CUPRINS Cuprins jf Capitolul 1, Nofiuni introductive.. 1.1 Definirea constructiilor agricole, + 1.2.Clasificarea constructiilor agricole............ " 1.3 Scurtistoric al dezvottiii construcfilor agricole. 1.4 Probleme generale de onganizarea teritoriului gi de sistematizare a unititilor agricole Capitolul 2, Principii generale de proiectare a constructiilor agricole 2.1.Considerajii generale. 2:2.Principaliifactori determinant i cerinjele functionale, 2.2.1.Principalii factori determinanfi . 2.2.2.Cerinfe functionale 2.3, Factorii de mediu 2.3.LFactori de mediu natural . 2.3.2.Factori de mediu artificial oe 2.4 Interdlependentadintre construeti i procesul tehnologic..... 2.5.Parametrii geometrici si modularea construcfiilor agricole ... 2.5.1,Parametrii geometrici vceeeeeeee . 2.5.2. Modularea constructiilor agricole. : vo 2.6. Comasarea construcfiilor agrozootehnice....... cesses 2.6.1,Comasarea pe orizontal#s . a sana 1 2.6.2.Comasarea pe verticald.. 2.7. Conditii equSapoc ee 1. Factorii. de microclimat... 3.1.1.Factori zo0-fiziologici, factori fizici, factori chimicl,. 3.1.2.Ventilarea constructiilor zootehnice...... 3.13. Balanja termica fn adaposturile pentru 3.2. ReTConstructii pentru taurine. 3.2.2. Construcfii pentru suine. 3.2.3. Constructii pentru ovine 3.2.4, Constructii pentru iepuri gi animale de bland. 3.2.5. Constructii avicole.. LSS CRR rezistengd specifice constructilor zootehnice 3.1, Considerajii generale ()3:3.2. Structuti de rezistenpi din lemn 3.3.3 Structuri de rezistenta din beton armat. 3.4 Structuri de rezistenf& din metal. . "-A.33.5Probleme specifice privind rezolvarea fundatilor., "3.4, Bleménte de inchidere specifice constructiilor zootehnice.. F sa.ceraceristt gener 4 generale ..| 3.3.1, Fenomene biologice ce se petrec in masa de depozitat. Factori de mediu 3.4.2. Probleme higro-termice specifice si principii de alcatuire 3.4.3.Pereti pentru constructii zootehnice... 3.4.4. Acoperiguri la construcfii zootehnice 3.4.5.Pardoseli la constructii zootehnice }» Capitolul 4, Constructi pentru realizarea productiei vegetale. 4.1 Definifii, Clasificare. cose 4.2.Factori de mediu... 4.3 Solutii constructive. 4.3.1 Elemente de inchidere 43.2.Structuri de rezistenta.. 4.4, Instalatii specifice serelor 4.4.1 Instalafii de incalzire. 4.4.2 Instalajii pentru sterilizare si dezinfectie.. ' 44.3.Instalafii de irigare (aspersiune)....... 4.4.4 Instalatii de ventilare ves 4.4.5 Instalafii de iluminat tehnologic. 4.4.6.Instalaii pentru nutrifia suplimentard a plantelor cu bioxid de carbon ... 4.4.7 Instalatii de automatizare. (CafitShul-S.. Construcjii pentru depozitarea si conservarea produselor vegetale ...... 5.1. Construefii pentru depozitarea cerealelor..., 5.1.1.Fenomene biologice ce se petree in masa de depozitat . 5.1.2.Factori fizico-chimici de microclimat. 5.1.3 Metode de conservare......... 5.1.4 Solufi tehnologice uilizate in constructiile pentru depozitarea cerealelor 5.1.5.Solutii constructive utilizate la constructiile pentru depozitarea cerealelor 5.2: Constructii pontirdepozittréa furajelor . 5.2.1.Tehnologia de insilozare a furajelor VerZi....sssse.ses+- 5 22 2. Solutii constructive... oe " Construct pent deporitarea legumelor sa fructlor 5.3.2.Metode de conservare. 5.3.3.Clasificarea depozitelor pentru legume gi fructe. 5.3.4.Caracteristici constructive... 5.3.5 Structuri de rezistenfa pentru depozite de legume gi fructe . 5.3.6.Blemente de inchidere specifice depozitelor pentru legume $i fructe 53. nstalati si utilaje folosite in depozitele pentru legume gi fructe .. @apifblal6Medii agresive in constructiile agrozootehnice si masuri de protectie a elementelor de construct ee 6.1. Agenti agresivi in constructiile agrozootehnice 6.2. Coroziunea materialelor de constructie si m&suri de protectie 6.2.1, Coroziunea si masurile de protectie aplicate betonului folosite la construcfiile agrozootehnice .. 6.2.2.Coroziunea gi protectia betoanelor armate si precomprimate, i agrozootehnice escerseeee 6.2.3.Coroziunea gi protectia betoanelor usoare, in constructiile agrozootehnice 6.2.4.Coroziunea si protectia zidariei, in construcfile agrozootehnice... 6.2.5.Coroziunea si protectia metalelor, in construcfiile agrozootehnice 6.2.6.Putrezirea lemnului si masuri de protectie. in construcfiile 84 87 93 98 104 104 106 106 106: 107 11S Ns'g 16°; 116 116 116 17 7 “118 118 118 119 120 121 . 5126 138 138 141 145 145 146 147 147 150 153 154 156 156 157 187 160 162 162 163 164Capitolul 7. Complexe agricole. Considerafii generale........sse. cccsssssessssseeeesidlsnueeee .. 166 7.1. Premisele care au dus la aparitia si dezvoltarea complexelor agrozootehnice de tip industrial - 166 1.2. Caracerelespevifica complexelor de producti aprozootehnicé 167 Capitolul 8. incadrarea in teritoriu a complexelot agricole... 169 8.1. Criterii de organizare teritoriala. 169 8,1.1.Sistematizarea teritoriului.. " 169 8.1.2.Organizarea, teritoriului interunitayi. im 8.1.3.Organizarea teritoriului in cadrul unitafi.... Im 8.1.4.Interdependenta centru populat — centru de productie 172 8.2, Alegerea amplasamentului gi incadrarea in teritoriua unitiilor agricole 173 8.2.1.Clasificarea centrelor de productie agricol&.. 175 8.2.2,Conditii principale ale amplastrii centrelor de productie agricola 175 8.3. Probleme generale de realizare a complexelor agricole. 179 8.3.1 Analiza elementelor care asigura realizarea scopului gi a cficientei 179 8.3.2.Procurarea gi distribuirea diferitelor forme de energie 182 8.4. Planul general. 182 8.4.1 Zonificarea planului general si elementele lui componente 182 8.4.2.Proiectarea planului general........ 184 8.4.3 Indicii tehnico-economici ai planului general 190 8.5. Organizarea verticala a complexelor agricole. 190 Capitolul 9. Complexe zootehnice 9.1.Analiza tipurilor de constructii componente ale complexelor zootehnice. 192 9.1.1 Constructii de baza. . : 192 9.1.2.Construcfii anexe si auxiliare... cetees a 192 9.2. Scheme de planuri generale pentru complexe zootehnice., 193 9.2.1.Complexe industriale pentru cresterea si exploatarea taurinelor 193 9.2.2.Complexe industriale pentru cresterea $i intrefinerea suinelor 196 9.2.3.Complexe industriale pentru cresterea $i ingrasarea ovinelor ... 197 9.2.4.Complexe industriale pentru cresterea animalelor de bland .. 198 9.2.5.Complexe industriale avicole.... 198 9.3, Echiparea tehnica a complexelor zootehnice. 199 9.3.1 Instalafii si utilitéti exterioare....... 199 9.3.2.Jnstalatii interioare......... asesesnensenereee 204 Capitolul 10, Complexe pentru realizarea producic vegetale......-ccesseceeet 206 10.1.Criterii de amplasare a complexelor de sere...... 206 10.2.Planul general . : seoeeeeevenneeeese ‘1 206 Capitotul 11, Complexe pentru depozitarea si conservarea produselor vegetale 208 14.1. Complexe pentru depozitarea cerealelor...... 4 208 11.1.1. Amplasarea complexefor pentru depozitarea cercalelor. Tipuri de complexe. Fluxul _ tehnologie 208 11.1.2.Capacitatea depozitelor de cereal. . 208 11.1.3.Planul general... 209 11.2. Complexe pentru depozitarea legumelor gi fructlor 209 11.2,1.Amplasarea complexelor pentru Sepoztarealegumetor si fiuctelor, Tipuri de complexe. Fluxul tehnologic. ese : seen 209 11.2.2Planul general 209210 11.3. intreprinderi pentru nutrefuri combinate.. 11.3.1, Amplasarea intreprinderilor pentru putea combinate 210 11.3.2, Fluxul tehnologic si planul general... ve 2i1 114, Stafii pentru deshidratarea furajelor verzi.. 2ul 11.4.1 Fluxul tehnologic. 212 Planul general . . “ 212 Capitolul 12. Complexe pentru adapostirea, intrefinerea si repararea utilajelor masinilor agricole wes . -_ 213 12.1.Orgenizarea planului general. 213 12.2.Solufii constructive si echiparea tehnied........... 214 12.3.1.Constructii pentru repararea_ masinilor agricole. 214 123.2.Constructi pentru adépostirea masinilor si utlajelor agricl (remize) 214 12.3.3, Construetii auxiliare..... 215 Bibliogratie. 217Capitolul 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Definirea constructiilor agricole Construcfiile agricole sunt 0 categorie distincté de constructii, cu un pronunfat caracter productiv, cu o functionalitate deosebitd fata de clidirile civile sau industriale, determinate de conditiile tehnice si de mediu specifice. Diversitatea speciilor de animale sau pasiri, crescute gi intrefinute in aceste constructii, a produselor recoltate sau obfinute prin preparare sau semi-preparare, a substanfelor chimice pentru fertilizarea solului, ce trebuie depozitate in conditii de maxima sigurant&, fac ca aceste constructii s& prezinte caracteristici constructive si functionale deosebite. Caracteristicile care definese construcfiile agrozootehnice gi le disting ca grup aparte sunt: — necesitatea de a satisface condifiile impuse de desfasurarea procesului biologic, avand in vedere c&, att in ad&posturile pentru animale,cat si in sere si depozite, exist un produs viu in stare manifesta’ sau latent, Activitatea de metabolism ce se desfasoara in aceste construcfii determina condifiile de microclimat, care justificd solutii specifice pentru elementele de constructie, si nocivitati ce solicité constructia (umiditate, medii agresive, fig. 1.1); — necesitatea de a satisface flail tehnologic care se desfégoara in constructia respectivas —. asigurarea spayiilor pentru. cultura plantelor, depozitarea furajelor, cerealelor, legumelor si fructelor, pentru odihna, furajarea si evacuarea dejectiilor animalelor et. (fig. 1-1). fn cadrul constructiilor agricole sunt cuprinse totalitatea constructiilor destinate reali: producfiei vegetale sau animale, ca si cele ce deservese aceste procese tehnologice. in general, aceste construclii se grupeazA pe un anumit teritoriu, sub forma unor ferme sau complexe spe- cializate pe ramuri de productie: zootehnica, legumicola, pentru conservare si depozitare, pentru reparatii etc.188°C Unit. Elemente! Evocoarea gerul jeseatth iol solr tore 9 Fig. 1.1. Spatiile necesare, solicitdrile ce actioneaz asupra unei constructii zootehnice si conditiile pe care trebuie si le indeplineascX diversele elemente de constructie.1.2. Cla: icarea constructiilor agricole Dupii destinatia sau functia ce o indeplinesc, aceste constructii pot fi: - constructii destinate productiei animale (zootehnice); - constructii pentru productia vegetal; ~ constructii pentru depozitarea, conservarea si conditionarea productiei vegetale; ~ construcfii pentru adapostirea, intrefinerea si repararca utilajului agricol; ~ constructii destinate cercetarii si innobilarii speciilor; ~ construcfii cu caracter social-administrati. Dupé modul cum aceste constructii participa la procesul de productie, constructiile agricole se pot clasifica in trei mari categorii: — constructii pentru productie, ce servese direct procesul productiv; din aceasta categorie fac parte construcfiile de adaposturi pentru diversele specii de animale sau pasdri, serele, solariile, depozitele de legume si fructe, silozurile de cereale etc; — construcfii auxiliare, ce servesc indirect desftisurarea procesului de productie; aceste construcfii sunt silozurile pentru furaje, bucdtariile pentru prepararea hranei animalelor, depozitele de diferite tipuri pentru produse cerealiere, ingrisiiminte minerale etc, constructiile pentru pre- lucrarea primara a produselor recoltate, clinicile veterinare, constructiile pentru repararea i {ntretinerea utilajului, centralele termice, posturile trafo ete; — construcfii-anexe, care nu sunt in mod obligatoriu legate de procesul de productie, dar sunt necesare desfisurarii in condifii normale a productiei, cum ar fi cladirile pentru administratie, grupurile social-sanitare, cantinele, cluburile, laboratoarele ete. 1.3. Scurt istoric al dezvoltarii constructiilor agricole Construcfiile folosite in sistemul tradiional de intrefinere gi crestere a animalelor si pasérilor rau, in majoritatea cazurilor, simple ad&posturi contra intemperiilor, nereugind s& asigure condifiile optime din punct de vedere functional, in aceste constructii, microclimatul interior este greu de st it, iar inzestrarea tehnic& inexistenta. Din aceste cauze, rentabilitatea unor astfel de constructii nu este asigurati, mai ales pentru efective mari de animale gi pasiri. consecinf, a devenit necesari proiectarea si realizarea unor construcfii imbundtitite functional si cu o inzestrare tehnic& corespunzatoare cerinfelor actuale si efectivelor mari de animale si pisari. Pe masura schimbarii si transformarii metodelor tradifionale de crestere si in- tréinere intr-o tehnologie de tip industrial, a fost necesar si se adopte noi sisteme constructive gi ‘materiale de construcfii care sé corespunda condifiilor impuse de noile procese tehnologice. In unele cazuri, s-a constatat ca necesara realizarea unor trame de dimensiuni mai mari, aparand astfel conditia de universalitate si de elasticitate a halelor de productie. “ 1.4, Probleme generale de organizare a teritoriului si de sistematizare a unitatilor agricole Organizarea teritoriului consti in amplasarea si dezvoltarea coordonat& in teritoriu a retelei de localitifi, in conformitate cu disponibilul de forfa de productie si cu echiparea tehnicd a acestui teritoriu, in functie de posibilitafile de folosire rationala a resurselor si in special a fondului funciar. Organizarea teritoriului este 0 consecinfa a efortului depus de om pentru folosirea rafionala a p&méntului, in concordanta cu diferitele ramuri economice existente sau cu posibilitijile de exploatare a terenului respectiv; deci, se constati ci organizarea teritoriului este inseparabila de fundamentul sau tebnic si economic, scopul final find asocierea rentabilitafii resurselor, cu dezvoltarea economica si socialé ce se oglindeste in cresterea nivelului de trai al populatici.Fig. 1.2. Planul general al unui complex pentru giini oudtoare (suprafata incintei 1,95 ha): 1 —hale tineret; 2 — hale giini oudtoare; 3— filtru sanitar, administratie si grup eleotrogen; 4 — centiala termica; 5 — depozit combustibil; 6— gospodarie apa; 7 — buncare furaje combinate; 8 — post trafo; 9 — pres de dezinfectie; 0 — imprejmuire. Organizarea teritoriului se realizeaza printr-o egalonare gradati a diferitelor niveluri de abordare, astfel — organizarea i amenajarea teritoriului in ansamblul economiei nafionale, prin intocmirea planului general de organizare a unei regiuni economice; — organizarea teritoriului inter-uniti — organizarea teritoriului in cadral unitati Prima treapt% sau nivel de organizare a teritoriului are Ja baz analiza aprofundati a resurselor nationale si amplasarea coordonata a refelei de localitafi, inclusiv a forfei de productie si a echipa tehnice a teritoriului, ce asigura dezvoltarea echilibrati, pe baz’ de plan, a tuturor ramurilor economice. A doua treapti are ca scop organizarea teritoriului inter-unitaji, ce se defineste printr-o folosire judicioasa si in limitele legii a terenurilor, de catre toate unitatile economice din zon’. In cea de-a treia etapa, privind organizarea teritoriului in cadrul unitajii, se elaboreaz plana general al complexului agrozootehnic (pe mai multe variante, alegdndu-se, pe baza unui calcul tehnico-economic, varianta optima). Orice unitate de productie agrozootehnicd cuprinde un numar considerabil de obiecte — constructii de baz, anexe si auxiliare — gi variate si numeroase elemente de echipare tehnic& si edilitar’, care se dispun in cadrul planului general, Problema modului cum toate acestea sé tmbin& si se completeaz& reciproc, forménd o unitate organic’, este de o importanga capitala. Un plan general bun se traduce in cele din urm&, att prin ordinea si armonia ansamblului, prin oresterea productivitaii muneii si functionarea cel putin la parametrii proiectati, cat si prin costul mai redus al produselor. in figura 1.2 se prezinta, spre exemplificare, planul general al unui complex zootehnic, pentru gfini outoare.Capitolul 2 PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE A CONSTRUCTIILOR AGRICOLE 2.4. Consideratil generale Pentru asigurarea unui ritm sporit al producfiei agricole, in marea majoritate a firilor cu agriculturi avansaté se remarc& tendinfa spre dezvoltarea unor unitifi agrozootehnice de tip industrial, caracterizate prin concentrarea, profilarea si specializarea productiei. Prin trecerea la productia agricola industrializata, in cadrul unor unitafi de mare capacitate, bazate pe cele mai noi cuceriri ale stiinfei, se asigur’ realizarea unui volum.sporit de produse agroalimentare fntr-un ritm constant, in condifiile unei productivitati ridicate gi cu un cost redus. Conceptia gi tehnica realizarii constructiilor agricole a evoluat mult in decursul tinipului, de la construcfii tradifionale, bazate pe utilizarea materialelor locale si a metodelor mestesugaresti de executie, specifice sistemului gospodaresc de exploatare, la constructii modeme bazate pe utilizarea ‘materialelor modeme, a unor procedee de executie avansate gi a unor tehnologii specifice siétemului industrial (intensiv) de exploatare ‘Avand tn vedere ci obiectivele construite in cadrul unei unitati agro-zootehnice consumo cot important din totalul cheltuielilor de investifii (circa 70%), in fafa specialistilor se pun probleme deosebite, att in ceea ce priveste alegerea amplasamentului si intocmirii unui plan general rafional, edt si in ceea ce priveste conceperea gi proiectarea unor tipuri de construcfii si cladiri de mare rentabilitate, care s% corespunda tehnologiilor avansate de exploatare si s& ofere posibilitati largi de tipizare si industrializare a executiei Constructiile agricole moderne, dotate cu instalatii si utilaje din ce in ce mai perfectionate si in care procesele tehnologice se bazeazi pe o mecanizare complex, trebuie realizate in asa:fel-inedt si fie asigurati 0 eficienfa economicd eat mai ridicat’ a investifiilor. Noile solufii constructive, preconizate pentru realizarea construcfiilor destinate adpostirii animalelor sau obfinerii productiei vegetale, trebuie s& asigure valorificarea la maximum a potentialului productiv, iar in cazul constructiilor destinate inmagazinarii productiei vegetale si asigure conditiile optime de depozitare si conservare. Eficienfa maxima a investijilor in domeniul constriciilor agricole se poate asigura prin efectuarea unor studii de optimizare a solufiilor constructive, care si se bazeze pe metode si procedee avansate de executie si s& conduc’ la reducerea la maximum a consumului de materiale deficitare a materialelor mari consumatoare de energie inglobat’, prin utilizarea materialelor locale si valorificarea superioari a deseurilor industriale. In cadrul studjului de analizi a eficientei investitillor o importanfa deosebita trebuie acordata determinérii relafici optime dintre cheltuielile de investitii si echipamente, conditionate de un anumit grad de mecanizare a, proceselor de productie, si consumul de manoperd in exploatare, care presupune, la réndul stu, stabilirea unor indict de cost in exploatare, jindnd seama de durata de folosinta a instalafiilor si a’constructiilor. ‘Aceasti problema este cu att mai important4, cu cit constructiile agrozootehnice sunt din ce in ce mai complexe si mai bine echipate cu instalafii de mecanizare si automatizare ;a proceselor de producfie. Stabilirea duratei optime de folosinti a constructiilor si a instalafiilor din ‘dotare reprezinti un factor important in cadrul analizei considerentelor economice, respectiv a eficientei investifilor. Sew alOMEGG Generals a contsitucfillor agricdle trebdie 6A “sb find seama de. principalit factori ica ele Fanetitmale,’care, lawrandul lor, determina eohditiile’ de microclimat $i2.2. Prin¢ipalil factori determinanti si cerintele functionale 2.2.4; Piiivipalit factor determinangi Principalii factori care determina aledtuirea constructiva si conditiile de microclimat din interiorul constructiilor agricole sunt: — iigugepialul biologic cu cerinfele sale fiziologice, care determina anumite condiii de mediu interior (microclimat) caracterizate, in general, prin temperatura si umiditatea relativa a aerului interior, viteza de miscare si puritatea aerului interior, iluminatul natural ete; uae de metabolism ce are loc in aceste construcfii si necesitatea de a satisface conditiife de microclimat impuse de desfasurarea normala a procesului biologic, prin adoptarea unor solufii corespunzatoare pentru elementele de construcfii (pereti, acoperis, pardoseala etc.) si pentru sistemul de ventilatie necesar eliminarii nocivitafilor, avand in vedere c, atét in adaposturile de animale, cét si in depozitele pentru cereale, legume gi fructe exist’ un produs in starea de manifestare vie sau latent; — defiltatien de intretinere si de exploatare, care determina cerinfele functionale din ce in ce mai complexe, in functie de destinatia constructiei si particularitijile procesului tehnologic gi de modul specific de distribuire a spatiului si organizare a fluxului tehnologic; — factorii de mediu natural i de microclimat, care exercita asupra materialelor, elementelor gi a construcfiei, luatd in ansamblu, acfiuni mecanice sau de natura fizico-chimica gi biologica, actiuni ale c&ror efecte depind de zona climatic si seismici a amplasamentului, de caracteristicile geotchnice gi hidrologice ale terenului de fundare, precum si de natura si gradul de agresivitate ale mediului ambiant. Cunoasterea principalilor factori care determina conditiile de micro-climat din interiorul unei construcfii cu caracter agrozootehnic st& la baza alcituirii constructive si stabilirii cerinfelor functionale specifice. 