1-Acordarea asistenţei tehnice de specialitate în situaţii critice

Tema 1. 10 - Spaţii cu pericol de explozie

Spaţii cu pericol de explozie categoria A (BE3a) şi B (BE3b)de pericol de incendiu
Construcţiile care adăpostesc funcţiuni cu pericol de explozie se realizează din materiale
şi elemente de construcţie CO (CA1).
La construcţiile independente cu pericol de explozie se recomandă utilizarea elementelor de
construcţie uşoare, CO (CA1), iar acoperişul acestor construcţii trebuie să fie fără pod.
Încăperile şi spaţiile cu pericol de explozie categoria A (BE3a)sau B(BE3b) de pericol de
incendiu, dacă nu pot fi dispuse în afara construcţiilor cu alte destinaţii, se separă de restul
construcţiei prin elemente CO (CA1), rezistente la explozie şi, după caz, la foe, corespunzător
alcătuite şi dimensionate în conformitate cu prevederile reglementărilortehnice de specialitate.
Planşeele şi elementele lor de susţinere vor fi astfel executate încât să nu fie deplasate de suflul
exploziei.
Practicarea unor goluri în pereţii rezistenţi la explozie nu este admisă decât în cazuri
excepţionale, impuse de necesitati tehnologice sau funcţionale şi numai dacă sunt protejate
corespunzător prevederilor din prezentul normativ.
Străpungerea pereţilor rezistenţi la explozie de către conducte, conductoare sau cabluri electrice,
este admisă numai în cazuri de strictă necesitate şi în condiţiile luării măsurilor de protecţie care să
asigure împiedicarea trecerii vaporilor, gazelor şi prafului combustibil.
Planşeele rezistente la explozie, trebuie să îndeplinească condiţiile asigurate de către pereţii
rezistenţi la explozie ai spaţiului respectiv.
Încăperile şi spaţiile cu pericol de explozie nu vor avea tavane false şi zone neventilate care să
faciliteze producerea concentraţiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil. în
încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajul va permite curatirea uşoară a suprafeţelor.
Încăperile şi spaţiile închise cu pericol de explozie trebuie să aibe asigurate în peretii exteriori
sau în acoperiş, goluri pentru decomprimare în caz de explozie, cu aria totală de minimum 0,05 m
la 1 m din volumul încăperii respective. Adoptarea unui procent mai mic este admisă pe baza unui
calcul justificativ, din care să rezulte că prin aceasta stabilitatea clădirii nu este afectată.
Golurile pentru decomprimare se amplasează în vecinătatea surselor de explozie, avându-se în
vedere ca efectul suflului expioziei în exteriorul construcţiei să nu afecteze obiecte învecinatesau
căi publice de circulaţie.
Golurile ce se prevăd pentru decomprimare în caz de explozie pot fi neînchise sau închise.
Elementele de închidere, proiectate şi realizate astfel încât să cedeze la presiunea datorată
expioziei, pot fi constituite din: panouri sau porţiuni de perete sau acoperis. de tip uşor (dislocabile
sau rabatabile), ferestre şi/sau luminatoare cu geam simplu nearmat care să cedeze la presiunea de
celmultll8daN/m .
În spaţiile în care se pot produce amestecuri explozive de aer cu gaze, vapori sau praf, stratul de
uzură al pardoselilor trebuie să fie executat din materiale care la lovire să nu producă scântei
capabile să iniţieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive.
În încăperi şi spaţii cu pericol de explozie, tâmplăria şi sistemele de acţionare a acesteia se vor
realiza sau proteja astfel încât, prin manevrare, să nu producă scântei capabile să iniţieze
aprinderea amestecurilor explozive.
Delimitarea zonelor din construcţii până la care se extind măsurile de protecţie impuse de
spaţiile încadrate în categoriile A (BE3a) şi B(BE3b) de pericol de incendiu se face având în vedere
 posibilitatea prezenţei amestecurilorde aer cu gaze, vapori sau praf, în concentraţii care să prezinte
pericol de explozie, în timpul funcţionării normale şi în caz de avarie a instalaţiilor utilitare
aferente.

Bibliografie
NORMATIV DE SIGURANTA LA FOC A CONSTRUCŢIILOR
INDICATIV P 118-99