HEMATOLOGIE

Bibliografie:
1. I.T.Corcimaru ”Hematologie clinică”, Chişinău 2001.
D. Vârstă
1. CS Fierul se absoarbe în: E. Nici unul din cele enumerate
A. Duoden şi porţiunea proximală a intestinului I.T.Corcimaru. p. 168.
subţire 11. CS În maladia Hodgkin primar frecvent se afectează:
B. Porţiunea distală a intestinului subţire A. Tractul gastrointestinal
C. Stomac B. Inelul limfatic faringian
D. Intestinul subţire pe tot parcursul C. Splina
E. Ileonul terminal D. Ficatul
I.T.Corcimaru. p. 12 E. Ganglionii limfatici periferici
2. CS Tratamentul cu fier în anemia fierodeficitară se I.T.Corcimaru. p. 170.
administrează: 14. CS Un criteriu important pentru a suspecta limfomul
A. Până la normalizarea indicilor sanguini non-Hodgkin este:
B. 2 luni A. Pierderea ponderală
C. Toată viaţa B. Febra
D. Până la dispariţia sindromului neurologic C. Consecutivitatea afectării ganglionilor limfatici
E. Până la restabilirea rezervelor de fier în D. Sindromul anemic
organism E. Sindromul hemoragic
I.T.Corcimaru. p. 23 I.T.Corcimaru. p. 189,190.
3. CS Cauza cea mai frecventă a anemiei fierodeficitare este: 15. CS Cel mai frecvent limfoamele nehodgkiniene
A. Conţinutul insuficient de fier în produsele alimentare primar afectează:
consumate A. Ganglionii limfatici
B. Cerinţele crescute ale organismului în fier B. Splina
C. Pierderile sporite ale fierului C. Tractul gastrointestinal
D. Dereglarea absorbţiei fierului D. Inelul limfatic faringian
E. Atrofia difuză a mucoasei stomacale E. Ţesutul pulmonar
I.T.Corcimaru. p. 10,11 I.T.Corcimaru. p. 189.
5. CS Factorul Castle se formează: 16. CS Manifestările clinice ale limfoamele nehodgkiniene
A. În porţiunea pilorică a stomacului sunt determinate de:
B. În duoden A. Sindromul anemic
C. În porţiunea fundală a stomacului B. Sindromul hemoragic
D. În intestinul subţire C. Numărul de leucocite
E. Din produse alimentare sub influenţa enzimelor D. Varianta morfologică, localizarea primară a
proteolitice focarului tumoral şi stadiul clinic
I.T.Corcimaru. p. 29. E. Nici unul din cele enumerate
6. CS Pentru anemia fierodeficitară este corectă: I.T.Corcimaru. p. 189.
A. Se înregistrează la 8-15% din femeile de vârstă 17. CS Substratul morfologic al leucemiei granulocitare
reproductivă cronice îl constituie:
B. Se înregistrează mai des la bărbaţi A. Limfocitele
C. Se înregistrează la femei şi bărbaţi cu o incidenţă egală B. Celulele plasmatice
D. Este cea mai rară formă de anemii C. Celulele granulocitare la diferite stadii de dezvoltare
E. Se înregistrează mai rar decât anemia B 12- deficitară D. Prolimfocitele
I.T.Corcimaru. p. 7. E. Celulele blastice
7. CS Eficacitatea clinică evidentă a tratamentului cu fier I.T.Corcimaru. p. 124.
la bolnavii de anemie fierodeficitară se observă: 19. CS Cel mai permanent simptom al leucemiei
A. Peste 10 zile granulocitare cronice este:
B. Peste 7 zile A. Limfadenopatia
C. Peste 3 săptămâni B. Sindromul hemoragic
D. Peste 2 luni C. Sindromul anemic
E. Peste 6 luni D. Splenomegalia
I.T.Corcimaru. p. 23. E. Afectarea ţesutului pulmonar
9. CS Cu referire la anemia aplastică care din I.T.Corcimaru. p. 126.
următoarele afirmaţii nu este corectă: 22. CS În dezvoltarea microsferocitozei ereditare cel mai
A. Prezenţa sindromului proliferativ important rol îi revine:
B. Prezenţa sindromului anemic A. Sensibilităţii crescute a membranei eritrocitare la
C. Prezenţa sindromului hemoragic complementul seric
D. Prezenţa sindromului infecţios B. Modificării fluidităţii straturilor lipidice
E. Are loc pancitopenia cu limfocitoză relativă în membranare
analiza generală a sângelui periferic C. Scăderii nivelului de glutation intraeritrocitar
I.T.Corcimaru. p. 46,47. D. Deficitului de spectrină în membrana eritrocitară
10. CS Manifestările clinice ale maladiei Hodgkin depind E. Creşterii pH intraeritrocitar
de: I.T.Corcimaru. p. 62.
