—arce sub forma de semicere din ofel-beton (0 16 ... 20 mm), feava din ofel sau aluminiu, feava din materiale plastice, eventual umpluti cu mortar de ciment armat, acoperite cu folie de polietilend in grosime de 0,2 mm. in farile in care se utilizeaz curent aluminiul in construcfi, se folosesc, pe scara larga, solariile tip tunel, realizate din jeava de Al sau aliaj Al-Mg-Si (0 30 ... 40 mm gi grosimea peretelui de 1,5 ... 2,0 mm), eu deschideri de 4,5, 6,0 sau 7,5 m si travee de 1,5 m (cu posibilititi de mérire a traveei prin folosirea unor fire din materiale plastice, care sustin folia din polietilend in sens longitudinal constructiei); —arce cintru, sub forma de semicere sau méner de cos, cu deschiderea de 6,0 .. . 9,0 m si traveea de 1,0 .. . 1,5 m, realizate din boltari, confectionati din lamele de lemn de orice specie, obfinute din scénduri sub-scurte i acoperite cu folie din polietilena in grosime de 0,2 mm (fig, 4.4). inchiderea solariilor, in acest caz, se poate realiza si cu sticlé transparent, de 3 mm grosime, fixati cu cleme din tabla galvanizata pe sipci din lemn, batute la exteriorul arcelor, paralel cu Iungimea constructiei (v. fig. 4.4, detaliul 4); acest sistem constructiv se poate utiliza gi la realizarea unor solarii cu mai multe deschideri; Fig. 4.4. Exemplu de structuri de rezistenta pentru solarii, realizat din arce de lemn: a— cu inchidere din sticla; ’ — cu inchidere din folie de polietilens; 7 — arc cintru realizat din lamele de lemn, batute in cuie; 2— sipci pentru fixarea materialului de acpperire; 3 — geam de 3 mm grosime; 4 — folie de polietilend, 0,2 mm grosime; 5 — fundatie din beton simplu; 6 — profil metalic pentru fixarea arcului in fundatie; 7 — bulon de ancoraj; 8— clema din tabla galvanizata pentru sustinerea geamului; 9 — cuie pentru fixarea clemei de sipci. —arce din lemn lamelat incleiat, cu deschiderea de 6,00... . 12,00 m si traveea de 1,5 sau 3,0 m, acoperite cu folie din polietilend sau sticla, similar arcelor cintru, Serele individuale au structura de rezisten{a realizata, de obicei, fara reazeme intermediare, deschiderea liber’ acoperindu-se curent cu ferme metalice adecvate, avand barele comprimate din profile laminate sau din tabla indoita, iar cele tensionate din tiranti de ofel-beton (fig. 4.5). Stalpii pe care reazema fermele pot fi dispusi vertical sau inclinat (solujie mai favorabil& din punctul de vedere al preluarii incarearilor din vant). mlFig. 4.5. Scheme de structuri de rezistenfii, realizate din metal, individuale. pentru sere 3p =. =—_-—- — — = = =e Se = —_ — Fig. 4.6. Seri-bloc, cu deschiderea de 3,20 m: 1 — stilp; 2 — coarda orizontala; 3 — ciprior, 4 — coama 5 — grindi-jgheab: 6 — distantier: 7 — stélp; 8 — beton turnat monolit, B 50; 9 — umplutur& bine compactaté; 10 — contrafigh; 1] — serpentine inealzre; 12 — alee de circulatie din beton pe pat de balasts 13 —~ tub de dren; 14 — material filtrant in jurul drenufui si p&mant de culturé la partea superioara; ‘15 — canal colector pentru ape pluviale, realizat din elemente prefabricate de beton; 16 — consola: 17 — geam; 18 — chit plastic, A — detaliu grind&-jgheab; B — detaliu coama. 113Deschiderea liber mate, ca si faptul ci presiunea si suctiunea vantului pe perefii laterali sunt preluate numai de doua siruri de stélpi, duc la elemente de structura relativ puternice, generénd un consum ridica de ofel. Serele-bloc au structura de rezistenf& alcituita din stalpi gi element orizontale, ce constituie cadre pe dou’ direct, si anume: — cadrul transversal este alc&tuit dintr-o coarda orizontali sau din ferme metalice si din stalpi amplasati Ia distante de 3,20 sau 6,40 m (fig. 4.6 si 4.7); prin marirea distanfei intre stalpi la 6,40 m s-au obfinui 15 .. 25%, economii la consumul de metal utilizat in structura de rezistent& a serelor; — cadrul longitudinal este alcatuit din grinda-jgheab i din stalpi amplasati la 3,00 m travee. e jgheab, la distanfe determinate de capacitatea portant& a elementelor de inchidere, se ageazd cAprioti ce reazema la coama unul pe celilalt, prin intermediul unui profil special Stalpii metalici ai fermelor reazema pe stalpigori prefabricati din beton armat, introdusi in teren si pozati pe un pat din beton turnat monolit, marca B 0, Fig. 4.7. Sectiune prin structura de rezistenti in cmp curent a unei sere-bloc cu deschiderea de 6,40 m: 1— caprior,din profil T 40X40X5 mm; 2 — grinda-jgheab; 3 — grind’ intermediara; 4 — grind’ de coama:'5 — coarda din profil T 40X40X5 mm: 6 — montant din profil T 30X30x4 mm; 7 — diagonala 20X5 mm; 8 — montant 20X5 mm; 9 — gusee; 10 — contrafigé din profil T 4aX40X5 mm;//— stalp din profil I 10 cm; 12 — stalp prefabricat cu seofiunea 14X14 em; 13 — beton monolit, marca B 50; /4— umpluturé de pamént bine compactat. ‘Avand in vedere faptul c& inctircarea din vant este greu de preluat prin incastrari in fundati, se prefera solutii cu utilizarea contravéntuirilor pentru preluarea incdrcarilor orizontale. La serele-bloc consumul de metal este relativ redus faj& de cel rezultat la serele individuale, datorit’ faptului cA: presiunea gi sucfiunea vantului pe pereti sunt preluate de un numir mare de stilpis deschiderile sunt relativ mici si presiunea pe coamele acoperisului este redus& prin efectul de protecfie pe care-I realizeaza dispunerea aldturat a unui numar insemnat de coame. 14 —-— = = ww wee eee eee 2S SS 24.4. Instalatil specifice serelor in sere trebuie sa se asigure un microclimat potrivit pentru fiecare specie cultivati, cu variatii foarte mici, datorita faptului c& plantele sunt cu totul dependente de conditiile mediului ambiant. Conditiile tchnologice, variind la diverse specii, fundamenteaz& parametrii microclimatului, deci tipul si performantele instalafiilor. 4.4.1. Instalagii de inciilzire Din punct de vedere termic, serele se caracterizeaza printr-o mare sensibilitate fafé de condifiile aumosferice, datorit4 lipsei totale de inertie termica. La sere, datorité peretilor subtiri $i a unui mare numar de neetanseititi, coeficientul global de transmisie a cildurii este mare comparat de exemplu cu cel de la construct civile. Factorii atmosferici (temperatura, vant, ploaie, zipada) influenteaza imediat microclimatul serei, varfurile acestor influenfe find foarte mari si nu atenuate ca la constructiile civile. La calculul termic al serelor trebuie s& se tind cont simultan de influenfa temperaturii exterioare si de vant, Influenta vantului se face simfita atét prin sporirea coeficientului de transmisie superficial’, cat mai ales prin influenfele deosebit de mari care se produc in seri, Sunt cazuri cand in regiuni ‘mai clduroase, dar batute de vanturi puternice, cu viteze mari, pierderile de céldur& sunt mai mari decdt in regiunile reci cu regim linistit al vinturilor, din acest considerent rezulténd importanfa amplasirii protejate a serelor. {in general, pierderile importante de c&ldura se produc prin acoperis, cele prin peretii laterali sunt mai mici gi scad eu cresterea suprafefei serei (la. sera de 1 ha, pierderile de caldura prin pereti reprezinta 12%, pe cand la cea de 6 ha, 5% din total). Pierderile de caldura prin sol nu se iau in considerare datoritl rezistentei si inertiei mari a acestuia; ele devin semnificative si trebuie avute in vedere numai in cazul unei panze de apd freatica situaté sub amplasamentul serei la adancime mica. Instalagiile de incdilzire a aerului se folosesc in toate tipurile de sere, functionand cu apa calda (90/70°C), apa supraéncalzita (115/85°C), abur de medie presiune (140 ... 150°C) sau acer cald distribuit prin aeroterme sau prin tuburi de polietilend. fn tara noastrai se utilizeaza sistemul cu api calda sau supraancalzita, care are o inertie termic& ‘mare; in cazul aburului sau al incdlzirii cu aer cald, defectele de scurta durata ale sursei, sistemului de transport sau distributiei, pot duce la ricirea rapid’ a serei. Folosirea aburului sau incalzirii cu aer cald duce sila alte incoveniente tehnologice, ca, de exemplu: viteze mari ale aerului, stratificatie preferenti- ali a zonelor de aer cald i rece, consum sporit de caldura. nstalasiile de incdilzire a solului au fost introduse la serele destinate culturii castravetilor sau in Serele-inmultitor pentru rasaduri, contribuind la mérirea productiei si precocitafii. Instalafta de in- Calzire este aledtuité din conducte prin care circula apai cald’ la temperatura de 40 ... 50°C, ingropate la 40 ... 45 cm in pamant (30 cm pamant mobilizat pentru culturd, plus 10 ... 15 em rezerva de siguranfa). Conductele ingropate in sol suferi 0 coroziune puternici datorit& temperaturilor ridicate, ingrisimintelor chimice utilizate otc. Protectia prin vopsire nu este suficientd, de aceea se poate adiuga 0 instalatie de protectie catodica, prin legarea conductei la polul negativ al unui redresor si a unei fevi de sacrificiu la anod, care prin coroziune gi transport de ioni protejeazd conducta in functiune, In unele tari se utilizeaz’ pentru incélzirea solului refele din tuburi de lut ars, cu diametrul de 8... 10 om, care nu sunt sensibite la coroziune. us4.4.2, Instalagii pentru sterilizare si dezinfectie Cultivarea continu a terenului din sere, ce nu este supus actiunii directe anti-bactericide a azelor ultraviolete din lumina solar’, poate duce la infestarea acestuia, de unde apare necesitatea unor instalatii de dezinfectie si sterilizare. Un sistem utilizat cu rezultate bune este acela format din tuburi de dren, ingropate in pamént, la 0 adancime de 30 em de suprafata solului, $i la 0 echidistanta de 45 cm; temperatura de sterilizare este de 82°C, iar umiditatea solului de 60%, Terenul se acoperi in vederea sterilizérii cu folii plastice, sub care aburul este administrat la o presiune de 0,3 ... 0,5 10° Nim’. in S.U.A., instalatia de sterilizare a solului este realizata fn toate serele mari ca instalatie fix’, formati din tuburi de dren confectionate din {ut ars, cu diametrul de 75... 100 mm, ingropate in sol, si conducte din ofel cu robinet pentru alimentarea drenului cu abur. 4.4.3. Instalagii de irigare (aspersiune) Pentru irigarea plantelor din sere, solarii si risadnife se folosesc diverse sisteme: — irigarea prin instalafii de aspersiune de diverse tipuri, suspendate deasupra plantelor; — irigarea subterand prin sisteme de drenuti; — itigarea de suprafata prin duze, care uda suprafata solului fra s3 fie udate plantele; — irigarea individuala a plantelor prin diverse sisteme speciale. Irigarea prin aspersiune, folosind duze, este un sistem raspndit gi a dat rezultate bune, in special ‘in cultura tomatelor. Udarea se realizeaz3 prin aspersoare in form& de ciupercd, racordate la conducta de alimentare a sistermului de irigare, care poate fi axa de actionare a ferestrelor mobile. 4.4.4, Instalafii de ventilare Acrisirea se realizeazi prin deschiderea unor ferestre mobile, amplasate pe acoperis, pe 0 pant a acestuia sau pe ambele, precum gi pe percfii laterali. Ferestrele sunt manevrate manual, individual (la serele mici), manual actionate prin mecanisme de cuplaj (Ia serele mijlocii) sau prin instalatii modeme, complet automatizate (la serele-bloc de tip industrial). Suprafefele de ferestre mobile de pe acoperig reprezinti 12,5 ... 25% la serele de 6 ha si 25 .. . 37,5% la cele de } ha, La serele realizate in ultimul timp (sere-bloc de tip industrial), aerisirea este rezolvat& prin deschiderea automatizata a ferestrelor de pe acoperis, care sunt comandate, pe baza temperaturii si a umiditafii relative a aerului, ‘ in alte variante, serele sunt aerisite printr-o fant continua dispusa pe ambele parti ale coamelor, avand o litime de aproximativ 60 ... 80 em, si sunt actionate mecanic in mod automat. Sunt previzute, de asemenea, ferestre rabatabile, continue pe laturile serei, actionate mecanic, la comanda manual 4.4,5. Instalafii de iluminat tehnologic Nivelul de iluminat optim, tehnologic si economic este de $ 000 . . 8 000 Ix, Ja 0,40 m de la sol. Din experimentirile efectuate, cele mai bune rezultate s-au obtinut utilizind limpi fluorescente. Acest sistem, utilizat pe scara industrialé, produce ins o umbrire pronuntata in timpul iluminitii naturale, Gatoriti dimensiunilor mari ale corpurilor de iluminat. Rezultate mai bune s-au obfinut prin utilizarea becurilor (baloanelor) cu vapori de mercur, prevzute cu ecran reflectant. 1164.4.6, Instalatii pentru nutrifia suplimentaré a plantelor cu bioxid de carbon Pentru imbogitirea aerului din sere cu bioxid de carbon (obfindndu-se la anumite culturi sporuri de productie de 100 o/o) sunt folosite diferite generatoare, uncle producnd bioxidul de carbon prin arderea de gaze naturale, altele prin arderea propanului, in complexele de sere sunt prevazute, de obicei, instalagii centralizate, cu refele de distributie a gazului prin tuburi de tabla, in exterior gi tubu-ri din material plastic, in interior, fiecare tub avénd la capatul de intrare in sera cate un ventilator. Aerul din ser este recirculat, de asemenea, cu ajutorul ventilatoarelor (evitindu-se localizarea bioxidului de carbon la nivel inferior), 4.4.7. Instalafii de automatizare in cazul complexclor noi de sere s-au prevazut instalafii de automatizare pentru masurarea gi inregistrarea temperaturii aerului pe sectoare, a temperaturii apei la intrare si iesire, precum i pentru cuplarea automata a pompelor de stropire. Prin folosirea diverselor tipuri de aparate de automatizare, sunt asigurate : — _reglarea concentratiei de bioxid de carbon, dupa luminozitatea si temperatura din sera, — reglarea umiditatii relative a aerului, in functie de luminozitate si temperatura, — reglarea temperaturii apei de incilzire produsi de centrala termic’, in fumctie de luminozitate. Unele sere sunt dotate si cu instalafii automatizate de aer conditionat care in perioadele cflduroase asigura in interiorul serei o temperatura convenabila si o circulatie corespunziitoare a aerului 7Capitolul 5 CONSTRUCTII PENTRU DEPOZITAREA $I CONSERVAREA PRODUSELOR VEGETALE Avand in vedere ca produsele vegetale prezinta un grad ridicat de perisabilitate, pentru a limita la maximum procescle vitale ale masei depozitate, pentru mentinerea calititilor initiale si reducerea pierderilor fiziologice si mecanice in timpul pistrarii, se aplica un complex de masuri, ce reprezint& practic conservarea produselor vegetale, care se realizeazi prin diverse metode si ‘mijloace tehnice. Toate produscle vegetale, legumele, fructele, seminjele plantelor cerealiere sau oleaginoase sunt organisme vii care pot si-si continue activitatea vital& si dup& recoltare, activitate care este favorizaté sau accelerata de conditiile improprii de depozitare, existand pericolul unor pierderi insemnate si a unor deprecieri sau chiar degradiri calitative. Pastrarea productiei vegetale in conditii bune presupune un intreg program de masuri, care se concretizeaz4 prin realizarea constructiilor $i instalatiilor necesare pastrarii, condifiontirii gi conservarii acesteia, Sistemul si mijloacele de pastrare si conservare sunt in functie de scopul pentru care se conserva: consum imediat, consum in timpul iernii, rezerve locale sau la nivelul economiei nationale, pentru seminje sau pentru prelucrare. Perioada de pastrare variazi in functie de natura produselor, gradul de prelucrare si de industrializare a acestora, precum si in funotie de condifiile la care acestea sunt supuse, fn functie de natura produselor depozitate, pot fi: — constructii pentru depozitarea cerealelor, leguminoaselor sau a altor tipuri de produse sub forma de boabe; — constructii pentru depozitarea nutrefurilor, in stare umeda sau uscat® — construc}ii pentru depozitarea legumelor gi a fructelor. 5.1. Constructii pentru depozitarea cerealelor Conservarea cerealelor boabe reprezinté complexul de masuri care se aplici pentra ‘impiedicarea proceselor vitale ale acestora, menjinerea lor un timp indelungat in stare latent si reducerea pierderilor fiziologice si mecanice in timpul pastrarii masei depozitate. Pentru realizarea acestor condifii, la proiectarea constructilor se tine cont de: natura produselor vegetale depozitate, procesele ce se petrec in masa de depozitat, factorii fizico-chimici necesari in spafiile de pistrare, metoda de conservare adoptati etc, ‘ S11. Fenomene biologice ce se petrec in masa de depotitat Cerealele boabe, in timpul depozitirii, sunt supuse unor fenomene sau procese fiziologice de respirafie, de maturatie, incingere, incoltire, care se cer a fi cumoscute pentru a se contracara sau diminua, Respirasia este insofita de: ~ pierdéri in greutate, datoritd consumului de substanfe organice; > teducerea proportiei de oxigen in favoarea bioxidului de carbon (ce se degaja); ~ cresterea umiditafii, prin apa rezultatd in procesul de respiratie: = _ cresterea temperaturii in masa depozitatd. Gradul de umiditate a cerealelor, temperatura mediului ambiant, proportia de oxigen din acr, existenfa unor microorganisme etc. influenjeazai respiratia Cind seminjele sunt bine uscate si neinfestate, intensitatea respirafici este redusi, pierderile fiind minime. Cresterea confinutului de umiditate duce la o activare treptatd a respiratiei: dacd se depaseste o anumiti valoare, intensitatea respiratiei creste bruse i determina incingerea cerealelor. Acest fenomen se produce la © anumit& umiditate, definita ca fiind critica . 18Temperatura masei de seminje determina intensitatea respirafiei; 1a temperaturi scdzute, intensitatea respirafiei cerealelor boabe este relatiy redusd, chiar pentru un confinut ridicat de umiditate. Se constati deci ci durata de depozitare este legati de umiditatea si temperatura cerealelor, influenta acestor factori fiind hotaratoare. Reducerea proportiei de oxigen in aerul interior favorizeaz& pistrarea cerealelor, intrucat intensitatea respiratiei scade (se produce o respirajie de tip anaerob), dar bioxidul de carbon are acfiune toxic& asupra viabilitajii seminfelor care, pAstrate intr-un astfel de mediu, pierd treptat, dupa o anumit’ perioada de timp, capacitatea germinativa . Respirafia anaeroba poate favoriza si aparitia fenomenelor de fermentatie. Maturatia cerealelor dupa recoltare consti in incheierea sintezei proteinelor prin producerea unor transforméri chimice complexe. Timpul necesar pentru maturafia cerealelor dupa recoltare, in conditii naturale este de 1 ... 2 luni, Procesul de maturafie este influentat de temperatura si umiditatea seminfelor, precum si de compozitia aerului atmosferic. Incingerea cerealelor produce schimbari chimice ce duc la modificati ale calitafilor necesare pentru industrializare si consum, precum gi la reducerea proprietSfilor germinative. Ridicarea temperaturii pind la stadiul de incingere este efectul respiratiei, depinznd de intensitatea ci si de umiditatea seminfelor. Incolfirea cerealelor in timpul conservarii acestora se produce end sunt create anumite condifii de umiditate si temperatura. Pentru germinare semintele au nevoie de o cantitate mare de api ce apare numai ea efect al infiltratiilor, eliminand aceste posibilitati, se reduc substantial fenomenele de incoltire a boabelor. 5.1.2. Factori fizico-chimici de microclimat Temperatura in spatiile de depozitare este un factor deosebit de important; cu cat temperatura este mai coborat’, cu att activitatea metabolic’ a cerealelor este mai redusi, iar procesele de respirajie se petrec cu o intensitate mai mica, astfel: graul cu umiditatea de 18% pastrat la temperaturi mai mici de 10°C respira foarte slab, conservarea fiind bund si cu pierderi foarte mici; cresterea temperaturii peste 18°C, in aceleasi condifii tehnologice, face ca intensitatea respiratiei boabelor de gru s& creasc& de peste 4 ori, iar la temperatura de 25 ° C , de peste 11 ori. Temperaturile foarte scizute, mai ales in cazul cerealelor pastrate pentru seminfe, reduc capacitatea germinativa; dack seminfele sunt si cu umiditate ridicata, apa liberd ingheati, provocdnd distrugerea celulelor si deprecierea calititii acestora. Umiditatea relativa a aerului din celulele de depozitare are o influent determinanta asupra conditiilor de plstrare. intre confinutul de umiditate al seminfelor si umiditatea relativ a acrului atmosferic din mediul ambiant este o strénsa corelatie, datorit’ capacititii de absorbjie si desorbtie a boabelor, Umiditatea relativa ridicata a aerului poate fi absorbita de seminfe pand la un anumit punct, céind se realizeaz un echilibru intre confinutul de umiditate relativa a aerului si umiditatea acestora. Se poate considera c& seminjele uscate se pot pastra normal, atunci cénd umiditatea relativi a aerului nu este mai mare de 70... . 75%. Reducerea umiditatii relative a aerului din spatiile de depozitare se poate realiza prin introducerea aerului cald din exterior cu ajutorul ventilafiei mecanice; ridicarea procentului. de umiditate se realizeazA cu umidificatoare de diferite tipuri sau stropind cu apa pardoselile. in functie de conditiile tehnologice de exploatare, pentru mentinerea unui climat corespunzétor, perefii gi acoperigul se realizeaza cu izolatii termice si protectii hidrofuge. Tuminarea spatiilor de depozitare nu este necesara, intrucét lumina intensific& activitatea metabolic a produselor; prezenja golurilor i a corpurilor pentru iluminat duce la cresterea temperaturii care influenfeaza negativ calitatea cerealelor. Pentru controlul si manipularea produselor se foloseste iluminatul electric, de mica intensitate’si pe timp limitat. Celulele de depozitare se executd practic fird ferestre, doar cu usi de acces gi usi tehnologice. Prin eliminarea golurilor pentru iluminat se obfine o constant a mediului ambiant interior. 119Comboritia derului interior din spatile de depozitare trebuie riguros controlaté si echilibrat, mmenfindndu-se acele gaze care favorizeaza pistrarea cerealelor reducerea continutului de oxigen si cresterea cantititit de bioxid de carbon duce la sciderea respiratiei cerealelor i dec’ la > Conservare mai bund Metoda conservirii in atmosferd controlaté, ce se aplicé im deporitele moderne pentru cereale duce la cresterea la maximum a procentului de cereale de calitate. Toate aceste conditii de microclimat se iau in considerate Ia proiectarea spatilor pentru depozitare, ele determindnd modul de realizare a peretlor, pardoselilor, acoperigurlon, cat sia sistemelor $i tipurilor de utilaje pentru conditionarea aerului interior. 5.1.3. Metode de conservare Factorii cei mai importanti care influenjeaza modul si timpul de conservare ale produselor alimentare sunt: umiditatea relativa, temperatura mediului ambiant si modul de circulatie a aeralui in masa depozitat&. in functie de modul cum sunt dirijati acesti factori au fost elaborate diverse sisteme de conservare. Conservarea cerealelor in stare uscata consti in depozitarea produselor in starea in cere au fost tecoltate, dar dup ce au fost supuse unor operatii de sortare, curitire si de prevenire a infestiri cu dunatori animali sau vegetali, La insilozare se fine cont de gradul de vmiditate al cereelor, pentru a se jua toate masurile necesare pentru o bund conservare, diminuiind pierderie, asifel in cazul in care s-au produs ploi abundente, inainte sau in timpul recor cerealelor, este necesar si se reduc umiditatea prin uscare artificiala sau natural, Jn general, constructile destinate depozitirii cerealelor in stare uscaté sunt simple, fir instalati' deosebite: platforme descoperite (pentri depozitarea de scurtt duratd insintea Gu sportului spre baza de productie, dar cu luarea unor masuri de protectie prin acoperirea eu flit Ge polietitend, foi de cort ete), platforme acoperit, pitule, magazi, silozuti simple, in sonele ex ¥umiditete abundenti in anumite perioade ale anului conservarea produselot in stave vscatl ete dificilé; in acest eaz se prefera sistemul de insilozare in celule siloz, care asigurd 0 protectie Corespunzatoare la actiunea umiditatii exterioare Conservarea cerealelor la temperaturi scéizute se bazeazi pe expunerea acestora la curenti de iment Ventilare naturala sau mecanica; procedeul const& in impiedicarea autoinealztii si ferealclor prin metoda conservarii produselor la temperaturi seiizute se poate aplica ou vevultare bune, att la depozitele desfigurate pe orizontalé (magezii, soproane. pitle etc), oat si la ¢ele desfigurate pe vertical (silozuri), cu conditia.ga acestea s& dispunt de un sistem gle distributie a aerului in masa produsului Conservarea cerealelor prin deshidrorefrigerare se bazeaza pe introducerea unui curent de aer in prealabil récit, pentru a-i reduce continutul de umiditate (aer deshidratat), care le intrarea ta Gaiutct cu produsele mai calde isi mareste temperatura si in consecinta creste capacitatea acestuia & a refine vaporii de apa din spatiul intergranular, determinand in acest fel necares mace! te boabe; metoda se aplica la conservarea semintelor. Conservarea cerealelor prin aerare naturalé si activ const tn schimbarea periodicd a aerului din spafiul intergranular al masei depozitate si se aplicd pentru: — Teducerea temperaturii masei depozitate si prefntimpinarea autodncdlzirii produselor; = Feducerea procesclor biochimice ale cerealelor sia activitafi vitale a acestora, — orcsterea capacitaii de depozitare prin maritea inaltimii masei depozitate; — reducerea pierderilor de substanfe nutritive din boabe; — teducerea necesarului de fort de munca. 120I Il I “Acrarea natural se aplicd la patulele pentru porumb stiulefi si la platformele acoperite pentru epozitare. Activarea aerarii in spatiile inchise se realizeazh mecanic cu _ajutorul ‘lectroventilatoarelor, dimensionate ca numa, putere gi debit in funcfie de necesitafi. In interiorul depozitului aerul este refulat prin canale de aerare mobile, montate pe pardoseala (confecfionate din lomn, tabl& perforati, schelet metalic acoperit cu jesituré din sarm& impletita), sau fixe, amplasate sub pardoseala (realizate din elemente prefabricate de beton armat sau din beton armat turnat monolit), caz.in care pardoseala este prevazutd cu fante (cu sau fira jaluzele mobile), prin care se distribuie aerul in interior. “Autoconservarea produselor (conservarea anaeroba) consti in limitarea cantitii de oxigen din masa depozitat, cea ce impiedicl activitatea vitala a cerealclor. Aceasti metoda se aplic& la depozitele ermetice, in special pentru insilozarea cerealelor furajere, pentru c& se elimind practic pierderile de furaje si nui se recomanda in cazul depozitarii seminjelor, deoarece acestea nu mai germineazi, Conservarea chimicd a cerealelor se bazeazi pe introducerea in masa depozitat’ a unor substanfe chimice sterilizante, ce impiedica dezvoltarea microorganismelor, insectelor si inhiba activitatea vital a produselor. Prin acest procedeu se impiedicd, de asemenea, incingerea cerealelor. 5.1.4, Solu tehnologice utilicate in constructiile pentru depozitarea cerealelor Pe baza cunoasterii proceselor ce au loc in masa depozitati, a factorilor de microclimat, precum si a metodelor de conservare, se stabileste tipul de depozit, materialele din care se realizeaza, utilarea necesara a acestuia. Cerealele se depoziteaza si se conserva sub forma de boabe in depozite speciale, dotate cu instalafii de (mecanizare a lucrarilor de transport, incircare-descarcare, conditionare. ‘In astfel de depozite se pot insiloza: — cerealele (grdu, secar’, orz, ovaz, orez, porumb boabe si stiuleti ete); — seminjele oleaginoase (floarea soarelui, rapif&, ricin decapsulat, dovleac, in, c&nepa); — leguminoasele boabe (fasole, mazire, linte, soia); — seminjele de plante furajere (mei, mazare furajerd ete.); deseurile furajere rezultate din curdfirea produselor. 5.1.4.1. Sisteme de depozitare, Sistemul preferential de depozitare a cerealelor boabe este in vrac si mai rar in saci, din cauza neeconomicititii solufiei. Stiuletii de porumb se depoziteaza numai in vrac. La stabilirea solufiei de depozitare optima se tine cont de modul cum diversele spagii de depozitare influenteaz4 conditiile de conservare a produselor, precum gi de caracteristicile masei depozitate (coeficient de frecare, unghi de taluz natural et). Cerealele boabe se depoziteaza in celule de siloz sau in magezii In celulele silozurilor se depoziteazA produsele cu umiditate scizuti, Dacd umiditatea este ridicata, pastrarea se face un timp scurt (1 ... 2 zile), pana se procedeaza la curifirea, uscarea si tratarea masei depozitate, in celulele de siloz mici, cu suprafafa sub 12 m’, se pot pistra cerealele cu maximum 14 % umiditate, in cele cu suprafata peste 12 m’, umiditatea cerealelor trebuie s& fie sub 13,5 %, iar in celulele cu diametrul peste 8 m, respectiv cu suprafata peste 50 m’, se pot pastra cereale cu umiditatea sub 13 %, la o temperatura sub 8° C. naltimea maxima de depozitare in celulele silozurilor este de 35 m, pentru a se evita spargerea si degradarea boabelor in timpul ciderii. Seminfele de floarea soarelui nu se depoziteaz in celule inchise si fara o aerisire putemica, deoarece se declangeazi procese biochimice insofite de degajiri de gaze pirofore, care se auto- aprind si pot provoca explozii, in plus, avénd greutatea volumetricd redust, nu sunt economice depozitirile in celule inalte, ci in magazii ventilate 121In magazii se depoziteaz’ toate speciile de produse indiferent de calitate. indljimea de depozitare se stabileste in funcfie de: natura produsului, procentul de umiditate specific, temperatura atmosferic’ a zonei, perioada de conservare, gradul de dotare si eficienta sistemului de aerare, sistemul de transport si de incdrcare-descarcare, posibilitatile de curatire si de scare prealabile etc. Depozitarea se realizeaza astf — ‘se depoziteaza in straturi mai inalte produsele cu post-maturizarea terminat&, — imflimea de depozitare este mai mare, dac& produsele sunt uscate; — in perioada rece a anului, cerealele se pot depozita in straturi mai groase; — grosimea stratului de cereale boabe depozitate creste direct proportional cu eficienta sistemului de ventilare; — cerealele se pot depozita in straturi mai groase, dac& magaziile sunt prevazute cu instalatit mecanice pentru miscarea produselor, pe sectoare, in cémp. fn tabelul 5.1. se indicd indlfimea maxima de depozitare a diverselor produse, in functie de umiditate si de tipul magaziei. 122Tabelul 5.1, Inalfimea maxima de depozitare a cerealelor boabe Produsul depozitat si umiditates | indltimea stratului de depozitare, in m magazii fird aerare ‘in magazii cu aerare activa activa Cereale pdioase cu umiditatea: sub 14 0/0 Inilfimea admis de rezistenja magaziei 14,1....15 o/o 1,5 ...2,5 din 3 in3 m 15,1...16 o/o 1,0...1,5 161...17 0/0 0,5... 1,0 rezistenta magazici) peste 17 ofo max. 0,5 13..2,0 ‘Porum’ boabe cu umiditatea sub 15 ofo {ndlfimea admisa de rezistenfa magaziei 15,1... 16 o/o 15 3,0 - 161... ITo/o 1,0 25 peste 17 o/o sub 1,0 15.20 Leguminoase cu umiditatea: sub 13 o/o Inaljimea admis& de rezistenta magaziei 13,1... 13 0/0 13 25 15,1... 17 ofo 05 15 peste 17 o/o Se usucd artificial Oleaginoase cu umiditatea: sub 8 oo. indlfimea admisa de rezistenja magaziei [- 81... 10 0/0 2,0...3,0 peste 3,0 10,1... 20/0 2,0... 3,0 12,1... 14 0/0 10...1,5 15..2,0 peste 14% 05 10.15 Produsele destinate insamanfatilor se depoziteazi in magazii in straturi de maximum 1,5 m in perioada calda si 2,0 m in te, grosimea straturilor se reduce sim| grad ridicat de umi ‘umiditaqii prin manipulare, aerare si, in cazuri exceptionale, prin uscare artificiala, Porumbul stiulefi se pastreaza in pitule cu lati de 6,0 .. . 