativ 12.589 MW energie ar trebui să provină din
energie regenerabilă, din care 4000 MW din energie eoliană.
Astfel, ca urmare a oportunităților deschise de către legislația națională în vigoare și în
special de sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile
insitituit prin Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările și completările ulterioare,
până în prezent au fost semnate 314 contracte de racordare a CEE la rețeua electrică de
către operatorii de distribuție a energiei electrice (Transelectrica, Enel Dobrogea, EON
Moldova etc) cu o putere instalată de 15.759.09 MW. Din numărul total de contracte
semnate 91 sunt pentru județul Tulcea iar 101 contracte pentru județul Constanța.
În ceea ce privește avizele tehnice de racordare la rețeaua electrică, până în prezent s-au
emis 107 avize la nivel național de către diferiți operatori de distribuție a energiei
electrice, cu o putere totală instalată de 4958,98 MW. Din acestea 1869,67 MW putere
instalată sunt pentru Dobrogea (Tulcea – 466,03 MW și Constanta 1403,64 MW) 1.

Tabel nr. 1. Situația proiectelor centralelor eoliene electrice (2013)1

Total MW RET RED(MW) Tulcea Constanta

(MW) (MW) (MW)
Cu avize tehnice 6850,978 5757,9 1093,078 466,03 1403,64
de racordare
Cu contracte de 15731,624 10520,35 52110,274 - -
racordare
Total general 22582,602 16278,25 6304,352 - -

Analiza de dezvoltarea a Rețelei Electrice de Transport (RET) pe orizontul de zece ani

au avut în vedere în scenariul de bază următarele ipoteze privind volumul de putere
instalat în centrale electrice eoliene2:
- La etapa 2014: Pinst = 2500 MW
- La etapa 2019: Pinsr = 3500 MW
Asftel în prezent energia regenerabilă produsă de către parcurile eoliene din Romania
ajungea la 2095,254 MW3.
Majoritatea energiei eoliene este planificată să provină de la parcurile eoliene din
Dorbogea.
1
http://www.transelectrica.ro/1Despre/avizecontracte.php
2 http://www.transelectrica.ro/PDF/Planul%20de%20Perspectiva%20al%20RET%202010-2014-2019%2013dec.pdf
3 http://www.transelectrica.ro/PDF/Piata/CertificateVerzi/Emise_lunar_2012.pdf
Harta RET și a centralelor electrice eoliene la 27.03.20132 (conform Transelectrica)
În ceea ce privește dezvoltarea parcurilor eoliene în Dobrogea este evident din tabelele
nr. 2 și 3, graficele 1-4 precum și hărțile nr. 1-6 că această dezvoltare are loc la o scară
mare și se desfășoară foarte repede.

Tabel nr. 2. Evoluția dezvoltării parcurilor eoliene în Dobrogea în perioada 2010 -

20124
Anul 2010 2011 2012 20135
Proiecte parcuri eoliene 149 306 377 380
Nr. turbine 2349 4996 5635 5713

Grafic nr. 1. Evoluția dezvotării energiei eoliene (nr. parcuri eoliene) în Dobrogea în
perioada 2010 - 2013

Tabel. nr. 3. Situația generală a dezvoltării parcurilor eoliene în județele Tulcea și

Constanța (date actualizate până în luna februarie 2013)
Tulcea Constanța TOTAL
Nr. proiecte 174 206 380
Număr turbine 2137 3576 5713
MW 5769 8529 14298

4 Datele din tabele nr. 4 și nr. 5 sunt conforme datelor solicitate de la agențiile județe pentru portecția
mediului sau dispobile pe site-urile web ale acestora.
5 Date actualizate până la 28 februarie 2013, confrom datelor solicitate de la agențiile județe pentru

portecția mediului și a informațiilor disponibile pe site-urile web ale acestora.