A. Modificările hemogramei 24. CS Testul Coombs direct este cel mai frecvent pozitiv
B. Localizarea focarelor de afectare specifică şi de in:
gradul de răspândire a procesului tumoral în A. Talasemie
organism B. Hemoglobinuria paroxistică nocturnă
C. Modificările mielogramei C. Microsferocitoza ereditară

1
 D. Anemia hemolitică din intoxicaţia cu solvenţi D. Formarea anticorpilor împotriva eritrocitelor pe
organici membrana cărora sau fixat unele medicamente
E. Anemia hemolitică autoimună cu anticorpi la cald E. Formarea anticorpilor împotriva eritrocitelor pe
I.T.Corcimaru. p. 84. membrana cărora sau fixat unele virusuri
25. CS Caracterul imun al purpurei trombocitopenice se I.T.Corcimaru. p. 82.
confirmă prin: 46. CM Preparatele folosite în tratamentul anemiei
A. Pancitopenie ca rezultat al hipersplenismului fierodeficitare sunt:
B. Splenomegalie A. Vitamina B12
C. Eficacitatea tratamentului cu corticosteroizi B. Acid folic
D. Evidenţierea anticorpilor – ADN C. Polivitamine
E. Starea gravă a pacientului D. Hemofer
I.T.Corcimaru. p. 269. E. Sorbifer-Durules
28. CS Cu referire la hemofilia A este corectă afirmaţia: I.T.Corcimaru. p. 22.
A. Prezenţa hemartrozelor pledează impotriva 47. CM Sindroamele de bază în clinica anemiei prin
diagnosticului deficit de acid folic sunt:
B. Este o coagulopatie ereditară, cauzată de deficitul A. Sindromul sideropenic
factorului VIII B. “Pica chlorotica”
C. Timpul de sângerare este constant prelungit C. Sindromul hemoragic
D. Frecvent apar peteşii si echimoze D. Sindromul anemic
E. Este o maladie cu dereglarea hemostazei primare E. Sindromul gastrointestinal
I.T.Corcimaru. p. 274. I.T.Corcimaru. p. 43.
31. CS Pentru leucemia acută sunt caracteristice: 48. CM Pentru maladia Hodgkin sunt caracteristice:
A. Debutul acut A. Sindromul anemic
B. Posibilă evoluţia subacută B. Sindromul hemoragic
C. Evoluţia in formă cronică C. Consecutivitatea afectării ganglionilor limfatici în
D. Substratul morfologic al tumorii sunt celulele zona primară
blastice D. Consecutivitatea extinderii procesului tumoral în
E. Evoluţia indelungată pe parcursul a mai multor ani ganglionii limfatici
I.T.Corcimaru. p. 107. E. Afectări primare extranodale frecvente
35. CS Leucemia limfocitară cronică în stadiul I.T.Corcimaru. p. 167,168.
manifestărilor clinico-hematologice desfăşurate se 49. CM Pentru limfoamele nehodgkiniene sunt corecte
manifestă prin: afirmaţiile:
A. Afectarea sistemului nervos central A. Focarul primar al tumorii poate să se dezvolte în
B. Afectarea frecventă a oaselor plate orice organ, care conţine ţesut limfatic
C. Mărirea ganglionilor limfatici periferici, se B. Frecvent primar se dezvoltă în ţesutul pulmonar
palpează ficatul şi splina C. Nici odată nu afectează măduva osoasă
D. Afectarea izolată a ficatului D. Morbiditatea creşte cu vârsta
E. Prurit cutanat pronunţat E. Tractul gastrointestinal primar este afectat foarte
I.T.Corcimaru. p. 144. rar
37. CS Hemofilia se caracterizează prin: I.T.Corcimaru. p. 177,189.
A. Prelungirea timpului de sângerare 54. CM Pentru hemofilie sunt caracteristice:
B. Frecvent apar echimoze A. Hemartroze si hematoame
C. În tratament prioritate are masa eritrocitară B. Scăderea numărului de trombocite
D. Se îmbolnăvesc femeile C. Majorarea timpului parţial activat de tromboplastină
E. Dereglarea mecanismului intrinsec de coagulare D. Timpul de sângerare este prelungit
a sângelui cauzată de deficitul ereditar al unuia E. Sindrom hemoragic sub formă de peteşii şi
din factorii de coagulare (VIII, IX, XI. echimoze
I.T.Corcimaru. p. 274. I.T.Corcimaru. p. 274,276.
38. CS Care din următoarele manifestări clinice se 70. CM În care din situaţiile enumerate mai jos e necesară
întâlnesc în hemofilie: profilaxia anemiei fierodeficitare prin fieroterapie orală:
A. Sindromul anemic A. Intoxicaţie cu plumb
B. Se afectează ganglionii limfatici periferici B. Bolnavi cu hemocromatoză
C. Frecvent apar peteşii şi echimoze C. Gravide
D. Frecvent se dezvoltă hematoame în ţesuturile moi şi D. Adolescente
hemartroze E. Donatorii de sânge
E. Splenomegalie I.T.Corcimaru. p. 12,25.
I.T.Corcimaru. p. 274.
40. CS Maladia Rendu-Osler se manifestă prin:
A. Peteşii
B. Echimoze
C. Hematoame
D. Hemartroze
E. Prezenţa în diferite zone anatomice ale
organismului a teleangiectaziilor
I.T.Corcimaru. p. 273.
43. CM Anemiile hemolitice heteroimune se dezvoltă ca
rezultat al:
A. Acţiunii anticorpilor antieritrocitari
B. Distrucţiei mecanice a eritrocitelor
C. Modificări structurale a membranei eritrocitare