8,0 m, orientate astfel incat vantul dominant s bata pe latura lung @ constructi patulele mai late se amenajeaz& canale de aerare porumbului, 123 Previzute cu instalafii de aerare, perioada rece, Daca seminfele au un itor, Iudndu-se masuri de reducere a mea maxima de 2,0 m si indlfimea de depozitare prin care se realizeazi o ventilare naturalA activa aDepozitarea in saci a cerealelor este 0 solujie neeconomicoasi, admitindu-se numai la pastratea seminjelor pentru insiménféri. Produsele depozitate in saci trebuie sd fie uscate, curate gi ajunse la maturatie fiziologicd. Stivele de saci se ageaz pe gritare de lemn ce favorizeaz ventilarea (maximum 5 sau 6 saci pe inaltime). Intre stive se las& spatii de circa 1,0 im lijime pentru circulatie si aerisire, iar fafi de peretele magaziei, de cel putin 0,5 m. in cazul stivelor mai fnalte, la 5 sau 6 randuri de saci suprapusi se intercaleazi gratare de lemn, pentru a inlesni ventilarea 5.1.4.2. Operatii tehnologice in spatiile de depozitare, Manipularea produselor la depozitare. Deoarece cerealele se transport prioritar in vrac, operatiile de incdrcare-desc&rcare se executé mecanizat si, uncori, chiar automatizat, realizandu-se economii de forfi de munca, de timp, reducerea pierderilor si a costului pe unitatea de produs, Sistemele de transport pe orizontala si pe verticala, realizate fixe sau mobile, se aleg in functie de lipul produsului, caracteristicile si debitul acestuia, posibilitatile de primite si depozitare, de perioadele necesare pentru repararea utilajelor, precum si de posibilitajile de extindere in viitor a complexului de depozitare. Pentru transportul pe orizontalai se utilizeazii transportoare cu banda, cu raclefi sau cu lant, cu snec sau transportul pneumatic in instalafi fixe sau imobile. in figura 5.1 sunt prezentate schematizat diverse sisteme de transport, cu agezarea corecti a acestora pe flux, pentru operatiile de incarcare descarcare din magazii; cu ct creste capacitatea magaziilor, cu atat este necesari o mecanizare mai complexa, Pentru utilizarea tajionala a utila- Jelor si a spatiului de depozitare, s-au realizet magazii grupate perechi, cu tum de mecanizare amplasat intre acestea. {in cazul depozitirii in celule de siloz, dperatiile sunt complet mecanizate; de la punctul de primire, dupa ce au fost cAntarite, cerealele se transport’ pe orizontalé cu benzi pana la clevatoarele din turnul de mecanizare, care le transport pe vertical la platforma superioara, de unde, cu ajutorul transportoarelor orizontale, sunt distribuite in celulele silozului Sistemul de transport si de manipulare a cerealelor si gabaritele utilajelor conditioneaz’ sistemal constructiy, trama construcfiei, dimensiunile golurilor si solicitarile ce apar in exploatare. Céntdrirea cerealelor. Cantarirea se executt dupa orice operatie de incircare-descarcare si de condijionare a cerealelor, cu ajutorul podurilor bascul, pe céntare cu palnie sau cu cupa basculanta, amplasate in interiorul silozurilor. Curajivea si sortarea cerealelor. Recéntarirea cerealelor cu combine faciliteaz4 transpbrtul produselor direct din lan la baza de depozitare, sub form& de boabe. Aceste produse sunt amestecate cu diverse corpuri straine, impuritafi organice sau minerale, seminje de buruieni, insecte. Pentru o bund conservare a cerealelor boabe se cere © puritate maxima a produsului, realizati prin curgfire (eliminarea impuritafilor) si sortare (separarea produsului de baz& pe categorii de calitate, de forma si dimensiuni, culoare si aspect comercial) 124Fig. 5.1. Mecanizarea lucririlor de {ncarcare-descdrcare in magaziile de cereale: a — descarcarea din vagon cu snec si benzi transportoare; b — descircarea pneumatic din vagon; ¢ — incarcare in vagon cu snec $i benzi transportoare; d si e — rele de utilaje pentru descarcarea si incircarea unui autovehicul; j, g i h — rele de transport sau mutafii in interioral mageziilor; 1 — vagon; 2 — banda transportoare; 3 — buncar, 4 — snec; 5 — transportor pneumatic; 6 — autovehicul; 7 — vrac de cereale. Dotarea depozitelor cu astfel de utilaje este diferentiata dupa necesitati, fiind mai complexé la depozitele ce primesc cerealele direct din cmp gi mai redus& la depozitele de tranzit. In calculul necesarului de utilaje pentru curifire si sortare se ia in considerare faptul c& acestea pot functiona schimburi prelungite sau in trei schimburi, doar eu pauze pentru revizii si reparati La proiectarea utilajelor pentru fluxul tehnologic se tine seama de volumul care se depoziteazi, de capacitate, numarul si productivitatea utilajelor gi de posibilitatile si sistemmul de alimentare cu energie a utilajului. Utilajele se grupeaza in baterii funcfionale, pentru realizarea unui randament sporit si pentru a se evacua mai usor deseurile rezultate, sortate si acestea pe doua categorii — recuperabile si neutilizabile in alte scopuri. Uscarea produselor agricole. Pentru a se reduce umiditatea pind la cea optima necesaré depozitarii, cerealele se usucé artificial prin introducerea in masa depozitatt a unui agent de uscare. Pentru realizarea acestui scop au fost elaborate diverse metode, dintre care cele mai utilizate ‘in tara noastra sunt: 1s— _ uscarea in contact cu conduete metalice, din beton sau ciramida, inedlzite cu ajutorul apei calde, a aburului sau a gazelor arse; metoda este economic& si cu randament sporit; — wscarea cu aer cald; actionat de ventilatoare sau de pompe, aer ce se elimina in atmosfers; metoda este neeconomicd si are randament scizut, utilizindu-se numai combinat cu alte metode; — _uscarea cu gaze de combustie in amestec cu aerul atmosferic, care se introduc in masa de cereale supuse uscérii; metoda este eficient’ si productiva; — _uscarea in vid partial, realizati in camere de vid cu ajutorul radiatoarelor cu agent cald si eliminarea surplusului de umiditate spre mediul ambiant; metoda utilizeazi cantitiji mici de combustibil, dar investifiile sunt mai mari Cand umiditatea cerealelor este mai mare de 14 %, se recomand si se execute uscarea in trepte, pentru a creste eficienfa economica a instalatiei, Toate utilajele pentru uscare se amplaseazé in turnul de mecanizare al complexelor de depozitare. Captarea prafului din depozite. La realizarea tuturor operatilor prezentate anterior se degajé © cantitate mare de praf, care se elimina prin: — _Yentilarea mecanica fortatd a interiorului depozitului, metoda ce se caracterizeaza prin tehnicitate ridicat’, dar este neeconomicd; — _utilizarea deasupra utilajelor ce degajé praf a unor hote previzute cu instalajii de desprafuire, ventilatoare de aspiratie, separatoare de praf(filtre sau cicloane), 5.15. Solutii constructive utilizate la constructiile pentru depocitarea cerealelor Tipul depozitului se alege in functie de: cantitatea de depozitat, sortimentul si calitatea cerealelor, sistemul de insilozare etc, {in functie de modul in care se depoziteaza cerealele, constructiile pot fi dezvoltate pe orizontala sau pe vertical, Din grupa constructiilor dezvoltate pe orizontal& fac parte: platformele de beton descoperite sau acoperite, patulele, soproanele si magaziile. Din punct de vedere constructiv, magaziile sunt cu un singur nivel (fig. 5.2, a, b si c) sau cu mai multe niveluri (fig. 5.2, d). Modul de depozitare constinuie o conditie impusd proiectatii, datorit’ impingerilor date de masa depozitati gi a incarcarii pe pardoseala, care se stabilesc in fuincjie de caracteristicile tehinice ale produselor (tabelul 5.2). Din grupa constructiilor dezvoltate pe vertical fac parte silozurile cu depozitare in celule sau ‘in compartimente inalte (fig. 5.2, ¢), ‘ 126 ZEeEEBeeaeeee = =Fig, 5.2. Scheme pentru diverse sisteme de depozitare a cerealelor: a— in magazii amplasate la sol cu depozitare pe intreaga litime a constructiei; 6 — in magazii amplasate la sol cu depozitarea in hambare; c— in magazii supraénalfate; d — in magazii etajate; e—in celule de siloz. 5.1.5.1. Platforme descoperite. Aceste platforme sunt folosite in bazele de receptie pentru depozitarea de scurt& duratd a produselor. Platformele sunt realizate din pamant stabilizat, dale de piatrd, beton simplu sau asfalt si sunt previzute cu pante pentru scurgerea apelor meteorice (fig. 5.3) 5.1.5.2. Platforme acoperite. Pentru pistrarea diferitelor cereale, pnd la depozitarea acéstora in magazii sau silozuri_ se folosese platformele acoperite, realizate cu structura acoperigului din ferme usoare din metal sau Jemn, cu stilpi din lemn sau prefabricai din beton armat, cu inchideri din panouri demontabile si cu fnvelitoarea din azbociment ondulat sau carton bitumat pe panouri- suport din PEL dur (fig. 5.4). , 200 | 590 L > Zend de re cireulotie Fig. 5.3. Platforma descoperiti pentru depozitarea provizorie a cerealelor. 127Tabelul 5.2 Caracteristici tehnice pentru cereale si furaje concentrate, cu depozitarea orizontali sau verticala ‘Denumirea produsului Greutifi | Unghiut de taluz | volumetrice,in kg/m?) natural, in grade Limite | Uzuale Grau 730... 850 | 760 30 Porumb boabe 680... 820 | 730 28 | ‘Porumb stiulefi ‘400... .600 500 40 | Orz - 580...750 | 650 28 Ovaz 400...550 | 450 35 “| (Secart 680... 780 | 730 2B Leguminoase boabe 700... 840 | 800 28 | Unuieli, furaje combinate 500... 650 | 600 a5 | Unuieli, furaje in saci [700...850 | 750 ~ ‘Taraje de grau 150.200 | 170 5 Sroturi, turte oleaginoase 800... 7000] 900 4B Fainuri proteice animale _ 800 5 [Taijei de sfecli, uscafi 275... 320 | 300 40 5.1.5.3, Pétule. Sunt construcfii destinate depozitirii porumbului stiulefi, care asigura evaporarea excesului de umiditate confinut la recoltare, in acest scop, pardoseala patulului se tidied de la sol cu 30 ... 40 cm, pentru a evita contactul masei depozitate cu umiditatea solului si a permite o ventilare mai bunt; perefii se realizeazi sub forma de gritare sau panouti cu fante, pentru cresterea gradului de ventilare natural, iar litimea de depozitare se limiteaza la 2 m. Incarcarea cu stiuleti exercité presiuni asupra peretilor care sunt solicitati la incovoiere. Ca materiale de constructic pentru patule se recomanda lemnul, betonul si mai rar metalul Patulele din lemn sunt cele mai raspandite, deoarece sunt constructii simple, usor de, executat si intrejinut, permit mecanizarea incdrcarii si descrcarii masei depozitate, asigura o ventilatie bund, fara a fi necesare instalafii speciale, la construirea lor se poate utiliza lemnul rotund de orice specie, de provenient& local, iar investitiile sunt reduse. Aceste tipuri de patule se realizeaza cu perefi din panouri din sipci de lemn prevazute cu interspafii de 2,5... 3 cm, cu schelet de rezistenf’ din lemn sau stalpi din beton armat, sarpanta usoard din lemn si invelitoare. Patulele au inaltimea de depozitare de 5 ... 6 m si pot fi simple, duble cu culoar intermediar de ventilajie sau duble cu spafiu central de acces pentru vehicule (fig. 5.5). 128Fig, 5.4. Platforme acoperite pentru depozitarea cerealelor: i a — cu sarpant& metalica; b — cu sarpanta din lemn; J — stdlpi ; 2 — fundatii ; 3 — ferme metalice prevazute cu tirant in deschiderea centrala; 4 — invelitoare; 5 — parapet din panouri demontabile; 6 — pardosealA rutieri din beton B 200 (14 cm grosime) pe strat de | balast cilindrat (20 cm grosime); 7— pardoseala pentru circulatie ugoara din asfalt, in grosime de 3 cm, pe placa de beton B 100, de 10 cm grosime; 8 — cereale depozitate; 9 — ferma din Jen; 10 —pane;]7 — cépriori. 129dxpoxtare tocdreares Fig. 5.5. Patul inalt, cu sarpantii si inchideri din lemn, pentru porumb stiulefi (travee 3,00 m): 1 —stflpi din beton armat; 2 — fundatii din beton’simplu; 3 — panouri de inchidere fixe; 4—tiranfi metalici; 5 — sarpanté din lemn; 6 — fnvelitoare pe pane din lemn; 7 — panouri rabstabile pentru incdrcare; 8 — panouri tabatabile pentru descireare; 9 — pardosealé carosabilé; 10 — porumb stiulete depozitat Patulele metalice sunt constructii usoare, simplu de transportat si de montat, au 0 durati mare de exploatare si cost relativ redus, dar consumul de metal este ridicat si necesita intrefinere in timp. Aceste tipuri de pitule au forma cilindrica, cu diametrul de 5,0 m si jnalfimea de depozitare de 6,0 m, pentru capacitatea de aproximativ 50 t (fig. .6, a). Seheletul exterior este realizat din profile metalice sau din ofel-beton gi sustine un perete circular din plasé de sirma sau gritare din ofel-beton. Pentru asigurarea ventilirii interioare si limitarea frosimii de depozitare la aproximativ 2,0 m, la interior se prevede un cos central, qu diametrul de 1,0 m, realizat in aceeasi solutie constructiva ca si peretele exterior. Patulele metalice se monteaz& grupat, pe platforme betonate (fig. 5.6, b).La toate solutille de patule, mecanizarea lucririlor de inctrcare-descircare este posibila, realizandu-se incdrcarea prin lucame de acoperis sau goluri previzute la partea superioara a peretilor, cu ajutorul benzilor transportoare sat al elevatoarelor mobile, iar descarcarea se realizeazt gravitational, prin usite distribuite pe indlfimea peretilor. 130Fig. 5.6. Patule metali a — detaliu patul; 6 — schema de amplasare a pitulelor; 1 — schelet exterior din profile metalice; 2 — schelet interior din profile metalice; 3. — plasa de sarma; 4 — capac rabatabil; 5 — platform betonatd; 6 — gritar inferior, 7 — usife de desc&rcare; 8 — porumb stiulete depozitat; 9 — patul metalic. 5.1.5.4, Magazii, Acestea sunt constructii destinate depozitirii de lungé durata a cerealelor, realizate independent sau grupate in jurul unui turn de mecanizare. Magaziile se construiesc in locurile unde nu se justifick construirea unui siloz sau unde tipul cerealelor nu permite depozitarea in siloz (soia, floarea soarelui, fasole, cereale pentru siménfa). Solutia constructive pentru peretii exteriori este determinati de inaltimea de depozitare (2,5 ... 8,0 m, in mod normal) gi de impingerile date de masa depozitatd. Cresterea indlfimii de depozitare mareste capacitatea magaziei si permite mecanizarea avansatA a operatiilor de inearcare, descarcate gi manipulare a produselor, dar scumpeste constructia, intrucat zidurile exterioare sunt putemic solicitate. inaljimea optima se determina prin calcule tehnico-economice. Interiorul magaziilor poate fi liber sau compartimentat cu ziduri transversale, caz in care acestea pot avea rol de tirant pentru zidurile exterioare supuse impingerii cerealelor depozitate (daca se creeaza legituri capabile si preia aceste solicitari). Materialele utilizate la realizarea structurilor de rezistenf& ale magaziilor de cereale se aleg jn functie de caracteristicile tehnice ale constructiei, de posibilitatile constructorului si de conditiile locale; se utilizeaz§ structuri realizate: integral din lemn, din lemn in combinatie cu alte materiale (zidarie portanta, beton ete) si mai rar din metal. Structurile de rezistenga din lemn se folosese in special la sarpanta acoperigului, sub forma de ferme cu zabrele, confectionate din scinduri, dulapi sau lemn rotund (fig. 5.7). Invelitorile utilizate sunt de tip usor (din tablé ondulat&, carton bitumat) si mai rar din materiale ecramice. Solutia optim’ pentru perefii exteriori este cea din zidirie portant’, int&rits cu contraforti realizaji tot din zidarie si amplasafi la travei stabilite prin calculul perefilor exteriori la impingerea cerealelor depozitate. 131Pardoseala este realizata din scdnduri batute pe grinzi de lemn, care transmit incarcarea din cerealele depozitate la pim&ntul bun de fiundare prin intermediul unor fundatii proprii sau dintr-un strat de uzura de 2 ... 3 cm grosime, din masticuri bituminoase pe o placa de beton simplu, care transmite fncdrearea pe umplutura de pamént, compactata, de sub pardoseala. Structurile de rezistensai din metal sunt similare celor din lemn, metalul putand fi utilizat la sarpanta acoperigului sau la realizarea intregii structuri de rezistenfé, Pentru sarpante metalice se utilizeaz& ferme cu zkbrele din profile metalice, profile cu pereti subtiri sau din ofel-beton, rezemate pe zidairie portanta la exterior, intaritd cu contraforti, si pe stAlpi din beton armat sau Zidaie la interior (fig. 5.8, a). in acest caz, invelitoarea este din placi mari ondulate ( tabla, poliesteri armati cu fibre de sticla), care sprijina pe pane metalice. in farile in care metalul poate fi utilizat ra rezerve in constructii, se utilizeaz’ numeroase tipuri de magazii de cereale, cu structuri in intregime metalice. De exemplu, in figura 5.8, b se prezintd o structura metalic usoara realizati din cadre metalice cu tirant, amplasate la traveea de 3,0 m gi avand inchiderea exterioari din chesoane din tabla care preiau impingerea cerealelor si o transmit cadrelor. Constructia este in intregime bulonati, putand fi demontata gi remontata de un numar mare de ori Structurile din beton armat monolit se utilizeaza rar, datoriti dezavantajelor pe care le prezinta: executie greoaie si de durati mare, consum ridicat de coftaj. Dezavantajele se atenueazi in cazul folosirii coftajelor plane de inventar la realizarea percjilor exteriori si a elementelor prefabricate la acoperis. O solutie interesanta de structurd de rezistenté cu perefi din beton armat este cea, la care depozitarea se face gi intr-o cuva de beton armat monolit, amplasatt sub teren. fn acest caz, acoperigul se poate realiza din elemente de beton armat (ferme sau grinzi cu tiranfi) sau din metal. Solufia cu spatiu de depozitare sub nivelul terenului tidied probleme de asigurare a hidroizolarii pardoselii pe care se depoziteaz’ cerealele si nu poate fi folosita decéit in zonele cu ap& freatic’ la adancime mare, Fig. 5.7. Magazii de cereale cu sarpanta acoperisului din lemn: J —zidirie de carimid& int&rita cu contraforti; 2 — fundaie zidarie si contraforti; 3 — stalpi interiori din beton, zidarie de c&rimidi sau lemn; 4 — fundatie stalpi; 5 — ferme din lemn; 6 — ferme longitudinale de contravantuire; 7 — invelitoare ceramic& pe pane din lemn; 8— cereale depozitate, 132Fig. 5.8. Magazii pentru cereale: a — cu sarpanté metalicd si pereti din zidarie intiritt cu contrafort; 6 — cu structuré de rezistenta din metal; 7 — perefi exteriori din zidarie portanta intérita cu contraforti; 2 — fundatie zidirie si contraforti; 3 — stilp interior ; 4 — fundatie ; 5 — ferme metalice articulate la cheie si previzute cu tirant; 6 — invelitoare pe pane metalice; 7 — cereale depozitate; 8 — cadre metalice articulate la cheie gi prevazute cu tirant; 9 — fundatie ; /0 — chesoane metalice; 17 — fnvelitoare din tabla ondulata sau cutat& pe pane metalice, Cand cerealele se depoziteaza in saci stivuiti cu spatiu de circulatie spre peretele exterior, magaziile sunt prevazute cu stilpi exteriori, din beton atmat, iar inchiderile sunt de tip usor, din zidarie din blocuri de .b.c.a. sau din fasii de b.c.a. Indiferent de tipul structurii de rezistenta a magaziei, in cazul in care, pentru a mari Indltimea masei depozitate, se foloseste aerarea activ, pardoseala se execut cu canale acoperite cu panouri din lemn sau prefabricate din beton armat, previzute cu fante prin care se introduce aer proaspat aspirat din exterior cu ajutorul ventilatoarelor(fig.5.10.). 133Fig. 5.9. Magazie de cereale cu acoperis din elemente prefabricate si pereti din beton armat turnat monolit (a), din elemente prefabricate de beton armat (b) sau din zidiirie de c&rdmida, intarita cu contraforti (c): 1 — perete din beton armat turnat monolit, 20 cm grosime; 2 — contrafort din beton armat tumnat monolit, la travee de 6,00 m; 3 — fundatie contrafort; 4 — element prefabricat curb pentru acoperis, din beton precomprimat; 5 — grind& longitudinal prefabricata din beton precomprimat; 6— stilp ; 7 — fundatie ; 8 — perete prefabricat din beton armat, 15 om grosime; 9 — contrafort prefabricat; J0 — pasarela tehnologic& prevazuté cu banda transportoare pentru incdrcarea magaziei; 1] — cereale depozitate; 12 — zidarie de caramida, 37,5 cm grosime, intirit’ cu contraforti; 3 — fundatie contrafort; 44 — fundatie zid; 5 — element prefabricat drept, pentru acoperis din beton precomprimat. 134 Se rier eee sees eee Ft SF Ss 2SFig. 5.10. Detalii canale in pardoseala pentru aerarea activi a cerealelor depozitate in magazii: a— plan canale; — detaliu canal din beton armat; ¢ — detaliu canal din zidarie de caramida; d — detaliu placuy’ prefabricata; 1 — zidarie de céramid& exterioar, intarit cu contraforti; 2— canal sub pardoseala; 3 — stilp interior, 4 — strat de uzura pardoseal, din asfalt tumat; 5 — placa pardoseala din beton monolit; 6 — pietrig sau piatr& sparta; 7— perete canal din beton monolit; 8 — perete canal din zidirie de caramida; 9 — plicufi prefabricata; 70 — ghidaj canale. 5.1.5.5. Silozuri pentru cereale. Sunt constructii inalte, organizate in celule individuale sau grupate in jurul unui turn de mecanizare, in care cerealele sunt depozitate pe un timp relativ indelungat. Silozurile au avantajul unei utilizari maxime a spatiului de depozitare si permit mecanizarea complex a operatiilor de curatire, uscare si manipulare a cerealelor pe orizontala si pe verticala. in principiu, silozurile se compun din (fig. 5.11): — fundagii, pe care reazemi intreaga constructie si care pot fi realizate sub forma de radier general sau de grinzi continue pe una sau doua directii. in cazul unor terenuri slabe de fundare, inc&redrile se transmit la teren prin intermediul unor fundafii indirecte (piloyi din beton, pamént, puturi, chesoane etc); — galeria inferioard, amplasati sub celule, de obicei subteran, in care sunt montate instalatiile de golire si de transport al cerealelor pe orizontalé, la livrare. Structura de rezistenfa a subsolului poate fi: 0 refea rectangulara din stalpi scurti si plangeu-ciupercd, pe care reazema bateriile de celule; refea de stalpi si dala din beton armat de 30 ... 40 cm grosime, de pe care se gliscazi celulele silozului; radier casetat realizat dintr-o refea de perefi prevazufi la partea inferioara si superioar’ cu plici armate, crednd o structur’ rigida (primele dou& solutii au avantajul c& se creeazA un subsol degajat, care permite o bund circulafie a utilajelor mobile, folosite la exploatarea silozului); . —bateriile de celule, previzute la partea inferioari cu palnii de golire (realizate din umpluturi de beton simplu pe plangeul orizontal de la baza celulelor sau dintr-o structur& de rezistenf& proprie, cand peretii celulelor pomnesc din radier), iar la partea superioara cu planseu pe care sunt instalate utilajele de umplere. Bateriile de celule se realizeaz& éu lungimea sau latimea maxima de 40 m, avand fn vedere efectele de temperatura, contractia betonului, natura paméntului de fundare, posibilitatile de executie. in cazul unor capacitii foarte mari de depozitare se pot folosi mai multe pachete de celule agezate la distanfe de 5.... 15 m cu legitura la partea superioara si inferioara prin estacade de metal sau din elemente prefabricate de beton armat (aceste distante sunt obligatorii, pentru a se evita tasSrile suplimentare din influenfa reciproc& a pachetelor de celule). Forma si dimensiunile celulelor pot fi diferite, se utilizeazé celule de forma patrat sau dreptunghiulara pentru silozuri de capacitati reduse gi celule de forma circular (cu diametrul de 5,0... 7,0 m), in cazul silozurilor de capacitati mari (fig. 5.12). Celulele circulare cu diametrul de 7,0 m, care au perefii in grosime de 16 ... 20 cm, sunt cele mai utilizate, datorita faptului c& sunt favorabile, atat din punct de vedere constructiv (mai ales sub aspectul tehnologiilor de executie), cat si tehnologic, sub aspectul condifiilor higrotermice. inaltimea de depozitare (Para a lua masuri 135de protectie a cerealelor boabe contra spargerii acestora) este de 35,0 m; mu se recomanda utilizarea silozurilor cu inaltime mai mic& de 20,0 m, deoarece investitia specifica creste foarte mult; Fig. 5.11. Siloz de cereale: a— plan; b — sectiune longitudinala; ¢ _sectiune transversala, — baterie de celule; 2— tum de mecanizare; 3 — stafie primire-predare auto; 4 — statie primire-predare c.f; 5 — fundatie radier; 6 — galerie inferioar’; 7 — pilnie de golire; 8 — celulé de depozitare; 9 — galerie superioard; ! — flux primire cereale; 1 — flux circulatie cereale pe verticala cu elevatoare; II — flux circulatie cereale pe orizontala pentru umplerea celulelor; /V — flux circulafie cereale pe orizontala pentru golirea celulelor; V — flux expediere cereale, 136Fig, 5.12, Forme de celule de siloz a— hexagonale; b — patrate; c— circulare - ~galeria superioard, amplasati peste planul de inchidere a celulelor si care serveste la susfinerea utilajelor de incarcare cu cereale, a instalatiilor mecanice si electronice pentru detectarea temperaturii, precum si pentru circulafia personalului, Structura de rezistenfa a galerici superioare poate fi aledtuitd din cadre de beton armat (cu inchidere din zidarie sau azbociment ondulat) sau din perefi din beton armat, tumnafi monolit, realizafi prin glisare peste cota planseului de inchidere a celulelor; —turnul silozului, care adéposteste instalafiile mecanice pentru primirea, condifionarea, uscarea, cdntatirea, depozitarea cerealelor in celule si livrarea lor la beneficiari, Datorit& acestui fapt, construcfia tumului este dimensionaté pentru a corespunde procesului tehnologic necesitat de conservarea cerealelor, dispunerea planseelor pe inaljime si amplasarea golurilor fiind determinate de schemele tehnologice adoptate. Iniljimea turnului depageste cu 10 ... 20 m inalfimea grupului de celule. Structura de rezistenti a tumului silozului se realizeazé din cadre etajate din beton armat cu idarie de umpluturé (solutie avantajoasa din punct de vedere tehnologic, dar care necesitl cofraje in cantitaji mari gi timp de executie mare) sau din diafragme din beton armat, tumat monolit, in cazul realizirii lui in cofiaje glisante (solujie in care viteza de inaintare a coftajului este prost folosita, deoarece in diafragme trebuie lisate fodrte multe goluri tehnologice si tumate plangee la cote diferite). Turul silozului se amplaseazi central, intre dou’ grupe de celule, marginal la unul din capete sau intr-o solutie mai noua, in cadryl unei celule de siloz; — stapii de primire si predare la autovehicule si la vagoanele de cale feratd, proiectate astfe] ‘ine&t descdrcarea din mijloacele de transport s se efectueze direct in buncdrele prevazute sub‘stafiile de primire, de unde instalatiile de transport pe orizontala si verticalé due cerealele in celulele de depozitare, iar descarcarea se face ditect prin tuburi telescopice din celule in mijloacele de transport Fig. 5.13. Izolarea termici a perefilor exteriori a celulelor de siloz: 4 — cu zidirie de caramidi la silozuri realizate cu coftaje glisante; 6 — cu zidirie cu gol de aer, la silozuri realizate cu cofiaje fixe; ! — perete celuli; 2 — consol beton armat; 3 — zidarie de ciramids, 4 — plici prefabricate pentru cofraj; 5 — strat de aer izolator. 137Pentru realizarea structurii de rezisten{a a silozurilor se utilizeazi in mod obisnuit betonul armat tumat monolit $i foarte rar elementele prefabricate din beton armat, zidaria de cirimida si metalul. Betonul armat monolit se toama in cofraje glisante sau in coftaje fixe de inventar. La realizarea structurii silozurilor prin turnarea betonului monolit in cofraje glisante trebuie s& se acorde 0 atentie deosebiti conlucririi armaturii cu betonul, omogenitétii si compactitatii betonului, marcii, consistenfei optime de tumare, condifiile de pastrare dupa punerea in operdi astfel incat s& se evite aparifia fisurilor. Izolarea termic& a peretilor exteriori se realizeaz& prin placarea celulelor extreme cu zidarie de caramida in grosime de 12,5 cm(fig. 5.13, a) sau prin prevederea unor plici izolatoare {n cofrajul glisant la realizarea constructiei, in cazul turnrii betonului in cofraje fixe, acestea pot fi realizate din plici prefabricate de beton armat, care ramén jinglobate in structura peretelui(fig.5.13,)). Elementele prefabricate din beton armat au fost utilizate md eH in fara noastré la primele silozuri realizate in anul 1888 la 4a Galati si Braila si in amul 1906 la Constanfa, fiind proiectate de 7“ Anghel Saligny. Aceste silozuri au celule hexagonale~~ -- executate din placi prefabricate de beton armat, de dou’ tipuri, / imbinate prin monolitizarea armaturilor (fig. 5.14). erat yN Structurile de silozuri din elemente prefabricate se folosesc acum in intreaga ig. 5.14, Celule de siloz, din elemente lume, datorité avantajelor pe care le prezint’ —_prefabricate de beton armat, realizate la prefabricarea, cdutndu-se solufii de realizare ‘Constanta: a imbinarilor, astfel incét comportarea lor sj __ pjaca intermediara, cu inalfimea de 100 cm; 2 fie c&t mai apropiati de aceea a unei solujii "seca de colt, cu indltimea de 50 em; 3— monolite. armaturd vertical de legaturd Silozurile metalice sunt pufin utilizate la noi in fara, numai pentru constructii de capacitéfi reduse gi sunt confectionate din tabla. groasd, similar rezervoarelor metalice. 5.2. Constructii pentru depozitarea furajelor 5.2.1. Tehnologia de insilozare a furajelor verzi La alegerea tehnologiei de depozitare trebuie s& se tin& seama de consecinfele unei depozitiri necorespunzatoare, care pot fi: — pierderi cantitative de masa insilozaté, datorita unui mod impropriu de depozitare; — pierderi de unitati nutritive, datorité fermentarii acetice sau a proceselor de oxidare, care duc la sc&derea valorii nutritive a furajelor; — producerea in exces a anumitor reactii chimice care dau nastere la acizi (butiric, acetic) si feroxizi, care inhib pofta de ingerare a animalelor sau provoacd tulburiri fiziologice, cu consecinfe asupra productiei. Respectind conditiile optime tehnologice de insilozare si alegind tipuri si capacitifi rationale de constructi, pierderile de substanfe nutritive din nutretul murat sunt de numai S ... 10%. Pentru depozitarea si pastrarea furajelor se foloseste insilozarea in spatii etange sau in spatii neetanse. 5.2.1.1. Insilozarea in spagii etange (anaerobé). insilozarea anaerob& se produce intr-un continut de gaz inert (bioxid de carbon), menfindndu-se presiunea constant cu ajutorul unei instalafii care regleaz& permanent presiunea interioard din masa insilozatd, in functie de valorile relative ale presiunilor interioare gi exterioare. fn acest mod se pot pastra furajele in procent de 95%, fara deteriorarea calitatilor initiale. 138{nsilozarea furajelor in spatii etange se realizeaza in silozuri-turn anaerobe, care se execut’ din metal, protejat anticorosiv, organizate in grupuri de 6 ... 8 celule, silozuri denumite Haverstore, dupa rnumele firmei care le-a realizat prima datf, sau din beton armat prevazute cu hidroizolagii etanse. Materialele folosite la executarea silozurilor gi la finisarea acestora trebuie si asigure: — suprafefe netede, pentru a se realiza coeficienti de frecare cat mai redusi, faciliténd in acest mod desc&rcarea; — compactitate si impermeabilitate la lichide gi la gaze; — durabilitate in timp si cheltuieli de intrefinere ct mai reduse. in functie de tehnologia de depozitare, silozurilor-turn trebuie si respecte urmatoarele con¢ — forma turmului si fie pufin tronconicd, pentru a usura descarcarea pe la partea inferioara a masei depozitate; — fundul silozului sé fie orizontal si plan, pentru a permite montarea frezei de extractie; — acoperigul silozului si aibi forma semisfericd, pentru a se umple silozul dup’ unghiul de taluz natural al masei insilozate; — perefii, in funcfie de natura materialului folosit, se trateaz& contra agresivitijii masei insilozate si a agentilor externi; perefii metalici se trateaz cu o pelicula de sticlé turmat& la cald, iar cei de beton, dac& sunt bine vibrafi, se protejeaz numai prin tencuire, prin vopsire cu bitum sau cu vopsele pe bazi de rigini epoxidice, poliesterice, clorcauciue etc. in compozitia betonului se pot adauga fluorsilicati care il imunizeaz contra actiunii corosive a acizilor. Sistemul de pastrare a furajelor in spafii etange duce, in general, la o investitie specific’ mare, acest tip de siloz avénd costul cel mai ridicat. Din aceast cauza silozurile etange se folosese pentru furajele care sunt valoroase pentru productie: lucerna sau nutrefuri concentrate, ovaz si porumb boabe, insilozate cu umiditatea de la recoltare. Fig, 5.15, Schema de incdreare si de descdreare a unui siloz vertical pentru nutref: a— incireare; b — descdtcare; J — flux incarcare furaje; 1 — admisie aer exterior; 17 — flux descarcare furaje. 5.2.1.2. Insilozarea in spagii neetanse (aerobd). Acest sistem se utilizeazi pentru insilozarea furajelor grosiere, admiténdu-se (fafa de volumul redus al investitiei) anumite pierderi cantitative gi calitative, Pentru acest tip de tehnologie se folosesc ,silozuri-turn sau silozuri de suprafatS. Silozurile-tura sunt utilizate intrucdt: ocup o suprafat& de teren redusi, permit gruparea in baterii, precum si mecanizarea complex’ a operatiilor de incarcare-descarcare. in acest caz, tehnologia de insilozare cuprinde urmatoarele faze: 139—inclrcarea, care se face pe le partea superioara cu instalajii pneumatice, cu benzi transportoare etc, prevazute cu o palnie mobil& pentru uniformizarea distribuirii furajelor in celule (fig. 5.15, a), cand furajele sunt aduse de pe cdmp ne tocate, operafia se execut cu o tocitoare mobil, amplasatd in apropierea silozului; — presarea masei insilozate, care se face cu blocuri de beton avand greutiti manevrabile manual, cu plici, de presiune din beton armat, manevrate cu scripeti (fig, 5.16, a), cu pkici din lemn sau metal, usoare, presate cu cricuri rezemate pe pereti (fig. 5.16, 6) sau cu alte sisteme; — descarcarea, care se face in mod obisnuit pe la partea inferioard a silozului, evacuand, prin cosul vertical, central (rimas liber la umplere), furajele din zona superioara a silozului (v. fig. 5.15, 5), sau cu benzi transportoare furajele din zona inferioar& a silozulyi (fig, 5.17) Aceasté tehnologie este superioar depozitirii in silozuri de suprafati, dar este inferioara plstririi etange a furajelor, din urmatoarele motive: ea Fig. 5.16. Presarea masei insilozate c a — placa din beton armat; b — plac usoara si presiune mecanica; ] — placd de beton armat; 2— scripeti; 3 — furaje insilozate; 4 — placa ugoard din lemn; 5 — cremaliera vertical; 6 — cric. 140EE ——— _— suprafafa furajului im contact cu aerul este mai redusi decat in cazul silozurilor de suprafafs, dar mult mai mare decat la silozurile etanges er qreutatea proprie a furajului depozitat pe iniljime mare permite comprimarea masci jnsilozate, contribuind Ia eliminarea aerului din interior. Silozurile de suprafata permit insilozarea cea mai simpla a furajelor si cu investtit reduse, pe platforme orizontale, compartimentate cu perefi intermediari. La acest tipuri de silozuri trebuie respectate urmatoarele condifii: aeed se execute obligatoriu compactarea cu tractoare cu senile a furajului insilozat care, avand inaljimea de 3 ... 4m, nu are masé suficientd pentru a se auto-compacta si pentru a elimine aerul din masa insilozat’; = 58 se protejeze masa insilozata impotriva agenfilor atmosferici, in special a apelor meteorice, ‘Aceste silozuri se executa, in general, din elemente prefabricate si mai rar, in zonele mai greu accesibile, din zidarie sau beton armat turnat monolit, Fig. 5.17. Siloz-turn cu descircare la baz: 1 —siloz-turn; 2 — buneir recepfie; 3 si 4 — transportoare 5 — motor de acionarea benzilor; 6 — iesle mobil. 