Complexul vitaminic B - rol si alimentatie

Cuprins articol
Vitamina B1 - tiamina
Vitamina B2 - riboflavina
Vitamina B3 - PP sau niacina
Vitamina B4
Vitamina B5 - acidul pantotenic
Vitamina B6 - piridoxina
Vitamina B7
Vitamina B8 - colina
Vitamina B9 - acidul folic
Vitamina B10
Vitamina B12 - ciancobalamina
Vitamina B15 - pangamat de calciu

Vitamina B1 - tiamina
Este cunoscuta si ca "vitamina bunei dispozitii", deoarece are efecte binefacatoare asupra sistemului nervos si a starii psihice. Vitamina mai este cunoscuta si sub denumirea
de "vitamina performantei intelectuale", deoarece asigura cresterea randamentului intelectual. Vitamina B1 are un rol important in metabolismul glucidelor si este absolut
necesara pentru functionarea normala a musculaturii si a sistemului nervos. Aceasta vitamina aduce o contributie importanta si la mentinerea tonusului musculaturii netede.

Are functie de coenzima intervenind in numeroase reactii biochimice importante, in metabolismul glucidic. Diminueaza durerea resimtita (adjuvant in tratarea zonei zoster).
Este implicata in procesele de conducere axonala si in transmiterea neuromusculara.
Carentele de vitamina B1 antreneaza oboseala, pierderea apetitului si a greutatii corporale si pot duce la polinevrita, boli cardiace si digestive, reversibile, prin administrarea
de vitamina B1.

Alimentatia excesiva de glucide si alcool determina carenta vitaminica B cu precadere a tiaminei, iar deficitul de tiamina se manifesta prin polinevrite periferice, atrofie
musculara, edeme si cardiomegalie, fenomene de encefalopatie. Vitamina B1 este practic lipsita de fenomene toxice (semnalat doar la injectia intravenoasa "socul tiaminic",
probabil de natura alergica). Aportul crescut de glucide, sportul de performanta, precum si stresul cresc necesitatea de vitamina B1. In stare naturala se mai gaseste in
cereale, drojdie, portocale, plamini si ficat de vita, cartof copt, mazare, faina de secara. Are si un usor efect diuretic.

Vitamina B2 - riboflavina
Are rol in oxidoreducerea celulara. Cointeresata in integritatea pielii, fanerelor (par, unghii), mucoaselor, in acuitatea vederii (se gaseste in celulele fotosensibile din retina).
Toate actiunile care suprasolicita organismul, precum si dezvoltarea fizica, au nevoie de un aport suplimentar de vitamina B2 (sarcina, alaptare). De asemenea, vitamina B2
are un rol determinant in procesul de fixare a fierului in hemoglobina, in sinteza proteinelor, precum si in catabolismul lipidelor si a glucidelor.

Lipsa vitaminei B2 produce tulburari de crestere si dezvoltare si favorizeaza aparitia unor boli dermatologice. Aportul insuficient determina reducerea biosintezei proteinelor.
Necesarul de vitamina B2 este mai crescut la sportivi si in situatiile de stres. Surse alimentare de vitamina B2 sunt: painea vitaminizata, lapte sau produse lactate, hrisca si
ovaz, ficat de vita, carne de porc,oua.

Vitamina B3 - PP sau niacina

Este o vitamina esentiala pentru respiratia tisulara. Este componenta de baza a enzimelor implicate in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor si in oxidatia biologica
(oxidoreducere). Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv, a sistemului nervos, mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor, precum si sintezei
normale a unor hormoni. Este folosita in scop medicamentos.

Carenta determina aparitia pelagrei (cei trei D: dermatita, dementa, diaree). Vitamina B3 are si rolul de a preveni numeroase dermatoze. Are un efect calmant al migrenelor,
imbunatateste circulatia sangvina, scade tensiunea arteriala, precum si concentratia colesterolului si a trigliceridelor. Amelioreaza durerile ulceroase si
combate halena (mirosul neplacut al gurii).

Vitamina B4
Favorizeaza absorbtia fierului, participa la metabolismul unor aminoacizi la biosinteza acizilor nucleici, impreuna cu alte vitamine are rol in biosinteza hemoglobinei si a
globulelor rosii si este foarte utila in tratamentul unor anemii.
Lipsa acidului folic este un factor de risc pentru unele malformatii congenitale. Recent, un grup de medici din Alabama a raportat ca acidul folic are un rol important
in profilaxia cancerului de col uterin.

Vitamina B5 - acidul pantotenic

In organism acidul pantotenic este inclus in coenzima A ce intervine in metabolismul glucidelor, compusilor lipidici, proteinelor si la generarea energiei necesare proceselor
fiziologice. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. Este important in asigurarea troficitatii cutanate si mucoase.

Carenta determina tulburari neurologice (parestezii ale extremitatilor, mialgii, cefalee, oboseala, tulburari de somn) si tulburari digestive (greata, voma, flatulenta).
Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pigmentarea parului. Este indispensabila functionarii normale a glandelor
suprarenale.