Grafic nr. 2. Parcuri eoliene în județele Tulcea și Constanța

Grafic nr. 3. Dezvoltarea energiei eoliene în județul Tulcea

Grafic nr. 4. Dezvoltarea energiei eoliene în județul Constanța

În ceea ce privește dezvoltarea parcurilor eoliene în siturile Natura 2000 din Dobrogea,
respectiv județul Tulcea și Constanța s-a constatat o dezvoltarea mai accentuată a
acestora în județul Tulcea, unde un număr de 882 de turbine eoliene (dintr-un total de
5713 turbine) sunt amplasate/propuse a fi amplasate în siturile Natura 2000. Dintre
acestea 514 turbine sunt situate/propuse a fi situate în Ariile Speciale de Protecție
Avifaunistică (SPA-uri), iar 308 în Siturile de Importanță Comunitară (SCI-uri). Dintre
turbinele situate în SPA-uri și SCI-uri un număr de 60 de turbine se suprapun ca urmare
a faptului că majoritatea SPA-urilor și SCI-urilor din județul Tulcea se suprapun.
Numărul mai ridicat de turbine eoliene situate/propuse a fi situate în siturile Natura
2000 în județul Tulcea de datoreazeă și ca urmare a faptului că aproximativ 85% din
suprafața totală a județului este desemnat ca sit Natura 2000.
În județul Constanța, un număr de 232 turbine eoliene sunt amplasate/propuse a fi
amplasate în siturile Natura 2000, dintre care 208 în SPA-uri și doar 24 în SCI-uri.
În tabelul nr. 4, graficele 5 – 9 și hărțile 7 și 8 sunt prezentate date privind dezvoltarea
energiei eoliene în județele Tulcea și Constanța.

Tabel nr. 4. Parcuri eoliene în situri Natura 2000

Tulce Constan TOTA
Număr turbine 2137
a 3576
ța 5713
L
Numărul total de turbine în siturile 574 313 887
Natura
Număr turbine eoliene în 2000
SPA 514 308 882
Număr turbine eoliene în SCI 208 24 232
Grafic nr. 5. Turbine eoliene în siturile Natura 2000 din Dobrogea

Grafic nr. 6 Turbine eoliene în siturile Natura 2000 în Dobrogea (date comparative
județul Tulcea și Constanța)
Grafic nr. 7. Turbine eoliene în siturile Natura 2000 din județul Tulcea

Grafic nr. 8. Turbine eoliene în siturile Natura 2000 din județul Constanța
Date privind parcurile eoliene dezvoltate/sau în curs de dezvoltare în Dobrogea,
respectiv Tulcea și Constanța sunt prezentate în anexele I – VI ale acestui raport.

Conform afirmațiilor autorităților române, rețeau electrică din Dobrogea nu are capacitatea de a
susține o astfel de putere instalată.
Cu toate acestea, pentru regiunea Dobrogei în următorii ani sunt planificate (sau au fost
realizate) o serie de proiecte care să susțină dezvoltarea energiei eoliene la o scară cât mai largă:
Etapa 2014:
- Stație nouă de 400 kV Tariverde cu intrare-ieșire în LEA 400kV Constanța Nord-
Tulcea Vest pentru evacuarea producției din CEE (finalizată 2010);
- Stație nouă 400 kV Rahmanu racordare intrare-ieșire în LEA 400 kV Isaccea –
Dobrogea pentru evacuarea producției de CEE;
- Racordare în schema de intrare-ieșire în stația 400kV Medgidia a LEA 400 kV
Isaccea–Dobrogea, pentru asigurarea criteriului N-1 CEE racordare în stația 400 kV
Rahmanu.

Etapa 2019:
- Stație nouă 400 kV Stupina racordată intrare-ieșire în LEA 400kV Isaccea–Varna
pentru evacuarea producției din CEE;
- Racordare în schema intrare-ieșire în stația 400kV Medgidia pe LEA 400 KV Isaccea–
Vrana pentru asigurarea criteriului N-1 CEE racordare în stația 400kV Stupina;
- LEA 400kV Smârdan – Gultinaș;
- LEA 400kV Cernavodă – Stâlpu;
- LEA 400kV Medgidia S – Constanța N.
Harta nr. 1. Parcuri eoliene în Dobrogea (județul Tulcea și Constanța) (în procedura
EIA/SEA, cu acord de mediu/aviz de mediu)
Harta nr. 2. Parcuri eoliene în județul Tulcea (în procedura EIA/SEA, cu acord de mediu/aviz de mediu)
Harta nr. 3. Parcuri eoliene cu autorizație de mediu în județul Tulcea (parcuri funcțioanale)
Harta nr. 4. Parcuri eoliene în județul Constanța (în procedura EIA/SEA, cu acord
de mediu/aviz de mediu)

