Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Борис - A0132 PDF
Борис - A0132 PDF
COMUNICARE
ÎN LIMBA ROMÂNĂ
pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Partea a II-a
Clasa I
Norand
MINISTERUL EDUCAğIEI NAğIONALE
COMUNICARE
ÎN LIMBA ROMÂNĂ
pentru úcolile úi secĠiile cu predare în limba maghiară
Partea a II-a
Clasa I
Kreativ
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Manualul școlar a fost aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4777 din 13.10.2014, în urma evaluării, și este
realizat în conformitate cu programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418 din 19 martie 2013.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este netransmisibil.
Inspectoratul școlar ………………………………………………………………………………………
Școala / Colegiul / Liceul ………………………………………………………………………………….
Editura Kreativ © 2014
Director editorial: Timár András
Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară – clasa I – partea a II-a
Partea a II-a conţine 80 de pagini.
Codruț Crososchi © 2014
Karp Ágnes © 2014
Kuti Botond © 2014
Makai Emese-Márta © 2014
Referenţi: Conferenţiar universitar dr. Norel Mariana
Învăţător gr. I. Nagy Anna-Mária
Ilustrații și copertă:
Codruț Crososchi
Tehnoredactare:
Kelemen Erzsébet
Multimedia:
Vajda György Tibor
La înregistrarea materialelor audio și video au participat:
Pastia Corina – profesor la ciclul primar, Liceul cu Program Sportiv „Szász Adalbert” – Târgu-Mureș;
elevii Liceului cu Program Sportiv „Szász Adalbert” – Târgu-Mureș:
Lazăr Patrick Cristian, Drăgoi Mircea, Laszlo Maria Irina, Pastia Ilinca.
Voce: Dósa Noémi, Kovács Tímea
Muzică: Kuti Botond
ISBN 978-606-646-219-8
ISBN 978-606-646-221-1
Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Kreativ. Nicio parte a acestei publicaţii
nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă în orice formă sau prin orice mijloace electronice,
mecanice, fotocopii, înregistrări sau altele, fără acordul scris al Editurii Kreativ.
Conform acordului nr. 367/ 26.08.2010, încheiat între Asociaţia Telefonul Copilului
şi Ministerul Educaţiei Naţionale: numărul de telefon european, de asistenţă pentru
copii; Telefonul copilului 116.111 • Apelul este gratuit.
Deúteaptă-te, române!
de Andrei Mureúanu
Priveúte! Completează!
Repetă!2 Jetoane4
Arată! Joc5
Uneúte! Bravo6
Marchează cuvintele care
Încercuieúte! se numără cu „o”
1
Simbolurile uúurează orientarea copiilor în activitatea de învăĠare. Acestea apar însoĠite de in-
dicaĠiile rostite de profesor. Receptarea úi producerea mesajelor orale se va realiza pe baza
cuvintelor, a structurilor lexicale úi a enunĠurilor care însoĠesc imaginile. Simbolurile reprezintă
suportul exersării. Acestea nu se vor memora mecanic, ci vor ¿ utilizate în contexte variate. Sarcinile
unor exerciĠii sunt însoĠite de indicaĠii/propuneri (scrise cu corp de literă italic) pentru organizarea
activităĠilor úi se adresează profesorilor.
2
La exerciĠiile care vizează repetarea după model a cuvintelor, a structurilor lexicale úi a enun-
Ġurilor, se va insista asupra pronunĠării corecte a sunetelor speci¿ce limbii române, asupra accen-
tuării corecte a cuvintelor, precum úi asupra intonării corecte a propoziĠiilor enunĠiative, interogative
úi exclamative.
3
La activităĠile care vizează executarea unor miúcări pe baza comenzilor didactice, indicaĠiile
vor ¿ însoĠite de gesturile úi miúcările profesorului, pentru a facilita receptarea corectă de către
copii a mesajelor. Se vor solicita răspunsuri la întrebări legate de executarea comenzilor didactice.
4
La activităĠile cu jetoane, profesorul rosteúte cuvintele/structurile lexicale pe care doreúte
să le exerseze cu copiii.
5
La activităĠile de joc, profesorul se va asigura că elevii au înĠeles regulile. Dacă este necesar,
se va facilita înĠelegerea regulilor prin exemple úi exersare.
6
Acest simbol are rol în autoevaluare la exerciĠiile destinate muncii independente. Elevii care
rezolvă corect sarcinile exerciĠiilor vor colora simbolul.
Cuprins
CompetenĠe speci¿ce,
Pag. Nr.
de
Unitatea Subunitatea SecvenĠe de conĠinut
pe baza programei úcolare ore*
Cuprins 6
Recapitulare 26 2
Evaluare 27 1
6.
Vara
15 ore Anul 52 2
6B 1.1., 1.2., 1.3., 1.4., 2.1.,
Înainte 2.2., 2.3., 2.4., 2.5., Poveste de vară 54 2
de vacanĠă 2.6., 3.1., 3.2., 4.1, 4.2. Pagini de joc 56 2
Recapitulare 58 2
Evaluare 59 1
Recapitulare semestrială 60 3
Evaluare semestrială 62 2
13 ore
Recapitulare ¿nală 63 6
Evaluare ¿nală 66 2
*Numĉrul de ore propus pentru Įecare secvenƜĉ de conƜinut este orientaƟv.
Vocabular Acte de vorbire
Ziua de naútere Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea urărilor speci¿ce zilei de naútere • Utilizarea
formulelor uzuale în situaĠii de comunicare concrete (vizită, încurajare) • Utilizarea
Numerele în vorbire a cuvintelor care denumesc însuúiri • Oferirea de informaĠii simple des-
de la 1 la 15 pre persoane cunoscute • Exprimarea de cantităĠi prin intermediul numerelor • For-
Petrecerea timpului mularea de răspunsuri úi întrebări, cu suport vizual • Formularea de răspunsuri la
liber cu prietenii întrebări de tipul „CâĠi ani împlineúti ... ?”, „CâĠi ani ai ... ?”, „CâĠi/Câte?”
Jocuri în aer liber
Povestirea unei Dialoguri pe teme familiare • Oferirea de informaĠii simple despre evenimente
poveúti trăite sau cunoscute • Utilizarea în vorbire a cuvintelor care denumesc acĠiuni •
Petrecerea timpului Formularea de răspunsuri úi întrebări, cu suport vizual
liber: carnavalul
Vremea úi lunile
de primăvară Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor uzuale de permisiune • Oferirea
de informaĠii simple despre mediul înconjurător úi despre activităĠile speci¿ce pri-
Petrecerea timpului măverii • Utilizarea în vorbire a cuvintelor care denumesc relaĠii temporale úi spa-
liber: excursia Ġiale • Utilizarea urărilor speci¿ce sărbătorilor de Paúti
Obiceiuri de Paúti
Oraúul, numerele
până la 20 Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor uzuale de adresare úi solicitare
• IniĠierea, menĠinerea úi încheierea unui dialog în situaĠii de comunicare concrete
OcupaĠii (la cumpărături, pe stradă, la solicitarea de informaĠii) • Oferirea de informaĠii sim-
Mijloace de transport ple despre oraú, despre ocupaĠii, despre mijloace de transport úi semne de circu-
Semne úi simboluri în laĠie • Utilizarea în comunicare a numerelor, a semnelor úi simbolurilor din mediul
orientare apropiat • Oferirea de informaĠii simple despre activităĠi din timpul liber • For-
mularea de răspunsuri la întrebări de tipul „La ce număr ... ?, „Cât costă ... ?”,
Petrecerea timpului „De unde ... ?, „Ce vrei să ¿i când vei ¿ mare?”
liber în oraú
Ce spune Emil? Ce spune Radu? Ce spune Maria? CâĠi ani împlineúte Radu?
c) ExersaĠi dialogurile!
Se va exersa corelarea elementelor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
2. a) Ascultă úi repetă!