5.2.2. Solufii constructive Silozurile pentru furaje se roalizeazA intr-o gama largi de solutii constructive, utilizandu-se materiale diverse, in functie de tipurile utilizate, care pot fi — silozuri de suprafat& (orizontale), realizate la suprafafa terenului sau ingropate; — silozuri-turn (inalte verticale), 5.2.2.1, Silozurt orizontale, Din categoria silozurilor orizontale, cele tngropate sunt practic cele mai simple, fird a pune probleme speciale la proiectare si execufie, cfind nivelul apelor freatice este Coborit, Se realizeazi din materiale locale (zidarie de piatrd), zidarie de caramida (fig. 5.26, a), beton simpli sau armat, turnat monolit (fig. 5.26, b), elemente prefabricate din beton armat (fig. 5.26, c), O alti solutie constructiva utilizaté la realizarea silozurilor ingropate este cea sub Forfa de Solute din beton armat, realizate monolit sau din elemente prefabricate, ingropate total sau partial in teren (fig. 5.27); capacitatea unei celule poate ajunge la 15 t Silozurile tirane se utilizeazA, in special, cand nivetul apelor freatice este la adncime redust, Ca mod de rezolvare se apropie de cele subterane, cu deosebirea cd perefit trebuie sa fie astfel concepufi incét s& preia impingerea orizontalti a masei depozitate, Pereti, realizaji cu sectiune variabild sau cu contraforti se executa din zidarie de catamida, din beton simplu sau armat, din elemente prefabricate de beton armat (fig. 5.28 si 5.29) Indiferent de modal de executie, trebuie acordat o atenfie deosebita etanseitajii peretilor in camp curent si la rosturi. Perefii din beton armat sunt protejafi cu un strat de parafing sau cu vopsele pe baz de rigini sintetice, rezistente la acfiunea acidului lactic rezultat din fermentarea hutretului murat, In cazul amplastri silozurilor i terenuri macroporice, se realizeaz4, in prealabil, tun eeran impermeabil din pamént stabilizat (argilé 40% si nisip 60%) sau din argila, pentru a evita umezirea solului. 141 BBE BS Ss = =Fig. 5. 26. Silozuri de nutret murat, ingropate, realizate din: a —zidarie de caramida; 6 — beton armat tumat monolit; — elemente prefabricate din beton armat; 1 — zidarie de clrimida, 2 — strat de pietrig, 3 — pardoseala de beton, 12 cm grosime; 4 — strat de pietris sau balast, bine compactat; 5 — dren; 6 — acoperirea masei insilozate cu pamént sau folii din materiale plastice si baloturi de paie; 7 — perete din beton armat, turnat monolit, cu grosimea de 10 em; 8 — perete din plici prefabricate de beton armat; 9 — blocuri de ancoraj (60x60x30 cm); J0 — tiranti metalici, Fig. 5.27. Celule de siloz, ingropate, realizate din: 2 4 — beton armat turnat monolit; 6 — elemente prefabricate din beton armat; J — celule de siloz; 2 — trotuate din argilé; 3—element prefabricat (masa 130 kg); 4 — monolitizare. Masa insilozat& se acoperd cu straturi de pamént si argila bine batute sau cu folie din material plastic si baloturi de paie. 5.2.2.2, Silozuri verticale. Sectiunea cea mai utilizat& a acestor tipuri de silozuri este cea de forma circulard in plan, deoarece este rational din punct de vedere statie gi asigur& umplerea si presarea uniforma a furajelor (se recomandi ca raportul intre diametru si indlfime s& fie maximum. 1/3); in celule de forma patrata, furajele nu se pot presa la colturi si se pot degrada mai usor. La realizarea silozurilor verticale se utilizeazA cu precédere metalul sau betonul armat tumat monolit sau sub forma de elemente prefabricate. Silozurile verticale din metal (fig. 5.29) au forma cilindricd si sunt realizate din segmente asamblate prin sucuré sau cu suruburi (caz in care pot fi montate si demontate simplu). La realizarea acestor tipuri de silozuri trebuie ca: — etansarea imbindrilor si fie perfects; 142— execufia s& fie foarte ingrijiti, pentru a nu se deteriora la montaj straturile de protectie aplicate pe tabla de metal, Silozurile verticale din beton monolit se realizeaz& cu ajutorul cofrajelor pasitoare sau a celor glisante si au grosimea perefilor constant, variind pe vertical doar cantitatea de armatura. Calitatea betonului (determinatd de granulometrie, marca, grad de compactare) este unul din factorii care asigurd rezistenta in timp la actiunea agenfilor agresivi provenifi din fermentarea nutrefului ‘nsilozat. Pen Fig. 5.28, Siloz suprateran pentru nutret murat, realizat din beton armat turnat monolit: 1— perei din beton armat tumat monolit, 8 ... 28 em grosime; 2 — fundatie continua; 3 — pardoseala din beton vibrat, 14 cm grosime, tumata in panouri; ¢ — strat de balast, 10 cm grosime; 5 — rosturi in pardosealé, bitumate; 6 — rosturi verticale in perefi, umplute cu material elastic (franghie gudronata, deseuri de cauciuc ete) 143,Fig. 5.29. Siloz vertical, pentru nutret murat, realizat din metal: 1 — perete siloz, realizat din tole de tabla rigidizate cu profiluri metalice sau din tole groase; 2— acoperis metalic sub forma de cupola; 3 — gura de inclrcare; 4 — scaré de acces la gura de increare, previzutl cu cos de protectie; 5 — fundajie continua; 6 — pardoseala etansa; 7 — sifon de pardoseala; 8 — cuva de colectare must; 9 — conduct de evacuare must la puturile colectoare. Silozurile verticale din blocuri ceramice au forme in plan circulate sau poligonale si sunt realizate din blocuri obisnuite sau speciale, pline sau cu goluri, care permit montarea unor centuri orizontale din beton armat si montarea unor armaturi din ofel-beton in rosturile orizontale dintre blocuri (fig. 5.30). Fig. 5.30. Siloz vertical pentru nutret.murat, realizat din blocuri ceramice: 1 —centuri orizontale din beton armat, 2 — bloc ceramic; 3— tencuiala; 4 — placa acoperis; S— beton de pants; 6 — gura introducere furaje; 7 — fundatie radier; 8— strat de balast; 9 — sifon de pardoseala; 10 — cuva de colectare must; 1/ — conduct de evacuare must la pufurile colectoare. Silozurile din material plastic se realizeazi sub forma de celule verticale din poliesteri armafi cu fibre de sticli. Aceste silozuri au 0 bund etanseitate si comportare la actiunea agentilor corosivi si 144rezistenfe mari la actiuni mecanice. fn cazul silozurilor cu caracter temporar, acestea se execut din folii duble de material plastic, cu spatiul dintre folii umplut cu aer sub presiune. Indiferent de materialul din care sunt executate, silozurile verticale se prevad cu pardoseli impermeabile, cu sifoane de pardoseala, cu cuve de colectare cu gritar si cu conducte de dirijare a mustului spre puturi colectoare (¥. fig, 5.29 gi 5.30). 5.3. Constructii pentru depozitarea legumelor sia fructelor Legumele si fructele sunt produse agricole cu cea mai mare perisabilitate, caracterizate printr-o varietate mare de sorturi, sojuri, forme si proprietati si cate cer conditii speciale de conservare Depozitarea propriu-zisa reprezinté perioada dintre faza recoltiri si cea a comercializarii, perioadi in care calitiile (forma, aroma, gustul) legumelor gi fructelor sé nu fie diminuate, iar deshidratarea sf fie controlata, 5.3.1. Fenomene biologice ce se petrec in masa de depozitat. Factori de mediu {in functie de specia depozitaté, legumele si fructele prezint& variatii mari ale rezistentei la pastrare, astfel: — ssalata verde, spanacul, tomatele, pitligelele vinete, cipsunile, zmeura, prunele, ciresele, caisele ete. sunt produse cu rezistenfa mic la pastrare, depozitarea in stare proaspita nefiind Posibilti pe o perioada mai lunga de 2.... 20 de zile, in functie de tipul produsutuis = ceapa, usturoiul, morcovii, cartofii, felina, varza, merele si perele de toamné, strugurii de masi etc. sunt produse cu rezistenfi mai mare la conservare in stare proaspatd, astfel incét pot fi pastrate in depozite cu atmosferi controlaté un timp mai indelungat, Legumele si fructele suport pe timpul pastrarii o serie de procese de respiratie, maturare, incoltire, fermentare etc, similar cerealelor boabe. Respiratia legumelor gi a fructelor proaspete are loc prin absorbjie de oxigen si eliminare de bioxid de carbon si apa; in timpul respirafiei se elibereaza si o cantitate de cAldurd ce variazd in functie de natura produsului si temperatura mediului ambiant. Experimental s-a constatat c& durata de pistrare a produselor variaza invers proportional cu cantitatea de edldura degajatA prin respiratie, in unitatea de timp. Aceast cantitate de céldura ce se degaja trebuie imediat indepartati, deoarece Se adauga temperaturii din depozit si grabeste vestejirea si imbatrdnirea produselor depozitate, atacul ciupercilor gi al bacteriilor. Maturarea are loc la legumele si fructele care, in cazul pistririi de duratf, se recolteazd inainte dea se realiza insusirile maturarii de consum (gust, aromd, pigmentafie), insusiri care se obtin in timpul depozitiri. Maturarea trebuie opr inainte de a se ajunge la apariia imbatrdnirii bidlogice (inmuierea pulpei, schimbarea culorii i texturii acesteia, vestejirea etc). in cazul atacului microorganismelor se produce deprecierea fructelor si a legumelor prin Putrezire, mucegdire etc. Incolpirea legumelor este posibila in cazul c&ldurii excesive si a umiititiiridicate @ mediului ambiant si a produselor. Temperatura in spatiile de depozitare a legumelor si fructelor este un factor deosebit de important, intrucdt la temperaturi joase se reduc procesele de metabolism; ca urmare se brelungeste durata pana la aparitia imbatrdnirii (datorita maturari), se reduc pierderile de apa (deci se manifesta in proportie mai redust vestejirea), iar deprecierile calitative, care se datoreazi atacului de ejuperci si bacterii, apar in cantitate mult mai mica. in tabelul 5.3 sunt indicate temperaturile optime de patrare in depozitele frigorifice a diferitelor legume si fructe, 145Tabelul 5.3 ‘Temperaturi optime de pistrare a legumelor si fructelor [__ Natura produsulat —~[Temperatar | Natura] Temperatirain] a,inC? produsul c Cartofi pentru insimangiri —_[2,0... 40 |Ceapa 00...05 Cartofi pentru consum 3.0... 5,0 |Varzi 0,0... 1,0 Cartofi pentru prelucrare 2,0... 6,0 Mere 0,0...1,0 Cartofi pentru furajare 2.0...6,0 [Pere “| 05,10 Ridacinoase 0,0-.1,0 — |Straguri 10.10 Umiditatea relativa optima variaz’ in cazul depozitarii legumelor gi al fructelor in limitele de: 25 .~. 80%, pentru ceapai si usturoi; 90 ... 95%, pentru legumele frunzoase si r&dicinoase; 85 90%, pentru majoritatea celorlalte produse. Cénd umiditatea este redusd se produce zbarcites produselor, ca urmare a pierderilor de ap’; umiditatea ridicati favorizeazt desvoltaree mucegaiului si a bacteriilor. 5.3.2. Metode de conservare in general, metodele de conservare Prezentate sunt valabile si in cazul depozitarii legumelor si Fructelor, Toate tehnologiile de conservare urmaresc si incetineased procesele vitale i si Prelungeascd caracterul gi calitaile initiale ale produselor depozitate. in functie de conditiile care Sunt create gi care determind tehnologiile de depozitare, spafiile folosite pot fi clasificate in, deporite simple, depozite cu ventilatie mecanica, depozite frigorifice sau cu atmosfera controlat’. Pistrarea in depozite simple se realizeaza in: beciuri silozuri de pamant, gropi sau transee, depozite realizate in pamént. Depozitarea in transee sau sanjuri cu dimensiuni in plan de 1,00 x 20,00... 25,00 m se face la adancimi de $0 ... 80 cm, in terenuri cu apa freatic& la minimum 1,00 ... 1.50 m. Produsele se acopera cu paie, rumegus, coceni etc. (cu rol de izolare termica), peste care se agterne un strat de pamant care poate ajunge la indljimea de 1,00 m in iernile geroase. Circulafia acrului se realizeazs pe baza diferenjei de temperatura, printr-un canal de 10 ... 20 em lafime, acoperit cu gratare care comunicé cu exteriorul prin tuburi de scdnduri. Aceastd metodi de depovitare prezinté 0 serie de dezavantaje: pierderi importante de produse, posibilitti reduse de manipulare in pericadele eu femperatuti sub 0° C, lipsa posibilitafilor de mecanizare a lucrarilor etc, ceea ce limiteazA folosirea ci. Depozitarea in beciuri (galerii sépate in pimant, cu usd de acces $i de evacuate) are un caractet limita, find avantajoasi numai pentru depozitarea ridacinoaselotstratificte in nisip, in gramezi sau in lizi Depozitele realizate subteran, cu pereti din ziditie, se folosesc in cazul pastrérii unor cantita miei de fucte, depozitate in vrac sau in lézi, in boxe sau stelaje, Ventilarea se asigurd prin deschiderile practicate pentru usi si ferestre, prevazute cu jaluzele reglabile. Pistrarca in depozite cu ventilate mecanic& se practic& in bazinele de productie amplasate in Zonele reci; aerul proaspét, trecdnd prin stratul de produse, inliturd cAldura degajati de acestea Admisia aerului se face printt-o camert-tampon, prevazutd la subsol, iar evacuarea, prin guri de cvacuare, cu ajutorul ventilatoarelor sau prin tiraj natural. La aceste tipuri de depovite, pentru a Permite circulafia acrului, pardoseala se realizeaza cu gratare. Pastrarea in depozite frigorifice asiguri conditii superioare de depozitare pe timp indelungat, intrucét datoritd izolariitermice a celulelor gi a dotarii cu instalatii frigorifice se poate asigura 146 SEP Ree weee eee eee ewe en eelcontrolarea automata a temperaturii, umiditaqii, tratarea cu bioxid de sulf etc, in cazul folosirii acestei metode, pierderile sunt mult reduse. Pistrarea in atmosferi controlata constituie metoda cea mai avansati, care permite realizarea conditiilor optime de temperatura si umiditate in celule, precum i proportia de bioxid de carbon (1 - - . 8%) si oxigen (2 ... 5%), potrivit cerinfelor biologice, in functie de specia depozitati, in aceste condifii, durata de pastrare se prelungeste mult si pierderile sunt reduse, fapt care face ca metoda sil fie deosebit de eficienta Sistemele curente de depozitare a legumelor si fructelor sunt: = depozitarea in vrac, metoda economicd ca investi, dar cu rezultate bune numai la cartofi, ceapa si radicinoase; — depozitarea in saci, metoda rar utilizata, numai pentru cantitiji mici; — depozitarea in conteinere si prin paletizare, metodi rafionala, in special pentru produsele usor perisabile, care se stricd prin lovire, cum sunt strugurii, merele, perele etc, 5.3.3. Clasificarea depozitelor pentru legume si fructe in functie de natura productiei-marf& care se pistreazi, depozitele pentru legume si fructe se clasific’ in: — depozite specializate, construite in bazinele legumicole sau de fiucte, pe sortimente, si care asigura aprovizionarea localitiilor pe timp de iama. Aceste tipuri de depozite au celule frigorifice de capacitati mari (500 t), iar hala de sortare si instalafiile pentru conditionarea produselor sunt dimensionate corespunzitor sortimentului depozitat (fig. 5.31, a); — depozite universale, cu capacitti mari, destinate pastratii pe sortimente a diverselor tipuri de produse, in celule de dimensiuni relativ mai mici (capacitatea celulelor este de 20 ... 50 t, pentru a erea o mai mare elasticitate in exploatare). Aceste tipuri de depozite sunt dotate cu utilaje $i instalatii diverse, amplasate pe fluxuri tehnologice specifice fiecarui tip de produs depozitat (fig. 5.31, b); — complexe de valorificare si depozitare, care sunt create, in special, pentru pastrarea de scurta durata si pentru operafii de tranzitare gi valorificare superioara a produselor. In functie de modul de realizare a condiiilor de depozitare, sunt: — depozite cu posibilitifi de reglare a conditiilor de depozitare (cu atmosferd controlata), dotate cu instalafi frigorifice sau de ventilare mecanic3; depozite simple, fra condifii de reglare a caracteristicilor mediului interior (temperaturd, te, compozitia aerului), In functie de tipul constructiei adoptate, depozitele pot fi: pavilionare sau comasate (tmonobloc). . in functie de temperatura de pastrare realizatd, depozitele pot fi: — cu temperaturi de pastrare peste limita de inghet, 0..-+5°C; — cu temperaturi, sub limita de inghef, pnd la —24°C; — cu temperaturi normale, asigurdndu-se doar ventilarea aerului interior. in functie de gradul de dotare a depozitului, pot fi: — depozite speciale, dotate cu utilaje de mecanizare, de sortare si cu instalatii de conditionare a aerului; — depozite simple, féra instalafii speciale, destinate pistrarii de sourts durata, Dupii modul de comandé a instalayitlor de climatizare, exist&: —depozite cu instalatii centralizate; — depozite cu instalafii locale, cu functionare independent& pe grup de celule sau pe celuli. 5.3.4, Caracteristici constructive Pentru a putea raspunde procesului tehnologic de prelucrare primar, de pastrare si conservare a Produselor perisabile, la proiectarea depozitelor pentru legume si fructe se iau in considerare 147caracteristicile principale ale constructiei, si anume: — tipul construcfiei (care poate fi pavilionar sau comasat), ce impune practic solujia constructiva, modul de amplasare interioar’ a sectiilor si sectoarelor productive; —numérul de niveluri posibile, stabilit in functie de solujia tehnologica; depozitele pentru legume si fructe pot fi realizate in clidiri-parter sau cu mai multe niveluri (solutia se stabileste pe considerente economice), La noi in tara, majoritatea depozitelor de legume si fructe s-au realizat tn clidiri-parter, care permit producjia industrializati a unor elemente constructive, utilizarea structurilor relativ usoare si simplificarea solujiilor de mecanizare a manipuliilor, cea ce descori primeaz& fn raport cu economia de teren realizata de constructiile etajate; —compartimentarea interioaré a depozitelor, care este impusi de tipul de depozit, de posibilitiile de aprovizionare si desfacere, de posibilititile de prefabricare si transport al elementelor prefabricate; dimensiunile celulelor uzuale folosite la noi in fara sunt de 6x12, 6x18, 2x12 si 12x18 m (ultima trama fiind cea mai economic& si eficienté in punct de vedere tehnologic si constructiv); — indifimea celulelor, care este determinat’ de modul de pistrare si de gabaritele utilajelor folosite gi care poate fi de 7,80 .. . 8,40 m, cAnd se utilizeazai palete cu montanfi, 7,20 . . . 7,50 m, Ja depozitarea in conteinere sau l8zi, 5,40 .. . 5..80 m, cénd depozitarea se face in vrac; —necesitatea credrii unor rampe, copertine si platforme pentru asigurarea unor conditii optime de incércare si descArcare a produselor; —spajiilor de depozitare propriu asigurarea conditiilor de microclimat, prin dotarea depozitului cu instalafii optime atat din punctul de vedere al capacititii, cét si al fiabilitatii lor; — dotarea depozitului cu toate spatiile necesare din punct de vedere tehnologic (rampe de incircare-descircare, sector control calitativ si cfnt&rire, sili de lucru pentru sortarea, conditionarea si preambalarea produselor, spafii pentru pistrarea ambalajelor, celule de pastrare prin frig sau la temperaturi scizute, centrald termica si de condifionare a acrului, refea de culoare Pentru circulatia spre celule, atelier mecanic, anexe administrative). 148“and 50} OT ae ter | u Fig. 5.31. Tipuri de depozite pentru legume si fructe: a— depozit specializat; b — depozit universal; 1 — hala de sortare; 2 — celule frigorifice; 3 —~ culoar de circulatie; 4 — linie garaj ofi.; 5 grup administrativ, central termic’, centralA frig, laborator si grup sanitar. “ 149Fig, 5.32. Depozit tip bordei pentru legume si fructe: a —plan; b — sectiune transversal; ! — boxe; 2— culoar; 3— scara; 4 — spafii de rezerva;, 5 —~ cos pentru evacuarea aerului; 6 — cos pentru admisia aerului; 7 — invelitoare din carton bitumat pe astereala; 8 — termoizolatie din paie cu argila; 9 — sarpanta din lemn; 10 — pereti din zidarie de ciramida sau piatra. 5.3.5. Structuri de rezistenta pentru depocite de leguine si fructe La proiectarea structurii de rezistenté a depozitelor se fine cont de capacitatea necesard, procesul tehnologic adoptat, travecle si deschiderile stabilite din punct de vedere tebnologic, posibilitatea de utilizare a elementelor prefabricate de serie, disponibilititile de materiale de constructii, condifiile de microclimat specifice, precum, si de considerente economice. 5.35.1. Depozite de capacitate redusa. Aceste depozite sunt utilizate pentru depozitarea Jegumelor (cartofi, ceapa, ridacinoase) gi fructe (mere, pere), in cantitifi mici Bordeele sunt realizate ingropate sau semi-ingropate, cu pereti din pmént, valituci, zidarie uscata, ziditie din piatra sau cdramida cu mortar, cu sarpanti din lemn si invelitoare din carton bitumat sau azbociment ondulat si cu pardoseala din pamédnt batut (fig, 5.32). Boxele pentru depozitarea in vrac (cu inalfimea de 2,0 . . . 2,5 m) sunt realizate din panouri de Jemn, sub forma de gritare si montate pe ambele parti ale unui culoar de circulatie. Ventilatia este activata prin deflectoare amplasate pe acoperis Depozitele simple de suprafajd au capacitati reduse gi nu sunt prevazute cu instalajii mecanice de ventilare. Structura de rezistenfa a acestor depozite este din zidarie de carimid& cu sarpanta din Jemn sau din elemente prefabricate de beton armat. 5.3.5.2, Depozite de capacittiyi mari. in majoritatea cazurilor, structurile de rezistenti la depozitele de capacitati mari se realizeaz& din beton armat; in ffrile in care existé disponibil de metal se utilizeaz pentru acoperig ferme din otel. Structurile din beton armat utilizate in mod curent sunt cele integral prefabricate, realizate din: fundatii-pahar, stalpi gi grinzi, panouri prefabricate pentru pereti, elemente de acoperis drepte sau curbe, panouri usoare termoizolante pentru inchiderile exterioare (fig. 5.33). Un sistem, constructiv economic pentru depozitele parter este structura cu arce prefabricate care poate acoperi deschideri pan la 24 m. Prin plasarea centralé a culoarelor de circulatie se departeaz sirurile de celule si rezulta dolii largi ce favorizeazé evacuarea rapida a apelor din precipitatii (fig 5,33). in situatia in care se pot realiza depozite inalte, cu mai multe niveluri, celulele (cu deschiderea maxima de 18,0 m) se pot glisa, acoperisul realizdndu-se din elemente prefabricate. Constructia prezentata in figura 5.34 are 10 niveluri, dimensiunea in plan de 31,0 x 100,0 m, patru celule de depozitare pe nivel, iar spatiul central este destinat circulatiei, lifturilor si ineaperilor tehnice pentru instalatile frigorifice; structura de rezistenf& este rezolvati cu pereti din beton armat in grosime de 25 ... 30 cm, intarii cu stalpi la nivelurile inferioare, 150Fig, 5.33. Sectiune transversal structura de rezistenta a unui depozit parter, realizat cu arce prefabricate: 1 — celula de depozitare; 2 — culoar de ——circulatie; 3 — are prefabricat din beton armat; 4 — element prefabricat, de suprafafa, chesonat; 5 — perete prefabricat din beton armat; 6 — tirant metalic. CLTEM tri Fig, 5.34. Depozit etajat pentru legume si fructe, realizat cu structura de rezistenti din beton armat turnat monolit in cofraje glisante: plan etaje 1... 5; 6 — plan etaje 6... 9; 7 — celule de depozitare; 2 — spatit pentru ; 3— perefi din beton armat; 4 — stalpi din beton armat, a circulat Structurite metalice sunt caracterizate prin deschideri maci si sunt rezolvate cu stalpi si ferme sau cadre. © problema importanta care se pune in cazul utilizarii structurilor de rezistent& din metal consti in asigurarea protectici anticorosive a ofelului, prin tratarea cu vopsele de zinc, sau cu pelicule din material plastic. La proiectarea si execufia elementelor de inchidere (pereti si tavane) se iau masuri severe de etangare, pentru ca umiditatea care se dezvolta in interior s4 nu corodeze structura metalica. 5.3.6. Elemente de inchidere specifice depozitelor pentru legume $i fructe Elementele de inchidere ale depozitelor frigorifice trebuie s& indeplineasca o serie de conditii specifice, deosebite de cele ale altor tipuri de constructii,astfel: —rezistenta termic& este mai mare, termoizolatia trebuind si asigure protejarea produselor depozitate fap de temperatura cobordtd din timpul iernii gi fay de cea ridicat& din timpul toamnei si primaverii, mentinand in celule o:temperaturd optim’ (v. tab. 5.3), in condifiile in care, datorité Sctvitifi biologie a proguselor depoztate, umidtaten relative inerioarh depBgeyto uneori 90 stratul izolant trebuie s& imbrace intreaga suprafaji a compartimentelor de depozitare, cu evitarea oricaror punti termice sau discontinuitati; 1st— stratul izolant trebuie sé se fixeze de structura de rezistenfé a constructiei, eviténdu-se prin solufiile adoptate corodarea in exploatare a ancorajelor; — materialele de izolare trebuie sé aibé o durabilitate mare in timp si s& reziste la solicitirile speciale la care sunt supuse. Pentru izolarea termic& se recomanda utilizarea materialelor ieftine, de provenienf& locala sau a deseurilor (izostuf, plici presate din paie mineralizate, din puzderie de in sau de cAnepa etc.) si evitarea, pe c&t posibil a celor consumatoare de energie (polistirenul expandat, poliuretanul, pésla mineral, vata de sticla etc.) Materialele izolante cele mai apreciate sunt acelea care nu se altereaz, nu sunt atacate de rozatoare, care conjin cat mai multe incluziuni de aer (avand porii inchisi), care au rigiditate si rezistente mecanice ridicate. Pentru barierele de vapori se utilizeaza folii de aluminiu, staniol sau polictilend, foi din tabla de ofel sau produse bituminoase. Pardoselile se realizeaza astfel incat s& corespunda cerinfelor de depozitare a produselor in vrac, saci sau palete (conteinere), circulatiei mijloacelor de transport (electrocare cu brafe, cArucioare etc), precum, si izolafiei termice necesare. De obicei, pardoselile sunt realizate din beton rutier, in grosime de 14 cm sau pe strat de pietris compactat, in grosime de 10 em. Pentru izolarea termicd a pardoselilor se prevede perimetral, pe o latime de 2,00 ... 2,50 m, un strat termoizolant rigid (fig. 5.35, a) sau, intr-o solutie mai noua, termoizolatia peretilor exteriori (amplasat’ la interior) se continua sub nivelul pardoselii (fig. 5.35, b). Cand produsele se depoziteaz in vrac, pardoseala se realizeaz cu canale de ventilatie care si permiti circulatia aerului de la instalatiile de reftigerare prin masa depozitata. in acest caz, pardoseala este realizata cu canale principale de ventilatie, legate cu camerele de refrigerare si cu canale secundare mobile, amplasate peste nivelul pardoselii (realizate din sipci de Jemn sau elemente prefabricate, fig. 5.36, a), sau fixe, amplasate sub nivelul pardoselii (realizate din beton armat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat, fig. 5.36, b). Peretii depozitelor de legume si fructe trebuie si indeplineascé conditii de rezistenf mecanicd si de izolare termic’, hidrofuga, etanseitate la vapori si gaze. in functie de tipul structurii de rezistenta adoptate, perefii pot fi: autoportanfi, cand perefii nu suport impingeri, produsele find depozitate in conteinere paletizate, realizati din zidarie . Fig. 5.35. Izol la depozitele frigorifice: ‘ea perimetrald a pardosel @ — cu termoizolatie dispusé orizontal; 6 — cu termoizolatie dispusi vertical, sub nivelul pardoselii; 7 — perete exterior; 2— soclu armat; 3 — bloc de fundajie; 4 — pardoseal din beton rutier; 5 — termoizolatie rigida sub pardoseala; 6 — pietris compactat; 7 — termoizolatie la peretele exterior; 8 —protectie termoizolatie, 152Fig. 5.36. Dispunerea canalelor in pardosealé la depozitarea in vrac: 4 — cu canale secundare mobile, -+ dispuse peste nivelul pardoselii; b — cu canale secundare fixe, dispuse sub nivelul pardoselii; ! — canal principal de ventilatic, realizat din beton monolit; 2 —canal secundar din sipci de lemn; 3 canal vertical de ventilatie; 4 — canale secundare din beton monolit sau elemente prefabricate din beton, acoperite cu gritare traforate Fig. 5.37. Izolarea termici a peretilor portanti de la depozitele de legume sifructe realizafi din: 4— beton armat tumat monolit; 6 — elemente prefabricate de beton armat; — tidarie de ciramida; 1 — tencuiala exterioara; 2 — perete monolit; 3— Strat de egalizare din mortar de ciment; 4 — barier’ de vapori; 5 — termoizolatie din polistiren expandat; 6 — tencuial& din mortar de ciment M 100, armat cu plasa de rabit si refea de ofel-beton, fixat’ cu mustafi din sérma Salvanizata, lasate din peretele monolit sau din rosturile dintre elementele refabricate; 7 — panou prefabricat, chesonat: 8 — zidarie de clrimida; 9 — Protectie exterioara din tabla 153Acoperisul este un element constructiv important; la depozitele de legume si fructe, intrucat: are cea mai mare suprafafa de inchidere in contact cu exteriorul, temperatura pe tavan este mai redusa decat pe peretii exteriori (din cauza pierderilor mari de caldura prin acoperig gi datorita faptului c& perefii primesc cldura degajata de masa depozitata), iar panta adoptati la acoperis este redusi (pentru a nu mari volumul interior), ceea ce ridicé problema asigurérii une izolari hidrofuge foarte bune, pentru a exclude patrunderea apei in depozit. Tzolarea termica si hidrofuga a acoperisului se realizeaz’ in functie de tipul stratului de rezistenfé adoptat, astfel: — in cazul stratului suport din elemente de suprafafi, drepte sau curbe, acoperigul este de tip terasi, cu straturi de difuzie amplasate sub bariera de vapori si sub hidroizolatie, cu rol de a evacua in atmosferd (prin intermediul deflectoarelor) vaporii de apa care au tendinga si migreze din interior, catre exterior (fig. 5.38, a); Fig. 5.38, Izolarea acoperisurilor celulelor de depozitare a legumelor si fructelor: a — la acoperiguri tip terasi; 6 — la acoperiguri uyoare; / — strat-suport; 2 — sapa de egalizare din mortar de ciment; 3 — strat de difuzie din carton perforat; 4 — bariera de vapori, executatd dintr-un strat de carton bitumat si dou’ de mastic bituminos; 5 — termoizolatie din polistiren expandat in doua straturi; 6 — strat de protectie din hartie Kraft; 7 — sap suport din mortar de ciment; 8— hidroizolafie bituminoasé; 9 — strat de protectie din nisip margéiitar, 12 em grosime; /0 — panouri termoizolante, in sistem sandvis; 7 — pane metalice. — in cazul structurilor de rezistenfa din ferme sau arce, din beton armat sau metal, acoperigul se realizeazi din panouri termoizolante alcatuite in sistem sandvig, amplasate pe pane metalice sau din beton armat (fig. 5.38, 0) 5.3.7, Instalagii si utilaje folosite in depozitele pentru legume si fructe Depozitele modeme cu capacitai mari asigutA conditii optime pentru pstrarea gi conservarea Iegumelor si a fructelor datorit& faptului c& sunt dotate cu instalafii si utilaje specitice. Instalagiile de climatizare interioard asigura un microclimat corespunzitor prin ventilarea, racirea si umidificarea aerului interior. Astfel, instalafia de ventilatie asigurd cantitatea de aer curat in interiorul depozitului, diluand concentrafia de gaze nocive, pe baza impulsurilor unor termostate si umidostate care funcfioneaza in concordanta cu respiratia legumelor sia fructelor. in cazul depozitarii in vrac, ventilarea se produce in masa depozitati, aerul fiind introdus prin canalele prevazute sub pardoseala. in cazul depozitarii prin paletizare (in conteinere), circulatia acrului proaspat se realizeaza periferic in lungul perefilor, acrul fiind evacuat prin fante previzute la partea superioara a perefilor sau prin deflectoare. Instalatiile de racire se utilizeazi la depozitarea pe durate mai indelungate, in cladiri climatizate, unde se impune realizarea unor temperaturi scizute, in condifiile unei atmosfere controlate in cea ce priveste umiditatea, presiunea, temperatura si confinutul de gaze. Sistemele de instalafii pentru récire pot fi cu centrala frigorificd (amplasata in pavilionul principal) sau cu agregate individuale pe fiecare celula, Instalajia de umidificare @ aerului are rolul de a asigura umiditatea necesaré exploatarii depozitului, in functie de produscle care se pastreaza, 154 aE Ee FFB HFET HEHEHE ESF SF SF SF 2S eeInstalatiile de iluminat din cadrul depozitelor pentru legume si fructe se proiecteazdi in functie de specificul activitifii care se desfigoara in diversele compartimente. Astfel, in hala de sortare, la ocurile de munci sistemul de iluminare trebuie s& realizeze o lumin& cét mai apropiati de cea natural, iar in celulele de depozitare instalatiile de iluminare functionéazd numai la incércarea si descarcarea celulelor. Se recomanda utilizarea iluminatului fluorescent, intrucat acesta este mai economic si l&mpile de iluminat au o durati mai mare de funcjionare, Utilajele pentru transport gi stivuit sunt necesare pentru mecanizarea luerarilor de depozitare; se utilizeaza transportoare cu banda elastic’, graiffre si lopeti mecanice pentru produsele in vrac gi stivuitoare, electrocare, electromacarale etc, pentru produsele paletizate. Gabaritele acestor utilaje impun tramele si inaljimea constructiei, dimensiunile culoarelor de circulatie, precum $i calititile pardoselilor. Masinile $i instalagiile de conditionare sunt necesare pentru pregatirea legumelor si a fructelor in vederea depozitarii (spalarea radicinoaselor si cartofilor, sortarea calitativa si calibrarea diverselor produse) si in vederea expedifiei (sortarea si uneori, preambalarea produselor).. 155Capitolul 6 MEDII AGRESIVE IN CONSTRUCTIILE AGROZOOTEHNICE $l MASURI DE PROTECTIE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII in constructiile agrozootehnice, elementele de constructii (finisajele si elementele structurii de rezistent) sunt supuse, in anumite cazuri, actiunii unor medii agresive rezultate ale activitatii biologice a animalelor, plantelor, materialelor de depozitat. Aceste agresivitii constituie solicitiri pentru construcfii, impundnd solufii constructive specifice si protectii adecvate. 