15
Harta nr. 5. Parcuri eoliene cu autorizație de mediu în județul Constanța (parcuri
funcțioanale)
Harta nr. 6. Parcuri eoliene cu autorizație de mediu în Dobrogea (județul Tulcea și
Constanța (parcuri funcțioanale)
Harta nr. 7. Suprapunerea turbinelor eoliene cu SPA-urile în Dobrogea
Harta nr. 8. Suprapunerea turbinelor eoliene cu SCI-urile în Dobrogea
Având în vedere nivelul de dezvoltare al energiei eoliene în regiunea Dobrogei considerăm
necesară o prezentare sumară a importanței acestei regiuni din punct de vedere al
biodiversității, precum și câteva date privind impactul parcurilor eoliene asupra păsărilor.

3. Dobrogea și biodiversitatea sa

Regiunea Dobrogei face parte din Peninsula Balcanică, fiind o regiune biogeografică unică.
Este limitată de fluviul Dunării, de Delta Dunării și Marea Neagră. Conține 2 bioregiuni:
pontică și stepică (prezente și în Dobrogea bulgărească), unice în spațiul Uniunii Europene.
Dobrogea și Delta Dunării sunt unice în România și Europa datorită:
- Este cea mai întinsă suprafață de arii protejate (472253,5 ha) și de situri Natura 2000
din țară și una din cele mai extinse din Uniunea Europeană, reprezentate prin regiunile
stepică și pontică.
- Singura regiune din Uniunea Europeană cu suprafețe întinse și reprezentative de stepe
ponto-sarmatice (habitat prioritar conform Anexei I, Directiva Habitate). Cel puțin
două habitate sunt prioritare, conform Directivei Habitate: 62CO* stepe ponto-
sarmatice și 40CO* tufărișuri de foioase ponto-sarmatice. Suprafața totală a acestora
este de aproximativ 28000 ha (Petrescu M, 2007). Cu toate acestea, suprafața și calitatea
habitatelor respective este în descreștere ca urmare a defrișărilor, carierilor,
suprapășunatului, construcțiilor etc.
- O diversitate ridicată de specii de plante 1911 (Dihoru, Doniță 1970), din care 420 sunt
amenințate la nivel național, ce includ 14 taxoni din lista roșie europeană, respectiv 4
specii endemice pentru Dobrogea și Delta Dunării.
- Este o zonă importantă pentru migrația păsărilor, Dobrogea și Delta Dunării fiind
situate pe calea de migrație Via Pontica, a doua cea mai largă rută de migrație din
Europa; numeroase specii de păsări listate în anexa I a Directivei Păsări, precum și
multe alte specii amenințate migrează prin acest coridor, uneori în număr foarte mare.
Studiile asupra speciilor de păsări care folosesc curenții de aer pentru a zbura
(Pelecaniformes, Ciconiiformes, Falconiformes, Gruiformes, Apodiformes, multe dintre ele
cuprinzând specii amenințate) ne indică faptul că în lunile august, septembrie și
octombrie pe calea de migrație Via Pontica (Bulgaria și România) pot fi observate mai
mult de 350.000 de berze (Ciconia ciconia), ceea ce reprezintă 52% din populația globală;
mai mult de 30.000 exemplare de pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), ceea ce
reprezintă întreaga populație europeană; până la 4.570 exemplare berze negre (Ciconia
nigra); până la 30.662 exemplare de șorecari comuni (Buteo buteo); până la 23.000
exemplare de viespari (Pernis apivorus); până la 25.796 exemplare de acvilă țipătoare
mică (Aquila pomarina) ceea ce reprezintă 50% din populația globală. În afara de
speciile menționate mai sus, calea de migrație Via Pontica este folostită de un număr
semnificativ de indivizi a unor specii preclitate – pelicanul creț (Pelecanus crispus),
acvila țipătoare mare (Aquila clanga), acvila de câmp (Aquila heliaca), eretele alb (Circus
macrourus), șoimul dunărean (Falco cherrug) etc.
- Este o zonă importantă pentru unele păsări cuibăritoare, multe dintre ele făcând parte
din Anexa I, a Directivei Păsări. De exemplu, zona este de o importanță internațională
pentru specii precum pelicanul creț (Pelecanus crispus), pelicanul comun (Pelecanus
onocrotalus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). Alte specii importante cuibăritoare
 sunt viesparul (Accipiter brevipens), șerparul (Circaetus gallicus), acvila mică (Hieraaetus
pennatus), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), pietrar negru (Oenanthe pleschanka)
etc.
- Este una dintre cele mai importante arii de iernare pentru gâsca cu gât roșu (Branta
ruficollis), specie periclitată la nivel mondial.
- Până în prezent au fost identificate cel puțin 25 specii de chiroptere (dintre
Rhinolophidae: Rh. ferrumequinum, Rh. hipposideros, Rh. Mehelyi iar dintre Vespetilionidae:
Nyctalus noctula, N. leisleri, Pipistrelus nathusii, P. pipistrellus, P. pygmaeus, P. kuhli,
Plecotus auritus, P. austriacus, Eptesicus serotinus, Hypsugo savi, Vespetilio mutinus,
Miniopterus schreibersi, Myotis bechsteinii, M. aurascens, M. myotis, M. oxygnathus, M.
capaccinii, M. daubentonii, M. emarginatus, M. mystacinus, M. nattereri, M. brandtii). Un
rapid și continuu declin al speciilor de chiroptere a fost raportat în ultimii 40 ani.
Coloniile de creștere a unor specii precum M. blythii, R. ferrumequinum, R. mehelyi și M.
schreibersii menționate în anii 70, aproape că au dispărut în ziua de astăzi, numărul lor
reducându-se cu mai mult de 95 % (Nagy et al., 2005).
- În Platoul Dobrogei pot fi observate până la 17 specii de reptile. Din speciile listate în
Anexa II din Directiva Habitate pot fi observate: Elaphe quatuorlineata, Testudo greaca,
Vipera ursinii, Emys orbicularis (toate acestea fiind incluse și în Anexa IV din Directiva
Habitate).
- În zona Dobrogei, de asemenea, sunt prezente o serie de alte specii de mamifere de pe
Anexa II din Directiva Habitate (făcând parte în același timp și din Anexa IV):
Mesocricetus newtoni, Spermophilus citellus, Mustela eversmannii, Sicista subtilis, Vormela
peregusna.

În Dobrogea se întâlnește cea mai întinsă suprafață de arii protejate și de situri Natura 2000
din țară (peste 65 % din suprafața teritoriului), representative pentru bioregiunile stepică și
pontică din Uniunea Europeană.
În total sunt 25 de SPA-uri (Arii de Protecție Specială Avifaunistică) – tabelul nr. 5, 21 SCI-
uri (Situri de Importanță Comunitară) – tabelul nr. 6, 10 arii naturale protejate desemnate
prin Legea nr. 5/2000 și 24 de arii naturale protejate desemnate prin HG nr. 2151/2004 –
tabelul nr. 7. Acestea se suprapun în cea mai mare parte.

Tabel nr. 5. Lista SPA-urilor din județele Constanța și Tulcea

Cod Denumire SPA Suprafață Nr. specii păsări Nr. specii cu

SPA (ha) Anexa I, Directiva migrație regulată
Păsări nemenționate în
anexa I, DP
0001 Aliman-Adamclisi 19.468 33 28
0002 Allah Bair – Capidava 11.645 43 37
0007 Balta Vederoasa 2.144 35 69
0008 Băneasa-Canaraua Fetii 6.096 34 44
0009 Beștepe Mahmudia 3.663 30 32
0017 Canaralele de la Hârșova 7.406 39 32
0019 Cheile Dobrogei 10.929 42 21
0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe 512.820 89 131
0032 Deniz Tepe 1.900 25 16
 0036 Dumbrăveni 2.056 22 64
0039 Dunăre – Ostroave 16.224 39 10
0040 Dunărea Veche- Brațul Măcin 18.759 58 3
0052 Lacul Beibugeac 470 36 49
0053 Lacul Bugeac 1.392 40 54
0054 Lacul Dunăreni 1.261 35 65
0056 Lacul Oltina 3.303 37 71
0057 Lacul Siutghiol 1.849 28 33
0060 Lacul Tașaul-Corbu 2.701 34 23
0061 Lacul Techirghiol 2.939 37 45
0066 Limanu-Herghelia 874 39 47
0073 Măcin-Neculițel 67.361 56 22
0076 Marea Neagră 140.143 18 19
0091 Pădurea Babadag 58.473 36 26
0094 Pădurea Hagieni 1.374 48 73
0100 Stepa Casimcea 22.226 30 25
0101 Stepa Saraiu-Horia 4.186 29 28