Vitamina B6 - piridoxina
Intervine in metabolismul intermediar si in special la nivelul sistemului nervos. Are un rol foarte important in buna functionare a sistemului nervos si imunitar lipsa ei la copii
duce la convulsii, iar la adult la astenie, nervozitate, insomnii, pierderea in greutate, tulburari neurologice, glosita, depresii, anemie, irascibilitate, polinevrita.
De asemenea, lipsa ei mai determina dermatita seboreica. Exista deficite genetice caracterizate printr-o afinitate scazuta fata de formele metabolizate ale vitaminei B6 ceea
ce face ca aportul alimentar de vitamina B6 sa fie insuficient si determina aparitia unor sindroame de deficit vitaminic: cistationurie (insotita de tulburari mintale), anemie
hipocroma, macrocitara cu hipersideremie si hemosideroza, convulsii generalizate la sugari. Exista medicamente care, administrate timp indelungat, datorita antagonizarii
vitaminei B6 pot fi cauze de tulburari neurologice (izoniazida, cicloserina, hidralazinele, penicilamina). Contraceptivele hormonale orale pot provoca de asemenea fenomene
de hipovitaminoza B6, de obicei minore.
Este necesara pentru asimilarea magneziului si in procesul intern de producere al acidului clorhidric necesar digestiei. Intervine in metabolismul aminoacizilor. Cisteina prin
autocondensare formeaza cistina (un aminoacid). Cisteina este gasita la om intr-o cantitate bine definita. Nivelul constant de cisteina se mentine prin franarea cresterii lui
peste un anumit prag, fapt realizat de vitamina B6, de acidul folic si de vitamina B12. Persoanele la care nivelul de cisteina creste prezinta un risc triplu de infarct decat cele
la care nivelul este normal. Vitamina B6 are rol in absorbtia intestinala a vitaminelor B. De asemenea incetineste evolutia osteoporozei fiind necesara, alaturi de calciu si
vitamina D3. Scaderea aportului de vitamina B6 determina scaderea impresionanta a limfocitelor si a catorva interleukine.
Vitamina B6 este deci necesara pentru mentinerea functionalitatii optime a sistemului imunitar. Vitamina B6, prin faptul ca activeaza unele enzime, are multiple roluri.
Participa la metabolismul aminoacizilor, a acizilor grasi esential si al fierului. Se gaseste in drojdie, ficat si carne. Este absolut indispensabila formarii anticorpilor si a
hematiilor (globulelor rosii). Deoarece are un rol important in metabolismul aminoacizilor, necesitatea utilizarii este in raport direct cu cantitatea de proteine consumate.
Aportul crescut de proteine si un efort fizic sustinut si intens maresc considerabil necesarul de vitamina B6 al organismului.
Lipsa acestei vitamine afecteaza structura si functionarea normala a tesutului muscular. Este necesara pentru fixarea vitaminei B12. Actioneaza ca un slab diuretic natural.
Vitamina B6 poate fi gasita in urmatoarele surse naturale: peste, galbenus de ou, alune nesarate, banane, avocado, cereale, legume si fructe proaspete si uscate - spanac,
varza, mere, struguri.
Doza zilnica recomandata este de 50-100 mg/ (sub supraveghere).
Administrare: dozele zilnice recomandate se incadreaza intre 0.6-1.6 g pentru copii si intre 2-2.2 g pentru adolescenti si adulti. Doza este mai mare in cazul femeilor gravide,
lauze sau pentru cele care folosesc anticonceptionale. Luata in exces, vitamina B6 dauneaza sistemului nervos.
Vitamina B7
Este componenta a unor enzime care contribuie la metabolismul proteinelor, glucidelor si lipidelor. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la
mentinerea integritatii pielii. Impiedica incaruntirea si caderea parului, fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei (cheliei). Sportivii necesita cantitati mari din
aceasta vitamina. Avidina din oul crud intarzie absorbtia acestei vitamine.

Vitamina B8 - colina
Concentratia acesteia in organismul uman determina descuamarea pielii, caderea parului, scaderea hemoglobinei, lipsa apetitului alimentar, oboseala, alterarea psihicului.
Se recomanda in dermatoze si starile de oboseala. La nivelul celular exercita functia de coenzima in reactiile de carboxilare si transcarboxilare.
Vitamina B8 este sintetizata si in organism, dar in cantitati insuficiente.
Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi, prevenind steatoza hepatica, impiedica depunerea
colesterolului pe peretii arteriali. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii
cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare.

Vitamina B9 - acidul folic

Are rol in metabolismul proteinelor, al acizilor nucleici si in formarea hematiilor. Carenta duce la anemii, tulburari nervoase, iritabilitate, scaderea memoriei.
Are efect antialergic (desensibilizant), efect chemotactic pozitiv asupra polimorfonuclearelor (induce si stimuleaza chemarea leucocitelor la locul leziunii). Stimuleaza sistemul
imunitar (in cercetare), contine un principiu antileucemic (in cercetare).
Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne ateroscleroza. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor, componente esentiale ale membranei celulei
nervoase. Ca urmare, este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si, deci, activitatii cerebrale. Are si un efect calmant pronuntat.

Valorile normale ale acidului folic sunt:2,3-17ng/ml in si 175-700ng/ml in hematii. Daca valorile sunt mai mici de 4ng/ml in plasma inseamna ca pacientul sufera de o anemie
megaloblastica, iar daca daca valorile sunt mai mici de 175ng/ml inseamna ca pacientul sufera de alcoolism.

Surse alimentare naturale de acid folic sunt: drojdia de bere, ficatul de vitel, varza alba si de Bruxell, sfecla, bananele, citricele si sucurile obtinute din acestea.

Vitamina B10
Contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiilor (globulele rosii). Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantoteic. Lipsa vitaminei B10 duce la
incaruntire si aparitia eczemelor.

Vitamina B12 - ciancobalamina

Are un rol important in sinteza proteinelor, in metabolismul glucidelor si acizilor grasi, precum si in formarea globulelor rosii. Contribuie la dezvoltarea fizica, la cresterea
poftei de mancare si a greutatii corporale. Din aceste motive, este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. Vitamina B12 isi
aduce aportul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare, de memorare si
de pastrare a echilibrului psihic.

Vitamina B15 - pangamat de calciu - Acidul pangamic

Se extrage din germenii si tarata de orez si din semintele de cais precum si din drojdia de bere. Acidul pangamic sau vitamina B15 are rolul de activare a proceselor
metabolice oxidative la nivel celular, are efect detoxifiant si de refacere a respiratiei celulare.
Se utilizeaza in afectiunile cardiovasculare, dermatologice, hematologice, in alcoolism si in medicina sportiva. Reface valoarea normala a tensiunii arteriale si amelioreaza
astmul bronsic.

De asemenea, se obtin efecte pozitive prin utilizarea acesteia, in cazul metabolismului hepatic, lipidic si protidic. Vitamina se foloseste si in domeniul dermatologiei
(dermatite, urticarie, eczeme, etc.), in combaterea etilismului, narcomaniilor (datorate morfinei, opiului si hasisului) si pentru reactivarea oxidarilor si metabolismului perturbat
in fenomele de ateroscreloza. Pentru mai bune rezultate, deseori vitamina B15 se asociaza cu vitaminele A si E.
Se poate administra in cura de 20-40 zile iar dupa 2-3 luni, cura se repeta.