Sosesc prietenii lui Radu. Radu desface cadoul. Radu împlineúte 8 ani. Copiii cântă
Ei aduc cadouri. El se bucură. El suÀă lumânările. „MulĠi ani trăiască!”
Tata are un aparat foto. Copiii mănâncă felii de tort. Copiii ascultă muzică Copiii se joacă
El face fotogra¿i. Ei beau suc de portocale. úi dansează. de-a v-aĠi ascunselea.
Cuvinte: ceas, lumânări, felicitare, astăzi, a sosi, a se bucura, a împlini, a desface, a suÀa
8
3. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi! Profesorul rosteúte într-o or-
dine oarecare următoarele structuri: „desface cadoul”, „împlineúte 8 ani”, „face fotogra¿i”, „mănâncă fe-
lii de tort”, „ascultă muzică”, „se joacă de-a v-aĠi ascunselea”. Elevii aúază pe masă jetoanele potrivite.
4
b) Spune câte un enunĠ pe baza ¿ecărui jeton!
LA MULğI ANI!
5. a) Descoperă de la cine a primit Radu cadourile! Uneúte, cu diferite culori, ce se potriveúte!
Structuri lexicale: zi de naútere, felii de tort, aparat foto, a face fotogra¿i, a asculta muzică,
de-a v-aĠi ascunselea, La mulĠi ani! CâĠi ani împlineúti ... ?
Reluare: familia, culorile, formule de mulĠumire
9
4A Numărăm până la 15!
1. a) Ascultă cântecul „Să numărăm”! 2
Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului! 1
(Textul cântecului úi partitura se aÀă în anexă.)
b) Numără degetele! Completează
desenul cu numere pe baza modelului!
2. a) Ascultă úi repetă!
Profesorul va insista asupra pronunĠării corecte a cuvintelor care conĠin diftongi.
1 (un) tort 2 (doi) prieteni 3 (trei) cadouri 4 (patru) pahare 5 (cinci) farfurii
1 (o) Àoare 2 (două) baloane
6 (úase) felii de tort 7 (úapte) úerveĠele 8 (opt) lumânări 9 (nouă) linguriĠe 10 (zece) îngheĠate
Cuvinte: degete, unu, doi, două, trei, patru, cinci, úase, úapte, opt, nouă, zece, unsprezece,
10 doisprezece, douăsprezece, treisprezece, paisprezece, cincisprezece, CâĠi? Câte?
4. a) Ascultă úi aúază pe masă b) Spune numerele de pe jetoane în ordinea în care
jetoanele, în ordinea în care le auzi!
Profesorul rosteúte numerele într-o or-
le-ai pus pe masă! 4
c) Activitate în perechi
dine oarecare, iar elevii aúază pe ma-
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele cu numere.
să jetoanele potrivite.
Pe rând vor trage jetoane úi vor denumi numerele.
5. a) Completează după model! b) Spune úirul numerelor!
11
b) Desenează, pe baza dialogului, ce este pe masă! c) Spune ce este pe masă!
Am venit la Emil.
Cum a salutat Radu? Cum a salutat mama? Cum a salutat Emil? Ce a spus Emil?
LuaĠi loc! VreĠi să ne ui-
tăm la desene animate? Ce bine! Am câútigat! Ai jucat bine!
Bravo!
Cine a vrut să se uite la desene animate? Cine a câútigat? Ce a spus Ana? Ce a spus Emil?
Cine a vrut să joace cărĠi?
c) ExersaĠi dialogurile!
Se va exersa corelarea elementelor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
2. a) Ascultă úi repetă!
Emil úi Radu sunt prieteni. Emil úi Ana sunt prieteni. Emil úi Maria sunt prieteni.
Emil e prietenul lui Radu. Emil e prietenul Anei. Emil e prietenul Mariei.
Radu e prietenul lui Emil. Ana e prietena lui Emil. Maria e prietena lui Emil.
Ana úi Maria sunt prietene. Radu úi Maria sunt prieteni. Ana úi Radu sunt prieteni.
Ana e prietena Mariei. Radu e prietenul Mariei. Radu e prietenul Anei.
Maria e prietena Anei. Maria e prietena lui Radu. Ana e prietena lui Radu.
Cuvinte: prieten, prietenă, prieteni, prietene, coú, punct, puncte, bucuros, bucuroasă, trist, tristă,
12 primul, al doilea, a câútiga
3. a) Priveúte úi ascultă dialogurile!
Aruncă de trei ori mingea! 4
Ne jucăm cu mingea?
Numărăm
Da, aruncăm punctele!
mingea la coú.
Am trei puncte!
Sunt bucuros!
Să mai jucăm o dată!
Ai câútigat! Ana, de ce
Tu eúti primul! eúti tristă?
Eu am două
puncte. Eu sunt
al doilea. Eu nu am niciun punct! Nu ¿i tristă!
c) Spune pe cine ai încercuit! Spune cum sunt b) Spune cum este prietenul tău/
aceúti copii! prietena ta!
Structuri lexicale: desene animate, a lua loc, a juca cărĠi, de trei ori, o dată, niciun punct,
Ce bine!, Bravo!, Sărut mâna!, Bine aĠi venit!
Reluare: salutul, prezentarea, petrecerea timpului liber
13
4B Hai cu mine în parc!
1. a) Priveúte!
d) Spune ce ai desenat!
A venit lupul. A suÀat, dar degeaba. Lupul a fugit. Cei doi purceluúi au venit la Naf-Naf.
Nu a distrus casa din cărămidă. Nu a mâncat purceluúii. De atunci, locuiesc împreună.
Cuvinte: poveste, purceluú, purceluúi, lup, degeaba, împreună, a vrea, a prinde, a distruge
16
2. a) Ascultă úi repetă!
4
Structuri lexicale: toată ziua, lupul cel rău, casă din paie/lemn/cărămidă, de atunci
Reluare: numerele 17
4B E carnaval!
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! Eu lipesc măúti pe tablă.
Copii, sâmbătă organizăm
un carnaval.
Abia aútept!
Ce bine!
Eu vin la carna-
val în costum Eu vin la carnaval Eu mă îmbrac
Eu mă îmbrac cu în costum de prinĠesă. cu un costum
de clovn. Tu cu
un costum de indian. Tu cu ce te îmbraci? de vrăjitoare.
ce te îmbraci?
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte ur-
c) Răspunde la întrebări!
mătoarele cuvinte úi structuri: „baloane”, „măúti”,
Cine vorbeúte cu copiii? Cine a adus baloane/
„panglici”, „costum de clovn”, „costum de indian”,lipeúte măúti/pune panglici? Cine are costum
„costum de prinĠesă”, „costum de vrăjitoare”, ară-de clovn/indian/prinĠesă/vrăjitoare?
tându-le, iar elevii repetă úi arată desenele potrivite.
d) Ascultă úi repetă! Profesorul arată
desenele, rosteúte dialogurile, iar copiii repetă.
2. a) Ascultă úi repetă cum s-au îmbrăcat copiii la carnaval!
Emil are costum de clovn. Radu are costum Ana are costum Maria are costum
Costumul lui e colorat. de indian. El are în mână de prinĠesă. de vrăjitoare. Ea are
o săgeată. Ea are pe cap o coroană. o baghetă magică.
FetiĠa are costum Băiatul are costum FetiĠa are costum Băiatul are costum
de Albă-ca-Zăpada. de pitic. de Scu¿Ġa Roúie. de vânător. El are
Ea are o oglindă. El are o căciulă roúie. Ea are în mână un coú. în mână o puúcă.
b) Încercuieúte costumele care îĠi plac cel mai mult! c) Spune ce ai încercuit!