2.2.2.Ceringe functionale * Proiectarea si redlizarea Constructiilor agrozootchriice modeme si dotarea acestora cu instalafii si tility: le nivelul Aehnicii.actuale trebuie sa fie in raport ctl cerinfele functionale. Pentru cunoasterea si imbunatatirea cerinfelor functionale.este neogsard cunoasterea si analizarea principalilor factori care determini alcituirea constructiei, particularitatile procesului tehnologic, precam si cerinfele privind asigurarea conditiilor normale de desfagurare a procesului biologic. Cerinfele functionale sunt in strénsi interdependent’ cu cerinjele fiziologice ale materialului biologic adapostit, condifiile de microclimat si cu activitatea de intrefinere. si de exploatarc, respectiv cu cerinfele procesului tehnologic; toate acestea sintetizeazi ansamblul cerinfelor' unei constructii pentru asigurarea unor conditii optime de adapostire, intrefinere si exploatare, respectiv pentru obfinerea unor producti agroalimentare cat mai ridicate. Pentru cunoasterea si realizarea cerinfelor funcjionale, in vederea asigurarii unor conditii normale de desfégurare a procesului biologic si de microclimat este necesar, de asemenea, si fie cunoscute prineipalele date cu privire la mediul natural gi conditiile de exploatare, Mediul natural, prin factorii si, poate influenta mult condifiile de microclimat si modul de alcatuire constructiva a elementelor de constructie portante gi cu rol de inchidere, iat conditiile de exploatare, care depind in mare masurd de modu de-organizare a spafiilor gi a fluxului tehnologic, pot contribui la buna desfisurare a intregului proces de productie, Modul de organizare a spatiilor si dimensiunile, respectiv forma constructiei in plan si elevatie (sectiune transversala), trebuie s& corespunda necesitafilor impuse de fluxul tehnologic, jindnd seama de gabaritele impuse de instalatiile tehnolo- gice si de sistemul de transport adoptat, Solufiile constructive stabilite trebuie s& asigure posibilitatea de adaptare la modificarile (moderniziile) survenite in procesul tehnologic, fri ca acestea s& necesite modificari ale sistemului constructiv.Cerinfele functionale, conditiile naturale si de exploatare reprezinté un ansamblu de date a céror cunoastere stiinfificd este strict necesard pentru asigurarea unei concepfii de ansamblu a constructiei si alcatuirii corecte a elementelor de constructie structurale gi ne-structurale specifice. Avand in vedere c& toate constructiile agrozootehnice destinate ad&postirii animalelor, realiz8rii sau depozittrii produselor vegetale indeplinese un important rol de funcfionalitate in realizarea procesului biologic si a productiei agroalimentare, la proiectarea gi executarea acestora trebuie s4 se {in seama de ansamblul cerinjelor functionale gi de influenfa factorilor de mediu natural (exterior) i de microclimat (interior) 2.3. Factorii de mediu Conditiile de exploatare a unei constructii cu caracter agrozootehnic sunt influentate de o serie de factori de natura si provenienfa diferit’. Actiunea acestor factori are un caracter permanent, iar din combinarea lor pot rezulta efecte cu diferite grade de intensitate si cu influenfe favorabile sau daundtoare asupra organismelor, respectiv asupra procesului biologic in general. Factorii care influenteaz4 condifiile de exploatare si de microclimat din interiorul unei constructii destinate ad&postim animalelor, plantelor sau depozitarii produselor vegetale se impart in urmatoarele doua categorii principale: — factori de mediu natural (exterior); — factori de mediu artificial sau de microclimat interior. 2.3.1. Factori de mediu natural Dintre factorii de mediu natural, care determina existenfa viefii pe pamant si a c&ror prezenff influenteaz& condifiile de microclimat interior, fac parte: energia solard, aerul, apa si solul Cunoasterea actiunii factorilor de mediu natural si a interactiunii acestora prezint& o importan{s practicd deosebitd pentru proiectarea si realizarea construcfiilor de producfie agrozootehnic’ gi mai ales pentru realizarea unui mediu artificial (microclimet) corespunzator. Cunoscénd efectul factorilor mediului natural, rezultat in urma interacfiunii lor, omul poate crea condifii artificiale (de microclimat) cat mai adecvate scopului, prin realizarea si dotarea constructiilor agrozootehnice in aga fel incat si fie asigurate conditiile optime de intrefinere si de exploatare, prin eliminarea sau reducerea la minimum a influentei nefavorabile a mediului natural sau artificial. 2.3.1.1. Energia solard. Radiafiile solate, care ajung in mod direct sau indirect pe pamant, sunt aleatuite, in general, din raze de hungimi de unda diferite si, ca urmare, efectele produse de acestea sunt de asemenea diferite (luminoase, calorice gi chimice). in functie de marimea lungimii de unda, razele solare se impart in: vizibile si invizibile. Razele vizibile ochiului determina in principal actiunea luminoasd, iar razele invizibile — infrarosiile, actiunea caloricé, si ultravioletele, actiunea chimica (bactericida). Influenfa luminii naturale asupra dezvoltarii animalelor, plantelor si depozi i produselor este foarte mare. Lipsa de Jumin& natural poate pune in pericol nu numai productia si dezvoltarea animalelor (in special a celor tinere), ci si sfnitatea sau chiar viafa lor. De asemenca, dezvoltarea plantelor nu este posibila decat in prezenta luminii. Radiatiile solare, prin prezenta razelor ultraviolete, cu actiune bactericida, asiguré dezinfectia adaposturilor de animale si altor clair de produotie agrozootehnic’. Lumina difwza poate duce la Aistrugerea diferitilor microbi infectiosi in numai 5 ... 6 ote. Toate acestea prezint& o importanta deosebiti mai ales pentru cladirile destinate realizirii selectiei si reproducfiei (animale sau vegetal). Radiatiile solare directe, ca urmare a prezentei razelor cu lungime de unda mare, furnizeaz4 pAmantului importante cantitati de cilduri care Ia latitudinea de 45° Najung la aproximativ 1150 cal/m”.h. Aceasta se explic& prin aceea c aerul absoarbe, in general, o mica parte din energia caloricd a radiatiilor solare. Influenfa c&ldurii dati de razele solare directe poate duce, de asemenea, la efecte favorabile sau nefavorabile asupra viefii animalelor si plantelor. Ca si lumina, c&ldura, in interactiune cu uumiditatea aerului, joacd un rol deosebit de important in procesul de dezvoltare a animalelor sau a plantelor, precum si in cel de depozitare (pistrare) a produselor agroalimentare. Variatiile mari ale temperaturii_mediului influenjeaz4. metabolismul organismelor vii. Astfel, cénd temperatura mediului este mai mare decat, cea optim’, procesele de oxidare au loc mai incet, asimilarea substanjelor consumate se produce mai greu, iar dezvoltarea organismelor devine mai dificilé si, invers, céind temperatura mediului este mai mick decat cea necesara, metabolismul este mai intens Din cele aritete rezulta ci intro cladire de productie agrozootehnic& trebuie acordata 0 importanté deosebiti asigurarii unui regim termic ct mai constant si apropiat de cel optim. in caz contrar, variafiile de caldura trebuie compensate prin intermediul funefiei de termoreglare proprie organismelor vii. Aceastii problema devine deosebit de importanti la cladirile de productie vegetala (ere), deoarece plantele, neavand functii de termoreglare, ca si animalele au viata subordonata caldurii mediului. Pentru asigurarea proceselor de sinteza a hidratilor de carbon, caldura necesari mentinerii regimului termic corespunzitor in perioadele cu temperaturi exterioare scdzute sau ridicate trebuie realizata in mod artificial Temperatura aerului exterior intereseaz& atét sub aspectul valorilor din timpul iemii, ct si din timpul verii, fiind caracterizata prin valori conventionale de calcul, Pe baza temperaturii convengionale de calcul, pentru perioada de iama se stabilesc: — rezistenga termic’ necesara a elementelor de constructie; >—pierderile de c&ldura pentru calculul necesarului de incalzire fn functie de temperaturile exterioare. pentru perioada de iarnd, teritoriul fri noastre se imparte (conform STAS 6472/2-78) in trei zone climatice: zona I (—12°C), zona a Il-a (—15°C) si zona a Il-a(—18°C). in acelasi standard se dau si temperaturile exterioare pentru perioada de var’, in functie de care teritoriul pari se imparte, de asemenea, in trei zone climatice: zona I (+22°C), zona a I-a (+ 25°C) gi zona a Il-a (+ 28°C). 2.3.1.2, Aerul natural. Aerul atmosferic este, dupi cum se stie, un amestec de gaze si vapori de apa. O parte din gazele care formeaza aerul atmosferic are un caracter permanent si un volum constant (azot 78%, oxigen 21%, bioxid de carbon 0,03%), iar cealalt& parte (amoniac, sulf, hhidrogen sulfurat etc.) are un caracter intémplator, avand in general un volum redus gi variabil in acelasi timp. Umiditatea relativa a aerului exterior este si ea variabil& in functie de temperatura (anotimp), si anume: pentru perioada de iam, umiditatea relativa de calcul este de 85%, iar pentru perioada de vara, de 70%, Greutatea specifica este fn general influenfati mult de confinutul de bioxid de carbon, Datorit& modifictrilor care se produc in compozitia chimica a aerului, dar mai ales sub influenfa variatiei de temperatur’, densitatea paturilor de aer variaz dnd nastere 1a curenti de aer (fenomen care sti la baza ventilajiei naturale). Efectele acestor componenti asupra animalelor si plantelor sunt foarte diferite gi in acelasi timp complexe, Azotul, care este componentul principal al aerului, nu influenteaza direct procesul biologic (dezvoltarea animalelor sau plantelor), dar contribuie Ja diluarea oxigenului din atmosfera pana la procentele favorabile. viefii. Spre deosebire de azot, oxigenul este folosit direct de toate vicfuitoarele aerobe. Din aerul inspirat, animalele rejin o cantitate relativ mare de oxigen. Fata de aerul atmosferic nepoluat, la care continutul principalelor componenie a fost menfionat, aerul expirat de diferite organisme se modificd in special in cea ce priveste continutul de oxigen gi bioxid de carbon, $i anume: azot 78%, oxigen 15... 16%, bioxid de carbon 3,4 .. 4,7% si vapori de apa saturati, fn atmosfera, echilibral este menjinut datorita activitafii favorabile a unor plante clorofiliene care in timpul zilei degaja cantitati importante de oxigen. Sciderea cantititii de oxigen, in special in mediul ambiant interior, poate aduce daune serioase organismelor, favorizind imbolnavirea si in special debilitatea animalelor tinere, Scdderea cantitatii de oxigen sub 20% influenjeazi negativ, atét asupra dezvoltirii organismelor, avand in general 0 actiune de intirziere, cat $i asupra productiei, ducdnd la scdiderea acesteia. Bioxidul de carbon, care poate avea proveniente diferite (emanafii terestre in timpul proceselor biologice sau de alta naturé, expiratii in timpul procesului de respiratie a organismelor), este unul 12BS dintre factorii cei mai nocivi, mai ales daca se giseste intr-un procent ridicat. El se dizolva usor in singe, der si apa, ducind in general la inhibarea procesului de oxidare care are loc in organism, determinind astfel sc&derea temperaturii corpului, influenfind negativ atat asupra dezvoltarii, cat $i asupra productiei. Bioxidul de carbon, avand o greutate specificl mai mate, se gaseste in cantitifi sporite la partea inferioard a stratului de aer din inctperi, de unde rezulté importanta mare a ventilatici in general si mai ales in adaposturile pentru animale tinere, p&sari etc. Acfiuni nocive mari pot avea $i alte gaze (amoniacul, sulful, hidrogenul sulfurat), precum si praful, fumul etc, mai ales daci se glsesc intr-o concentratie ridicaté. Veporii de apa pot avea, de asemenea, actiune nociva, daci se gisesc peste limita admisa Umiditatea acrului influenfeaza functia de termoreglare si metabolismul organismelor, pierderile de caldur’ find mai mari in cazul umiditafilor mai ridicate. 2.3.1.3. Apa. Una din constituentele de baz ale organismelor vii o constituie apa care indeplineste un rol important, contribuind la formarea celulelor, dizolvarea alimentelor (usurand asimilarea lor), climinarea toxinelor din organism etc., avand in acelasi timp si un rol de termoreglare. Confinutul de apa al unui organism animal poate fi de 35 ... 75%, infunctie de intensitatea metabolismului celular, varsta animalului etc, De exemplu, cu cat metabolismul celular este mai intens, cu atét continutul de ap& este mai ridicat; la animalele tinere confinutul de ap& este mai mare decét la animalele adulte. Pentru menfinerea viefii trebuie sé fie asigurat un echilibru intre procesele de hidratare si deshidratare. Dact, de exemplu, hidratarea nu este asiguraté in conditii normale, diferenta dintre cantitatea de apa necesari hidratarii si cea obtinuta din mediu, se realizeazé prin descompunerea celulelor, ceea ce poate duce la sciderea greutafii, randamentului sau a productiei de came, lapte etc. Prin urmare, pentri cresterea si dezvoltarea animalelor sau a plantelor, una din problemele de baza o constituie asigurarea acestora cu cantitatea de ap& necesara, 23.1.4, Solul. Solul poate influenga, prin fertilitatea sa, pozitiv sau negativ, dezvoltarea animalelor si a plantelor. Terenul prezinta un interes deosebit si pentru construcjii, din punctul de vedere al amplasamentului si al caracteristicilor sale geotehnice, hidrologice etc. 2. Factori de mediu artificial Intretinerea_animalelor in adaposturi, dezvoltarea culturilor legumicole in sere, pistrarea produselor agricole in depozite etc. impun cunoasterea factorilor de mediu artificial sau de microclimat din constructiile respective, precum gi efectele determinate de interacfiunea lor, si a posibilitatilor ce stau la indemina pentru dirijarea si imbunatatirea lor. ‘ Prin microclimatul constructiilor agrozootehnice se infeleg conditiile de mediu create in interiorul acestora, care si asigure o crestere normalai si o productivitate maxim a animalelor si plantelor gi o depozitare si conservare corespunzitoare a produselor agricole, Aceste conditii sunt determinate de: temperatura aerului interior, migcarea si puritatea aerului (confinutul de vapori de api, bioxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat si alte gaze), conditiile de iluminare naturala etc. Conditiile generale ale mediului sau ale microclimatului din interiorul adaposturilor de animale sau de productie vegetal sunt determinate in primul rind de interactiunea dintre temperatura si umiditatea relativi a aerului, schimbul de aer si lumina naturala, Realizarea conditiilor de microclimat optim, determinate de necesitatile fiziologice ale organismelor animale sau de cerintele impuse pentru dezvoltarea culturilor ete, asigura o crestere corespunztoare a productiei si a productivititii muncii, respectiv imbundtieste activitatea umana depusa pentru ingrijitea acestora, Conditiile de microclimat si posibilitagile de realizare a lor diferd de la 0 categorie de constructii la alta si depind de specificul productici si de particularitatile procesului tehnologic adoptat, 132.4, Interdependenta dintre constructii gi procesul tehnologic Constructiile agricole, destinate ad&postirii animalelor, realizarii si depozitirii produselor vegetale, indeplinesc un important rol de functionalitate in procesul tehnologic. in general, proiectarea clidirilor de productie agrozootehnicd este condifionat& de studierea fenomenelor de functionalitate si a particularitatilor procesului tehnologic care genereaz’ solutiile constructive. in consecintd, 0 constructie destinati realizirii productiei agroalimentare se proiecteazi pentru asigurarea desfugurdrii in condifii optime a unui anumit proces tehnologic. Interdependenta dintre constructie gi tehnologie trebuie privit’ atat sub aspect calitativ, cét si din punct de vedere cantitativ. Astfel, sub aspect calitativ, construcfia trebuie si-si indeplineasc& funcfia pe care 0 are in cadrul procesului de productie, respectiv s& asigure realizarea parametrilor optimi de microclimat, iar din punct de vedere cantitativ, s creeze toate condifiile pentru desfigurarea normali a procesului de productie propriu-zis, ta nivelul exigentelor actuale. Funofia unei constructii agricole difera dup& destinatie i natura procesului tehnologic pe care il indeplineste. Astfel, la constructiile destinate adapostirii si exploatarii animalelor, cerinfele functionale si conditiile impuse de microclimat, respectiv modul de alc&tuire constructiva a clementelor de constructie, difera de cele care sunt destinate pentru realizarea producfiei de legume in sere sau pentru depozitarea produselor vegetale in depozite gi silozuri. Totodata, pentru a-gi fndeplini rolul functional in diferitele faze ale procesului de productie, in interiorul constructiei trebuie si se asigure o cat mai bund organizare a spafiilor si a fluxului tehnologic, o functionare normala, precum si utilizarea rationala a mijloacelor $i instalatiilor de mecanizare gi de transport din dotare. in principiu, la proiectarea unei construcfii cu caracter agrozootehnic trebuie avute in vedere, pe Langa cerinjele functionale si cele cu privire la particularitatile procesului tehnologic, jinand seama atdt de tipul si dimensiunile elementelor tehnologice specifice, cat si de natura si gabaritele de circulatie ale mijloacelor de mecanizare si transport. Organizarea corect& a spafiilor interioare in functie de destinatie si flux tehnologic, alegerea si dispunerea judicioasé a elementelor tehnologice specifice si a instalatiilor de mecanizare incadrate in procesul tehnologic conduc la efecte favorabile in ceea ce priveste: forma constructiei, sistemul constructiv, dimensiunile in plan si elevatie a constructiilor ete. Forma in plan a constructiilor agrozootehnice, care este determinata, in general, de considerente funcfionale si tehnologice, poate fi: dreptunghiulara, patrat sau circulara, respectiv poligonala inseris& intr-un cere. Din analiza comparativa a celor trei forme de bazi, din punet de vedere tehnico-economic rezultd c&, pentru aceeasi suprafafa si inaljime, se objine o suprafata laterala minima si indici redusi de consum de materiale in cazul constructiilor de forma circulard sau poligonala ‘ Fig. 2.1. Forma fn plan a constructiilor oot ore tt agrozootehnic | ~ z a— dreptunghiulara; wa b—patrata; c— cir- _ to culard sau poligonal8. 