6.1. Agenfi agresivi in constructiile agrozootehnice Principalii agenti agresivi care actioneaza in constructiile agrozootehnice sunt: amoniacul, ionii sulfitici si de clor, clorurile, diversi acizi si substante bazice, umiditatea aerului interior. ‘Amoniacul (NH;), rezult din descompunerea dejectiilor stagnante ale animalelor, deci apare in constructiile zootehnice (actiondnd asupra pardoselilor, bazei stalpilor, zidurilor, canalelor si conductelor de evacuarea dejectiilor etc), in rezervoarele de dejectii lichide, pe platformele de gunoi, in atmosfera adaposturilor, amoniacul este limitat la concentrafii foarte mici (0,003% in volume) de conditiile de microclimat. Tonii sulfitici, deosebit de importanfi din punctul de vedere al coroziunii betonului, se gésesc in sol si in apele freatice. Impurificarea sulfitic’ apare in mod deosebit in zone industriale, sub acjiunea haldelor de carbuni si zguri. in sol, sulfafii apar prin descompunerea biologic& a substanfelor organice continand proteine. ingrasamintele naturale si artificiale, ca gi cultivarea solului (zerisirea, aratul) favorizeaza cresterea continutului de sulfafi in sol, de aceea coroziunea cu ioni sulfitici poate apirea in cazul serelor, risadnifelor, ca si al constructiilor agrozootehnice ce se gisese in apropierea terenurilor cultivate (la elementele de construc{ii amplasate sub nivelul terenului). Tonii de clor si clorurile apar in apele care levigheaz ingrigiminte chimice i balegar; astfel, la platformele pentru balegar apele conjin 700 ... 1 000 mg clor/l. Clorura de caleiu (CaCl) se foloseste ca accelerator de prizA pentru betoane, mai ales in anotimpul rece sau sub form de dezinfectant in adaposturi zootehnice, dispensare veterinare, constructii pentru sacrificari de necesitate ete. Acizii apar in mod curent in mediul construcfiilor agrozootehnice. Starea oricdrei solutii apoase este determinata de concentratia ionilor de hidrogen. In apa pura, numérul ionilor de H+ care produc aciditatea este egal cu numfrul ionilor de OH’ care cauzeazé bazicitatea. Produsul concentratiilor ionilor de H+ si OH este un numér constat, si anume: ‘ [HOHE Pentru a caracteriza starea oricirei solutii apoase, in locul puterii exponential se foloseste 0 valoare numeric absolut, notaté pH, care din punct de vedere matematic este logaritmul in baza 10, cu semn schimbat, al concentratiei de ioni de hidrogen. Valoarea pH a unei ape absolut neutre este 7; daci pH<7 solufia are reactie acid, iar daca pH>7, reactie bazic Jn construcfiile agrozootehnice apar, de obicei, acizi anorganici slabi (hidrogenul sulfurat) si acizi organici (lactic, tartric, acetic ete). Hidrogenul suifurat (HS) apare datorita descompunerii substanelor organice din dejectiile animalelor, acfionand asupra elementelor constructive ale ad&posturilor, conductelor de canalizare, rezervoarelor de dejecfii etc. Solutia apoasa de hidrogen sulfurat este un acid slab, cu efect corosiv limitat asupra betonului; armaturile din betonul armat pot fi ins corodate intens prin formarea sulfurii de fier (FeS) in cazul unui beton insuficient compactat sau al unei acoperiri prea mici. Acidul lactic 7, apar in constructiile agrozootehnice ca substanfe de dezinfectii si solufii de spalare, la adaposturile pentru animale, dispensare veterinare, camere unde se manipuleaz laptele. Bazele tari se folosesc, in general, in solutii cu concentratie slaba; de exemplu, hidroxidul de sodiu (NaOH), numit gi soda caustic’, se utilizeazd in solufii de 2%. Umiditatea relativa a acrului interior, care ajunge la valori importante in unele constructii agrozootehnice, actioneaz4 ca un mediu agresiv, Astfel, in cazul ad&posturilor pentru animale, uumiditatea relativ poate atinge valori pan la 85%, fiind provocata, in special, de degajarile animalelor prin respiratie si transpiratic. Umiditati foarte mari apar si in cazul serelor, din transpiratia plantelor sau udarea prin aspersiune. Vaporii de api pot condensa pe suprafata clementelor de construcfii sau in grosimea acestor elemente, dand nastere unor fenomene de coroziune in continuare se prezinta, pe scurt, actiunea mediilor agresive din constructiile agrozootehnice asupra principalelor materiale de constructie curent utilizate. 6.2. Coroziunea materialelor de constructie si masuri de protectie 6.2.1. Cororiunea si mésurile de protectie aplicate betonului folosit la constructiile agrozootehnice ‘ 6.2.1.1. Coroziunea betonului, Coroziunea betonului este rezultatul unor fenomene fizico- chimice complexe, avand in vedere insdsi complexitatea structurii acestui material Rezistenta diferitelor tipuri de cimenturi la acfiunile agresive este in cea mai mare masurd in functie de compozitia lor chimica si mineralogica, componenfii de bazi ai cimentului (care reprezintd aproximativ 94 .. . 98% din clincher) find: aliful (silicatul tricaleic), belitul (silicatul bicaleic), celitul F(aluminoferitul tetracaleie) si celitul II (aluminatul tricalcic). Prin amestecarea cimentului cu apa se inifiazi o serie de procese fizico-chimice complexe, care rovoac’ priza gi intérirea, cu formarea pietrei de ciment. Prin hidratarea compusilor complecsi se formeazi hidrosilicati $i hidroaluminati, eliberndu-se oxid de calciu (CaO), oare impreund cu apa formeazi hidroxidul de calciu [Ca(OH)z]. Dinire compusii pietrei de ciment, cei care reduc rezistenfa la coroziune sunt hidroxidul de calciu si hidroaluminatul tricaleic. Desi prezenta hidroxidului de calciu nu este indicat din cauza coroziunii, cimenturile cu un grad mare de saturatie cu oxid de calciu (bogate in alt) prezint& rezistente mecanice mari ‘Trebuie si se ajunga deci la un compromis intre stabilitatea chimica $i rezistenfa mecanic’, unii 187specialisti propunand remtinfarea la un ciment care s& corespunda sub toate aspectele si realizarea a patru tipuri de cimenturi: cu rezistenfe mecanice mari; cu contractie micd; cu c&ldur& de hidratare mic; cu rezistenta mare la actiuni agresive. Efectul distructiv al apei agresive asupra betonului depinde de urmatoarele condifii: — tipul de ciment utilizat, proprietitile fizico-chimice ale acestuia; — calitatea agregatelor utilizate, raportul ap’-ciment, dozajul de ciment, gradul de compactare al (betonului si vechimea acestuia; — starea suprafefei expusd la apa agresiva (gradul de netezime si carbonatare ete.); — compozitia si concentrafia apei agresive, precum i modul in care lichidul agresiv actioneaza asupra constructiei de beton (daca este in migcare,, daca actioneaz& cu presiune etc); — dimensiunile construcfiei de beton. Degradarea betonului poate apare sub mai multe forme de coroziune Coroziunea de tip I (coroziunea de levigare) apare daiorité dezvoltarii si levigirii ionilor de caleju sub actiunea apei lipsite de duritate, a apei cu bioxid de carbon sau cu saruri de amoniu; de ‘exemplu, apa cu bioxid de carbon impreuni cu hidroxidul de calciu, rezultat din hidroliza silicatului tricalcic, formeaz4 carbonatul acid de calciu care este o substanf& solubil&: Ca(OH); + 2H2CO,—-P Ca(HC0s)n + 2H,0. (62) Coroziunea de tip II apare datorité distrugerii prin expansiune sau spilare a cimentului intarit, provocatti de bioxidul de sulf (in prezenta umiditatii din aer), de solutii apoase alei acidului sulfuric sau de siruri ale acestuia, de sdrurile de magneziu, de diversi acizi , de zahiir $i melas&, 6.2.1.2. Protectia betonului, Misurile de protectie a betonului sunt diferenfiate dupa concentratia agentului agresiv si dupa freevena cu care acfioneazi, si pot consta in: —folosirea unor betoane de calitate, dense $i compacte, care impiedica penetrarea agentilor agresivi. Aceste betoane se objin prin alegerea unei granulatii corespunzatoare si a factorului apa/ciment la limita compozitici optime (A/C=0,,5 ... 0,6 la betoane simple si 0,45 ... 0,55 la betoane armate); prin stabilirea unui dozaj de ciment care si asigure compozitia optima si compactitatea betonului corespunztor cu granulometria agregatului si raportul A/C, dozajul de ciment crescdnd, in general, pe misura cresterii agresivitatii (valoarea minima este 250 ... 275 kg/m’ pentru betoane nearmate si 300 ... 350 kg/m’ pentru betoane armate); —folosirea unor cimenturi speciale, cu adaosuri de impermeabilizare, ca, de exemplu: cimenturi Portland macinate cu stearat de calciu, de aluminiu sau de alte metale; cimenturi cu emulsie de cauciuc utilizate in cazul actiunii, bazelor, sarurilor, acizilor oleici gi grasi (se utilizeaz& 10. .. 20% din greutate emulsie de cauciue stabilizatd pentru ciment, ca si nu coaguleze); —uiilizarea plastobetoanelor sau a polimerbetaanelor, realizate cu ajutorul risinilor sintetice, sub forma de adaosuri la betoanele preparate cu cimenturi uzuale, prin adaugarea de ditersi polimeri sintetici (de exemplu, emulsie de acetat de polivinil), imbundtijindu-se o serie de proprietati ale betoanelor, unele importante pentru stabilitatea la coroziune (absorbtie de ap redus’, cresterea rezistenfei la intindere, deci reducerea fisurarii etc); — neexpunerea betomului proaspét la acfiunea agentilor agresivi; Ia suprafata betonului, prin carbonatare (formarea carbonatului de calciu greu solubil, din combinarea bioxidului de carbon aer cu hidroxidul de calciu) se formeaza un strat protector, recomandandu-se ca betonul si fie expus la actiunea agresivitatilor numai dup’ formarea acestui strat; — folosirea unor tratamente superficial la suprafaja betonului sau a tencuielii care, combinandu-se cu componen{ii pietrei de ciment, dau compusi insolubili sau rezistenfi din punct de vedere chimic, colmatind porii la suprafafa betonului si deci marindu-i impermeabilitatea si rezistenfa la coroziune; de exemplu, silicatizarea, prin aplicarea mai multor straturi de solutii de silicat de sodiu, rezultand suprafete rezistente la actiunea gazelor, vaporilor, lichidelor neutre, slab acide sau slab alcaline; luatizarea, prin tratarea suprafefei cu struri ale acizilor fluothidric sau fluosilicic cu magneziu, aluminiu, zine, prin acfiunea cirora se formeaza fluorura de calciu greu solubila si gel de silice; rratarea cu siliconi, care realizeazA o hidrofobizare a suprafefei betonului, reduedind aproape la zero absorbfia de solufii agresive a acestor suprafefe; 158 4—utilizarea unor tencuieli realizate din mortare speciale de ciment cu latex, emulsie de cauciue natural sau sintetic in ap (deoarece sub actiunea solutiilor agresive se produce o autocompactare prin umflarea cauciucului); cu acetat de polivinil (Aracet E-50), care au o rezistenfi bund la tractiune si o permeabilitate redusi; cu polimeri, confectionate cu rasini poliuretanice, epoxidice, epoxidice modificate cu gudroane etc.; placarea suprafefelor expuse (metoda utilizat’ in cazul unor agresivititi foarte puternice) cu plici din gresie ceramic’, pe bazi de polimeri, din sticla etc, fixate cu chituri organice sau anorganice. 6.2.1.3. Actiunea mediilor agresive din construcfiile agrozootehnice asupra betonului si protecfii speciale. Amoniacul (NHs) se combina cu apa dand hidroxidul de amoniu [NH«(OH)z], care are o reactic bazica si in stare puri nu este daundtor pentru beton. in mod obisnuit ins& hidroxidul de amoniu este impurificat cu diverse struri de amoniu care reactioneaz8 cu hidroxidul de calciu [Ca(OH)2], rezultnd sdruri de calciu solubile care levigate las goluri in structura betonului. De obicei, in construcfiile agrozootehnice concentraliile sdrurilor de amoniu sunt slabe si, pentru a se evita coroziunea, este suficient s& se realizeze un beton, de bund calitate, utilizand ciment Portland cu adaos de zgura de furnal. Constructiile unde se depoziteazi ingrasdminte chimice (azotat de amoniu) sunt expuse unui efect mai puternic de coroziune, aceasti sare de amoniu fiind agresiva. Suprafetele de beton sau ‘mortar expuse la substanfe care contin intr-o proportie mare azotat de amoniu pot fi protejate cu vopsele bituminoase sau prin captusire cu placi de argil’ clincherizat, fixate in mortar bituminos. Clorul si clorurile nu reactioneaz’ cu compusii pietrei de ciment, dar in solufii concentrate tind si levigheze oxidul de calciu din beton. Clorurile de magneziu si de aluminiu (MgCh, AICI3), in solufii concentrate, reactioneaza cu oxidul de calciu si formeaz compusi nestabili si solubili in apa. La un conjinut de peste 1 000 mg clor/I apare pericolul coroziunii armaturii, Prezenta clorului si a clorurilor imbunsitifeste ins& comportarea betonului la coroziunea sulfaticé, © problema special din punctul de vedere al coroziunii betonului armat o pune clorura de calciu (CaCl) care corodeazd armatura cand este insuficient acoperiti sau cand betonul este insuficient compactat. Un beton de bund calitate asigurd protectia armaturii la actiunea clorurii de calciu din exterior. in ceea ce priveste coroziunea din interior, datorita folosirii clorurii de calciu ca aditiv la prepararea betonului, aceasta nu se produce cnd dozajul este corect (de 0,1 ... 0,2% clorura de calciu din greutatea cimentului). Acidul lactic corodeazi puternic piatra de ciment, prin formarea lactatului de’caleiu, substanta foarte solubild. Protectia betonului la acfiunea corosiva a acidului lactic se realizeaza in functie de concentratia acestuia, astfel — in cazul constructiilor expuse actiunii acidului lactic diluat se folosesc betoane dense, cu confinut scizut in oxid de cale — silozurile de nutret murat, supuse coroziunii acidului lactic rezultat din fermentarea masei depozitate, se realizeazd din betoane compacte, cu dozaj mare de ciment, peste care se aplicd fratamente cu fluafi sau acoperiri cu vopsele pe bazi de bitum sau cu materiale plastice (clorcauciuc); — suprafejele expuse actiunilor mecanice (de exemplu, pardoselile incaperilor unde se colecteaza si manipuleaza laptele) se acopera cu plici de gresie ceramica sau cu plici de mozaic fratate cu fluorurd de siliciu (SiF,), rostuite ou mortar de ciment tratat cu silicat de sodiu. Substangele care fermenteaz (sucurile de fructe, mustul, vinul) actioneaz corosiv asupra betoanelor, cu atat mai puternic, cu cat acestea contin mai mult zahir (care fluidizeazi componen{ii hidratati ai cimentului intarit), in acest caz, protectia construcfiilor din beton se realizeazi in functie de destinatia constructiei si de mediul corosiv care actioneaza. Rezervoarele de beton se tencuiese cu mortare de etansare care se acoper’ cu un strat de Parafind, cerezind sau ozoicherita, in grosime de cel pujin 4 mm (care ins& trebuie reffcut relativ des). Pentru protectie se pot utiliza si straturi de acoperire din plici de sticla sau pe baz de mase Plastice. O acoperire cu emulsie apoasa de PVD si PVC, pulverizatf pe un strat de baz de neopren, 159in grosimea de 2 mm, corespunde agresivitatii tuturor sucurilor de fructe. La fermentarea mustului pentru prepararea vinului tezulta alcool, acid tartric, acid acetic, bioxid de carbon gi se produc variafii de temperaturd. Sub actiunea acidului tartric, in cazul rezervoarelor din beton, oxidul de calciu din ciment este transformat in tartrat de calciu insolubil, impiedicand atacul chimic ulterior. Tartratul de calciu este insi casant si cade, lipsind betonul de stratul protector. . La depozitarea vinurilor in vase de beton, buchetul vinurilor de calitate sufer’, deoarece uleiurile aromatice reactioneaza cu oxidul de calciu. © acoperire corespunzatoare protejeaz& vinul de influenga peretelui si asigur& protectia peretelui impotriva efectului vinului Protectia se poate realiza prin tratarea suprafejei, peretelui interior sau prin aplicarea unor straturi de acoperie, care trebuie si indeplineasca urmatoarele condifii: — sk prezinte o suprafafa neteda (fra rosturi, crip&turi capilare sau pori), care poate fi curditata si sterilizatA ugor, — si reziste 1a eforturi: mecanice si la efectul corosiv al bioxidului de carbon, mustului, alcoolului, vinului, substantelor de dezinfectie (sulf) etc; — si reziste la variatiile de temperatura care insofesc tratamentul vinului; — si aiba un coeficient de dilatare termic& aproximativ egal cu acela al materialului constructiei de bazii — si nu influenfeze compozitia chimica, gustul, aroma, culoarea mustului sau a vinului; — sk nu favorizeze depunerea de ciuperci (drojdie). Protectiile utilizate in acest caz pot fi: — acoperiri cu silicat de sodiu sau fluati de zine si de magneziu, solutii care nu sunt ins& suficient de durabile; emulsii apoase de materiale plastice, aplicate pe tencuieli din mortar de ciment; de obicei se aplicd vopsele de neopren ca grund si emulsie de material plastic pulverizati, ca strat vizibil, rezultind 0 acoperire in grosime total de 2 ... 2,5 mm; — placaje din plici de materiale plastice (Vinidur) sau plac de sticla, Substanfele alcaline pot actiona asupra betoanelor prin reactii directe de schimb cu componentii ‘mineralogici ai pietrei de ciment sau prin carbonatarea bazelor cu concentrafii mari care patrund in porii betonului si il distrug prin acumulare de séruri expansive. Betoanele dense, confectionate cu agregate cuarfoase, avand cel putin 300 kg ciment/m? beton, oferd o protectie corespunzatoare la concentratiile bazice din solutiile de dezinfectie utilizate in construcfile agrozootehnice. 6.2.2. Coroziunea si protectia betoanelor armate si precomprimate, in constructiile * agrozootehnice Coroziunea betonului si a armaturii nu se produc concomitent si nici cu aceeasi viteza Conditile care provoac8 coroziunea betonului nu produc in mod obligatoriu coroziunea armaturii, iar coroziunea armaturii nu este insofité intotdeauna de aceea a betonului, Coroziunea armaturii se produce pe cale electrochimica gi factorul care favorizeaza aparitia ei este umiditatea relativa ridicati din constructiile agrozootehnice (70 ... 90%), limita inferioara a ‘umiditifii relative la care se produce coroziunea armaturii find de 50 . .. 60%. ‘Armitura incepe s& se corodeze cand betonul este int&rit, pH-ul are valori sub 10... 11, deci efectul pasivizat inecteazé (autoacoperirea ofelului cu un strat continuu de oxid aderent care-1 protejeazi) gi incep si aib& loc procese electrolitice cu formare de pile datorité eterogenitifii ofelului, diferenfelor de concentratii ale electrolitului, starilor diferite de efort etc O surs& periculoasi de coroziune pentru ofelul-beton sunt acceleratorii de prizé (clorura de caleiu, clorura de sodiu), care prin eliberarea ionilor de clor formeaza clorura feroasi ce se oxideazi in clorura fericd si apoi formeaza hidrat feric. In incereéti de laborator, clorura de calciu in concentratie sub 2% din cantitatea de ciment s-a dovedit a nu fi daunatoare armiturilor, dar 160insuficienta amestecare pe santier poate da nastere la porfiuni cu concentratii superioare celei medii Aceasta face ca, in unele fari, si se interzicd folosirea clorurii de calciu la betonul armat. La constructiile din beton precomprimat se interzice folosirea acceleratorilor de priza. Produsii de corodare ai ojelului au un volum, de doua ori mai mare decat ofelul din care provin, Ceea ce genereazé eforturi in beton de circa 300 daN/em’, Acest fenomen solicit’, in principal, stratul de acoperire. Solutiile agresive care patrund in beton prin capilaritate sau prin fisuri fine, corodeaza armitura. Datoritt cresterii volumului produselor de coroziune gi a eforturilor in beton, apar cripaturi in stratul de acoperire a armaturii, marind viteza si intensitatea coroziunii otelului, Protectia armiturii contra coroziunii se obfine prin beton si prin alegerea armiturii insigi. Se recomanda folosirea unei armaturi care sé ducd la fisuri cat mai fine (diametre mici) si care s& fie realizata din ofeluri cu sensibilitate mic& la coroziune. fn ceea ce priveste’ betonul, calititile Ini in vederea protejérii armaturii sunt aceleasi cu cele necesare pentru Protectia betonului insusi. in privinta tipului de ciment, stabilindu-se c& pentru betonul armat este interesant efectul pasivizat al hidroxidului de calciu, cel mai indicat este cimentul Portland, pentru cA are un confinut ridicat de calcu Jn betomul precomprimat apar aspecte noi Privind coroziunea armaturii, unele favorabile si altele defavorabile bunei comportiri a acesteia Factorii favorabili sunt calitatea superioaré a betonului folosit in betoanele precomprimate, imbunatatirea protectiei armaturi, datorita faptului c& betonul precomprimat poate lucra fara fisur, protectia suplimentard a armaturii in cazul betoanelor precomprimate. Factorii cu actiune defavorabila pot fi considerati: diametrul mic al armaturii, adicé suprafati lateral mare, raportatd la aria sectiunii i faptul c& ruperea elementelor de beton precomprimat are caracter brusc, ceea ce face ca, eventuala coroziune sé fie foarte periculoasa Un exemplu de protectic anticorosiva a armaturii din betonul precomprimat este cel intélnit la silozurile cu celule hexagonale realizate pentru industria alimentara (la intreprinderi de bere, de ulei tc); sistemul construetiv consta din perefi de beton armat precomprimat, cu centuri exterioare din toroane de ofel post-intinse. Protectia anticorosiva a toroanelor din ofel pretensionate se realizeazt prin: acoperirea cu un strat de zinc, in grosime de 25 u, depus termic si protejat cu pelicule pe baza de lac butiral, polivinilic si de email cu pigment de aluminiu ca strat de finisaj; — acoperirea cu straturi de protectie pe baza de lac butiral polivinilic, lac epoxigudron gi chit epoxipoliamida, Un alt exemplu de protectie anticorosiva a betonului armat este cel intflnit la bazinele de Coagulare din staille de tratare a apei {unde se utilizeaz4, pentru coagularea impuriitilor continute in sursele primare de ap’ din rduri sau fluvii, sulfat de aluminiu care corodeazé betonul prin Spalarea laptelui de ciment de c&tre acidul sulfuric, slabeste legatura ciment-agregat si favorlzeart desprinderea agregatului). in aceste stati de tratare a apei se folosese dowd tipuri de bazine: — bazine pentru solutii concentrate (de dizolvare); — bazine pentru solutii diluate (de coagulare) in primele bazine se dizolva sulfa de aluminiu care este livrat sub forma de bulgari. Protecfia anticorosiva a acestor bazine trebuie s& reziste atat la actiunea agresivi a solutiilor concentrate de Sulfat de aluminiu (concentrafie 20 .... 30%), cat si le gocurile mecanice care se produc la descércarea bulgirilor de sulfat de aluminiu in bazine in bazinele de coagulare care confin solutii de sulfat de aluminiu in concentati Protecfia anticorosiva este solicitaté numai la actiunea agresiva a acestei solutii. 1h figura 6.1 se prezints protectia anticorosiva a ,unui bazin pentru solutii concentrate dintr-o static de tratare a apei. de 5%, 1616.2.3. Coroziunea si protectia betoanelor usoare, in constructiile agrozootehnice Betoanele usoare (celulare sau confectionate cu agregate usoare) au greutate redusd, obtinuta prin folosirea unor agregate usoare sau prin marirea volumului porilor. Durabilitatea betoanelor uusoare depinde de liant, agregat si de structura obfinut’, Betonul confectionat cu agregate, aviind granule uniforme, este permeabil, deci putin rezistent la coroziune, iar la betoanele cu agregate foarte fine ascensiunea capilara nu poate fi impiedicatt decdt daca se adauga substante hidrofobe. In cazul betoanelor celulare autoclavizate armate apar particularitati care fac ca arméturile s& se sgaseusca intr-o situayie mult mai dezavantajoasa decat in cazul betonulti obignuit, pentru ck — betonul celular are o structurd eterogent, discontinud, cu porozitate ridicat3, neasigurand o acoperire protectoare pentru armatur’i; — bazicitatea betonului celular autoclavizat este scaizuta fafa de cea a betonului obignuit (pH— 9), deci nu se asigura un efect pasivizat (efectul de pasivizare bazica apare pentru pH=11... 12,3); — Prepararea acestuia se face prin autoclavizare (presiune de 12-10° N/m’), in timpul careia sulfurile se transforma in hidrogen sulfurat si bioxid de sulf, care provoaca inc’ din aceasta faza coroziunea armaturilor. Armitura se protejeaza prin straturi de acoperire care trebuie sa impiedice actiunea de corodare, 4 asigure conlucrarea cu betonul gi si menfind proprietifile mecanice ale betonului armat in timp; pentru aceasta se utilizeaza: ~ straturi de protectie din latex de cauciue cu ciment si adaosuri de cazeinat de amoniu (metod greoaie 51 cu eficienta redusa, intrucat s-a constatat c& pelicula adera bine la beton, dar nu sila armatur, coroziunea continuand sub acoperire); — pelicule realizate din bitum cu ciment, aplicate la cald sau din suspensii de bitum filerizat, in uunul sau doui straturi, care au 0 aderenté buna la ofel, au coeficient de difuzie mic pentru apa, sunt rezistente la temperaturi ridicate, dar la incercarile mecanice ale probelor de beton armat s-au constatat modificari ale comportarii lor datorit& lunec&rii mai pronun{ate a armaturii in beton, Avand in vedere c& nu se poate asigura protecfia sigura a armfturii in betonul celular autoclavizat, nu se recomand§ folosirea elementelor de rezistenf& armate, din acest material, in conditiile de agresivitate ale constructiilor agrozootehnice. 624. Corociunea si protecia zidariei in constructiile agrozootehnice Coroziunea zidariei implica doua aspecte, i anume: coroziunea c&ramizilor si cea a mortarului |i medii acide coroziunea earimizilor este putin pronunfata, datorit& compusilor lor aluminosi in medii bazice, coroziunea ciramizilor este mai accentuat&, de exemplu: cdramizile imersate intr. © solutie de hidroxid de sodiu 10% pierd jumatate din rezistenta lor mecanica in 180 de zile, iér in Solutie cu concentratie de 20 ... 30% sunt distruse in 90 de zile, O actiune putemicd asupra carémizilor o are clorul, atét sub forma gazoasi, cét si ca apa clorurata, clrdimizile obisnuite supuse Ja efectul acestor substanfe degradindu-se rapid. Proprietitile mecanice si stabilitatea chimict a c&ramizilor depind de componentii mineralogici ai argilei si de temperatura de ardere, Rezistenfa cSrdmizilor la coroziune poate fi imbundtititt folosind argile eu"un continut mare de oxizi de fier si de aluminiu gi o temperatura de ardere ridicata. Rezistenja cardmizilor ereste cu greutatea lor specific’, deci ou reducerea volumului Porilor; se vor evita caramizile .cu absorbtie de api mai mare de 15% (sunt recomandate cérdmizile care nu absorb mai mult de 10% aps). Rezistenta la coroziune a cirimizilor obisnuite pentru clidiri poate fi imbundtigité prin impregnare cu petrol, bitum sau gudron de earbune, obtindnd adramizi negre rezistente la ,acizi $i baze, care au capacitate de absorbtie a apei redusa considerabil (0,05 ... 0.1%). In constructiile agrozootehnice c&rimizile sunt supuse la agresivitati cand se folosese la pardoseli, canale, pereti (in zona inferioara) eto. 1626.2.5. Coroziunea si protectia metalelor, in constructiile agrozootehnice 6.2.5.1. Fenomenul de coroziune la metale. Coroziunea metalelor se manifesta ca un fenomen de distragere a suprafefelor acestora in contact cu mediul inconjurator, Acest proces este amplificat acd simultan asupra materialului piesei actioneaza si inc&rctiri mecanice, Efectele coroziunii sunt extrem de importante din punct de vedere economic; aproximativ 30% din productia mondial de ofel este utilizat’ pentru inlocuirea de piese si suprafete metalice uzate si corodate. Procesul de coroziune ate loc datorit’ unor cauze complexe gi, in functie de modul de producere, coroziunea poate fi: — chimicd, provocata de actiunea aerului uscat, a gazelor si a lichidelor rau conducatoare de clectricitate (ulei, benzina) si care se manifesta prin formarea pe suprafetele metalice a unor pelicule de oxizi, cu grosimea variabilé (1... 10 A). in funofie de grosimea peliculei si de tipul metalului, straturile de oxizi au diferite particularitiji, Parametrii care influenfeazA viteza de corodare chimic& sunt temperatura, agresivitatea mediului, intensitatea actiunilor mecanice; — electrochimica, provocati atat de actiunea solutiilor electrolitice (umezeal, agenti chimici etc), eat si de diferenta de potential electric in material (defecte de structura, impuritiji,, defecte de suprafafa etc) in functie de suprafafa pe care se produce, coroziunea poate fi — generald uniformd, pe toati suprafata metalic’; se observa usor si se poate remedia prin miasuri corespunzatoare de protectie; — de contact, in cazul imbinarli a dod metale sau aliaje diferite; este periculoas’ deoarece se poate propaga rapid, dar poate fi preintémpinatd din faza de proiectare, prin alegerea unor materiale corespunzitoare; — punctiformd, pe suprafefe mici ale metalului, continuandu-se in adéncime pan& la strapungerea lui; este periculoasi deoarece se produce, de exemplu, la conductele care transport lichide si nu se observa decat cdnd lichidul incepe s8 curga; — intercristalind, care are drept cauzi tensionarea puternici a stratului de legatur’ dintre microcristalele unui metal mai sensibil la actiunea agentilor corosivi. Acest tip de coroziune apare la unele piese de aluminiu sau de ofel, fiind periculoasa, deoarece piesele se pot rupe chiar daci aspectul exterior al suprafetelor nu este modificat; — selectivd, care se produce la aliajele alc&tuite din doua feluri de microcristale, agentul agresiv corodand numai microcristalele cu tensiunea de dizolvare cea mai mare; aceast coroziune este periculoas’, deoarece sub incarcéri pot avea loc ruperi de piese care au aspect exterior corespunzitor. Zonele elementelor metalice cu sensibilitate mai mare la coroziune sunt cele sudate, ithbinarile prin nituire, porfiunile indoite la rece ale barelor metalice, La conductele metalice subterane sau la armaturile din elementele de beton, coroziunea poate fi amorsata de curenti electrici ratacitori (vagabonzi). Fenomenul poate avea loc daca prin apropiere exista conductoare clectrice de inalta tensiune. 6.2.5.2.Actiunea mediilor agresive din constructiile agrozootehnice asupra metalelor. in constructiile agrozootehnice, umiditatea relativa a aerului interior gi continutul de bioxid de carbon sunt crescute fata de clidirile obisnuite, crednd premisele favorabile coroziunii metalelor, Astfel, in adiposturile pentru animale, umiditatea relativa maxima (variabili in functie de temperaturs) poate atinge valoarea de 85%, in sere puténdu-se ajunge pind la umiditatea relativa de saturatie. in ceea ce priveste bioxidul de carbon, este admis in adaposturi pana la valori de 0,3%, iar in sere el se foloseste ca nutritie suplimentar& pand la limita de 0,8 ...0,9%, Aceste conditii impun ca in cazul utilizari metalelor la realizarea constructiilor agrozootehnice si se ia masuri de protectie contra coroziunii 6.2.5.3. Protectia ofelului contra coroziunii, Protectia metalelor contra coroziunii se Poate obtine prin masuri constructive sau prin straturi de protecte, Masurile constructive urmarese conformarea elementelor de constructie, astfel incat efectele 163—___ = 4 coroziunii s& fie minime, si anume: —realizarea unor suprafefe laterale minime expuse coroziunii (sunt preferate elementele cu inima plina, in loc de cele cu 2abrele); — se prefer imbindrile prin sudura, intrucét la nituire sau bulonare existenfa celor dowd materiale favorizeaza coroziunea; — se urmareste evitarea stagnarii apei pe elementele de constructie metalice. Straturile de protectie pot fi objinute prin vopsire sau prin metalizare. Protectia prin vopsire se poate realiza pe doua cai: cu 0 componenta activa, care confine elemente reactive cu rol de inhibatori de coroziune, component denumita grund; — cu © component pasiva, care este constituita din elemente inerte, dar mai putin sensibile la coroziune decét metalul, denumita strat de acoperire. Pentru ofel se folosese grunduri: — pe baz de miniu de plumb gi ulei de in, miniul de plumb fiind un oxid complex cu rol de inhibator anodic ce poate s& stea neprotejat un timp relativ Jung (in timpul transportului, montajului etc); este grundul cel mai curent folosit; — pe baz de cromat de zinc, clementul activ find cromatul dublu de zine si potasiu, care inst se consuma cu timpul, trebuind inglobat in lianfi impermeabili cu absorbtie mica de apa; — pe bazii de rigini sintetice. Stratul de acoperire sub forma de lacuri sau vopsele se aplicd peste grund, cu rolul de a-l proteja de influengele fizico-mecanice ale mediului, avand stabilitate chimic& si absorbtie redusi de ap’; acesta poate avea gi un rol estetic. Protectia prin metalizare se poate obtine prin: galvanizaree ofelului (acoperirea cu un strat de zine legat chimic de stratul de ofel), acoperirea ofelului cu, un strat de aluminiu in grosime de cel putin 100 u, (aplicat prin pulverizare), cufundarea pieselor de ofel intr-o baie de metal topit, rezistent la coroziune etc, 6.2.5.4. Coroziunea aluminiului si mésuri de protectie. La tealizarea unor elemente pentru constructii agrozootehnice, incepe si se impun& ca avantajoasi folosirea aluminiului; astfel, in construcfile de sere este deja larg utilizat, avand o serie de avantaje, iar pe masura scAderii costului va fi avantajos gi la realizarea acoperigurilor. Aluminjul este rezistent la coroziunea generati de umiditatea din aer, pentru cA sub actiunea agentilor atmosferici se acopera cu un strat subfire dar dens si aderent de trioxid de aliimini, care fanctioneazi ca strat protector. Aluminiul este insi putemnic corodat de beton, mortar de ciment si var proaspat, dec} este necesar a se prevedea o izolatie intre piesele de aluminiu, si elementele de beton sau zidarie. De asemenca, se eviti contactul dintre aluminiu si piese de ofel, cupru etc, suruburile de ofel care fixeaza piesele de aluminiu sunt zincate sau sunt realizate din ofel inoxidabil. 