Prof. univ. dr.

Ovidiu Verdeş
Curs pentru studiile de masterat – Studii literare,
anul II, sem. I, 2018-2019

Autobiografie şi identitate personală

Prezentare. Cursul pe care îl propunem abordează autobiografia, o noţiune rar întâlnită

în studiile literare româneşti, însă de maxim interes pentru dezbaterile contemporane privind
identitatea, şi nu mai puţin pentru evoluţiile literaturii contemporane.
Abordînd-o istoric, de la confesiunea religioasă la formele actuale, ne vom concentra asupra
capitolelor referitoare la copilărie şi la formarea personalităţii din cuprinsul autobiografiilor.
Ne va interesa în mod special dacă „punctul de vedere” din aceste capitole este acela al
personajului-copil sau cel al autobiografului adult şi ce semnificaţii atribuie acesta copilăriei
pentru propria identitate personală.

Tematică şi bibliografie
1.Curs introductiv. Discutarea structurii cursului, a bibliografiei şi a cerinţelor de
evaluare.

2. Este autobiografia un caz particular al biografiei?

A. Marino, art. „Biografia”, în Dicţionar de idei literare, ed. Eminescu, 1973, vol. I, pp.
254-282
Augustin, Confesiuni, ed. Humanitas, 2004, Cartea întâi, pp. 85-113, Cartea a X-a.

2.Autobiografia, jurnalul intim şi memoriile.

E. Simion, Genurile biograficului, vol. I, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2008,
cap. „Autobiografia”, pp. 46-93

Benvenuto Cellini, Viaţa lui Benvenuto Cellini scrisă de el însuşi, trad. Ştefan Crudu,
Meridiane, 1989, vol. l. I, pp. 5-6, Cartea întîi, pp. 9-59

3.Autobiografie şi modernitate. Conştiinţă istorică şi individualism.

Georges Gusdorf, „Conditions and Limits of Autobiography”, în James Olney (editor)

Autobiography. Essays Theoretical and Critical, Princeton U.P., Princeton, New Jersey, 1980,
pp. 28-49

Jean-Jacques Rousseau, Confesiuni, ed. Minerva, 1969, Cartea întîi, pp. 5-56

Jean-Jacques Rousseau, Emile sau despre educaţie, Editura didactică şi pedagogică,

1973, prima carte sau primele două, pp. 3-144 (facultativ)
 4. Identitate culturală şi identitatea personală în autobiografii.

Gilles Ferréol, Guy Juquois, cap. „Identităţi culturale”, în Dicţionarul alterităţii şi al

relaţiilor interculturale, ed. Polirom, 2005, pp. 328-338

Paul Ricoeur, studiul al şaptelea din Sinele ca un altul, ed. Spandugino, 2016
(facultativ)

Matei Călinescu şi Ion Vianu, cap. „Primii ani de exil”, în Amintiri în dialog, ed.
Eminescu, 1994, pp. 387-407

M. Vargas Llosa, cap. „Acel domn care era tatăl meu”, în Peştele în apă, ed. Universal
Dalsi, 1995, pp. 11-31

Vladimir Nabokov, Vorbeşte, memorie, trad. Sanda Aronescu, ed. Universal Dalsi,
1994, „Cuvînt înainte” pp. 14-20 şi cap. 1-2, pp. 11-54 (facultativ)

5. Autobiografia şi formarea personalităţii.

M. Călinescu, cap. „Despre lectură”, „Identitate şi memorie”, „Lectură şi joc” în

Portretul lui M., Polirom, 2003

Mircea Eliade, cap. „Primele amintiri” şi „Tentaţiile unui tânăr miop”, în Memorii,
vol. I, ed. Humanitas, 2003, pp. 5-24 şi 66-86

J.P. Sartre, Cuvintele, în Cuvintele. Greaţa., R.A.O, 2004, cap. „A citi”, pp. 27-124

N. Manolescu, Cititul şi scrisul, Polirom, 2002, pp. 9-40 (facultativ)

6. Autobiografia şi identitatea de gen.

Simone de Beauvoir, cap. III şi „Concluzie” în Al doilea sex, ed. Univers, 1988, sau în
ant. Teoria literaturii, E.U.B., 2005, pp. 477-495

Virginia Woolf, O cameră separată, trad. Radu Paraschivescu, Univers, 1999, cap. III,
pp. 53-72 (facultativ)

Nina Cassian, Memoria ca zestre, Editura I.C.R., 2003, vol. I, cap. 5-39

Simone de Beauvoir, Partea întîi, în Amintirile unei fete cuminţi, Editura de Vest,
Timişoara, 1991, pp. 5-87 (facultativ)

7. Autobiografia şi orientare sexuală

 S. Freud, „Viaţa sexuală a omului” şi „Dezvoltarea libidoului şi structurile sexuale”,
în Introducere în psihanaliză, Editura didactică şi pedagogică, 1980, pp. 262-288

Stendhal, Viaţa lui Henry Brulard. Amintiri egotiste, trad. Modest Morariu, EPLU
1965, cap. 1-5, pp. 7-70

Negoiţescu, cap. „Rochia de bal”, în Straja dragonilor, Biblioteca Apostrof, 1994, pp.
129-213

8. Autobiografia, biografia autorului şi creaţia literară.

T.S. Eliot, „Tradiţie şi talent personal”, în vol. Eseul englez. Pater, Chesterton, Eliot,
sau în antologia Introducere în teoria literaturii, EUB 2002, pp. 9-18

Roland Barthes, „Moartea autorului”, în antologia Teoria literaturii, EUB, 2005

J.W. Goethe, Poezie şi adevăr, EPL 1967, vol. III, Cărţile XI-XII

Marin Preda, Viaţa ca o pradă, cap. V, pp. 27-35, cap. XLIII, pp. 340-349

9. Receptarea autobiografiei. Teoria pactului autobiografic.

Philippe Lejeune, Pactul autobiografic, Univers, 2000, cap. „Pactul autobiografic”,

pp. 11-55

L. Blaga, Hronicul şi cîntecul vîrstelor, în vol. Teatru. Proză autobiografică,

ed.Albatros, 1980, pp. 287-338
Mark Twain, Autobiografie, Univers, 1977, pp. 5-53 şi 252-254 (facultativ)

10. Autobiografia în literatura/cultura română

M. Zamfir, „Memorie şi imaginaţie: un model al prozei româneşti din secolul al XIX-

lea”, în Cealaltă faţă a prozei, Eminescu, 1988, pp. 70-105

E. Simion, Genurile biograficului, op.cit., cap. VIII „Memorialul… Tradiţia

românească”, pp. 165-168

11. Memorie şi identitate culturală în context postcomunist

„Falsă prefaţă” şi cap. „Supravieţuirea sub un clopot de sticlă” (Paul Cernat) , în Ion
Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, O lume dispărută, Polirom, 2005

Călin Torsan, Cosmin Manolache, Sorin Stoica, Roxana Moroşanu, Ciprian Voicilă,
Cartea cu euri, Curtea Veche, 2005: „Povestea vieţii lui Andrei Mihai Stan”, pp. 11-17, „Cei
şapte ani de-afară” (S. Stoica), pp. 107-122; „Compuneri”, pp. 179-190; „Am fost copil” (C.
Torsan), pp. 276-301

12-13 Recapitulare. Discutarea proiectelor de eseu ale studenţilor.

 Cerinţe de evaluare

Evaluarea are două componente:

- Participarea şi activitatea la curs (50%)

- Un eseu de minimum 7 pagini, maximum 10, bazat pe bibliografia cursului, care să
demonstreze capacitatea de a aplica ideile şi noţiunile studiate (50%).
Eseul va fi redactat în TNR, corp 12, la un rând şi jumătate şi va fi printat.

Bibliografia, cuprinzând exclusiv textele la care se face referinţă în lucrare, va fi trecută la

sfârșit, făcându-se distincţie între textele literare şi cele critice sau teoretice.

Din punctul de vedere al conţinutului, eseul va fi axat pe o comparaţie între două dintre
textele studiate, dar cu trimiteri punctuale la cât mai multe texte din bibliografie. Unul dintre
textele comparate poate fi ales de dvs. dinafara bibliografiei.

Comparaţia va porni de la un singur aspect al textelor, care va fi indicat în titlu sau subtitlu şi
a cărui alegere va fi justificată în partea introductivă a eseului.

Aspectul respectiv poate fi de ordin tematic sau stilistic:

- Tematic, de ex. „Copilăria în autobiografiile lui Rousseau şi Mircea Eliade”

- Stilistic, de ex. „Pactul autobiografic în autobiografiile lui Rousseau şi Mircea Eliade”
- Atenţie! Indiferent de natura tematică sau stilistică a criteriului comparaţiei, este necesară o
minimă încadrare într-un gen a textelor prin raportare la autobiografie, ca standard.
- Comparaţia va fi analitică, adică va urmări cele două texte simultan şi nu sub forma a două
prezentări succesive.