4 fn mod obignuit, construcfiile agricole se realizeaz avénd forma dreptunghiulard in plan, cu una sau mai multe deschideri i cu lungimi relativ mari (L=60 ... 100 m). fnaljimea halelor se stabileste din considerente de gabarit al utilajelor si instalajiilor, inand seama totodati de normele de volum si de conditiile de iluminare naturala impuse, iar forma acoperisului, din considerente privind scurgerea apelor pluviale, forma si dimensiunile in plan ale construcfiei, natura invelitorii . Din punct de vedere constructiv, constructiile agricole se pot realiza cu structura de rezistenta din: 4—pereti portangi din zidarie, cu acoperis din ferme sau arce din lemn, metal; —schelet format din stalpi si rigle prefabricate de beton armat, cu perefi de umpluturd din zidarie si elemente de acoperis usoare din materiale traditionale sau moderne; — cadre sau arce din lemn, cu inchideri din panouri usoare, termoizolate etc, Tipul structurii si modul de alcatuire a elementelor de inchidere (perefi, acoperis, pardoseala) se stabilesc in functie de destinatia si importanta constructiei, cerinfele functionale si de microclimat, procesul tehnologic ete, precum si de posibilitatile materiale si de executie a lucririlor de construcfie de care dispune beneficiarul investitiei. ‘Avand in vedere multiplele aspecte ale interdependentei dintre constructie si procesul de productie, rezult& cd proiectarea si definitivarea solutiilor constructive pentru elementele structurale si nestructurale, respectiv stabilirea elementelor tehnologice specifice, a procesului tehnologic, a instalajiilor de mecanizare si a sistemului de transport interior etc, reprezint un proces complex care implic& 0 colaborare permanent intre constructor, zootehnieian, tehnolog, instalator si mecanizator, 2.5. Parametrii geometrici gi modularea constructiilor agricole 2.5.1. Parametrii geometrici fn constructiile agricole, datorité interdependentei dintre constructie si procesul tehnologic, precum si diversificdrii rezolvarilor functionale, se constaté varietate mare a valorilor parametrilor de plan — deschideri, lungimi si indlyime (fig. 2.2). Fig. 2.2. Parametrii geometrici principali ai unei construc a — in plan; 6 — in spatiu;£, 1 — lungimea,|___ respectiv létimea constructiei; H_ —indltimea construcjiei pani la streasina; f — sageata acoperisului; a — panta acoperisului ‘Avand in vedere complexitatea problemelor tehnologice care condifioneazé rezolvarea functionala si alegerea solutiei constructive, in proiectarea constructiilor agricole, pe plan mondial se pot remarca urmitoarele doua tendinte principale: — adoptarea unor parametri geometrici dependenti de o anumita tehnologie sau funcfiune (adaposturi pentru animale, depozite pentra cereale etc); — unificarea parametrilor geometrici (de plan gi secjiune), independenfi de functiune sau destinafig, care permite adaptarea constructiei la tehnologii diverse, {in primul caz rezult’ cowstrucfii cu dimensiuni in plan (deschideri, travei) si sectiune (indltimi) 4iferite, stabilite pentru tehnologii valabile Ia un moment dat. Neajunsul principal al constructiilor dependente de o anumiitt tehnologie consta in faptul c& se adapteaza greu la modificarile ulterioare si se preteaz mai putin la tipizare gi industrializare. fn cel de-al doilea caz, constructia capati un caracter multifunctional, puténd fi adaptata cu usurinfS la mai multe scopuri si modificari de-tehnologii. Aceasta conceptie de unificare a parametrilor geometrici, care permite mobilitatea tehnologiilor, duce la reducerea tipurilor de clidiri sia timpului necesare introducerii modificarilor in acest sector de construct ‘Avand in vedere ci, in general, o constructie agricola are o durati de serviciu de cel putin 50 de ani, in comparatie cu durata de serviciu gi uzura moral a instalatiilor tehnologice, care este de 10 ... 15 ani, in majoritatea farilor dezvoltate, stabilirea'parametrilor geometrici are la baz conceptia dupa care constructia realizatd trebuie si prezinte o mare elasticitate in ceea ce priveste posibilitatile de adaptare la diverse funcfiuni si schimbari ale tehnologiilor in cadrul aceleiasi destinatii (func- fiuni) 1s2.5.2, Modularea constructiilor agricole Metodele moderne de executie caracterizate printr-un grad ridicat de industrializare se bazeazi pe utilizarea proiectelor si a elementelor de mare serie, Extinderea proiectirii in constructiile agricole a determinat necesitatea unificirii parametrilor geometrici si introducerea coordondrii modulare. Coordonarea modularé sau dimensionald reprezinté 0 metodi modem& de stabilire a dimensiunilor si pozitiilor reciproce a elementelor si subansamblurilor de constructie, astfel incat acestea si s¢'integreze in ansamblul construit cu minimum de ajustiri si, eventual, si permitd in- locuirea unora dintre ele cu altele fara a fi necesari modificarea planurilor de executie. in general, prin coordonarea modular in construcfii, se urmareste: stabilirea sistemului modular unic, a dimensiunilot in sistemul modular si amplasarea axelor modulare de trasare, Sistemul modular unic defineste totalitatea regulilor prin care se realizeazi coordonarea reciproca intre dimensiunile elementelor structurale si de arhitecturd cu ajutorul modulului de baz, care este o marime conventionald, si a modulilor derivati; se stabilese astfel pozitiile dimensionale si valoarea de crestere a dimensiunilor elementelor gi subansamblurilor de construefie in sistemul modular. fn fara noastra se utilizeazd ca modul de bazi modulul decimetric M= 10 cm; in unele situafii se mai foloseste si modulul octometric M=12,5 cm, determinat de dimensiunile uzuale ale cérimizilor pline. tn urma unor studii aprofundate de modulare a constructiilor agricole, efectuate in fara noastra si {in numeroase alte {ari (Olanda, Bulgaria, Germania etc.), a rezultat necesitatea alegerii modulilor derivafi, in asa fel inet sa fie asigurate posibilitifi ct mai largi de adaptare la diverse funcjiuni gi de schimbare a tehnologiilor in cadrul aceleiasi functiuni, avand in vedere evolutia rapid’ a concepfiilor tehnologice. Alegerea formei constructive si a dimensiunilor modulare in plan (deschideri, travei) si elevatie (inaltimi) trebuie ficuti in functie de cerinfele tehnologice si considerentele privind unificarea modulilor intre diferitele tipuri de constructii zootehnice si alte tipuri de constructii agricole (depozite si magazii pentru produse agricole etc), findnd seama totodata si de eventualele posibilitati de unificare a acestora cu moduli utilizafi in constructii industriale Pe baza studiilor de modulare efectuate, findnd seama de considerentele menfionate, s-au stabilit modulii derivati corespunzatori modularii transversale, longitudinale si pe verticala a constructiilor agrozootehnice (fig. 2.3.) Pentru modularea transversal a halelor agrozootehnice se recomanda folosirea modulilor derivagi 15M si 30M. Prin aplicarea acestor moduli se poate acoperi o varietate mare de procese tehnologice specifice, cele mai uzuale deschideri fiind: 10,5; 12,0; 15,0; 18,0; 21,0 si24,0m, — conditii de exploatare cu productivitatea muncii mai redus8. Prin comasarea rational pe orizontala a clidirilor, respectiv prin mérirea capacititii acestora, se realizeazi o reducere substanfiala atat a suprafefelor de teren, cAt si a prefului de deviz. Din analiza comparativa a variantelor realizate in sistem pavilionar si comasat a rezultat c&, Fig. 2.3. Dimensiunile modulare la constructiile de tip haliiza — in plan; b — in spatiu, 16Fig. 2.4. Organizarea planului general in sistem pavilionar (varianta 1) —in plan; 6 — in sectiune; / — kitimea constructiei; d— traveea; H— sistem comasat (varianta I) alfimea construcfici. Modularea longitudinala se realizeaz, in general, prin utilizarea modului derivat de 15M, rezulténd trav 3,0; 4,5; 6,0 si 7,5 m; cele mai des utilizate sunt traveile de 6,0 si 7,5 m. Pentru modularea pe verticala se folosesc frecvent modulii derivafi de 3M, 6M si 9M, rezultind inalir 2,4; 2.7; 3,0; 3,6 m. in general, inaltimea halelor agrozootehnice se stabileste din’ considerente pr particularitatile procesului tehnologic, gabaritele instalafilor si mijloacelor de transport din dotare, tindnd s totodata si de normele privind volumul optim recoriandat pentru o unitate de folosinta. Studiile de modulare stau la baza intocmirii de proiecte tip, iar prin unificarea parametrilor geometti sigur’ realizarea unor constructii multifunctionale, precum si tipizarea gi deci industrializarea larg a elemer de construct, structurale si nestructurale. 2.6. Comasarea constru ilor agrozootehnice in vederea asigurarii unui ritm sporit al productiei agrozootehnice a fost necesar s& se treac& la realizarea unitati (complexe) specializate de mare capacitate, bazate pe cele mai noi cuceriri ale stiinfei si tehnicii, Spc considerabila a productiei vegetale si animaliere a determinat, la rindul séu, necesitatea executarii unui v. important de constructii si ansambluri de construejii de mare capacitate si cu inalt’ productivitate. In a conditi, in fafa specialistilor care se ocupa de realizarea investitiilor, au aparut probleme deosebit de comp atét in ceea ce priveste intocmirea unui plan general rajional, cAt gi in ceea ce priveste proiectarea unor tipt clddiri de mare rentabilitate, care s& corespunda tehnologiilor moderne. Aceste deziderate se pot obtine pri comasare rafionala a constructiilor, care se poate face pe otizontala si pe verticala, 2.6.1. Comasarea pe orizontald 7 in general, organizarea productiei. se realizeaz’ in cladiri sistem pavilionar, sistem comasat si combinat. Prin sistem pavilionar, in acceptiunea obignuiti, se definese constructiile-parter cu deschideri relativ (12 m), respectiv cu capacitaji reduse. Aplicand acest sistem rezulta pentru complexele agrozootehnic numa relativ mare de cladiri, ceea ce conduce la o serie de neajunsuri in cea ce priveste realizarea unui general rational, si anume: — Pentru respectarea normelor impuse privind distanele minime intre clidiri pe considerente sanitare gi de protectie contra incendiilor, rezulta ineinte cu suprafete mari de teren, care se scot din circuit agricol; — lungimi mari de retele de drumuri si alei, de ap’, canal, energie electrica etc: ; — conditii de exploatare cu productivitatea muncii mai redus&. Comasarea pe orizontala a suprafefelor de productie sub forma unor hale de mare capacitate, pe angi faptul ei asigura folosirea rationala a terenului, permite in mai mare masurd perfectionarea tehnologiilor, fra ca acestea s fie deranjate de elementele structurale. Totodati prin aplicarea principiului comasérii se objine o importantd reducere a investitiilor specifice si a cheltuiclilor de exploatare. 1”2.6.2, Comasarea pe verticala alti forma eficienta de comasare a spatiilor productive in cadrul unitatilor de productie agrozootehnic © constituie varianta care se bazeazi pe utilizarea halelor etajate. Comasarea pe verticala duce la obtinerea unor avantaje si mai importante, atat in ceea ce priveste suprafefele de teren ocupate de constructii, cat si in ceea ce priveste reducerea refelelor de drumuri, apa, canal etc. in cazul comasarii pe verticalé se obfin, de asemenea, importante avantaje privind folosirea fundatiilor (la haleie-parter” sunt supradimensionate din considerente constructive) si a acoperisurilor, prin importante economii ce se realizeazi la materialele cu proprietati termoizolatoare si hidrofuge. Datorita avantajelor pe care le prezinta, sistemul de comasare pe vertical a cipitat o larg’ dezvoltare, indeosebi la realizarea depozitelor de cereale si la constructiile avicole. Deoarece comasarea pe verticala ridici probleme legate de solutionarea transportului, de realizarea ventilajiei etc, la noi in tari aceasti forma de comasare s-a aplicat numai la complexele avicole, - Prin utilizarea halelor etajate, amenajarea planului general se simplifica mult, iar coeficientul de ocupare a terenului creste considerabil, objinindu-se totodata o crestere substanfiald a densitatii pe unitatea de suprafata gi o reducere masiva a refelelor de drumuri si de instalatii exterioare aferente. 2. Conditii tehnice Construcjiile cu caracter agrozootehnic, ca de altfel orice coristructie destinati realizarii de bunuri materiale, trebuie s& satisfac o serie de conditii si cerinfe de ordin tehnic, astfel incat si asigure folosirea si exploatarea lor corespunzatoare pe toat durata de serviciu. Dintre conditiile tehnice de baz’, de care trebuie si se fin’ seama la proiectarea si realizarea constructiilor agrozootehnice, se pot meniona: conditiile tehnice capitale, mecanice, de microclimat si conditiile tehnico-economice. Conditiile tehnice capitale se refera la totalitatea cerinfelor ce se impun elementelor structurale gi de inchidere, respectiv construcfiilor luate in ansamblu, din punetul de vedere al durabilitagii si al rezistenfei la foc. Durabilitatea constructiilor este caracterizata, in general, prin rezisten{a elementelor structurale si nestructurale la actiunile distrugatoare ale mediului inconjurator gi este apreciat& prin durata de timp in care acestea pot fi utilizate in scopul pentru care au fost proiectate, in condifii normale de exploatare. Gradul de durabilitate sau durata normat de functionare normal a unei constructii se stabileste in functie de importanta si destinatia acesteia, findnd seama si de natura factorilor care actioneaz& distructiv asupra materialelor si elementelor de construcfii, pe baza carora se dau recomandari de proiectare, piotectie si intrefinere. ‘ Factorii care acfioneaz distructiv asupra materialelor si elementelor de construcfii $i care influenteaz in, bund masura durabilitatea constructiilor agrozootehnice se pot grupa in doud categorii principale: — factori ai mediului inconjurator, care au acjiune distructiva (variafii de umiditate, fenomenul de inghef-dezghet, coroziunea si actiunea biologica); — factori. (agenti) agresivi, specific’ mediului ambiant din interiorul constructiilor agrozootehnice, de exemplu, umiditatea relativa a acrului interior ridicat& (70 . . . 85%), prezenta amoniacului si a hidrogenului sulfurat, ca urmare a descompunerii substanfelor organice din dejectiile animalelor, acizii $i indeosebi acidul lactic, care se giseste in procent ridicat in nutrefurile insilozate etc. Toi acesti factori agresivi, in urma fenomenelor fizico-chimice complexe si a interacfiunii dintre ci, actioneazA distructiv asupra materialelor si elementelor de constructie, in general, si indeosebi asupra ofelului si a pietrei de ciment, impundnd luarea unor masuri speciale de protectie. Rezistenfa Ia foc a unci clidiri, care se exprima prin gradul de rezistenfa la foc, respectiv capacitatea constructiei de a rezista la solicititile termice si mecahive.produse de incendii, este 18determinata de gradul de rezistenfa la foc al elementelor structurii principale de rezistent, cu rezistenfa la foc cea mai redusi, Rezistenta la foc a unui element este depasitd atunci cand acesta igi pierde capacitatea portant& sau stabilitatea, iar in cazul elementelor desparfitoare, atunci cénd isi pierd capacitatea de a se opune propagarii ineendiului. Gradul de rezistenjd la foc al unei constructii se stabileste in functie de destinatia si. importanta acesteia, finénd seama totodata de categoria de combustibilitate si rezistenfa la foc a elementelor de construetie, in conformitate cu ,,Normativul republican pentru proiectarea si executarea constructiilor din punctul de vedere al prevenirii incen Conditiile mecanice urmaresc asigurarea cerinfelor de rezistenfa si de stabilitate ale elementelor de constructie si ale constructiilor in ansamblu, la actiunea solicit&rilor exterioare, Rezistenga, stabilitatea si siguranfa unei structuri este apreciat, in general, prin modul in care aceasta se comporti sub actiunea celor mai defavorabile incircéri sau grupiri de incércai, care ar putea sk para in perioada de exploatare, Conditiile de mediu interior sau de microclimat sunt determinate de interactiunea dintre principalii parametri din interioral constructiei, indeosebi de: valoarea temperaturii, umiditatea relativa a aerului, viteza de migcare si puritatea aerului, condifiile de iluminare etc. Aceste condifii se stabilesc in functie de destinatia constructiei si de specificul procesului tehnologic gi se realizeaza printr-o proiectare rational, prin folosirea materialelor eficiente etc, tin and seama de parametrii mediului exterior, care depind de zona climatica in care este amplasaté constructia Condifiile tehnico-economice reprezinti un ansamblu de cerinfe prin care se urmareste asigurarea eficienfei_maxime a investijiilor. In general, acest deziderat se realizeazd prin optimizarea strueturilor si alcdtuirea elementelor de inchidere in vederea reducerii consumului de materiale deficitare (energointensive) si prin cresterea gradului de tipizare si industrializare a execujie. Eficienfa economicd a constructiilor din sectoral agrozootehnie se apreciazi pe baza valorii inifiale a investifiei tindind seama si de cheltuielile reale de exploatare. Reducerea la maximum a costurilor de execufie si de exploatare (Intrefinere) se poate obfine prin realizarea urmatoarelor cerinte: — alegerea amplasamentului, jindnd seama de condifiile generale si speciale; —stabilirea judicioasé a spafiilor si volumelor in functie de destinafie si particularitatile procesului tehnologic, findnd seama de capacitatea datti si normele de suprafata si de volum recomandate; — optimizarea solufiilor constructive, atét pentru structura portanta, cét gi pentru elementele de ‘inchidere; — cresterea gradului de tipizare, prefabricare si industrializare; — organizarea rationala a lucririlor de construcjie si aplicarea tehnologiilor de expcutie avansate. In conetuzie, conceptia si tehnica realizrii unei constructii destinat& productiei agrozootehnice trebuie si asigure toate conditiile impuse de ansamblul cerinfelor de functionalitate si exploatare, de ordin constructiv si tehnico-economic. in acest sens, o important hotiratoare fi revine proiectarii, ‘in cadrul clreia se realizeaz&: organizatea spatiilor si a procesului tehnologic, concepfia gi definitivarea solufiilor constructive, metodele de calcul static si de dimensionare, detaliile de executie etc. in consecinté, proiectarea este un’ proces complex de gandire si elaborare a pieselor sotise si desenate, o opera colectiva, rezultat al unei colaboriri stranse dintre mai mulfi