6.2.6. Putrezirea lemnului si miisuri de protectie Putrezirea reprezinta un defect important al lemnului, care poate duce la distrugerea totala a Celulozei prin descompunerea ei in bioxid de carbon si apd. Putrezirea se produce sub efectul unei ciuperci aerobe ce se dezvolti in conditii de existenfa a umiditifii peste cea de saturajie si de temperatura intre 0 si 50°C. Diferitele specii de lemn sunt expuse alteririi biologice in masuri mai mare sau mai micé, putindu-se clasifica sub aspectul durabilitaii in: — specii foarte pufin durabile (fag, plop, mesteacdn); — specii pusin durabile (brad, molid); ~ speci durabile (pin, saledm); — specii foarte durabile (stejar), Miasurile de evitare a putrezirii vizeaza, fie distrugerea sporilor de ciuperci prin antiseptizs 164Jemnului (tratamente chimice), fie masuri constructive de evitare a umezirii elementelor din lemn. Mésurile chimice contra putrezirii realizeazé distrugerea sporilor de ciuperci cu ajutorul unor substante antiseptice sau fungicide, care trebuie s4 aib& anumite caracteristici: — si posede insugiri toxice putemice fata de agen{ii distrugatori ai lemnului, insusiri pe care trebuie si le pastreze timp indelungat; — si nu influenfeze rezistenfele lemnului si sk nu corodeze piesele metalice folosite la realizarea mbin&rilo: — si nu fie toxice pentru oameni; — si fie ieftine. Substantele antiseptice pot fi uleioase (creuzot, carbolineum, petrolatum) sau solubile in apa (Aluorurd de zinc, clorur’ de zine sau sulfat de zinc). . | ‘LES a i Fig. 6.1. Rezemarea stilpilor din lemn pe fundafii: a — sohutie gresits; b — solutie corecti; 1 — fundajie; 2 — soclu; 3 — stalp din lemn; 4 — talpa din lemn de esent tare, impregnati; 5 — comiere, 6 — hidroizolatie bituminoasé; 7 — bulon de fixare stalp-comier; 8 — bulon de fixare a comierelor in soclu Fig. 6.2, Rezemarea grinzilor din lemn pe zidari 1 —zid portant; 2— grinda din lemn; 3 — termoizolatie eficient’; 4 — talpa din lemn de esenfa tare, impregnati; 5 — foaie de carton bitumat; 6 — zond antiseptizat’, Masurile constrictive contra putrezirii urmérese: 7 — alegerea si pregitirea corecti a lemnului, prin evitarea speciilor mai pujin durabile la realizarea elementelor expuse putrezirii, sortarea lemnului dupa recoltare si indepartarea zonelor deja atinse; — evitarea umezirii lemnului, ce poate aparea din precipitatii, din contact sau condens, Pentru evitarea umezirii din precipitatii, constructiile de lemn se prevad cu acoperisuri etanse, cu pante suficiente pentru scurgerea rapid a apei, cu stresini late gi socluri, inalte (pentru protejarea peretilor din lemn). Evitarea umezirii lemnului prin contactul cu elementele de construcfie realizate cu procese umede (betoane, zidairii) se realizeazi prin dispunerea sub piesele de lemn a unor straturi de hidroizolatie, eventual a unor tipi din lemn de esenti tare si prin conceperea unor detalii care si” permit uscarea lemnului, evitindu-se incastrarea directa a stalpilor de lemn in fundatii sau socluri (fig. 6.1) si asigurénd o rezemare corecti a grinzilor de lemn pe zidarie (fig. 6.2); — asigurarea uscarii lemnului atét prin eliminarea umiditatii initiale, cat si a celei ulterioare Le realizarea structurilor de rezistenf& pentru construcfiile agrozootehnice se utilizeazti numai Jemn antiseptizat, in solufii constructive care s& permita ventilarea spatiului (asigurand uscarea Jemnului), avand fn vedere umiditatea relativa interioar’ mare existent’ in aceste tipuri de construct, 165Capitolul 7 COMPLEXE AGRICOLE CONSIDERATII GENERALE 7.1, Premisele care au dus la aparitia si dezvoltarea complexelor agrozootehnice de tip industrial Complexele agrozootehnice de tip industrial reprezint’ o forma organizatoricd, aplicaté in agriculturé ca urmare a actiunii de concentrare, profilare si specializare continu a unitéjilor agricole, urmirindu-se prin acestea realizarea unui volum sporit de produse agroalimentare in conditiile unei productivitati ridicate si intr-un ritm constant, la un cost relativ sczut, Datorita avantajelor pe care le prezinta, complexele agrozootehnice de tip industrial s-au extins att in sectorul producfiei zootehnice cat si in cel al productiei vegetale. Practica mondialé a demonstrat c& prin mecanizarea luerarilor agricole, chimizarea solului, introducerea $i extinderea irigatiilor, pe de ,o parte, si prin selectionarea soiurilor de seminje sia raselor de animale etc, pe de alti parte, se poate asigura nu numai o crestere substantial a productiei agricole luata in ansamblu, ci i o crestere important a eficienfei economice a tuturor unitailor de produetie agrozootehnics, in prezent, in toate t&rile cu potential agricol ridicat, o important practicd deosebiti se acorda dezvoltatii complexelor zootehnice de tip industrial, respectiv cresterii producjiei animaliere care reprezinti una din cAile importante de intensificare a productiei agricole, Iuati in ansamblu, atat prin aportul direct edt si prin aportul indirect (valorificarea terenurilor ocupate de pasune, fanefe si productie de ingrasminte naturale etc). Dintre principalele premize care au determinat aparitia si dezvolterea complexelor agrozootehnice de tip industrial se pot menfiona: — posibilititile limitate privind mirirea productiei agricole in unitifile productive mici sau individuale, exploatate in sistem traditional (gospodaresc); — dezvoltarea intensiva si multilaterala a agriculturii pe plan mondial; — concentrarea investitiilor in unitaji de mare .capacitate; — introducerea in practica agricola a cuceririlor stiintei gi tehnicii avansate; — inzestrarea agriculturii cu mijloace tehnico-materiale moderne; — intensificarea cercetarii stiinjifice in domeniul biologiei si ingineriei genetice si bioenergetice; —cresterea numérului de specialisti cu pregatire superioaré in toate ramurile productiei agricole. Necesitatea sporirii productiei de alimente, mereu crescdnde, a depasit posibilitatile unititilor cu capacitafi reduse si ale micilor gospodirii individuale, caracterizate prin munci nemecanizate, ‘napoiere tehnica in exploatare, insuficienta a resurselor materiale, Tp cadrul sectoral zooteni, sporirea productiei de alimente se realizeaz prin concentrarea Gin ce in ce mai mare a efectivelor de animale in unitati de mare capacitate si profilarea acestora pe cresterea uncia sau a cel mult doud specii de animale. Prin organizarea unor unitafi zootebnice mari, de tip industrial, se asigura atat economii de investiii si ritmicitatea productiei, cat si o important crestere a productivitayii muncii, prin mecanizarea complex si integral a lucrarilor si prin reducerea costului. Constructiile modeme destinate adapostirii unui numir din ce in ce mai mare de animale, in care procesele tehnologice sunt mecanizate, trebuie sa asigure o inaltd eficien{a economicd a investifilor sio valorificare la maximum a potentialului productiv. in aceste conditii, complexele zootehnice capita un caracter industrial bazat pe munca ritmic’, 166 SEeEeERrReEHREE EEE EES Ee ee eea, dupa grafic, si pe mecanizarea proceselor si indeosebi a celor care necesit& un volum mare de ‘muned, cum ar fi: prepararea si distribuirea furajelor, alimentarea cu apa, operatiile de curatire etc. inzestrarea unit&tilor agricole cu mijloace moderne permite ca baza materiala a proceselor de productie si fie asigurati cu unelte specializate, cu utilaje de mare productivitate, cu masini si aparataje perfectionate. Mecanizarea complexa a proceselor de productie igi géseste rentabilitatea tot in unitiile mari, de tip industrial, iar investifiile necesare mecanizarii, in acest caz, se | amortizeaz in timp scurt. Utilizarea de metode noi si inaintate de crestere si intrefinere a animalelor nu se poate face cu suoces decdt in unititi zootehnice mari, unde se creeazi toate conditiile necesare pentru introducerea de rase noi, superioare i perfectionarea celor existente, cresterea efectivelor prin repartizarea speciilor si raselor corespunzitoare conditiilor economice si naturale etc. Reglementarea procesului biologic de productie si a reproductiei naturale a animalelor in funotie de cerinfele economice constituie baza ameliorarii si perfectionSrii raselor, respectiv baza sporirii productiei animaliere in ansamblu. Crearea si dezvoltarea unitijilor zootehnice modeme de mare capacitate, respectiv sporirea productiei animaliere presupune: — imbunatatirea bazei_ furajere si sporirea productiei la hectar a plantelor furajere, prin administrarea de ingrasiiminte chimice si organice, irigari-desecari, combaterea eroziunii solului, introducerea de noi culturi si extinderea celor existente valoroase (Iucerna, trifoi, mazire etc), producerea de furaje combinate; — furajarea rafionalai a animalelor prin administrarea nor rafii echilibrate, care s4 cuprinda un sortiment cat mai variat de furaje si cu un conjinut bogat de proteine; — prevenirea si combaterea bolilor la animale, printr-o asistenfa sanitar-veterinara bazatd pe metode stiingifice si experienf’ inaintata, Cresterea si dezvoltarea unitétilor agrozootehnice de tip industrial presupune, de asemenea, conducerea si organizarea stiintificd a productiei, care necesita cadre cu inalt nivel de pregatire profesional. in conditiile noi de producfie, bazate pe specializarea si industrializarea proceselor tehnologice, exigentele fata de pregatirea stiintifica a cadrelor sunt din ce in ce mai mari, 7.2. Caracterele specifice complexelor de productie agrozootehnica Complexele agrozootehnice se caracterizeazA, in principal, prin aceea c& sunt unititi de mare capacitate, cu un grad ridicat de specializare si cu un proces de productie continuu, asemandndu-se astfel cu intreprinderile din sectorul industrial. Dintre caracterele specifice mai importante se mentions “ — concentrarea productiei in unitati de mare capacitate; — grad ridicat de specializare a producfiei agrozootehnice; — mecanizarea complexa sau automatizarea proceselor de productie; — continuitatea gi ritmicitatea proceselor de productie — cresterea eficientei economice a unititilor si reducerea:costului ete. Concentrarea productiei in unitati mari de tip industrial, deschide largi posibilititi pentru introducerea tehnologiilor noi, avansate si a cuceririlor stiinfei, a mecanizarii si automatizarii proceselor de munci, ceea ce conduce Ja obtinerea unor productii sporite si implicit la ridicarea substantiala a eficientei economice a unititilor de productie zootehnied. Totodata, prin concentrarea efectivelor si cresterea intensiva a animalelor in complexe de mare capacitate, se asiguré si 0 productivitate ridicati pe cap de animal. Specializarea fermelor si a complexelor agrozootehnice de mare capacitate pe diferite ramuri de productie permite 0 forma superioara de organizare a proceselor de productie si duce la obtinerea celor mai bune rezultate de productie si productivitate a muncii jn cazul fermelor si complexelor zootehnice, specializarea se realizeazA prin reglementarea Procesului biologic de productie si a reproductiei animalelor, prin ameliorarea si perfectionarea raselor, prin refacerea si imbundtatirea structurii efectivelor de animale etc. Pentru objinerea unor 167productii superioare de lapte, oui sau came, in fermele sau complexele de tip industrial se exploateazi, in general, animale de inalta productivitate (rase noi, linii pure sau hibrizi). Coneentrarea efectivelor de animale si pisiri si specializarea productiei permite, totodati, realizarea unor constructii (adiposturi) de mare capacitate, cu suprafete construite minime pe cap de animal, ceea ce duce la ocuparea unor suprafete restranse de teren, la reducerea refelelor de utilitai ete, si, in consecing’, la reducerea costurilor de investitii si de exploatare, respectiv a investitiei specifice si a cheltuiclilor de exploatare pe cap de animal. De asemenca, prin specializarea producfiei se asigurd o corelare mai buna intre organizarea gi urmérirea proceselor de productie, pe baza unui flux tehnologic constant de la o zi la alta, fir8 varfuri si deregliri de productie, iar conducerea procesului tehnologic se poate face de cadre cu pregatire superioara, pe ramuti in condifiile complexelor de tip industrial sunt create largi posibilitati pentru introducerea mecanizdrii complexe si chiar a automatizérii proceselor de munc& si indeosebi a celor care necesit un volum, mare de mune’ umani, ca, de exemplu: prepararea si distribuirea hranei, adapatul, curatirea si dezinfectia adaposturilor, efectuarea mulsului in cadrul fermelor specializate in productia de lapte sau sortarea si ambalarea oudilor la fermele avicole etc. Prin introducerea si extinderea mecanizArii complexe si a automatizarii proceselor de muncé in complexele de tip industrial, productivitatea muncii creste considerabil fata de fermele gospodaresti obignuite, si anume: de circa 5 ori mai mare in cazul fermelor de taurine si de ingrasare a porcinelor, respectiv de 15 ori in cazul complexelor avicole. . Continuitatea si ritmicitatea proceselor de producfie se asigura in cadrul complexelor de tip industrial, de regula, prin cresterea in flux continu a animalelor si printr-o programare a reproductiei si a livrarilor la termene periodice fixe. in cazul complexelor zootehnice, datoriti particularitatilor pe care le prezinti caracteristicile fiziologice si biologice ale animalelor si pasirilor, ca mijloace de productie, se poate asigura organizarea productiei pe baze industriale, in mai mare misurd decat in celelalte sectoare ale agriculturi Eficienja economica ridicaté a, complexelor agrozootehnice de tip industrial se datoreazi avantajelor tehnice gi economice pe care le prezinta aceste tipuri de complexe, si anume: — se asigura conditii superioare de crestere si intrefinere a animalelor, valorificandu-se astfel la maximum potentialul lor productiv; — se asiguré imbundt3tirea procesului biologic de reproductie; — se reduce perioada de crestere si ingrasare a animalelor si a pasdrilor, respectiv se influeneaza favorabil productia, atat cantitativ cat si calitativ; — se asigura reducerea la minimum a pierderilor, — se reduc cheltuielile de investitie specifica si cele de exploatare; — se asigura o crestere substantiala a productivititii muncii si o reducere insemnata a costului produselor. 168 —— oo oo,Capitolul 8 iNCADRAREA IN TERITORIU A COMPLEXELOR AGRICOLE ‘Amplasarea in teritoriu a unui complex agrozootehnic se stabileste in strénsi corelare cu necesititile zonei de amplasament, cu posibilititile locale de aprovizionare a unitéfii cu apa, furaje si forfé de muncd, avand in vedere si posibilitatile de extindere si cooperare cu alte unitifi apropiate Centrul de productie se amplaseazi in concordan{i cu obiectivele generale ale organizarii teritoriale: —valorificarea optima a resurselor naturale, economice si umane; — organizarea spatiului in conformitate cu normele in vigoare; — cresterea nivelului de trai al zonei si al localitatilor; —conturarea de elemente necesare dirijarii investitiilor. 8.1, Criterii de organizare teritoriala 8.1.1. Organizarea teritoriului Studiul de organizare teritorial’ analizeaza funcfiile de baz gi activitatile de ordin economic si social-cultural ale teritoriului, existente si de perspectiva, stabileste formele de organizare a teritoriului, amplasarea si etapele de realizare a principalelor obiective in concordanfa cu planul de dezvoltare a economiei nationale, Urmirirea din punct de vedere analitic si sintetie a problemelor de baz, prioritare pentru dezvoltarea zonei studiate prin schifa de organizare teritoriala, se contureazi analizénd: — resursele de materii prime; ~ resurscle agriculturii si silviculturii; — sursele si resursele energetice; — situatia actual’ gi de perspectiva a fortei de muncd; — repartizarea si dezvoltarea agezarilor populate; — analiza calitativa si cantitativa a fondului coristruit, amenajat si echipat; —echiparea tehnicd a teritoriului cu refele de api, energie, gaze, canal, diverse instalati, mijioace si sisteme de transport, c&ile de circulatie ale acestora. Etapele principale ce se contureazi in elaborarea unui studiu de organizare sunt — analiza condifiilor naturale si social-economice actuale; — analiza posibilitatilor si solutiilor de perspectiva. 8.1.1.1. Analiza condifiilor naturale si social-economice actuale. Conditiile naturdle si social-economice actuale analizate sunt generatoare de noi amplasamente de unitafi economice $i fundamenteaz4 propunerile privind dezvoltarea de perspectiva. Ancadrarea in teritoriu cuprinde analizarea, caracterizarea i descrierea sumaré a teritoriului si a incadrarii acestuia in teritoriul najional, cu urm&toarele specificari: localizarea si delimitarea teritoriului, suprafata si modul de folosinta, descrierea unitatilor geomorfologice, hidrologice, hidrografice i pedoclimatice; principalele functii economice (ca industria, agricultura, economia forestierd etc), caracterizate prin principalii indicatori (productia fizica, gradul de ocupare a forfei de munca); populatia total si populatia activa, refeaua de ageziri (amplasarea localitatilor, densitate si forma, dotare tehnico-edilitar8); echiparea tehnica a teritoriului cu precizarea situatici c&ilor de comunicatii rutiere, feroviare, navale si aeriene, specificdndu-se traseele, rangul acestora, si densitatea lor; refelele de alimentare cu apa, canal, energie electrica, gaze, energie calorica, precum si alte utilitati. Cadrul natural analizeaz’ incadrarea fizico-geografici a zonei studiate, caracteristicile geologice si geomorfologice ale aceleiasi zone, hidrografia gi hidrogeologia ce indic& situatia apelor de suprafata (surse existente, cantitate, calitate), apelor subterane (freatice, de adancime), 169inclusiv nivelul hidrsitatic, hidrodinamic si debitul; situatia terenurilor inundabile, erodate, alunecttoare; caracter'varea climatic a teritoriului, pe baza observatiilor pe termen lung a regimului termic, plubiometric, a vanturilor dominante, a sezoanelor secetoase sau excesiv de umede, ca si a duratei si frecvenjei lor; si stadiul de dezvoltare si natura vegctafiei naturale. Cadrul economic studiaza dezvoltarea functiilor economice in raport cu resursele si cu forta de mune existent’ Industria este; caracterizata prin forja economic’ ce o are in dezvoltarea teritorjului, prin pondere, specializaré, dezvoltare si repartizare in teritoriu; in mod obligatoriu, se analizeaz gradul de poluare a industriei asupra mediului inconjurator. Agricultura éste evidentiati prin: zonarea, profilarea si concentrarea producfiei; numérul, marimea si profilarea unitifilor agricole, procedeele de lucru aplicate, gradul de mecanizare si automatizare; amplasarea centrelor de mecanizare a agriculturii, gradul lor de utilare si specializare; numérul, mérimea si amplasamentul unitiilor de profil industrial pentru asigurarea bazei de seminje, bazei furajere, precum si a prelucrarii produselor agricole (intreprinderi pentru prepararea nutrefurilor combinate, baze de depozitare, intreprinderi pentru uscarea furajelor verzi, pentru prelucrarea laptelui, a c&nii, de morarit si panificatie, vinificatic); Economia forestier este caracterizati prin fondul forestier si calitatea acestuia, rolul siu economic, zonele de exploatare si de agrement, rezervatiile naturale. Populatia se analizeazi in functie de: procentul activ incadrat in munca, calificarea si posibilitatile de reciclare rapid’ pentru noile meserii ce apar ca urmare a mecanizlrii si automatizarii muncii, Structura pe grupe de varsti se analizeazi tinand seama de: varsta activa, sporul natural specific zonei, ritmul de crestere a populatiei, zonele intens si slab populate; se va avea in vedere si tendinfa de migrare a forfei de munca spre alte centre de productie si posibilitatile de franare atunci cénd situajia o cere. Refeaua de asezdri se recenzeazi numeric gi calitativ, pentru a se evidentia densitatea specifica si zonele cu caracteristici demografice si tipologice (forma, structura), suprafata si gruparea localitatilor, ca si gradul de deservire social-culturala, edilitar’, comercial&, recreativa; se studiaza sistemele de transport dintre localitati si in localitati, in functie de distanta existenté pe caile de comunicatii Echiparea tehnicti a teritoriului, find functie de dezvoltarea sociale-economica a teritoriului si a zonelor limitrofe, se analizeaza prin sistemul de cai de comunicatii rutiere gi feroviare, prin calitatea si dezvoltarea acestora, prin functionalitatea gi prin legaturile ce'le au cu nodurile de circulafie; se analizeaza gospodarirea apelor, sistemul de imbunatatiri funciare, retelele de alimentare cu apa, canal, energie electrica, energie termicd, alte forme de energie; se studiaz de asemenea, influenfa ce 0 au toate dotirile gi refelele de utilitii asupra localitatilor si zenelor inconjuratoare 8.1.1.2, Ipoteza dezvoltdrii in perspectiva a teritoriului. Studiul de dezvoltare in perspectiva a tuturor activitatilor economice se efectueaz pe baz de propuneri asupra planului de dezvoltare, propuneri ce trebuie sa aiba la bazi cunoasterea exact a posibilititilor si rezervelor de fori de muncd si a capacitatii de valorificare a resurselor naturale. Unitatile care prelucreaza, depoziteazé gi valorificd productia agrozootehnica (intreprinderile pentru prepararea nutrefurilor combinate, pentru deshidratarea furajelor verzi; complexele de depozitare; bazele de aprovizionare; centrele de reparatie a utilajului agricol; bazele de depozitare si receptie a produselor; intreprinderile pentru colectarea si prelucrarea laptelui, semiconservarea fructelor si legumelor, industrializarea cami, morarit si panificatie, prelucrarea strugurilor; complexele de depozitare a ingrasimintelor minerale etc.) se amplaseaza in functie de posibilitatile de dezvoltare a producfici in zona, pentru valorificarea integrala a recoltelor,urmarindu-se obfinerea unei eficiente maxime a investifiilor prin reducerea suprafefelor de teren sau a constructiilor ce pot fi eliminate, fara a prejudicia programul de productie; amplasarea acestor centre de productie in centrul de greutate al producatorilor sau al consumatorilor face ca rentabilitatea lor si creasca; — dezvoltarea activitagilor economice complementare, care este conditionati de resursele locale 170ie, si de specificul zonei fn cauza; — evolutia populatiei in perspectivd, pe inedii de varsta si pe total, stabilind efectivele active pe diverse ramuri economice, social-culturale $i comerciale, urmarind o repartizare, dupa necesitafile gi posibilitijile de dezvoltare, atat a populatiei, c&t gi a centrelor locuite; — dezvoltarea rejelei de localitafi, care este coordonata cu posibilitatile reale de dezvoltare a industriel si agriculturii, in functie de necesitatea ridicdrii gradului de urbanizare a acestora, findndu-se cont de dotarile existente si de perspectiva; se propun pentru dezvoltare, localitafile cu cel mai ridicat potential economic in zona; echiparea tehnicé a teritoriului, care tine cont de necesitatile actuale si de perspectiv’, pentru a se realiza ridicarea calitafii intregii refele de cai de comunicafii, de utilititi tehnice, marind siguranja in exploatare a acestora. Se urmareste cooperarea si comasarea acestora, pentru a se realiza reduceri importante de investitii si o exploatare cat mai judicioasa. 8.1.2. Organizarea teritoriului interunit Prin organizarea teritoriului interunitafi se infelege organizarea si zonificarea acestui teritoriu, pe suprafefe ce cuprind unul sau mai multe judefe, zone natural-economice cu acelasi specific productiv, bazine hidrografice, totul cu scopul de a gasi solutia cea mai rafionala pentru stabilirea unor perimetre optime a unititilor de productie. in acest fel, se evita dispersarea zonelor cu acelasi specific la mai multe unit&fi de productie, fArdmifarea terenurilor productive gi utilizarea in alte scopuri a acestor suprafefe; se pot coordona constructiile gi refelele de utilitati pentru diverse ramuri de productie, scopul final find reducerea investifillor i a cheltuielilor de exploatare. Problemele ce se cer rezolvate Ia intocmirea lucratilor de organizare interunitati sunt: — studiul calitativ gi cantitativ al terenurilor folosite pe unitati productive; —studierea cdilor de marire a suprafejelor de teren rezervate culturilor eficiente, masuri de ameliorare a calititii acestor terenuri (Indiguiri, desecari, regularizati, irigati ete); —repartizarea fondului funciar pe ramuri economice si pe proprietari, cat si delimitarea conforma cu specificul de productie al acestora; — folosirea cu eficien{A maxima a terenurilor pentru centrele de productie amplasate in vatra satului sau in intravilan (in funcfie de gradul de nocivitate al unitafii), prin comasarea, centralizarea si specializarea productiei;, — restudierea rejelei de cdi de comunicafii in noua variant de organizare teritoriala gi realizarca unor refele economice si cét mai scurte intre diversele centre de productie gi localititi; — repartizarea unor suprafete de teren cu un anumit specific centrelor de productie limitrofe, in scopul unificarii si specializArii in produefie, pentru objinerea unor rezultate superioare; in acest scop se rectificd hotarele amplasate nerational, dind si o forma regulata teritoriului, pentru ca centrele de mecanizare a agriculturii si poati folosi judicios intregul lot de masini agricole. 8. |. Organizarea teritoriului in cadrul unitégii Dupa repartizarea terenului pentru realizarea investifiei, se face organizarea acestuia, precum si a celui productiv tnconjurdtor, pentru asigurarea tuturor cerinfelor procesului tehnologic gi in concordant cu fluxurile tehnologice, de oameni si materiale, Masurile ce se ia sunt de ordin economic, tehnic, organizatoric si toate concurd la folosirea cat mai bund a mijloacelor de productie. Organizarea teritoriului in cadrul unitatii de productie agrozootehnic& necesit — adaptarea indicatorilor de profil la condifiile specifice fiecdrei unitati de productie; — organizarea si dimensionarea corecta a noilor amplasamente pentru centrele de productie si organizarea conforma cu prevederile legislatiei si normele de producfie; — zonificarea categoriilor de folosin{& din terenul repartizat, printr-o amplasare judicioasa, 0 dimensionare corespunzitoare a loturilor profilate pe specii si sorturi $i o organizare a categoriilor mde folosinfA conforma cu natura solului. 8.1.4. Interdependenta centru populat —centru de productie Pe teritoriul fiecarei localitigi, prin organizare, se proiecteaz’ si realizeaz cele dou’ zone principale care se dezvoltd in paralel gi legat una de alta: zona de locuit si zona de productie. Spre deosebire de zonele industriale de la orase, zona de productie rurala este dispersati, amplasata uncori nerafional si la distant mare de centrul populat. Daca toate aceste centre de productie de la sate se organizeaza, se poate obtine o reducere a amplasamentelor, @ investifillor, a costului transporturilor ete. 4.14.1. Probleme generale ale organizdrii rurale, Organizarea rural are ca scop repartizarea echilibrata a fondului funciar c&tre definatori, pe profile, pe specializare si concentrare a producfiei, si are un rol hotirator in asigurarea echilibrati a tuturor functiilor economice si folosirea optim’ a resurselor nationale. fn acest fel, trebuie sa se asigure o dezvoltare armonioasé a localititilor rurale din punct de vedere economic, social si cultural si, evident, o mai bun’ organizare a refelelor de unitifi gi a echipSirii tehnice, in concordanya cu necesitafile momentului actual si de perspectiva, Astfel se pot rezolva o serie de cerinfe legate de dezvoltarea localitatilor si de ocuparea optima a acestora, de profilarea si zonarea teritoriului inconjurdtor, de amplasarea corectd a unititilor productive in zone de tip agroindustrial, care sa raspunda in mai mare masuré scopului si normelor tehnice si de ordin sanitar. Prin dezvoltarea centrelor de productie se asigura dezvoltarea localitatilor, cresterea urbanizérii zonelor de locuit, cresterea posibilitatilor de dotare cu constructit sociale, culturale, de sport si recreere, Odata cu dezvoltarea unititilor productive, creste si nivelul de poluare ce trebuie atenuat prin sporirea plantatiilor si prin buna dimensionare si amplasare a refelelor de circulatie, de preferinté in afara vetrei satului 8.1.4.2. Formele si principiile organizérii rurale. Organizarea rurala se abordeaza analiznd in mod unitar organizarea teritoriului rural si a localitijilor rurale, prin elaborarea unor studii care sh satisfac cerinfele fiecdrei zone, dar care s& conducd in mod concret si optim la organizarea teritoriului national. Organizarea teritoriului rural este parte integranti a organizirii teritoriului najional si urmareste imbundtitirea teritoriului agricol, sub aspect economic, fizic, demografic, facand, dact este cazul, rectificdri de amplasamente, de terenuri si hotare, de c&i de comunicatii ete (fig. 8.1). Organizarea localitdyilor rurale trebuie privitd si ea ca parte integrantd a intregii activitatt de organizare teritorial8. Seopul amenajérii looalitijilor rurale este de a crea conditii optime de dezvoltare a tuturor activititilor productive, social-culturale, comerciale etc. ale“ populatiei, contribuind la ridicarea nivelului de trai al acesteia. in aceste condifii se valorifici superior potentialul natural-economic, se realizeazi o repartizare judicioasi a fondului locativ si o dotare corespunzitoare a asezirilor populate, cu toate rejelele de utilitati necesare. Organizarea ruralé trebuie s& rezolve o serie de probleme, printre care: —folosirea cu un randament optim a forjei de munc& active si a resurselor naturale ale imprejurimilor; comasarea localitiilor in agezari cu un potential uman puternic, cu posibilitati de dezvoltare economic’ ridicate, cu dotiri tehnico-edilitare la nivelul cerintelor; — ridicarea gradului de urbanizare a unor localititi cu perspective, reglementarea sistemului de comunicatii la un nivel corespunzitor stadiului de industrializare a zonei; —organizarea zonelor de agrement existente si crearea unor zone balneo-turistice noi, conservarea patrimoniului national prin punerea in valoare a monumentelor istorice gi arhitectonice si prin pistrarea specificului local si national al zonei etnografice.Fig. 8.1. Unitate de producfie agricola: @— inainte de organizarea teritoriului agricol; b — dup& organizarea teritoriului agricol; 1 — localitate rurali; 2 — statie de cale ferati; 3 — pagune; 4 — limita teritoriului agricol; 5 — teren neamenajat, umed; 6 — lac; 7 — centru de productie agricola; 8 — drum 9— drumuri agricole; 10 — traseu drum de perspectiva; p — panta de scurgere a apei. 8.2, Alegerea amplasamentului si incadrarea in teritoriu a unitatilor agricole Centrele de productie agricola sunt unitati concepute unitar, pe baza unui flux tehnologic bine definit, cu un program de productie in general specializat, bazat pe cele mai noi cuceriti ale stiinjei agrozootehnice, producfia avénd un caracter industrial. Centrele de productie sunt definite de o suprafata de teren pe care sunt amplasate constructii aferente procesului .tehnologic, inclusiv constructiile anexe si auxiliare, refelele de comunicatii si de utilitati, mijloacele de productie necesare bunei desfigurari a productiei agrozootehnice. Pentru a se trece la amplasarea, dimensionarea i organizarea centrelor de productie trebuie si se cunoasc&: profilul unitétii (ce determin’ scopul si destinafia), capacitatea de productie si fluxurile principale si secundare (ce conditioneaz mérimea unitafii), precum si conditiile naturale, economice si sociale, care rezolva problemele actuale si de perspectiva privind modul de incadrare {n teritoriul studiat. Pentru rezolvarea problemei teritoriului agricol in condifii optime, este necesara intocmirea $i ¢xaminarea mai multor variante de amplasare si dezvoltare a centrelor de productie, {inand cont de condifiile concrete locale. Sarcina organelor tehnice de specialitate care intocmese lucrari de Otganizare a teritoriului, precum si a celor care fac parte din comisiile judejene, este de a analiza toate criteriile, de a aprecia importanga si ponderea lor economica, de a stabili conditiile hotaratoare 13Pentru localizarea unui amplasament. Numai in urma ealculelor economice comparative pentn mai ihulte variante de amplasare (fig, 8.2), se poate stabili varianta cea mai bun, fundamentath din punct de vedere economic, pe baza unor indici. Fig. 8.2. Variante de amplasare in zona a unui complex zootehnie: J — localitate; 2— drumuri existente; 3 — rau; 4 — linie de inalta tensiune; 5 — racord de drum spre complex; 6 — racord la refeaua de inalta tensiune; 7 — racord canalizare: 8 — deversare ape wzate, dupa epurare: ¥-1.. V-IIl, —variante de amplasare a complexulti; C- ..CA-Il] — variante de amplasare a captatilor de api; PT-J.. PTIII — variante de amplasare posturilor de transformare; SE-1,,.SE-IUI — vatiante de amplasare a statiilor de epurare; di — distanfe minime complex-localitate; d2 — distanfe minime complex-staie de epurare; 23 — distanje minime localitate-stajie de epurare; dé — distanje minime complex-drum existent; d5 — distanfe minime zona captare apa-complex. Fundamentarea economicd si aprecierea variantelor se bazeazii pe stabilirea cheltuielHor jpeate de amplasarea sau dezvottarea centrelor de productie; toate aceste cheltuieli se impart {in doud mari categorii: — cheltuieli de investitii sau inijiale; — cheltuieli de exploatare, anuale sau curente, in prima categorie intra toate cheltuielile (C i) necesare pentru constructiile de productie, aministrafie, de depozitare si de intretinere, dependente de amplasament. in cea dee docs categoric intrd cheltuielile de exploatare (C,) legate de transportul produselor animale, ‘materialelor, seminjelor, produselor recoltate si de cotele de amortizare a investiiilor etc. “ompardnd aceste cheltueli prin stabiliea indicatorului C=C i:P + C,in care P este perioada de amortizare a constructilor (in ani), se poate alege varianta cea mai economicd, care raspunde fn acelasi timp cerinfelortehnice, tehnologice, sanitar-veterinare, de rezolvare constructivd ga organizarii ‘n general, varianta cu cele mai mici cheltuieli de investiii (celelalte condifii raméndnd sensibil gale) determing amplasamentul cel mai rentabil rajional al centrului de productie 178 BEeEEEBEeBeEeHeEeEF FS SF Ss Ss Ss es = = |8.2.1. Clasificarea centrelor de productie agricola Datorité faptului c& in domeniul agrozootehnic productia este foarte variaté ca forma, continut si aspect, este necesara o privire de ansamblu asupra centrelor de producfie, ficdnd o clasificare pe sectoare productive. In functie de dependenta faa de teren, sunt: — centre dependente fafa de teren, ca baz de produeie, cum sunt fermele de vaci de lapte, fermele pentru ingragarea taurinelor, intreprinderile pentru deshidratarea furajelor verzi, centrele de vinificare ete; — centre slab dependente fata de teren, cum sunt complexele agroindustriale de crestere i ingrasare a porcilor, pasarilor, intreprinderile pentru prelucrarea nutrefurilor combinate etc. In functie de ramura de productie, complexele agrozootehnice pot deservi: — sectorul vegetal (ferme pentru culturi de camp, ferme viticole, pomicole, complexe de sere); sectorul animal, cum sunt fermele sau complexele specializate pe specii de animale (taurine, porcine, ovine, cabaline, pastri) sau specializate pe productia realizata (Iapte, carne, oud, land gi blanuri scumpe). In functie de modul de conditionare a productiei, pot fiz — depozite pentru legume gi fructe; — complexe de silozuri pentru cereale; — intreprinderi pentru conservarea sau semiconservarea produselor agroalimentare; — intreprinderi pentru prelucrarea nutreturilor. 