Sunteți pe pagina 1din 7

FUNCŢIILE DIDACTICE ALE TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE

ÎN DESIGNUL VESTIMENTAR
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău
Autori: Alexandru Vatavu, dr. în pedagogie, conf. univ., fapdcreanga@gmail.com
Natalia Danila, lector universitar, nataliadanila@gmail.com

THE DIDACTICS FUNCTIONS OF INFORMATION AND


COMMUNICATIONS TECHNOLOGIES IN FASHION DESIGN
Authors: Alexandru Vatavu, dr.conferenţiar; Natalia Danila, teacher, State Pedagogical
University „I. Creanga”
În: „Educația artistică în contextul mediului social-cultural al sec. XXI”. conf. șt.-practică intern.
(2013; Bălți), Artistic education in the context of the socio-cultural environment of the 21st
century: Conf. şt.-practică intern., 7-8 noiem. 2013. Bălţi: Presa universitară bălţeană, 2013,
p. 18, ISBN 978-9975-50-043-2

Abstract
Information and communication technologies are already a vital factor in successful
development of education. Using of the ICT in education gives rise to new opportunities in
increase of motivation and efficiency of problem-solving in didactic level as well as personal
training of the future engineer.
Key words: Information and communication technologies (ICT), didactics, didactic
function, didactic triangle, CAD, Fashion Design.
Rezumat
Tehnologiile informaționale și comunicaționale sunt deja un factor vital în dezvoltarea cu
succes a educației. Utilizarea TIC în educație oferă noi oportunități în creșterea motivației și
eficienței de rezolvare a problemelor la nivel didactic, precum și autoinstruirea viitorului
inginer proiectant.
Cuvinte cheie: tehnologii informaționale (TIC), didactică, funcție didactică, triunghi
didactic, programe CAD, design vestimentar.

Istoria pedagogiei nu este marcată numai de inovaţii din domeniile organizatoric şi cel de
instruire, dar şi de dezvoltarea tehnicii informaţionale şi comunicaţionale.
Sistemul educațional tradițional uneori se dovedește inadecvat pentru a face față provocărilor
de modernizare a educației, iar răspunsul la întrebarea „Cum să instruim studenții mai eficient?”
a apărut încă în anii 60 ai secolului al XX-lea. Paralel cu dezvoltarea tehnologiilor
informaţionale şi comunicaţionale (TIC) unii didacticieni au găsit modalităţi de a le utiliza
pentru rezolvarea problemelor pedagogiei. După părerea unor cercetători V. E. Guseva, O. B.
Epișeva ș.a. soluția constă în tehnologizarea procesului educațional sau transformarea educației
într-un fel de proces tehnologic cu rezultat garantat. Astfel concentrat la început pe aplicații
științifice și militare, calculatoarele au început repede să fie împrumutate în educație. Diferența
dintre tehnologia informațională și metodologie în domeniul educației este comparată ca și
„munca manuală cu cea efectuată de mașini”, tehnologiile informaționale și comunicaționale
creează o altă cultură a procesului de învățământ.
Nivelul performant al tehnologiilor informaționale de astăzi și volumul imens de informații
impun și viitorilor specialiști în designul vestimentar un nivel înalt de profesionalism, o
dezvoltare intelectuală, gândire critică, analitică, capacitatea de a lua decizii corecte. Astfel apare
necesitatea de a utiliza sisteme de învățare flexibile, care oferă posibilitatea de formare și
reorientare profesională, auto-dezvoltare la orice etapă a vieții umane.
Pentru perioada 2010 – 2020 Consiliul Europei a adoptat o nouă strategie de evoluție numită
Europa 2020. Strategia destinată pentru acești zece ani nu prevede doar depășirea crizei, dar