specialisti (inginer constructor, arhitect, instalator, tehnolog, zootehnician etc). Pentru elaborarea unui proiect este necesar si se analizeze gi si se interpreteze mai intii datele care determina obiectul proiectirii, si anume: scopul, destinafia, capacitatea, elementele tehnologice specifice legate functional de solufia constructiva ete. Solutiile pe obiecte trebuie si stabileasca forma, dimensiunile in plan si sectiurie a constructiei, alcatuirea constructiva pentru structura Portanté, pentru elementele de inchidere gi alte categorii de luerari aferente obiectului, La elaborarea solutiilor trebuie avute in vedere condifiile cerute de: microclimatul interior, de posibilitafile concrete de executie si montaj, gradul de prefabricare gi industrializare, precum gi cele cu privire la redugerea materialelor deficitare (energointensive), prin folosirea materialelor locale si 19valorificarea superioara a deseurilor. In cadrul procesului de proiectare, o atenfie sporita trebuie acordat& alegerii materialelor si organizirii intregului proces de executie si montaj. La alegerea materialelor se analizeazé domeniile fn care este rational utilizarea diferitelor materiale pentru construcfii, findndu-se seama de urmitoarele considerente: regimul de umiditate si temperaturd, gradul de agresivitate a mediului, natura terenului si gradul de seismicitate al amplasamentului, posibilititile de reducere a cheltuielilor de intretinere in timp a constructiei, consumul de manopera gi costul constructiei, consumul de energie inglobati etc. 20Capitolul 3 CONSTRUCTII ZOOTEHNICE _, Ebnsiaictiile zoptehnice.reprezintao categorie distinct’ de cohstructii} cu ‘0’ problematica spétificd si cu particularitati proprii, fiind destinate intrefinerii animalelor pentru obtinerea unor producti de carne, lapte, oud, lana, bland etc. Caracteristicile care le definesc gi le disting ca o grup aparte de construcfii sunt twmatoatele = satisfacerea unor condifii impuse de procesul biologic al animalelor, factorul animal decizind {n acest caz principalele cerinfe tehnice pe care trebuie si le asigure spafiul construit; —‘satisfacerea conditiilor de microclimat specifice activititii care se desfigoari in aceste construcfii (temperatura, umiditate, medii agresive ete.) si care impun solufii speciale pentru elementele de construcfi; “coricentrarea, profilarea si specializarea unitafilor zootehnice, evolutia continué a tehnologiilor, pe baza cirora se dezvolta unitii zootehnice de tip industrial, pentru realizarea unor productii mari in condifiile unei productivitati ridicate si a unui cost redus. §Factorii determinangi care impun solutiile constructive la proiectarea spatiilor pentra intretinerea animalelor sunt: woz destinatia wanstmuctici,’determinati de specia si categoria animalelor adipostite (porcine, taurine, ovine, pasari, animale de bland); productia urmarita (came, lapte, ou’, lana, bland); varsta animalelor si destinatia lor (pentru productie sau reproduce); = solufia tehnologicd legati de sistemul de intrefinere, furajare, evacuare a dejectiilor, recoltarea produselor, gradul de mecanizare a proceselor de productic ete. Pe baza acestor factori, ce constituie date de tem& pentru constructia de analizat, rezulta urmatoarele elemente necesare proiectirii: — spatiile pentru animale, precum gi cele de deservire; — organizarea interioara a adapostului; — dotirile tehnologice specifice sistemului de intrefinere adoptat; — condifiile de microclimat (temperatura si viteza acrului interior, umiditatea relativa, iluminarea etc); * Fig3.1.Schema proiectarii unei constructii zootehnice eshoatcersestilar Sats lehneoes eiatatnery oy a een etre | ‘ SS . [_ | ‘Medalre sep] | Conf ei geese | ‘Shacbiré [Femnieccor=] (Emme) fe rezistenls |struclie pentry struck specitive serra bio Ran er | 213.1, Factotil de microclimat Factorii de mediu natural (energia solar, aerul, solul, apa) fin sub dependenta lor viata tuturor fiinfelor, printre care se incadreazi si animalele domestice. Acfiunea acestor factori variabili este permanenté, din combinarea lor rezultand influenfe asupra organismelor, favorabile sau daundtcare, cu diferite grade de intensitate, In adaposturile pentru animale si pisiri se crecazA un mediu artificial (microclimat), caracterizat prin condifiile generale ale mediului interior, reproducaiida-se din mediul natural condifiile cu efect favorabil gi eliminindu-se factorii diunitori. -Ladeterminarea, respectiv definirea mediului artificial concura o Serie de factori, yi anume: —factori zoofiziologici, reprezentind manifesta ale activitifii de metabolism a animalelor; —factori fizici, reprezentnd caracteristici fizice ale aerului interior gi exterior; —factori chimici, reprezentand caracteristici chimice ale aerului interior. Acesti factori se pot grupa, dup’ pozitia relativa fay de mediul artificial, in doud grupe: —factori care determind sau genereazd microclimatul, adic factori din a ciror acfiune intercondifionaté apare ca rezultanta mediul artificial, acestia find factorii zoofiziologici, si factorii fizici (temperatura gi umiditatea aerului exterior); —factori care caracterizeazd microclimatul, adic& factorii fizici, reprezentind caracteristici ale ‘mediului interior (temperatura, umiditatea, viteza de miscare a aerului interior, iluminarea) si factorii chimici, reprezentnd caracteristici chimice ale mediului, adic& concentratia de nocivitati din aerul interior. Cea de-a doua grupi de factori poate s& apara cu valori care si defineasc4 un microclimat optim pentru destinafia prevazuta sau un microclimat limits sub care exploatarea si nu mai fie posibila fra riscuri. 3.1.1: Factori z00-ficiologici, factori fizici, factori chimici 3.1.1.1.Factori zoofiziologici. Factorii zoofiziologici reprezint& rezultate ale activititii de metabolism al animalelor, in timpul ciruia au loc diferite manifestari energetice ale organismului. Dintre aceste manifestiri intereseaz degajarea cildurii, umiditijii si bioxidului de carbon de cétre animale $i paséri, intrucdt cAldura degajat& se ia in considerare la asigurarea temperaturii de funcfionare a adaposturilor in timpul iernii, iar excesul de umiditate, de bioxid de carbon, ca si excesul de edldurd din timpul verii trebuie cunoscute in vederea elimingrii lor Degajarea cAldurii. La animale, pierderile de calduri se produc prin radiatie, conductibilitate, convectie, precum $i prin evaporare 1a nivelul piclii si al pliménului. Pierderea de caldura din corpul animalului prin radiafie, conductibilitate si convectic este cu atét mai mare ou cat temperatura mediului ambiant este mai ridicati, deci, in acelagi mediu, pasarile pierd mai multi cAldura decat mamiferele, tineretul mai mult decat adultii. Aceast& pierdere de c&ldur& creste direct proportional cu raportul dintre marimea suprafetei corporale si greutate (animalele mici pierd in aceleasi conditii mai multé caldurd decat animalele mari). Cantitatea. de eilduri: degajata de animale si pas8ri depinde de o serie de factori, ca: specia, varsta, alimentafia administrata etc. Pentru proiectare se iau in considerare, de obicei, valorile medii ale cedirii de cAldurd. Uneori, aceste valori se raporteaz la 500 kg mas& vie a animalelor sau pasdrilor, care reprezint 0 unitate de masura conventional, denumita unitate vit mare si notat& prescurtat U.V.M Degejarea de umiditate.,Ca si degajarea de cildura, degajarea de umiditate este si ea un rezultat al metabolismului, find in funcjie de specia animalului si mai ales de temperatura si umiditatea mediului inconjuritor. Valoarea umidititii degajata de animale se ia pentru proiectare ca o medie Degajarea de bioxid de carbony Odata cu aerul expirat, animalele elimin’ cantitati mari de bioxid de carbon, care variazé in functie de specie, starea de repaus sau activitate a animalului, hrana administrat& etc.. in mod obignuit, cantitatea de bioxid de carbon eliminata prin aerul expirat este de ncirca 100 de ori mai mare decat cea din aerul inspirat. $872 Factori filici, La proiectarea; microclimatului din constructiile zootehnice se iau in considerare urmatorii factori fizici: temperatura si umiditatea relativa a acrilui exterior, temperatura, umiditatea relativa si viteza de miscare a aerului interior, precum i iluminarea din adiposturi. £A-Temperatura interioard. Pentru a se menfine in viafi, animalele trebuie si-si pastreze ‘temperatura constanta, fapt care se realizeaz4 printr-un consum de materie si energie din mediu extem, transformate prin procese chimice in alte forme de energie si materie, precum si prin mecanismul de termoreglare, adic& prin producerea de cilduri proprie in vederea compensétii pierderilor de cilduri spre mediul extern, care sunt variabile, dup& cum temperatura mediului {inconjurStor este mai mica sau mai mare decat cea optima. Intr-o atmosfera cu o temperatur mai ridicat& decdt cea necesar& corpului animalelor, procesele de oxidare se desfisoaré mai incet, animalul se misc greoi, pofta de mancare este redusi si cantitatea de alimente ingerate este mica, iar intr-un mediu rece activitatea musculara este mai mare, oxidatiile sunt mai puternice si pofta de mancare este cu att mai mare, cu ct diferenta dintre temperatura corpului si a mediului inconjurdtor este mai mare, animalele compensind pierderile de cAlduri care se produc pe diverse c&i, prin energia eliberati din alimente, in acest sens, microclimatul din ad&posturile pentru animale si piséri trebuie s& fie caracterizat printr-o temperaturd care si se incadreze in anumite valori limita, ce condifioneaza starea de sAnitate a animalelor si care depinde de specia si varsta acestora . Pentru objinierea unor indicatori economici superiori si a unui randament maxim, in adaposturile pentru animale si paséri trebuie mentinuté 0 temperatura optima; in cazul unor temperaturi mai sczute decat cele optime, consumul de furaje creste (pentru producerea unui plus de energic calorica), ceea ce mareste costul produselor, iar, in cazul unor temperaturi prea ridicate, scade pofta de méncare, deci se diminueaz& sporul in greutate si productia, ambele fenomene- influenfind negativ eficienfa economica . Trebuie semnalat c& elementele de constructii, in special cele de inchidere, prin asigurarea conditiilor optime de microclimat, au un pronunfat rol tehnologic, caracteristic pentru constructiile zootehnice . Realizarea corect& a elementelor de inchidere sub aspect higrotermic se reflect direct 4n eficienta economicd. Umiditatea relativé interioard. Umiditatea are efect important, actionind in diferite moduri asupra organismelor animalelor, astfel: — evaporarea cutanatd sau pulmonar, prin care organismul animalelor homeoterme pierde surplusul de céldura corporala in cazul unei temperaturi ridicate a mediului inconjurdtor, se face cu usurinfé cand atmosfera in care trdieste animalul este uscatA gi cu atét mai incet si mai greu,cu cét ‘umiditatea relativa este mai mare, devenind imposibila cand aerul este saturat cu vapori de apa; — pierderile de c&lduri prin radiatie, conductibiliate sau convecfie, care se produc cénd temperatura mediului inconjuritor este sub valoarea limita sunt mai reduse dac& aerul din atmosfera inconjuratoare este uscat, animalul reugind si-si faci o microclima care-1 apiri de pierderi mari de cldura si‘sunt ridicate daca aerul este umed, vaporii de apa marind considerabil conductibilitatea aerului. . Umiditatea aerului poate produce si schimbairi in metabolismul general al organismului, de exemplu intr-o atmosferdi umedii se dezvolta organisme mai pufin rezistente, umiditatea favorizind in acelasi timp aparitia in adaposturi a microbilor si parazifilor care pot duce la imbolnvirea animalelor. Valorile umiditatii relative interioare, trebuie si se incadreze intre o limita minima admisibil (care este mai ridicati decét la oameni, animalele suferind iritafii la umidititi prea mici) si una maxim’ admisibilé, care éste in fumctie de temperaturi, sca znd odata cu cresterea acesteia, in vederea asigurarii termoreglii. {Viteza de miscare- a’ aerului: Migcarea ~aerutui duce la pierderea__cal- durii animale prin convectie, Pentru prevenirea ricicii inadmisibile si eventual unilaterale a corpului, viteza de deplasare a aerului in apropierea animalelor nu trebuie sé depaseasc anumite 2valori limit, stabilite in functie de specie, varst4, temperatura aerului interior. Vitezele mai mari de circulafie a aerului sunt percepute cao senzatie de curent, Aluniinarei Huminarea naturala si artificiala a adaposturilor prezinta importan{a deosebita, atat pentru animale (lumina fiind unul din factorii fizici care influenfeaz in mod direct s&natatea gi productia acestora), ct si pentru personalul muncitor care trebuie s& efectueze, in condifii bune, diferite procese de munca, in adaposturi, iluminarea se poate realiza pe cale natural cu ajutorul luminii solare care patrunde prin suprafefele vitrate ale clidirilor, ct si pe cale artificialé, cu ajutorul Mimpilor cu incandescen{a, a limpilor fluorescente, a celor cu vapori de mercur sau de sodiu ete. Thuminarea naturala este absolut necesard in oresterea si intrefinerea anumitor animale si pasri, dovedindu-se prin observafii practice ed lipsa de Iimin& poate si duct la incetinitea ritniulli' de dezvoltare a tineretului, 1a reducerea productivitati §i chiar la punerea in pericol a s&ntatii si vietii animalelor adulte, astfel: — datorita reflexului condifionat pe care-1 declangeaza lumina, animalele pot si giseasca si si aleagi hrana necesard, celelalte simfuri nefiind deopotriva de dezvoltate la toate speciile gi rasele de animale; vos — ltiinina soléré “actioneazd asupra animalelor provocand -o setie de reactii fotochimice, actionind asupra pielii §i a sngelui (sub actiunea razelor solare directe si a luminii difuze are loc 0 crestere a‘numarului globulelor rosii iar vasele sanguine devin mai elastice si au o putere mai mare de contractie); : — himmtha! Solari'afé o influent hotardtoare asupra schimbului de substanfe minerale, in special asupra fixatii caleiului si fosforului. Necesitatea expunerii animalelor la razele solare este diferitd, dupa scopul care se urmareste, astfel in cazul animalelor de selectic sau destinate productiei de lapte si ou8, aceasta este importanta, spre deosebire de animalele destinate productiei de carne, pentru care expunerea este de interes redus. Observatiile prezentate privind necesitatea expunerii animalelor la razele solare influenteazd distributia interioar’ a adaposturilor, forma si marimea lor, pozitia si mirimea ferestrelor, suprafefele ocupate de unitafile zootehnice prin eventuala introdueere de padocuri ete. Tluminarea naturala prezinta insa si o serie de dezavantaje, astfel: durata si intensitatea ei sunt variabile, depinzind de factorii atmosferici care nu pot fi controlafi (nebulozitate etc.) iar deschiderile care servesc la asigurarea ilumin&rii naturale (ferestre, luminatoare) influenteaz& puternic balanfa termic&, fiind zone prin care au loc pierderi insemnate de caldura. Pentru proiectarea construcfiilor, in sensul asigurarii iluminarii naturale corespunzatoare, se introduc urmatorii indicatori de masurare a acestei iluminari; — coeficientul de iluminare natural (ex), denumit si factor de lumind a zilei, definit procentual prin raportul dintre iluminarea intr-un punct M din incdpere si iluminarea exterioara concomitent, misuratd pe o suprafai orizontala in aer deschis, la latitudinea de 45°, in preajma solstitiului de iami, fntr-o zi cu cerul acoperit, la ora 9 si 45 de minute sau 14 si 45 de minute. in adaposturile pentru animale se recomanda ca valoarea coeficientului de iluminare naturala sa fie cuprins& intre 1 51 2o/o, cea ce corespunde la o iluminare de 50... 100 Ix; avand in vedere c& determinarea acestui Coeficient este laborioasd, in construcfiile zootehnice se foloseste rar; — indicele de iluininare sau coeficientul de luminozitate, notat cu i si care reprezint& raportul dintre suprafata deschiderilor pentru iluminare si suprafafa pardoselii: Indicele de iluminare efectiv este influentat de o serie de factori, cum sunt: ~~ iniltimea parapetului ferestrei; cu cét fereastra este asezatii mai sus, randamentul ei este mai mic, dar uniformitatea luminii in inedpere este mai mare, iar in cazul ferestrelor agezat aproape de pardoseala luminozitatea este mai mare in apropierea acestora) dar neuniformé. La constructiile 24zootehnice nefiind nevoie de spatii cu o iluminare preferential’, se alege solutia cu parapet inalt (h=1,50 ... . 1,80 m) spre a se obfine o iluminare cat mai uniforma, pentru a evita c&derea aerului rece direct pe animale si prezenta suprafefelor reci (ferestrele) la nivelul acestora. Dispunerea ins& a ferestrelor imediat sub streasina diminueaza cu pana la 50% nivelul iluminarii interioare; Tabelul 3.1 Indici de iluminare Indicele de iluminare recomandabil 1/20 V/18...1/20 Pentru tineret bovin de reproductie 1/16 [Pentru tineret bovin la ingragat 1/20 - Pentru bovine adulte la ingrigat (125 Pentru iepe cu minji si pentru armasari 1/18 Pentru cai de munca 1/25 : Pentru scroafe gestante gi vieri 1/18... 1720 [Maternitate scroafe iis Pentru tineret porcin de reproductie; “[vi6 Pentru porcine la ingrasat 1/25 - (Compartimente pentru fatiri la oi 1720 Pentru gfini ouatoare si pui (iluminare unilateral) [1/10 Pentru g&ini ouatoare (iluminare bilateral) —_—_—(1/18.. (Pentru palmipede 1a — = culoarea suprafefelor finisajelor interioare, care influenfeaz in misuri considerabila iluminarea interioara, datorita efectului de reflexie a acestor suprafete, de exemplu, culoarea alba reflectd 85 . .. 95% din radiafia luminoas’, culorile cenusiu gi galben 40%, rogu si caramiziu 20%, culoarea bruna 16%, iar cea neagra doar 1,6%. Din compararea acestor date rezulta, in mod evident cA executarea finisajélor interioare fn culori deschise contribuie 1a imbundtitirea iluminatult interior. De aceea, pentru finisarea interioara a perefilor si a tavanelor din adaposturile pentru animale se recomanda spoielile cu lapte de var, care, in afar de faptul c& sunt ieftine i usor de aplicat, sunt si antiseptice; — calitatea geamurilor, care influenteazA iluminarea interioard, intrucdt, tn raport cu natura lor, ele sunt mai transparente sau mai translucide, absorb mai mult sau mai putin razele ultraviplete, reflect si difuzeazi lumina in. diverse proporfii. Dac la intocmirea proiectelor_se_prevede alt material decat geam obignuit de 1,6 .. . 