8.2.2. Conditii principale ale amplasdrii centrelor de productie agricola Studiul privind amplasarea si organizarea centrelor de productie si analizarea atenta si competent a variantei optime necesiti indeplinirea unor grupe de conditii: economice, naturale, tehnico-constructive gi sanitar-veterinare. 8.2.2.1. Conditii economice. Aceste condifii particip’ cu o pondere important in balanta acceptirii solutiei optime gi cuprind urmatoarele aspecte: —modul de fncadrare a unitifii in profilul ramurii, in profilul de perspectiva si ponderea ce 0 dejine noua unitate in cadrul sectorului social-economic; — profilul centrului de productie, capacitatea de productie si tehnologia adoptatas — corelarea noului amplasament cu studiile de organizare a zonei, incadrarea unitatii ficéndu- se in vatra satului, in intravilan sau in extravilan, in functie de noxele degajate; este recomandabil .ca unitifile de productie nepoluante si fie amplasate cat mai aproape de localitate, distana crescnd ‘in functie de cerintele normelor sanitare si de prevenire a incendiilor. intre localitate si centrul cu grad de poluare ridicat, se pot prevedea bariere de vegetatie, care sunt zone de protectie sanjtard si de purificare a aerului viciat; —asigurarea cu fort de munc3 conform normelor, prin amplasarea corecti in zona a unit distanfe ce se parcurg lejer de cdtre personalul muncitor; fn caz contrar, trebuie asigurat un transport economic si rapid intre centrul populat si centrul de productie, cu mijloace proprii sau ale transportului in comun; — asigurarea unor debite si capacitéji pentru refelele de utilitifi, din surse proprii sau prin realizarea unor racorduri la retelele nationale sau locale de utilitati; corelarea amplasamentului unititii de productie cu amplasamentul categoriilor de folosinta, avandu-se in vedere legatura direct ce trebuie s& existe intre acestea pentru buna deservire, amplasarea centrului de productie in centrul de greutate al suprafefei extravilanului, al cailor de comunicatii, alcdtuind un tot functional; se au in vedere si legaturile functionale cu unitifile vecine, pentru realizarea cooperiii in productie; — asigurarea posibilitafilor de extindere in una sau mai multe etape, iard repercusiuni asupra terenului productiv si in concordanté cu planul de perspectiva; —apropierea fata de bazele de aprovizionare cu materii prime si materiale si de bazele de 175desfacere a produselor recoltate, in special pentni produsele perisabile (oud, lapte, legume roaspete, came, fructe); in aceste condifii, se recomanda construirea depozitelor, a fabricilor de prelucrare, a centrelor de vinificatie gi a centrelor de prelucrare a fructelor, iti apropierea zonei de recoltare; —wlilizarea la parametrii tehnologici a construc{iilor si instalatiilor existente; cand constructiile se pot reorganiza interior mai eficient, mirindu-se capacitatea de productie, noile investitii se proiecteaz& numai pentru diferenja de capacitate necesard: — respectarea legilor privind protectia mediului inconjurator, respectarea legilor ce protejeazi terenurile productive de degradare, folosirea, in aceasta idee, pentru constructiile gi instalafiile aferente a terenurilor degradate, improprii sau slab productive; — studierea posibilitatilor de reorganizare a productiei in ansamblu, prin dezvoltarea centrelor existente, utilizand la maximum spafiile libere pentru noile amplasamente de constructii, fra a prejudicia procesul tehnologic existent; — situatia juridicl a terenului, studiind cu atenfie eventualele exproprieri, demotiri de constructii existente sau scoateri de terenuri din circuitul productiv; toate aceste operafii in cazul cand nu se pot evita, si fie reduse la maximum posibil gi s& fie pe deplin justificate, fie de uzura moral sau fizica a constructiilor, fie de slabul randament dat de terenul in cauza, 8.2.2.2. Conditii naturale $i tehnico-constructive. Aceste conditii au ponderea cea mai mare si definitorie in amplasarea optima a centrelor de productie; dintre acestea mai importante sunt: conditiile orografice i microclimatice, hidrologice gi cele geotehnice Condigiile orografice si microclimatice impun ca terenul destinat amplasérii unitafii de productie sa fie o€t mai lin, fiird declivitati mari, cu posibilitatea nivelarii sau teras&tii fira investitii mari Aceasta conditie asigura gi scurgerea apelor meteorice in buna parte direct spre un emisar natural sau usureazi construirea conduetelor de canalizare. Terenurile afectate amplasarii nu trebuie si prezinte fenomene de alunecare, faliile avand panta inversi pantei terenului natural; se vor evita amplasamentele la piciorul pantei sau in caldare, deoarece pe timp ploios sau cefos nu se asiguri Purificarea aerului ce stagneaz deasupra zonei gi aceste amplasamente sunt supuse acumulairilor de ape din precipitatii si inundatii, uneori greu de prevazut si cu urmari grave. Se vor evita terenurile macroporice, deoarece pot produce tasti inegale mai ales in cazul infiltratiilor de ape din instalaiile deteriorate. Pentru o mai bund insorire, se preferd terenurile cu o orientare sudic’, sud- vestica sau sud-estic’, stiindu-se c& aceste terenuri sunt mai igienice si se pot dezinfecta mai usor (razele solare aa efect bactericid). Amplasamentele se vor feri de actiunea direct’ a vanturilor dominante reci, a curentilor de aer, periodici si putemici (fac excepfie centrele de depozitare ce pot fi amplasate in calea curentilor de aer ce ajuti ventilatia naturala), in cazul in care nu se poate adaposti corespunzator centrul de productie, se pot crea bariere artificiale, prin plantarea perglelelor de protectie din arbori de talie inalta si cu coroana bogaté; de asemenea, se pot intercala zone de construcfii inalte cu zone mai joase, ce pot oferi o protectie suficienta acestora din urma. Condigiile hidrologice impun ca terenul de amplasament s& fie permeabil pe o adancime de cel Putin 3,0 m, in aga fel ca talpa fundatiei celei mai adanci si fie cu cel putin 1,5 m deasupra piinzei de api freaticd. Debitul apei subterane existente trebuie s& satisfac necesarul de consum (apa potabila, apa menajer’, apa pentru caz de avarii ale conductelor, apa pentru stingerea incendiilor).. Apa trebuie si corespunda cantitativ i calitativ cerinfelor de consum. Pentru captairi de ape subterane, se preferd acele terenuri care au panza freatica la adancime medie, deoarece apa de mica adancime este supus& poluarii prin infiltrarea apelor uzate. Din acest motiv, nu este permis captarea apelor ce pot fi afectate de scurgeri de ape menajere, iat adéncimea minima a panzei de apa sa fie la $m si numai pentru situatia captirii in condifii igienice certe. in lipsa apei de adancime, se pot realiza captari din ape curgitoare cu debit suficient si cu calitatea apei ceruta de normele sanitare. Captarile se amplaseazi fn amonte de centrul de productie, pentru a se evita poluarea apelor datorith scurgerilor de ape reziduale, iar deversarile se amplaseaza in aval de centrul de productie, cu obligatia prevazuti prin lege de a se interpune intre canalizare si deversare o statie de epurare a apelor uzate; deversarea este permisi numai dupa o prealabila epurare mecanica, chimica sau biologic& si, daca este cazul, o epurare combinat’; 176Condifiile geotehnice se refer la proprietitile mecanice si de deformabilitate ale terenului de fundare, in general, construcfiile agrozootehnice nu impun condifii speciale in acest sens; se aleg terenuri cu structura uniforms, cu tasiri egale si cu rezistenfe suficiente pentru incarcarile relativ mici transmise de aceste constructii. Constructiile de depozitare pe inaltime (silozuri de cereale si furaje) necesit& insd alegerea unor terenuri care au rezistenfe mari, in regiunile expuse fenomenclor seismice, ca si in regiunile cu piménturi locssoide (macroporice), se evitd, prin masuri speciale, infiltratiile de apa in sol, provenite din procesul de productie 8.2.2.3. Condifii sanitar-veterinare. Aceste conditii impun ca: — terenurile de amplasare a complexelor agrozootehnice sa fie igienice, fara deseuri organice de la abatoare, tabaictrii, depozite de gunoaie vechi etc; — intre centrele de productie si localitaji si fie prevazute distante de protectie sanitard, stabilite corespunzitor cu profilul unitéfii, in functie de gradul de poluare (tabelul 8.1); zona de protectie sanitard se alege astfel ca s& prezinte o garantie atat in cea ce priveste conditiile normale de munc& si odihna ale oamenilor muncii, cit si condifile corespunzatoare din punct de vedere biologic pentru animale, pasdri si plante; — in cazul terenurilor in panta, unitafile agricole care deverseaza ape poluate se amplaseazi mai {jos decat centrul populat, deoarece apele uzate rezultate se vor infiltra in sol, ajungand la panza de ‘apa freaticd ce aprovizioneaza localitatea sau in instalafiile de apa ale localititii, pe care le-ar putea polua; fata de cdile de comunicatii, centrul de productie trebuie sd fie astfel amplasat incat si evite stanjenirea reciproct (tabelul 8.2); — in raport cu vanturile dominante, amplasamentul trebuie s& fie astfel ales incat curentul de aer si sufle dinspre localitate spre complex; —terenul de amplasament s& fie in afara zonei de influen{& a noxelor provenite de la diverse intreprinderi industriale. 177Tabelul 8.1 Distanfe minime de protectie sanitard intre localitaifi si unitifile zootehnice Denumirea obiectivului b ‘Ferme de cabaline Ferme §i ingrasatorii de taurine pant la 500 capete Ferme si ingrasatorii de taurine peste 500 capete Distanta, in m 100 ~ 500 'Pe baza de studii, dar minimum 500 m ‘Ferme de pisari pint la 5 000 capete 300 Ferme de pisari cu peste 5 000 capete si ~ | 500 complexe avicole industriale Ferme ovine 100 |Ferme de porcine pana la 2 000 capete 500 |Ferme de porcine intre 2 000 gi 10 000 capete [1000 ‘Complexe de porci cu peste 10 000 capete [Pe bazi de studii,dar minimum 1000 m | de porcine pnd la 10 000 capete Stafii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine cu peste 10 000 capete Spitale gi dispensare veterinare 30 | Adaposturi de izolare gi carantina pentru animale | 100 Abatoare, tirguri de vite gi baze de receptie a 300...500 animalelor.in functie de marime —| Depozite pentru,colectarea si pistrarea produselor 300 | de origine animal —__ a | Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de 300... 500 grajd, in functie de marimea unitatilor zootehnice | _deservite | |Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin: 10,00 Stafii de epurare a apelor reziduale de la fermele [Pe baza de studii, dar minimum 1000 m Cimitire de animale, crematorii gi pufuri seci Distante sanitare fafa de (200 Tabelul 8.2 de comunicatie pentru unititi zootehnice Denumirea arterei Distanta in m Sosea national sau internationala 22 |Sosea judejeani 20 Sosea comunali 18 Cale feraté | 22 =| 18| SAREE WERRaCne a unaaonaamES 8.3. Probleme generale de realizare a complexelor agricole In etapa actualé, eficienta economicd este 0 conditie obligatorie, Criteriul fundamental al eficientei economice il constituie cresterea productivitayii muncii. Aceasta conditie trebuie si se materializeze prin folosirea rafionalé a mijloacelor de productie, a forfei de munc& si a noilor i, precum si prin intensificarea activititii de productie. Printr-o amplasare corecté in raport investi cu agezatrile populate a centrelor de productie, a cailor de acces si a categoriilor de folosinta se reduc investitiile directe, dar si cheltuielile anuale de amortizare, de transport si de exploatare. in continuare, se pot reduce cheltuielile neproductive legate de lucrarile executate mecanizat, consumul de combustibil si timpul de lucru, 8.3.1. Analiza elementelor care asigurd realizarea scopului si a eficientei intr-un complex de productie agrozootehnic se desfiigoari procesele productiei de baz’, auniliare, de deservire si anexe. Aceste aspecte tin de profilarea centrului de productic, de capacitatea si gradul de industrializare si de finalizare a productiei, prin preparare, conservare, semi-conservare si depozitare. 8.3.11. Procese tehnologice si de productie. Procesul tehnologic este ansamblul de operafii $i procedee conforme unor reguli tehnice de realizare, prin care se obfine, dupa transformarea necesari, un produs nou, stabil, utilizabil, consumabil. Acest proces ‘este conform unor scheme tehnologice desfagurate in condifii economice, sanitare gi de protectie a muncii. Un proces tehnologic poate incepe cu materia prima sau de la un anumit nivel de dezvoltare a animalelor, plantelor. Ordinea in care se desfagoara procesul tehnologic, fireasct, logica, bine determinata este fluxul tehnologic. in concordanta cu fluxul tehnologic se proiecteaz gi realizeaza fluxurile de cameni, fluxurile animalelor, utilajelor, de materii prime, seminfe, ingragéminte ete. Mai multe procese tehnologice compun procesul de productie, ce caracterizeazé unitatea agrozootehnica in cauza. Procesele productiei de bazd constituie activitatea principal a intreprinderi, prin care obiectele ‘muneii sunt transformate in produse. Aceasta activitate se desfaigoara, in general, in mai multe secfii, dup tehnologii impuse de specialisti in ramura respectiva (zootehnisti, agronomi, horticultori etc). Procesele de productie auciliare au ca scop asigurarca sectoatelor productive cu clementele de baz necesare bunei lor funcfion®ri, prin producerea diverselor forme de energie, confectionarea si conservarea uneltelor, sculelor si a dispozitivelor; se constat’ c& productia auxiliard nu participa direct la producfia de baz8, dar contribuie esenfial la normala desfsurare a acesteia. Procesele de deservire asigura desfigurarea proceselor productiei de bazi si auxiliare, prin asigurarea alimentérii cu energie, materii prime, seminte, ingrasdminte, prin intrefinerea utilajelor, sculelor si a constructiilor; intr-o definire concis®, sunt indeplinite functiile de alimentare, transport si intrefinere Procesele anexe se referi la prelucrarea deseurilor, a subproduselor, a dejectiilor etc. Unititile de productie pot fi specializate pe ramurd sau pe produse (productia final se poate obfine si in colaborare cu alte unitati alaturate, cum sunt fabricile de moréirit, de ulei, intreprinderile frigorifice etc), sau cuprind mai multe sectoare de activitate, cu produse variate (pe langé fermele zootehnice sau agricole, functioneaz sectoare de prelucrare industriala a produselor, de conservare prin frig sau prin preparare, de depozitare etc). Concentrarea produciiei in unitati viabile si rentabile duce la sc&iderea costului pe produs, la cresterea productivitatii muncii si la objinerea unor productii mari, nerealizabile in unitati mici si dispersate 8.3.1.2, Elemente de organizare a productiei. Bazele studiilor de organizare a productici se pun de la inceputul proiectarii unitiii agrozootehnice. Pentru a se putea concretiza programul de 179producfie, se urméreste realizarea urmatoarelor probleme: — profilul unitatii, tipul productiei si capacitatea; — determinatea necesarului de'mijloace materiale si timane; — stabilirea tehnologiilor de crestere $i intrefinere sau de fabricatie; — stabilirea gradului de automatizare si mecanizare a proceselor tehnologice, cé determina gi modul de organizare a lucrului; — stabilirea sistemului de transport intern; a 77 Suabilirea necesarului, pentru determinarea condifiilor si posibilitatilor. de, aprovizionare. si depozitare; 5 : = Proiectarea in mod unitar si pe baza unor indici economici a teritoriului unitatii de productie, pentru a se realiza o folosire rationala a suprafetei afectate; 7 — obfinerea unor produse de calitate superioard in conditii de maxima eficienté. Profilul unitépii se stabileste atat in functie de necesititile zonei, ale judetului, ale localitatilor, cat si in functie de specificul produotiei locale; se are in vedere'ca profilil stabilit sf se incadreze in planurile de dezvoltare national, , Capacitatea $i tipul productiei se determin’ ‘in functie de necesititi, de posibilitayile de preluctare si depozitare, de necesarul pentru consurn. Se pot realiza unitati de produotie specializate ‘in producfia de lapte, de came, de’ oud, de land sau unitati care s& produc doua sau mai multe produse pentru economia national sau local’, Capacitatea de procuctie depinde de numerosi factori, printre care’ cei mai itportanti sunt: fondurile fixe, forfa.de miinc& $i natura produselor. Foldsirea la'‘maximum a capacitiit instalate are efecte economice deosebite, rédiicdnd ponderea cotei de’amértizare in volumu! costurilor; de asemenea, concentratea $i specializarea produstiei th Uunitifi eficiente, cu wit nivel ‘de dotare tehnicd ridicat ‘micsoreaza raporiil fntre capacitatea de productie efectiv folosita si cea instalaté, . ‘ pee Determinarea necesarului de mijloace matériale $1 mane se face’ in fimétie dé: natura productici, volumul acesteia si modul de organizare a productiei. Pundrid pe priniul plan sistermul de crestere si intretinere, utilajele nevesare se aleg in functic de eatacteristicile lor teitice, dé gradual de automatizare si mecanizare a productiei. Forta dé mune constituie’6 problema’ tai ales’ in cazul complexelor de mare capacitate si cu grad inalt de thecanizare si/autoniatizare a produictici, datorita faptului c& se cere un numar mare de cadre tehnice bine pregatite si: dé muncitoti cu’ inalta calificare. In acest scop, se organizeaz’ cursiuri:de"calificare’tn diverse ‘meserii, ‘corespuhzator cerinfelor noilor tehnologii si'utilaje. % Stabilirea tehnologiilor de crestere $i intretineré a animalelor: dé producere sam depozitare a diverselor produse agricole se face jindnd cont de experienja in domeniul respestiv’ dobéndita in fara, de concluziile cercetarii stiinfifice, de aparatura’gi-utilajele folosité; care trebuie's& corespund’ ru totul caracteristicilor raselor; speciilor, posibilitstilof existente la noi in tara (lima; sbrtimente de. furaje etc). Dupa alegerea:solutiei tehnologice gi tehnice, se adopt tipurile ‘de constitictii (adaposturi, depozite etc), itr functie'de gabatitele icestora gi de trama niecesara pentril montatea utilajului, in eazul cand este posibil tehnic si economié,-se aleg traitie élastice Sau universale, pentru ca, fn eazul uzurii'fizice sau morale a tinor utilaje, sé-nu fie necesare modificari alé constnictiilor, Organizarea licrérilor de tntretitiere, de crestere, dé aprovizionar€ ete. se fice pe baza unot legi logice, fird a crea stranguliri, intoarceri, fréngeri, dac& nu sunt cerute de tehnologie. ‘Agezatea in flux a operatiilor ‘si utilajelor este necesaré pentru’ buna desfiigurare ‘a ‘productiei.. Fluxurile produselor, ‘oamenilor, animalelor, maieriei prime, utilajelor etc. se pot Srganiza pe sectoare de activitate satt pe intreg complexul de productie. Dataréa tehnica gi asezatea corécti a acesteia pe flux, studierea aimanuntita a fiecdrui loc de Iicru pentru a se obfine o productie maxim’, eficient’, influenteazd ‘direct “atét’ forma, supraffa’ si volomul ‘constructiildr, cat’ §i° solufiile tehnice gi constructive adoptate. Organizarea productiei determin’ gruparea consituctiilor si a platformelor dé Jucru, precumti gi corécta tor amplasate . - Stabilirea sistemului de transport sti la baza organizarii planului general. Transportul interior este mai mult sau mai putin dezvoltat, ocupé un spatiu mai mare sau mai mic in fuliojie de sistemul reconizat pentru aprovizionarea cu furaje, cu materii-prime, pentru livtarea prochiselor $i'eVacuarea 180dejectiilor. Cand aprovizionarea se realizeazi cu remorea auto-descArcatoare, caile rutiere au una sau doua benzi de circulafie (3,00 . .. 3,50 m, respectiv 6,00 ... 7,00 m), iar c&nd transportul se face suspendat, continu sau intermitent, o parte din aceste alei de circulatie pot fi suprimate, reducandu- se suprafafa planului general al unitatii. In cazul in care se proiecteazi drumuri cu un singur sens de circulatie, in dreptul intrarilor in halele de productie, ateliere, depozite etc, se dispun platforme de stationare, pentru a nu stinjeni circulafia normala din cadrul complexului, Se constaté deci cd la baza alegerii sistemului de transport este fluxul de circulatie al materialelor, determinat de procesul tehnologic de crestere, intrejinere sau depozitare, Legat de acest flux se poate determina volumul transporturilor exterioare, transporturile interioare pe sectii si sectoare, transporturile din interiorul construetiilor. fn concordant cu fluxul tehnologic si cel de transport, se stabileste locul depozitelor, al magaziilor, silozurilor de furaje, al platformelor si garajului pentru masini si utilaje; mijloacele de transport se aleg corespunzator sistemului de transport, optdndu-se pentru cel mai eficient mijloc de transport si cel mai redus consum de energie. Sistemele si mijloacele de transport sunt determinate si de natura si volumul materialelor de transportat, de distanfele de parcurs, cat si de necesarul de transbordari, stivuiri etc. Fluxul utilajelor de transport nu trebuie sé se intersecteze cu fluxurile de oameni si animale, deoarece se pot produce accidente si perturbari ale sistemului de transport sau ale ritmicitatii transportului. intre sistemul de transport si cel constructiv este o interdependent& care poate favoriza un sistem sau altul, reducdnd sau marind solicitirile asupra constructiei, diminudnd sau marind volumul construit. Drumurile se previd cu imbrictminte usoar’, din materiale locale, macadam cilindrat, piatré bruta etc. Modul in care se organizeazd aprovizionarea $i depozitarea in cadrul complexelor agrozootehnice sti la baza alegerii amplasamentului acestora, astfel: unitiile de productie agricola se amplaseaz Inga baza de culturé a plantelor, iar cele de productie zootehnici ling’ baza furajer, pentru a diminua transporturile gi a organiza aprovizionarea si depozitarea cu pierderi cat mai reduse. De ritmicitatea aprovizionarii sau a livrarilor depinde in bund masurd si realizarea planului de productie la tofi indicatorii. Deoarece in agrozootehnie nu sunt posibile aprovizionéri ritmice decat pe perioade scurte, in sezon, se prevad depozite care s& asigure necesarul de consum pe timpul iernii, in imediata apropiere a zonei de productie. intrucdt o mare parte din produsele obfinute sunt perisabile, este necesar si se rezolve corespunzitor sistemul de livrare cétre consumatori, depozite centralizate sau locale, unititile de prelucrare si conservare. Transportul trebuie asigurat in minimum de timp si fra pierderi materiale. Depozitarea se poate face in depozite centralizate sau in depozite zonale, mai aproape de consumatori. Cand este posibil, se pot construi depozite comasate, in cooperare cu unitati apropiate. Solujiile constructive pentru depozite sunt in functie de natura materialelor depozitate si de volumul acestora; inainte de a se fixa sistemul construetiv se alege sistemul de ridicat si de transportat in interior. Pentru timp limitat, se pot organiza depozite in aer liber, dar numai pentru acele produse care se degradeard mai greu si nu ti modificd calititile initiale. Organizarea $i organizarea spafiului afectat unitajit agrozootehnice are drept scop atingerea obiectivelor tehnice gi economice prin organizarea rational’, stiintifica a procesului de productie. Acest lueru se realizeaza prin scurtarea cailor de acces, reducerea suprafejelor construite si a tejelelor, ceea ce duce la o reducere substanfiala a suprafefei incintei, care este divizata in zone functionale, cu rol bine determinat in circuitul produetiv. Diversele obiecte din acest teritoriu sunt amplasate rafional, pe fluxul respectiv, pe fiecare zona functional in parte; se are in vedere interdependenfa dintre zone, legiturile funcsionale de reciprocitate si optimizarea distantelor dintre aceste zone. 181Constructiile de productie (adaposturi, sere, depozite) pot fi realizate in sistem pavilionar, dac& tehnologia o cere, sau in sistem comasat, care prezinta o serie de avantaje. Printr-o justa proiectare a, amplasamentelor constructiilor, a sistemelor si cdilor de transport, @ rojelelor de energie, se pot realiza reduceri mari de teren, in unele cazuri ajungdndu-se la o reducere de 30... . 50% din suprafata initial solicitata, 8.3.2, Procurarea si distribuirea diferitelor forme de energie in unitajile de productie din agricultura sau din zootehnie se utilizeaza diferite forme de energie Pentru inedlzire, iluminare, prepararea hranei, transport etc, care se procura prin diverse mijloace, astfel: — unitatea se poate racorda la o refea exterioara de energie, de interes nafional sau local (de apa, curent electric, gaze); — prin producerea cu mijloace proprii a unor forme de energie, cum ar fi apa, energia termicé, aerul comprimat, aburu! tehnologic et Unele forme de energie sau utilititi se pot stoca, altele se obfin prin racorduri sau prin stafii de procurare. Racordurile se executé cu maximum de siguranf& in exploatare, iar pentru unele cazuri se cer racorduri duble sau chiar dublate de stafii proprii pentru caz de avarii (de exemplu pentru statiile de incubatie). Pentru a micsora investifile, se pot realiza stajii de objinere a unor forme de energie in cooperare cu alte unitifi alaturate La proiectarea refelelor de instalatii se respect normele sanitare si de prevenire a incendiilor, ce previd masurile de securitate pentru oameni si animale, astfel: nu se instaleaz& aliturat conductele de apa rece si calda; nu se permite instalarea apropiaté a conductelor electrice si de apa; nu este permisé aléturarea conductelor de transport al produselor petrolifere, sau de gaze, cu cele electrice. in apropicrea conductelor de canalizare nu se prevad conducte de apa potabil& sau de energie electrica, de gaze ete. Pentru micsorarea lungimii refelelor de distributie, statiile de distributie sau de tratare (pentru apa), de transformare (pentru energie electrica), de reglare a presiunii (pentru gaze) se amplaseaza fn centrul de greutate al suprafefelor ocupate de consumatori 8.4, Planul general Planul general reprezint& conceptia de ansamblu, solutia tehnologica si constructiva, precum gi eficienta economicd a unui proiect de complex agrozootehnic de productie in planul general sunt cuprinse, pe zone functionale, rational amplasate, toate obiectele si utilitafile necesare; atat zonificarea planului general, cdt si amplasamentele din diferite zone sunt subordonate procesului tehnologic si fluxurilor tehnologice si de circulatie. 8.4.1. Zonificarea planului general si elementele lui componente Pentru desfisurarea activitiii productive in condijii optime, la rezolvarea planurilor generale ale complexelor agrozootehnice este necesar si se grupeze constructiile, dup’ functiunile ce le indeplinese, in zone functionale, cum sunt: zona de productie, de depozitare, de intretinere, energetic& si social-administrativa (fig. 8.3). Zona de producfie are un caracter predominant in planul general si cuprinde toate obiectele destinate productiei de baz, si anume: adaposturile pentru animale in complexele zootehinice; serele si solariile in complexele pentru productia vegetal’; silozurile, magaziile si depozitele in complexele de depozitare; atelierele mecanice de intrejinere in centrele de reparatii utilaj agricol. Zona de productic trebuie si fie in permanent leg’turd cu toate celelalte zone ce o deservese, 182pentru a se asigura o circulatie comoda si scurtd, si pentru a se proiecta rejele de utilitaji cat mai economice, Construcfiile in cadrul zonei de productie sunt grupate in sectoare functionale, amplasate pe fluxul tehnologic, 1a distanfe prevazute de normele sanitare si de prevenire a incendiilor (fig. 8.4). Zona de depozitare cuprinde construcfile pentr inmagazinarea hranei animalelor si pasdrilor si depozitarea produselor recoltate sau a ingrasdmintelor. Aceast zond este organic legata de zona de productie si asigura fluenta sistemelor de transport interior pentru furaje sat produse recoltate gi capacitatea de depozitare necesara, in condifii de maxima siguranta, Zona de intrefinere cuprinde toate obiectele care au rolul de a asigura bunul mers al productiei, prin intrefinere curenta, realizarea reviziilor periodice si a reparatiilor capitale Zona energeticé are rolul de a asigura complexul cu api, energie termica gi electrica, abur tehnologic, gaze naturale, aer comprimat etc, la paramettii proiectafi, in functie de consumatori Aceast& zona se amplaseaza in centrul de greutate al consumatorilor, pentru a evita lungimi mari de refele gi pierderi de energie. Zona social-administrativa are rolul de a asigura dirijarea uniter’ a tuturor zonelor si sectoarelor din complex, precum i rolul de deservire a personalului, muncitor. Accasti zona cuprinde, de obicei, administrafia, cantina gi bucit&ria umand, dopozitele de alimente, laboratorul, iar la marile unitéfi de tip industrial si punct alimentar, grup social. Fig. 8.3. Scheme de zonificare a planului general al unei unititi de productie agrozootebnica P—zona de productie; D — zona de depozitare; E — zona energetic&; [ — zona de intretinere; A—zona administrativl; 1 — drum modemizat; 2— linie de cale feratd. La toate aceste zone funcfionale se adauga: refelele de apa, canalizare, termice, electrice, de gaze, caile de transport (drumuri, c&i ferate cu ecartament normal sau ingust, transportoare, conducte pneumatice) si plantafiile cu rol de protectie contra vanturilor dominante, de delimitare, de aliniament si de agrement. 183,Fig. 8.4, Distante minime obligatorii pentru amplasarea diferitelor sectoare si obiecte in cadrul unei ferme de vaci; 1 — cladiri auxiliare; 2— sector de productie; 3 — sector de reproducfie; 4 — silozuri de suprafata; 5 — stationar veterinar; 6 — castel de apa; 7 — rezervor de apa; 8 — post trafo aerian; 9 — depozit carburanfi; 10 — depozite pentru fin balotat; J] — platforma colectoare dejectii; 72 — drum exterior, 13 — drumuti interioare; 14 — linie de inalt& tensiune; 15 — imprejmuire, 8.4.2, Proiectarea planului general Proiectarea planului general al unitatilor zootehnice necesita Iuarea in considerare a diversilor factori ce pot avea influenta in alegerea solutillor. Acesti factori se manifesta sub forma unor cerinfe obligatorii in proiectare (tehnologice si de circulatie; de asigurare cu apa, energie si alte utiititi), legate de condifii naturale, climatice, topografice si geologice; arhitecturale, urbanistice si constructive; de protectie contra incendiilor; tehnico-sanitare. 