Clovnul are în mâna dreaptă Scu¿Ġa Roúie are Albă-ca-Zăpada are pe ro- Lângă indian este
un balon. În mâna stângă în mână o pară. chie patru panglici roúii. o săgeată úi o puúcă.
are două Àori.
c) Ascultă úi repetă cum se prezintă clovnul! d) Spune cum se prezintă Scu¿Ġa
Salut! Eu sunt clovnul. Eu am costum colorat. Roúie, Albă-ca-Zăpada úi indianul!
Am un balon úi două Àori.
c) Formulează enunĠuri corecte despre desenele sub care ai colorat feĠele triste!
7. Ascultă cântecul „Carnavalul copiilor”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!
(Textul cântecului úi partitura se aÀă în anexă.)
Soarele străluceúte.
Zăpada se topeúte.
Cuvinte: primăvară, soare, ghiocel, ghiocei, viorea, viorele, copac, copaci, iarbă, Àuture, Àuturi,
20 buburuză, buburuze, albină, albine, barză, berze, rândunică, rândunele, a străluci,
a se topi, a înverzi, a înÀori
3. a) Ascultă dialogul dintre Ana úi Radu! (Textul dialogului se aÀă în anexă.)
b) Completează úi colorează desenul, pe baza dialogului! c) Spune ce vezi în desen! 4
b) Ascultă úi repetă! Profesorul rosteúte for- c) Joc: „Eu spun una, tu spui multe ... ”
mele de singular úi plural ale cuvintelor desenate, iar (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
copiii repetă. Exemplu: Àuture-Àuturi, copac-copaci
6. a) Ascultă enunĠurile! Încercuieúte desenele care corespund acestora!
Copacul a înÀorit. Zboară patru berze úi două rândunele.
Bine, eu iau
Ce Àori Ce bine! mingea úi paletele
frumoase sunt Radu, eu de badminton.
pe câmpie! pescuiesc. Mai târziu. Acum
Ne odihnim aici? Vii úi tu? jucăm badminton.
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte următoarele cuvinte úi structuri: „pădure”, „rucsac”, „pa-
lete de badminton”, „câmpie”, „iarbă”, „Àuturi”, „Àori”, „culege Àori”, „pescuieúte”, „cabană”, arătându-le,
iar elevii repetă úi arată desenele potrivite.
c) Răspunde la întrebări!
Cine merge în excursie? Unde merge familia în excursie? Ce pune Ana/Radu în rucsac? Unde sunt
Àori frumoase? Cine se odihneúte lângă pădure? Cine culege Àori/pescuieúte/joacă badminton?
Ce face mama/tata? Ce fac copiii? Unde culege mama Àori/pescuieúte tata/joacă copiii badminton?
d) Ascultă úi repetă! Profesorul arată desenele, rosteúte dialogurile, iar copiii repetă.
2. a) Ascultă úi repetă!
Mama, tata, Ana úi Mama, tata, Ana úi Ana úi Radu joacă badminton. Tata pescuieúte.
Radu merg în excursie. Radu se odihnesc. Ei au palete de badminton.
b) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi!
Profesorul rosteúte într-o ordine oarecare enunĠurile de sub imagini.
c) Spune ce vezi pe jetoanele pe care le-ai pus pe masă!
Cuvinte: excursie, pădure, câmpie, rucsac, cabană, mâine, acum, a se odihni, a pescui
22
3. a) Priveúte úi repetă!
4
Aici este o cabană, Aici sunt palete de bad- Aici este un rucsac, Aici este un lac,
acolo este o pădure. minton, acolo este o minge. acolo este o bicicletă. acolo este o câmpie.
b) Ascultă úi completează desenele pe baza enunĠurilor!
Aici este o buburuză, Aici este o barză, Aici este o Àoare roúie, aco- Aici este un ghiocel,
acolo sunt doi Àuturi. acolo este o rândunică. lo sunt două Àori albastre. acolo este o albină.
Acum Radu scrie. Mai târziu Radu Acum Ana mănâncă. Mai târziu Ana
se dă cu trotineta. se joacă cu păpuúa.
b) Spune ce fac copiii mai târziu! Colorează desenele potrivite!
6. Joc: „Acum sau mai târziu?” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
7. a) Priveúte imaginea! b) Ascultă, apoi colorează feĠe-
le zâmbitoare dacă enunĠurile sunt
adevărate, úi pe cele triste dacă e-
nunĠurile sunt false!
Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile.
După ¿ecare enunĠ, copiii colorează
semnele potrivite numerelor enunĠurilor!
1. Lângă cabană sunt copaci.
2. Radu pescuieúte în lac.
3. Mama pune mâncarea în rucsac.
4. Ana culege Àori frumoase.
5. Copiii joacă badminton.
6. Soarele străluceúte.
7. Pe iarba verde sunt multe buburuze.
8. Lângă lac sunt două berze.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
c) Continuă enunĠurile începute!
Copacii sunt lângă ... Bunicul pescuieúte în ... Lângă lac este o ...
Pe câmpie Ana culege ... Tata úi Radu joacă ... Mama are în mână un ...
Structuri lexicale: palete badminton, a juca badminton, mai târziu
Reluare: primăvara 23
4C Sărbătorim Paútele
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile!
Ouăle sunt frumoase.
Mamă, am vopsit ouăle!
Astăzi este sărbătoare. V-am adus cozonac.
MulĠumim.
MulĠumesc!
Paúte fericit!
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte următoarele cuvinte úi structuri: „ouă roúii/verzi/galbe-
ne”, „lalele”, „cozonac”, felicitare de Paúti”, iar elevii repetă úi arată desenele potrivite.
c) Răspunde la întrebări!
Ce sărbătoare este? Ce vopsesc copiii? Cum sunt ouăle? Ce este în coúul Anei? Ce aduce mama?
Ce a desenat Ana? Ce a adus Radu? Ce spune mama? Când merge Radu la stropit?
d) ExersaĠi dialogurile!
Se va exersa corelarea elementelor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
Cuvinte: Paúte, sărbătoare, lalea, lalele, parfum, poezie, păsărele, stropit, a vopsi, a se pregăti
24
3. a) Ascultă ce au spus copiii despre sărbători!
b) Uneúte, cu diferite culori, copiii cu simbolurile sărbătorilor preferate! 4
Sărbătoarea mea Sărbătoarea mea prefe- Sărbătoarea mea Sărbătoarea mea
preferată este Paútele. rată este ziua de naútere. preferată este Crăciunul. preferată este Paútele.
PA ù T E F E R I C I T !
c) Spune ce ai desenat/ce ai copiat!
5. a) Priveúte desenele! Ascultă ce spun copiii!
b) Colorează feĠele zâmbitoare, dacă ceea ce auzi corespunde desenelor, úi pe cele triste,
dacă nu corespunde!
– Mă bucur că e sărbătoare. – Azi împlinesc 8 ani. – Astăzi e sărbătoare, vine Moú Nicolae.
– Crăciun fericit! – La mulĠi ani, Emil! – Paúte fericit!
c) Formulează enunĠuri corecte despre desenele sub care ai colorat feĠele triste!
6. a) Uneúte copiii cu ouăle pe care le-au desenat!
Foloseúte diferite culori!
b) Colorează ouăle!
c) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula pe rând
întrebări úi răspunsuri, pe baza modelului!
Model: Ce are Radu? Ce face el?
Radu are măúti. El merge la carnaval.
2. a) Priveúte imaginea!
b) Ascultă, apoi colorează feĠele zâmbitoare, dacă enunĠurile sunt adevărate, úi pe cele
triste, dacă enunĠurile sunt false! Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile. După ¿ecare enunĠ, copiii
colorează semnele potrivite numerelor enunĠurilor!
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
c) Spune ce vezi în desen!
Profesorul poate formula întrebări de sprijin.
1. 2. 3.
1. 2. 3. 4. 5.
Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I
Cali¿cativ obĠinut:
27
*Evaluarea exprimării orale se va face pe baza grilei de la sfârúitul manualului.