Vitaminele
Generalitati

Vitaminele reprezinta un grup de substante organice naturale, necesare organismului (desi in cantitati mici), pentru realizarea in
conditii optime a unor procese metabolice esentiale. Vitaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza energie si nu au nici roluri
plastice, insa sunt esentiale in generarea acesteia. Deoarece majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, acesta
trebuie sa le primeasca prin dieta (fie ca atare, fie sub forma de provitamine). Exista 13 vitamine esentiale (lipsa lor afecteaza
functionalitatea normala a organismului): A, C, D, E, K, tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (B3), acidul pantotenic, biotina,
vitamina B6, vitamina B12, acidul folic.
Functiile vitaminelor sunt complexe, incluzand aici: functie de hormoni sau hormon-like (vitamina D), antioxidanti (vitamina E), rol in
cresterea si diferentierea tisulara (vitamina A) si lista poate continua.

Vitaminele sunt grupate in doua categorii (aceasta clasificare fiind utila mai mult din punct de vedere nutritional):
- liposolubile (A, D, E, K), acestea depozitandu-se in tesuturi liposolubile si in ficat
- hidrosolubile (C, P, B) pe care organismul le foloseste imediat, altfel se pierd prin urina. Singura vitamina hidrosolubila ce poate
realiza depozite este vitamina B12 (la nivel hepatic), aceste depozite mentinandu-se ani de zile. Vitaminele liposolubile sunt solubile
in lipide si insolubile in apa, iar utilizarea (digestia si absorbtia lor) depinde de capacitatea organismului de a procesa lipidele
alimentare.
Vitaminele hidrosolubile se absorb in proportii mari din tubul digestiv, insa au nevoie de prezenta acidului clorhidric in sucul gastric.
Excesul lor este eliminat urinar, organismul nerealizand, cu o singura exceptie, deja amintita, depozite (in caz de insuficiente,
carentele lor apar foarte repede).

Rolurile si functiile vitaminelor

Fiecare vitamina are anumite roluri bine stabilite in economia organismului.

Vitamina A - este un nutrient esential si se gaseste in natura sub mai multe forme chimice, in functie de compozitie si structura indeplinind anumite functii. In general, se
considera ca vitamina A intra in structura pigmentilor retinieni responsabili de vederea la lumina slaba si distingerea culorilor. Este esentiala pentru mentinerea integritatii si
sanatatii tegumentelor si mucoaselor, dar are si importanta in mentinerea sanatatii oaselor, dintilor (mai ales in perioada de crestere). Studii recente au demonstrat ca are
roluri trofice genitale.

Vitamina B6 - se prezinta sub 3 forme: piridoxina, piridoxal, piridoxamina, insa specialistii au integrat toate formele sub denumirea de piridoxina. Vitamina B6 face parte din
complexe enzimatice implicate in metabolismul proteinelor si aminoacizilor (deci, cu cat consumul de proteine va fi mai ridicat, cu atat necesarul va fi mai mare). Alte roluri
asociate vitaminei B6 sunt stimularea cresterii si dezvoltarii, cresterea capacitatii de aparare impotriva infectiilor, favorizarea activitatii cerebrale.

Vitamina B12 - se mai numeste ciancobalamina si, ca si restul vitaminelor din grupul B, indeplineste roluri in complexele enzimatice asociate diverselor metabolisme. De
asemenea, promoveaza reepitelizarea mucoasei digestive (rol important in ulcer), stimuleaza dezvoltarea si intretine activitatea maduvei hematoformatoare.

Vitamina C - acidul ascorbic este un antioxidant cu importanta in dezvoltarea normala a dintilor si gingiilor, in procesul de mineralizare a scheletului. Ea promoveaza
vindecarea si cicatrizarea plagilor si ranilor tegumentare (prin sinteza de colagen), fortifica sistemul imun, asigurand astfel protectie impotriva infectiilor microbiene si virale.
Este implicata in facilitarea absorbtiei fierului si in cresterea rezistentei organismului fata de diverse substante toxice din mediu.
Vitamina D - forma naturala a vitaminei apare prin actiunea razelor ultraviolete asupra unui constituent al sebumului secretat de piele. Expertii sunt de parere ca expunerea
de 3 ori/saptamana la soare timp de 10-15 minute, este suficienta pentru a stimula sinteza acestei vitamine, cu asigurarea cantitatii necesare organismului. Vitamina D
faciliteaza absorbtia calciului si depunerea sa in oase si dinti (asigurand astfel o rezistenta crescuta acestor structuri) si intervine in homeostazia fosforului.

Vitamina E - sau tocoferol, este o substanta cu importante proprietati antioxidante. Este o vitamina cu roluri in mentinerea structurii si functiei normale a organelor de
reproducere, in asigurarea troficitatii sistemului muscular. Are dovedit efect hepatoprotector (prin sinteza unor produsi), rol de a stimula proliferarea celulara si de a forma
hematiile, si faciliteaza utilizarea vitaminei K in organism.

Vitamina K - desi nu este o vitamina esentiala, rolurile sale in procesul coagularii (efecte procoagulante) o fac indispensabila organismului. Studii recente demonstreaza ca
vitamina K este implicata si in mentinerea rezistentei si integritatii structurilor osoase la persoanele in varsta.

Biotina - sau vitamina B7, face parte din grupul vitaminelor B si are rol esential in metabolismul proteinelor si carbohidratilor, in procesul de gluconeogeneza, precum si in
producerea unor hormoni si sinteza de colesterol si acizi grasi. Alte functii importante ale biotinei sunt: mentinerea in limite normale a glicemiei si promovarea sanatatii
fanerelor (par si unghii).

Niacina - sau vitamina PP (B3) apartine complexului B. Apartenenta la familia vitaminelor B explica functiile ei in procesele metabolice, avand rol esential in eliberarea
energiei din moleculele de glucide, lipide si proteine. Printre alte functii se numara: scaderea nivelului colesterolului din sange, mentinerea sanatatii pielii si promovarea
functionalitatii la randament maxim a structurilor nervoase.