1
include de facto crearea condițiilor pentru o dezvoltare inteligentă, durabilă și mai cuprinzătoare.
Strategia „Învățarea pe tot parcursul vieții” joacă un rol care nu poate fi neglijat în realizarea
obiectivelor sale principale [2].
Altă trăsătură caracteristică a sistemului de învățământ este aceea că el acționează pe de o
parte, ca utilizator, iar pe de altă parte ca creator a tehnologiilor informaționale. Aceasta este
valabil în special pentru sistemul de învățământ superior, care este și sursă primară de personal
cu capacitate intelectuală și bază fundamental-aplicativă de cercetare. Multe soft-uri cu conținut
educațional au fost elaborate de profesori mai apoi testate în universități. De aceea utilizarea
tehnologiei informaţionale urmăreşte un șir de funcţii didactice în procesul de instruire care pot
fi îndeplinite datorită prezenţei unor caracteristici didactice. După E. S. Polat prin
„caracteristici/funcţii didactice ale tehnologiilor informaţionale se înţelege acele proprietăţi de
bază, funcţii ale unui program/software care-l deosebeşte de altul, importante pentru didactică pe
plan teoretic şi practic” [5, 7].
După opinia [ 7, 8, 10] tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale existente permit
completarea procesului educaţional cu:
 Materiale metodico-didactice pentru fiecare lecţie (posibilitatea de a lucra cu
hipertextul și multimedia, audio, video);
 Legătura reciprocă dintre subiectul şi obiectul învăţării;
 Acces la sistemele educaţionale electronice naţionale şi internaţionale ;
 Accesul la bibliotecile web și viteza mare de transmitere a datelor;
 Accesul la resursele informaţionale ale revistelor, jurnalelor şi altor periodice
naţionale şi internaţionale;
 Schimbul de informaţie în interiorul sistemului educaţional, etc.
T. Rudenco [9] structurează funcțiile didactice ale tehnologiilor informaționale în procesul
educațional în trei grupe (fig. 1):

2
Funcţii care Funcţii care
Funcţii care prezintă organizează procesul
informația transmit informația
didactic
• Posibilitatea afișării • Pregătirea, editarea, • Funcțiile didactice
și transmiterii prelucrarea ale poștei
informației în diferit informației electronice;
format: text, grafică, didactice, metodice • Funcțiile didactice
sunet, video, și științifice; ale teleconferinței;
animație, etc.; • Păstrarea și • Funcțiile didactice
• Posibilitatea de sistematizarea ale videoconferinței.
căutare a informației;
informației; • Transmiterea
• Posibilitatea de informației cu
consolidare a ajutorul TIC;
cunoștințelor și • Asigurarea accesului
aptitudinilor, la informație;
abilităților practice; • Posibilitatea
• Posibilitatea conectării la orice
evaluării baze de date
cunoștințelor, electronice.
deprinderilor și
abilităților.

Figura 1. Funcțiile didactice ale TIC după T. Rudenco.

Pentru a defini termenul de didactică cercetătorii scandinavi apelează la triunghiul didactic


(fig. 2), care evidențiază trei factori principali: cadrul didactic, studentul şi conținutul. Didactica
modernă are ca preocupare studiul elementelor structurale ale sistemului didactic (plasate în vârfurile
triunghiului pedagogic) dar, mai ales, studiul relaţiilor ce se stabilesc între acestea (predare, formare şi
învăţare) [1].
Unii didacticieni (printre care şi G. Brousseau), includ în modelul unei situaţii didactice şi un
al patrulea element ce reprezintă un dispozitiv prevăzut de profesor. Acesta permite studentului
să primească o indicaţie în rezolvarea soluţiei date. Conform opiniei noastre un asemenea
element sunt tehnologiile informaționale de tip software.
Calculatorul este un element la fel de necesar şi pentru profesor şi pentru student și
îndeplineşte unele funcții didactice:
 Este suport de instruire diferenţiat, care asigură ritmul propriu de învăţare, deoarece
calculatorul permite înregistrarea vitezei cu care studentul lucrează;
 activarea competențelor cognitive prin lucrul individual, controlul și testele de
evaluare;
 activizează gândirea logică și creativitatea, imaginația prin prezentarea audio-vizuală
a cunoştinţelor, formarea abilităţilor de utilizare a echipamentelor hard şi soft;
 formarea abilităților teoretice și practice pentru a crea un produs intelectual – lucrul în
grup, discuții, conferințe, etc.;
 realizează conexiunea inversă la cel mai înalt nivel;
 promovează învăţământului deschis la distanţă datorită utilizării Internetului şi ale
altor surse multimedia.