5A În vizită la bunici
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! Satul bunicilor Nu, nu e departe,
e departe? e aproape.
Cu ce mergem? Mergem cu maúina.
Uite, acolo
Copii, mâine este satul buni-
mergem la bunici! cilor. Satul
e lângă pădure.
Mai târziu.
4. a) Priveúte imaginea!
b) Ascultă enunĠurile úi
arată desenele!
Acolo, departe este un tractor/
o maúină/o pădure/o cabană.
c) Repetă enunĠurile úi
colorează desenele potrivite!
d) Formulează enunĠuri
despre celelalte desene,
pe baza modelului!
Model: Aici, aproape, este un lac.
Cuvinte: vacă, porc, oaie, găină, puiúor, capră, cocoú, gâscă, raĠă, curcan, pene, boabe, carne,
30 folositor, folositoare, gălăgie
3. a) Ascultă sunetele úi încercuieúte animalele potrivite!
Profesorul va rosti vocalele pentru ¿ecare set de desene, iar elevii vor încercui desenul potrivit.
i–i–ă o–o â–ă
5
b) Spune ce ai încercuit!
4. a) Ascultă úi grupează jetoanele pe baza cerinĠelor! b) Activitate în perechi
Profesorul
f va rosti următoarele cerinĠe: „AlegeĠi jetoanele cu pă- Elevii vor lucra câte doi. Vor grupa jetoane-
sările de curte/cu animalele care ne dau lapte/carne/ouă/pene/ le cu animalele domestice pe baza cerin-
cu animalele care au patru picioare/cu animalele care mănâncă Ġelor de mai sus. Pe rând, vor formula ce-
boabe/iarbă/cu animalele domestice preferate! DenumiĠi-le!” rinĠe úi vor grupa/vor denumi animalele.
5. a) Ascultă dialogurile! Colorează desenele potrivite! (Textul dialogului se aÀă în anexă.)
– De ce este folositoare vaca? – De ce este folositor calul? – De ce este folositoare găina?
– Vaca ne dă lapte úi carne. – Calul trage căruĠa. – Găina ne dă ouă, pene úi carne.
Venim úi mâine.
Poate vedem atunci
o vulpe.
Acolo, lăngă izvor. Radu, uite un arici!
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte următoarele cuvinte: „iepure”, „veveriĠă”, „lup”, „urs”, „cuc”, „cio-
cănitoare”, „izvor”, „căprioară”, „cerb”, „vulpe”, „arici”, arătându-le, iar elevii repetă úi arată desenele potrivite.
c) Răspunde la întrebări!
Cine a mers în pădure? Cu ce au mers ei? Cine a vrut să vadă iepure sau veveriĠă/lup úi urs?
Cum cântă cucul? Unde este ciocănitoarea? Ce au văzut copiii lângă izvor? Ce a văzut Ana în iarbă?
Câte animale sălbatice au văzut copiii în pădure? Ce animale sălbatice nu au văzut copiii în pădure?
2. a) Ascultă úi repetă!
Profesorul va insista asupra pronunĠării corecte a cuvintelor care conĠin diftongi.
Cuvinte: veveriĠă, iepure, lup, urs, vulpe, căprioară, cerb, arici, ciocănitoare, cuc, izvor, blană,
32 coadă, roúcată, a trăi
4. a) Denumeúte animalele din desene pe baza exerciĠiului anterior! Numără de câte ori baĠi
din palme la pronunĠarea ¿ecărui cuvânt! 5
b) Scrie în pătrăĠele numărul bătăilor din palme!
1 2 3
b) Spune ce animale c) Activitate în perechi Elevii vor lucra câte doi. Vor formula, pe rând,
ai desenat úi prezintă-le! întrebări úi răspunsuri (adevărate sau false) despre animalele desenate.
8. a) Priveúte cu atenĠie! Spune ce ai observat!
Cuvinte: oraú, stradă, bloc, restaurant, farmacie, stadion, lei, úaisprezece, úaptesprezece,
34 optsprezece, nouăsprezece, douăzeci
3. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, b) Formulează câte un enunĠ despre ¿eca-
în ordinea în care le auzi! re jeton! 5
4. a) Numerotează blocurile!
16 18 20 16
6. Ascultă dialogul dintre Maria úi Emil! (Textul dialogului se aÀă în anexă.)
b) Completează desenul pe baza c) Desenează casa sau blocul în care llocu-
dialogului! ieúti úi ce este aproape de locuinĠa ta! Scrie
úi numărul casei/al blocului în care locuieúti!
1 leu 3 lei
4 lei 4 lei 10 lei
b) Priveúte ce a cumpărat Ana! c) Desenează, lângă ¿ecare copil, produsele pe
care le cumpără! Alege dintre desenele de mai sus!
De ce?
De ce? Îmi place la magazin.
Îmi place să joc fotbal.
Eu vreau să ¿u
Ana, ce vrei să ¿i Emil, ce vrei să ¿i Eu vreau
profesoară.
când vei ¿ mare? când vei ¿ mare? să ¿u doctor.
De ce?
Îmi place la úcoală. De ce?
b) Răspunde la întrebări! Îmi place să ¿u sănătos.
Cine vrea să ¿e vânzătoare/fotbalist/profesoară/ c) ExersaĠi dialogurile!
doctor? Ce vrea să ¿e Ana/Radu/Emil/Maria? Se va exersa corelarea elementelor verbale
Ce îi place Anei/Mariei/lui Radu/lui Emil? cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
2. a) Ascultă úi repetă!
Profesorul va insista asupra pronunĠării corecte a cuvintelor care conĠin diftongi.
c) Spune ce lucrează (ce ocupaĠie au) d) Spune ce vrei să ¿i când vei ¿ mare úi de ce!
părinĠii tăi! Model: Eu vreau să ¿u ... pentru că îmi place ...
5. a) Denumeúte ocupaĠiile din desene! Numără de câte ori baĠi din palme la pronunĠarea
¿ecărui cuvânt! Scrie în pătrăĠele numărul bătăilor din palme!
4
b) Uneúte cu două culori diferite de- c) PronunĠă denumirile ocupaĠiilor pe baza modelului:
senele sub care sunt aceleaúi numere! Model: doctoriĠă: o – o – i – ă
Structuri lexicale: dirijează circulaĠia, stinge focul, aranjează părul, Vreau să ¿u ... ,
Ce vrei să ¿i când vei ¿ mare? 37
Reluare: la cumpărături, la doctor, la úcoală
5B Cu ce călătorim?
1. a) Priveúte!
b) Repetă úi arată desenele potrivite! Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile úi arată desenele
corespunzătoare cuvintelor/structurilor evidenĠiate. Elevii repetă cuvintele/structurile úi arată desenele.
Ana úi Radu sunt pe trotuar. Ei stau la trecerea de pietoni. Semaforul arată culoarea roúie.
Pe stradă circulă un autobuz albastru, un autoturism verde, o maúină de poliĠie úi un taxi galben.
Deasupra blocului zboară un elicopter.
c) Răspunde la întrebări!
Cine este pe trotuar? Ce fac ei la trecerea de pietoni? Ce culoare arată semaforul? Cum este
autobuzul/autoturismul/taxiul? Cine conduce maúina de poliĠie? Ce zboară deasupra blocului?
2. a) Ascultă úi repetă!
2. a) Ascultă úi repetă!
Autobuzul opreúte Radu urcă în autobuz. Radu coboară din autobuz. Trenul opreúte în gară.
în staĠia de autobuz.
Cuvinte: înainte, înapoi, gară, parcare, a opri, a se opri, a urca, a coborî, a porni
40
3. a) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte cuvintele úi structurile „înainte”, „la stânga”, „la dreapta”,
„trecerea de pietoni”, „staĠia de autobuz”, iar elevii arată desenele potrivite. 5
MARIA
e) Repetă ce a spus doamna Mariei! f) Spune cum ajunge Maria la Clubul Copiilor!
4. a) Priveúte úi ascultă!
Radu vrea să meargă la stadion. El nu útie pe unde să meargă.
E foarte interesant!
Să aplaudăm!
Uite! Clovnul
úi maimuĠa
aruncă mingi!
b) Ascultă úi repetă!
1 2 3
5. a) Ascultă enunĠurile, apoi numerotează imaginile în ordinea corectă! Leul este în cuúcă.
Clovnul se joacă cu baloanele. Dresorul dresează câini. MaimuĠa merge cu bicicleta. Foca are o minge.
b) Spune ce vezi în ¿ecare imagine!c) Activitate în perechi Elevii vor lucra câte doi. Vor for-
mula întrebări úi răspunsuri despre animalele de mai sus!
6. a) Ascultă dialogul dintre Emil úi casieră! (Textul se aÀă în anexă.)
Se va exersa corelarea elementelor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică.)
b) Priveúte desenele! Spune ce vezi!
c) Joc de rol
Elevii vor lucra câte doi. Vor formula dialoguri pe tema cumpărării de bilete. Vor schimba rolurile de ca-
sieră úi cumpărător.
7. a) Ascultă enunĠurile úi uneúte copiii cu locurile unde merg la sfârúit de săptămână!
Sâmbătă, Ana merge la restaurant. Duminică, Maria merge la circ. La sfârúit de săptămână, Radu mer-
ge la bazinul de înot. La sfârúit de săptămână, Emil joacă fotbal.
b) Spune unde merg copiii la sfârúit de săptămână úi ce fac ei!
– DaĠi-mi, vă rog, bilete de tren! – Maria, pot să trec strada? – Vă rog să-mi spuneĠi unde este farmacia!
b) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula dialoguri pe baza desenelor de mai sus!
4. a) Ascultă enunĠurile úi scrie în pătrăĠele numerele potrivite!
Clovnul are 20 de mingi. În grădina zoologică Radu a văzut 16 maimuĠe. Dresorul intră
în arenă cu 18 ponei. La circ lucrează 19 acrobaĠi. Au vizitat grădina zoologică 17 copii.
44 5. a)„Ce vrei
ExersaĠi dialogurile de la lecĠiile „În vizită la bunici”, „Mergem în pădure”,
să ¿i când vei ¿ mare?” úi „Ce faci la sfârúit de săptămână?”
Evaluare 5
1. Ascultă enunĠurile! Numerotează ocupaĠiile în ordinea în care le auzi! 1. Evaluare:
1. Pilotul conduce avionul. 2. Coafeza are în mână un pieptene. 3. CântăreaĠa cântă pe = 2 numerotĉri
scenă. 4. Fotbalistul e pe stadion. 5. Dresorul lucrează la circ. 6. Pompierul stinge focul. pe baza enunƜurilor
Fb
B
S
I –
4. Evaluare:
4. Ascultă úi completează desenul de la exerciĠiul 3 pe baza enunĠurilor!
Fb
Pe stradă este Pe trotuar este un semafor. În faĠa restaurantului
B
o trecere de pietoni. este o maúină.
S
I –
5. Ascultă dialogurile! Scrie în pătrăĠele numerele potrivite! 5. Evaluare:
– Cât costă un bilet la circ? – CâĠi copii din clasă merg – Câte fotogra¿i ai făcut
Fb
– Un bilet la circ costă la Grădina Zoologică? la circ?
optsprezece lei. – La Grădina Zoologică merg – Eu am făcut úaisprezece B
douăzeci de copii din clasă. fotogra¿i. S
I –
1. 2. 3. 4. 5.
Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I
Cali¿cativ obĠinut:
45
*Evaluarea exprimării orale se va face pe baza grilei de la sfârúitul manualului.
6A Ce faci la ora ... ?
1. a) Priveúte!
2. a) Numără de la 1 la 12!
b) Completează ceasul cu numerele care lipsesc!
c) Spune cu ce numere ai completat ceasul!
3. a) Ascultă úi repetă! Profesorul va arăta c) Ascultă úi execută miúcările!
pe un ceas diferite ore, rostind enunĠuri de tipul: Profesorul va indica orele pe care elevii le vor po-
„Este ora ... ”, iar copiii repetă. trivi pe ceasurile confecĠionate din carton.
b) Răspunde la întrebări! Profesorul va ară- d) Activitate în perechi
ta pe ceas diferite ore úi va formula întrebarea Copiii vor lucra câte doi. Pe rând, vor potrivi cea-
„Cât e ceasul?”, iar elevii vor răspunde. surile confecĠionate úi vor formula întrebări úi răs-
punsuri asemănătoare celor de la punctele a úi b.
4. a) Ascultă úi completează ceasurile pe baza modelelor!
Este ora 11. Ceasul arată ora 2. Este ora 3. Ceasul arată ora 5. Este ora 10.
b) Spune ce oră arată c) Spune ce faci tu la orele pe care le-ai desenat pe ceasuri!
¿ecare ceas! Exemplu: La ora 11 învăĠ la úcoală.
46
5. a) Ascultă dialogurile, apoi completează ceasurile!
– Maria, la ce oră mergi – Radu, ce faci seara,
la Clubul Copiilor? la ora 7?
– Ana, la ce oră mergi
sâmbătă la grădina zoo-
– Emil, ce faci seara,
la ora 6?
6
– Eu merg la Clubul – Seara, la ora 7, iau logică? – Seara, la ora 6, merg
Copiilor după-masă, cina. – Eu merg la grădina la carnaval.
la ora 4. zoologică la ora 10.
La ce oră merge Maria La ce oră La ce oră merge Ana La ce oră merge Emil
la Clubul Copiilor? ia cina Radu? la grădina zoologică? la carnaval?
7. a) Ascultă ce face Ana de luni până vineri, după-masa! (Textul se aÀă în anexă.)
b) Numerotează activităĠile Anei în ordinea în care le-ai auzit! Începe cu ziua de luni!
c) Ascultă din nou ce spune Ana d) Spune ce face Ana în ¿ecare zi!
úi scrie orele potrivite pe ceasuri! Denumeúte ziua úi ora!
8. a) Uneúte activităĠile cu orele potrivite!
Ana face plajă. Ea are Radu se scaldă în lac. Emil face castel de nisip. Maria mănâncă îngheĠată
costum de baie úi úlapi. El are un colac. El are lopată úi găletuúă. de căpúuni. Ea stă
sub umbrela de soare.
b) Repetă úi arată! Profesorul rosteú- c) Răspunde la întrebări!
te, pe rând, următoarele cuvinte úi structuri: Cine face plajă/se scaldă în lac/face castel de nisip/
„face plajă”, „costum de baie”, „úlapi”, „se scal- mănâncă îngheĠată? Ce face Ana/Radu/Emil/Maria?
dă”, „lac”, „colac”, „nisip”, „castel de nisip”, Ce are Ana/Radu/Emil? Unde se scaldă Radu/stă
„lopată”, „găletuúă”, „îngheĠată de căpúuni”, Maria? Ce îĠi place să faci vara?
„umbrelă de soare”, arătând desenele. Copiii
d) Spune, pe baza imaginilor, ce fac copiii vara!
repetă cuvintele/structurile úi arată desenele.
2. a) Ascultă úi repetă!
b) Continuă enunĠurile!
Vara, în grădină, Ana culege ... Vara, în livadă, Radu culege ... Când e cald, Ana poartă ... Vara, Radu poartă ...
3. a) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care c) Activitate în perechi
le auzi! Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoan-
ele. Vor formula întrebări úi răspunsuri pe ba-
b) Formulează câte un enunĠ despre ¿ecare jeton! za acestora.
Cuvinte: vară, úlapi, colac, lopată, găletuúă, căpúuni, cireúe, úapcă, cald, a se scălda, a purta
48
5. a) Priveúte imaginile úi încercuieúte ce nu se potriveúte verii!
