MEDICINĂ DE FAMILIE 2019
PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ÎN COMUNITATE
Bibliografie:
1. Matei D., Esenţialul în Medicina de familie,Bucureşti,
2016
2. Controlul tuberculozei la nivelul asistenţei medicale
primare. Ghid.Chisinău. 2015
3. V. Enăchescu. Medicină de Familie.Craiova, 2006
4. Restian A. Bazele medicinei de familie. Bucureşti, Vol. 1,
2, 2001., Vol. 3, 2003.
5. Ghid practic al medicului de familie. /în red.G.Bivol,
Cartier, Chişinău, 2004.
6. D.Georgescu Dan. Boli interne. Vol.1,2, 2005
7. Puiu Ivan. Copilul cu disabilităţi şi risc sporit. Intervenţii
timpurii, 2005
8. Puiu Ivan. Copilul cu dizabilităţi: Aspecte de dezvoltare şi
comportament, 2004
9. D.Georgescu Dan. Boli interne.Vol.1,2, 1998
10. Harrison T.P. Principiile medicinei interne. Vol.1,2. Ediţia
a 2-a. Bucureşti, Teora, 2001,1998.
PACIENTUL ÎN CONTEXTUL FAMILIEI
1.CM.Cum se defineşte familia? Selectaţi afirmaţiile corecte.
A. Familia reprezintă o persoană sau un grup de persoane
care trăiesc împreună şi au legături de sânge, prin
căsătorie sau adopţiune.
B. Familia este un sistem.
C. Ea poate fi văzută ca un grup de indivizi cu ocupaţii
interdependente.
D. Schimbarea performanţelor unui membru al ei comportă
riscul de afectare a celorlalţi membri.
E. O persoană solotară
Ivan PUIU, Copilul cu dizabilităţi: Aspecte de dezvoltare şi
comportament, 2004, p.53
2.CM.Care sunt caracteristicele familiei?
A. Nu este un sistem
B. Trebuie înţeleasă ca un întreg, şi reprezintă mai mult
decât suma abilităţilor fiecărui membru
C. Îi sunt caracteristice evoluţia, schimbările
D. Este un sistem deschis, influenţat de mediu.
E. Este compusă din indivizi interdependenţi cu influenţa
reciprocă
Ivan PUIU. Copilul cu dizabilităţi: Aspecte de dezvoltare şi
comportament, 2004, p.53
3.CS.Cu care din afirmaţiile următoare privitor clasificarea
familiilor tradiţionale nu sunteţi de acord:
A. Familia nucleară = soţ, şotie şi urmaşii care locuiesc într-
un spaţiu comun.
B. Diada nucleară = soţ si soţie, fără copii sau a căror copiii
nu locuiesc împreună cu ei.
C. Familia lărgită = cuplul familial + rude.
D. Familia experimentală: reconstituită, consensuală,
coabitare heterosexuală, uniune homosexuală.
E. Familia cu un singur părinte
Ivan PUIU, Copilul cu dizabilităţi: Aspecte de dezvoltare şi
comportament, 2004 , p.53
4.CM.Care sunt funcţiile de baza ale familiei? Selectaţi
afirmaţiile corecte.
A. Funcţii fizice (biologice şi economice)
B. Funcţii afective: satisfacerea necesităţilor afective: între
soţi, între părinţi şi copii, între membrii diferitor
generaţii.
C. Familea nu are funcţii sociale
D. Dezvoltarea şi susţinerea personalităţii membrilor ei.
E. Funcţii sociale: asigurarea organizării sociale, întărirea
stimei de sine, sprijinirea creativităţii şi a iniţiativei
Ivan PUIU, Copilul cu dizabilităţi: Aspecte de dezvoltare şi
comportament, 2004 , p.53
5.CM.Comunitatea se defineşte ca:
A. Un spaţiu geografic populat
B. Un grup de oameni ce locuiesc într-o localitate anumită
C. Un grup de oameni cu ocupaţii similare, valori comune
D. Un grup de oameni cu caracteristice comune etnice,
culturale, religioase
E. Un grup de oameni cu proprietate comună, interese comune
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 – 183.
Promovarea sănătăţii. G. Friptuleac, 2006, pp. 123 – 141.
6.CM.Promovarea sănătăţii este:
A. Un proces de creare a posibilităţilor pentru populaţie de a
îmbunătăţi sănătatea sa şi fortifica controlul asupra ei
B. Membrii comunităţii nu se ocupă cu promovarea sănătăţii
C. Un şir de activităţi organizatorice ce ţin de consolidarea
capacităţilor instituţiilor medicale
D. Ştiinţa şi arta de diagnosticare precoce a proceselor
patologice la membrii comunităţilor
E. Ştiinţa şi arta de a ajuta populaţia să-schimbe modul de
viaţă spre o stare optimală a sănătăţii
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 – 183.
Promovarea sănătăţii. G. Friptuleac, 2006, pp. 13 – 26
7.CS.Activităţile pozitive pentru sănătate (imunizările,
planificarea familiei) corespund domeniului de:
A. Profilaxie primară
B. Profilaxie secundară
C. Profilaxie terţiară
D. Profilaxie cvaternară
E. Evidenţa problemelor de sănătate
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 – 183.
Promovarea sănătăţii. Curs.G. Friptuleac, 2006, pp. 13 - 26
8. CS.Educaţia pentru sănătate face parte din:
A. Măsurile de prevenţie primară
B. Măsurile de prevenţie secundară
C. Nu se fac măsuri de profilaxie
D. Măsurile de educaţie generală
E. Măsurile de prevenţie terţiară
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 –
183.Promovarea sănătăţii. Curs.G. Friptuleac, 2006, pp. 13 - 26
9. CM.Selectaţi elementele ciclului activităţilor de promovare a
sănătăţii
A. Evaluarea procesului şi rezultatelor
B. Analiza comunităţii
C. Evaluarea specifică a problemelor
D. Planificarea activităţilor de promovare a sănătăţii
E. Nu se planifică activităţi de promovarea sănătăţii
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 –
183.Promovarea sănătăţii. G. Friptuleac. 2006, pp. 123 - 128
10. CM.Noţiunea „Dezvoltarea organizaţională” în sensul
promovării sănătăţii presupune:
A. Fondarea organizaţiilor neguvernamentale preocupate cu
promovarea sănătăţii
B. Elaborarea şi implementarea regulilor în organizaţii, care
vor promova sănătatea angajaţilor şi beneficiarilor
C. Activităţi de iluminare sanitară a angajaţilor instituţiei
efectuate de către profesionişti medicali
D. Dezvoltarea capacităţilor angajaţilor în identificarea şi
soluţionarea problemelor de sănătate
E. Nu are importanţă implimentarea regulilor de promovare a
sănătăţii
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 –
183.Promovarea sănătăţii. G. Friptuleac. 2006, pp. 123 - 141
11. CM.Noţiunea „Educaţia pentru sănătate” presupune:
A. Acordarea de sprijin indivizilor astfel încât ei să poată face
alegeri privind factorii care le afectează sănătatea proprie, a
familiei lor sau a comunităţii în care trăiesc.
B. Orice combinaţie planificată de metode, care facilitează
adoptarea voluntară a acelui comportament ce determină o
stare de sănătate mai bună.
C. Orice combinaţie de experienţe de învăţare, proiectată să
faciliteze acţiuni voluntare care determină sănătatea
1
 D. Acordarea informaţiei pacienţilor referitor la modul de
administrare a tratamentului prescris
E. Nu se planifică metode pentru a facilita o stare de sănătate
mai bună
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 –
183.Promovarea sănătăţii. G. Friptuleac. 2006, pp. 139 – 141
PRINCIPII GENERALE ŞI MĂSURI CONCRETE DE
PROFILAXIE.
12. CS.Profilaxia primară este definită ca:
A. Un complex de măsuri axate spre depistarea precoce a
maladiilor la persoanele aparent sănătoase
B. Un complex de măsuri axate spre prevenirea maladiilor la
persoane sănătoase
C. Un complex de măsuri axate spre prevenirea deteriorării
sănătăţii
D. Un complex de măsuri axate spre asigurarea condiţiilor
decente de deces
E. Un complex de măsuri axate pe tratament
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 –
183.Promovarea sănătăţii. G. Friptuleac. 2006, pp. 13 – 26
13. CS.Profilaxia secundară este definită ca:
A. Un complex de măsuri axate spre depistarea precoce a
maladiilor la persoanele aparent sănătoase
B. Un complex de măsuri axate spre prevenirea maladiilor la
persoane sănătoase
C. Un complex de măsuri axate spre prevenirea deteriorării
sănătăţii.
D. Un complex de măsuri axate spre asigurarea condiţiilor
decente de deces
E. Un complex de măsuri axate pe tratament
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 –
183.Promovarea sănătăţii. Curs.G. Friptuleac. 2006, pp. 13 – 26
14. CS.Profilaxia terţiară este definită ca:
A. Un complex de măsuri axate spre depistarea precoce a
maladiilor la persoanele aparent sănătoase
B. Un complex de măsuri axate spre prevenirea maladiilor la
persoane sănătoase
C. Un complex de măsuri axate spre prevenirea deteriorării
sănătăţii
D. Un complex de măsuri axate pe tratament
E. Un complex de măsuri axate spre asigurarea condiţiilor
decente de deces
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 –
183.Promovarea sănătăţii. Curs.G. Friptuleac. 2006, pp. 13 – 26
15. CS.Profilaxia cvaternară se defineşte ca:
A. Un complex de măsuri axate spre depistarea precoce a
maladiilor la persoanele aparent sănătoase
B. Un complex de măsuri axate spre prevenirea maladiilor la
persoane sănătoase
C. Un complex de măsuri axate pe dispenzarizare
D. Un complex de măsuri axate spre asigurarea condiţiilor
decente de deces
E. Un complex de măsuri axate spre prevenirea deteriorării
sănătăţii
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 –
183.Promovarea sănătăţii. Curs.G. Friptuleac. 2006, pp. 13 – 26.
16. CS.Programul Naţional de imunizări este parte componentă
a măsurilor de profilaxie
A. Cvaternară
B. Primară
C. Secundară
D. Terţiară
E. Educaţie pentru sănătate
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 –
183.Promovarea sănătăţii..G. Friptuleac. 2006, pp. 13 – 26.
17. CS.Depistarea cazurilor de îmbolnăviri în rândurile
contingentelor populaţiei cu risc sporit în privinţa afectării face
parte din măsuri de:
A. Promovare a sănătăţii
B. Profilaxie primară
C. Profilaxie secundară
D. Profilaxie terţiară
E. Profilaxie cvaternară
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 –
183.Promovarea sănătăţii. G. Friptuleac. 2006, pp. 13 – 26.
18. CM.Conform cerinţelor profesiogramei, medicul de familie
este obligat să efectueze măsuri de
A. Profilaxie primară
B. Educaţie generală
C. Profilaxie secundară
D. Profilaxie terţiară
E. Nu se ocupă cu profilaxia
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. 1, pp. 168 –
183.Promovarea sănătăţii. G. Friptuleac. 2006, pp. 13 – 26.
VIOLENŢA ÎN FAMILIE. COPILUL MALTRATAT
20.CS.Care sunt formele specifice de maltratare a copilului?