Acidul folic - folatul functioneaza in organism in stransa legatura cu vitamina B12, fiind implicat in formarea hematiilor. Prezenta lui este necesara si sintezei de AND (iar prin
aceasta, acidul folic este implicat in procesul de crestere si dezvoltare tisulara, pe care il controleaza strict). Acidul folic are roluri protectoare pentru fat, pe care il protejeaza
impotriva aparitiei diverselor anomalii congenitale, de aceea femeile insarcinate ar trebui sa fie foarte atente la nivelul acestei vitamine. Printre cele mai frecvente malformatiii
legate de insuficienta acidului folic se numara si spina bifida.

Acidul pantotenic - sau vitamina B5, este o vitamina hidrosolubila esentiala, implicata in metabolismul si sinteza carbohidratilor, proteinelor, lipidelor, in special
colesterolului (prin intermediul unei coenzime la a carei formare contribuie, coenzima A). Prezenta lui este importanta in sarcina, acesta promovand evolutia normala a
gestatiei.

Riboflavina (vitamina B2) - este o vitamina hidrosolubila ce se inactiveaza rapid la lumina. Este parte constitutiva a unor enzime cu rol in eliberarea energiei necesare
fiecarei celule. Acest lucru o face indispensabila organismului. Este implicata in cresterea somatica si in formarea hematiilor.

Tiamina (vitamina B1) - este o vitamina hidrosolubila instabila termic (se descompune la caldura). Ea se combina cu diferite proteine si formeaza astfel, enzime ce
metabolizeaza glucidele (cu eliberare consecutiva de energie). Este esentiala pentru procesul fiziologic de crestere si participa la mentinerea functionalitatii optime a
sistemului cardiovascular, nervos dar si digestiv.

Surse alimentare de vitamine

Vitamine liposolubile
Vitamina A: oua, carne, lapte, branza, smantana, viscere (ficat, rinichi), peste (cod), ulei de peste.
Vitamina D: branza, unt, margarina, lapte fortificat, peste, stridii, cereale.
Vitamina E: grau, cereale (seminte), porumb, nuci, masline spanac si alte legume frunze, uleiuri vegetale (din germeni de porumb, floarea soarelui, soia), paine neagra,
fasolea uscata, mazarea.
Vitamina K: legume verzi (salata verde, spanac, ceapa verde, ierburi-marar, patrunjel, leustean), cereale, galbenus de ou.
Vitamine hidrosolubile
Folat: legume frunze verzi, alimente suplimentate, viscere (ficat), carne, paine neagra.
Niacina: produse lactate, carne de pasare, peste si preparate din peste, oua, legume, nuci, cereale imbogatite cu B3.
Acidul pantotenic si biotina: oua, peste, lactate, cereale integrale, legume, drojdie, broccoli si alte legume din aceasta familie: varza, salata.
Tiamina: cereale, paste, paine neagra si intermediara, preparate din carne de porc, fasole uscata, mazare, peste, soia, produse lactate, fructe (mai ales banane), drojdie de
bere.
Vitamina B2: cereale pentru micul dejun, paste, branzeturi, lactate fortificate, sucuri de fructe, bauturi energizante.
Vitamina B12: carne, in special viscere (ficat), produse de origine animala (oua, lapte, carne de pasare si peste).
Vitamina B6: vegetale, in special avocado, nuci, drojdie, fasole verde, produse animale- carne de pui, peste si ficat.
Vitamina C: citrice (in stare bruta, dar si in sucuri, desi mai putin), capsuni, rosii, broccoli, napi, ceapa verde, cartofi. Principala sursa este reprezentata de fructe si legume,
continutul vitaminic al acestora depinzand in functie de specie si de partea consumata (frunze, radacina, tubercul).

Recomandarile specialistilor
Necesarul vitaminic depinde de varsta, stare metabolica si activitate desfasurata si poate fi asigurat printr-o dieta mixta ce este alcatuita respectand piramida alimentara
(cereale, fructe si legume, proteine animale si vegetale, produse lactate, lipide). Recomandarile expertilor in ceea ce priveste necesarul de vitamine sunt:
Vitamina A: copii 0-6 ani: 2500 UI/zi
7-12 ani: 3500 UI/zi
adulti: 5000 UI/zi
femei insarcinate sau care alapteaza:
6000-8000 ui/zi
Vitamina D: sugari:400 UI
peste 7 ani: 200 UI
femei in sarcina 600-800 UI
varstnici: 600- 700U UI/zi
Vitamina E: copii 5-6 mg/zi
adulti 10 mg/zi
Vitamina K: adulti 2mg/zi
Vitamina B1: 0,6 mg la 1000 calorii
Vitamina B2: 0,6 mg la 1000 calorii, in
sarcina: 3 mg/zi
Vitamina B6: adulti: 1,5 mg/zi
femei in perioada maternitatii: 3-4
mg/zi
Niacina: copii:2-12 mg/zi
femei 14 mg/zi (18 mg in sarcina)
barbati:16 mg/zi 7-12 luni: 2mg/zi
Vitamina B12: adulti: 2-3 micrograme copii 1-8 ani: 3 mg/zi
(aport optim zilnic 10 micrograme) Copii, adolescenti si adulti: 4-5
femei: 6 micrograme mg/zi
Acidul folic: sub 12 ani:0,1 mg/zi Femei in perioada de maternitate:
peste 12 ani: 0,2 mg/zi 6-7 mg/zi
femei insarcinate: 0,4 mg/zi
Vitamina C: minim 10 mg/zi sau 20
mg la 1000 de calorii
Vitamina B5: sugari 0-6 luni: 1,7mg/zi

De retinut!
Consumate in doze mari (prin abuzul de suplimente nutritive farmaceutice), vitaminele pot cauza diverse intoxicatii. Pacientii nu sunt sfatuiti sa depaseasca dozele necesare
zilnic recomandate de expertii in domeniu. In cazul in care acestea trebuie adaptate unor situatii particulare, pacientul trebuie sa consulte medicul pentru a evita aparitia unor
reactii adverse.

Vitamina b12
vitamina din grupul vitaminelor hidrosolubile, ce contine cobalt, element vital ce intra in componenta globulelor rosii. Numita si ciancoblamina, isi aduce aportul si la
mentinerea functionalitatii normale a sistemului nervos (ajutand la formarea tecii de mielina ce inveleste fibrele nervoase, esentiale pentru transmiterea de impulsuri nervoase
in tot corpul), amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare, de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. De asemenea, constituie un
aliat pretios in mentinerea acuitatii simtului tactil si auditiv, in perceptia durerii si in echilibru. Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelul mucoasei intestinale, in prezenta
unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica. Vitamina B12 este relativ stabila la caldura si la aer, dar este distrusa de lumina, razele ultraviolete si acizi. Doza zilnica
recomandata este de mcg. In doze mari, vitamina b12 are efecte analgezice, antialergice si stimulatoare ale circulatiei sangvine. Compusa din substante cristalizate, de
culoare rosie, solubile in apa si alcool, stabile in aer si in mediu acid, vitamina b12 rezista la 120 de grade C, timp de 20 minute. vitamina b12 contribuie la dezvoltarea fizica,
la cresterea poftei de mancare si a greutatii corporale. Din acest motiv este utila in profilaxia si tratamentul anemiei, putand conduce chiar si la boli psihice. Vitamina are rol in
hematopoieza si mai ales in eritropoieza. Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biermer, unde intervin modificari ale trombocitelor
sau chiar leziuni degenerative nervoase. Se gaseste in alimentele de origine animala: carne, ficat, splina, creier, rinichi, lapte, produse lactate, peste, drojdiile de bere, oua,
precum si in fructele de mare: crabi, stridii, scoici
Sinonim: ciancobalamina.

Anemia prin deficit de vitamina B12

Anemia prin deficit de vitamina B12 reprezinta o afectiune hematologica care apare in
momentul in care nu exista suficienta vitamina in corp. Vitamina B12 (denumita
si cobalamina) ajuta la sinteza de eritrocite (globule rosii).
Eritrocitele transporta in corp oxigenul la celule si indeparteaza rezidurile. Fara o
cantitate corespunzatoare de vitamina B12, organismul nu va sintetiza suficiente
eritrocite si astfel celulelor nu li se va furniza oxigenul necesar.
Cauze
Anemia prin deficit de vitamina B12 apare de obicei cand organismul nu poate
absoarbe aceasta vitamina din alimente. Aceasta se poate intampla daca este
prezenta anemia pernicioasa. In cazul anemiei pernicioase organismul distruge
celulele de la nivelul stomacului care sunt responsabile de absorbtia vitaminei B12:
- pacientul a suferit o interventie chirurgicala pentru indepartarea unei portiuni a
stomacului sau a ultimului segment al intestinului subtire (ileon)
- sunt prezente afectiuni digestive, ca si sprue (denumita si boala celiaca), boala
Crohn, infectii bacteriene si parazitare ale intestinului subtire
- consum cronic de medicamente pentru stomac si pentru ulcer, ca de exemplu
omeprazol (Prilosec) si lansoprazol (Prevacid)
- mai rar se dezvolta in cazul unei diete cu aport inadecvat de vitamina B12.
Persoanele cu risc sunt reprezentate de vegetarieni, varstnici care nu au o alimentatie
variata si de persoanele cu alcoolism cronic.
Simptome
In cazul formelor usoare de anemie prin deficit de vitamina B12, s-ar putea sa nu
apara simptome sau acestea sa treaca neobservate. Unele persoane considera
aceasta afectiune a fi doar rezultatul inaintarii in varsta. Simptomele apar in timp,de-a
lungul anilor pe masura ce cantitatea de vitamina B12 absorbita de organism se
diminueaza si depozitele de vitamina B12 sunt epuizate. Daca anemia se agraveaza
pot fi prezente urmatoarele simptome:
- stare generala alterata
- oboseala
- fotofobie
- aspect palid
- sensibilitate dureroasa, rosiata sau sangerare la nivelul limbii
- pierderea gustului si apetitului alimentar cu scadere in greutate
- diaree sau constipatie
- tahicardie sau dureri precordiale
- expir diminuat
- concentratia redusa de vitamina B12 cauzeaza afectarea creierului si a celulelor
nervoase. Simptomele determinate de aceasta cauza pot fi primele observate.
Acestea pot cuprinde:
- paralizii sau parestezii (furnicaturi) la nivelul degetelor de la maini si de la picioare
- tulburari de echilibru si coordonare
- neglijenta
- depresie
- confuzie
- dificultati de gandire si concentrare
- judecata deteriorata si control slab al impulsurilor
- diminuarea sensibilitatii vibratile
- tinitus (tiuituri in urechi)
- dementa, declin al statusului mental care devine suficient de grava ca sa interfere cu
activitatea zilnica.
Investigatii
Daca este suspectata anemia prin deficit de vitamina B12, medicul va efectua un
examen obiectiv complet si o anamneza detaliata in legatura cu antecedentele
medicale personale si cu simptomele prezente. Se vor efectua diferite analize
sanguine, ca de exemplu:
- hemoleucograma - acest test furnizeaza informatii importante despre tipul si
numarul de celule sanguine. Prezenta unui numar scazut de eritrocite reprezinta
un semn de anemie. Anemia prin deficit de vitamina B12 determina sinteza unor
eritrocite de dimensiuni mai mari decat in mod normal, denumite si macrocite
(adica "celule mari") sau celule mari imature (anemie megaloblastica)
- testul cu homocisteina si acid metil malonic. Nivelul acestei substante in sange
creste pe masura ce nivelul de vitamina B12 diminueaza. Aceste teste pot fi mai
sigure pentru diagnosticul deficitului de vitamina, decat pentru testarea
concentratiei de vitamina B12
- testul cu vitamina B12 – utilizat pentru a masura nivelul acestei vitamine in
sange. Totusi, multe persoane cu acest tip de anemie au un nivel normal de
vitamina B12 in sange in momentul testarii
- testul cu acid folic – acidul folic reprezinta alt tip de vitamina B12. Unele
persoane prezinta asociat anemiei cu deficit de vitamina B12 si anemie cu deficit
de acid folic, ambele afectiuni cauzand simptome similare
- testul cu lactat dehidrogenaza – lactat dehidrogenaza reprezinta o enzima
intalnita in mod normal in cantitati reduse in diferite tesuturi ale corpului, inclusiv
in sange. Un nivel sanguin crescut de LDH coroborat cu rezultatele altor
investigatii ajuta in sustinerea diagnosticului de anemie prin deficit de vitamina
B12
- teste pentru detectarea prezentei diferitelor tipuri de anticorpi ajuta in
diagnosticul anemiei pernicioase
- testul Schilling este un test urinar care poate fi utilizat pentru diferentierea
anemiei pernicioase de alte cauze de anemie. Totusi, aceste teste sunt rareori
efectuate deoarece este dificil de manipulat si de folosit o substanta radioactiva.
- prezenta anemiei pernicioase poate creste riscul de a dezvolta cancer de
stomac. Daca este prezenta anemia pernicioasa, trebuie consultat medicul fiind
necesar screening-ul pentru cancerul de stomac.
Tratament - Generalitati
Anemia cu deficit de vitamina B12 este tratata prin tratament substitutiv cu doze
crescute devitamina B12. Dupa ce nivelul de vitamina B12 revine la normal,
organismul va sintetiza mai multe eritrocite si simptomele vor disparea. Totusi,
majoritatea persoanelor necesita tratamentul suplimentar pentru tot restul vietii
pentru a preveni recidiva bolii. Se recomanda aceasta deoarece cauza cea mai
frecventa de deficit de vitamina B12 este reprezentata de absorbtia redusa de la
nivelul intestinului. Daca se opreste tratamentul substitutiv concentratia de
vitamina B12 va scadea din nou.
La inceput se incepe cu doze mari de vitamina B12 (100-1000 mcg). Dozele sunt
in mod obisnuit administrate zilnic sau saptamanal si apoi o doza la trei luni.
Uneori medicul recomanda utilizarea unor doze mari (1000-2000 de mcg zilnic).
Majoritatea persoanelor prezinta o ameliorare a simptomelor din primele zile ale
inceperii tratamentului. Daca alta afectiune interfereaza cu capacitatea
organismului de a absorbi vitamina B12, medicul va trata afectiunea asociata
concomitent cu deficitul de vitamina B12. De exemplu o enterita bacteriana
(infectie bacteriana a intestinului) poate fi tratata cu antibiotice. Deseori anemia
cu deficit de vitamina B12 este diagnosticata doar in formele moderate sau
severe, deoarece anemia are un debut insidios (lent, treptat) si simptomele pot fi
subtile. Formele grave de anemie, pot necesita transfuzii de sange. Varstnicilor
carora li s-au administrat transfuzii sanguine trebuie sa li se acorde o ingrijire
speciala pentru a evita insuficienta cardiaca si edemul pulmonar.
Tratamentul poate sa nu amelioreze complet simptomele datorate afectarii
creierului si celulelor nervoase.
Medicul va verifica cantitatea de vitamina B12 dupa cateva luni pentru a se asigura ca
tratamentul este eficient. Trebuie administrat tratamentul medicamentos sau injectabil
conform sfatului medicului pentru a se asigura ca afectiunea nu reapare. Majoritatea
oamenilor au nevoie sa-si administreze tratamentul medicamentos sau injectabil
pentru tot restul vietii.
O alta forma de tratament este reprezentata de vitamina B12 sub forma de spray
nasal (Nascobal). Totusi, spray-ul nazal este mai scump decat fiolele sau tabletele si
nu este folosit in mod obisnuit. Pentru imbunatatirea starii de sanatate se poate
recurge la o dieta variata, care sa cuprinda carne, lapte, branza si oua, care reprezinta
o sursa buna de vitamina B12. De asemenea se recomanda consumul de alimente
care contin acid folic, un alt tip de vitamina B. Acestea cuprind vegetalele cu frunze
verzi, citricele si cerealele integrale.
Nu se recomanda consumul de alcool pe durata tratamentului deficitului de vitamina
B12. Alcoolulinterfera cu capacitatea organismului de a absorbi vitamina B12.
De retinut!
Forma standard de tratament pentru anemia cu deficit de vitamina B12 este
reprezentata de fiole de vitamina B12 administrate injectabil intramuscular. Pentru
multe persoane insa, tratamentul medicamentos in doza crescuta poate fi la fel de
eficient ca si tratamentul injectabil. Tabletele sunt mai ieftine si mai confortabil de
administrat. Daca s-a administrat tratament injectabil anterior, pacientul poate cere
medicului sa-i schimbe tratamentul injectabil cu cel oral. Vor fi necesare teste de
urmarire pentru a se asigura ca organismul absoarbe vitaminele din tablete.
Tratament ambulatoriu
In cazul anemiei cu deficit de vitamina B12 se pot lua cateva masuri pentru a
imbunatati starea de sanatate:
Anemia prin deficit de acid folic
Anemia prin deficit de acid folic rezulta datorita unui nivel seric mai mic fata de cel normal
de acid folic in organismul uman. Organismul are nevoie de acid folic, una dintre vitaminele
B, pentru a produce globulele rosii ale sangelui. Organismul uman nu poate produce
suficient acid folic, astfel ca, dieta trebuie sa contina alimente bogate in acid folic, cum ar fi
citricele, legumele cu frunze verzi si cerealele fortificate.
Organismul este capabil sa depoziteze suficient acid folic pentru 2-6 luni. Cu toate acestea,
anemia apare in cateva saptamani de la reducerea depozitelor de acid folic.
Deficitul de acid folic la femeile care raman insarcinate poate determina nou-nascuti
cu greutate mica la nastere sau cu anomalii congenitale, in special la nivelul creierului si
coloanei vertebrale (defecte de tub neural). Deficitul de acid folic poate creste riscul pentru
alte boli, incluzand afectiunile cardiovasculare si tromboza venoasa.
Cauze
Cauzele anemiei prin deficit de acid folic includ:
- consumul insuficent de alimente bogate in acid folic
- necesitatea crescuta de acid folic, care poate aparea in graviditate sau in anumite boli, cum
ar fi boala cu hematii in secera
- malabsorbtia (absorbtia insuficienta) sau tulburari de depozitare a acidului folic.
Consumatorii cronici de bauturi alcoolice sau persoanele cu afectare renala severa care
necesita dializa, prezinta malabsorbtie de acid folic.
- consumul unor medicamente prescrise pentru alte afectiuni, cum ar fi acelea administrate
incancer, artrita reumatoida si convulsii.
Simptome
Anemia prin deficit de acid folic in formele usoare este posibil sa nu produca nici un fel de
simptome. Pe masura ce anemia progreseaza, pot aparea urmatoarele simptome:
- slabiciunea
- oboseala
- ameteala
- amnezia
- iritabilitatea
- paloarea
- scaderea apetitului alimentar
- scaderea in greutate
- dificultati la concentrare.
Simptomele care pot aparea mai rar includ:
- diaree
- dureri abdominale
- dureri la nivelul limbii
- buze uscate si crapate, in special la comisurile bucale (colturile gurii)
- dispnee si scurtarea respiratiilor
Cantitatile zilnice de acid folic recomandate
Copii:
- cu varste intre 0-6 luni - 0.06 mg acid folic
- cu varste intre 7-12 luni - 0.08 mg acid folic
- cu varste intre 1-3 ani - 0.15 mg acid folic
- cu varste intre 4-8 ani - 0.2 mg acid folic.
Barbati:
- cu varste intre 9-13 ani - 0.3 mg acid folic
- cu varste mai mari de 13 ani - 0.4 mg acid folic.
Femei:
- cu varste intre 9-13 ani - 0.3 mg acid folic
- cu varste mai mari de 13 ani - 0.4 mg acid folic.
Femei insarcinate (orice varsta) - 0.6 mg acid folic.
Nota!: Prin gatirea vegetalelor acestea isi micsoreaza dimensiunile. O cana de vegetale
gatite cantareste mai mult decat o cana de vegetale crude, astfel ca, cantitatea de acid folic
va fi diferita.
- se recomanda o dieta variata care furnizeaza o cantitate suficienta de vitamina
B12 pentru nevoile organismului. Daca nu se consuma nici un aliment de origine
animala (incluzand carne, lapte, branza si oua) se poate prelua vitamina B12
consumand alimente imbogatite cu aceasta vitamina sau prin administrarea
tabletelor ce contin vitamina
- se recomanda consumul de alimente care contin acid folic (folati), alt tip de
vitamina B12. Este importanta instituirea dietei in mod particular dupa inceperea
tratamentului pentru anemia cu deficit de vitamina B12. Alimentele care contin
acid folic cuprind vegetalele cu frunze verzi, citricele si cerealele integrale
- evitarea consumului de alcool in timpul tratamentului pentru deficitul de
vitamina B12. Alcoolul interfereaza cu capacitatea organismului de a absorbi
vitamina B12.
Daca se descopera un nivel sanguin scazut de fier, sunt necesare administrarea
de suplimente ce contin fier.
Daca s-a administrat tratament injectabil sa se consulte medicul daca se poate
substitui cu tratamentul medicamentos. Pentru multe persoane tratamentul
medicamentos cu doze mari de vitamina B12 (1000 – 2000 mcg/zi) poate fi la fel
de eficient ca si tratamentul parenteral. Tabletele sunt mai ieftine si mai
confortabil de administrat. Va fi necesara efectuarea de teste pentru a se asigura
ca organismul absoarbe vitamina continuta in tablete.
Daca se recomanda tratamentul injectabil, pacientul poate invata sa-si faca
singur. Medicul poate instrui pacientul cum sa depoziteze tabletele si unde sa-si
administreze injectiile. Daca pacientul nu este dispus sa-si faca singur injectiile,
un membru al familiei poate invata sa efectueze injectiile. Este necesara
administrarea tratamentului injectabil sau medicamentos conform sfatului
medicului pentru a evita recidiva deficientei. Majoritatea bolnavilor necesita
administrarea tratamentului medicamentos si a celui injectabil pentru tot restul
vietii.
- tahicardie (crestrea ritmului cardiac) sau aritimii (ritm cardiac neregulat)
- junghi toracic.
Investigatii
In cazul in care medicul specialist suspicioneaza o anemie prin deficit de acid folic, acesta
va pune o serie de intrebari in ceea ce priveste antecedentele medicale si va face un
examen fizic. Trebuie sa se discute despre:
- boli curente sau din trecut ale pacientului in cauza sau ale rudelor apropiate
- obiceiurile alimentare
- medicamentele pe care acesta le ia
- consumul de bauturi alcoolice si cantitatile consumate, precum si frecventa consumului.
De obicei, medicul specialist recomanda anumite analize sangvine. Aceste analize, facute
pentru determinarea nivelului scazut de acid folic si anemia determinata, includ:
- hemoleucograma (numaratoarea completa a tuturor celulelor sangvine) si frotiul sangvin.
Celule sangvine sunt analizate in ceea ce priveste forma, culoarea, numarul si