8.4.2.1. Cerinte tehnologice si de circulatie. Cerinfele tehnologice constau in asigurarca fluxului de productie, pe cele mai directe o&i de desfisurare, fri intersectiri, suprapuneri i intoarceri nejustificate tehnologic, fra strangulati crednd in acelasi timp posibilititi maxime de mecanizare gi automnatizare a tuturor operatiilor; de exemplu: in cadrul unui complex zootehnic cu circuit inchis, Procesul de productie se desfisoara in flux continuu, pe sectoare de productie si faze specializate, avand in vedere fazele biologice de dezvoltare a animalelor, cerinjele de microclimat si de alimentatie (fig. 8.5). In cazul complexelor de depozitare, fluxurile de productie Ia incarcare si desctreare se pot suprapune pe aceeasi circuite, avand in vedere c& operafiile nu sunt simultane in timp (fig. 8.6) Cerinjele de circulayie, strict legate de cele tehnologice, determina alegerea dispozitivelor de transport, a utilajelor necesare, fixarea gabaritelor lor ce influenteazd direct dimensiunile sectoarelor din incintd, precum si dimensiunile intregului teren ocupat de complex. Prin sistemul de ansport se urmareste: reducerea la minimum a transbordarilor, perfecta si ritmica aprovizionare si livrare a produselor recoltate, organizarea corect& a transportului intre diversele sectii si sectoare, reducerea la minimum a cheltuielilor de transport. 8.4.2.2. Cringe privind asigurarea cu apd, energie si alte utili. Aceste cerinte, ca gi cele legate de asigurarea evacuarii dejectiilor gi a apelor uzate, determing intr-o buna misurd organizarea planului general, Projectarea acestora trebuie si cuprind’, pe de o parte, consiructiile pentru distributie inmagazinare gi tratare, cat si refelele de distributie magistrale si ramificatiile pentru consumatori, . 186Fig. 8.5. Schema fluxului tehnologic la un complex de crestere si ingrasare a porcilor, cu circuit inchis, organizat pe sectoare si faze specializate: A— gestatie; B — matemitate; C — crestere tineret; D — ingriisdtorie faza intai; E — ingrasatorie faza a doua; F — sector auxiliar si anexe; J — flux scroafe gestante spre matemnitate; J — flux scroafe dupa infireare spre gestatie; I1/ — flux purcei infarcafi spre sector crestere tineret; 17 — flux grasuni spre sector ingrisare; V — flux porci de la faza intai de ingrisare spre faza a doua; V7 — flux livrare porci; VI — flux acces personal, furaje, utilaje etc; VII — flux acces material biologic adus din alte unitiji pentru imbundtifirea celui existent; ZX — flux reformare sctoafe si vieri; X— flux inlocuire mated reproducatoare cu scrofife din unitatea respectiva. Fig. 8.6. Fluxul tehnologic la incdrcarea gi deseirearea unui depozit pentru legume si fructe: 1 — rampi de primire gi de expeditie, 2 — hala de conditionare, sortare si preambalare a produselor; 3 —celule de pastrare prin frig. ‘Cand nu sunt posibilitati de racordare la o refea national sau local, se realizeaza constructii proprii pentru producerea energiei necesare, a captirilor si pentru inmagazinare, cu un minimum de investiti si in condifii de funcfionare de maxima siguran|a. 8.4.2.3. Cerinfe legate de conditiile naturale, climatice, topografice $i geologice. La rezolvarea planului general se iau in consideratie directia si frecvenfa vénturilor dominante, orientarea cltidirilor fata de punctele cardinale, panta si relieful terenului ete. Directia si frecvenja vanturilor dominante determina amplasarea pe teren a diverselor constructii, analizéndu-se atat gradul diferit in care procesele de productie sunt susceptibile si impurifice atmosfera si terenul inconjurdtor, cat si influenfa vantului dominant asupra microclimatului interior, asifel: — construcfiile cu grad mare de poluare se amplaseaz astfel incat vantul dominant s& nu afecteze cu noxe in mod permanent celelalte construcfii din complex (vantul dominant s& nu bat de la izolatorul pentru animale bolnave spre adaposturi sau de la halele de adapostire a animalelor 185spre zona social-administrativa); — construcfiile inchise se amplaseaz cu latura lung dispus& paralel cu direefia vanturilor dominante, pentru a fi expusa direct vantului o suprafata ct mai 'redusi (suprafefele direct batute de vant au temperatura mai scizuti decdt celelalte), iar constructiile deschise pe o laturd se amplaseaz cu aceasta laturd perpendicular pe directia vantului dominant (fig. 8.7, a, 8). —constructiile pentru depozitarea cerealelor se amplaseaz cu latura lunga perpendicular pe direcfia vanturilor dominante, pentru activarea ventilatici naturale. ‘Vantul ce se ia in considerare la noi in fara in zona extra-carpatica este crivatul, care are direcfia NE—SV. Orientarea clédirilor agrozootehnice fafa de punctele cardinale influenteazi, de asemenea, rezolvarea planului general, intrucdt determina atit iluminarea, ct si radiayia calorica, deci reprezinta un element important in realizarea microclimatului constructiilor. Amplasarea se face in functie de tipul construcfiei, astfel: —constructiile zootehnice cu front de ferestre pe laturile lungi si cele pentru productia vegetala (sere) se amplaseazi cu axa longitudinal pe directia N—S, pentru a se obfine o iluminare si o radiatie caloric’ maxima, admitandu-se abateri de cel mult 25° spre vest si de 30° spre est, fat& de directia indicata (fig. 8.7, c); — construcfiile zootehnice cu front de ferestre pe o singura latur& sau deschise pe 0 latura se amplaseazi cu aceastd laturd spre sud (fig. 8.7, — construcfiile de depozitare se amplaseaza protejat fata de radiatia directa a razelor solare, cu frontul de ferestre orientate spre nord, recomandandu-se $i protedii cu perdele forestiere. Fig. 8.7. Orientarea clidirilor fata de directia vintului dominant (1) si fafa de punctele cardinale (1): asic —adaposturi inchise, cu fronturi de ferestre pe laturile lungi; sid — adaposturi deschise; ¢ — sere cu doi versanti; /— sere bloc 186Fig. 8.8. Amplasarea constructiilor agrozootehnice, in raport cu relieful terenului: a—plan; 6 — sectiuni; 7 —amplasament favorabil (constructia paralela cu curbele de nivel); 2— amplasament defavorabil (constructia perpendiculara pe curbele de nivel), 84.2.4, Cerinfe privind arhitectura, urbanizarea si sistemul constructiv, Aceste cerinfe se manifest& prin determinarea unei amplasiri judicioase a unititii agrozootehnice in raport cu profilul terenului, cu zona imediat apropiatd, cu arhitectura localitatilor si unitafilor limitrofe, cu spatile verzi, cu profilul si rezolvarea cailor de acces. Aceste cerinfe constructive trebuie s& aiba in vedere si asigurarea unui grad ridicat de ocupare a terenului. in acest sens, legea fondului funciar stabileste indicii sintetici privind gradul de ocupare a terenului din incinta amplasamentului (tabelul 8.3). Un element care leaga problemele plastice cu cele tehnico-constructive {l constituie modularea atét a planului general, cat gi a elementelor constructive ale cladirilor, problema foarte important’ in conditiile actuale. Tabelul 8.3 Indici sintetici privind gradul de ocupare a terenului in unitifi agrozootehnice Denumirea objectivului Spatit Spatii de Gradul construite, in 2% | protectie de ocupare cultivatein % | a terenului. | in% . [Ferme cu capacitatea de 600...1000 | 86 [10 9) Ferme ingrasitorii tineret taurin 85 20 95 | [Ferme ingrisétorii poreine 90 3 95 Ferme cresteré ovine 70 20 90 i 8 200 98 — 80 1s 95 |Silozuri de cereale 90 os 95 Intreprinderi pentru producerea 80 10 90 |nutreturilor combinate |Statii de uscat furaje verzi 5 15 900 Complexe de sere-bioc 3 2 95 1878.4.2.5. Cerinte impuse de protectia contra incendiilor. Aceste cerinte presupun: — amplasarea objectelor ce prezinta cel mai mare pericol de incendiu, in ditectia opus actiunii Vanturilor dominante, pentru a nu se extinde incendiul la celelalte construcfii din incint&; — crearea unui acces lesnicios si rapid pentru autovehiculele pompierilor spre toate obiectivele complexului, amenajarea unei refele de alimentare cu api pentru incendii, plasarea hidrantilor la exterior gi la interior conform normelor, construirea unor rezervoare de incendiu pentri utilizarea {in caz de avarie a refelei de apa; — respectarea distanjelor minime intre cladiri, determinate de gradul de pericol ce-l prezinta Procesul tehnologic, precum si de gradul de rezistenfa la foc al structurii de rezistenfé sau al elementelor de inchidere (tabelul 8.4) Tabelul 8.4 Distante minime intre clidiri, impuse de normele de prevenire si stingere a incendiilor Gradul de |Gradulde | Gradul de rezistenti la foc al cladirilor | rezistenta | combustie al T ft i IV | v pr ests 6 oe 0 ‘Semirezistenta | 6 6 | 8 10 10 . HT Semiconbiaibig) 8 ES | [esate ta aa | v Hnflamabi | 10, Lt? | 12 14 ie | Indiferent de natura materialului din care sunt executafi perefii constructiilor, distanfele prevazute in tabelul 8.4 ca minime se masoara de la fejele exterioare ale elementelor de inchidere. in cazul cénd acestea poseda parti sau elemente constructive din materiale combustibile, iesite cu cel putin 1,0 m in afara zidurilor, distantele de proteotie se masoara de la limita exterioara a acestor elemente. Pentru constructiile cu invelitori combustibile, ca si pentru cele in care se depoziteaz’ furajele in pod, distanga minima este de 16,0 m. Distanjele minime intre constructiile destinate cresterii animalelor si depozitele de combustibil, daca sunt ingropate in teren sunt de 16,0 m, iar daci sunt supraterane sau au parti’ structurale combustibile sunt de 30,0 m. 8.4.2.6. Cerinje tehnico-sanitare. $i aceasta categorie de cerinfe necesit& Iuarea unor masuri legate de claborarea planului general cu privire la capacitatea maxim& a ad&posturilor pentru animale, distantele minime intre diferitele unitati si’ sectoare zootehnice si cele dintre diferitele cladiri din cadrul planului general al unitigilor zootehnice, amplasarea pavilionului sanitar-veterinar sau a stafionarului veterinar sia constructiilor, zonele de protectie sanitaré si presurile de dezinfecfie. Capacitatea maxima a adaposturilor pentru animale, care determing dimensiunile constructilor, se stabileste prin normele sanitare in functie de: sistemul de intretinere, sistemul constructiv, materialele utilizate Distanfele minime intre diferitele unititi si sectoare zootehi — intre fermele avicole eu pui de came, 100 m; — intre stafifle de incubatie si fermele avicole, $0 m; — intre fermele avicole cu pasari adulte si fermele avicole cu tineret, 50 m; — intre unititile cu animale de bland si celelalte unitati zootehnice, 100...200 m; -¢ sunt urmatoarele: 188— intre fermele zootehnice cu specii de animale diferite, in sistem de crestere industrial, 200 -- 500 m; — intre fermele de selectie pentru porcine sau piri si celelalte ferme zootehnice 1500 m ; — intre fermele avicole gi abatorul de pasdii, 1 500 m; — intre diferitele sectoare ale fermelor de taurine sau porcine, 10... 50m. Distanjele minime intre diferitele clidiri din cadrul planului general al unititilor zootehnice sunt: — intre adaposturile parter, fir padocuri, 6 m; — intre adiposturile cu parter si etaj, 10 m; — intre pavilionul sanitar-veterinar sau stafionarul veterinar (Imprejmuit, cu poart& de acces) si celelalte sectoare din incinti, 10... 50m; — Intre filtrul sanitar cu bucdtiria umand si adaposturile pentru animale, minimum 20 m. Pavilionul sanitar-veterinar sau stafionarul veterinar se amplaseaza astfel incét vantul dominant si nu bata dinspre acesta spre adaposturile de animale, iar filtrul sanitar si bucitaria umand se amplaseazi in asa fel incat si nu fie poluate de mirosurile aduse de vantul dominant de la adposturile de animale. Atunci cand este necesard o iluminare naturala maxim, constructiile se amplaseaza astfel incat si nu se umbreasca reciproc. intre diversele sectoare ale unitiilor zootchnice se prevad zone de protectie sanitara (spatii verzi, perdele forestiere etc), care depind de intensitatea si caracterul nocivitatilor emanate, Pentru evitarea propagitii epizoteriilor, pe drumurile de acces la constructiile zootehnice, intre diversele sectoare, precum gi la intrarea in complex se prevad presuri de dezinfectie (fig. 8.9). Fig. 8.9. Pres de dezinfectie pentru complexe zootehnice: 1 —drum carosabil; 2 — rost de dilatatie umplut cu mastic bituminos; 3 — lesie caustic’; 4—beton B 250 rezistent la alcalii; 5 — fundatie din balast cilindrat; 6 — siber. La claborarea planului general al unitafilor agrozootehnice trebuie rezolvate si urmatoarele probleme: — organizarea vertical, pentru organizarea reliefului; — trasarea tuturor liniilor de circulatie exterioara si interioara, feroviard, ruticrd, aeriand sau naval, daca este cazul, a racordurilor la aceste refele si a tuturor instalatiilor aferente acestora; ~ frasarea tuturor refelelor de instalai exterioare si interioare, a legiturilor cu refclele 189magistrale si a racordurilor la aceste refele, cat si a statiilor de transformare, de reducere a presiunii etc; = wiilizarea optima din punct de vedere funciar si economic a terenutui ales, cu un coeficient cét mai ridicat de ocupare, fir’ a prejudicia procesul tehnologic, fri rezerve inutile de terenuri pentru viitoarele extinderi, nejustificate tehnie gi economic, 8.4.3. Indicii tehnico-economici ai planului general Pentru determinarea solutiei optime, aleas prin comparajie intre mai multe soluti propuse, se utilizeaza indicii tehnico-economici ai planului general Dupa caracterul si destinatia lor, indicii se pot imy + indici privind condigiile de folosire a terenului; ~ indici privind volumul si natura lucrarilor de constructii si instalayii aferente, in raport cu totalul investifilor; + indici de exploatare; - indici sintetici privind eficienfa economica a investitiei Gradul de detaliere a indicilor depinde de faza de proiectare si de natura problemelor ce trebuie rezolvate. Analiza indicilor arata strnsa lor interdependent si influenta reciproca directa. De exemplu, cresterea coeficientilor suprafefelor construite si de utilare a teritoriului determina reducerea cheltuielilor de investifii, a cheltuielilor curente de exploatare. Coeficientii de utilizare a teritoriului si a suprafejelor construite oglindesc economicitatea soluiei planului general, reducerea suprafefei terenului afectat si scos din circuitul agricol. Indicii volumului si costului Iucratilor oglindesc economicitatea solutiei alese Indicii privind conditiile de folosite a terenului pot fi defalcati in mai multe subgrupe de indicatori, astfel: — suprafaa de teren a incintei (Si) raportata la capacitatea de productie (C,) — suprafata construité (S,) raportaté la suprafafa incintei — suprafaja de drumuri, platforme si trotuare (Sgip,«;) raportata la suprafata incintei — suprafaja utili, totald, ocupata de construcfii, drumuti, instalafi, platforme gi trotuare Taportata la suprafafa incintei Cu cat indicele calculat se apropie de valoarea maxima (1,0), se considera c& suprafaa de teren este mai bine folosita, prin acoperirea sa cu constructii, platforme si instalafi; nu se poate ajunge la valoarea maxim’, decat in situafia unor construcfii comasate, care ocup& aproape intregu! teritoriu afectat. Pentru situatii obisnuite nu este posibil si nu este normal acest lucru, deoarece se incalca normele sanitare, de protectie contra incendiilor, cat si alte norme de proiectare. De la caz la caz, se considera ca indicii reflect’ folosirea judicioasé a terenului, dac& au valori cuprinse intre,6 ... 0,9 din valoarea maxim& posibili. Este evident co proiectare a planului general cu construc Pavilionare nu poate duce la un indice prea ridicat, acesta crescnd odati cu comasarea $i realizarea unor constructii monobloe. Indicii variaza gi in functic de tipul unititii de producti si de sistemul de crestere gi intretinere; de asemenea, indicii variaz3 si pentru diversele sectoare de activitate, deoarece sunt impuse nome diferite pentru protect. Indicii mai pot varia si din cauza materialelor folosite pentru realizarea constructiilor, deoarece ‘materialele combustibile si semi-combustibile necesita distante mai mari intre construe fi in: . Organizarea vertical a complexelor agricole Prin organizarea pe vertical se urmireste realizarea unei platforme generale in incinta, care si permiti organizarea circulatiei, amplasarea construcfiilor si scurgerea apelor meteorice. Organizarea verticala a complexelor agricole de productie este cu atat mai necesara, cu cét suprafafa de teren este mai mare gi cu eat complexitatea tehnica este mai ridicata, in general, pentru scurgerea apelor meteorice se foloseste unul din sistemele: 190— sistemul unitar, in care apele meteorice sunt colectate in aceeasi retea de canalizare cu apele uzate; — sistemul separativ, in care apele meteorice sunt colectate intr-o rejea separata; —sistemul cu scurgere liber’ pe suprafafa terenului, Avaind in vedere cd, in cazul unititilor agrozootehnice, canalizarea apelor meteorice scumpeste ‘mult investifia si complica epuratea apelor uzate, al c&ror volum creste considerabil, se recomand& a, oti de cate ori este posibil, apele meteorice s& se scurg’ la suprafata terenului, special amenajata cu pante de 0,5 ... 2%, far si se product eroziunea solului (recomandandu-se plantarea sau ‘nierbarea terenului, care conduce si la un aspect placut pentru incinti), iar colectatea apelor meteorice din incint& s& se asigure prin rigolele drumurilor, cu posibilitate de evacuare directé in afara incintei (fig, 8.10). : / € Fig, 8.10. Organizarea verticala a unei incinte agrozootehnice: J — constructii; 2 — drumuri cu rigole pentru scurgerea apelor; 3 — rigole pentru scurgerea apelor, p — panta terenului sistematizat. Organizarea terenului trebuie astfel gandit& incit si necesite un minimum de hicrari de terasamente, umplutura si stpatura compensindu-se. Cand panta terenului este mare se recomanda terasarea piméntului care trebuie realizata cu ‘minimum de investitii, prin migcarea unor volume cat mai reduse de terasamente, prin compensarea volumelor de sépaturi cu cele de umpluturi 191SS Capitolul 9 COMPLEXE ZOOTEHNICE Cresterea $i intretinerea animalelor se face in unitafi mici, sau in ferme gi complexe specializate, in care se aplica sistemul intensiv de exploatare. Tendinja actual este de a se realiza atit complexe de capacitafi reduse, cat si de capacititi med Criteriile de bazd privind amplasarea complexelor zootehnice au fost analizate in cadrul capitolului 8. Pentru asigurarea desfigurdrii normale a fluxului de produefie, in cadrul planului general al complexelor zootehnice se amplaseazi, pe zone functionale, constructiile de baz8, anexe si auxiliare, stabilite in functie de capacitatea si tipul complexului. 9.1. Analiza tipurilor de constructii componente ale complexelor zootehnice 9.1.1. Constructii de bazii Construcfiile de bazi din cadrul planului general al complexelor zootehnice cuprind adaposturile pentru animale $i p&siri ‘Numarul de adiposturi gi dimensiunea acestora se stabilese in functie de: tipul si capacitatea complexului, tehnologia adoptati pentru intrefinerea animalelor sau a pasirilor, sistemul constructiv utilizat etc. 9.1.2. Constructii anexe $i auxiliare Aceste categorii de constructii sunt destinate: producerii energiei termice si depozitirii combustibililor, deservirii personalului de intretinere, cazirii animalelor bolnave, expedifiei animalelor si pisarilor, depozit&rii furajelor, intretinerii utilajelor si mijloacelor de transport etc. Ceniralele termice sunt necesate producerii energiei termice pentru incilzirea adaposturilor in care se cazeazti animalele tinere si pasérile. Capacitatea acestor centrale se stabileste in functie de necesarul de consum, finénd seama si de pierderile de caldura pe refelele de distributie. In marea majoritate a cazurilor, aceste centrale se proiecteazi pentru combustibili solizi (lignit inferior), in scopul reducerii consumului de ‘combustibili gazogi gi lichizi. ‘ Structura de rezistenf& a centralelor termice este realizata din sarpante metalice usoare pe stilpi din beton armat. Inchiderile la perefi sunt din zidarie din blocuri ceramice sau din b.ca. Depozitele pentru combustibili solizi se realizeazi in mod obisnuit sub forma unor constructii usoare, partial deschise, neizolate termic, cu sarpant metalicd pe stalpi de beton armat si inchideri din panouri, pe inaltimea de depozitare a cirbunelui Filtrele sanitare sunt constructii profilactice, destinate personalului de deservire a complexului si cuprind: vestiare pentru barbagi gi femei, closete, dusuri, sala de luat masa. Uneori filtrul sanitar se grupeaz cu birourile pentru administrajie. in general, structura de rezistenta a constructiilor destinate filtrelor sanitare se realizeaz cu pereji portanti din zidarie de c&ramida . Pavilioanele sanitar-veterinare sunt constructii cu caracter terapeutic destinate consultatilor, tratamentelor ambulatorii si interventiilor chirurgicale. Avand in vedere c&, in unitajile de crestere si ingrasare a suinelor, sacrificarile de necesitate sunt de 3 ... 4% din efectivul rulat anual, pavilioanele sanitar-veterinare cuprind si: sala de sacrificare, salé de autopsie, inclipere pentru crematoriu (fig. 9.1). 192Fig. 9.1. Pavilion sanitar — veterinar pentru complexe de porei: 1 — depozit medicamente; 2 — laborator analize; 3 — closete; 4— sas circulatie; 5 — sala de sacrificare; 6 — sal de autopsie; 7 — depozit clorinare; 8 — incapere crematorit, Structura de rezistent& a acestor constructii const, de obicei, din zidarie portant si acoperis din elemente plane, de tipul fasiilor (din beton armat, b.c.a.). Basculele sunt constructii destinate c&ntaririi animalelor la liveare si a furajelor concentrate la primire, realizate dintr-o cabin’, podul-basculi propriu-zis si padocuri pentru stafionarea animalelor Pentru incarcarea direct a animalelor in autocamioane se prevad rampe de acces intre padocuri siplatforma basculei, respectiv intre platforma basculei gi a autocamionului ‘Magaziile utilizate in complexele zootehnice pentru depozitarea furajelor concentrate gi a altor produse se realizeaza similar celor pentru cereale. 9.2. Scheme de planuri generale pentru complexe zootehnice 9.2.1. Complexe industriale pentru cresterea si exploatarea taurinelor Cresterea taurinelor in unititi specializate a aparut ca o necesitate in vederea sporirii productiei de lapte si came, precum si pentru a objine alimente in tot timpul anului, in cantitati constante si liveabile la termene fixe pe piafa interna gi externa Procesul de productie in unitijile specializate pentru cresterea vacilor de lapte si in ingrasatoriile de taurine pentru carne este orgenizat pe trei sectoare distinete, gi anume: ’ — sectorul vegetal pentru producerea furajelor de volum, care se recolteaz’ sub forma de masa verde; — sectorul pentru depozitarea si pastrarea furajelor, — seetorul de productie zootehnica, care cuprinde intregul flux tehnologic, de la reproductie la productia de lapte si la cresterea tineretului de prasili pentru improspitarea matcii, in unitatile destinate pentru vacile de lapte, iar in ingrisdtoriile de taurine, cresterea tineretului pan’ la realizarea greutatii corporale de livrare. In condifiile cresterii industrializate a taurinelor se aplicd doud directii de exploatare, si anume: — cresterea si exploatarea taurinelor pentru lapte, in unitifi specializate in productia de lapte; — cresterea si exploatarea taurinelor pentru came, in unitai specializate in productia de cane. 9.2.1.1. Complexe zootehnice pentru vaci de lapte. Tehnologiile care se aplic& in complexele de tip industrial pentru productia de lapte se dezvolta pe baza a doua sisteme de intretinere a vacilor: in stabulafie liberd ( fig. 9.2. $i fig. 9.3,)sau in stabulatie fixa Cele doua sisteme de intrefinere a vacilor prezinta mai multe variante, dupa locul si modul de organizare a mulgerii vacilor, $i anume: 193— mulgerea in adépost, in cazul intrefinerii legate a vacilor, —mulgerea centralizaté intr-un adpost specializat, care este posibili in toate variantele de intretinere; ~ mulgerea in inedperi special amenajte, de tip tandem, bridule sau carusel fin functie de aceste particularitati tehnologice se organizeaza in plan, constructiv si functional, att incinta, cat i adaposturile si celelalte cladiri din unitate. Planul general al complexelor industriele pentru vaci de lapte cuprinde urmatoarele sectoare: — sectorul pentru depozitarea si conservarea furajelor (magazii, silozuri, depozite); sectorul de productie, care cuprinde adaposturile pentru vaci, cu padocurile aferente gi constructia destinat’ mulsului (Ia intrefinerea liber); — sectorul de reproductie, format din adaposturile pentru maternitate, profilactoriu, cresa si pentru tineretul de prasilé; — sectorul sanitar-veterinar, care cuprinde stationarul veterinar cu punctul de ins&manfari attificiale; — sectorul functiunilor anexe, care cuprinde filtrul sanitar, atelierul mecanic, centrala termica, laptaria, cabina-poarta si presul de dezinfectie; — utilitati, care se referé la drumuri, rejele electrice (cu postul trafo si grupul electrogen), termice, de apa, canalizare, gospodiria de api (statie de hidrofor sau castel de api), constructii pentru depozitarea gi fermentarea dejectiilor (statia de biogaz). La realizarea planului general al complexului se urmareste asigurarea fluxului tehnologic de ansamblu, a circulafici animalelor si a personalului de deservire, a transportului furajelor, iar construcfiile care au acceasi destinatie se grupeazi pe sectoare, 9.2.1.2. Complexe zootehnice pentru taurine la ingrdgat. Taurinele pentru productia de came se intretin in complexe specializate, care, in functie de felul produsului gi de tehnologia de crestere pe categorii de varste, pot fi: pentru came albi (Ingragarea viteilor de lapte de Ia 15 1a 90 zile), pentru came tip baby-beef (ingrisarea intensiva a vifeilor de la 15 zile la 13 luni), pentru ingraisarea tineretului taurin de la 3 la 15 luni si pentru carne de bovine adulte (reformat). Complexele pentru ingrisarea taurinelor se amplascaza, in majoritatea cazuriler, in zone cu o agriculturd intensiva, avandu-se in vedere si amplasarea unitatilor de crestere a vacilor de lapte, de unde se procuré materialul biologic pentru populare. Planul general al unui complex pentru ingragarea tineretului taurin cuprinde mai multe sectoare, si anume (fig. 9.4); — sectorul de furajare si depozitare, format din silozurile pentru furajul murat, punctul de preparare a furajelor, depozitul de melasi; — sectorul de productie, care cuprinde adaposturile pentru perioadele 1... IV, care se deosebese ‘nu numai prin dimensiunile fn plan, ci si prin organizarea lor interioara si a dotarilor, in functie de categoria de varsta gi tehnologia folosita; “ — sectorul auxiliar gi utilitifi, care este similar cu cel indicat pentru unititile de crestere @ vacilor de lapte. 194 ---—- =e ee ee sw BBB BB BBB eee“To Fig. 9.2. Planul general al unui complex pentru 2 000 vaci de lapte, intrefinute in stabulatie liber’: 1 — grajduri pentru vaci de lapte, cu capacitate de 130 animale; 2 — padocuri; 3 — ad&post pentru furajarea cu concentrate; 4 — grup de muls de tip rotolactor; 5 — adaposturi matemitate; 6 — magazie pentru concentrate; 7 — clinica veterinara; 8 silozuri pentru lucerna; 9 — centrala termick; \10 — grajd carantina; J/ — filtru sanitar; 12 — ‘bascula; 13 — atelier mecanic; J4— silozuri de ) suprafata pentru nutret murat; 15 — izolator “ sanitar-veterinar, - Fig. 9.3. Planul general al unei ferme pentru 510 vaci de lapte, intretinute in ~“stabulatie liberd: ~a——a— 7 — adaposturi pentru vaci de lapte, cu Eg - ‘capacitatea de 120 locuri, 2 — grup de \!muls, tip bradulet; 3 — ad&post maternitate lvaci si ores vitei; 4 — adapost pentru ‘tineret femei; 5 —padocuri; 6 — instalatie pentru preparat furaje; 7 — siloz de isuprafaté; 8 — platform’ pentru Uradicinoase; 9 — filtru sanitar, 10 — 4 bascul’i; 11 — magazie furaje; 12 — cabin "=" ‘energetica; 13 — rezervor de apa; 14 — Joloset; 15 — platforma dejectii; 16 — : bazin vvidanjabil. 195Fig. 9.4, Planul general al unui complex pentru ingrasare tineret taurin,7 700 locuri: 1 ad&post perioada I-a; 2 — ad&post perioada a Il-a; 3 — ad&posturi perioada a Ill-a; 4 ~ adapost perioada a IV-a; 5 — bascula; 6 — rampi expedifie animale; 7 — filtru sanitar gi central termica; 8 — depozit combustibil solid; 9 — magazie concentrate; 10 — instalatie preparat furaje; J — spatiu pentru depozitare ciocalai; 12 — siloz de suprafata; 13 — gospodirie de apa; 14 — closet; 15 — platforma de depozitare dejectii; 16 — spatiu depozitare furaje; 1/ — pres dezinfectie; 18 — posturi trafo 9.2.2. Complexe industriale pentru cresterea si intretinerea suinelor in complexele pentru cresterea gi ingrigarea suinelor, fluxul tehnologic se organizeaza jinand eama de fazele biologicé in care se gasesc animalele: mont, fitare, crestere, ingrasare Tehnologia unui asemenea complex se poate rezolva fn dou’ variante: cresterca si ingrigarea poreilor pe sectoare de productie, specializate pe faze sau in flux biologic complet, intr-un singur sector. fn prima varianta a tehnologict, la care constructiile se grupeaza in planul general pe sectoare, animalele trecénd dintr-un sector in altul in funcjie de particularitatile lor fiziologice; aceste sectoare sunt: —sectorul de reproductie, care cuprinde constructiile pentru mont, vieri, scroafe gestante si pentru tineretul de prasila; —sectorul de fitare gi crestere, format din maternitati si crege pentru tineretul porcin pani la greutatea vie de 20... 25 kg; — sectorul de ingriisare, cu adposturi pentru cresterea gi ingragarea porcinelor:; sectorul de deservire, care cuprinde construcfiile auxiliare si anexe (izolatorul sanitar veterinar; centrala termica pentru producerea agentului incalzitor gi depozitul de combustibil; filtrul sanitar si birourile pentru administratie, ampiasate la intrarea in complex; 196— magazia-tampon pentru rezerva de furaje combinate, asigurand stocul necesar pentru 2 sau 3 zile; platforma pentru utilaje si atelierul de intretinere;.bucdtariile de furaje pentru prepararea hranci lichide; bascula si rampa de livrare, amplasate in apropierea sectorului de ingrasare; gospodaria de ap&; statia de epurare a apelor uzate); — seetorul utiitati, cu drumuri, platforme, refele de apa, energie electric’, canalizare, ‘Aceste sectoare se amplaseaz& unele fati de altele in aga fel incat s& asigure desfAgurarea tn flux continu a circulatiei furajelor, personalului de deservire gi a animalelor pe drumul cel mai scurt posibil, dintr-un adapost in altul din faza urmatoare. Pentru sporirea productiei de carne necesari consumului, in ultimul timp s-au realizat ferme de capacitii reduse, pentru ingrasarea tineretului porcin care provine din complexele industriale de capacitifi mari. Aceste ferme cuprind dou sectoare (fig. 9.5): sectorul de ingrasare si sectorul construcfiilor auxiliare gi anexe. Fig. 9.5. Planul general al unei ferme pentru ingriisare 10 000 porei/an: 1 — hale ingrisare; 2 — filtru sanitar; 3 — bucatarie furaje; 4 — ramp’ pentru expeditie; 5 — rezervor apa; 6 — post trafo aerian; 7 — platform combustibil solid pentru filtru; 8 — bazin vidanjabil; 9 — platforma depozitare temporara furaje suculénte 10 —spatiu depozitare sezonierd furaje suculente, 9.2.3. Complexe industriale pentru cresterea si ingrdgarea ovinelor Sistemului intensiv-industrial de cresterea si ingrasarea ovinelor duce la aparitia unor complexe specializate de tip industrial, care pot fi cu profil mixt pentru cresterea ovinelor de reproductie gi ingrdsarea berbecutilor sau ferme specializate pentru fiecare tip de produetic. Planul general al acestor categorii de complexe cuprinde: — sectorul de productie alcdtuit din adaposturi pentru oi de reproductie, miei si pentru berbecutii supusi ingrasarii, in functie de tipul complexului; — sectorul constructiilor auxiliare si anexe, aledtuit din magazie pentru furaje concentrate, patule de porumb, punct de preparare furaje, platforma furaje grosiere, atelier mecanic, post trafo, gospoditie de apa, bazin pentru dejectii,filtru sanitar si administratie. 