A. Abandonul copilului
B. Vânzarea copilului
C. Lipsa de identitate a copilului
D. Exploatarea copilului, inclusi traficul şi prostituţia
E. Copilul nu se abandonează
I.Puiu/Copilul cu disabilităţi şi risc sporit, Intervenţii timpurii, 2005,
p.272
21.CM.Care este rolul disciplinării fizice în educaţia copilului?
A. Folosirea măsurilor de pedeapsă fizică corporală nu au un
impact pozitiv în corectarea sau stabilirea
comportamentului.
B. Pedeapsa fizică folosită repetat comportă un risc înalt de
maltratare fizică şi psiho-emoţională.
C. Copilul, odată cu vârsta, va încerca aceleaşi metode de
influenţă asupra altora.
D. Măsurile de pedeapsă fizică corporală au un impact pozitiv
în corectarea sau stabilirea comportamentului
E. Nici o pedeapsă de scurtă sau lungă durată nu are impact în
educaţia copilului
I.Puiu/Copilul cu disabilităţi şi risc sporit, Intervenţii timpurii, 2005,
p.272
21 CM.Care ar putea fi comportamentul de alternativă
disciplinării fizice a copilului din partea părinţilor? Selectaţi
afirmaţiile corecte
A. A răspunde pozitiv
B. A ignora liniştit cererile ne dorite ale copilului
C. A distrage atenţia copilului de subiectul nedorit
D. A stabili nişte reguli de comportament ale copilului şi a le
urma,
E. Nu se ignoră orice cerinţă a copilului
I.Puiu/Copilul cu disabilităţi şi risc sporit, Intervenţii timpurii, 2005,
p.272
22. CM.Care sunt scopurilor intervenţiilor timpurii în caz de
maltratre a copilului? Selectaţi afirmaţiile corecte
A. Asigurarea securităţii fizice a copilului
B. Asigurarea confortului psihologic şi dezvoltării lui optime
C. Scăderea riscurilor şi a factorilor de stres
D. Creşterea influenţei unor factori de sprijin, de protecţie
E. Nu se asigură securitate copilului.
I.Puiu/Copilul cu disabilităţi şi risc sporit, Intervenţii timpurii, 2005,
p.272
PACIENTUL CU DISPNEE
22. CM. Particularităţile clinice ale dispneei includ următoarele:
A. Debutul dispneei
B. Condiţiile de apariţie
C. Modificarea frecvenţei respiraţiei
D. Simptome asociate
E. Nu are importanţă debutul dispneei
Restian, V 2, p. 148
23. CM. În astmul bronşic dispneea se caracterizează prin:
A. Debut brusc
B. Tahipnee
C. Dispnee expiratorie cu Weezing
D. Expectoraţie spumoasă
E. Tuse cu sputa purulentă
2
Restian, V 2, p. 148 B. Guşă retrosternală
24.CM. În edem pulmonar acut dispneea se caracterizează cu: C. Hipertrofia timusului
A. Debut lent progresiv D. Anevrism de aortă
B. Dispnee inspiratorie E. Edem şi exsudat în alveole
C. Tahipnee A.Restian, V.2, p.141
D. Tuse cu expectoraţie ruginie 36. CM. Dispneea de tip restrictiv poate fi produsă de următoarele
E. Junghi toracic boli ale plămânului şi ale cutiei toracice:
Restian, V 2, p. 166 A. Pneumonia
25. CS. Selectaţi simptomul care nu este caracteristic pentru B. Astmul bronşic
dispneea acută: C. Pneumotoraxul
A. Intensitatea dispneei D. Silicoza
B. Dacă căile aeriene superioare sunt libere E. Encefalita
C. Amplitudinea mişcărilor toracelui A.Restian, V.2, p.141
D. Prezenţa durerilor 37. CS.Modificarea frecvenţei respiraţiei sub formă de polipnee
E. Prezenţa weezing-ului are loc în următoarele cazuri, cu excepţia:
Restian, V 2, p.141-142 A. Anemii
26. CS. Ce măsuri aţi întreprinde la un pacient cu dispnee acută B. Stres
severă C. Febră
A. Aţi referi pacientul la pulmonolog D. Hipotiroidism
B. Spitalizare programată în secţia cardiologie E. Alcaloză
C. Aţi acorda asistenţa de urgenţă şi apoi aţi hotărî necesitatea A.Restian, V.2, p.142
spitalizării 38. CS. Selecataţi care nu este cauz modificării frecvenţei
D. Aţi supraveghea pacientul respiraţiei sub formă de polipnee:
E. Aţi indica investigaţii ambulator A. Insuficienţă circulatorie cerebrală
Restian, V 2, p.146 B. Insuficienţă cardiacă stângă
27. CM. Care din factorii enumeraţi pot determina dispneea: C. Astm bronşic controlat
A. Ce tulbură ventilaţia pulmonară D. Bronhopneumopatie cronică obstructivă
B. Care tulbură circulaţia vasculară periferică E. Sindrom de apnee centrală
C. Care tulbură transportul bioxidului de carbon de la ţesuturi spre A.Restian, V.2, p.142
plămâni
D. Care tulbură funcţionarea normală a centrului respirator PACIENTUL CU TUSE, HEMOPTIZIE
E. Care tulbură aportul oxigenului spre ţesuturi 39 CM. Cauzele tusei acute pot fi:
A.Restian, V.2, p.139 A. Infecţie a căilor respiratorii superioare
29. CS. În tireotoxicoză dispneea este produsă de: B. Pneumonie
A. Creşterea ventilaţiei pulmonară C. Tromboembolismul pulmonar
B. Scăderea presiunii parţială a oxigenului D. Reflux gastro-esofagian
C. Creşterea metabolismului bazal E. Bronşiectazii
D. Creşterea acidozei Georgescu Vol.1, pag.31-32
E. Creşterea presiunii în artera pulmonară 40 CM. Cauzele tusei cronice pot fi următoarele:
A.Restian, V.2, p.140 A. Carcinomul bronşic
30. CS. În diabet zaharat dispneea este produsă de: B. Insuficienţa cardiacă congestivă
A. Creşterea ventilaţiei pulmonară C. Sarcoidoza
B. Scăderea presiunii parţială a oxigenului D. Pneumotoraxul spontan
C. Creşterea metabolismului bazal E. Pleurazie exudativă
D. Creşterea acidozei F. Georgescu Vol.1, pag.31-32
E. Tulburarea ventilaţiei pulmonare 41.CM. Selectaţi cauzele posibile ale hemoptiziei.
A. Carcinom bronşic
A.Restian, V.2, p.140 B. Tuberculoza pulmonară
31. CS. În coma uremică dispneea este produsă de: C. Pneumonie distructivă
A. Creşterea ventilaţiei pulmonară D. Bronşiectzazii
B. Scăderea presiunii parţială a oxigenului E. Aspergiloza bronhopulmonară
C. Creşterea metabolismului bazal Georgescu Vol.1, pag.32-33
D. Creşterea acidozei 42. CS. Selectaţi care nu este cauza de origine a hemoptiziei:
E. Reducerea suprafeţii respiratorii A. Din căile aeriene
A.Restian, V.2, p.140 B. Din parenhimul pulmonar
32. CS. În fracturi costale dispneea este produsă de: C. Afectarea vascularizaţiei pulmonare
A. Acidoza metabolică D. Coagulopatiile sistemice
B. Compresia plămânilor E. Stază pulmonară
C. Reducerea suprafeţei respiratorii Georgescu Vol.1, pag.32-33
D. Limitarea amplitudinilor respiratorii 43. CM. Algoritmul de evaluare în caz de hemoptizie include:
E. Hipoxie A. Anamneza şi examenul fizic
A.Restian, V.2, p.140 B. Radiografia toracică
34. CS. Selectaţi care din următoarele boli ale sistemului C. Electrocardiografia
nervos nu duce la apariţia dispneei: D. Bronhoscopia
A. Meningitele E. Radiografia gastrică
B. Encefalitele Georgescu Vol.1, pag.38
C. Poliomielita 43. CM.Tusea matinală însoţită de secreţii abundente poate fi în:
D. Accidente vasculare cerebrale A. Tuberculoza pulmonară
E. Hipertensiunea intracraniană B. Bronhopneumopatie obstructivă cronică
A.Restian, V.2, p.140 C. Bronşiectazii
35. CS. Selecataţi în care din următoarele nu este caracteristică D. Neoplasm bronşic
dispneea de tip obstructiv: E. Abces pulmonar
A. Corp străin
3
Georgescu Vol.1, pag.29-30 de Na-hidrocarbonat după 5 – 10 minute, nu posedă dependenţă
de efort fizic. Obiectiv: Fără modificări. FCC 76/min. TA 120/80
PACIENTUL CU DURERE TORACICĂ mm Hg. Care din cele enumerate trebuie să fie considerate în
44. CM. Selectaţi durerile toracice cauzate de ischemie cadrul diagnosticului diferenţial?
miocardică. A. Sindromul de ischemie acută a miocardului
A. Angina pectorală instabilă B. Boala de reflux gastro-esofagian
B. Cardiomiopatie restrictivă C. Ulcer peptic
C. Infarctul miocardic D. Atac de panică
D. Cardiomiopatie hipertrofică E. Mediastinită
E. Anevrismul aortei A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. II, pp. 183 – 219,
Restian, V.2, p.185, Enăchescu, p.138 243 – 310.Ghid practic al medicului de familie. 2004, pp. 78 – 81.
44. CM. Evaluarea pacientului cu durere toracică acută, recent 52. CS.Pacient D., 50 ani, acuză dureri „arzătoare” retrosternale
instalată include: cu iradiere în gât şi spate, care reapar periodic, mai mult înaintea
A. Electrocardiograma de urgenţă somnului acum 3 luni. Durata acceselor de durere 20 – 40 minute.
B. Radiografia toracică Ele se jugulează prin ingerare a soluţiei de Na-hidrocarbonat
C. Spitalizarea urgentă după 5 – 10 minute, nu posedă dependenţă de efort fizic. Obiectiv:
D. Ecocardiografia Fără modificări. FCC 64/min. TA 130/80 mm Hg. Care este
E. Electrocardiograma de efort diagnosticul cel mai probabil?
Restian, V.2, p.187-188, Enăchescu, p.144 A. Ulcer peptic
45. CM. Durerea toracică violentă cu debut brusc în asociere cu B. Boala de reflux gastro-esofagian
dispnee severă, tuse seacă, tahicardie, tendinţă a tensiunii C. Sindromul de ischemie acută a miocardului