3
Designul didactic

Ins lum
S tr trui r icu iale
Pe ate re r
da g ii Continut Cu ater atie
go ,
M duc

,
gie E
Triunghiul
didactic

Profesor Student

Apreciere
Evaluare

Figura 2. Triunghiul didactic


În procesul de instruire este importantă nu tehnologia informațională în sine, ci modul în care
utilizarea acesteia servește pentru a atinge obiectivele educaționale. Prin urmare în alegerea
tehnologiei se ține cont de cercetările din anumite domenii, programele analitice, conținutul
cursului, obiectivele specifice și rezultatele așteptate. Pentru pregătirea tehnică a specialiștilor în
designul vestimentar majoritatea universităților dispun de programe de tip CAD (Computer-
Aided Design) - proiectare asistată de calculator - care implică calculatorul în toate fazele
aferente proiectării produselor. Literatura de specialitate în l. română utilizează abrevierile: PAC
(Proiectare Asistată de Calculator); FAC (Fabricaţie Asistată de Calculator).
Aceste tipuri de software trebuie să fie însoţite de:
1. Suport tehnic - un set de componente hardware ce interacționează (computere,
periferice, echipamente de rețea, linii de comunicație, instrumente de măsurare);
Acest tip de suport poate fi completat și cu alte mijloace tehnice de instruire:

VIZUALE: retroproiectorul, hărți, scheme, etc.

AUDITIVE: radioul;

AUDIO-VIZUALE: video-player, TV, PC-ul

2. Suport matematic —metode matematice, modele și algoritme utilizate pentru a


rezolva probleme de proiectare automatizată;
3. Suport software;
Pentru specialitatea design vestimentar propunem următoarele programe (pentru
proiectarea tiparelor de bază și modelarea constructivă) și numărul de ore pentru
studiul lor:
Nr. Denumirea programei Anul de studii Nr. de ore pe an
1 CorelDRAW (ex.1), Microsoft Excel II 60
2 AutoCAD, NanoCAD III 60
3 Optitex IV 40
Total 160 ore

Exeplul 1: Tiparului de Bază (pe etape) al mânecii ajustate elaborat în CorelDRAW:


Etapa 1 Etapa 2

4
Exeplul 2: Modelarea constructivă a bluzei

Implementarea programelor de proiectare automatizate în designul vestimentar permite:


