JOURNAL OF PHILOLOGY AND

INTERCULTURAL COMMUNICATION

Vol. 3, Nr. 1/ Ianuarie 2019

Coordonatori: Carolina Bulz and Raluca

Constantin

ISSN 2558-8478
ISSN-L 2558-8478

Data limită de trimitere a propunerilor: 15 Decembrie 2018

APEL LA CONTRIBUŢII

(Re)lecturi ale studiilor de receptare: perspective comparative

Volumul de faţă îşi propune să includă contribuţii care aparţin domeniului studiilor de receptare,
bazate pe variaţiile estetice, ideologice şi psihologice ale răspunsului public la operele literare de-a lungul
timpului, axându-se pe capacitatea umană de a-l înţelege pe “celălalt” prin intermediul literaturii şi de
asemenea pe schimbarea individuală sau colectivă care este provocată de apariţia unei noi strucuturi literare.
Prin extensie, aceleaşi variaţii le putem regăsi şi în sfera lingvisticii, dat fiind faptul că structurile de limbă
sunt folosite pentru înţelegerea textelor şi în comunicarea verbală. Astfel, structurile sintactice,
lexicale, prosodice, morfologice, semantice și de discurs sunt considerate, în principal,
de cercetători pentru a investiga structura lingvistică în cadrul mai multor abordări
revizuite.
Pornind de la Principiile Criticii Literare (1924) ale lui I.A. Richards, experienţa lecturii a ajuns să
fie considerată una esenţial subiectivă şi comunicativă, care pune accentul pe cititor ca şi conştiinţă
receptoare. Deoarece orice lectură a unei opere este pre-condiţionată de contextul receptării ei, ca şi de
pregătirea intelectuală a criticului, Richards ne propune să acceptăm lectura greşită ca fiind un lucru
inevitabil şi natural, mai mult o normă a receptării decât o excepţie în cadrul răspunsului criticii literare.
Îi invităm pe contributorii noştri să ne trimită investigaţii amănunţite ale diverselor lecturi pe care o
anumită operă le-a generat de-a lungul timpului într-o anumită locaţie geografică (în cadrul unei anumite
culturi), şi de asemena îi îndemnăm să realizeze comparaţii bazate pe impactul fenomenologic pe care o
lucrare l-a avut de-a lungul mai multor spaţii şi perioade istorice, având în vedere faptul că literatura poate fi
considerată utilă numai atâta timp cât îşi păstrează capacitatea de a provoca reacţii publice sau de a aborda
subiecte relevante pentru contemporaneitate.
O pistă suplimentară de investigaţie ar putea fi viziunea lui Matei Călinescu – aceea legată de re-
lectura literaturii luată ca un fel de joc, o misiune de găsire a secretului unui text. Abordarea “etică” a
lecturii, pe de altă parte, insistă asupra elementelor de moralitate implicate în procesul lecturii, asupra
funcţiei lecturii în societate, ceea ce implică o conştientizare a alterităţii şi o expansiune a sinelui. Contextul
lecturii ar mai putea include şi dimensiunea sociologică a literaturii, în legătură cu aceasta putând să ne fie
utilă teoria lui Pierre Bourdieu referitoare la câmpul producţiei culturale, împreună cu alte sugestii
provenind din investigaţiile sale asupra categoriilor gustului public.
Potenţialii noştrii contributori sunt îndemnaţi să reţină faptul că definiţia lecturii poate fi extinsă
dincolo de răspunsul individual sau colectiv la o operă literară, către traducerea literaturii sau spre jocul
dramatic, şi de aceea studiul traducerii sau al reprezentaţiilor teatrale sunt de asemenea bine venite în
volumul de faţă. Studiile de traducere lingvistică fac, de asemenea, obiectul acestui
număr, deoarece traducerea este considerată un mijloc important de conştientizare
interculturală. Traducerea face trecerea de la nivelul cuvintelor la cel al propozițiilor,
facilitând înțelegerea noilor concepte și integrând gramatica și terminologia.

Teme posibile

 receptarea unei opere literare (inclusiv lecturile proprii ale autorilor sau lecturile critice ale altor
scriitori referitor la operele lor)
 reacţia publică sau individuală la publicarea unei opere literare/ punere în scenă/ traducerea operei
unui scriitor străin
 structurile de apel ale operelor literare (inclusiv o discuţie a elementelor comice, melodramatice sau
tragice ca ingrediente ale succesului la public)
 natura divergentă a operei literare ca sursă de dezbatere critică
 metodele traducătorului: traducere fidelă originalului versus traducere adaptată contextului receptor
etc.
 traducerea pentru scenă: intuiţie şi tehnică
 implicaţiile culturale ale actului traducerii (traducere culturală)
 receptare etnică, rasială, feminină/masculină a literaturii etc.
 graniţele naţionale şi lingvistice ale textelor literare cu impact asupra receptării
 devenirea istorică a unei anumite opera literare şi rolul criticilor în destinul său
 receptarea şi politicile culturale în regimurile totalitare
 abordări revizuite de lingvistică teoretică şi aplicată (studii de traducere, achiziţia limbii materne,
achiziţia unei a doua limbi, fonetică şi fonologie, pragmatică, sintaxă, analiză de discurs şi
sociolingivstică, lexicologie).

Rețineți că subiectele de mai sus nu sunt exclusive și că toate contribuțiile pe tema propusă sunt binevenite.
De asemenea, secțiunea din revistă intitulată Varia include lucrări care nu au legătură cu tema actuală.

Notă: Propunerile de articol trebuie să includă titlul şi abstractul de aproximativ 250 de cuvinte urmat de
cuvintele cheie. Pentru specificări legate de redactarea articolului dumneavoastră, va rugăm să consultaţi
site-ul nostru: http://llcs.journal.mta.ro/en_US/directives-aux-auteurs/

Invităm colaboratorii noștri să trimită articole originale care nu au fost publicate în altă parte. Este
responsabilitatea autorilor să asigure originalitatea, proprietatea, acuratețea, referințele complete,
organizarea coerentă și aspectul lizibil al operelor lor.

Pentru trimiterea lucrărilor finale, vă rugăm folosiţi adresele de email specificate:

 literatură şi studii culturale: carolinabulz@yahoo.ro

 lingvistică teoretică şi aplicată: raluconstantin@yahoo.co.uk

Vi se va confirma decizia de publicare a lucrărilor până pe 15 ianuarie 2019.