2,5 mmm’ grosime, se inmulfeste suprafafa necesar& a ‘geamurilor cu coeficienti de corectie; — prezenta obstacolelor, care influenjeaz& luminozitatea incdperilor in funojie de fnilfimea lor side distanta fata de cladire; se recomanda ca distanfa intre adaposturi s& fie cel putin egala cu de dou ori indltimea cladirii ce constituie’obstacol pentru iluminare; — orientarea adiposturilor fati de punctele cardinale; astfel, prin amplasarea acestora cu axa lung& pe directia N—S, cu eventuale devieri de pani la 30° spre est sau spte vest, se obfine atat 0 prelungire a duratei iluminarii naturale, cét si o repartizare aproximativ egal pe parcursul unei zile a luminii naturale, pe cele doug laturi lungi ale clair Rimaintirea artificiala apare intotdeauna in cliditile zootehnice, putand avea diverse roluri: —iluininare de Completare a luminii naturale (a cirei durati ‘este limitat’ si variabila), care poate fi general4, uniforma pe intreaga incpere, sau iluminare local, in anumite puncte de interes mai deosebit, si anume la locurile de munc& ale ingrijitorilor, punctele de hrinire si adapare a animalelor etc; — iluminare tehnologic’, care poate fi folosit ca o componenti.a unit sistem tehnologic, 25utilizindu-se ca un stimulator al productiei in cresterea intensiva a iepurilor de cas3, a viermilor de mitase si mai ales a pasarilor, specie care reactioneaz puternic la modul deiumigete, respeetiv la intensitatea, durata gi chiar la culoarea luminii, La adaposturile cu ferestre, ziua de fumina se reglementeaza prin completarea cu lumina artificial dimineata si seara,.respectiv prin limitarea, cfnd este cazul, cu obloane sau cu jaluzele a acesteia. Pentru controlul riguros al regimului de iluminat la halele pentru cresterea pisdrilor s-a renunfat la lumina naturala si s-au executat hale blindate (oarbe) la care ferestrele au fost suprimate gi la care instalafiile de lumina dispun de dispozitive adecvate care pot oferi diferite programe de lumina, deosebite intre ele prin durata gi alternanfa perioadelor de lumina $i intuneric, programe impuse de categoriile de varsté gi productie ale pasarilor. La proiectarea, executia si exploatarea ad&posturilor pentru animale, este necesar sa se aiba in vedere necesitatea folosirii la maximum a ilumindrii naturale, in vederea economisirii si pe accast cale a energiei electrice. Aceastii tendinf& s-a concretizat in ultimii ani prin proiectarea constructiilor zootehnice (in special a celor pentru bovine si ovine) cu luminatoare prevaizute in zona central a constructiei, solufie care amelioreazi in mod simtitor iluminatul natural si contribuie la asigurarea funetioatrii in condifii superioare a ventilafiei naturale organizate. 3.1.1.3. Factori chimici, Prin factori chimici se infelege, in general, concentrajia aerului din adaposturi in anumite componente nocive (gaze sau particule solide). Acrul atmosferic este un amestec de gaze si vapori de api, unele componente existind permanent si fn cantitéti constante, iar altele in cantitafi mici gi variabile. . Tabelul 3.2 Concentrafiile maxime admisibile ale bioxidului de carbon, amoniacului, hidrogenului sulfurat si oxidului de carbon in aeral adiposturilor pentru animale gi pAsari Gaze nocive |Adaposturi pentru: [Volum % |I/m? aer mg/m |g/kg aer | acer CO; Pui 0.15 1,50 [2700 [2,5 \Gaini 0,25 2,50 [4500 4,1 [Bovine, suine, ovine [0,30 3,00 ‘(5500 4,9 INE Toate speciile (0,003 0,03 ‘(24 0,02 FS. ‘Toate speciile 0,001 0,01 10 (0,08 | ico _""fToate speciile_ 0,005 0,03 30 (0,028 Bioxidul de carban {CO;) emanat de animale gi pasdri in timpul procesetor biologice aré o acjiune puternic nociva atunci cind depageste anumite valori limit (tabelul 3.2), ducdnd la se&derea temperaturii corpului animalelor, datorita inhibarii proceselor de oxidare si a poftei de mancare, incetinirea cresterii in greutate si micgorarea productivitafii. Fiind un gaz mai greu decat aerul, bioxidul de carbon apare in concentrafii mai mari, impreund cu alte gaze toxice, fn stratul inferior din apropierea pardoselii, spatiu destinat stabulafiei animalelor mici (porci, pséri), tineretului si animalelor culcate. Aceasti observatie duce la adoptarea unor sisteme de ventilare a adposturilor, astfel incdt si se climine surplusul de bioxid de carbon din aceast& zona. Concentratia in bioxid de carbon este un factor important care se ia in consideratie la calculul ventilatiei adaposturilor pentru animale gi pas&ri. Amoniacul (NH;) $i hidrogenul sulfurat (HS) care epar ka descompunerea substantelor organice sunt gaze care in concentrafii mari sunt toxice, iar:in concentrafii mici si actionind vreme indelungata provoacd micsorarea rezistenfei organismului. Concentrafiile maxime ale acestor gaze {n aerul adiposturilor pentru animale gi pasari sunt date fn tabelul 3.2 Oxidul de carbon (CO) este un gaz foarte toxic, care se giseste in cantitati mici in aerul adiposturilor, putnd s& apara datorita combustiei incomplete, in cazul folosirii in adposturi a unar surse improvizate de incailzire. Prezenta lui este limitat& la valori reduse (v. tabelul 3.2). 26 rolPrafal atmosferic poate s& apara in compozitia aerului din adaposturile pentru animale si piséri din: materialul de asternut, furajele fibroase sau concentrate (date sub forma de fainuri uscate), curfirea adaposturilor, strurile minerale care se administreazi. Praful din ad&posturi se impragtie ‘mai ales in zonele in care traiese si se migc& animalele si ingrijitorii, adic& pnd la 1,20 .. . 1,50 m naljime de la pardoseala, mai mult la mijlocul grajdurilor si mai ales in locurile ferite de curenti de cr Praful se elimina din adaposturi prin ventilare, odata cu celelalte nocivititi, pundnd probleme ‘mult mai simple decat realizarea celorlalte condijii de puritate a aerului 3.1.2. Ventilarea constructiilor zootehnice 3.1.2.1. Stabilirea volumului de aer de schimb necesar: Gradul de ventilare a unei constructii determina in mod direct principalii parametri de microclimat interior. La stabilirea prin calcul a volumului de aer necesar a fi schimbat, in decurs de o ord, in adaposturile pentru animale gi pasari se porneste de la: , + necesitatea inlaturdrii unei cantitifi in exces de bioxid de carbon; - necesitatea inlaturarii unei cantitati in exces de umiditate; = _oxistenfa unei cantitati de cAldura in exces (in mod obisnuit vara). 3.1.2.2. Sisteme.de-ventilagie. Asigurarea ventilatici adiposturilor pentru animale si pasari se poate realiza cu ajutorul sistemelor de ventilagie naturala sau mecanicd. Ventilatia naturald, Realizarea schimbului de aer in ventilafia naturalé se bazeazi pe diferenta de temperaturi si viteza vantului care creeazi diferente de presiune intre interior gi exterior. Aerul interior mai cald (in marea majoritate a zilelor din an), si deci mai ugor, se ridica la partea superioara a incdperii, tinzdnd s& iasd in exterior prin neetangeitatile sau deschiderile existente in aceasta zona gi este inlocuit cu aer rece care patrunde din exterior. ‘Vantul activeazd schimbul natural al aerului, in jurul unei clidiri supuse actiunii vantului credndu-se zone de suprapresiune si de subpresiune, se “Tn ventilatia naturaléi neorganizata aerul patrunde prin neetanseititile elementelor de constructie si prin deschiderea ferestrelor. Avand in vedere cA, in acest sistem de ventilafie, aerul circula in cantititi si pe trasee greu de cunoscut, aplicarea lui in practic’ se limiteaz doar la incaperile in care concentrafia poluantului este nesemnificativa, In ventilatia naturald,organizata schimbul de aer se realizeaza prin deschideri xeglabile, special onsirtiete, si anume: anigealate ene prin ferestre si fante-ce servesc atat pentru aspiratia, ct si pentru evacuarea aerului, sistem care este deficitar inst, deoarece eficienta ventilafici este limitaté pe ljimea constructiei si aerul rece cade direct asupra animalelor (fig. 3.2, a);cu coguri de tiraj pentru evacuarea aerului, dispuse uniform in lungul constructiei, in zona de coami a acoperigului, si guri de admisie. Gurile de admisie pot fi amplasate la partea superioara a constructici, sub tavan (fig. 3.2, b), solufie care nu asigura ventilarea pirfii inferioare a construcfiei, ori lang pardoseald, solujie care asigur’é un schimb intens de aer, dar prezint& pericolul imbolnavirii animalelor prin patrunderea aerului rece la picioarele lor (fig. 3.2, c), sau amplasate sub ferestre, solutie care asigura o indlfime utila de tiraj h convenabilA gi care este recomandata si sub aspect sanitar-veterinar, intrucat aerul rece nu patrunde direot peste animale (fig. 3.2, d). Pentru ca ventilarea prin cosuri.de tiraj s& se facd in condifii bune trebuie si fie respectate o serie de indicafii, si anume: — inaljimea coloanci de aer h trebuie s& fie de minimum 3,00 m iar diferenja de temperaturd intre aerul interior si cel exterior, de cel pufin 9°C; — cosurile trebuie s& fnceapa de la tavan si st depaseasc coama cu minimum 50 cm; 7Fig. 3.2. Ventilarea natural a adiposturilor: —neorganizata, prin ferestre gi fante; b, c si d — organizati prin coguri de tiraj si fante amplasate sub tavan, lénga pardoseala, respectiv sub ferestre; h— inaljimea activa de tiraj. — in spatiile reci (poduri si peste acoperisuri), perefii cosurilor de evacuare trebuie izolati termic, pentru a se evita formarea condensului si blocarea cosului cu un dop de aer rece (izolatia trebuie s& asigure o rezistenta termicd cel pufin echivalent& cu cea a unui zid de cirdmida de 24 cm grosime);, — suprafafa interioar’ a cosurilor trebuie si fie netedi, pentru a nu crea rezistente in calea aerului, $i realizata din materiale care s% nu permit patrunderea umiditafii in masa lor; — capul cosului se protejed2’, pentru a evita pltrunderea precipitajillor, cu o c&ciula de protectie; . — gurile de aspiratie se distrib dirijeze aerul aspirat in sus; — deschiderile de intrare a aerului nu trebuie blocate in exterior de cl&diri, copaci ete, iar la interior de pereti despartitori, utilaje etc; — se va activa tirajul utilizind energia cineticd a vantului (pentru a se asigura schimbul de aer si cénd temperatura aerului exterior este mai ridicat& decét cea a-aerului interior), prin montarea de deflectoare Ja capatul superior al cosurilor de ventilare. in practica proiectari, instalafiile de ventilafie se dimensioneaz& pentru sezonul de vara, seéon in care rezult& debite maxime de schimb de aer, urmand ca pe timp friguros gurile de ventilatie s& fie parfial inchisc, in functie de condifiile exterioare de mediu. Degi prezinti unele inconveniente de exploatare pe timp cAlduros, ventilafia natural’ are avantajul de a putea fi realizata cu cheltuieli de investifii minime si de a putea fi exploatat, practic, ‘Ur nici un fel de consum de energie. pe toat& Jungimea constructiei, fiind astfel alcituite ineat s& Venuilagia anificiala, Sistemul de, ventilajie in care schimbul de aer se efectueaz’. cu ajutorul, “nor_aparate actionaté mecanic se numeste ventilajie artificiala sau mecanic’, Aceasta se foloseste fin cazul in care ventilafia naturala este insuficient’ (unitai industriale de cresterea porcilor, pasitrilor etc, in hale cu latimi mari sau etajate) sau imposibilé (hale blindate).” Dupa modul de organizare a circulatiei aerului, instalafiile de ventilatie artificiala pot fi — Gu refildirea aerulii viciat (inciperea este in subpresiune); aerul se evacueaz’ fortat prin ventilatoare asezate pe acoperis, iar admisia aerului proaspat se face liber prin ferestre sau prin fante cu jaluzele reglabile practicate in peretii exteriori longitudinali (fig. 3:3, a); — eu aspiratia aerilui proaspat introdus forjat prin ventilatoare, caz in care inc&perea este in suprapresitine; ventilatoarele se amplaseazA pe perefii longitudinali iar evacuarea aerului se asiguré prin cosuri de tiraj (fig. 3.3 b). 28Sistemul de ventilajie mecanicd se alege in functie de conditiile climatice din zonele de amplasament, de specia si categoria animalelor, de gradul de izolare termicé a elementelor de inchidere etc. a Fig, 3.3. Ventilarea artificial a adiposturilor: a—in subpresiune; b — in suprapresiune;/) — ventilator de aspiratie; 2 — ventilatoare de refulare. ("7 ae i IM 7 Fig. 3.4. Ventilarea unei hale compartimentate, cu introducerea aerului preancalzit: ‘1 — incAperea instalatiilor de ventilatie; 2— priz& de aer proaspat; 3 — ventilator; 4 — baterie de incalzire; 5 — canal distribufie aer cald ‘Numarul ventilatoarelor si mirimea golurilor de admisie si evacuare se calculeaza in functie de schimburile de aer necesare pentru objinerea microclimatului corespunzitor, atat in conditiile de iam, cat si in cele de var.Pomirea, oprirea si reglarea regimului de lucru al ventilatoarelor se exectt’ manual, mecanic (cu ajutorul ceasurilor programatoare) sau automat cu ajutorul termostatelor. La realizarea ventilajiei mecanice trebuie respectate unele indicatii generale, si anume: — circulafia aerului sd se facd complet, in tot volumul halei; — migcatea acrului st iba o vitezd mai mick decat cea maxim’ admisibils; 29— aerul introdus in hala si nu fie un aer viciat (gurile de admisie sa se giseasci departe de surse de vieiere, deci si de gurile de evacuare). La adaposturile care prezinté o balan{é termicd negativa (maternititi, orese, hale pentru tineret, pentru pisari, sericicole etc), instalatiile de ventilatie se asociaza cu instalagia de incailzire, respectiv aerul admis din exterior in adapost este trecut prin baterii de inc&lzire (fig. 3.4). Sistemul de ventilafie mecanicd, cu toate avantajele pe care le prezinta (stabilitate tn functionare independent de starea vremii, posibilitate de control, reglaj si chiar automatizare, posibilitatea antrentirii bioxidului de carbon si a altor impuritafi grele acumulate la partea inferioari a inciperilor) se va evita ori de eéte ori este posibil, datorita faptului cd se consuma energie electrica pentru actionarea ventilatoarelor, -3. Balanta termicd in adaposturile pentru animale si patsdri Factorii fizici si chimici analizafi anterior se iau in considerare Ia realizarea microclimatului in adaposturile pentru animale si p&sdri in interactiunea lor, din care rezult& balanja termic’. Baza de analizare a balanfei termice o reprezint’ conditia ca principala sursi de caldura in timpul iernii in adaposturi s& fie caldura cedata de animale. Factorii care intervin la analiza balantei termice sunt: — cantitatea de caildur& degajata de animale gi pAsri in procesele de metabolism; — pierderile de ealdura prin clementele limit ale cladirii (pereti, acoperis, pardoseal); —pierderile de calduri rezultate 1a asigurarea schimbului de aer necesar pentru eliminarea surplusului de vapori de apa, bioxid de carbon si a altor gaze diundtoare; — cantitatea de caldura necesara pentru predncdlzirea aerului curat, introdus in ad&post. © balanfé termict se considera echilibrata la nivelul domeniului optim de metabolism, atunci cAnd cantitatea de céldura degajatt de animale este mai mare sau cel putin egala cu cantitatea de caldurd ce se pierde prin elementele de constructie, la care se adauga cantitatea de cildurd pierduta in procesul de ventilare: OQa>QeE+ Ov, [kcal/h] sau [W], unde : Qa este cantitatea de cildurd degajati de animale, in keal/h sau W Qe — cantitatea de cildura ce se pierde prin elementele de constructie ce delimiteazé adapostul, in keal/h sau W; Qv — cantitatea de cldurd ce se pierde in procesul de ventilatie, exprimata in keal/h sau W, gi care se determina cu ajutorul relatiei: Ov=Vfh-h); V — — debitul de aer ce trebuie introdus in ad&ipost, in decurs de 0 ord, exprimat in m’/h, hh cantitatea de cildurd confinuta de un metru cub de aer din interior, respectiv din exterior, exprimaté in kcal/m’, Fiind cunoscut efectivul de snimale sau pasar, rezulté cantitatea de céldurd degajata Q4, precum si cea care se pierde prin procesul de ventilare, Qv. Elementul variabil asupra cAruia se poate actiona pentru realizarea unei balanfe termice echilibrate este gradul de izolare termict a elementelor de constructie ce delimiteazé adapostul. In cazul in care se cer temperaturi interioare ridicate si cdnd izolarea termicé suplimentara a clementelor delimitatoare ale constructiei nu este eficient& din punct de vedere economic, pentru realizarea unei balanfe termice echilibrate, aerul introdus in adaposturi se preancdlzeste, find necesara o cantitate suplimentard de cldur& Qs, care se determina cu relatia: Qs=Qe+Ov—Oa {kcalfh] sau [W] Pentru asigurarea aportului suplimentar de cildurd rezultat din calculele efectuate cu relatia anterioara ,in constructiile zootehnice se folosesc: aeroterme cu rezistenfe electrice, acroterme sau baterii de aer cald alimentate cu apa cald& sau abur, registre din fevi metalice, calorifere din fonts ete. oS 30Avand in vedere ci aceste instalajii de incdlzire au un cost de investitie ridicat si c& sunt consumatoare de energie electricd sau combustibili superiori, in cazul in care adapostul este pentru animale adulte mai pufin sensibile la imbolndviri, se renunfa la astfel de instalafii si se recurge la diverse metode care si duci la o mai bund conservare a cildurii degajate de animale si la o diminuare a pierderilor de c&idurd prin elementele constructive de inchidere. Factorii care influenteaza balanja termicd sunt: — volumul addposturilor, care trebuie coordonat cu destinatia si capacitatea de adapostire, cheltuielile suplimentare pentru asigurarea unui grad mai mare de izolare termicd si pentru incalzire puténd fi eliminate prin proiectarea judicioasi a volumului construit pe cap de animal (25 m° U.V.M. la taurine mari, 15 m°/U.V.M. pentru porci Ia ingrisat, 55 m'/U.V.M. in matemititile pentru scroafe, 185 m’/U.V.M. in adaposturile pentru g&ini ouatoare etc); — Suprafaja in plan a adéposturilor, care trebuie astfel proiectati ineét si se reduc la minimum pierderile de c&lduri; se recomanda forme cat mai apropiate de patrat, precum si comasarea adiposturilor; — suprafaja golurilor pentru ferestre, care trebuig reclusé la valorile limiti admisibile pentru iluminare, evitind pierderile de caldura suplimentare; — orientarea addposturilor in raport cu punctele cardinale si cu direc{ia vanturilor dominante, care este un factor important in echilibrarea balantei termice; in cazul adaposturilor cu front de ferestre pe 0 singuri laturi lung, amplasate in zone fii vanturi dominante, se recomanda dispunerea frontului de ferestre spre sud, iar in cazul ad&posturilor cu fronturi de ferestre pe ambele Jaturi lungi si amplasate in zone in care crivaful este vantul dominant, se recomanda ca axa longitudinala a cladirii si aibai directia NE—SV, cu deviafii maxime de 30°. 3.2, Elemente tehnologice determinante pentru solutiile constructive ale constructiilor zootehnice Constructiile zootehnice, destinate adipostirii si exploatarii animalelor si pasarilor trebuie si rispunda din punct de vedere tehnologic unor cerinfe privind: — necesititile fizice si fiziologice de confort ale animalelor i pisérilor, permitand valorificarea potentialului lor productiv si impunandu-le totodata disciplina de comportament ceruta de procesul tchnologic, prin dimensiunile elementelor de cazare, prin sisteme de legare, compartimentiri sau limitatoare, prin-modul de furajare si adipare ete; — grad ridicet de universalitate, putdnd fi adaptate la noi tehnologii Obfinerea unor rezultate eficiente in proiectarea si executia clidirilor de productie zootehnic’ este conditionata de cunoasterea sistemelor de intrejinere, adpare, furajare, evacuare a dejectiilor ete, care genereazA solutiile constructive. ‘ In cele ce urmeaza se vor analiza elementele tehnologice.in masura in care acestea conditioneaz& constructia zootehnica. (Caduitea §f exploatarea taurinclor preZiRth ea) nial sidte conplenitate de probleme, avand in vedere: ponderea insemnaté pe care 0 reprezint in productia apimalierd, volumele mari de furaie,. Produse si rezidiiuri ce se-manipuleazA zilnic, diferentierea intretinerii pe categorii de varstd gi de produdfie, viata ecoriémicd indelungati a animalelor de lapte -si de reproductie, precum si dificultajile de adaptare a acestei specii de pisune la conditiie stabulatici industriale. 3.2.1.1. Sisieme de intretinere. 0 coordonat’ tehnologicd important, care conditioneaza in cea ei mare masur& caracterul si dimensiunile constructiei, este sistemul de intretinere, in principal ales tue t_considerare dou variante: intrejinerea in_slahulatie fixi si intrefinerea g Sian fis eprezint& sistemul de intretinere legata a taurinelor in spatii speciale denumite iri, standuri, destinate unui singur animal, aplicabili mai ales la vacile de lapte, deoarece permite 0 wy 31{chnologie individualizata. Elementul tehnologic principal este standiil, care poate fi lung, scurt sau mijlociu, in functic de sistemul de legate. _Standul lung (Gig. 3.5, a), adoptat in cazul unei legari lumgi, depageste cu 40 .. 60 cm Iungimea animaluai cuTeat, rezultind eu hungimi de 2,40 ... 300 m pentru vaci si de 2,50... 3,30 m pentra ‘aurii adulfi. Acest tip de stand permite ca animalul s& execute mai multe migcati, deci acesta se sAseste Into situatie biologic nai apropiatd de cea natural, avénd inst dezavantajul unor supratete construite mari, cu zone de defecare extinse; se foloseste in unitéti moderne doar ca stand de fitare in matemitifi, pentru cazarea taurilor de reproductie sau in clinici veterinare. Pentru a impiedica inirarea animalelor cu trenul anterior in iesle, bordura acesteia este inalté (40 ... 50 cm), iar deasupra se prevede un opritor de greaban, La acest tip de stand, consumul zilnie de astermut este Fidicat (6 .. 8 kg/animal adult), eyacuarea gunoiului consistent se face, de reguli, manual, iar urina se filtreaza spre rigola deschisa din spatele standurilor. Standul scurt (fig. 3.5, b) corespunde sistemului de legare ce permite misc&ti minime ale animalului si se dimensioneaz& in funcie de lungimea oblicé a trunchiului (1,45. 1,65 m la vacile din rasele care se crese la noi in tara), Ia care se adaugi $ ... 10 em, care reprezintd retragerea minima a legiturii verticale de la bordura ieslei. Acest tip de stand are avantaje importante in Productia industria intensiva din punctul de vedere al consumului de asternut paios (I... 2 kg/animal adult), al suprafejei construite si al evacuarii gunoiului si dejectiilor (se folosese solupii modeme de evacuare mecanic& sau hidraulicd). Pentru a compensa dezavantajul imobiliziii Prelungite a vacilor pentru lapte, se pot prevedea padocuri exterioare (spatii pentru miscarea snimalelor, amplasate de obicei Kanga ad&posturi si in direoté legitura cu acestea) sau miscarea la paigune pe timp favorabil. ‘Standul mijlociu (fig. 3.5, c) este o combinatie intre cele dowd solufii precedente, credndu-se un Pat egal cu Tungimea animalului culcat. Dat find faptul c& solutia necesita 3 ... 5 kg asternut paios/animal adult si cd nu poate fi evitatt murdérirea standului, ceca ce necesita o eurifire manual & acestuia, solutia eu stand mijlociu se adopté numai pentru pericada pre si postnatala din maternitii sau in clinici veterinare, intrucat oferi un confort marit fat de standul scurt. Lajimea standurilor rezulta din spajiul necesar animalelor culcate (1,00 ... 1,33 m la vaci pentru {apte, 1,60 .. 2,00 m la tauri adult, 50 .. 90 em la tineret femei, 0,60 .. 1,20 m la tineret mascul), independent de tipul de lungime al standului, Organizarea interioara a adaposturilor in sistemul de stabulatie fix necesité prevederea Uurmatoarelor zone: standuri, jesle de furajare, alei de furajare si alei de serviciu pentru evacuarea Sunoiului si circulafie, a cliror amplasare si dimensiuni sunt determinate de solutile de furajare gi evacuare a dejectilor. Din punctul de vedere al gruparii acestor zone, plant! unui adapost poate Prevedea mai multe variante. Solutia curent utilizat& este aceea cu 2 sau 4 rénduri de standuri dispuse longitudinal (fig. 3.6), solufia cu un rand de standuri duce la suprafete’ maci construite/animal iar la cea cu mai mult de 4 rnduri de standur, 1afimea constructei crescdnd, apar probleme la asigurarea ventilafiei sia iluminérii naturale, Sirurile de standuri se intrerup cu culoare transversale de legiturd, pentru a grupa la o usd de evacuare numarul de animale prescris de normele de prevenire a incendiilor. QStabulayia liber reprezinta sistemul de intrefinere a animalelor nelegate, adoptindu-se tehnologii de grup, adie Tormarea de grupuri de animale sensibil egale intre cle ca stiri fiziologice si randament in producfie, intrejinute in spatii denumite boxe. Fai de avantajul diferentient individuale @ furajérii i ingrijirii animalelor intrefinute Jegat, stabulatia liberd oferi acestora miscarea in voie, in cadrul adipostului sau intre adapost si padocul alaturat, cu consecinfe favorabile asupra fecunditifi vacilor, a dezvoltitii tineretului de reproductie i chiar asupra productiei de lapte, In functie de tehnologia adoptata, stabulatia libera poate fi: in, ferentiate, pe pardoseala continua, solujie care necesita agtermut pe intreaga Suprafala si schimbarea frecventa a acestuia si care este indicat pentru tinéretil de reproductie, intre 0,5. . 3,0 luni 32Fig. 3.5. Tipuri de standuri utilizate la stabulatia fixi a taurinelor: 4 — hung; b — seurt; ¢ — mijlociu; 1 — opritor de greabiin; 2 — cadru cu stAlpi gi right orizontala; 3 — treapta de gunoi; 4 — grilaj cu elemente mobile pentru inchiderea accesului la iesle (4)- inBoxe nediferentiate, pe gritare de pardoseals, solufie eficienta din punct de vedere tehnic si economic, extinsiastizi pentru tineretul taurin Ia ingragat i pentru tineretul femei de reproductic (fig. 3.6, a); (G2 diferenfiati in zona de furajare-circulatie’si zone de odikin (fig, 3.6, B, c), solutie care se poate practica in adposturtinchise, cu regim termic de minimum +3°C sau in adaposturi deschise, in care zona de odihna se organizeaz& in constructii cu trei perefi orientafi spre vinturile dominante jar furajarea se face in padocuri, sub protectia unor goproane deschise. Spatiul necesar odihnei se organizeaza cu zon’ colectiva de odihna pe asternut permanent (fig. 3.6, 5) sau cu zona de odihna individualizaté in cusete dispuse pe rénduri paralele cu frontul de furajare (fig. 3.6, c). Zona de furajare gi circulafie se stabileste prin modul de realizare a pardoselii si construirea unor iesle fixe. Aleile de legitura dintre zona de furajere si cea de odihna, precum gi cele de iesire in padocuri sau la sélile de muls au laimea de 1,80 ... 2,00 m, asigurdnd circulatia comoda a animalelor, Evacuarea dejectiilor la acest sistem de intrefinere in stabulatie libera se face la suprafata cu lame tractate sau purtate, sau prin canale acoperite cu gritare, in fimcfie de modul de organizare a pardoselii 3Fig. 3.6. Sectiuni transversale in cazul stabulatiei legate a vacilor de lapte, pe standuri scurte: a, b si c— construcfii inguste, pentru o singura linie tehnologict, cu dou rénduri de standuri, transportul furajelor cu tractor cu remorc& si evacuarea dejectiilor cu lama de buldozer, cu racleti, respectiv hidraulic, prin canale acoperite cu gritare; d si e — constructii largi, pentru doua linii tehnologice si patra rinduri de standuri, transportul furajelor cu transportor de tip elicoidal, respectiv cu tractor cu remorea si evacuarea dejectiilor cu racleti, respectiv hidraulic. 34Fig. 3.7. Solutii de intretinere in stabulatie liber a taurinelor: 2 — in boxe colective, pe pardoseala din gratare; b —- in boxe colective pe astemut permanent; c— in cusete dispuse pe doua randuri, paralele frontului de furajare; J— canal pentra evacuarea hidraulicé a dejectiilor, acoperit cu gritare traforate; 2— grilaj de furajare; 3 — stilp intermediar al structurii de rezistenta; 4 — iesle; 5 — alee de furajare; 6 — asternut permanent; 7 — rigola pentru evacuarea dejectiilor lichide; 8 — compartimentare metalic& Ja cusete; 9 — canale pentru evacuarea hidraulici sau mecanic& a dejectiilor, acoperite cu gritare traforate, ‘Stabulatia in boxe individuale, organizate cu zona de furajare, de evacuare a dejectiilor si de odihni, in care animalele stau nelegate, se practicd la urmatoarcle categorii de taurine: vitei de la 0 Zilla 15 zile in perioada de profilactoriu, vifei de la 15 la 90 zile supusi ingrastrii' pentru came alba, vavile de mare productivitate, taurii reproducdtori. Sistemul de intretinere condifioneazi organizarea si dimensiunile adépostului, suprafata construiti/animal, modul de realizare a pardoselilor, dotarile tchnologice necesare, dimensiunea si pozitia usilor ete,t DB TP rea? Toh 8d Dp 3.8. Tipuri de iesle utilizate la furajarea taurinelor: a — in cazul transportului furajelor cu tractor cu remore& 6 — in cazul tranportului furajelor eu racleti; c — in cazul transportului furajelor cu sneck; / — captuseala ceramica; 2 — canal de ventilatie (admisie aer proaspat), 3 — alee de control; 4 — racleji in circuit orizontal; 5 — racleti in circuit vertical; 6 —transportor elicoidal (gneck); 7 — grilaj de furajare. 363.2.1.2, Sisteme'de furajare, Tautinele se hrinesc, in general, cu furaje grosiere de volum mare, la care se adauga, in functie de varsta si destinatia animalelor, nutrofuri combinate, lapte de vacd artificial, furaje concentrate insilozate. Furajared taurinelor se face in jgheaburi numite ies/e, a cdror forma si dimensiuni depind de: categoria si varsta animalelor cazate, tipul de stand si sistemul de legare, modul de administrare a furajelor. Ieslele trebuie astfel concepute incdt s8 permita o descarcare usoara a furajelor, sf asigure © capacitate corespunzitoare preluarii volumului necesar, sé permit’ consumarea fara efort a furajelor si fara a fi risipite pe pardoseald, si nu permita intrarca animalelot cu trenul anterior in iesle. Se folosesc iesle tip cuneti, plate, largi sau inalte, in cazul furajarii cu tractor cu remorcé (fig 3.8, a), sau iesle de forme speciale, denumite $i iesle mecanice, in cazul furajérii cu transportoare stationare de furaj (fig. 3.8,b i c). Solufiile constructive pentru iesle constau in mod obignuit din elemente prefabricate sau tumate din beton armat, finisate cu sclivisealé de 2 cm grosime, realizata cu cimenturi rezistente la acizi. Pentru a mari rezistenfa la coroziune, se recomand& c&ptusirea ieslelor cu placi din gresie ceramic& smilfuita sau tratarea superficiald a tencuielii cu solutie de sticla solubila. Sistemul de transport al furajelor grosiere de la baza de furaje si pana la adapost este unul din factorii determinangi la dimensionarea si organizarea interioara a ad&posturilor, puténd fi conceput cu alee de furajare sau cu mecanizarea ieslei, Aleea de furajare, deservind una sau doud iesle si amplasatl in fafa acestora, este spatiul special amenajat pentru circulatia vehiculelor care transporta furajele grosiere. Lajimea aleii de furajare este de 2,30... 2,40 m, pentru remorcile tehnologice sau de uz general, gi de 1,20... 1,70 m, pentru motocarele sau electrocarele uzuale, Mentinerea vehiculelor pe partea carosabild se obtine prin {ndltarea bordurii ieslelor sau prin ghidaje in pardoseala (v. fig. 3.6 si 3.7). La noi fn tara s-a generalizat sistemul cu tractor cu remore& autodescdredtoare, avand in vedere intrefinerea usoard a utilajului si manopera redusd. Solufia are insé dezavantajul unor laimi mari ale aleilor de furajare (deci creste aria construité pe animal) si al unor inalfimi mari de constructie in dreptul acestora. Pardoseala se realizeaz& astfel incat s4 permiti o circulatie grea, iar refeaua de drumuri trebuie si fie inelaré, cu drumuri la ambele capete ale constructiei, deoarece tractorul cu remorcd nu poate face intoarcerea in adapost (fig, 3.9). Fig. 3.9. Schema dispunerii drumurilor in planul general, in cazul transportului furajelor cu tractorul: — adaposturi; 2— drum; 3 — flux furaje; 4— intoarcere tractor. Jeslea mecanici se utilizeazé in complexele industriale de capacitate mare, cénd transportul farajelor din depozit pana la buncdrele amplasate la capetele adaposturilor se executl pneumatic sau cu benzi transportoare, de unde sunt preluate de transportoare cu raeleti sau cu mele, care alimenteaza ieslea dubli. Prin eliminarea aleii de furajare, ieslea mecanicd are avantajul unor Suprafeje construite mai reduse, dar necesita utilaje mai pretentioase ca intrejinere si ofeluri de calitate superioara pentru transportoare. 373.2.1.3, Sisteme de addpare. Adaposturile se prevad cu adipitoare cu nivel constant sau automate, alimentate de la o rejea interioari de ap& potabil’. Numarul adapitorilor se determina astfel incét si asigure la discretie apa necesara animalelor, iar pozifionarea lor trebuie s& permit accesul direct si usor. Adapitorile se amplaseaz ling’ iesle (0 adapatoare la dou standuri), in cazul stabulatiei fixe, si pe compartimentare sau pe peretele opus ieslei, in cazul stabulatiei libere (fig. 3.10). Fixarea adipatorilor se executa solid, pentru a nu fi dislocate de miscarile animalelor. Fig. 3.10. Pozifia adapatorilor in adjpostu 4 — in cazul intrefinerii in stabulatie fixa; — in cazul intrefinerii in stabulatie liber; | — alee de serviciu; 2 — standuri; 3 — iesle; 4 — alee de furajare; 5 — adap&tori automate; 6 — box’; 7 — grilaj de furajare; 8 — compartimentare transversal’;-9 — adapatori eu nivel constant. 3.2.1.4, Sisteme de evacuare a dejectiilor, Evacuarea dejectiilor din ad&posturile pentru taurine pune probleme deoscbite la rezolvarea construcfei,avand in vedere volumul mare al acestora (10 . 15 m’/animal, an) si faptul c& reprezinté un ingrasamint natural valoros, deci solutiile de evacuare trebuie si asigure folosirea lui in acest scop. Dejectiile se pot evacua mecanic odat cu astemutul permanent (in cazul intretinerii taurinelor in acest sistem), cu rigola mecanizata sau hidraulic. Evacuarea mecanicd a asternutului permanent in care s-au depus si dejectiile animalelor se face utilizind un tractor cu lama de buldozer, ceea ce impune: —usi mari de acces in frontoane, dimensionate corespunzaitor gabaritului utilajului; ‘ — plan liber, fir& stalpi in zona cu astemmut permanent, pentru a permite circulatia utilajului (v. fig. 3.7, 6); — pardosealA rezistenta la circulatie grea si la actiunea continu’ a agentilor corosivi rezultati din descompunerea dejectiilor. Dejecfiile solide pot fi evacuate si cu tractoare de gabarit mic, echipate cu lama de buldozer, care circulA pe aleile dispuse in spatele standurilor (v. fig. 3.6, a) Rigolele mecanizate, aplicate in cazul intrefinerii animalelor in stabulafie fix, ou legare scurti, care impiedicd miscarile si reduce zona de defecare, pot fi deschise sau acoperite cu gratarc. Rigolele deschise au adincimea de 15 ... 25 em gi létimea stabilita in functie de gabaritul utilajului care transport dejectiile (raclefi batanfi sau cu migcare continu’, lopeti mecanice tractate sau lame de buldozer purtate de tractoare mici, v. fig. 3.6 a si b). Pentru colectarea dejectiilor lichide se prevad rigole speciale (fig. 3.11) sau fundul rigolelor purtatoare de racleti se realizeazi cu pant, Dejectiile lichide sunt colectate in rezervoare amplasate la capetele adposturilor, de unde, dupa fermentare, sunt folosite ca ingrasimant. Solutia constructiva pentru rezervoarele de dejectii 38lichide trebuie s4 corespunda agresivitifilor degajate in procesul de fermentare (hidrogen sulfurat, amioniac etc). Rigolele acoperite cu grétare-asigura penetrarea dejectiilor prin golurile prevazute in gritarele traforate si apoi evacuarea dejectiilor semilichide cu lopeti mecanice sau racleti-fluture spre platformele de dejectie. Evacuarea hidraulicd a déjectiilor presupune realizarea pardoselii (in zona de depunere a dejectiilor) sub forma de gratare, prin golurile cérora trec dejectiile, iar sub gratare se prevad canale de evacuare cu ajutorul apei. Solujia se aplic& atat in cazul intrefinerii taurinelor in stabulatie fix& (pardoseala sub forma de gritare realizindu-se in zona trenului posterior al animalelor, v. fig. 3.6, ©), eat si in cazul intrefinerii in stabulafie libera (pardoseala sub forma de gratare dispundndu-se pe toata suprafafa grajdului accesibil& animalelor, v. fig. 3.7,a). Gratarele care constituie pardoseala sunt realizate in solufie prefabricata, din betoane de marca superioara (minimum B 300), si dupa tumare trebuie si rezulte fra bavuri, muchii tdioase sau stirbituri; forma $i mérimea sectiunii gratarului este in functie de varsta animalelor . Ta AT] Fig. 3.11. Evacuarea mecanied a dejectiilor, cu racleti dispusi in rigoli deschisi: a — schema adapost cu dispunerea animalelor cap la cap; 6 — schema adpost cu dispunerea animalelor crupa la crup’; 7 — alee de furajare; 2— iesle; 3 — standuri; 4 — alee de serviciu; 5—rigolé mecanizata cu racleti; 6 — ramura ascendenta a raclefilor pentru descarcarea in mijloace auto de transport; 7 — rigola pentru dejectii lichide; 8 — pat cald din carimida; 9 — grilaj de furajare; 10 —adapatoare automata. 39Evacuarea compostului dejecfi-apa se face in solutie cu stavilare sau cu praguri. La solugia cu stévilar, in care compostul este evacuat cu scurgere rapida $i discontinui, canalul are fundul in pant& (0,4... 0,6%) spre un stavilar, care prin deschidere duce la o golire brusci, producandu-se spilarea peretilor si a fundului, prin curgerea cu vitezé a lichidului, Canalele se dimensioneaza pentru acumulari de 4... 6 zile, cu adancimea minima a pemnei de apa de 10 om si cu {ndlimea minima deasupra acesteia de 55 cm, la inceputul ciclului de folosinta (fig, 3.12, a, b) La solusia cu praguri, in care dejectiile sunt evacuate lent si continu, canalul are fundul rizontal sau cu pant redusa, iar la capatul spre canalul colector este prevazut cu o lama deversoare (fig. 3.12, ¢, @) Ponies (a cing Fig. 3.12. Scheme de evacuare hidraulics a dejeetiilor (sectiuni longitudinale prin adiposturi): 4 — solufie cu stvilare si fosi-tampon, amplasatd la un capat al adipostului, 6 — solutie cu stivilare si scurgere spre un canal colector amplasat la mijlocul adpostului; c — solutie ce praguri si deversare intr-o fostitampon amplasati 1a un capat al adapostului; d — solutie cu praguri si deversare intr-un canal colector median, comun mai multor adaposturi; 1 — gratar prefabricat, traforat; 2 — stavilar intermediar, 3 — stavilar final; 4 — fos de omogenizare (rezervor-tampon pentru 2... 4 sptmtni); 5 — pern de apa; 6 — canal colector; 7 — praguri; 8 — ecran de cauciuc, Dejectiile cad pe pema de api prevazutd pani la nivelul lamei deversoare (10 ... 20 om), se descompun, partea find ridicdndu-se la suprafafa apei, si, pe masura ce cad alte dejectii, aceasta deverseaza spre colector. in lama deversoare, Ia nivelul fundului canalului se prevad vane pentru spalarea acestuia cu jet de apa, dupa golire, la schimbarea seriei de animale, inaltimea canalului trebuie sé asigure o distangé minima de 55 cm intre nivelul gritarului si pema de apa (fig. 3.13). Evacuarea hidraulic& a dejectiilor duce la reducerea substantial a manoperei de exploatare, dar investifile inifiale sunt relativ mari, atat pentru realizarea canalelor si a gritarelor, cat si pentru platformele de dejecti. La stabilirea solufiei constructive pentru canale se fine seama de: 40 — — eee —— — = —J —natura paméntului de fundare, deoarece terenurile sensibile la umezite ridic& probleme deosebite; in acest caz canalele se realizeaza cu hidroizolatii mai putemice, iar paméntul de sub canale se consolideazi (cu peme de loess, compactare superficialé etc); — Pozitid stilpilor interiori ai structurii de rezistenf’; canalele realizindu-se astfel incdt si ocoleasca stalpii si sa nu sprijine pe fundafiile acestora; — categoria animalelor si varsta acestora, deoarece acestea determina inc&rc&rile din exploatare, ce actioneazi asupra gritarelor, respectiv pozitia reazemelor intermediare (grinzi si stalpi, fig. 3.13). 3.13, Detalii de canale si gratare la un adapost pentru taurine, intretinute in stabulatie liber (pardoseali executata integral cu gritare traforate): @ — sectiune transversali; b — plan; / — canal de ventilatie; 2 — gritar prefabricat din beton armat; 3 — grind’ pentru susfinerea gritarelor, 4 — grilaj de furajare; 5 — iesle; 6 — alee dé furajare; 7 — stilpigor; 8 — canal pentru evacuarea hidraulicd a dejectiilor, 9 — compartimentare transversalé, 10 — boxa colectiva; 1 — deschiderea de calcul a gritarelor, t — deschiderea de caleul a grinzilor (traveea de amplasare a stélpilor). 3.2.1.5. Sisteme de recoltare a laptelui, Recoltarea laptelui la complexele de vaci necesiti 0 cantitate mare de manoperd, astfel incét, la complexele cu capacitifi sporite de animale, aceast Operafie se executa mecanizat. Solufia se stabileste in functie de sistemul de intrefinere a animalelor, astfel: — mulgerea in grajd, care se aplic in cazul stabulafici fixe gi se realizeazX cu aparate de muls Tacordate prin intermediul unei conducte de vid la un grup de pompe; laptele se transport spre 0 ‘nc&pere amplasata la capatul ad&postului sau spre o constructie speciald (Laptarie); — mulgerea centralizaté, aplicati in cazul stabulatiei libere a vacilor, se realizeaz in constructit special amenajate, denumite gr up ur i de muls, care pot fi rezolvate in diverse sisteme (fig. 3.14). 413.2.1.6.Alei de serviciu. in afara de aleile de furajare, in adiposturile pentru taurine se mai prevad: + alei de circulafie, cu lajimea minima de 1,10 m, cénd sunt amplasate in spatele unui rind de standuri, si de 1,40 m, cand sunt situate intre dou’ randuri de standuri (v. fig. 3.6, a gi c); - alei de control, prevazute intre dou’ linii de iesle sau deasupra acestora, pentru supravegherea funcjionsrii utilajelor stationare de furajare, precum si a comportarii animalelor la iesle (v. fig. 3.8,a); ~ alei transversale de circulagie a animalelor spre usile de evacuare. Fig. 3.14. Scheme de grupuri de muls utilizate in stabulatia libera a vacilor de lapte: a — cu posturi dispuse in tunel; b — cu posturi in forma de spic sau bradule; c — tip carusel cu dispunerea inclinaté a posturilor, pe o platforma rotativa; 7 — spafiu de circulatie pentru vaci; 2— spafiu pentru mulgtori; 3 — iesle pentru furajarea cu concentrate a vacilor; 4 — incdpere pentru ricirea si depozitarea laptelui; 5 — incapere pentru spilarea aparatelor de’ills, eit agregatele de vid si de frig; 6 — grup sanitar. 3.2.1.7. Organizarea adéposturilor pentru taurine. Ad&posturile pentru intrefinerea taurinelor se diferentiaza in functie de tipul complexului (pentru lapte sau carne), sistemul de intrefinere adoptat (stabulatie libera sau fixd), varsta animalelor (taurine adulte, tineret supus ingrisirii, tineret de reproductie), in cadrul complexelor apar si adfposturi cu destinatie special, ca: maternitati, profilactorii, grajduri de reconditionare, crese etc. Adaposturile pentru vaci de lapte in stabulatie legata se organizeaza, de regula, prin dispunerea cap Ia cap a sirurilor de animale, de o parte si de alta a unei linii de furajare mecanizata, Prin avantajele pe care le prezint& la investitie gi la exploatare, constructiile cu lajime mare (18,0 21,0 m) determina adoptarea cu preponderenta a adaposturilor cu patru rnduri de standuri, grupate jn doua linii tehnologice in cazul in care se poate asigura iluminarea si ventilarea constructiilor prin luminatoare de acoperis sau prin acoperiguri de tip sed, se utilizeaz’ construefii de l&jime mare in care se grupeaz mai multe linii tehnologice paralele. Pe linga spatiul de cazare, in construcfiile pentru stabulatia legata a vacilor de lapte se includ camere pentru: depozitarea furajelor concentrate, intrefinerea i pastrarea aparaturii de muls, pompa de vid etc. Suprafata construit& pe ahimal cazat variazi la ad&posturile pentru vaci de lapte in stabulatie legaté intre 6,0 si 9,0 m’, in functie de solutia adoptati pentru mecanizarea furajérii 42Adaposturile pentru vaci de lapte in stabulagie liberd se realizeazA cu boxe colective sau cusete individuale, dispuse de o parte si de alta a unei alei centrale de furajare . Numiirul randurilor de cugete se stabileste astfel int, prin rotafie, animalele si circule spre iesle, pentru furajare, i spre sala de muls. Dejectiile sunt evacuate, din zona de odihna a animalelor si de pe aleile de circulatie, hidraulic sau cu plug raclor. in acest caz, suprafata construita pe animal cazat variazd intre 6,2 si 9,9 m°, fiind competitiva cu cea rezultata in cazul stabulatiei legate. Maternitéfile se organizeazi in sistemul de stabulafie legatA si cuprind, in afard de incsperile pentru furaje concentrate, aparatura de muls gi pentru pompa de vid, si o zona de profilactoriu cu ppunct sanitar gi incapere pentru personalul de supraveghere (fig: 3.15). Adaiposturile pentru tineretul femei de reproducfie sunt organizate in sistem de stabulatie liberd, cu zona de odihna pe gritare gi alee centrald de furajare Pentru zonele intracarpatice, cu frecvenfa redus& de viscole, cresterea tineretului taurin pentru Teproductie ‘se poate realiza in adaposturi prevazute numai cu zona de odihna si de circulajie, iar furajarea se face la exterior, in iesle dispuse la limita padocurilor si acoperite cu soproane, pentru protejarea animalelor in zilele cu plosie si ninsoare (fig, 3.16). Fig. 3.15. Plan maternitate si profilactoriu pentru taurine, cu dousi compartimente (a) si varlanti de amplasare a incdperilor comune pentru iluminarea si ventilarea direct (b): 1 —standuri; 2 — boxe pentru fatare; -3 — alee de furajare; -4 — Ppunct obstetrical; 5 — camera pentru personal de supraveghere; 6 — magazie pentru furaje concentrate; 7 — camera pentru Pompa de vid; 8 — camera uscare vitei; 9 — boxe vitei; 10 — camer’ preparare hrand pentru vite. 4BFig. 3:16. Seetiune transversal printr-un adlpost pentru tineret taurin femei, intrefinut in stabuiatie libera, in cusete individuale si eu furajare ‘exterioar in padocuriz] — us cu perdea de cauciue. Fig. 3.17. Planuri adaposturi pentru fineret taurin supys ingrlisirii: q— pentru perioada intdi de intretinere; b — pentru perioad @ TIk-a gi a IV-a de intrejinere; J — Slee de citculafie; 2 — standuri individuale; 3 — rigol acoperiti pentru evacuarea mecanic& cu raclefi a dejectilor; 4 ~ alee de furajare; 5 — camerd tampons 6 — camera pentru central de Ventilatie, 7 —stalpi; 8 — oxi colectiv’'9 — canal acoperit cu gritare traforate pentru evacuarea rearaulicd dejectilor,10 — iesle;//— compartimentare transversal 12 —usi glisantAdaposturile pentru ingrdsarea intensiva a tineretului taurin sunt diferentiate in functie de varsti gi de greutatea corporala a animalelor, astfel: — adaposturi pentru faza I, organizate cu boxe individuale, in care sunt intrefinuti vitei cu varsta intre 15 si 45 zile (fig. 3.17, a); — adaposturi pentru faza a Il-a, organizate cu boxe colective pentru un numar redus de animale (20... .25) si zon de odihna pe gratare, in care sunt intrejinufi viteii pana ajung la varsta de 105 sau 110 zile gi la greutatea corporala de 110 ... 115 kg; _— adiposturi pentru faze avansate de crestete (a Ika si cea dea TV-a pentru finisare),organizate cu intrefinere in stabulafie liber& pe gratare (fig. 3.17, b) sau in boxe diferentiate cu zona de odihn’ pe asternut permanent. in aceste adaposturi animalele sunt intrefinute pani la livrare, respectiv la varsta de 17 ... 18 luni si la greutatea corporalai de 480 ... 530 kg, di Constructii pentru suine Scopul cresterii suinelor consti in producerea de, came necesari consumului. Accasta se realizeaza in ferme specializate mici si mijlocii (care pot fi profilate pe cresterea si ingrasarea porcilor in circuit inchis, avand ca produs final porcii grasi, sau pe ingrégarea poreilor, pornind de la grisunii obfinuti de la alte unitati) sau in complexe de capacitate mare, cu circuit inchis, in care toate procesele de productie sunt mecanizate. intr-un complex pentru suine cu circuit inchis, fluxul tehnologic se poate reprezenta schematic: astfel: thonta > gestatie -> tare -> crestere -> ingrasare. Unmarind acest flux tehnologic rezulti ad&posturi distincte prin tehnologiile de productie, respectiv prin specificul problemelor de cazare, $i anume: — adaposturi pentru montd i gestatie; — adaposturi pentru fatare si alaptare (maternitati); — adaposturi pentru cresterea tineretului; — adaposturi pentru ingrasare. {In fermele cu capacitati reduse de productie cel mai raspindit adapost il constituie tipul combinat (universal), in care sunt intrefinute mai multe categorii de porci, uneori intregul efectiv, 32%, Organizarea spiziilor tehnologice in addposturi, AdXposturile pentru suine sunt organizate cu boxe colective sau individualg (care cuprindzone distincte de odihn’, furajare si sxazuare 2 jel r), aler-ce Turayare, de evacuare a dejectiilor si de, circulafie, incaperi-tampon pentru eireulahie if adposturi, penira buncie si peniru mecanismele de acpionare ale’ meeiTs for de ventilapie, pentru tablourile clectriceeic. Zaria de odihnd & animalelor in box’ se dimensioneaz pe baza suprafefei utile necesare pentru ‘un animal gra numérului total de animale care se adpostesc intr-o boxa (tabelul 3.3). Q. Zona de hrcnire se stabileste ca pozitie si suprafafi in functie de modul in care se distribuie hhrana animalelor. Furajarea porcilor se poate face: in troace, in hrinitoare automate sau direct pe pardoseala (in cazul ferielor de capacititi reduse). Adoptarea solutiei depinde de tipul boxei (individuala sau colectiva), de categoria animalelor, de modul de administrare a hranei (uscatd sau lichids, la discrefie sau rationalizat8). 45Tabelul 3.3 Elemente de dimensionare a adiposturilor pentru suine ‘Suprafala in boxe | Marime colectivitaji] Front de | Categoria animalelor cazate colective,exclusiv | recomandate furajare, in zona de furajare, cm/animal ‘in mp/animal [Fineret (crestere) 0,20 30.50 [12 Tineret reproduetie gi ) 0,28 30 20 lgrasuni: — péind la 3 Tunis |= intre 8 si 5,5tuni__} 50... 80 25. Porei grasi 80 30 [Scroafe tinere 1,30 25.35 (30 ‘Scroafeaduite | | | 1,70 ~~ | 25...35 40 - ‘Vieri tineri 160 a8 40 \Vieri adulfi 2,00 4.8 7 a 3 Troacele pentru furajare (utilizate pentru furaje uscate sau lichide) se executé din beton armat jumat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat, sclivisite la interior cu mortar de ciment in grosime de 1 cm, cu muchiile rotunjite la tencuire (fig. 3.18). Lungimea troacelor in boxele comune si amplasarea lor (longitudinal sau transversal constructiei) se stabilesc in functie de marimea frontului de furajare necesar animalelor (v. tabelul 3.3). Hrénitoarele automate se foloses¢ pentru administrarea hranei uscate sau lichide in boxele comune si sunt alcatuite din buncdre metalice prevazute cu jgheab. Lungimea hrinitoarelor se stabileste din acelasi considerent, de asigurare a frontului minim de furajare necesar tuturor. animalelor din box’. ‘ TeaaspoPoa frajétirin adipottur se reaizese@ r cu transportoare cu noduri, care circul’ in conducte din PVC rigid, de Ja buncarul amplasat ‘in capatul adapostului, pe un circuit continu, desc&rcind furajele in troace,sau hranitoare prim intermediul unor conducte verticale de distributie, prevazute cu clapete de descircare (fig. 3.19, a); solufia se utilizeaz& fn cazul administrarii furajelor concentrate, — cli cliruciodre special anienajaté ‘sau minicare previzute cu jgheab de descarcare, care transport furajele concentrate din depozitul central si pénd in ad&posturi; — prin pomparea hranei lichide in conducte $i transportul acesteia de la bucatiriile de furaje, ‘unde se prepara centralizat si pana in adaposturi (fig. 3.19, 46Fig. 3.18. Dotiri din zona de hrinire, in adaposturile pentru suine: —a, b roace din beton armat turnat monolit, respectiv din elemente prefabricate de beton armat; ¢, de — hrinitoare automate pentru furajarea cu hran& uscaté a purceilor in maternitate, a tineretului in cresé si a porcilor in ingrasdtorii; 7 — troac& din beton armat monolit; 2 — tencuialé din mortar de ciment sclivisit sau plici de gresie ceramica; 3 — bar de protectie pentru ‘impiedicarea culcatii animalelor in troaci; 4 — jeava pentru evacuarea apelor de spalare (la aproximativ 6 m interval); 5 — pardosealé din placi antiacide (clincher, gresie), 6 — troaca din elemente prefabricate de beton armat, 7 — buncir metalic; 8 — bride de agajare; 9 — compartimentare metalic; 10 — capac rabatabil spre interior. efecare in boxe st amplaseazi opus zonei de furajare, doténdu-se si cuadapatori, axtfel oa si se creeze reflexe animalelor, pistrandu-se in acest mod uscata 4 pardoseala in zona de odin’ $i de Furajare."Acéastd Zon se poate proiecta sub forma de: ~ — rigole din beton armat, cu adincimea de 10 ... 15 em; —canale inchise prevazute cu guri de scurgere; — canale acoperite cu gritare traforate. Evdcuarea dejectiilor se realizeaz cu lopata mecanica, cu transportoare.cu raclefi sau hidrautic. Evacuarea mecanici a dejectiilor prin impingerea acestora in exteriorul adaposturilor se utilizeaz cind zona de defecare este proiectata sub forma unor rigole. in prezent se foloseste frecvent evacuarea hidraulicé a dejectiilor prin canale inchise sau acoperite cu gritare traforate, prevazute cu pante spre,canalizarea exterioar, Dejecfiile sunt antrenate in canale prin spalarea pardoselii din zona de defecare, iar canalele sunt prevazute cu perni de apa si stavilare amplasate la capatul adapostului, similar evacuarii hidraulice a dejectiilor la taurine. Pentru spilarea canalelor, la capitul opus stavilarelor se prevad bazine cu capacitatea de 0,75 ... 1,00 m’, dotate cu vane cu descarcare rapida, jetul putemnic de apa antrenénd murdaria din canale, Dimensiunile gritarelor traforate care acopera canalele se stabilesc in functie de categoria de animale adapostite. 47Fig. 3.19. Transportul furajelor in adposturile pentru porcine: @— cu transportor cu noduri (pentru furaje concentrate, uscate); b — prin conducte (pentru hrand lichida); 7 — ad&post; 2 — troace sau hrinitoare; 3 — transportor cu noduri, previzut cu guri de descdrcare; 4 — buncare pentru furaje concentrate; 5 — cfintar automat pentru dozare; 6 — conducti de ap’; 7 — electropompa; 8 — bazine amestec; 9 — conduct& tur-retur, J — vane cu descarcare rapida, actionate manual. ‘Addiparea se facé cu ajutorul adapatorilor cu nivel constant (pentru purceii mici) sau cu supapa sub presiune (pentru tineret, porci la ingrisat si scroafe), montate deasupra zonei de defecare, asigurindu-se in acest mod evacuarea rapida a eventualelor scurgeri de api. Spatiile de odihni, furajare si depunere a dejectiilor se grupeazi in boxe comune sau individuale, in functie de categoria animalelor adapostite. Boxele comune se proiecteazi pentru cazarea unei grupe de animale in adaposturile pentru scroafe gestante, tineret, porci la ingrdare. Acestea pot fi proiectate cu frontul de furajare, respectiv cu zona de evacuare a dejectiilor amplasate longitudinal sau transversal adapostului, in functie de Titimea cladirii gi de lungimea frontului de furajare care trebuie asigurat. Amplasarea boxelor pe ditcctie transversal constructiei duce la o solutie dezavantajoasa prin lungirea canalelor de dejectie (canalele transversale racordandu-se la un canal dispus longitudinal constructiei). in cazul cuplarii a dou’ boxe, zona de defecare se poate compartimenta in Z, evitindu-se in acest mod amplasarea stilpilor compartimentarii in zona canalului de evacuare a dejectilor . Boxele individuale se prevad in halele pentru matemitate si in zona de adapostire a vierilor reproducatori din halele de montd-gestatic. Rezolvarea bozei pentru fitare condifioneazi in mare masuri reproductia, aceastA boxa constituind o unitate functional de mare importanfé in eresterea porcilor in sistem industrial. Principial, boxa utilizata in halele pentru maternitate este organizata cu spatii pentru (fig. 3.20): — fitare $i alptare, cu léjimea de 60 ... 80 em (in functie de rasa animalelor), tn care seroafa este introdusé numai la anumite ore pentru aliptare; ‘ — odihna, furajarea suplimentara si adiparea purceilor, prevazute cu hrinitoare, adapatoare cu nivel constant si surse suplimentare de cildur, pentru imbun&tatirea microclimatului in primele zile de viaga ale purceilor; odihna, furajarea si adiparea scroafelor, previzute cu hrinitoare, adapatoare gi canal pentru evacuarea dejectiilor. Pentru reducerea suprafefei construite a adapostului, se poate elimina acest spatiu, zona de aliptare fiind prevazuté cu dotiile necesare pentru hrdnirea gi adaparea scroafelor. ‘AceastA solutie prezint& avantaje in ceea ce priveste costul investifiei initiale, dar pentru a nu se produce degenerarea scroafelor, tinute in conditii de claustrare, ele alapteaza numai 30 ... 35 zile, ceea ce necesita hrlinirea special a purceilor dupa inffrcare. indepairtarea lor, s& se realizeze 0 box comuna pentru cresterea in continuare a purceilor dupa inffircarea lor. Aceasté solutie este indicat, avand in vedere c& mutarea animalelor dintr-un ad&post in altul produce o stressare a acestora, care se manifesta prin incetinirea dezvoltarii pe perioada adaptirii la noul cadru. © solutie avantajoasé din punctul de vedere al exploatirii o constituie prevederea unor compartiment&ri mobile intre zona de aliptare si cea a purceilor, ceea ce permite ca, prin 48te es im aw Le oe «ae ae ot Fig. 3.20. Boxe individuale pentru scroafe in maternitate: a — cu zona separata de odihna pentru scroafe (plan si perspectiva compartimentare); b — cu zona de odihna pentru scroafe, cuplata cu zona de aliptare; c— cu zona de odihna a scroafei dispus’ pe diagonala boxei; ! — zon pentru purcei; 2 — zona aliptare; 3 — zon& odihna scroafa; 4 — zid exterior; 5 — eleveuzi; 6 — adapétoare purcei; 7 — hrdnitor pentru purcei; 8 — troacd pentru seroafe; 9 — gritar traforat pentru evacuare dejectii; J0 — adipatoare pentru scroafe; 17 — ‘compartimentare din feava metalica; /2 — compartimentare din plas de sérmé galvanizat&; 13 zond pentru odihni, furajare si adipare scroaf’; 14 — hrinitor scroaf’; 15 — jeava metalic& pentru ‘ncdlzire tn pardoseala, ‘ 49Bateriile sunt utilizate in ad&posturile pentru tineretul in crestere si sunt formate din custi colective suprapuse pe 2 sau 3 niveluri realizindu-se dintr-un schelet de bare metalice gi pereti din plas de sirma cu intervale de maximum 50 mm (fig. 3.21). Pentru evacuarea dejectiior, pardoseala custilor se realizeaz’ sub forma de gritare care permit eliminarea dejectiilor prin intermediul unor planuri inclinate, la un canal colector prevazut cu pern& de apa. Custile se echipeaz cu hrénitoare automate, alimentate prin transportoare tubulare, precum si cu adaipatori. Fig. 3.21. Baterii pentru intretinerea tineretului porcin in crestere: a —cu un singur nivel; 6 — cu dows niveluri gi planuri inclinate pentru colectarea dejectiilor; ¢ — cu dowa niveluri gi canal de colectare a dejectiilor amplasat sub, baterii; / — gritar din sarma galvanizaté; 2 — hrinitor; 3 — adapitoare tip suzet’; 4 — plas din sfrma galvanizata la pereyi; 5 — plas de acoperire; 6 — conduct& de apa;7 — grétar din font, material plastic sau retea de sérma; 8 — plan inclinat din tablé galvanizaté pentru scurgerea dejectiilor; 9 — canal pentru evacuarea dejectiilor; /0 — tava pentru colectarea dejectiilor. Aleile prevazute in adaposturile pentra porcine servesc la circulatia ingrijitorilor si animalelor, pentru administrarea furajelor sau pentru evacuarea dejectiilor. Latimea acestora depinde de gabaritul utilajelor folosite in operatiile tehnologice si de modul de amplasare a boxelor (in mod curent litimea acestor alei variaza intre 80 cm si 1,20 m). WN322.2) "Tipiiri de adaposturi. in procesul de crestere industrializati a suinelor, tipurile de adaposturi corespund grupfrii animalelor conform procesului tehnologic, pentru fiecare etapa din acest proces find necesare conditii specifice, diferéntiate sub aspectul microclimatului, suprafetelor specifice, fronturilor de furajare, dotarilor etc. ‘Accesul in adiposturi se face, de obicei, printr-o camera-tampon amplasata la unul din capetele constructiei sau central, in functie de lungimea constructiei si de modul de rezolvare a drumurilor de acces. 30in continuare se vor prezenta céteva exemple de adiposturi, cu gruparea boxelor, amplasarea aleilor, a dotirilor $i ceea ce intereseaz& in mod deosebit pe proiectant, traveile si deschiderile diverselor tipuri de adaposturi, in functie de destinatia lor. # Addpastuxile pentru féitgre (metemitéti) sunt constructii destinate adapostirii scroafelor in timpul fatarii si a perioadei de alaptare. Adaposturile se proiecteaza cu boxe dispuse pe doua rénduri, cu 0 alee centrald de serviciu, in cazul unor létimi mici ale construcfiilor (fig. 3.22) sau cu mai multe randuri de boxe, dispuse longitudinal constructiei, in cazul constructiilor cu lafimi mari, (fig. 3.23). ‘Comasarea adaposturilor este recomandata mai ales la complexele cu capacit’i mari, deoarece duce la folosirea mai rationala a suprafefei de teren, obfinandu-se reducer ale incintei pand la 30%. iMatemitajile trebuie astfel proiectate iricat s& asigure condifii de microclimat mai pretentioase in ceea ce priveste temperatura, umiditatea relativa a aerului si iluminarea, fiind intresinuji purcei in primele zile de viafé. Temperatura mediului ambiant se realizeaza prin inc8lzirea adaposturilor cu aer cald (provenind de la aeroterme) sau cu registre de fevi prin care circula apa calda sau Fig. 3.22. Adapost maternitate, in constructie cu litime redusi: — boxa individuala pentru o scroafi cu purcei; 2— alee de serviciu; —camera-tampon; 4 — camer& ingrijitor. supraincdlzits, Datorita sensibilitafii purceilor in primele zile de viatZ, trebuie s& se prevada in spafiul destinat lor surse suplimentare de céldura, care pot fi lampi cu raze infrarosii, corpuri radiante fnetlzite cu api sau abur, ori inedlzire localé in pardoseals, posseFig. 3.23. Adaposturi maternitate, in constructii comasat 2 — cu boxe dispuse normal; b — cu boxe dispuse pe diagonal’; 1 — boxa; 2 ~ alee de circulatie-furajare; 3 — alee de serviciu; 4 — camera pentru instalatii de ventilafii; 5 — camera tampon; 6 — stalpi; 7 — camera pentru tablouri electrice, . Fig. 3.24. Adiposturi gestatie in constructii cu litimi reduse (cu dowd randuri de boxe); Serele sunt constructii destinate producerii extra-sezoniere de legume, flori sau material siditor, avand suprafetele exterioare din sticla sau alte materiale transparente, in care se realizeazi ‘un microclimat artificial favorabil culturilor, independent de anotimp si de starea vremii. Serele au aplrut mai intéi pentru cresterea florilor, existind {ri cu o bogata traditie in acest domeniu (Olanda). in yarile cu experienfa in producerea florilor 5 fructelor in sere, aceste sere s-au adaptat la cultivarea Jegumelor, in ultimii 15 ... 20 de ani, dezvoltarea serelor pentru legume a fost masiva, avind in vedere rentabilitatea lor si cerinfele consumatorilor. Astfel, pe lang’ avantajul unei productii de legume proaspete, esalonate pe tot timpul anului, producfiile sunt mai mari de 7 ... 8 oti in sere fafi de cele realizate in cmp, rezultand deci o valorificare superioara a terenului, Dintre legumele cultivate in sere, cea mai mare extindere 0 au tomatele, castravefii si salata verde si mai putin ardeii, patlagelele vinete, fasolea verde,si:pepenii galbeniy “Urnharinid’ Wollitia constructiilor de sere in diverse firi se disting concepfii variate de realizare; astfel in functie de tipurile de culturi objinute si de condifile locale, se utilizeaza: sere individuale, bloc, etajate sau mobiles 7°75 Py, ame 8 so. 104Fig, 4.1, Scheme de solariu (a) si sera individuala (b): 1 — zona cultur’é; 2 — alee circulatie; 3 — soclu din beton; 4 — structuré de rezister solariu; 5 — inchidere din materiale plastice sau sticls; 6 — inchidere cu sticla fixata in rame fixe sau mobile; 7 — structura de rezistenta sera. Paramelrii de mieroctimal peat sere | Tempera enh orn tenon eet sn tno He Me | penis eatert | tp tat | serait | a a | | | noroast | eu tere | apes { | ~ | 1 |eastravei,pepent [17.18 )22...98 | 27.80 18 2 | Rogil, vinete, j 10,12 | 2 [BT |W . | | dovlecei, fasole | | 05 3 Salaté, telind, | . sfecli, sparanghel ls 9 0.2 8.12 7 - - 035 | 4 |Spanae, mécrig 8.9 mot bg | ~ - 038 | 5 TRidich, wana 6.7 HB | 7.8 - [> - Om Viteca acrulul fa aerisie £03 my's té-Sink amplasate izolat, la distanfe intre ele dictate de circulatie si Iumiiozitate, Aceste sere pot fi rezolvate cu deschideri mici (3,00 . . . 7,50 m), acceptabile pentru circulatie si lucrarea piméntului, putind fi folosite pentru culture legumelor, sau cu deschideri mari (9,00 . . . 20,00 m), solufie care asigura o luminozitate foarte bund si conditii favorabile pentru cultura florilor si a diverselor legume (fig, 4.1, 6); aceste tipuri de sere se utilizeaza in Danemarea, Olanda, Anglia. 2 §unt specifice culturilor forfate de tip industrial gi reprezinta constructii de dimensiuni practic nelimitate in plan (se folosese sere de 1 ... 6 ha; randamentul cel mai bun din punct de vedere tehnologic jl asigurd serele cu suprafata de 3 ha), cu deschideri si travel de 3,00... . 6,40 m, dictate de posibilitafile de lucru din interior (v. fig. 4.7). Aceste sere au dezavantajul unei luminozitati mai reduse, dar prezinté o serie de avantaje, si anume: — folosirea mai bund a terenului; — pierderi de caldura mai reduse, deci un consum mai mic de energie termica; — consum redus dé metal Acest tip de sere sunt folosite in: Romania, Bulgaria, S.U.A., Germania ete. fajive, sistem turn, au apirut in cazul amplasdrii in apropierea marilor orase, cu scopul realizirii unei economii a terenului ocupat. Sunt sere de capacititi relativ mici in care se asigura 0 mecanizare totala a proceselor de producfie si un control strict al factorilor tehnologici, conform programului de dezvoltare a plantelor (un exemplu de seré-turn il constituie sistemul Ruthner, folosit in Austria, care are inilfimea de 43 m si o suprafata de cultura de 1 100 m’). Serele mobile reprezint& 0 variant& aptruti in ultimii ani intr-o serie de tari (Olanda, 105Anglia, Nowa Zeelanda), fiind aleatuite din tronsoane ce se deplaseaza pe gine de lungime mai mare decat a serei (aproximativ de trei ori mai lungi decat sera). Serele mobile contribuie la eresterea culturilor in prima faz’, lungesc perioada de recoltare toamna asigurand 0 Productie sporita la hectar. Aceste tipuri de sere prezinté avantajul folosirii inchiderii numai in perioadele cénd este absolut necesar. in cazul serelor mobile se preintdmpina infestarea solului, intrcat terenul este supus actiuni factorilor climaterici obignuiti o anumita perioada a anului 4.2. Factori de mediu In-gete trebuie tse: asigura micro@hiliatbt BSEHit petite fiecare specie cultivata, cu variatii foarte mici, stiind c& plantele sunt cu totul dependente de conditiile mediglui ambiant. Astfel, dezvoltarea plantelor este conditionati direct de lumin3, din cause asimilajiei clorofiliene. Principala sursi de lumina in sere 0 constituie lumina naturala, gnergia radiant a soarelui trebuind s ajungti la plante si sol; este important ca radiatiile cu ‘ungime de unda intre 4 000 ... 8 000 A s& posta pitrunde prin elementele de inchidere In perioada de ima-toamna, lumina naturald in sere raménie sub nivelul optim, pentru obtinerea unei productivititi ridicate, recurgéndu-se din aceasti cauzi la. iluminarea artifieiala (In Olande, de exemplu, prin iluminare suplimentara s-a obfinut la tomate timpurii un spor de circa 28%). Sub aspectul temperaturii mediului, spre deosebire de animale, plantele au viata Subordonata cildurii mediului extern din aer, sol si direct din radiafiile solare, céldura mediului fiind absolut necesard sintezei hidrafilor de carbon (cu rol catalizator), De asemenea, plantele din sere nu suporti vatiatii de temperatura, degradandu-se dact diferentele depagese 3 ... 4° C, timp de 10... 12 hizi In ceca ce priveste confinutul de gaze din 2er, plantele consuma prin asimilajia clorofiliané bioxid de carbon si degaj& oxigen, mentindnd astfel echilibrul in natura. Deoarece eantitatea de bioxid de carbon degajata in sere prin procesele biologice din so! nu asigurd, in general, 0 ridicare a conginutului acestui gaz in aer peste limita normala, se recurge la nutrtia suplimentaré cu bioxid de carbon, tn special in‘perioada de iam, cind prin écschiderea ferestrelor s-ar pierde cildura, Experientele efectuate in diverse iti (Anglia, Olanda.) au aratat c& nivelul favorabil de bioxid de carbon este in jur de 0.3 oo. In ultimiy ani, sa stablit legstura intre conjinutul optim de bioxid de carbon gi intensitatea luminiiy in functie de intensitatea luminii, cresterea conjinutului de bioxid de carbon pént la limita de 0.8 .. .0,9% a dat rezultate bune si sporuri in productie, 4.3. Solutii constructive in principiu, elementele de constructie ale unei sere, solariu sau risadniti sunt: clementele de Juchidere (executate din.material transparent si structura de rezistent 4.3.1. Elemente de inchidere Materialele de inchidere pentru pereti si acoperis trebuie s8 asigurd o iluminare optima in interiorul constructei, In mod obignuit, la sere se foloseste sticlt transparenta de 4 mm Brosime sau geain Semicristal pentru qcapers si stil& transparent de 3 mm pentru perefi ateral. : Re “4 name > oe Tn-ultimii-ani exista Preocupari importante pentru folositea maselor plastice-ea material dertnchidere. Folille de mast plastick (polietilena, policlorura de vin, poliamida si Poliesterii) au grosimi mici (0,05 . .. 0,30 mm) si greutafi proprii reduse (0,10... 0,13 daN/m’, fat& de sticla de 3 mm grosime care are aproximativ 8,00 daN/m’). 106‘Transparenta maselor plastice este insi mai redusti decdt a sticlei. De asemenca, ddiminvarea luminii datorité impuritatilor poate fi considerabil® la peliculele de masd plastict fata de sticl, datorité faptului ci, constanta dielectric a masclor plastice este de dou ori mai mica decat a sticlei, acestea atrignd mai puternic particulele pulverulente din aer. Att rmasele plastice, cat si sticla sunt impermeabile pentru lichide. Foliile de masa plastick {indeosebi cele de polietilen’) au o oarecare permeabilitate Ia gaze (oxigen, bioxid de carbon), fapt care contribuie la cresterea productivitatii culturilor fn ceca ce priveste izolatia termica, transferul de céldura 1a serele cu inchiderea din rmase plastice este mai mare decit la cele cu inchiderea din sticli. Pentru razele calorice, ‘ticla nu este aproape de loc transparent, aceste raze oi se reflecta, ori sunt absorbite, ceca te duce la acumularea c&ldurii in ser’, Foliile din mase plastice sunt permeabile pentru razele calorice, ducdnd la ricirea aerului si a solului prin radiayie mult mai puternici decat la serele cu inchideri din sticla; cea mai mare pierdere de caldurd o permite polietilena, apoi policlorura de vinil si cele mai bune caracteristci (conform rezultatelor cereetirilor efectuate la Institutul horticol din Hanovra) le are poliamida. jin general, se considera c& foliile din mase plastice fabricate in prezent nu se pot generaliza la serele de iama, ele puténd fi utilizate la setele de primivari, risadnife sau solarii, AES INR Be rézistengt 43.2.1, Materiale, Materialele utilizate la constructia serelor trebuie si raspundé la o serie de conditii, si anume: — si aibi, rezistenfe mecanice mari, care si duct Ia seotiuni mic umbrire a suprafetei screi; west aibB.o comportare-bund in medii cu umiditate mare si cu confinut bogat in bioxid de carbon, care caracterizeaza gerele; oo — siupenmist-orexetitic tdustrializatt. gommilceste cel mai vechi material de constructie folosit la realizarea structurilor de revistenti. pentru sere, solarii si résadnife; sub forma de lemn ecarisat mu eorespunde cerinfelor precizate anterior, fiind utilizat numai la sere individuale cu deschideri mici. Dat fiind faptul c& lemnul este un material usor, si impregnat, se comporti bine in medii cu umiditate relativa mare, in ultimul timp se foloseste din ce in ce mai mult Ia realizarea structurilor de rezistenfé pentru sere de primavari, solarii si rlsadnife, sub forma de arce din Jemn lamelat incleiat sau arce cintru. beste astizi folosit cu precddere a realizarea scheletului de rezistent& al structurit serelor 51 solariilor. ‘GRUSIRGREN Shiajetitate’ a “caziritor, metaful utilizat este ‘ofelul” Sib" forma de profile slewpinates profile,din.tabl&, indoitd, yeava sau bare de ofel-beton, protejat corespunzitor contra coroziunii, Protectia ofelului poate fi asigurata prin vopsire, solutie dificilé $1 neeconomicd, SBBRRE repetta periodic, sau prin galvanizare pe scara industrial, soluyie larg utilzaté, GGileine ‘sé impune tot mai mult este alumintul agi le. Serele noi executaié in S.U.A. sunt aproape in intregime confecjionate din duraluminiu; de asemenea, serele realizate din aluminiu au larg rispandire in Olanda, Germania, Danemarea. Aluminiul este considerat de specialisti ca materialul cel mai bun pentru realizarea structurilor de rezistenfé la sere, din urmatoarele considerente : cu minimum de 107 a—rezistenjele mecanice ridicate si greutatea specificd redusi dau posibilitatea realizArii unor deschideri mari, cu elemente de secjiuni reduse, care dau umbrire minima; — aluminjul se comporta bine sub aspectul coroziunii in atmosfera agresiva a serelor, datorita faptului & prin corodare se acoperd cu trioxid de aluminiu rezistent i aderent, care protejeaz in continuare metalul; pe aceasti proprietate se bazeaz protejarea aluminiutui prin eloxare, ce nu necesit& nici o intrefinere ulterioard; —aluminiul are o conductibilitate termica ridicatt, dar are 0 foarte mare putere de reflexie, care il face si fie intrebuinjat ca material ecran, pentru a se opune la transmiterea cAldurii prin radiafie, in serele de aluminiu constatindu-se 0 constanti mai mare a temperaturii pe inalfime, gi anume diferenfa dintre temperatura la sol si sub coam& este de 1,5 2,0° C, fat de 10,0° C, la cele din ofel; —aluminiul se preteazA la realizarea de profiluri in care prinderea geamurilor s8 se facd Piri chit; folosirea chitului pentru fixarea si etangarea geamurilor are o serie de dezavantaje, provenind din durabilitatea redus& a acestuia, de aceea in multe cazuri, chiar la sere realizate din alte materiale, ramele pentru geamuri sunt din aluminiu. Actualmente, cu toate calitatile lui evidente, o piedioa in calea folosirii aluminiului o constituie costul stu ridicat. In ultimii ani, produsele din mase plastice au inceput si fie folosite si pentru structuri de rezisten{a, dar numai cu caracter experimental. 4.3.2.2. Incarcérile care actioneaz& asupra structurii de rezistenta. incarc&rile verticale luate in considerare la calculul serelor sunt: cele permanente, care au valori mici, avand tn vedere faptul ci structurile de rezistenf& si elementele de inchidere sunt foarte ugoare; greutatea muncitorilor care lucreazi pe acoperis, find consideraté ca o fort’ concentrati, conform STAS 10 101/2 —1978; greutatea instalatiilor suspéndate de acoperig sau de stalpii serelor; greutatea vegetatiei cit&ratoare, care se agatai de acoperig si incarcarea din zipada. in privinja incirearii din zApadi normele in vigoare din fara noastrd nu fae nici 0 precizare in legituri cu serele. Pe plan international ins& incircarea din zipada nu se ia in considerare, serele avand in interior 0 temperaturd constant, astfel incét in cazul functionarii normale, zapada se topeste pé masura ce cade. De alt fel, in cazul unei defectiuni tehnice a sistemului de incalzire, inainte ca inctircarea din zipada si devin supiraitoare pentru structura de rezistenfa; se sparg geamutile acoperisului, compromiféndu-se cultura. La serele de primavara, solarii si rasadnite, care sunt constructii nefnealzite si care mu functioneazi pe timp de iama, se scot ramele cu geamuri, respectiv foliile din mase plastice ‘in perioada rece a anului. ‘ Incircarrile orizontale pot proveni din actiunile seismice sau ale vantului. in ceea ce priveste incdrcarea seismicd, serele se incadreazi in categoria a Ill-a de important, deci pentru calcul se reduce cu o unitate gradul de scismicitate al amplasamentului. Avand in vedere c& aceste constructii sunt foarte usoare, au inaltime redusa gi structuri de rezistenfa flexibile, solicitarile din incarcérile seismice sunt mai mici decat cele din vant. Inctrcarea din vant este determinanti la dimensionarea serelor, solariilor i rasadnitelor. + 108Normele in vigoare (STAS 10 101/20-1978) previd ca presiune dinamica de baz a vantului valori de 43 ... 85 daN/m?, in functie de regiune, pentru in<imi de constructii de la 0 la 10 m, Serele au ins& indltime mic& (de obicei in jur de 3,0 m la coami) si, in apropierea terenului, prin frecare, vantul igi pierde din viteza si deci din presiunea dinamica, aparand ca normal micsorarea valorii de calcul a presiunii vantului (pentru construcfii cu indlfimea de maximum 5 m se admite reducerea cu 25% a presiunilor dinamice de baz considerate pe jntervalul 0 ... 10 m inalfime). Este recomandabil ca, la suprafetele importante de sere, s& se ‘tabileascd presiunea dinamica de baz& , in functie de datele meteorologice locale, si anume fn funotie de viteza vantului. Fig. 4.2. Scheme de actiune a vantului asupra serelor: a— pe direofie transversala; b — pe directie longitudinal. 109jin cazul serelor se ia in considerare si efectul actiunii interioare a vantului (fig. 4.2, a), ca presiuni, respectiv suctiuni, cu valori stabilite in functie de marimea deschiderilor si a permeabilititii constructiei fn afar de actiunea vantului normal pe planul coamelor, 1a calculul serelor se ia in considerare si actiunea vantului pe direcfie longitudinala, ca o forté de presiune, respectiv suofiune pe frontoane, precum si ca o forti de frecare (de antrenare), paraleld cu directia coamelor (fig. 4.2, b) 4.3.2.3, Exemple de structuri de rezistenfa. Serele de primavara, solariile si rasadnitele, realizate in mod obignuit ca construc{ii semi-permanente, pot fi rezolvate cu structuri de rezistenf{ in urmatoarele variante: — stalpi prefabricati din beton armat (spalieri_de vie), amplasaji la distant de 6,0 m si travee de 3,0 m, fevi de ofel sudate de mustitile lisate din stélpi, amplasate longitudinal constructiei §i folie de polietilena in grosime de 0,2 mm, intins& cu sdrma galvanizat& (0 1,5 .. 2,5 mm), Pentru crearea doliilor si ancorarea foliei de polietilend, la mijlocul deschiderii stalpilor, peste folie, se amplaseaza jevi din ofel zincat, care se ancoreaza in pamdnt (fig. 4.3); Fig. 4.3. Exemplu de structurd de rezistent4 pentru solarii: a — plan; b — sectiune transversal; 7 — stalpi din beton armat; 2 — elemente prefabricate din beton armat, 30X30X10 cm; 3 — feava din ofel, zincati; 4 — polietilend, 0,2 mm grosime; 5 — sirma galvanizata pentru fixarea polietilenei; 6 — Kinfigor prins de feava cu sérmi galvanizata; 7 — umplutura bine compactata, 8 — beton turnat monolit, B 50, 10 om grosime 110