crearea tiparelor de bază a vestimentației din toate grupele de sprijin cu modelarea constructivă,
5
modelarea suprafeţelor cu formă liberă, facilitatea modificării proiectului, generarea automată a
componentelor standard ale proiectului, elaborarea documentaţiei tehnice, rutina de import
/export pentru a facilita schimbul de date cu alte pachete de programe, menţinerea bibliotecilor
de piese şi ansambluri.
4. Suport informațional—un set de informații necesare pentru proiectare, reglementările
și standardele de proiectare, baza de date;
5. Suport lingvistic— un set coduri utilizate în sistemul CAD pentru raportarea
informației despre obiectele proiectate, procesele și instrumentele de proiectare,
precum și pentru dialog proiectant-calculator și a schimbului de informații tehnice
între instrumentele CAD. Include termeni, definiții, metode de compresie și de
implementare. Suportul lingvistic conține cîteva limbi utilizate în proiectare și
modelare (VHDL, VERILOG, UML, GPSS);
6. Suport metodic— descrierea modului de funcționare a tehnologiei CAD. Include
teoria proceselor pentru obiectele proiectate, metodele de analiză, sistemele de sinteză
și componente ale acestora; diverse tehnici de proiectare;
7. Suport organizatoric—include un set de documente care definesc structura
organizatorică a proiectului, comunicarea între unități, structura organizatorică a
obiectului și a sistemului de automatizare, activitatea de funcționare a sistemului;
prezentarea rezultatelor proiectării;
8. Suport ergonomic— include capacitățile psihologice, psiho-fiziologice ale
proiectantului în corespundere cu caracteristicile tehnice ale programului și condițiile
de securitate;
9. Suport juridic;
Unul din avantajele de folosire a calculatorului este că el se adresează la calea pe care tinerii
o preferă acum pentru studiere. Ei tind să fie studioşi mai vizual decât generaţiile precedente,
deoarece lumea lor e bogată în stimulare vizuală. Deci, materialele de studiere create se potrivesc
cu ceea ce ştim despre cum tinerii preferă să studieze. Societatea contemporană cere pregătirea
unui alt fel de specialist decât a celor din generaţiile anterioare. Acesta este răspunsul la noile
cerinţe puse de economia globală, unde cunoştinţele şi aptitudinile unei naţiuni sunt cheia la
succesul său competitiv, mai mult decât a fost în trecut. În mâinile profesorilor instruiţi adecvat,
utilizarea computerului poate juca un rol proeminent în dezvoltarea ulterioară a acestor capacităţi
în studenți. Azi se consideră o adevărată problemă imposibilitatea utilizării calculatorului,
vorbindu-se chiar de analfabetism în acest domeniu. De aceea introducerea sistematică, în
activitatea cotidiană de predare a calculatorului nu este doar utilă, ci absolut obligatorie [4].
Nu e de mirare că în acest context de idei apare noțiunea de „Explozie informaţională”( V.
Cabac, V. Guţan) care ţine de dezvoltarea rapidă a ritmului de creştere a volumului de informaţii
ştiinţifice, tehnice şi economice. Despre „inundarea cu lucrări de literatură ştiinţifică” au vorbit şi
istoricii antici. Dar dacă pînă la începutul secolului 20 publicaţiile vedeau lumina zilei cu viteza
cu care picură apa dintr-un robinet, pentru situaţia contemporană comparaţia cu Niagara nu este
prea exagerată. Explozia informaţională poate fi ilustrată şi prin alte exemple: un savant
contemporan trebuie să muncească 500 ani cîte 24 de ore din cele 24 pentru a citi publicaţiile
dintr-un singur an. Apare întrebarea firească: ce factori au determinat o asemenea „explozie
informaţională”... Din totalitatea oamenilor de ştiinţă, care au existat pînă în prezent, generaţiei
contemporane îi aparţin 90 - 95%. Este necesar să relevăm faptul că se publică mai mult decît
este necesar. Una din cauzele acestui „exces de informare” este tradiţia învechită de a considera
numărul de lucrări publicate drept indice formal al nivelului de calificare ştiinţifică [6].
În opinia noastă pentru a beneficia în deplină măsură de oportunităţile oferite de tehnologiile
informaţionale în educație, se cere un studiu amănunțit a funcțiilor didactice a acestora și
elaborarea de materiale didactice, științifice necesare.
Concluzii:
 Implementare TIC în educație rămâne în continuare un factor de perfecționare a
sistemului superior instructiv-educativ;
6
 Tehnologiile informaționale moderne pot rezolva în mod eficient multe probleme
didactice existente în pregătirea specialiștilor de înaltă calificare;
 Instruirea asistată de calculator este o tendință europeană
 Cercetările în domeniul aplicării TIC în universitățile din R. Moldova
demonstrează insuficiență de tip software și lipsa materialelor didactice;
Bibliografie
1. Gheordunescu I. D. Studiul obstacolelor şi al erorilor în didactica modernă. Particularizări pentru
matematica din gimnaziu (Rezumatul tezei de doctorat), București 2010,
http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2010Noiembrie (vizitat 5.07.2013);
2. Instruirea asistată de calculator în Agenda europeană a educaţiei Cazul Slovaciei şi al Moldovei,
Culegere de articole prezentate la Conferinţa Internaţională din Chişinău, Moldova, 25 aprilie
2013, Academia Istropolitana Nova, 2013,
http://www.ipp.md/public/files/Publicatii/Materialele_Conferintei_Eng___Rom.pdf (vizitat
17.09.2013)
3. J. Houssaye, Le triangle pédagogique, Berna, Peter Lang, 1988, p. 40;
4. Petronela Morariu. Calculatorul—instrument în activitatea didactică.
http://yo2kqk.kovacsfam.ro/concurs_pet/ (vizitat 12.09.2013);
5. Vladimir Kinelev. Piet Kommers. Boris Kotsik. Information and Communication Technologies in
Secondary Education. Position paper. Moscow. 2004;
6. V. Cabac, V. Guţan. Bazele culturii informaţionale : curs universitar. ABRM ; Univ. de Stat
„Alecu Russo” din Bălţi, 2007. 160 p.
7. Е. С. Полат. Новые педагогические и информационные технологии всистеме образования.
Москва. ACADEMA. 2002. c. 158;
8. Е. С. Полат. Бухаркина И.Ю. Компьютерные телекоммуникации в системе школьного
образования. http://scholar.urc.ac.ru:8002/courses/Manual/index.html.ru (vizitat 10.08.2013);
9. Т. В. Руденко. Дидактические функции и возможности применения информационно-
коммуникационных технологий в образовании. Учебно-методический комплекс. Томск.
2006. http://ido.tsu.ru/other_res/ep/ikt_umk/ (vizitat 16.09.2013);
10. http://lit.lib.ru/t/trushnikow_d_j/text_0090.shtml (vizitat 16.09.2013)