arteriale, semne de condensare pulmonară poate fi: D. Atacuri de panică
A. Mediastinită E. Este dificil de spus fără examen de laborator şi instrumental
B. Pneumonie A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. II, pp. 183 – 219,
C. Embolie pulmonară 243 – 310.Ghid practic al medicului de familie. 2004, pp. 78 – 81.
D. Pneumotorax spontan 53. CS.Pacient D., 30 ani, acuză dureri „arzătoare” retrosternale
cu iradiere în gât şi spate, care reapar periodic, mai mult înaintea
E. Pleurezie exsudativă somnului acum 3 luni. Durata acceselor de durere 20 – 40 minute.
Restian, V.2, p.189 Ele se jugulează prin ingerare a soluţiei de Na-hidrocarbonat
46. CS. Selectaţi care din enumerate nu provoacă dureri după 5 – 10 minute, nu posedă dependenţă de efort fizic. Obiectiv:
toracice violente: Fără modificări. FCC 70/min. TA 110/70 mm Hg. Ce măsuri aţi
A. Prolaps de valvă mitrală întreprinde în situaţia descrisă?
B. Infarct miocardic acut A. Aţi referi pacientul urgent la psihiatru
C. Pericardita B. Aţi înregistra ECG pe loc
D. Neurită intercostală C. Aţi înregistra ECG pe loc şi în cazul dacă este normală aţi
E. Angină pectorală de efort indica tratamentul necesar
Restian, V.2, p.184-185 D. Aţi înregistra ECG şi aţi indica analize: creatin fosfokinaza
47. CS. Discomfortului toracic în asociere cu piroyis, şi LDH1 în dinamică
odinofagie, disfagie este caracteristic pentru: E. Aţi invita specialistul cardiolog pentru a iniţia tratamentul
A. Esofagită de reflux A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. II, pp. 183 – 219,
B. Embolia pulmonară 243 – 310.Ghid practic al medicului de familie. 2004, pp. 78 – 81.
C. Ulcerul peptic duodenal 54. CM.Pacient D., 50 ani, acuză dureri „arzătoare” retrosternale
D. Hernia hiatală cu iradiere în gât şi spate, care reapar periodic, mai mult înaintea
E. Pancreatita acută somnului acum 3 luni. Durata acceselor de durere 20 – 40 minute.
Restian, V.2, p.184-189, Enăchescu, p.138 Ele se jugulează prin ingerare a soluţiei de Na-hidrocarbonat
48. CS. Care din evaluate nu se includ în evaluarea pacientului după 5 – 10 minute, nu posedă dependenţă de efort fizic. Obiectiv:
cu disconfort toracic persistent: Fără modificări. FCC 80/min. TA 140/80 mm Hg. Care medicaţie
A. Radiografia pulmonară i-aţi indica pacientului în cauză?
B. Aprecierea enzimelor pancreatice A. Carbonat de calciu (Maalox)
C. Otoscopia B. Heparină şi streptokinază
D. Ecocardiografia C. Imipramină şi/sau fluoxetină
E. Monitorizarea Holter D. Blocator ai receptorilor H2
Restian, V.2, p.187-188, Enăchescu, p.144 E. Omeprazol şi blocator ai receptorilor H2
49. CM. Durerea toracică în asociere cu dispnee severă, A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. II, pp. 183 – 219,
hipotensiune, agitaţie, transpiraţii poate fi în: 243 – 310.Ghid practic al medicului de familie. 2004, pp. 78 – 81.
A. Infarct miocardic acut 55. CM.Pacient E., 72 ani, acuză senzaţie de „disconfort şi
B. Anevrism disecant de aortă apăsare” retrosternale fără iradiere, care apar la urcarea scărilor
C. Pneumonie până la etajul 3 acum 5 zile şi impun pacientul să se oprească din
D. Pneumotorax spontan efort. Iiniţial senzaţiile apăreau la nivelul etajului 5. Durata
E. Angină pectorală. acceselor de durere 5 – 10 minute. Nu depind de respiraţie,
Restian, V.2, p.189 schimbarea poziţiei corpului, alimentaţie. Obiectiv: Fără
50. CS. Durerea toracică precordială cu debut lent în asociere cu modificări. FCC 74/min. TA 160/90 mm Hg. Care ste diagnosticul
palpitaţii, dispnee este cea mai caracteristică în: cel mai probabil?
A. Pneumotorax spontan A. Angină pectorală stabilă
B. Infarct miocardic acut B. Boala de reflux gastro-esofagian
C. Anevrism disecant de aortă C. Ulcer peptic
D. Pericardită D. Angină pectorală agravată
E. Angină pectorală. E. Infarct miocardic acut
Restian, V.2, p.185 A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. II, pp. 183 – 219,
51. CM.Pacient D., 40 ani, acuză dureri „arzătoare” 243 – 310.Ghid practic al medicului de familie. 2004, pp. 47 – 52.
retrosternale cu iradiere în gât şi spate, care reapar periodic, 56. CS.Pacient E., 64 ani, acuză dureri retrosternale cu iradiere
mai mult înaintea somnului acum 3 luni. Durata acceselor de în braţul stîng. Durata accesului 20 minute. Nu cedează la
durere 20 – 40 minute. Ele se jugulează prin ingerare a soluţiei nitroglicerină. Nu depinde de respiraţie, schimbarea poziţiei
4
corpului, alimentaţie. Obiectiv: Fără modificări. FCC 84/min. A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. II, pp. 183 – 220.
TA 160/90 mm Hg. Ce măsuri aţi întreprinde în situaţia Ghid practic al medicului de familie. 2004, pp. 47 – 52, 194 – 198
descrisă? 61. CM.Pacienta E., 26 ani, acuză dureri „străpungătoare” în
A. Aţi referi pacientul urgent la psihiatru regiunea cordului, fără iradiere, care apar la inspir, efort fizic, cu
B. Aţi indica sedativ durata de 2 – 5 minute. Lucrează contabil. Obiectiv: La palparea
C. Aţi spitaliza pacientul de urgenţă cutiei toracice relevă dureri paravertebral din stânga la nivelul Th
D. Aţi indica tratament cu antilipemiante 3 – Th5 şi de-a lungul spaţiului intercostal. În rest fără modificări.
E. Aţi invita specialistul cardiolog pentru a iniţia FCC 76/min. TA 110/70 mm Hg. Ce măsuri aţi întreprinde în
tratamentul situaţia descrisă?
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. II, pp. 183 – A. Aţi referi pacienta urgent la psihiatru
219, 243 – 310.Ghid practic al medicului de familie. 2004, pp. 47 – B. Aţi înregistra ECG pe loc
52. C. Aţi înregistra ECG pe loc şi în cazul dacă este normală aţi
57. CM.Pacient E., 76 ani, acuză senzaţie de „disconfort şi indica tratamentul necesar
apăsare” retrosternale fără iradiere, care apar la urcarea D. Aţi indica tratamentul cu antiinflamatorii nesteroidiene
scărilor până la etajul 3 acum 5 zile şi impun pacientul să se E. Aţi recomanda să respecte poziţia potrivită la locul de
oprească din efort. Iiniţial senzaţiile apăreau la nivelul etajului muncă şi să înceapă exerciţii fizice pentru muşchii spatelui
5, acum este nevoit să se oprească între etajul 2 şi 3. Durata Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. II, pp. 183 – 220.
acceselor de durere 5 – 10 minute. Nu depind de respiraţie, Ghid practic al medicului de familie. 2004, pp. 47 – 52, 194 – 198
schimbarea poziţiei corpului, alimentaţie. Obiectiv: Fără 62. CS.Pacienta E., 26 ani, acuză dureri „străpungătoare” în
modificări. FCC 62/min. TA 150/80 mm Hg. Care medicaţie i-aţi regiunea cordului, fără iradiere, care apar la inspir, efort fizic,
indica pacientului în cauză? cu durata de 2 – 5 minute. Lucrează contabil. Obiectiv: La
A. Carbonat de calciu (Maalox) palparea cutiei toracice relevă dureri paravertebral din stânga la
B. Aspirină şi nitroglicerină nivelul Th 3 – Th5 şi de-a lungul spaţiului intercostal. În rest fără
C. Imipramină şi/sau fluoxetină modificări. FCC 76/min. TA 110/70 mm Hg. Care este cea mai
D. Blocator ai receptorilor β2 potrivită modalitate de a proceda cu pacienta în privinţa
E. Omeprazol şi blocator ai receptorilor H2 internării în staţionar?
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. II, pp. 183 – A. Programată, în secţia de traumatologie şi ortopedie a
219, 243 – 310.Ghid practic al medicului de familie. 2004, pp. 47 – spitalului
52. B. Transportarea urgentă cu salvarea în secţia cardiologie
58. CS.Pacient E., 76 ani, acuză senzaţie de „disconfort şi C. Îndreptarea în secţia gastrologie
apăsare” retrosternale fără iradiere, care apar la urcarea D. Îndreptarea în secţia ortopedie
scărilor până la etajul 3 şi impun pacientul să se oprească din E. Nici una din cele enumerate
efort. Durata acceselor de durere 5 – 10 minute. Nu depind de A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. II, pp. 183 – 220.
respiraţie, schimbarea poziţiei corpului, alimentaţie. Obiectiv: Ghid practic al medicului de familie. 2004, pp. 47 – 52, 194 – 198
Fără modificări. FCC 64/min. TA 180/90 mm Hg. La care din
specialişti aţi referi pacientul pentru consultaţie? PACIENTUL CU CEFALEE, VERTIJ
A. Neurolog
B. Gastrolog 63. CM. Noţiunea de ameţeală cuprinde:
C. Cardiolog A. Senzaţia de instabilitate
D. Aţi spitaliza pacientul de urgenţă B. Senzaţia de nesiguranţă la mers
E. Nici unul. C. Senzaţia de înceţoşare a vederii
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. II, pp. 183 – D. Senzaţia de rotire a obiectelor în jur
219, 243 – 310.Ghid practic al medicului de familie. 2004, pp. 47 – E. Senzaţia de cădere iminentă
52. Restian, V 2, p. 478
59. CS.Pacient E., 67 ani, acuză dureri retrosternale cu iradiere 64. CS. Selectaţi care nu este cauza vertijelor centrale:
în pavilionul urechii, care apar la urcarea scărilor până la etajul A. Meningita
3. Durata acceselor de durere 10 – 15 minute. Nu depind de
respiraţie, schimbarea poziţiei corpului, alimentaţie. Obiectiv: B. Insuficienţa vertrebro bazilară
Fără modificări. FCC 78/min. TA 140/85 mm Hg. Care este cea C. Otita medie
mai potrivită modalitate de a proceda cu acest pacient în D. Hipertensiunea arterială
privinţa internării în staţionar?
A. Programată, în secţia de traumatologie şi ortopedie a E. Intoxicaţia cu alcool
spitalului Restian, V 2, p. 478
B. Transportarea urgentă cu salvarea în secţia cardiologie 65. CS. Selectaţi care din enumerate NU este caracteristic cefaleei
C. Îndreptarea pacientului de sine stătător în secţia gastrologie din migrenă.
D. Îndreptarea pacientului de sine stătător în secţia cardiologie A. Apare după consumul unor anumite alimente
E. Transportarea pacientului cu salvarea în secţia chirurgie B. Este unilaterală sub formă de hemicranie
A. Restian. Bazele medicinei de familie. 2001. vol. II, pp. 183 –
219, 243 – 310.Ghid practic al medicului de familie. 2004, pp. 47 – C. Este pulsatilă
52. D. Are cea mai scurtă durată din toate formele de cefalee
60. CS.Pacienta E., 26 ani, acuză dureri „străpungătoare” în E. Este asociată cu greţuri, vărsături, tulburări de vedere,
regiunea precordială, fără iradiere, care apar la inspir, efort ameţeli
fizic, cu durata de 2 – 5 minute.Lucrează contabil. Obiectiv: La
Restian, V 2, p. 436
palparea cutiei toracice relevă dureri paravertebral din stânga
la nivelul Th 3 – Th5 şi de-a lungul spaţiului intercostal. În rest 66. CM. Cefaleea din meningită are următoarele caracteristici:
fără modificări. FCC 76/min. TA 110/70 mm Hg. Care este A. Este însoţită de febră
diagnosticul cel mai probabil? B. Evoluează cu redoarea cefei
A. Ulcer peptic
B. Boala de reflux gastro-esofagian
C. Este asociată cu greţuri, vărsătură
C. Sindromul de ischemie acută a miocardului D. Evoluează cu accese paroxistice
D. Atacuri de panică E. Poate fi declanşată de unele alimente
E. Nevralgie intercostală Restian, V 2, p. 431

5
67. CM.Selectaţi afirmaţiile corecte privind cefaleea din Restian, V 2, p. 432
hipertensiune arterială: 75. CM. Cefaleea cauzată de tumori cerebrale are următoarele
A. Debut frecvent matinal caracteristici:
B. Se accentuează la consumul alcoolului A. Este continuă şi are o evoluţie progresivă
C. Are localizare occipitală B. Este foarte puternică, poate fi însoţită de ameţeli şi vărsături
D. Intensitate mărită, insuportabilă C. Poate evolua cu convulsii
E. Evoluţie progresivă D. Este însoţită de febră înaltă
Restian, V 2, p. 431 E. Evoluează în crize care sunt declanşate de stres
Restian, V 2, p. 431
68. CM. Selectaţi tipurile cefaleelor secundare
76. CM. Cefalee din crizele hipertensive se caracterizează prin:
A. Asociate cu leziuni vasculare A. Este de localizare hemicranie
B. Asociată cu traumatisme craniocerebrale
B. Se asociază cu claudicatia maseterului
C. Cefalee de tensiune
C. Evoluează cu creştere de TA
D. Cefalee asociată cu infecţii
D. Are debut brutal şi matinal
E. Migrena
E. Poate fi însoţită de fosfene
Restian, V 2, p. 431
Restian, V 2, p. 431
69. CM. Care din preparatele, enumerate mai jos, sunt folosite
77. CS. Tratamentul preventiv al migrenei e
în tratamentul preventiv al migrenei?
administrat?
A. Verapamilul; A. În timpul accesului migrenos;
B. Mianserina; B. Cu 1-2 zile până la accesul migrenos;
C. Fluoxetina: C. Pe parcursul a 2 săptămâni după accesul migrenos;
D. Dihidroergotamina;
D. Zilnic, îndelungat;
E. Nici unul din răspunsuri nu e corect.
E. Sumatriptanul Restian, V 2, p. 441
Restian, V 2, p. 442
70. CM. Etiopatogenetic ameţeala şi vertijul sunt determinate PACIENTUL CU TUBERCULOZA
de: 79. CS.Apariţia nevritei optice in timpul tratamentului
A. Afectarea aparatului vestibular tuberculozei pulmonare impune sistarea administrării cărui
B. Afectarea cerebelului preparat:
A. Isoniazidei
C. Afectarea mandibulei
D. Afectarea nucleului oculomotor B. Pirazinamidei
E. Afectarea nucleului roşu C. Etambutolului
Restian, V 2, p. 477 D. Rifampicinei
71. CM. în favoarea diagnosticului de vertij sunt următoarele: E. Streptomicinei
Ghid practic al medicului de familie, 2003, pag. 511
A. Caracterul rotator 80. CS.Reacţia adversa cea mai frecventa din timpul
B. Greaţa tratamentului pentru tuberculoza este:
C. Senzaţia de dezechilibru şi clătinare A. Nevrita optica
B. Hepatita toxica medicamentoasa
D. Voma C. Hiperuricemia
E. Senzaţia de instabilitate sau nesiguranţă D. Trombocitopenia
Restian, V 2, p. 483 E. Reacţii alergice cutanate
72.CS. Care din manifestările clinice NU este caracteristic crizei A.Restian, V.3, pag 281
de vertij Meniere . 81. CS.Cel mai important impediment in calea vindecării
A. Evoluţie în crize paroxistice bolnavilor cu tuberculoza pulmonara este reprezentat de:
A. Chimiorezistenţă dobândita
B. Vertij rotator .
C. Hipoacuzie unilaterală B. Lipsa complianţei pacienţilor la regimurile terapeutice
D. Nistagm vertical neinfluienţat de fixaţie C. Costul ridicat al medicamentelor
D. Toxicitatea crescută a medicamentelor
E. Proba Romberg pozitivă E. Deficiente ale personalului medical care supraveghează
Restian, V 2, p. 486 administrarea medicaţiei
73.CS. Cefaleea în cadrul migrenei e localizată mai frecvent? A.Restian, V.3, pag 280, Controlul tuberculozei. Pag 70.
A. Unilateral în regiunea orbito-frontală; 82. CS.Selectaţi Intradermoreacţia corectă la derivatul de
B. Bilateral în regiunea orbito-frontală; proteină purificată (PPD
A. Reacţia de hipersensibilitate de tip II
C. În regiunea parietală;
D. În regiunea occipitală; B. Este utilizata pentru aprecierea infectării cu M. Tuberculosis
E. În regiunea cervicală-occipitală C. O reacţie cu sensibilitate şi o specificitate crescută
Restian, V 2, p. 486 D. Este o reacţie de hipersensibilitate de tip imediat
74. CM. Particularităţile cefaleei din spondiloză cervicală sunt: E. Reacţiile fals negative nu sunt frecvente la pacienţii
imunodeprimaţi
A. Poate fi însoţită de fotofobie A.Restian, V.3, pag 277, Controlul tuberculozei , pag. 29.
B. Este declanşată de consum de alcool
C. Este provocată de poziţii incomode 83. CS.Cum va fi numit primul rezultat pozitiv al probei IDR cu
tuberculină, cu condiţia că rezultatul probei precendente este
D. Are localizare occipitală
documentat negativ?
E. Debutează cu febră A. Salt tuberculinic
6
 B. Viraj tuberculinic E. Hernie hiatală.
C. Reacţie hiperergică Restian, V2, p. 237
D. Reacţie normoergică 93. CM. Conversia electrică a fibrilaţiei atriale este indicată în
E. Reacţie neutră următoarele cazuri:
A.Restian, V.3, pag 277 A. Fibrilaţia atrială relativ recent instalată
84. CM.Selectaţi medicamentele cu hepatotoxicitate sporită B. Fibrilaţia atrailă instalată la un pacient cu cord fără modificări
utilizate pentru tratamentul tuberculozei organice.
A. Streptomicina C. Fibrilaţia atrială după intoxicaţia digitalică
B. Rifampicina D. Fibrilaţia atrială cu ritm rar
C. Pirazinamida E. Fibrilaţia atrială mai veche de un an
D. Izoniazida Restian, V2, p. 239, Matei. p. 192
E. Etambutolul 94. CS.Palpitaţii neregulate asociate cu dispnee, durere
A.Restian, V.3, pag 278, Controlul tuberculozei , pag 136 precordială,ameţeli este caracteristic pentru:
85. CM.Selectaţi medicamente de prima linie pentru A. Tahicardie paroxistică supraventriculară
tratamentul tuberculozei. B. Fibrilaţie atrială paroxistică
A. Pirazinamida C. Fibrilaţie atrială cronică
B. Etionamida D. Fluter atrial
C. Rifampicina E. Extrasistole supraventriculare
D. Izoniazida Restian, V2, p. 221
E. Streptomicina 95. CS. Palpitaţiile asociate cu dispnee, dureri precordiale,
A.Restian, V.3, pag 277-278, Controlul tuberculozei, pag.58. anxietate, lipotimie este caracteristic pentru.
87. CM.Reacţiile fals negative IDR la derivatul de proteină A. Tahicardia sinusală
purificată (PPD) pot să apară la: B. Fibrilaţie atrială cronică
A. Pacienţii imunodeprimaţi C. Tahicardie paroxistică ventriculară
B. Pacienţii cu tuberculoza avansată D. Extrasistolie solitară
C. Pacienţii vaccinaţi BCG E. Fluter atrial
D. Pacienţii infectaţi cu M. tuberculosis, dar fără boală activă Restian, V2, p. 235
97. CM. Contracţiile premature atriale pot apărea în următoarele
E. Pacienţi sensibilizaţi prin infecţii cu micobacterii cazuri:
nontuberculoase A. Consum excesiv de cafeea
Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 509-512 B. Hipertiroidie
88. CM.Reacţiile pozitive la intradermoreacţia la derivatul de C. Cardiopatie ischemică
tuberculo- proteină purificată apar la: D. Insuficienţă cardiacă
A. Persoanele vaccinate recent cu BCG E. Valvulopatii
B. Pacienţii imunodeprimaţi A.Restian, V.2, pag 231
C. Pacienţii infectaţi cu M. tuberculosis, dar fără boală activă 99. CS.Un bărbat de 44 ani se prezintă cu plângeri la palpitaţii.
Nu acuză dispnee sau durere precordială. Nu are istoric de
D. Pacienţi sensibilizaţi prin infecţie cu micobacterii maladii cardiovasculare şi nu are factori de risc decât obezitate
nontuberculoase uşoară. Admite că a consumat multe băuturi alcoolice la petrecere
E. Pacienţii cu tuberculoză activă noaptea precedentă. La examenul fizical TA 120/80 mm Hg, FC
Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 509-512 160 bătăi pe min. La ECG fibrilaţie atrială cu răspuns ventricular
89. CM.Selectaţi manifestări clinice în tuberculoza pulmonară: rapid. Ce trebuie să faceţi în acest moment?
A. Febră A. Digitalizarea pacientului
B. Transpiraţii nocturne B. Verapamil intravenos
C. Tuse C. Procainamid intravenos
D. Artralgii D. Cardioversia electrică
E. Hemoptizie E. Îi recomandăm să facă procedeul Valsalva respirând într-un
Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 509-512 săculeţ de hârtie
90. CM.Selectaţi investigaţiile care confirmă diagnosticul de A.Restian, V.2, pag 239
tuberculoză pulmonară 100. CM.Pacienţii cu fibrilaţie atrială cu ritm rapid, debit cardiac
A. Radiografia toracică scăzut cu 25-30% au un risc sporit pentru:
B. Detectarea bacililor cu proprietăţi acide în frotiu de spută A. Infarct miocardic acut
C. Proba cutanată cu tuberculină pozitivă B. Embolie pulmonară
D. Cultura pozitivă de M. Tuberculosis a sputei C. Moarte cardiacă subită
E. Murmur vezicular diminuat, raluri crepitant D. Accident cerebrovascular
Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 509-512 E. Bloc atrioventricular
A.Restian, V.2, pag 239
PACIENTUL CU PALPITAŢII 101.CS. Selectaţi care din preparatele enumerate la pacienţii cu
91. CS. Palpitaţiile sub formă de bătăi rapide şi regulate cu fibrilaţie atrială cronică nu se foloseşte pentru conversia chimică:
debut brusc pot fi în: A. Chinidina
A. Tahicardie paroxistică supraventriculară B. Verapamil
B. Fibrilaţie atrială paroxistică C. Amiodarona
C. Fluter atrial D. Disopiramidă
D. Miocardită E. Lidocaina
E. Hipotireoză. A.Restian, V.2, pag 238
Restian, V2, p. 227-234, Matei , pag. 190
92.CS. Palpitaţii asociate cu durere precordială, dispnee, PACIENTUL CU CONSTIPAŢIE, DIAREE
ameţeli, anxietate, lipotimie cel mai frecvent pot fi: 102.CM. Mecanismele de producere a diareei pot fi prin:
A. Extrasistolie A. Creşterea tranzitului intestinal
B. Nervoză astenică B. Creşterea absorbţiei apei
C. Stenoză aortică
D. Fibrilaţie atrială paroxistică
C. Scăderea presiunii hidrostatice
D. Scăderea absorbţiei apei
7
E. Scăderea presiunii osmotice C. Ochi înfundaţi în orbite
Restian, V 2, p.339 D. Tahicardie
103. CS. Mecanismul de producere a diareeie osmotice prin: E. Hipotensiune arterială
A. Scăderea absorbţiei apei Restian, V 2, p.347
B. Prezenţa în lumenul intestinal a unor substanţe neabsorbante 114. CM. Aprecierea stării generale a pacientului cu diaree se
C. Creşterea tranzitului intestinal poate face pe baza semnelor clinice enumerate:
D. Creşterea secreţiei de apă A. Culoarea tegumentelor
E. Scăderea motilităţii intestinale B. Cantitatea de urină
Restian, V 2, p.341-342 C. Caracterul scaunelor
104. CS. Diareea asociată cu febră, greţuri, vărsături, stare D. Frecvenţa pulsului
generală alterată este caracteristică pentru: E. Prezenţa convulsiilor
A. Colonul iritabil Restian, V 2, p.342-347
B. Cancerul colorectal 115. CM. Caracterele scaunului în diareea cauzată de dizenterie
C. Toxicoinfecţioa alimentară sunt:
D. Dizenterie A. Are o consistenţă moale şi păstoasă
E. Boala Crohn B. Conţine particule alimentare nedigerate
F. Restian, V 2, p.342-344 C. Are aspect omogen cu conţinut de grăsimi
105. CM. Diareea de cauză alimentară la un sugar poate fi D. Este lichid şi neomogen
determinată de : E. Conţine mucus, sînge şi puroi
A. Supraalimentaţie Restian, V 2, p.354
B. Trecerea prea rapidă la laptele de vacă 116. CM. Complicaţiile diareii pot fi:
C. Introducere a unor alimente noi A. Deshidratare
D. Diversificarea şi echilibrarea alimentaţiei B. Edem pulmonar
E. Intoleranţa congenitală la sucroză sau lactoză C. Comă
Restian, V 2, p.345-346 D. Convulsii
106. CM. Definiţia diareei include scaune: E. Hipertensiune arterială
A. Emiterea a mai mult de trei scaune pe zi Restian, V 2, p.346
B. Consistenţa crescută a scaunelor 117. CM. Gradul de dezhidratare între 5-10% în diaree la copil se
C. Mai ambundente de 200g/zi apreciază prin semne clinice:
D. Conţin resturi de alimente nedigerate A. Ochi înfundaţi în orbite
E. Consistenţa scăzută a scaunelor B. Extremităţi cianotice, reci
Restian, V 2, p.339 C. Oligurie
107. CM. Factorii cauzali care pot provoca diaree sunt: D. Sete, febră
A. Ischemici E. Hipotonia globilor oculari
B. Inflamatorii Restian, V 2, p.347
C. Metabolici 118. CM. Starea generală a pacientului cu diaree se poate aprecia
D. Funcţionali pe baza următoarelor semne clinice:
E. Alimentari A. Numărul şi volumul scaunelor
Restian, V 2, p.339-341 B. Culoarea tegumentelor
108. CM. Diareea inflamatorie se produce prin mecanisme: C. Calitatea pliului cutanat
A. Scăderea absorbţiei apei din intestin D. Cantitatea de urină
B. Prezenţa în lumenul intestinal a unor substanţe neabsorrbante E. Frecvenţa respiraţiilor
C. Creşterea tranzitului intestinal Restian, V 2, p.347
D. Creşterea secreţiei de apă şi electroliţi 119. CM. Selectaţi criteriile de spitalizare de urgenţă la un copil
E. Scăderea motilităţii intestinale cu diaree:
Restian, V 2, p.341-342 A. Prezenţa tahicardiei, febrei mari
109. CM. Selectaţi semnele şi simptomele de însoţire a diareei: B. Hipotonia globilor oculari
A. Disfagie C. Ochii înfundaţi în orbite
B. Durere abdomunală D. Prezenţa colapsului, convulsiilor
C. Vărsături E. Vărsături
D. Constipaţii Restian, V 2, p.347-348
E. Balonări abdominale 120. CS. Selectaţi care din enumerate nu se foloseşte în
Restian, V 2, p.342-343 tratamentul diareei:
110. CM. Semne obiective la un pacient cu diaree pot fi A. Absorbante
următoarele: B. Antispastice
A. Jenă abdominală difuză C. Antivomitice
B. Balonare abdominală D. Antiinfecţioase
C. Zgomote hidroaerice E. Inhibitorii pompei protonice
D. Constipaţie Restian, V 2, p.347-348
E. Tegumente marmorate 121. CM. Diareea cauzată de toxicoinfecţiile alimentare severe
Restian, V 2, p.344-345 are următoarele particularităţi:
111. CM. Diagnosticul etiologic al diareei include: A. Este însoţită de greţuri şi vărsături incoercibile
A. Anamneză B. Se asociează cu dureri în fosa iliacă dreaptă
B. Examenul clinic integral C. Este însoţită de false nevoi de defecaţie
C. Examenul corpobacteriologic D. Evoluiază cu febră
D. Fibrogastroduodenoscopia E. Se manifestă prin stare generală alterată şi colaps
E. Rectosigmoidoscopia Restian, V 2, p.352
Restian, V 2, p.345 122. CM. Afirmaţiile privitor la educaţiei pacientului cu
Restian, V 2, p.345-346 constipaţie include următoarele:
113. CM. Gradul de dezhidratare înte 10-15% la copil cu A. Constipaţiile uşoare ocazionale pot fi observate şi în normă
diaree se apreciază prin semne clinice: B. A linişti pacientul
A. Anurie C. Rezervarea timpului suficient pentru exonerare
B. Uscăciunea tegumentelor şi mucoaselor
8
 D. Folosire fibrelor vegetale în cantităţi optime C. Afecţiunile valvulare
E. Micşorarea aportului de lichide D. Pneumonia cu pleurita bazală
Ghid practic al medicului de familie, 2004, p.126 E. Dureri neuromusculare
123. CM.Tratamentul constipaţiei poate fi făcut cu: Ghid practic al medicului de familie. 2004, p. 517
A. Laxative de volum 133. CS.Sediul durerii la debut in apendicita acuta este in:
B. Tărâţe, 15-30 g dimineaţa pe nemâncate sau după fiecare A. Hipogastru
masă, cu un pahar de apă sau alte lichide B. Fosa iliaca dreaptă
C. Laxative osmotice pe o perioadă scurtă C. Fosa iliaca stânga
D. Emoliente şi lubrifiante D. Epigastru
E. Antihistaminice E. Hipocondrul drept
Ghid practic al medicului de familie, 2004, p.126 Harrison, ediţia 2, 2001 , p.435
134. CS.Simptomul predominant al peritonitei acute difuze este:
A. Setea
PACIENT CU DURERE ABDOMINALĂ B. Oliguria
125. CS. Selectaţi care foact nu poate declanşa durerea viscerală C. Vărsătura
abdominală: D. Anorexia
A. Distensia bruscă a capsulei unor organe parenhimatoase E. Durerea
B. Distensia sau spasmul unor organe cavitare Harrison, ediţia 2, 2001 , p.853
C. Acţiunea unor stimuli chimici, cum ar fi acidul clorhidric 135. CS.Semnul clinic functional cel mai constant într-o ocluzie
sau sucul pancreatic intestinala este:
D. Procesele inflamatorii A. Vărsătura
E. Reflectare a altor suferinţe asupra abdomenului B. Întreruperea tranzitului pentru fecale si gaze
A.Restian. vol. 2, 2001 p.244 C. Durerea
126. CS.Durerile spastice cu perioade de ameliorare şi D. Distensia abdominala
intensificare se întâlnesc în: E. Tumora abdominala
A. Colică renală Harrison, ediţia 2, 2001 , p.871
B. Colică hepatică 136.CS.Simptomul major caracteristic pancreatitelor acute îl
C. Ocluzie intestinală reprezintă:
D. Apendicită A. Distensia abdominala
E. Peritonită B. Greaţa
Ghid practic al medicului de familie. 2004, p. 14 C. Vărsătura bilioasa
127. CM.Care expresii privind caracterul durerilor abdomenale D. Durerea abdominala
sunt corecte: E. Paloarea tegumentara
A. Durerile sub formă de crampe sunt caracteristice colicii Harrison, ediţia 2, 2001 , p.1920
renale 137. CM. Factori care vor fi luaţi în considerare în evaluarea
B. Colica hepatică se poate manifesta prin dureri persistente durerii abdominale:
C. În ocluzia intestinală durerile vor fi spastice cu perioade A. Debutul durerii
de ameliorare şi intensificare B. Iradierea durerii
D. În apendicită durerea este continuă, crescândă C. Localizarea durerii
E. Durerea continuă, crescândă este caracteristică pentru D. Severitatea durerii
prima fază a peritonitei E. Nu are importanţă localizarea durerii
Ghid practic al medicului de familie. 2004, p. 14 Restian vol II, p.246
129.CM. La examenul fizic în cazul unui pacient cu abdomen 138. CM. Debutul brusc al durerii abdominale sugerează:
acut chirurgical se va aprecia următoarele: A. Perforarea unui viscer
A. Determinarea aerului liber în abdomen B. Embolie
B. Prezenţa lichidului în abdomen C. Torsiunea de organ
C. Prezenţa zgomotelor patologice a peristaltismului D. Ulcer duodenal
intestinal E. Pielonefrită cronică
D. Determinarea semnului Mondor („linişte mortală”) D.Georgescu vol II, p.10
E. Abdomen balonat 139. CS. Selectaţi pentru care din enumerate nu este caractristic
Ghid practic al medicului de familie. 2004, p. 15 durerea abdominală severă intensă:
130. CM.În cazul pacientului cu dureri abdominale examenul A. Colicistită acută
radiologic al abdomenului este indicat în: B. Infarctul intestinal
A. Suspecţie la litiază biliară C. Litiaza renală
B. Suspecţie la litiază renală D. Anevrismul disecant de aortă
C. Ocluzie intestinală E. Ulcerul gastric perforat
D. Ischemie mezenterică D.Georgescu vol II, p.10
E. Pancreatită acută 140.CM. Durerea abdominală severă intensă caracterizează :
Ghid practic al medicului de familie. 2004, p. 191 A. Infarctul intestinal
131. CS.În care sindrom durerile abdominale pot fi B. Litiaza renală
caracterizate ca – dureri abdominale intermitente, predominant C. Anevrismul disecant de aortă
pe flancul stâng ce regresează după defecare: D. Ulcerul perforat
A. Sindrom premenstrual E. Hidrotoraxul
B. Sindrom Zollinger-Ellison D.Georgescu vol II, p.10
C. Sindromul intestinului iritabil
D. Sindromul de oboseală cronică 142. CS. Selectaţi care din următoareleafecţiuni pleuropulmonare
E. Sindrom climacteric nu se poate manifesta cu durere abdominală:
Ghid practic al medicului de familie. 2004, p. 464 A. Pneumonii
132. CM.Diagnosticul diferenţial al durerii epigastrice, ca B. Pleurezii
manifestare a ulcerului gastric şi duodenal, este necesar de C. Sarcoidoză
efectuat cu: D. Pneumotorax
A. Cancerul gastric E. Empiem pleural
B. Afecţiuni billio-pancreatice D.Georgescu vol II, p.10
9
143. CM. Durerea abdominală localizată în epigastru va sugera E. Poliglobulie
următoarele : Harrison, ediţia 2, 2001 , p.1669
A. Pancreatită acută 154. CM. Sindromul hepatorenal, complicaţie a cirozei hepatice,
B. Ulcer peptic se caracterizează prin:
C. Gastrită acută A. Oligurie progresiva.
D. Infarct miocardic B. Hipernatriemie.
E. Ocluyie intestinală C. Hiperazotemie.
D.Georgescu vol II, p.11 D. Hipernatriurie.