dimensiunile. Aceste caracteristici ajuta medicul in determinarea tipului de anemie, in
cazul in care aceasta exista. In cazul in care hematiile (globulele rosii) sunt de dimensiuni
mai mari fata de normal, ceea ce se numeste macrocitoza, medicul suspicioneaza
deficienta de acid folic.
- masurarea nivelurilor de acid folic (folat) si de vitamina B12, pentru distingerea intre
aceste 2 tipuri de anemie (prin deficit de vitamina B12 sau prin deficit de acid folic).
Tratament
Tratamentul anemiei prin deficit de acid folic se poate face prin cresterea ingestiei de acid
folic (folat). Administrarea zilnica de 1 mg de suplimente de acid folic, amelioreaza anemia
in decursul a 5-7 zile. Se recomanda continuarea suplimentarii cu acid folic pana cand se
ajunge la niveluri adecvate de acid folic, de obicei dupa o perioada intre 1 saptamana si 2
luni.
Odata ce anemia prin deficit de acid folic a fost vindecata, trebuie mentinute nivelurile
adecvate de acid folic, printr-o dieta bogata in acid folic, adaugand alimente cum ar fi
citrice si legume verzi si proaspete. Putini oameni care sufera de anumite boli cronice,
cum ar fi anemia hemolitica,hipertiroidism sau afectiuni hepatice, pot avea nevoie de
suplimentarea continua cu acid folic, pe toata durata vietii.
De retinut!
Inaintea inceperii tratamentului, medicul specialist va determina daca, cauza anemiei este
deficienta de acid folic sau vitamina B12.
Tratarea deficientei de acid folic la o persoana care are deficienta de vitamina B12, este
periculoasa. Deficienta de vitamina B12 determina, de-a lungul timpului, afectarea
sistemului nervos. O persoana tratata din greseala cu acid folic, se va simti initial mai
bine, deoarece multe dintre simptomele anemiei se amelioreaza.
Prin urmare, afectarea sistemului nervos determinata de deficienta de vitamina B12 poate
fi trecuta cu vederea, agravandu-se.
Anemia prin deficienta de acid folic poate fi vindecata sau prevenita printr-o dieta cu
alimente bogate in acid folic, incluzand citrice, legume verzi si proaspete si cereale
fortificate.
Recomandari
Femei care alapteaza (orice varsta) - 0.5 mg acid folic.
Alimente cu continut mare de acid folic
O portie de cereale fortificate (3/4 dintr-o cana) - 0.4 mg acid folic (folat)
85 grame de ficat - 0.2 mg acid folic
1/2 cana de avocado - 0.1 mg acid folic
3/4 cana de suc de portocale - 0.06 mg acid folic
4 fire de asparagus fiert - 0.1 mg acid folic
1/2 cana de spanac gatit - 0.1 mg acid folic
1 cana de spanac crud - 0.1 mg acid folic
1/2 cana de mazare verde - 0.1 mg acid folic
2 linguri de germeni de grau - 0.1 mg acid folic
1 portocala mica - 0.06 mg acid folic
1/2 cana de broccoli gatit - 0.1 mg acid folic
2 fire de broccoli (de 12.7 cm lungime) - 0.1 mg acid folic
Alte sfaturi despre alimentele cu continut de acid folic
Multe cereale si sortimente de paine sunt fortificate cu acid folic. Cititi cu atentie etichetele
alimentelor. Mancati legume crude sau fierte usor. Prin gatire se poate distruge o parte din
acidul folic continut. Consumati suc de portocale sau alte sucuri cu continut crescut in
vitamina C. Vitamina C creste cantitatea de acid folic pe care organismul uman o absoarbe
din alimente. Suplimentele vitaminice adesea contin acid folic.
Importanta acidului folic pentru organism
Ce este acidul folic?
Acidul folic mai este cunoscut si sub denumirea de acid pteroyl-L-glutamic si se incadreaza
in randul vitaminelor hidrosolubile din grupul B. Aceasta vitamina trebuie sa fie transformata
la nivel hepatic in acid dihidrofolic, ulterior este folosita in organism. Corpul uman nu poate
sintetiza folat (echivalentul natural al acidului folic), din aceasta cauza este necesar ca dieta
zilnica sa cuprinda aceasta vitamina.Afla sursele si dozele zilnice recomandate.
De ce este important acidul folic?
Corpul uman are nevoie de aceasta vitamina pentru:
~ producerea, repararea si functia ADN-ului si ARN-ului
~ actiune de cofactor in diverse reactii biologice
~ eritropoieza (sinteza elementelor figurate rosii cu rol in transportul oxigenului si dioxidului
de carbon in organism)
~ prevenirea unor malformatii congenitale neurologice si cardiace, din aceasta cauza sunt
folosite in preconceptie si in primele 12 saptamani de sarcina. Acidul folic face parte din
componentele suplimentelor nutritive recomandate femeilor gravide si care alapteaza.
~ protectie impotriva cancerului pulmonar, esofagian, gastric, pancreatic, de colon si cervical
uterin
~ ajuta in ameliorarea declinului memoriei la persoanele varstnice
~ reduce nivelul crescut al homocisteinei (concentratii crescute ale acestui aminoacid au fost
asociate cu: infarct miocardic, accident vascular ischemic, tromboza venoasa, osteoporoza,
degenerescenta maculara etc.)
Care sunt cauzele deficitului?
Aport nutritional scazut
Absorbtie deficitara in urmatoarele afectiuni: alcoolism, limfom intestinal, rezectie
intestinala, amiloidoza..
Cresterea necesarului de acid folic: sarcina, lactatie, copii in perioada de crestere etc.
Medicamente: metotrexat, aminopterina, sulfasalazina, metformin, triamteren,
contraceptive orale etc.
Cum se manifesta deficienta?
Expresia deficitului de acid folic o reprezinta anemia megaloblastica cu urmatoarele
manifestari: dispnee, tulburari de ritm cardiac (palpitatii, tahicardie), tulburari de tranzit
intestinal (diaree, constipatie), anorexie, astenie, paloare, tulburari de memorie. Deficitul
de acid folic se manifesta progresiv si insidios, existand o perioada de adaptare a
organismului, ulterior cand deficitul este accentuat apar manifestarile clinice, iar daca nu
se intervine dietetic si terapeutic pot apare si probleme neurologice.
Dr. Alexandru Grigore, Medic Specialist Medicina de Familie din cadrul Clinicii MC Gral
Ploiesti ne spune ca in cazul sarcinii, deficitul acestei vitamine a fost asociat cu:
malformatii congenitale fetale (defecte de tub neural: spina bifida si hidrocefalie), nastere
prematura, greutate mica la nastere, avort, preeclampsia.
Care sunt dozele zilnice recomandate de acid folic?
Copii 60 – 200 µg (doza de acid folic va fi luata la recomandarea medicului pediatru)
Femei gravide 600 µg
Femei care alapteaza 500 µg
Femei 400 µg
Barbati 400 µg
Care sunt sursele de acid folic?
Surse naturale: spanac, mazare, linte, pastai, broccoli, sfecla, seminte de floarea
soarelui, porumb, varza, alune, capsuni, zmeura, portocale, banana, oua, lapte. Prin
preparare termica o parte din acidul folic este distrus, din aceasta cauza se recomanda
consumul legumelor si fructelor nepreparate termic.
Alimente fortificate cu acid folic: cereale, lapte de soia, taitei cu oua, paine, orez alb
Forme farmaceutice: acidul folic este prezent in suplimente medicamentoase
recomandate femeilor gravide si celor care alapteaza, copiilor, persoanelor cu diverse
afectiuni patologice etc. Supradozarea cu acid folic poate determina aparitia carentei de
vitamina B 12, de asemenea poate determina aparitia atacurilor de apoplexie la epileptici.
La persoanele fara afectiuni cronice patologice, eliminarea excesului de acid folic se face
pe cale renala, riscul supradozarii fiind redus.