6
7. a) Ascultă, apoi colorează feĠele zâmbitoare dacă enunĠurile sunt adevărate úi pe cele
triste dacă enunĠurile sunt false!
Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile. Copiii colorează semnele potrivite numerelor enunĠurilor!
1. Vara este cald. 2. Toamna Emil face om de zăpadă. 3. Primăvara zboară Àuturi úi albine.
4. Iarna Radu face plajă. 5.Vara Maria culege nuci úi struguri. 6. Toamna bate vântul úi plouă.
7. Iarna vine Moú Nicolae. 8. Primăvara sărbătorim Crăciunul.
1. 3. 5. 7.
2. 4. 6. 8.
b) Spune cum este corect! Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile false, iar elevii le vor corecta.
Structuri lexicale: luna iunie/iulie/august, costum de baie, castel de nisip, îngheĠată de căpúuni,
umbrelă de soare, ochelari de soare, pălărie de soare, a face plajă
Reluare: îmbrăcămintea, anotimpurile, petrecerea timpului liber
49
6A Unde mergi în vacanĠă?
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! b) Repetă úi arată!
Copii, unde mergem Să mergem la mare! Acolo sunt valuri Profesorul rosteúte pe rând
în vacanĠă? mari. Facem plajă úi ne scăldăm. următoarele cuvinte úi struc-
turi: „mare”, „umbrelă de soa-
re”, „munte”, „cort”, foc de ta-
bără”, arătând desenele. Copiii
repetă cuvintele/structurile úi
arată desenele.
c) Ascultă úi execută
miúcările!
Profesorul rosteúte următoare-
le enunĠuri: „Mă scald în mare.
Fac plajă. Călătoresc cu va-
porul. Urc pe munte. Intru
în cort. Fac foc de tabără. Pun
Să mergem la munte!
mâncare în rucsac.” Elevii re-
Dormim în cort. Facem Adunăm scoici úi
petă enunĠurile úi mimează
foc de tabără. mergem cu vaporul.
miúcările.
2. a) Ascultă úi repetă!
Aici este marea. În apă Aici este plaja. Pe plajă Aici sunt scoici. Aici este un munte.
sunt valuri. sunt umbrele de soare. Ana adună scoici. Radu urcă pe munte.
Aici este un cort. Aici este o tabără. Aici este un foc de tabără.
Radu doarme în cort. În tabără sunt corturi. Copiii sunt lângă focul de tabără.
Ce anotimp este? Pe cine vezi în imagine? Ce face Ce anotimp este? Pe cine vezi în imagine?
Ana? Cu ce este îmbrăcată ea? Cum este copacul? Ce face Radu? Cu ce este îmbrăcat el?
Ce animale vezi? Ce vezi lângă lac? Ce face copilul în lac?
Ce anotimp este? Pe cine vezi în imagine? Ce face Ce anotimp este? Pe cine vezi în imagine?
Maria? Cu ce este îmbrăcată ea? Ce vezi în copac/ Ce face Radu? Cu ce este îmbrăcat el?
sub copac? Pe cine vezi lângă lac? Ce face el? Ce vezi lângă Radu?
52
3. a) Priveúte simbolurile úi repetă lunile anului!
6
8. a) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor grupa jetoanele pe anotimpuri (lunile de primăvară/vară/toamnă/iarnă).
Vor numi lunile ¿ecărui anotimp, apoi vor formula întrebări úi răspunsuri despre ele.
b) Joc: „Anotimpul câútigător” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
Reluare: anotimpurile
53
6B Poveste de vară
1. a) Priveúte imaginile úi ascultă povestea!
Fluturele roúu avea Deodată cerul s-a înnorat. Fluturii A început ploaia. Fluturii au rugat
pe aripi triunghiuri roz. au zburat la un crin cu petale albe. crinul să-i ascundă printre petale.
Fluturele are aripi. Crinul are petale. Eu desenez un cerc. Eu desenez două cercuri.
Eu desenez un pătrat. Eu desenez trei pătrate. Eu desenez un triunghi. Eu desenez patru triunghiuri.
b) Repetă úi arată!
Profesorul rosteúte enunĠurile de sub imagini aratând desenele. Elevii repetă úi arată desenele potrivite.
4. a) Colorează aripile Àuturilor úi petalele crinului b) Numerotează Àuturii în ordinea
pe baza poveútii! în care sunt prezentaĠi în poveste!
Buburuza are pe aripi Crinul are petale roz. În cerc este un pătrat Pe aripile Àuturelui sunt
patru cercuri negre. albastru. Lângă cerc úase triunghiuri mov.
sunt două pătrate verzi.
6. a) Completează úirurile cu formele b) Spune ce ai desenat! Spune formele
care lipsesc! din ambele úiruri!
b) Completează a doua imagine astfel d) Colorează a doua imagine în aúa fel încât
încât să ¿e la fel ca prima! să ¿e la fel ca prima!
c) Spune ce ai desenat! e) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula un dialog din-
tre copilul care cumpără îngheĠată úi vânzător.
2. a) Denumeúte desenele!
b) Desenează formele cu care seamănă aceste desene, pe baza modelului!
e) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula, pe rând, întrebări úi răspunsuri despre desenele lor.
5. a) Priveúte imaginea!
b) Găseúte desenele mici care lipsesc din imagine! Uneúte-le cu locul potrivit!
c) Ascultă enunĠurile, apoi colorează feĠele zâmbitoare dacă enunĠurile sunt adevărate úi
pe cele triste dacă enunĠurile sunt false! Profesorul rosteúte pe rând enunĠurile. După ¿ecare enunĠ,
copiii colorează semnele potrivite numerelor enunĠurilor!
1. Ana culege scoici. 2. Radu se scaldă în mare. 3. Ana face castel de nisip. 4. Lângă Radu este
o găletuúă. 5. Pe plajă sunt zece umbrele de soare. 6. În apa mării sunt valuri. 7. Radu este în cort.
8. Pe plajă este un foc de tabără.
1. 3. 5. 7.
2. 4. 6. 8.
d) Spune ce vezi în imagine! Povesteúte ce fac copiii la mare!
57
6 Recapitulare
1. a) Ascultă enunĠurile! Completează úi colorează desenele!
b) AscultaĠi din nou dialogurile de la punctul „a”! FormulaĠi dialoguri asemănătoare des-
pre alimente, cumpărături, plajă úi livadă!
4. ExersaĠi dialogurile de la lecĠiile „Ce faci la ora ... ?”, „Unde mergi în vacanĠă?
58 Se va exersa corelarea elementelor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
Evaluare 6
1. Ascultă enunĠurile úi colorează desenul! 4. Evaluare:
= câte 2 forme
colorate corect
Cercurile sunt albastre.
Fb
Triunghiurile sunt verzi. B
Pătratele sunt roúii. S
I –
2. Evaluare:
2. Ascultă enunĠurile úi completează desenul de la exerciĠiul 1!
Sub umbrela de soare se vede o găletuúă maro úi un rucsac mov. Fb
B
Lângă umbrela de soare este un cort portocaliu. S
I –
3. Ascultă dialogurile! Încercuieúte desenul potrivit ¿ecărui dialog! 3. Evaluare:
(Textul dialogurilor se aÀă în anexă.) Fb
B
S
I –
1. 2. 3. 4. 5.
Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I
Cali¿cativ obĠinut:
59
*Evaluarea exprimării orale se va face pe baza grilei de la sfârúitul manualului.
Recapitulare la ¿nalul semestrului al II-lea
1. a) Ascultă enunĠurile! Completează úi colorează desenele!
În faĠa casei galbene este o grădină cu Àori. Acolo sunt Ana stă lângă semafor. Semaforul arată culoarea
lalele roúii úi roz. Câinele úi pisica sunt lângă căruĠă. roúie. Acolo este o trecere de pietoni. Pe stradă
Câinele are blană maro, iar pisica are blană neagră. circulă o maúină verde úi un autobuz albastru.