E. Hipotensiune arteriala.
PACIENTUL CU EDEME Harrison, ediţia 2, 2001 , p.1890
144. CM. Caracteristici ale edemului cardiac pot fi următoarele: 155. CM. Principalele caracteristici ale sindromului hepato-renal
A. Este simetric sunt:
B. În ortostotism apare la nivelul maleolelor şi gambelor A. Azotemie
C. Apare la nivelul pleoapelor B. Hipotensiune arterială
D. Are caracter vesperal C. Hipernatremie
E. Este alb, palid D. Oligurie
Enăchescu, p. 259 E. Hipokaliemie
148.CS. Tratamentul edemului din sindromul nefrotic se face Harrison, ediţia 2, 2001 , p.1890
cu: 156. CS. Retenţia de urină semnifică:
A. Aport de sare pentru corectarea hiponatremiei A. Reducerea numărului de micţiuni la 1-2 / 24 h.
B. Diuretice economisitoare de potasiu B. Micţiune spontană cu frecvenţă de 3-4 ori pe zi
C. Inhibitori ai enzimei de conversie C. Creşterea frecvenţei micţiunilor
D. Diuretice de ansa D. Micţiunea însoţită de usturimi sau de durere
E. Diuretice tiazidice E. Incapacitatea vezicii urinare de a-şi goli conţinutul
Harrison, ediţia 2, 2001 , p.1699 D.Georgescu vol II, p.228-229
149. CM. În tratamentul edemelor nefrotice sunt indicate: 157. CS. Micţiunea dureroasă semnifică:
A. Diureticele tiazidice A. Reducerea numărului de micţiuni la 1-2 / 24 h.
B. Spironolactona B. Micţiuhne spontană cu frecvenţă de 3-4 ori pe zi
C. Restricţia sodata 1-2 g/zi C. Creşterea frecvenţei micţiunilor
D. Administrarea albuminei desodate D. Micţiunea însoţită de usturimi sau de durere
E. Diureticele de ansa E. Incapacitatea vezicii urinare de a-şi goli conţinutul
Harrison, ediţia 2, 2001 , p.1699 D.Georgescu vol II, p.228-229
150. CM. Reducerea dozelor de spironolactona în tratamentul 158. CM. În care afecţiuni renale se întâlneşte micţiunea rară:
ascitei din ciroza hepatica este impusa de: A. Cistita acută
A. Creşterea azotemiei B. Pielonefrita acută
B. Hiperpotasemie C. Prostatita acută
C. Scăderea densităţii urinare D. Glomerulonefrita acută
D. Apariţia hematuriei E. Insuficienţa renală acută
E. Hipomagneziemie D.Georgescu vol II, p.229
Harrison, ediţia 2, 2001 , p.1889 159. CM. Polachiuria diurnă poate sugera:
151. CM. Obiectivele dispensarizării bolnavului cu edeme A. Cistita acută
cardiace include următoarele: B. Litiază vezicală
A. Evaluarea stării actuale a pacientului (toleranţa la efort, C. Pielonefrita acută
diureza) D. Prostatita acută
B. Prescrierea unui regim alimentar hiposodat E. Prolaps uterin
C. Evitarea eforturilor fizice D.Georgescu vol II, p.229
D. Efortul fizic nu are importanţă 160. CM. Polachiuria prin poliurie poate fi permanentă în
E. Căutarea factorilor exacerbanţi, ce pot fi reversibili următoarele cazuri:
Enăchescu, p. 262 A. Ingestie crescută de sare şi proteine vegetale
B. Tratament cu statine
C. Diabetul insipid
D. Diabetul zaharat
PACIENTUL CU DEREGLĂRI DE MICŢIUNE
E. Insufucienţa renală cronică
152. CS. Cistita bacteriana acuta debutează cel mai des cu: D.Georgescu vol II, p.229
A. Polakiurie 161. CM. Polachiuria prin poliurie poate fi tranzitorie în
B. Febra înalta următoarele cazuri:
C. Dureri lombare A. Ingestie crescută de lichide
D. Greţuri, vărsături B. Tratament cu diuretice
E. Epigastralgii C. Diabetul insipid
Harrison, ediţia 2, 2001 , p.902 D. Diabetul zaharat
153. CS. Recoltarea corecta a urinei se face de obicei: E. Insufucienţa renală cronică
A. Din primul jet urinar D.Georgescu vol II, p.229
B. Din mijlocul jetului urinar
C. Din întregul jet urinar PACIENTUL CU GREAŢĂ, VOMĂ
D. Prin puncţie suprapubiana
E. Prin caterizare uretrovezicala 162. CS. Pentru ce stare este caracteristică voma incoercibilă şi
Harrison, ediţia 2, 2001 , p.902 istovitoare:
154. CS. Caracteristica obişnuită a insuficientei renale cronice A. Apendicită acută
este: B. Pancreatită acută
A. Anuria C. Colecistită acută
B. Semne si simptome de uremie instalate precoce D. Ocluzie intestinală
C. Reducerea dimensiunilor rinichilor la ecografie E. Pielonefrită acută
D. Creşterea dimensiunilor rinichilor Ghid practic al medicului de familie. 2004, p. 14

10
163. CS. În hemoragie din ulcer gastric sau duodenal voma va fi A. Cetoacidoza diabetică
cu următorul conţinut: B. Angiopatia diabetică
A. De stază, amestec fecaloid C. Criza hipertiroidiană
B. Lichidă D. Hipotiroidismul
C. Cu alimentare, mai ales consumate ieri E. Menopauza
D. Sânge roşu aprins D.Georgescu vol II, p.7
E. Zaţ de cafea 173. CM. Următoarele stări metabolice pot fi cauzele vărsăturilor:
Ghid practic al medicului de familie. 2004, p. 14 A. Infarct miocardic extins
164. CM. Voma cu zaţ de cafea poate avea loc în: B. Insufucienţă hepatică
A. Ocluzie intestinală C. Hipercalcemie
B. Cancer gastric D. Acidoza
C. Stenoză pilorică E. Uremia
D. Ulcer gastric sau duodenal D.Georgescu vol II, p.7
E. Pancreatită 174. CM. Intoxicaţicaţiile cu care medicamente poate cauza
Ghid practic al medicului de familie. 2004, p. 14 vărsăturilor:
165. CS. Un pacient cu ulcer duodenal la care durerea este A. Digitalice
amplificata de alimentaţie si care asociază si vărsături ne poate B. Metronidazol
atrage atenţia asupra următoarei complicaţii: C. Citostatice
A. Penetraţie in pancreas D. Opiacee
B. Malignizare E. Salbutamol
C. Perforaţie D.Georgescu vol II, p.7
D. Stenoza pilorica 175. CM. Selectaţi complicaţiile care pot fi la un pacient cu
E. Hemoragie digestivă superioară vărsături:
Harrison - Principii de medicina interna, 2001 , p.1761 A. Tulburări metabolice
166. CM. Greaţa este însoţită de următoarele fenomele conexe. B. Alcaloza hipocloremică
Selectaţi afirmaţiile corecte : C. Pneumonii de aspiraţie
A. Hipersalivaţie D. Sindrom Mallory-Weiss
B. Tulburări de ritm cu tahicardie sau bradicardie E. Acidoză respiratorie
C. Bulemie D.Georgescu vol II, p.7
D. Senzaţia de gol în regiunea epigastrică
E. Disfagie PACIENTUL CU DEMENTA
177.CM. Evaluarea unui pacient cu dereglare de memorie trebuie
D.Georgescu vol II, p.6 făcută în următoarele cazuri:
167. CS. Selectaţi care patologie nu poate fi cauza vărsăturilor: A. Cu precauţie, şi în circumstanţe familiare pentru el
A. Afecţiuni digestive B. Cu interogarea rudelor, sau aparţinătorilor
B. Boli neurologice C. Precizându-se consumul curent de medicamente;
C. Sarcina D. Precizându-se informaţia despre abuzul de substanţe,
D. Migrena inclusiv alcool;
E. Infecţiile sexual transmisibile E. Rudele nu oferă informaţie utilă
D.Georgescu vol II, p.6 Дж. Мерта, pag. 525. A.Restian, V.3, pag. 538.
