CIUTA Prinse ciuta a fugi La-ai lui frați și ai lui părinți.

colind de flăcău Și cal bun că o goni

Voinicel Mihai Dete ciuta cam pe vad De la Gh. Brăgău, 59 ani

Mai bun cal ce-mi hrănea Și cal bun în jos de vad com. Gropeni, jud. Brăila

Dar cu ce-l hrănește? Înoată ciuta în apă-n sus

Tot cu fânișor tocat Și cal bun înoat-n jos

Și cu orzișor pisat Dar și voinicel Mihai

Și bea apă din năstrap Cu ciuta s-alături

Să se facă lat în spate. Cu funioara o lega

Fuse joi o sărbătoare Și pe mal o arunca

Scoase cal bun la plimbare În genunchi o înjunghia

La plimbare-vânătoare Zăbovi de o coji

Când fu soarele-n deseară Dete sânge câmpului

Cărăruia apuca Și mană pământului.

Cărăruia printre munți Dădu păr pe la trăstar

La ai lui dalbi de părinți, Și carnea la măcelari

Dar și voinicel Mihai Coarnele la păhărari

Ochii-n dreapta arunca Să facă pahare din ele

Zării ciuta-ciutalina Tot pahare gălbenele

Ciutalină fără splină. Să bea mari boieri din ele

Ce să-i facă, s-o deștepte? Să bea și să se cinstescă,

S-o săgete, nu se-ncrede Să dea la fini și la nași

S-o împuște, teamă-i fuse Și mai nult la megiași.

Dar și voinicel Mihai Dar și voinicel Mihai

Mâna-n buzunar băga Albă batistă scotea

Albă batistă scotea Rinichi și ficat punea

La nas murgului îi da În buzunar le băga

Prinse murgu-a strănuta Și pe cal încăleca

Și pe ciută o deștepta. Și acasă se-ntorcea

 LEUL Murgul prinde a-l lovi Până-n vadurile Brăilei.

colind de flăcău Cu copita și cu coada. Dar și voinicelul Gheorghe

Da leroi, leroi, doamnele, Dar și voinicelul Gheorghe El să-mi fie sănătos

Și voinicelul Gheorghe Cu măciuca îl lovea Cu-ai lui frați, cu-ai lui părinți.

Mai bun cal hrănești Cu arcanul îl prindea

Dar cu ce-l hrănești Fedeleș că îl lega De la Ghica Balaban, 69 ani

Tot cu fânișor tocat Cu cordița arcului com. Gropeni, jud. Brăila

Și cu orzișor pisat La burta calului

Să se facă lat în spate. Unde-i drag voinicului.

Fuse joi de-o sărbătoare Dar și voinicelul Gheorghe

Scoase cal bun la plimbare Calul îl încăleca

La plimbare - vânătoare Cărăruia apuca

Când fu soarele-ndeseară Cărăruia printre munți

De pe cal descăleca La ai lui părinți.

Șaua căpătâi punea El avea o soră mai mică,

Și-ntr-un colț se rezema La apă că se afla

Ochii în jur îi arunca Cofele jos le lăsa

Și în zare ce vedea? Tare acasă alerga

La Prival, în stufăriș Și din gură așa grăia:

Vede leul adormit. - Ia, ieși taică, ia ieși maică,

Ce să facă, să-l deștepte? Ce-ai scăldat, ce-ai înbrăcat.

Să-l săgete, nu se-ncrede, L-aduce pe leu legat

Să-l împuște teamă-i fuse Viu și nevătămat.

Mâna-n buzunar băga Bine vorba nu sfârșea

Tabachera și-o scotea Iată și Gheorghe venea

La nas murgului o da Cu murgulețul asudat,

Prinse murgu-a strănuta Asudat, prin apă dat

Și pe leu îl deștepta. Că pe leu l-a alergat

Prinse leul a fugi Din gura Privalului

 LA GURA PRIVALULUI De la Gh. Brăileanu, 69 ani Zi de vară până-n seară.

colind de pescar com. Gropeni, jud. Brăila Dar și Ghica cu ochii negri

La gura Privalului Ea să fie sănătoasă.

Leroi-doamnele, BOIERI MARI

Sunt doi sprinteni năvodari colind de fată mare De la Radu Puia, 76 ani,

Cu fărtații treisprezece Leroi-doamnele com. Gropeni, jud. Brăila

Împletesc la cotețe. Mari boieri la masă șade

Împletiră ce-mpletiră Șade și se cinstește DIN VADURILE BRĂILEI

Leroi-doamnele, Cu finii și cu nașii colind de flăcău

Și la apă căle dete. Cinstesc și cu megiașii. Mărului cu florile dalbe

Dete-o toană Cu toții că se adunară Din vadurile Brăilei

Dete două- leroi-doamnele Și pe Ghica o-ntrebară: Până-n schela Dunării.

Dete toana cea de-a noua - Tu, Ghico, cu ochii negrii, Dar și voinicelul Gheorghe

Prinse puiul cel de mreană Tu de când ai dobândit Stă călare pe-un cal negru,

Cel de mreană roșioară. Genele, sprâncenele, Un cal negru, dalb de spume

Îl bătea, îl chinuia-leroi- Înturnate și-mbârnate Șade-n apă până-n spate

doamnele. Fața albă. Și-n noroi până-n țurloi.

Ca să spună unde-i pește mult. Picior de ciută? Și se ceartă când cu turcii,

Unde-i pește le spunea: - Eu, ce-i drept spune-voi Când cu turcii, când cu frâncii.

- La coteala gârlelor, Fost-a taica, fost-a maica, Turcii să ia vadurile

La vâltoarea apelor. Oameni harnici, gospodari. Și frâncii corăbiile.

Acolo e pește mult Leroi-doamnele. Se certară, le luară

Câtă frunză pe pământ. Și stătu și întrebară: În cea parte ni le trase

Bagi cipcelul și se rupe, - Tu, Ghico, cu ochii negrii, Vine vremea de arvunași,

Arunci setca, arunci plasa Mândre haine îi îmbrăca De arvunași, tot oameni grași.

Și prinzi pește, umpli barca. La horă vei pleca? Vin flăcăii fluierând,

Dar și voinicelul Gheorghe În horă se prindea Mărului cu florile dalbe,

El să fie sănătos De la Gheorghe al treilea Neveste Dunărea trecând,

Cu-ai lui frați, cu-ai lui părinți. Și jucară zide vară Vin și fete hori făcând
Și voinicelul Gheorghe

El să fie sănătos

Cu-ai lui frați, cu-ai lui părinți.

De la Ghica Balaban, 69 ani,

com. Gropeni, jud. Brăila