21
b) Spune numerele de la 1 la 20!
c) Denumeúte animalele în ordinea numerotării!
d) Încercuieúte animalele domestice! Spune ce ne dau ele!
e) Ascultă enunĠurile úi scrie numerele animalelor potrivite!
1. Este animal sălbatic, are dungi albe úi negre. 4. Are gât lung úi mănâncă frunzele copacilor.
2. La Grădina Zoologică înoată în bazin. 5. Îi plac bananele úi îi place să se joace.
3. Are blana maro úi iarna doarme. 6. Este un animal mare úi are urechi mari.
f) Activitate în perechi
60 Copiii vor formula enunĠuri despre celelalte animale pe baza celor de la punctul e,
apoi le vor ghici. După ghicirea animalelor, rolurile se vor inversa.
3. a) Denumeúte toate desenele!
6
d) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula dialoguri, pe baza celor de mai sus.
6. Ascultă întrebările, apoi răspunde cu ajutorul imaginilor!
– Maria, unde mergi – Emil, ce faci în vacanĠă? Ce face Ana dumincă Ce organizează copiii
sâmbătă după-masă?
p în p
parc? ú de săptămână?
la sfârúit p
61
6 Evaluare la ¿nalul semestrului al II-lea
1. Priveúte imaginea! 1. Evaluare:
Ascultă enunĠurile, apoi Fb
colorează! B
S
Bicicleta este albastră. I –
Balansoarul este roúu.
Băiatul se dă pe tobo-
ganul verde.
4. Ascultă dialogurile! Încercuieúte indicatoarele care arată direcĠiile sau locurile 4. Evaluare:
despre care auzi! = 2 încercuiri
– Ana, unde este farmacia? – Vă rog să-mi spuneĠi unde este – Radu, unde este úcoala ta? corecte
– Mergi înainte. Farmacia gara! – ùcoala mea este între Fb
este lângă staĠia de autobuz. – Mergi la dreapta, apoi la stânga. parcare úi staĠia de autobuz. B
S
I –
1. 2. 3. 4. 5.
62 Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I
Cali¿cativ obĠinut:
c) Răspunde la întrebări!
Ce fel de legume/fructe/îmbrăcăminte/încălĠăminte/alimente cumperi de la supermarket?
d) Denumeúte obiectele pe care le cumpără copiii de la supermarket!
b) Numerotează numai meniurile care corespund dialogurilor, în ordinea în care le-ai ascutat!
c) Spune ce mănâncă copiii la micul dejun, la prânz úi la cină!
d) Spune ce mănânci tu la micul dejun, la prânz úi la cină!
6. a) Colorează spitalul úi farmacia pe desenul de la exerciĠiul 1!
b) Priveúte imaginile úi răspunde la întrebări!
Unde este Radu? De ce? Unde este Maria? De ce? Unde este Ana? Ce o doare?
Ce spune doctorul? Ce întreabă doctoriĠa? Ce spune dentistul?
Ce primeúte Radu de la doctor? Ce spune Maria? Când se spală pe dinĠi Ana?
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
c) Poveúteúte, pe baza desenului, ce fac copiii în parc!
d) Spune ce faci tu în parc!
65
Evaluare la sfârúitul anului úcolar
1. Priveúte desenul úi ascultă enun-
Ġurile! Colorează feĠele zâmbitoare, da-
că enunĠurile sunt adevărate, úi pe cele 1. Evaluare:
triste, dacă enunĠurile sunt false! Fb
1. În parc sunt patru copii. B
2. FetiĠa blondă are ochelari de soare. S
3. Un băiat mănâncă o prăjitură. I –
1. 2. 3.
1. 2. 3. 4. 5.
66 Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I
Cali¿cativ obĠinut:
Formulează întrebări
7.
simple, pe teme familiare.
Formulează enunĠuri
simple de prezentare
8. a unor obiecte, persoa-
ne úi activităĠi cunoscu-
te, preferate.
Participă activ la situaĠii
de comunicare în care
9.
reproduce mesaje orale,
pe teme cunoscute.
Participă activ la schim-
buri de mesaje orale în
10, care formulează enun-
Ġuri simple/replici, pe te-
me familiare.
*Grila propusă pentru evaluarea formativă a capacităĠii de exprimare orală este un instrument cu ca-
racter orientativ.
Evaluarea capacităĠii de exprimare orală se va face de către profesor pe parcursul întregului an úcolar,
raportat la însuúirea conĠinuturilor plani¿cate, conform programei úcolare. Cali¿cativele vor ¿ stabilite în urma
uneia sau a mai multor evaluări, după caz, astfel încât să reÀecte cât mai bine progresul înregistrat de că-
tre elevi.
Indicatorii de evaluare propuúi au fost formulaĠi pe baza acelor competenĠe speci¿ce ale programei úcolare
care vizează exprimarea orală.
68 Anexă
NUMĂRĂM DE LA 1 LA 15!
Muzica: Kuti Botond
10/1. a) Cântec: „Să numărăm!”
11/6. Joc: „Spune corect numerele!” 11/8. Joc: „CâĠi ani ai?”
Profesorul va rosti un număr. Elevii Profesorul împarte jetoanele cu numerele de la 1 la 15. În timpul
aúază pe masă jetonul potrivit. Unul jocului, ¿ecare elev are atâĠia ani cât arată jetonul primit. Elevii se
dintre ei va căuta vecinul mai mic, iar plimbă prin clasă úi, la semnul profesorului, se opresc lângă cel
celălalt, vecinul mai mare al numărului. mai apropiat coleg. Pe rând, vor întreba úi vor răspunde pe baza
Vor spune úirul de trei numere în ordine numărului de pe jeton: „CâĠi ani ai?” /„Am ... ani”, apoi colegii
crescătoare úi descrescătoare. schimbă jetoanele între ei. La semnul profesorului, jocul se reia.
11/9. a) Dialog 11/11. Poezie: „Numărătoare”
– Copiii, să aranjăm masa! O bomboană, două, trei,
– Ce punem pe masă? Maria, tu nu vrei?
– Punem unsprezece farfurii, treisprezece úerveĠele, Ba vreau patru, cinci, úase,
cincisprezece pahare úi douăsprezece linguriĠe. Că bomboanele-s gustoase.
– Ce mai punem pe masă? ÎĠi dau úapte, opt, nouă, zece,
– Un tort cu nouă lumânări úi paisprezece bomboane. Că eúti o fetiĠă tare dulce.
Eu vreau unsprezece, doisprezece,
treisprezece, paisprezece
úi cu încă una cincisprezece.
PRIETENII MEI HAI CU MINE ÎN PARC!
12/2. c) Joc: „Prieteni, prietene” 15/4. a) Dialog
Elevii se plimbă prin clasă. Profesorul pronunĠă un Dialogul dintre Radu úi Emil:
număr úi, alternativ, cuvintele „prieteni/prietene”. – Emil, hai în parc!
Exemplu: „trei prieteni/patru prietene”. Elevii vor – Bine, hai să mergem! Ce facem în parc?
forma într-un timp scurt cercuri în care numărul – Eu mă dau pe tobogan. Tu ce faci, Emil?
de „prieteni/prietene” corespunde celor rostite de – Eu mă dau cu trotineta.
profesor. Profesorul va formula întrebări de tipul: Dialogul dintre Ana úi Maria:
„Cine este prietenul tău/prietena ta? Cine sunt – Maria, vrei să ne dăm pe balansoar?
prietenii tăi/ prietenele tale?” Elevii vor răspunde – Nu, eu mă dau în leagăn. Tu ce faci, Ana?
individual. – Eu mă dau cu patinele cu role.