Tabel nr. 6. Lista SCI-urilor din județul Constanța și Tulcea

Cod Denumire SCI Suprafața Tipiri de Nr. specii Mamifere Amfibieni Pești de Nevertebrate
SCI (ha) habitate plante de de interes și reptile interes de interes
prezente în sit interes comunitar de interes comunitar comunitar
comunitar comunitar
0012 Brațul Măcin 10.235 8 (1 prioritar) 1 2 4 11 _
0060 Dealurile 1.433 3 (2 prioritare) 1 2 1 _ _
Agighiolului
0022 Canaralele 25.943 15 (3 2 1 4 15 1
Dunării prioritare)
0053 Dealul Allah 194 1 (1 prioritar) 3 _ _ _ _
Bair
0065 Delta Dunării 454.037 29 (7 5 5 5 15 11
prioritare)
0067 Deniz Tepe 414 2 (2 prioritare) 1 1 1 _ _
0071 Dumbrăveni- 17.971 8(3 prioritare) 4 5 6 6 5
Valea Urluia-
Lacul
Vederoasa
0172 Pădurea și 13.631 7 (3 prioritare) 2 8 4 5 9
Valea
Conaraua Fetii
-Iortmac
0073 Dunele marine 11 1 (1 prioritar) _ _ 1 _ 1
de la Agigea
0083 Fântânița 578 3 (2 prioritare) 2 2 2 _ 3
Murfatlar
0215 Recifii Jurasici 5.686 4 (2 prioritare) 3 8 3 _ _
Cheia
0114 Mlaștina 232 3 (1 prioritar) _ 1 _ _ _
Hergheliei –
 Obanul Mare si
Pestera Movilei
0123 Munții 16.894 10 (4 5 5 3 _ 8
Măcinului prioritare)
0149 Pădurea 2.966 8 (3 prioritare) 2 1 2 5 1
Esechioi –
Lacul Bugeac
0157 Pădurea 3.618 6 (2 prioritare) 4 7 2 _ 5
Hagieni-Cotul
Văii
0191 Peștera Limanu 12 1 _ 4 _ _ _
0201 Podișul Nord- 84.812 10 (3 7 6 3 _ 5
Dobrogean prioritare)

Tabel nr. 7. Lista ariilor protejate din județul Tulcea și Constanta conform Legii nr. 5/2000
și HG nr. 2151/2004
Nr. Denumirea ariei protejate Apartenența teritorială Suprafața Legislație
(ha)
1. Rezervația Biosferei Delta Jud Tulcea, Jud Constanța 415.472,00 L 82/1993
Dunării cu modificările
și completările
ulterioare
2 Rezervația Korum Tarla Orașul Babadag 2 L 5/2000
3 Lacul Fosilier Dealul Bujoarele Com Turcoaia 8 L 5/2000
4 Rezervația geologică Agighiol Com. Valea Nucarilor 9,70 L 5/2000
5 Pădurea Niculițel Com. Niculițel 11 L 5/2000
6 Parcul Național Munții Com. Măcin, Jijila, Cerna, 11.324,00 L 5/2000
Măcinului Hamcearca, Luncavița, Greci
7 Dealul Bujorului Ors. Babadag 50,8 L 5/2000
8 Valea Oilor Ors. Babadag 0,35 L 5/2000
9 Fântana Mare Com. Ciucurova 0,3 L 5/2000
10 Vârful Secarului Com. Ciucurova 34,5 L 5/2000
11 Pădurea Babadag - Codru Ors. Babadag 524,6 HG 2151/2004
12 Lacul Traian Com Cerna 326 HG 2151/2004
13 Muchiile Cernei - Iaila Com. Cerna, Dorobantu 1891 HG 2151/2004
14 Beidaud Com. Beidaud 1121 HG 2151/2004
15 Valea Mahomencea Com. Casimcea 1029 HG 2151/2004
16 Dealul Ghiunghiurmez Com. Dorobantu 1421 HG 2151/2004
17 Chervant-Priopcea Com Cerna 568 HG 2151/2004
18 Calugaru - Iancina Com Jurilovca 130 HG 2151/2004
19 Muntele Consul Com. Izvoarele, Horia 328 HG 2151/2004
20 Dealul Sarica Com Frecăței, Niculitel 100 HG 2151/2004
21 Dealurile Beștepe Com Mahmudia 415 HG 2151/2004
22 Enisala Com Sarichioi 57 HG 2151/2004
23 Uspenia Com Slava Cercheză 22 HG 2151/2004
24 Edirlen Com Frecăței, Izvoarele 25,5 HG 2151/2004
25 Casimcea Com Casimcea 137 HG 2151/2004
26 Războieni Com Casimcea 41 HG 2151/2004
27 Colțanii Mari Com Casmicea 53 HG 2151/2004
28 Peceneaga Com. Peceneaga 132 HG 2151/2004
29 Dealul Mândrești Com Niculițel 5 HG 2151/2004
30 Măgurele Com Topolog 292 HG 2151/2004
31 Dealul Deniztepe Com M. Kogălniceanu 305 HG 2151/2004
32 Mănăstirea Cocoș Com Niculițel 4,6 HG 2151/2004
33 Carasan-Teke Com Izvoarele 244 HG 2151/2004
32 Valea Ostrovului Com Dorobanțu 61,80 HG 2151/2004

4. Considerații generale asupra tipruilor de impact al parcurilor eoliene

asupra păsărilor. Specii de păsări considerate a fi vulnerabile la
construcția parcurilor eoliene

Dezvoltarea energiei eoliene într-un mod neadecvat poate avea consecințe dăunătoare
asupra biodiversității și a acțiunilor de conservare ale naturii. În acest sens, pentru a reduce
la minim efectele negative asupra mediului considerăm că este nevoie de a se respecta
câteva reguli simple, dar esențiale pentru a echilibra beneficiile energiei regenerabile cu
riscurile care pot apărea.
Deși prezentul document se concentrează pe impactul parcurilor eoliene asupra populațiilor
de păsări, nu putem să neglijăm faptul că și alte categorii taxonomice pot fi afectate de către
dezvoltarea energiei eoliene, precum liliecii, mamiferele marine (în cazul eolienelor off-
shore), speciile de plante și habitatele, situații care trebuie analizate și studiate în detaliu.
Literatura de specialitate existentă la nivel european descrie în detaliu principalele efecte
negative (tipuri de impact) pe care le poate avea un parc eolian asupra păsărilor. Tipul de
impact și scara la care acesta are loc depinde în cea mai mare măsură de următoarele
aspecte:
- speciile implicate,
- de ecologia și statutul de conservare al acestora,
- de locația, mărimea, proiectarea parcului eolian.
Toate aceste aspecte trebuie tratate ca un totîntreg pentru fiecare proiect în parte (caz cu
caz), pentru a avea o imagine cât mai completă, care să corespundă realității.

Conform literaturii existente și a ghidului Uniunii Europene privind Dezvoltarea Energiei

Eoliene și siturile Natura 2000 tipurile de impact asupra speciilor de păsări sunt:
- Riscul de coliziune
- Perturbarea speciilor de păsări
- Efectul de barieră
- Degradarea și pierderea habitatului.

 Riscul de coliziune cu palele turbinelor în mișcare, cu turnul turbinei și cu infrastructura

asociată (ex. liniile electrice) ceea ce duce la mortalitatea directă a păsărilor (dar și a
liliecilor). Nivelul riscului de coliziune depinde în mare măsură de:
- Locația proiectului
- Speciile prezente
 - Condițiile meteorologice (în special vizibilitate).
Deși sunt dovezi convingătoare că riscul de coliziune este în general scăzut în majoritatea
cazurilor, ca urmare a adaptabilității comportamentale a păsărilor, sunt cazuri când
coliziunea poate avea un impact negativ semnificativ, în special atunci când vine vorba de
specii de păsări rare, spre exemplu răptoarele mari care sunt deja periclitate și unde prezența
unui parc eolian reprezintă un pericol în plus.
În general riscul coliziunii cu mortalități semnificative este direct relaționat cu:
- zonele înguste de pasaj ”bottlenecks” unde păsările migratoare (și nu numai)
zboară printr-o zonă relativ îngustă, neavând alte alternative (ex. pasaje
montane sau punți de legătură (de uscat) între corpuri de apă;
- topografia zonei - spre exemplu vârfurile dealurile sau pantele unde se
formeză curenți de aer propici ridicării păsărilor în aer, în apropierea zonele
umede sau lagunelor unde sunt atrase un număr mare de specii de păsări
pentru hrănire și odihnă;
- coridoarele de zbor dintre zonele de hrănire și cele de odihnă sau cuibărit de
asemenea sunt susceptibile la impactul de tip coliziune;
- condițiile meteorologice nevaforabile (ex. vizibilitate redusă, ceață, ploaie),
- în funcție de sezon, spre exemplu în timpul migrației de toamnă și primăvară
atunci când concentrațiile de păsări cresc semnificativ; în timpul paradei
nupțiale (pre-nuptial display flights) primăvara, în teritoriile de cuibărit, în
timpul apărării teritoriilor de cuibărit sau în timp ce se aduce hrană pentru
pui/la cuib.
- ecologia și comportamentul speciei (ex. înălțimea zborului, tipul de zbor) -
unele specii de păsări prezintă un risc mai mare de coliziune decât altele, în
special cele care ajung la maturitatea deplină în câțiva ani, au rata de
reproducere scăzută (ex. răpitoarele), un grad de manevrabilitate redus etc.

Chiar dacă studiile curente indică faptul că rata mortalității păsărilor (cu mici excepții)
datorată coliziunii cu turbinele eoliene este joasă în comparație cu alți factori ce produc
mortalități și e posibil să nu afecteze evoluția populațiilor (în viitor), potențialul risc de
coliziune trebuie analizat caz cu caz, iar analiza pe termen lung trebuie să ia în considerare și
potențialul impact cumulativ cu alte parcuri eoliene existente sau planificate, precum și
impactul cumulativ al tuturor factorilor care produc mortalități evidente.

 Perturbarea speciilor de păsări. Acest tip de impact poate duce la excluderea zonei
parțial sau în totalitate din arealul de răspândire a speciilor de păsări. Acest factor poate
conduce la scăderea ratei de reproducere sau de supraviețuire, mai ales dacă speciile
sunt în imposibilitatea de a găsi alternative adecvate. Perturbările pot fi deasemenea
produse de prezența turbinelor și/sau de către vehiculele de întreținere, de prezența
oamenilor, mai ales în perioada de construcție a parcului.

 Efectul de barieră. Prezența mai multor parcuri eoliene, în special a celor foarte mari,
într-o singură regiune pot duce la schimbări în migrația păsărilor (sezonieră și locală),
determinând fenomene precum schimbarea direcției, creșterea nivelului de energie
consumată, reducerea greutății corporale a păsărilor, necesare pentru a supraviețui mai
 ales pe căile de migrație lungi. Cele mai îngrijorătoare sunt parcurile eoliene mari sau
efectul cumulat al mai multor parcuri eoliene.

 Degradarea sau pierderea habitatului este cauzată de instalarea turbinelor eoliene și a

infrastructurii asociate (drumuri, platforme, organizare de șantier). Suprafața de habitat
pierdut depinde direct de mărimea, locația și cum este proiectat parcul eolian și a
infrastructurii asociate. Cu cât habitatul este mai rar și vulnerabil cu atât este mai
semnificativă pierderea acestuia. De asemenea, semnificația pierderii unui habitat poate
depinde de importanța sa ca zonă de hrănire, cuibărit sau iernare pentru diferite specii
de păsări, în special pentru cele de interes conservativ european, cele pereclitate, precum
și de rolul acestora ca zone de tranzit/legătură între habitatele de cuibărit/iernare/odihnă
și hrănire.