168. CS. Selectaţi care din enumerate nu este cauya 178. CS. Principala caracteristică a demenţei este:
vărsăturilor: A. Dereglare globală sau multifocală a funcţiei cognitive
A. Afecţiuni metabolice B. Halucinaţii
B. Reflux gastro-esofagian C. Dereglarea concentraţiei, atenţiei
C. Boli neurologice D. Modificarea personalităţii
D. Intoxicaţii medicamentoase E. Neglijenţa personală
E. Tulburări labirintice Дж. Мерта, pag. 525. A.Restian, V.3, pag. 538
D.Georgescu vol II, p.6 179. CM. Evaluarea pacientului cu demenţă va include
169. CM. Cauzele ce provoacă greaţă sunt: următoarele examene de laborator:
A. Multiple A. Analiza biochimică
B. Sunt identificate greu B. ECG , EEG
C. Nu coincid cu cauzele vărsăturilor C. Nivelul hormonilor glandei tiroide,
D. Sunt legate numai de afecţiuni gastrice D. Tomografie computerizată craniu,
E. De cele mai multe ori se suprapun şi cele ale vărsăturilor E. Fibrogastroduodenoscopia
D.Georgescu vol II, p.6 Дж. Мерта, pag. 57. A.Restian, V.3, pag. 539
170. CS. Selectaţi care nu poate fi cauza vestibulo-labirintică ce 180. CS. Evaluarea funcţiei cognitive a pacientului cu demenţă se
poate duce la apariţia vărsăturilor: efectuează rapid cu ajutorul:
A. Procese inflamatorii ale aparatului vestibular A. Testarea memoriei
B. Procese tumorale ale aparatului vestibular B. Testarea stării mintale cu ajutorul chestionarului
C. Procese traumatice ale aparatului vestibular standard MMSQ
D. Sindrom Meniere C. Discuţia despre personalitate
E. Meningite D. Testarea la atenţie
D.Georgescu vol II, p.7 E. Testarea vorbirii
171. CS. Selectaţi afecţiunea neurologică care nu poate cauza Дж. Мерта, pag. 56. A.Restian, V.3, pag. 540
vărsături: 181. CM. Printre stările care pot masca demenţa sunt
A. Meningitele următoarele:
B. Encefalitele A. Consum alcool
C. Tumorile cerebrale B. Hipoacuzia
D. Abcesele C. Bolile de sistem
E. Acidoza metabolică D. Delirium
D.Georgescu vol II, p.7 E. Depresie
172. CS. Care din următoarele afecţiuni endocrine poate fi Дж. Мерта, pag. 57
cauza vărsăturilor:
11
182. CM. Pacienţii cu demenţă prezintă următoarele manifestări C. Staţionare de zi
clinice: D. La domiciliu
A. Dificultăţi de memorizare informaţie nouă – tulburări E. Numai în instituţii academice
cognitive Restian, 2003, pag 569
B. Tulburări de personalitate 190. CM. Echipa interdisciplinară de îngrijiri paliative este
C. Dereglarea stării psihice – depresie, anxietate, compusă din următoarele:
D. Tulburări de desfăşurare activităţi curente A. Medic + Asistente medicale
E. Nu prezintă tulburări de comunicare B. Lucrătorul social
Дж. Мерта, pag. 525. A.Restian, V.3, pag. 539 C. Administrator instituţie medicală
183. CS. Selectaţi cauza ireversibilă a demenţei: D. Preot sau lucrător pastoral
A. Deficienţa B12 E. Voluntari
B. Hipotiroidism Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag 323
C. Neurosifilis 191. CM. Selectaţi cele mai frecvente simptome, în îngrijirile
D. Hematom subdural paliative:
E. Boala Alzheimer A. Constipaţie
Дж. Мерта, pag. 525 B. Convulsii
184. CS. Care componentă nu se va include în examinarea C. Depresie
funcţiei cognitive la un pacient cu demenţă: D. Astenie
A. Orientarea şi atenţia E. Greţuri
B. Funcţionalitatea viziospaţială Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 319
C. Limbajul şi memoria 192. CM. Evaluarea durerii în îngrijirile paliative se face prin
D. Judecata şi rezolvarea problemelor metodele:
E. Modificarea personalităţii A. Scala analogiei vizuale
Harrison, ediţia 14, pag. 139. Ghid practic al medicului de familie, B. Scala numerică
2003, pag. 142 C. Descriere verbală
185. CM. Selectaţi stările patologice caracteristice pentru D. Electrofiziologică
demenţa primară: E. Evaluare parametrilor vitali
A. Demenţa tip Alzheimer Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 324
B. Sifilis 193. CM. Selectaţi din următoarele remediile utilizate pentru
C. Degenerarea lobului frontal combaterea durerii la bolnavii cu cancer în îngrijirile paliative:
D. Deficienţă vit B 12 A. Opioide
E. Maladia Pick B. Specifice anticanceroase
Ghid practic al medicului de familie, 2003, pag. 142. A.Restian, V.3, C. AINS
pag. 541. D. Placebo
186. CM. Supravegherea în dinamică a pacienţilor cu demenţă E. Corticosteroizi
va include următoarele: Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 324
A. Testarea stării psihice pentru aprecierea evoluţiei 194. CS. Selectaţi care din preparate pentru combaterea durerii în
B. Monitorizarea periodică a stării de nutriţie îngrijirile paliative NU are efect co-analgezic
C. Aprecierea anturajului pacientului pentru A. Antidepresante
determinarea gradului de securitate B. Antagonişti de calciu
D. Evaluarea capacităţii de concentrare C. Antihistaminice
E. Evaluarea profilului metabolic D. Corticosteriozi
Ghid practic al medicului de familie, 2003, pag. 142 E. Anticonvulsivante
A.Restian, V.3, pag. 575
ÎNGRIJIRI PALIATIVE 195. CS. Combaterea durerii în îngrijiri paliative se efectuează în
3 trepte conform recomandărilor OMS. Selectaţi combinaţia de
187. CM. Conceptul de îngrijiri paliative include următoarele:
medicamente recomandate pentru combaterea durerii intense
A. Preluarea activă şi totală a bolnavului, aflat în faza
(atroce)
terminală a bolii
A. Antinflamatorii nesteriodieni şi coanalgezice
B. Controlul durerii şi a altor simptoame fizice devin
B. Opiacee slabe, antiinflamatorii nesterioidiene,
primordiale
coanalgezice
C. Vindecarea bolii
C. Opiacee puternice, antiinflamatorii nestroidiene,
D. Îngrijiri prestate în afara sistemului de sănătate
adjuvanţi
E. Rezolvarea problemelor sociale, psihologice şi
D. Chimioterapeutice anticanceroase, Antinflamatorii
spirituale sunt parte integrală de îngrijire
nesteriodieni şi coanalgezice
Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag 318
E. Benzodiazepine, hipnotice, antiinflamatorii
188. CM. Îngrijirile paliative sunt practicate conform
nesteroidieni
următoarelor principii:
Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 326
A. Scopul tratamentului este ameliorarea simptomelor,
197. CS. Un pacient cu dureri intense cauzate de metastaze în oase
care perturbă calitatea vieţii
primeşte un preparat opiaceu prescris la ore fixe, dar cu efect
B. Unitatea de îngrijire cuprinde pacientul şi anturajul
minimal. Care din următoarele preparate trebuie prescris
său apropiat
adăugător, presupunând că pacientul nu are contraindiciaţii?
C. Îngrijirile sunt axate numai pe boala pacientului şi
A. Ibuprofen
problemele fizice ale acestuia
B. Imipramine
D. Familia pacientului este susţinută pe perioada
C. Fluoxetine
doliului
D. Acetaminophen
E. Serviciile de îngrijire paliativă sunt prestate de o
E. Antihistaminic
echipă interdisciplinară compusă profesionişti şi
Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 326
voluntari
199. CM. Selectaţi afirmaţile esenţiale referitor la tratamentul
Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 319
durerii canceroase
189. CM. Unde pot fi prestate îngrijirile paliative?
A. Abordarea interdisciplinară, colaborativă
A. Hospice
B. Elaborarea unui plan individual de combatere a durerii
B. Secţii, saloane spitaliceşti
acceptat de către pacient
12
 C. Evaluarea şi reevaluarea repetată a durerii pacientului Restian, V 2, p. 544
D. Folosirea remediilor farmacologice şi 208. CS. În aprecierea stării de pierdere a conştienţei a unui
nefarmacologice pentru combaterea durerii şi pacient este important de a specifica de la cei apropiaţi
prevenirea recurenţei durerii următoarele:
E. Remediile farmacologice nu ai importanţă în A. Modul de instalare
tratamentul durerii B. Circumstanţele de apariţie
Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 326 C. Semnele ce au precedat pierderea cunoştinţei
200. CS. Selectaţi care afirmaţie NU reprezintă scopul D. Antecedentele patologice
controlului durerii în cadrul îngrijirilor paliative E. Gradul de dezorientare spaţio-temporală
A. Identificarea cauzei durerii Restian, V 2, p. 545-547
B. Prevenirea recurenţei durerii 209. CM. Diagnosticul diferenţial al pierderii conştienţei de lungă
C. Menţinerea senzorialităţii clare durată de origine cerebrală se efectuează între toate cele
D. Menţinerea funcţionării normale enumerate:
E. Nu are importanţă Identificarea cauzei durerii A. Comele vasculare
Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 326 B. Abcesul cerebral
201. CM.Selectaţi care factorii influenţează pragul de percepere C. Coma alcoolică
a durerii la un pacient cu cancer D. Tumorile cerebrale
A. Insomnia E. Traumatismele cerebrale
B. Frica Restian, V 2, p. 545
C. Anxietatea 210. CS. Selectaţi care simptom nu este caracteristic pentru
D. Tristeţea precoma cetoacidozică:
E. Crampe musculare A. Senzaţie de foame
Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 326 B. Greaţă şi vomă
202. CM. Selectaţi din cele enumerate mai jos componentele C. Sete
necesare pentru evaluarea complexă a durerii: D. Dureri abdominale
A. Evaluarea intensităţii şi caracterului durerii E. Miros de acetonă
B. Evaluarea psihosocială a pacientului Restian, V 2, p. 560
C. Examinarea fizică şi neurologică a pacientului 211. CM. Manifestările clinice ale comei diabetice sunt:
D. Evaluarea Diagnostică a progresării bolii de bază A. Respiraţia de tip Kussmaul
E. Determinarea concentraţiei medicamentelor anti- B. Pielea uscată
durere în serul sangvin C. Limba uscată şi „prăjită”
Ghidul practic al medicului de familie, 2003, pag. 326 D. Pupilele midriatice
E. Reflexele abolite şi tonusul muscular scăzut
PACIENTUL CU TULBURĂRI DE CONŞTIENŢĂ Restian, V 2, p. 560
203. CM. Factorii interni ce pot provoca o stare confuzională 212. CM. Pentru precoma hipoglicemică sunt caracteristice
sunt: următoarele semne:
A. Infecţii generale şi a sistemului nervos A. Senzaţia de foame
B. Tulburări metabolice B. Stare de iritabilitate
C. Intoxicaţii cu alcool C. Dureri abdominale
D. Boli psihice D. Transpiraţie
E. Tireotoxicoza E. Slăbiciune generală
Restian, V 2, p. 540 Restian, V 2, p. 562
204. CM. Manifestările clinice ale stării de somnolenţă sunt 213. CM. Factorii declanşatori ai comei hipoglicemice pot fi:
următoarele: A. Aportul alimentar scăzut
A. Pacientul răspunde greu la întrebări B. Consumul de alcool în exces
B. Percepţia pacientului este diminuată C. Surmenajul fizic
C. Pacientul este dezorientat în spaţiu şi în timp D. Sedentarismul
D. Pacientul prezintă dificultăţi în formularea ideilor E. Supradozaj insulinic
E. Reducerea capacităţii de comunicare a pacientului Restian, V 2, p. 563
Restian, V 2, p. 541 214. CM. Manifestările clinice a comei hepatice sunt:
205. CM. Starea de obnubilare clinic se manifestă la pacienţi A. Mirosul „hepatic”
prin următoarele: B. Dizartrie , euforie
A. Dezorientat în spaţiu şi în timp C. Somnolenţă, amnezie, dezorientare în timp şi spaţiu
B. Dereglări de memorie D. Confuzie, somn prelungit
C. Nu poate purta o conversaţie E. Incontenenţa sfincterială
D. Răspunde cu întârziere, dar adecvat Restian, V 2, p. 564
E. Nu reacţionează la stimuli obişnuiţi 215. CM. Selectaţi manifestările comei uremice:
Restian, V 2, p. 541 A. Miros de amoniac
206. CM. Factorii ce pot provoca pierderea stării de conştienţă B. Respiraţii de tip Cheyne – Stokes
sunt: C. Tonusul muscular crescut şi reflexele exagerate
A. Tulburări a circulaţiei cerebrale D. Piele de culoare pământie
B. Traumatisme cerebrale E. Respiraţie de tip Kussmaul
C. Tulburări endocrine şi metabolice Restian, V 2, p. 565
D. Intoxicaţii exogene 216. CM. În funcţie de simptomele asociate comele cerebrale se
E. Hipertensiunea arterială împart în următoarele:
Restian, V 2, p. 544 A. Cu hemiplegie
207. CM. Perderea stării de conştiinţă de lungă durată poate fi B. Cu sindrom meningeal
în: C. Cu hipertensiune intracraniană
A. Epilepsie D. Cu hipertensiune arterială
B. Comă cerebrală E. Cu sindrom infecţios
C. Sincopă Restian, V 2, p. 566-567
D. Comă uremică 217. CM. Selectaţi care sunt formele clinice de manifestare a
E. Comă hepatică stărilor confuzionale:
13
A. Somnolenţa E. Tumoare cerebrală
B. Lipotemia Restian, V.2, p. 567
C. Obnubilare
D. Delirul PACIENTUL CU ICTER
E. Stupoarea 228. CM. Icterul instalat prin exces de producţie a bilirubinei se
Restian, V.2, p. 540 întîlneşte în:
218. CM. Care sunt semnele clinice la un pacient cu starea de A. Anemie hemolitică
stupoare: B. Litiaza biliară
A. Reacţionează la stimuli obişnuiţi C. Anemie megaloblastică
B. Nu răspunde la întrebări D. Porfire acută intermitentă
C. Achinezie E. Ciroza hepatică
D. Inhibiţie psihomotorie Enăchescu, p.233
E. Dificultăţi de memorie. 229. CM. Icterul obstructiv posthepatic se poate instala în:
Restian, V.2, p. 540 A. Litiaza coledociană
219. CM. Pierderea stării de conştienţă de scurtă durată poate fi B. Talasemie
cauzată de: C. Sindromul Rotor
A. Epilepsie D. Ampulom Vaterian
B. Meningită E. Pancreatită
C. Isterie Enăchescu, p.233
D. Sincopă 230. CM. Icterul asociat cu durere abdominală, frison, febră cu o
E. Lipotemie perioadă preicterică scurtă este caracteristic
Restian, V.2, p. 544 A. Carcinom hepatic
220. CM. Examenul neurologic al bolnavului în stare de B. Colecistită acută
inconştienţă include: C. Litiaza coledociană
A. Reflexe cutanate D. Ciroza hepatică
B. Reflexe osteo – tendenoase E. Angiocolită
C. Tonusului muscular Enăchescu,p.235
D. Reflexelor pupilare 231. CS. Icterul care are un debut insidios, este asociat cu
E. Reflexe de acomodare anorexie, scădere ponderală, prurit, alterare progresivă a stării
Restian, V.2, p. 550-551 generale este suspicios pentru:
221. CM. Selectaţi manifestările clinice ale sincopei: A. Litiaza biliară
A. Pierderea bruscă a conştienţei cu durata de 15 – 30 secunde B. Proces neoplazic
B. Respiraţie imperceptabilă C. Hepatită autoimună
C. Tensiune arterială D. Steatoză hepatică
D. Tegumente palide E. Pancreatita
E. Pupile miotice Enăchescu,p.235
Restian, V.2, p. 555 232. CM. Cauzele intrahepatice ale sindromului icteric pot fi:
223. CM. Selectaţi factorii declanşatori a comei cetoacidozice: A. Hepatitele virale
A. Infecţii intercurente B. Pancreatita
B. Erori alimentare C. Hepatopatia alcoolică
C. Consum de alcool D. Ampulomul Vaterian
D. Abondonarea tratamentului E. Colestaza de sarcină
E. Aport insuficient de lichide Enăchescu,p.236
Restian, V.2, p. 560 233. CM. Icterul hepatic se întîlneşte în următoarele patologii:
224. CM. Care sunt manifestările clinice ale comei A. Intoxicaţie medicamentoasă
hipoglicemice: B. Sindromul Dubin-Johnson
A. Reflexe osteo-tendinoase exagerate C. Cancer al vezicei biliare
B. Tonusul muscular crescut D. Hepatită virală
C. Pupilele normale E. Ciroză hepatică
D. Tahicardie Enăchescu,p.233
234. CM. Icterul care evoluează cu predominanţa bilirubinemiei
E. Hipotensiune arterială indirecte este caracteristic pentru:
Restian, V.2, p. 562 A. Anemia hemolitică
225. CM. În care din maladiile enumerate se poate instala coma B. Boala Gilbert
hepatică: C. Litiaza coledociană
A. Hepatite virale D. Hepatite virale
B. Ciroze hepatice E. Icterul fiziologic al nou-născutului
C. Intoxicaţii cu ciuperci Enăchescu,p.234
D. Diabet zaharat 235. CS. Icterul în asociere cu astenie, anorexie, cefalee, artralgii,
E. Intoxicaţii cu barbiturice subfebrilitate şi cu o perioadă preicterică de 10-14 zile se întîlneşte
Restian, V.2, p. 564 în:
226. CM. Factorii precipitanţi ai comei hepatice sunt: A. Hepatită medicamentoasă
A. Hemoragiile digestive B. Hepatita acută virală
B. Tratament excesiv cu diuretice C. Colecistită acută
C. Constipaţia D. Carcinom hepatic
D. Regim hiperproteic E. Ciroza hepatică
E. Infecţii intercurente Enăchescu,p.235
Restian, V.2, p. 564
227. CM. Comele cu hemiplegie pot fi provocate de: 236. CM. Icterul cu episoade recurente, la pacienţii tineri cu
A. Accident cerebral ischemic antecedente de boli icterice se întîlneşte în:
B. Hemoragie subarahnoidală A. Anemie hemolitică
C. Hemoragie cerebrală B. Carcinom hepatic
D. Hematom subdural C. Litiaza biliară
14
 D. Ciroza hepatică E. Ateroscleroza obliterantă
E. Boala Gilbert Enăchescu, p. 182-188
Enăchescu,p.235 246. CS. Selectaţi care din enumerate nu este cauza durerii
237. CM. Cauzele extrahepatice ale sindromului icteric sunt: musculară (mialgia):
A. Litiaza biliară A. Traumatisme
B. Chist hidatic hepatic B. Ischemie
C. Carcinomul pancreatic C. Inflamaţie
D. Pancreatita D. Stări febrile
E. Ciroza biliară primitivă E. Hipodinamism
Enăchescu,p.236 Enăchescu, p. 181-188
PACIENTU CU DURERI ALE MEMBRELOR, DURERI 247. CM. Dureri în membre de origine vasculară pot fi favorizate
VERTEBRALE de:
238. CM. Cauzele principale ale durerilor în membre pot fi: A. Varicele membrelor inferioare
A. Boli osteoarticulare B. Bolile arteriale periferice
B. Boli vasculare sau musculare C. Boli infecţioase
C. Boli metabolice D. Administrarea diureticilor
D. Boli ale sistemului nervos E. Tromboflebite
E. Boli renale Enăchescu, p. 178-180
Restian, V. 2, p. 378 248. CM. Durerea din bolile arterelor periferice este caracterizată
239. CM. Durerea de origine osoasă este: prin următoarele:
A. Profundă A. Cianoză şi răcire a extremităţii
B. Relativ difuză B. Durere permanentă sau violentă în membrul afectat
C. De intensitate variabilă în dependenţă de cauză C. Paloare şi răcire a extremităţii
D. Asociată cu cianoză D. Parestezii la frig, efort sau în ortostatism
E. Asociată cu tulburări trofice E. Claudicaţie intermitentă la efort
Restian, V. 2, p. 380-381 Enăchescu, p. 178-180
240. CM. Durerea osteoarticulară poate fi asociată cu: 249. CM. Examenul local al pacientului cu dureri în membre
A. Tulburări trofice include:
B. Febră A. Inspecţia membrului cu aprecierea modificărilor locale
C. Tumefacţie B. Palparea regiuniiafectate cu aprecierea localizării durerilor;
D. Deformare locală modificărilor cutanate, musculare, vasculare şi ostioarticulare
E. Pareze C. Examenul funcţional al ortostatismului şi mersului
Restian, V. 2, p. 380-381 D. Mobilitatea articulară
241. CM. Durerea musculară simptomatică se întâlneşte în E. Testarea sensibilşităţii şi a reflexelor osteoarticulare şi cutanate
multe afecţiuni şi poate fi însoţită de: Restian, V. 2, p. 381
A. Parestezii 250. CS. Bolnava 34 de ani, de mai mulţi ani prezintă ameţeli,
B. Stări febrile cefalee de tip migrenos, dereglarea somnului. În ultimul an au
C. Artralgii apărut periodic sincope la o mişcare bruscă a corpului sau
D. Mărirea muşchilor în volum şi sensibili la palpare zguduit în transport. Care poate fi cauza?
E. Scăderea forţei musculare A. Hernie de disc
Enăchescu, p. 181 B. Spondiloartroza cervicală
242. CS. Selectaţi care din enumerate nu este caracteristic C. Poliartrita reumatoidă
pentru durerea venoasă în varicele membrelor inferioare: D. Spondiloartrita anchilozantă
A. Tegumentele palide şi reci E. Traumatism al coloanei vertebrale
B. Edem maleolar plantar sau a gambei Restian, V. 2, p. 362-364
C. Tulburări trofice la nivelul pielii 251. CM. Un pacient în vârstă de 28 ani prezintă de 10 ani dureri
D. Dureri în gambă, greutate şi senzaţie de picior rece lombare şi redoare, mai severe noaptea şi se ameliorează după
E. Crampe la efort (cârcei) efort fizic. Care dintre următoarele patologii nu pot fi cauza
Enăchescu, p. 178 durerilor lombare?
243. CM. Dureri în coloana vertebrală cauzate de metastaze mai A. Sindromul Reiter
frecvent apar în tumorile maligne: B. Spondiloartrita ankilozantă
A. A prostatei C. Spondiloartroza lombară
B. A glandei mamare D. Metastaze în coloana lombară
C. A pielei E. Spondilita tuberculoasă
D. Pulmonare Restian, V. 2, p. 407
E. Hepatice
Restian, V. 2 , p. 362-364
244. CM. Pentru diagnosticul etiologic sunt extrem de utile
următoarele particularităţi ale durerii membrelor:
A. Modul de apariţie şi evoluţia durerii
B. Caracterul durerii şi iradierea ei
C. Afectarea poliarticulară
D. Afectarea monoarticulară
E. Prezenţa edemului
Restian, V. 2 , p. 379
245. CS. Selectaţi care din enumerate nu provoacă durere de
origine articulară:
A. Lezarea traumatică
B. Infecţii
C. Inflamaţii articulare aseptice
D. Boli articulare degenerative

15
16