1979.2.4. Complexe industriale pentru cresterea animalelor de bland Planul general al unui asemenea complex cuprinde (fig. 9.6) — hale pentru reproductie; — hale pentru cresterea tineretubui — constructii auxiliare si anexe (sopron pentru tocare ridacinoase, filtru sanitar, gospodirie de apa, platforma pentru insilozare ridacinoase, pavilion sanitar-veterinar etc); — utilitafi (drumuri, platforme, refele de apa, energie electricd, canalizare). Fig. 9.6, Planul general al unei ferme de crestere a nutriilor: 1 —hale crestere tineret; 2 — hal reproductie; 3 — gospodiirie apa; 4 — clidiri anexe; ‘5 — platforma pentru insilozare ridacinoase; 6 — sopron pentru tocare r&dacinoase; 7 — fost 9.2.5. Complexe industriale avicole Extinderea exploatitii intensive si in avicultura a fécut posibil& aplicarea sistemului industrial de crestere si intrefinere a pisirilor in complexe de capacitifi mari, care pot fi unitafi specializate pentru g&ini ouatoare sau pentru pui de came, sau uniti{i mixte (combinate avicole integrate). Soluia de plan general la complexele avicole este determinaté de profilul si capacitatea unit precum si de tipurile de constructii folosite pentr productia de baz& (hale-parter, hale etajate sau hale comasate). La toate complexele avicole, in functie de profilul de specializare si de capacitatea lor, planul general cuprinde in totalitate sau partial (fig. 9.7); — adaposturi pentru productia de baz, respectiv constructii destinate adapostirii pasarilor de productie, de reproductie sau de selectie; — constructii auxiliare gi anexe (filtru sanitar $i administratic, sald de expeditie, hala de incubatie, centrala termica si depozit de combustibil, post de transformare energie electrica, magazii pentru furaje concentrate, soproane pentru materiale de astermut, laborator, atelier mecanie cu ramp de spare si platforms pentru gararea mijloacelor de transport, gospodairia de apa ete); — utilitati (rejele de drumuri si platforme, refele termice, pentru apa, energie electrict si canalizare); — plantati, perdele de protectie si garduri vii. 198 Se ErPeeeBeBeBeeeaeaseauasazasasm0 Fig. 9.7. Planul general al unei ferme pentru pui de carne (2 912 000 capete/an): 1 —hale pui came; 2 — filtru sanitar; 3 — centrala termica; 4 — depozit combustibil solid; 5 — gospodatie apa; 6 — buncare; 7 — fose dejecti 9.3. Echiparea tehnicd a complexelor zootehnice Complexele agrozootehnice, in general, si indeosebi complexele zootehnice, datorita naturii procesului tehnologic, reclama dotarea lor cu instalati si utilititi care s& asigure conditii normale de exploatare si intrefinere a acestora Dintre utilititile si instalatile indispensabile unei ferme sau unui complex zootehnic se enumara: caile de comunicatie si transporturile, alimentarea cu api, canalizarea si colectarea dejectiilor, alimentarea cu energie electricd, cldura ete. Dupa pozitia lor in raport cu incinta si lidirile unitatii zootchnice, utilitatile gi instalajile pot fi: exterioare sau interioare, 9.3.1. Instalagii si utilitagi exterioare ‘ Dintre lucrarile de instalafii si utilitifi exterioare mai importante, legate organic de unitatea zootehnic’ si de clidirile acesteia, fac parte: — sursele sau racordurile la refelele existente privind alimentarea cu api gi energie electrica sau racordurile la refeaua electric’ republicand prin intermediul posturilor de transformare; — amenajarea si echiparea surselor corespunzatoare cerintelor; — refelele exterioare (de ap’, energie electrica, gaze ete); — rezervoarele de inmagazinare pentru esigurarea cantititilor necesare de apa etc, pentru acoperirea eventualelor intreruperi in functionarea instalatiilor; —racordurile de distribujie in retelele —interioare ale cladirilor ete. La proiectarea instalatiilor si a utilititilor necesare trebuie s& se find scama si de eventualele intreruperi de scurti durata fn functionarea acestora. fn cazul unitatilor mari, unde o asemenea intrerupere ar putea duce la pagube importante, se recomand& prevederea unor silrse duble de alimentare (cu apa, energie electrica etc), care s& asigure functionarea continua a instalatiilor, in caz.de avarie a retelelor principale. 199Alegerea tipurilor de echipamente pentru instalatii si dimensionarea parjilor componente este tn functie de: — consumul specific pe: cap de consumator (api, energie electrica, energie calorica etc); — numirul consumatorilor (animalelor) de aceeasi categorie, varsta etc; —rezervele necesare dezvoltarii unititii (complexului) in viitor; — simultaneitatea in consum, care are loc in mod real, in concordant cu desftigurarea zilnicd gi orar’ a fluxului tehnologic; — rezervele necesare pentru satisfacerea consumatorilor in cazuri speciale (avariile unei parti ale instalafiei, calamitiji naturale, incendii etc); — calitatea si caracteristicile tehnice, fizice si chimice ale materiei de Ia sursa, in comparafie cu cele cerute in procesul tehnologic (de intrefinere a animalelor etc) In general, stabilirea debitclor, rezervelor si a calitétii sc face pe baza normelor de consum, @ prescriptilor tehnice si sanitare, precum si a analizei procesului de producti, desfaisurat pe faze. Una din problemele importante ale proiectarii rejelelor exterioare consta in studiul proprietitilor tehnice ale sursclor sau rejelelor de utilititi existente in apropierea amplasamentului fixat sau a posibilitatilor de obtinere a unor surse noi. Aceste elemente pot influenta atat alegerea amplasamentului unitiqii, c&t si costul investitiei si cheltuielile de exploatare. Eficienta economicd a lucrarilor poate fi ridicat prin stabilirea unor trasee cat mai scurte a retelelor exterioare, care s& debuseze in puncte de racord ale refelelor interioare situate in centrul de greutate al consumatorilor principali din incinta unitatii respective. 9.3.1.1. Caile de comunicatie si transporturile. Caile de comunicatie si transporturile din incinta unei unitafi agrozootchnice reprezint’ una dintre problemele deosebit de importante ale acestora Rezolvarea corecti a cailor de comunicatie duce la reducerea costului transportului, iar mecanizarea transporturilor conduce la eliminarea eforturilor fizice umane, a pierderilor de materiale etc. intr-o unitate zootehnic’, cel mai practicat este transportul rutier, care, in unele cazuri (la complexe mari de tip industrial), este completat cu instalajii de transporturi continue ce folosese diferite mijloace mecanizate sau sisteme hidraulice si pneumatice. Transportul rutier in cadrul unitatilor agrozootehnice se realizeazi in mod obignuit cu ajutorul tractoarelor utilitare cu remorci, cu autobasculante sau autoplatforme sau cu auto si clectrocare. Furajele concentrate sau grosiere se transport din cmp la depozite sau de la depozite la statiile de preparare gi distributie, de obicei cu autobasculante sau cu autoplatforme, iar in lipsa acestora cu tractoare utilitare cu remorci basculante. Autocarele sau electrocarele se folosese mai mult pentru efectuarea transporturilor interioare in incinta unitifii i in interiorul cladicilor. Drumurile interioare trebuie si corespunda conditiilor de siguranté a circulatiei continue, precum si lungimii si lafimii mijloacelor de transport folosite, Infrastructura si suprastructyra (imbracamintea) drumurilor destinate circulatiei autocamioanclor se alege in functie de natura terenului, de pantele drumului si de posibilitayile de utilizare a materialelor locale de constructie Transporturile continue cu mijloace mecanizate, orizontale, inclinate sau verticale se folosesc mai des in interiorul cladirilor (adiposturilor) pentru furaje concentrate si grosiere, utilizand snecuri, benzi transportoare, elevatoare ete. Transportul continun cu ajutorul sistemelor pneumatice (compus dintr-o centrala pneumatica gi 0 rejea de conducte) sau hidraulice se foloseste tot mai mult la constructii zootehnice modeme, mai ales la complexele pentru cresterea si ingrasarea porcilor 9.3.1.2, Alimentarea cu apd. Problema alimentarii cu. ap’ prezint& o importan{& deosebita in cazul unitétilor zootehnice de tip industrial, mai ales datorité debitelor necesare foarte mari (3 000 5.000 m’/zi), care se procura, de obicei, cu dificultati mari Instalatiile pentru alimentarea cu ap a unei unititi zootehnice se dimensioneaza, inind seama de cantitatile de ap’ necesare atat pentru nevoile animalelor si pasarilor (adipare, prepararea hranei, spilarea pardoselii si transportul dejectiilor etc.), cat si pentru nevoile personalului tehnico- administrativ gi de deservire, precum si de cantititile necesare pentru stingerea incendiilor si pentru rezerva in cazul intreruperi functionarii din cauza avariilor. 200Pentru unititile zootehnice, normele de consum zilnic de apa pentru baut si nevoi gospodiresti, pe cap de animal sau pasire, sunt date in tabelul 9.1. in zonele calde si secetoase, normele de consum zilnic de apa se majoreazi cu 25%. Tabelul 9.1 Debitul de api zilnic necesar in adiposturile de animale si pasari | Specia de animale Debitul de‘consum L in WVzi si animal ‘Adapatul vacilor (Prd sau cu ad&patori automate), spalarea 70... 100 jadaposturilor [Adapatul tineretului taurin, inclusiv spalarea adaposturilor 30... 40 (Adapatul si intrefinerea taurinelor pentru came 50... 60 ‘Adapatul gi intrefinerea curajeniel la scroafe cu purcei sau in gestagie 0.70 [Adapatul si intretinerea curafeniei la tineretul porcin } 10... 20 Adapatul si intrefinerea curajeniei pentru porci la tngrdgat 25.30 |Adapatul gi intretinerea curateniei pentru gaini oudtoare 0,5 ‘Ad&patul si fntretinerea curafenici pentru pui de gaina T 03 Adpatul si intrefinerea curdijeniei pentru curci de came 1,0 ‘Adapatul si intrefinerea curlifeniei pentru pui de curca | 05 | ‘Avand in vedere neuniformitatea consumului de apa in timpul zilei, la proiectarea instalatiilor si la stabilirea debitelor ziinice se tine seama de consumul de apa mediu orar Cantitatea de ap’ necesard pentru constructiile si secfiile anexe sau pentru spalarea cu apa sub presiune gi pentru alte utilitsti similare se stabileste de la caz la caz, dupa necesititi. Apa anti-incendiar& se stabileste prin luarea in considerare a unui debit suplimentar pentru doi hidranti (g=2,5 is), cu 0 functionare continua timp de 3 ore. Elementele componente ale unei instalatii exterioare de alimentare cu apa, obignuite, sunt: — instalatia de captare si pompare de la sursa de apa sau punti de racord la rejeaua existentd; —refeaua de aducfiune (conductd ingropata); — constructiile necesare pentru inmagazinare si pompare (rezervoare, castele de api, stati de pompare), De la caz ta caz, sursa de apa poate fi un curs de apa de suprafafa, cu un debit corespunzaitor sau Panza freaticd subteran’. in cazul cursurilor de apa se face o captare de suprafafa, iar in cazul panzelor freatice subterane o captare de adancime. in prima varianta, cand sursa de apa este cursul natural, instalatia de alimentare cu ap se compune din: statia de captare, statia de pompare (intre care se intercaleazd, de obicei, 0 stafie de tratare), conducta de aducfiune si constructiile de ‘inmagazinare. {n varianta a doua, cand sursa de apa este panza freatica subterand, statia de captare de suprafaja este inlocuita cu un grup de puuri de captare la addneime. in raport cu situatia locala din zona in care se gseste amplasata unitatea zootehnica, sursa de api poate fi realizat in mod exclusiv pentru unitatea pe care o deserveste, sau in comun cu alte agrozootehnice sau centre populate invecinate, Alegerea vatiantei optime trebuie sa se 201bazeze pe compararea cheltuiclilor de investtie si exploatare, impuse de solusia adoptatd, precum si pe analiza posibilitiilor reale de executie @ acestor instalaii, care trebuie s& fie tn concordant cu graficul general al lucrdrilor gi cu termenul de dare in functiune al unitaii care se realize Pentru stabilirea sursei de captare de suprafaja sau a zonei de captare de adéncime este necesar s& se efectueze in prealabil studiul hidrologic si foraje de exploatare pentru determinarea debitului $i calitatiiapei. Amplasamentul sursei trebuie astfel ales incat si fle fert de influenje nocive sau de posibilitatea infiltririi apelor de ploaie care altereaza calitatea panzei subterane. Zona de captare trebuie protejaté cu. o zon sanitard, avand rotul de @ asigura calitatea constanta @ apei din panza subterand {fn scopul alimentarii cu apa a unui complex zootehnic de tip industrial, de mare capacitate, se fac studii amanunfite pe baze stiinfifice, atat pentru identificarea panzelor de apa subterand, cat $i pentru stabilirea debitelor si a calititii acesteia, Pentru aceste prospectiri se folosese. diferite fnetode, datele obtinute fiind apoi folosite la proicctarea instalatiilor de alimentare cu apa din puturi de adancime {in cazul cand proprictatile apei de la sursi nu corespund cerinfelor impuse, trebuie si se prevadd si o stajie de tratare a apei (clorinare etc), amplasati in imediata apropiere si inzestrath cu echipamentul necesar. fn mod freovent se folosesc captarile din panza subterani dar nu trebuie neglijate nici posibilititile de captare din apele de suprafatd, in cazul in care amplasarea unitatti (complexului) permite acest lueru. ‘De la caz.la caz, in functie de marimea unitijii si in special in cazul complexelor mari de porci, ccare necesiti debite importante, amplasate in apropierea cursurilor mari de apa, se pot prevedea statii de captare si epurare similare cu cele pentru unitatile industriale. ‘in interiorul unitatii (complexului), refeaua de distributie este legatt fie de un castel de apa de capacitate medie, Q=5300 m°, cu h=25 (in cazul complexelor de porci de mare capacitate), fie cu un rezervor ingropat (subteran), de 600 ... 800 m’, inzestrat cu statie de pompare si 0 hidrosferd sau un castel de capacitate mick (Q=50 m’ si h=25 m) pentru asigurarea functionarii instalafiei gi a unor agregate de rezerva. Castelul de apa, respectiv statia de pompare se amplaseazi cat mai central in incinta complexului, finénd seama de ponderea si gruparea consumatorilor, precum si de structura geotehnicé a terenului. ‘Analizand cele doua variante sub aspectul eficienfei economice si al cheltuielilor.de exploatare pentra un complex de tip industrial, se constaté cf varianta a dous, cu rézervor si state de pomnpate’” fn retea, necesitf un consum mult mai mare de energie clectricd si conduce la un cost dublu de exploatare. Pentru distributia apei in incinta complexelor zootelinice se prevede, de obicei, sistenmul énelar, cu conducte de, avand diametrul de 80 ... 100 mm, previzdndu-se pe retea si hidranfi exterior Pe traseul refelelor de alimentare se prevad camine cu vane astfel dispuse, inedt s& permit scoaterea din functiune maximum a cinci hidranfi, in cazul avariei ce s-ar produce la un tronson. fn cazul existenfei unor terenuri macroporice (sensibile la inmuiere), conductele de apa sub presiune se amplaseaza in canale de protecjie, in special in dreptul constructiilor mai inalte cum Sunt: bucdtariile de furaje, castelele de apa etc, la care se pot produce tasari inegale ale terenului, 9.3.1.3. Alimentarea cu energie electricd. Asigurarea cu energie electric& a unei unitati (ferme) zootehnice, precum si evitarea oricirei intreruperi de curent constituie 0 cerinté de o importanfa Geosebiti, deoarece lipsa curentului electric, chiar si pe 0 perioada scurta poate produce pagube ‘mari cu consecinfe indelungate asupra capacititii de productie a unitai Necesarul de energie electric’ se determina pe baza unei analize detaliate @ procesului tehnologie si a functionarii diferitelor agregate, care antreneazi utilajele, tindnd seama in mod real de simultancititile posibile ale diferitilor consumatori de energie, precum si de consumatorii vital Pentru a sublinia amploarea si importanfa energiei electrice intr-o unitate zootehnicd, este suficient s4 se mentioneze c& pentru un complex de 100 000 porci/an este necesaré o putere de 202 . eee eBBBEB ERE ERE BEEBE ESaproximativ 1 600 kW, respectiv 2 000 kVA, la un factor de putere medie de 0,8. Sursa de alimentare cu energie electrick a unitifii este sistemul energetic republican, prin intermediul posturilor de transformare, amplasate pe cét posibil in apropierea consumatorilor principali din afara incintei (stafia de epurare, captarea de api, stafiile de pompare etc). {in cazul unitiilor mari este necesar sa se prevada si surse suplimentare (de rezerva) sub forma unor gruputi electrogene de putere redusa. Racordurile gi refelele electrice se pot executa economic cu linii aeriene, pe stalpi de beton armat, pe trasee cat mai scurte. Tuminatul exterior se face, de obicei, cu becuri incandescente. Conform normelor de protectia muncii, se impune legarea la nul si pamént a tuturor carcaselor metalice, care in mod accidental ar putea fi puse sub tensiune. Priza de pamant se solufioneaz in cadrul planului general al complexului (ferme). 9.3.1.4, Alimentarea cu energie termicd. {n unele cazuri, unitatile zootehnice trebuie asigurate $i cu energie termicd, necesari pentru incilzim unor grajduri, a cladirilor tehnico-administrative, a constructiilor auxiliare etc, In general, energia termicd necesari este furnizata de o centrala termica, care in functic de situafia local, poate fi proiectat& numai pentru unitatea respectivé sau pentru alimentarea mai multor unitati agroindustriale sau centre populate, grupate in aceeasi zona teritoriald. Pe linia reducerii consumului energetic, se aplicd experimental solutii de inctlzire folosind energia solara sau biogazul. 9.3.1.5. Canalizarea qapelor uzate. Canalizarea exterioara se compune dintr-o refea de conducte si din construc{ii aferente pentru epurarea si deversarea apelor uzate in emisar. Acestea se proiecteazi {indnd seama de debitul total al apelor uzate, care rezulté din insumarea debitelor parfiale provenite din: — apele uzate conjinand dejectii solide si lichide; — apa necesara antrenatrii hidraulice a dejectiilor si spalarea conductelor de canalizare; — apele de spalare a pardoselilor gi a padocurilor; — apele reziduale menajere et. Toate unitijile zootchnice se previd cu canalizare pentru ape uzate, menajere si industriale, precum gi pentru scurgerea apelor de suprafati. Pentru urind, must de balegar si ap proveniti din spalarea adaposturilor zootehnice se executd canalizare menajera sub forma de jgheaburi acoperite sau deschise, prin care se evacueazs lichidele in haznale prevazute cu sifon si pem’ de apt, iar apoi prin canalizere subterana sunt evacuate in bazine de colectare. ‘Apele uzate, provenite de la constructiile auxiliare (depozite de furaje, bucdtirii, spalatorii, incperi pentru colectarea laptelui si pentru muls etc.) sunt evacuate prin sifoane de pardosealé si prin tuburi de scurgere in refeaua comuna de canalizare. . pele de suprafaya se evacueazai, de obicei, prin sanfuri de garda in afara incintei unititilor. La proiectarea sistemului de canalizare si evacuare a apelor uzate la un complex zootehnic se iau in considerare urmatoarele variante posibile: — deversarea apelor uzate intr-un emisar, printr-un colector propriu unitafii, apele uzate fiind in prealabil epurate mecanic, biologic si chimic; — racordarea colectorului complexului la un colector comun, existent in zona respectiva, care poate deservi si unitatea agrozootehnica proiectata; — colectarea in fose, bazine de retenfie sau iazuri biologice, de unde cu ajutorul remorcilor eu vidanjoare sau pompelor se transporta in afara incintei, in locuri special destinate pentru acest scop sau direct pe cmp in scopul valorificirii pentru fertilizarea solului (dejectiile provenite de la complexele de taurine), fn cazul deversirii apelor in emisari trebuie si se find seama de normele sanitare privitoare la poluarea apelor curgitoare de pe teritoriul flrii. Pentru respectarea acestor norme se prevad statit de epurare a apelor uzate, amplasate in imediata apropiere a deversarii propriu-zise. La alegerea solutiei tehnice a statiei de epurare, pe léngi considerentele de ordin sanitar sunt 203importante i problemele economice privind costul specific si marimea suprafetei terenului seos din circuitul agricol fn general, instalajiile de tratare a apelor uzate folosite 1a complexele zootehnice de tip industrial se compun din: — priitare pentru oprirea particulelor solide si stafie de pompare cu bazin de acumulare; — separator de grisimi si bazin de colectare a grisimilor; — decantor orizontal echipat cu raclor; — statie de pompare pentru nimol proaspit; — paturi de nmol, de unde némolul fermentat se incarea in autobasculante gi se transporti in camp; —statie de pompare a apelor tratate. Variantele presupun prevederea: — unor cdmpuri de infiltrare, unde sunt pompate apele decantate pe 0 perioada de 4 ... 5 luni, cdnd nu se pot face irigatii pe cdmpul de cultura, fie din cauza timpului nefavorabil, fie din catiza culturilor care au ajuns intr-o anumita fazi de dezvoltare; — unor iazuri biologice pentru epurare, dupa care apa este pompatd fie pe campuri irigate (dupa aproximativ 7 luni), fie in emisar (dupa circa 5 luni); — deversitii directe in emisar a apelor decantate in tot timpul anului, printr-un canal colector propriu sau prin colectorul pluvial comun din zona respectiva. in aceasta solutie se elimina cAmpurile de infiltratie, dar in emisar se deverseazd ape cu un grad mai ridicat de poluare, in care scop trebuie obfinut avizul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. ‘Amplasarea statiilor de epurare si a punctelor de deversare in emisar se face astfel incat s& fie respectate distanfele minime de protectie sanitard fata de zonele de captare a apelor (cel putin 300 m); deversarca apelor tratate se va face intotdeauna in aval de localitate. La unele unitafi cum sunt complexele avicole, lucririle legate de tratarea si deversarea apelor uzate sunt relativ simple. in acest caz, este suficient s& se prevada pentru tratarea apelor uzate un decantor si o statie de clorinare. in cazul complexelor de taurine, in cadrul retelei de canalizare se prevd platforme si bazine de colectare a dejectiilor solide si lichide, amplasate in imediata apropiete a adAposturilor de animale. Aceste construcfii se pot realiza sub forma unor platforme pentru dejectii solide cu bazine de colectare a dejectiilor lichide sau sub forma unor bazine sau fose acoperite de colectare a dejectitlor solide gi lichide, amplasate la unul din capetele adposturilor. La proiectarea refelei de canalizare pentru adaposturile de animale este necesar s8 se rezolve §i evacuarea apelor menajere provenite de la grupurile sanitare, pavilionul de dezinfectie, chiuvetele de laborator, cantina, centrala termica etc. Canalizarea acestor ape se rezolva in concordaapi cu prescriptiile tehnice in vigoare, cu precizarea ci pentru prevenirea bolilor infecto-contagioase, inainte de deversare, aceste ape se trec prin bazine de dezinfectie gi separatoare de grasimi. De obicei, refeaua de canalizare din incinta complexelor se proiecteaz4 in sistem unitar sau separativ. Traseele de canalizare se studiaz& in planul general tindnd seama de iesirile canalelor colectoare din clidiri, de panta naturala a terenului etc. In general, se admite pentru canalizare 0 panta de 0,5% cand se utilizeaz4 tuburi de beton avand diametrul de 200 ... 500 mm. 9.3.2. Instalafii interioare Gradul de dotare a cladirilor agrozootehnice cu instalajii si echipament corespunzitor procesului tehnologic determina in ultima analizé gradul de mecanizare a lucrarilor si productivitatea muncii, _respeetiv rentabilitatea acestora La complexele zootehnice, in general, dar mai ales la cele de tip industrial, instalatile interioare joaca un rol deosebit de important, atat in ceea ce priveste asigurarea unei munci planificate, edt gi in ceea ce priveste mecanizarea si automatizarea unor munci grele, cum ar fi de exemplu: furajarea gi pregitirea furajarii, adaparea, operatiile de curatire din adiposturile pentru animale ete. 204Tipul si natura instalatiilor interioare dintr-o cladire cu caracter zootehnic sunt dictate de tehnologia adoptatd, specia i varsta animalelor, tipul cladirii si scopul urmarit Dintre instalafiile interioare frecvent intdlnite la constructii agrozootehnice se pot mentiona: — instalafii interioare de climatizare; — instalafii de alimentare cu api, folosite totodata si pentru menginerea curatenieis instalafii de canalizare (pentru evacuarea dejecfiilor si a deseurilor din adaposturi etc); — instalatii de transport a furajelor (concentrate sau lichide), Proiectarea instalatiilor interioare (de alimentare cu ap&, canalizare etc.) si leg&tura lor cu instalatiie (rejelele) exterioare trebuie sd se fac in deplind concordanta, atat in ceca ce priveste debitul, cat si modul de funetionare Proiectarea instalatiilor interioare de climatizare trebuie sA aibé in vedere obfinerea unor parametri de microclimat (temperatura, umiditate etc.) optimi pentru materialul biologic intreyinut (animale, pasari). O atengie deosebit’ in toate cazurile trebuie acordatd esigurarii unei corelari intre valorile temperaturilor optime si valorile corespunzatoare ale umiditatii relative, ale vitezei de migcare a aerului si compozitiei sale. TInstalatiile de incalzire se preva, de obicei, numai in cladirile cu destinatii speciale (maternitati, profilatorii, hale pentru pui etc.) si se realizeaz4, in general, cu corpuri de incalzire amplasate de-a lungul peretilor cladirii, iar in unele cazuri cu aeroterme sau cu elevatoare electtice instalate izolat, pentru asigurarea caldurii necesare noilor niscufi. fn primul caz se foloseste ca agent termic acrul cald sau apa calda, iar in cazul radiantilor (clevatoarelor), curentu! electric. Instalafiile interioare de alimentare cu ap8 trebuie s& satisfacd atat cerinjele de adapare a animalelor, cat si cele legate de pastrarea curateniei in adapost. in acest scop, retelele de apa trebuie sa se racordeze cu pozifiile adapatoarelor automate gi hidrantilor de spalare, pe trasee c&t mai scurte si ferite de posibilitatea unor accidente sau avarii. In cazurile cand adaparea animalelor se face in exterior, trebuie s& se prevada si un sistem de incdlzire a apei in timpul iemii cu rezistente electrice sau limpi cu raze infrarosii. Instalafiile de canalizare dintr-un adapost cuptind rigolele de colectare gi fosele hidraulice existente pe traseul acestora, tuburi de scurgere canale colectoare si bazine de depozitare. La lizarea canalizérii trebuie si se asigure o etangare periferic’ a elementelor componente, pentru a impiedica infiltrarea in teren a partilor lichide evacuate si in adapost a gazelor nocive emanate de dejectii in afara cladicii, Spalarea conductelor de canalizare se realizeazA prin descarcarea rapid a unor vase de spalare, cu o capacitate de aproximativ 0,75 m’, care antreneaza partile solide, evacuandu-le in bazinele sau fosele de colectare in afara instalatiilor legate de asigurarea parametrilor de microclimat si de functionarea tehnico- sanitara a adaposturilor, mai sunt necesare gi o serie de instalatii speciale legate de unele operatii tehnologice de intrefinere sau de expioatare a animalelor, cum ar fi: instalatiile de muls‘ sau de transport si conservare a laptelui la fermele de vaci, instalatiile de transport a furajelor etc. 205Capitolul 10 COMPLEXE PENTRU REALIZAREA PRODUCTIEI VEGETALE Complexele pentru realizarea productiei vegetale sunt destinate produceri pe cale industrialé in exirasezon @ legumelor, florilor sau a materialului sAditor, in constructii avand suprafetele exterioare din sticl& sau alte materiale transparente (sere, solari, risadnife). Organizarea si organizarea complexelor industriale pentru realizarea productiei vegetale au sla baza studii tehnice si economice, avéndu-se in vedere, in principal: obsinerea unei functionalitafi optime; efectuarea unor transporturi interioare si cétre consumatori minime; dotarea cu utilitati si rejele cat mai economice, atat la realizarea investitei,c@t si in exploatare 10.1. Criterii de amplasare a complexelor de sere ‘Amplasarea complexelor de sere trebuie si se fack pe teremuri cu expunere sudicl sau sud- estict, pe soluri cu fetilitate bun’ pentru dezvoltarea legumelor si florilor in cultura foraté (sunt indicate soluri cenoziomice, cu cantitate mare de humus si cu permeabilitate medie). Un criteriu important care se ia in considerare la analiza amplasamentului complexclor pentru realizarea productiei vegetale il constituic alegerea unui teren adapostit de vanturile dominante, conditie importanta atat din punctul de vedere al asigurérii microclimatului interior (obtinerea uno pierderi de céldura minime), ct si al dimensiondrii structurii de rezistenf, aofionaté Tn principal ve inearcavea din vant. Daca acest lucru nu este posibil, se prevad plantafit ca perdele de protectie. Se recomanda ca terenul de amplasare s& aib& o pant general redusd, de maximum 5% (in mod exceptional 10%), pentru a se evita lucrari importante de organizare pe vertical Nivelul apelor freatice din zona de amplasare trebuie si fie la minimum 1,50 m de la suprafaja terenului, pentru a se evita umezirea excesivi a solului datoritt ascensiunii apei prin capilaritate. Complexele de sere se amplaseazA in apropierea unor cdi de comunicatie existente (drumuri modemizate, cli ferate), care s& asigure transportul rapid al produselor, féré pierderi_ prin depreciere gi fard a fi necesare investifii suplimentare pentru realizarea unor edi de comunicatic noi. {La alegerea unui amplasament trebuie avutd in vedere si posibilitatea de alimentare cu energie electrics, cu apa gi mai ales cu energie termica, in cazul complexelor industriale cu sere, criteriul nei surse economice de energie caloric poate reprezenta o conditie de bazi in stabilirea amplasamentului. Sutsa economic& 0 constituie folosirea energiei calorice recuperate de la diverse industri ‘ in afard de cooperarea pentru folosirea energiei calorice reziduale alte surse de cildurd pot fi gazcle naturale sau apele termale (pentru incalzire apele termale, au dezavantajul insé al necesiit nlocuitii la anumite intervale a instalatiei de incalzire, datoritt depunerilor calearoase de pe perefi conductelor). ‘Amplasamentul ales dicteaza in ultima instangi eficienfa economic; a investifiei prin: tipul st caracteristicile constructive ale constructiile: utilizate; lungimea rejelelor de cai de comunicatii, energie electricé, apf canalizare; cheltuiclile de exploatare; costul lueririlor de intrefinere si reparatii ete. 10.2. Planul general Constructiile existente in cadrul planului general al unui complex pentru realizarea productiet vegetale sunt: = construcfit de bazd — sere, solerii $i risadnite; 206= construcfil auxiliare — hala sortare, realizat& in mod obisnuit cu structura de rezistenta din elemente de beton armat si cu elemente de inchidere prevazute cu termoizolafii; platforma compostare si preparat amestecuri nutritive, realizaté betonatd si prevazuté cu un bazin pentru colectarea parti lichide; sopron pentru piménturi, care este o constructie de tip ugor, inchis& pe trei Jaturi, pana la o inalfime de aproximativ 2,00 m; magazie pentru ingrasiminte chimice si pentru insecticide; platforma pentru depozitat ambalaje; punct termic sau central cu depozit de carburanti; rezervor de api; corp-anexe utilitiji complex; bascula;, - construcfii anexe — punct sanitar, punct intrefinere utilaje, rampa spailare, cabind poart’. Pentru a realiza 0 bun& exploatare, un indice de ocupare a terenului ct mai ridicat, trasee minime de refele gi artere de circulatie, serele si risadnifele trebuie amplasate cat mai grupat, la distante reduse la minimum: — 2,00 m pentru asigurarea aerisirii; — 10,00 m, in cazul existentei unor drumuti pentru asigurarea circulatiei. Serele se amplaseaza in afara zonei de umbra aruncaté de constructiile din jur. La amplasarea serelor, solariilor si risadnifelor in cadrul planului general trebuie si se fina seama de orientarea acestora fat de punctele cardinale si fata de direcfia vantului dominant, astfel inca: — sii se obfind o iluminare maxima, conditie impusé in special la serele individuale, la rasadnite si solarii (se recomanda orientarea coamelor pe direcfia est-vest); — si se evite aglomerarea zApezii in dolii, la serele-bloc (coamele se orienteaz paralel cu directia vantului dominant). Constructiile pentru producerea, inmagezinarea gi repartizarea caldurii si a apei de irigare trebuie amplasate in centrul de greutate al suprafejei deservite Sectorul pentru prepararea composturilor necesare fertilizarii solului este recomandabil sa fie amplasat la periferia incintei, pentru asigurarea protectiei fitosanitare, Urtilitstile necesare intr-un complex pentru realizarea productiei vegetale sunt: — drumuri cu imbracdminte asfaltic’, macadam sau piatra, pentru transportul produselor; — retele de apa de la constructia de inmagazinare pana la fiecare obiectiv, executate ingropat; — refele de distributie a energiei termice de la centrale sau punctul termic si pand la obicetivele care trebuie incdlzite, executate in mod obignuit aerian, pe suporfi din beton armat, lemn sau metal; +g Fejele de transport a energiei eléctrice, executate aerian Prin organizarea economici a planului general la complexele pentru realizarea productiei vegetale se pot obfine indici favorabili de ocupare a terenului (suprafiji ocupati/suprafata incinta=90 . .. 95%).Capitolul 14 COMPLEXE PENTRU DEPOZITAREA $I CONSERVAREA PRODUSELOR VEGETALE La nivelul unei agriculturi moderne, cu suprafefe intinse de teren cultivate cu monocultura, aplicdnd mecanizarea, se obfin recolte mari care trebuie intr-un timp scurt si fie adipostite si conservate corespunzitor. Metodele traditionale utilizate in acest domeniu, cu mijloace de mecanizare gi depozitare mestesugaresti, nu corespund si nu pot face fata cerinfelor actuale, Este deci necesar si se creeze baze de depozitare dotate cu tehnicd adecvatd, cu capacitate mare de primire, sortare si conservare. Astfel de baze moderne, organizate conform procesului de productie si pe baza studierii fluxurilor de materiale, de oameni si de utilaje sunt raspéndite in bazinele cerealiere, legumicole sau de fructe. Unele complexe de depozitare pot fi organizate pe principiu! universalitatii (pot primi si depozita mai, multe tipuri de legume gi fructe) sau cu specializare stricta. Dintre complexele pentru depozitarea produselor vegetale, cele mai réspandite sunt: complexele pentru depozitarea cerealelor, pentru depozitarea legumelor si fructelor, precum si cele destinate preparatii si depozitérii nutreturilor combinate si de uscare a furajelor verzi. 41.1. Complexe pentru depozitarea cerealelor Complexele pentru depozitarea cerealelor sunt destinate pastrarii in conditii optime a cerealelor, seminjelor si leguminoaselor boabe, in constructii de tipul magaziilor, patulelor sau silozurilor. ILL1, Amplasarea complexelor pentru depocitarea cerealelor. