COMISIA DE ETICĂ ȘI CONDUITĂ PROFESIONALĂ A JUDECĂTORILOR

www.csm.md

Opinia consultativă nr. 3 a Comisiei de etică

Emisă la 24 iunie 2019

UTILIZAREA MEDIEI DE SOCIALIZARE DE CĂTRE JUDECĂTORI

I. INTRODUCERE
Codul de etică și de conduită profesională a judecătorului (denumit în continuare „Codul”)
stabilește standarde înalte pentru activitățile extrajudiciare și atribuțiile judiciare ale
judecătorilor. Comentariul la Cod dispune că, prin reglementarea activităților extrajudiciare ale
judecătorilor, nu se intenționează ca aceștia să renunțe sau să se izoleze complet de activitățile
extrajudiciare, ci doar ca activitățile să fie desfășurate în conformitate cu prevederile Codului. În
consecință, judecătorilor li se permite să se implice în activități sociale, inclusiv în media de
socializare, cu condiția respectării prevederilor Codului. Prezenta opinie abordează unele aspecte
problematice care pot apărea din cauza utilizării mediei de socializare de către judecători.

II. CADRUL LEGAL RELEVANT

Art. 5 din Cod, „Integritatea”, prevede:

Conform principiului integrității:

(14) Judecătorul nu va utiliza rețelele de socializare, în modul în care ar putea fi afectată

imaginea și statutul de judecător, imaginea și prestigiul sistemului judecătoresc în ansamblu.

Comentariul la art. 5 afirmă:

Judecătorul trebuie să fie precaut atunci când face postări pe rețelele de socializare,
limitând-uși postările la imagini, comentarii și evenimente ce nu au tangență cu atribuțiile
judiciare de genul dosarelor examinate de el/ea personal sau în sistemul judiciar. Principiile care
se aplică conduitei judecătorilor la general se aplică și în ceea ce privește utilizarea rețelelor de
socializare. Totodată, judecătorul va atenționa membrii familiei sale ca aceștia să utilizeze cu
maximă prudență rețelele de socializare, astfel încât să nu-i fie afectată reputația profesională și
prestigiul sistemului judecătoresc.

Comentariul la art. 5 constată în continuare:

Un judecător trebuie întotdeauna să se comporte într-o manieră demnă, adecvată profesiei

lui, chiar și în alte împrejurări decât cele de exercitare a atribuțiilor profesionale. Integritatea în
justiție este mai mult decât o virtute, ea este o condiție obligatorie.
Orice comportament care ar diminua respectul publicului față de un judecător sau de
sistemul judiciar trebuie să fie evitat. Comportamentul judecătorului în public și în viața privată
întotdeauna trebuie să corespundă legii și criteriilor de etică expuse în Cod. Aceasta se referă atât
la activitățile judiciare, cât și la cele extrajudiciare. Judecătorii nu vor defăima în public modul în
care funcționează, nu vor contribui prin orice alte modalități la crearea unei percepții publice
negative a sistemului judecătoresc.

Acest articol impune judecătorului datoria de a evita în mod activ și conștient organizarea
sau participarea indirectă la activitățile extrajudiciare care ar putea condiționa incorectitudini sau
aparența unor incorectitudini sau care ar putea indica o atitudine părtinitoare, întrucât acestea ar
afecta încrederea publicului. Asta, însă, nu înseamnă că judecătorul trebuie să renunțe sau să se
izoleze complet de activitățile extrajudiciare, ci doar că activitățile trebuie să fie desfășurate în
conformitate cu prevederile Codului de etică și într-un mod care asigură încrederea publicului în
sistemul justiției.

Judecătorul se poate implica în activități sociale și alte ocupații recreaționale, în măsura în

care acestea nu prejudiciază autoritatea puterii judecătorești sau executarea adecvată a
obligațiilor sale profesionale.

Alte prevederi din Cod care ar putea fi relevante pentru comportamentul judecătorilor pe
media de socializare sunt identificate și prezentate în dezbaterea de mai jos.

DEZBATERE
Definită simplu, media de socializare (online) include toate formele de comunicare
electronică (cum ar fi site-urile rețelelor de socializare și microblogurile) prin care utilizatorii
creează comunități în mediul online pentru a împărtăși informații, idei, mesaje personale și alte
forme de conținut (cum ar videoclipurile). Aici se regăsesc site-urile rețelelor de socializare și
profesionale, cum ar fi Facebook, site-urile de recenzii, blogurile și microblogurile, etc.
Datorită prevalenței mediei de socializare în societatea contemporană, Codul abordează în mod
expres utilizarea sa, statuând că judecătorul „nu va utiliza rețelele de socializare, în modul în care
ar putea fi afectată imaginea și statutul de judecător, imaginea și prestigiul sistemului
judecătoresc în ansamblu” (art. 5 alin. (14)).

Interdicția generală prevăzută în Cod în privința utilizării mediei de socializare este

completată în Comentariul la art. 5, care conține principii importante pentru îndrumarea
judecătorilor cu privire la utilizarea mediei de socializare.

Judecătorul trebuie să fie precaut atunci când face postări pe rețelele de socializare,
limitând-uși postările la imagini, comentarii și evenimente care nu au tangență cu atribuțiile
judiciare de genul dosarelor examinate de el/ea personal sau în sistemul judiciar. Principiile care
se aplică conduitei judecătorilor la general se aplică și în ceea ce privește utilizarea rețelelor de
socializare. Totodată, judecătorul va atenționa membrii familiei sale ca aceștia să utilizeze cu
maximă prudență rețelele de socializare, astfel încât să nu-i fie afectată reputația profesională și
prestigiul sistemului judecătoresc.

În această opinie se analizează semnificația fiecăruia dintre aceste avertismente.

Postarea de conținut pe media de socializare trebuie exersată cu prudență

Din cauza acoperirii vaste pe care o are Internetul și a potențialei permanențe a

materialelor postate, riscul de a face rău judecătorilor în mod individual și prestigiului sistemului
judiciar prin postarea de conținut neadecvat este considerabil.

2
 Judecătorii ar trebui să pornească de la supoziția că toate postările media de socializare pot
deveni publice și că postările pe care le fac pot fi atribuite lor chiar și atunci când ei/ele recurg la
un pseudonim. Judecătorii ar trebui să se familiarizeze cu politicile de confidențialitate și
măsurile de protecție ale serviciului de rețea și să utilizeze aceste măsuri. Totodată, judecătorii ar
trebui să monitorizeze orice modificare a acestor măsuri de protecție pentru a se asigura că
continuă să le utilizeze corect.

Judecătorii trebuie să fie precauți nu doar cu privire la propriile postări. Ei ar trebui să fie
atenți și la postările altora, pe care ar putea să pară că le aprobe. De exemplu, atunci când un
judecător are o pagină personală pe Facebook, iar cineva postează un material ofensator pe acea
pagină, ar putea să se creeze impresia că judecătorul aprobă sau a adoptat acea postare.
Judecătorul ar trebui să elimine postarea sau să facă un comentariu prin care să dezaprobe
conținutul acesteia. În mod similar, atunci când un judecător a dat „like” sau se abonează la
pagina unei organizații, pe care ulterior este postat un material ofensator, judecătorul ar trebui
să înceteze să dea „like”-uri sau să se dezaboneze de la acea pagină.

Principiile etice generale se aplică și conduitei, comentariilor postate pe media de socializare

Este imperativ necesar ca judecătorii să țină minte că principiile etice care reglementează
socializarea și comunicarea la general se aplică și la interacțiunile pe media de socializare.
Astfel, judecătorii nu trebuie să posteze pe media de socializare comentarii publice cu privire la
procesele judiciare aflate pe rol, încălcând art. 9 alin. (4) („Judecătorul nu va face comentarii
publice, inclusiv în mijloacele de informare în masă, pe marginea cauzelor aflate pe rol în
instanță până la intrarea în vigoare a hotărârilor adoptate”).

Judecătorul nu trebuie să se implice în comunicare ex parte, încălcând art. 5 alin. (7)

(„Judecătorul va evita discuțiile cu participanții la proces sau cu terțe persoane despre alte cauze
puse pe rol în instanță, purtându-le doar în cazurile prevăzute de lege”). Judecătorii nu trebuie să
facă comentarii sau să manifeste alte tipuri de comportament care ar pune la îndoială
imparțialitatea sau integritatea lor, încălcând art. 5 alin. (12) („Activitățile extrajudiciare ale
judecătorului nu vor provoca îndoieli cu privire la imparțialitatea, obiectivitatea sau integritatea
sa”) sau ar prejudicia autoritatea judiciară, prestigiul funcției judiciare sau îndeplinirea
atribuțiilor judiciare, încălcând art. 5 alin. (11) („Judecătorul se poate implica în orice activități
sociale în măsura în care acestea nu prejudiciază autoritatea puterii judecătorești, prestigiul
profesiei sau executarea obligațiilor profesionale”).

Judecătorii nu trebuie să utilizeze în mod greșit simbolurile judecătorului în media de

socializare, încălcând art. 5 alin. (13) („Judecătorul nu va folosi simbolurile judecătorului, actele
oficiale ale judecătorului în alte scopuri decât cele de serviciu”). Judecătorul nu trebuie să facă
comentarii denigratoare despre colegii lor sau munca acestora, încălcând art. 8 alin. (2) și (3)
(„Judecătorul nu poate denigra în public probitatea profesională și morală a colegilor săi” și
„Judecătorul se va abține de la comentarii publice despre activitatea altor judecători”).

De asemenea, judecătorii nu trebuie să dezvăluie informații confidențiale în media de

socializare, încălcând art. 9 alin. (1) („Judecătorul beneficiază de dreptul la libera exprimare cu
respectarea următoarelor prevederi: nu va divulga, comenta și folosi în scopuri personale
informațiile confidențiale sau secretizate de care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor”).

De asemenea, judecătorul nu trebuie să se implice în activitatea politică interzisă pe media

de socializare, încălcând art. 3 alin. (7) („Judecătorul nu va fi membru de partid, nu va desfășura

3
sau va participa la activități cu caracter politic, iar în exercitarea atribuțiilor nu-și va exprima ori
manifesta în orice mod convingerile sau viziunile politice în public”).

Comisia remarcă că, atunci când un judecător utilizează media de socializare, el/ea ar
trebui să se călăuzească de sfaturile și avertismentele prevăzute în Comentariile la Cod. O
importanță deosebită o are Comentariul la art. 3, care prevede, printre altele:

Imaginea, respectul, încrederea publică în sistemul judecătoresc pot fi diminuate de

comportamentul părtinitor, iresponsabil sau neadecvat al judecătorilor. […]

Este de datoria judecătorului să evite orice acțiuni de incorectitudine, manifestată direct sau
aparent. Prin acțiuni necorespunzătoare, neconforme standardelor, se au în vedere încălcările de
lege, a regulamentelor interne ale judecătoriei sau a prevederilor Codului de etică. Acțiunea este
aparent necorespunzătoare dacă, o persoană de rând, cunoscând toate circumstanțele relevante
unei cauze pe care le poate obține în urma unei cercetări rezonabile, consideră că conduita
judecătorului este de natură să pună la îndoială abilitatea dânsului de a-și îndeplini atribuțiile
onest, imparțial sau competent.

Judecătorul, fiind o persoană publică, trebuie să conștientizeze faptul că este permanent

subiect al atenției cetățenilor. De aceea, va accepta anumite restricții impuse fată de conduita sa
în viața privată și publică, pe care persoanele de rând le pot percepe ca împovărătoare. Astfel,
chiar și cu ocazia unor evenimente ce țin de viața particulară, cum ar fi zilele de naștere, nunțile,
concediile etc., judecătorul urmează să-și controleze comportamentul și modalitatea de
comunicare.

De asemenea, este relevant și Comentariul la art. (4), care dispune:

Judecătorul nu se va folosi de statutul său pentru a favoriza interesele private ale altor
persoane. Totodată, nu va crea impresia și nici nu va admite ca alții să-și creeze impresia
existenței unei posibilități de influență asupra sa.

Postările nu ar trebui să se refere la atribuții sau cauze judiciare

Comentariul la art. 5 alin. (14) relevă că judecătorul ar trebui să-și limiteze postările pe
media de socializare la imagini, comentarii și evenimente care nu au tangență cu atribuțiile
judiciare de genul dosarelor examinate de judecător sau în sistemul judiciar. Această directivă
ajută la asigurarea faptului că judecătorii nu vor încălca interdicțiile prevăzute de Cod în privința
comentariilor publice pe marginea cauzelor pendinte, divulgării informațiilor confidențiale
obținute în cadrul îndeplinirii atribuțiilor judiciare, utilizării greșite a prestigiului sau
simbolurilor funcției, sau denigrării colegilor judecătorului sau a activității lor.

Membrii familiei ar trebui să fie sfătuiți cu privire la modul de utilizare a mediei de

socializare care ar putea să afecteze judecătorul

Comentariul la art. 5 alin. (14) explică că judecătorul va atenționa membrii familiei sale ca
aceștia să utilizeze cu maximă prudență rețelele de socializare, astfel încât să nu-i fie afectată
reputația profesională și prestigiul sistemului judecătoresc. Comentariul pare să recunoască
faptul că membrii familiei judecătorului nu sunt obligați prin Cod și că nu se poate aștepta ca
judecătorii să controleze comportamentul membrilor familiei lor pe media de socializare. Cu
toate acestea, în încercarea de a evita răul, Comentariul recomandă judecătorilor să-și sfătuiască

4
membrii familiei să păstreze prudența maximă în activitățile lor pe media de socializare pentru a
nu știrbi reputația profesională a judecătorului și prestigiul sistemului judiciar.

III. CONCLUZII

Judecătorii trebuie să fie precauți când utilizează media de socializare. Ei/ele trebuie să fie
familiarizați cu politicile de confidențialitate ale serviciilor de rețea pe care le utilizează și să
recurgă la măsurile de protecție a vieții private oferite de aceste servicii. Cu toate acestea, ei/ele
trebuie să pornească de la supoziția că orice postare ar putea deveni publică și permanentă.
Postările judecătorilor pe media de socializare nu trebuie să aibă legătură cu atribuțiile lor de
serviciu sau cauzele judiciare. Judecătorii trebuie să-și sfătuiască membrii familiei să fie prudenți
pe media de socializare pentru a nu prejudicia reputația judecătorului și prestigiul sistemului
judiciar. Deosebit de important este faptul că judecătorii trebuie să se asigure că comportamentul
lor pe media de socializare respectă toate cerințele Codului.

COMISIA DE ETICĂ ȘI CONDUITĂ PROFESIONALĂ A JUDECĂTORILOR

Președintele Comisiei de etică

și conduită profesională a judecătorilor Anatolie Galben
Membrii Comisiei
Nina Cernat
Dorel Musteață
Petru Moraru
Luiza Gafton