În baza analizei literaturii științifice care tratează ca subiect impactul potenția sau confirmat
al parcurilor eoliene asupra speciilor de păsări și a ghidului european privind Dezvoltarea
Energiei Eoliene și siturile Natura 2000 prezentăm lista (tabelul nr. 8) speciilor de păsări
prezente în Dobrogea (și la nivel național) considerate a fi vulnerabile la construcția
parcurilor eoliene.

Tabel nr. 8. Specii de păsări (prezente în România/Dobrogea) considerate a fi vulnerabile

la construcția parcurilor eoliene
(xxx – dovezi substanțiale ale riscului de impact, xx – dovezi sau semne/indicii ale riscului sau impactului, x –
risc sau impact potențial, y – risc sau impact mic sau nesemnificativ, dar care trebuie evaluat)
Specia Listată în Evitarea/ Coliziune Efect de Schimbări Impact
Anexa I a înlocuirea barieră în sturctura potențial
DP habitatului habitatului pozitiv
Podiceps auritus da x x
Phalacrocorax carbo nu x x x
Ciconia nigra da x
Ciconia ciconia da xx x
Cygnus cygnus da x x
Anser albiforns (iernare) nu xx x
Anas penelope (în afara nu xx
sezonului de cuibărit)
Aythya ferina (zboruri între nu x x
locurile de hrănire și
odihnă)
Aythya fuligula (zboruri nu x x
între locurile de hrănire și
odihnă)
Aythya marila (zboruri între nu x x
locurile de hrănire și
odihnă)
Clangula hiemalis (iernare) nu xx x x x
Bucephala clangula (zboruri nu x x
între locurile de hrănire și
odihnă)
Mergus serrator nu x
Pernis apivorus da x
Milvus migrans da x x x
Milvus milvus da x xxx x
Haliaeetus albicilla da xxx xxx
Circaetus gallicus da x xxx x
Circus aeruginosus da x x x
Circus cyaneus da xx x x
Cyrcus pygargus da x xx
Accipiter gentilis nu x
Accipiter nisus nu x x
Buteo buteo nu x xx
Buteo lagopus nu x
Aquila pomarina da xx
Aquila heliaca da x x
Aquila chrysaetos da x xxx
Falco naumani da x
Falco tinnunculus nu x xx x
Falco columabrius da x
Falco subbuteo nu x
Falco peregrinus da x x x
Pluvialis apricaria da xx x x
Vanellus venellus da xx x x
Calidris alpina nu x x
Gallinago gallinago nu xx x
Limosa limosa nu x x x
Numenius arquata nu xx x
Sterna sandvincensis da xx x
Sterna hirundo da xx x
Sterna albifrons da xx x
Cuculus canorus nu x
Bubo bubo da x
Asio otus nu x
Caprimulgus europaeus da x x
Apus apus nu x
Upupa epops nu x
Alauda arvensis nu x
Anthus pratensis nu x
Oenanthe oenanthe nu xx
Acrocephalus schoenobaenus nu x
Sturnus vulgaris nu xx
Emberiza schoeniclus nu x
 5. Lista de surse bibliografice recomandate pentru evaluatorii de mediu

1. Madders M., Whitfield D.P. (2006) – A review of the imapcts of the wind farms
on hen nerriers Circus cyaneys and an estimation of collision avoidance rates.
Natural Reasearch Information Note 1 (revised0. Natural Reasearsch Ltd,
Banchory, UK
2. Whitfield, D.P. & Madders, M. 2006. Deriving collision avoidance rates for red
kites Milvus milvus. Natural Research Information Note 3. Natural Research
Ltd, Banchory, UK.
3. R. Dooling, Ph.D. (2002) Avian Hearing and the Avoidance of Wind Turbines,
University of Maryland College Park, Maryland
4. Erickson, W. P., Johnson, G. D. Strickland M. D., Young, Jr. D. P., Sernka K. J.,
Good R, E. (2001) Avian Collisions with Wind Turbines: A Summary of Existing
Studies and Comparisons to Other Sources of Avian Collision Mortality in the
United States, Western EcoSystems Technology Inc.