Anexă 69
SĂ SPUNEM O POVESTE! – CEI TREI PURCELUùI
17/5. Joc: „Adevărat sau fals?” 17/6. Joc: „LanĠul poveútii”
Profesorul va rosti enunĠuri adevărate úi false, legate Profesorul Ġine în mână o minge úi începe
de poveste. (Exemplu: Lupul s-a jucat cu purceluúii. să spună povestea „Cei trei purceluúi”. După
Purceluúul Naf-Naf a construit o casă din cărămidă.) primul enunĠ, aruncă mingea unui copil care
La enunĠurile adevărate, elevii vor bate din palme, iar continuă povestea. Jocul continuă prin arun-
la cele false, se vor ridica în picioare. Profesorul va carea mingii de către copii după ¿ecare enunĠ.
solicita corectarea enunĠurilor false. Se pot utiliza imaginile de la exerciĠiul 1.
17/7. Cântec: „Trei purceluúi” Muzica: Kuti Botond
E CARNAVAL!
19/7. Cântec: „Carnavalul copiilor” Muzica: Kuti Botond
MERGEM ÎN EXCURSIE!
23/4. Joc: „Aici sau acolo?” 23/6. Joc: „Acum sau mai târziu?”
Profesorul stă în faĠa clasei úi rosteúte enunĠuri despre acĠiuni ca- Copiii stau în cerc. Profesorul începe jocul
re conĠin cuvintele „aici” sau „acolo”. (Exemplu: Aici copiii sar spunând: „Acum citesc, mai târziu desenez.”
coarda./Acolo copiii pescuiesc./Aici zboară Àuturi./Acolo copiii se Copilul care stă lângă el va relua ultima
joacă cu mingea.) Atunci când copiii aud în enunĠ cuvântul „aici” acĠiune spusă de profesor úi va adăuga o
se adună lângă profesor úi mimează acĠiunile. Dacă în enunĠ altă acĠiune: „Acum desenez, mai târziu mă
aud cuvântul „acolo”, se deplasează în partea opusă a clasei úi joc.” Jocul continuă până când ¿ecărui copil
mimează acĠiunile. Jocul devine mai distractiv dacă enunĠurile sunt îi vine rândul să vorbească. Profesorul poate
rostite într-un ritm alert. Jocul se poate juca úi în aer liber. ajuta elevii prin mimarea unor acĠiuni.
ÎN VIZITĂ LA BUNICI
29/5. Joc: „Aproape sau departe?”
Profesorul rosteúte enununĠuri de tipul: „Casa este aproape, copacul este departe.”, „Pădurea este departe,
căruĠa este aproape.” Când aud cuvântul „aproape”, copiii stau cu mâinile apropiate, iar când aud cuvântul
„departe”, stau cu mâinile întinse în faĠă. În a doua fază a jocului, copiii vor formula enunĠuri asemănătoare
despre obiectele din clasă úi colegi, apoi vor executa împreună miúcările.
ANIMALELE MELE
30/1. Cântec:
ântec: „Animalele mele” Muzica: Kuti Botond
STRADA STADIONULUI,
STADIONULUI NUMĂRUL 20
35/6. a) Dialog 35/7. e) Dialog
– Unde locuieúti, Emil? – Bună ziua! Ce doreúti?
– Eu locuiesc pe strada Tranda¿rilor la numărul 18. – Bună ziua! DaĠi-mi, vă rog, o coardă úi un balon.
– Tu locuieúti în casă sau în bloc? Cât costă?
– Eu locuiesc în casă. – Coarda úi balonul costă 5 lei. Mai doreúti ceva?
– Ce este lângă casa ta? – Nu, mulĠumesc.
– Lângă casa mea este o úcoală.
Anexă 71
CE VREI SĂ FII CÂND VEI FI MARE?
36/3. c) Joc: „Ghiceúte cine sunt!”
Profesorul rosteúte enunĠuri (la persoana I, singular) despre diferite ocupaĠii pe baza exerciĠiilor 1 úi 2. Elevii
trebuie să ghicească despre cine e vorba. Exemplu: „Îmi place să conduc maúina. Cine sunt?”/ „Lucrez la
spital. Îmi place să trăiesc sănătos. Cine sunt?” În faza următoare a jocului iese în faĠa clasei câte un elev,
trage un jeton úi se prezintă pe baza modelului de mai sus. Colegii lui ascultă prezentarea úi aleg jetonul
potrivit, pe care îl ridică.
CU CE CĂLĂTORIM?
39/8. Cântec: „Semaforul” Muzica: Kuti Botond
Ă
UNDE MERGI ÎÎN VACANğĂ?
51/7. a) Ana: În vacanĠa de vară eu merg la bunici. Bunicii locuiesc
51/8. a) Dialog
în sat. Îmi place să merg cu vaporul la pădure. În pădure sunt valuri
– Maria, unde mergi în vacanĠă de vară?
mari úi mulĠi peúti. Radu: În vacanĠa de vară eu merg în tabără la
– Eu merg la mare.
munte. Acolo dorm în cort. Îmi place să urc pe munte cu patinele– De ce mergi la mare?
cu role. Pun în rucsac un colac, un castel de nisip úi o găletuúă.
– Îmi place apa úi nisipul.
Emil: În vacanĠa de vară eu merg la mare. Acolo mă scald úi fac – Ce faci la mare?
plajă în palton. În nisip mă dau cu schiurile úi cu snowboardul.– Mă scald, fac plajă úi adun scoici.
72 Anexă
ANUL
52/1. e) Joc: „Spune ce útii despre...”
Profesorul rosteúte: „Spune ce útii despre vară!” úi aruncă mingea unui copil. Acesta va formula un enunĠ
despre vară úi va arunca mingea altui copil. Al doilea copil va repeta ce a spus primul úi va formula despre
vară úi un alt enunĠ. După 5 enunĠuri formulate despre vară, jocul va continua în acelaúi mod úi cu celelalte
anotimpuri.
52/2. a) Dialog
Dialogul dintre Ana úi Maria: Dialogul dintre Radu úi Emil:
– Ana, când este ziua ta de naútere? – Radu, când este ziua ta de naútere?
– Ziua mea de naútere este primăvara, în luna martie. – Ziua mea de naútere este vara, în luna iunie.
Maria, când este ziua ta de naútere? Emil, când este ziua ta de naútere?
– Ziua mea de naútere este toamna, în luna – Ziua mea de naútere este iarna, în luna
septembrie. decembrie.
53/6. Joc: „LanĠul lunilor” 53/7. b) Joc: „Anotimpul câútigător”
Profesorul împarte cele 12 jetoane care reprezintă Profesorul împarte cele 12 jetoane care reprezintă lu-
lunile anului. Numeúte un copil care iese în faĠa nile anului. Copiii se vor deplasa liber prin clasă úi vor
clasei, ridică jetonul úi spune: „Sunt luna…” Copiii spune: „Sunt lună de primăvară/ vară/ toamnă/ iarnă”.
care au jetoanele care preced úi urmează după Se vor grupa pe anotimpuri, apoi se vor aúeza în ordinea
luna numită de colegul lor se vor aúeza în drepta úi în care urmează lunile una după alta. Ei vor denumi
stânga lui úi se vor prezenta pe rând. LanĠul lunilor anotimpul, lunile acestuia úi vor formula enunĠuri despre
se va întregi atunci când vor ieúi copiii care au în anotimpul pe care îl reprezintă. Va câútiga grupul care
mână jetoanele cu lunile ianuarie/ decembrie. va avea cea mai reuúită prezentare.
EVALUARE
59/3. Dialog
Dialogul dintre Ana úi Maria: Dialogul dintre Radu úi Emil: Dialogul dintre Maria úi Emil:
– Ana, ce faci după masă, la ora 16? – Radu, unde mergi în vacanĠă? – Maria, în ce lună este ziua ta de naútere?
– După masă, la ora 16, fac plajă. – În vacanĠă merg la mare. – Ziua mea de naútere este în luna martie.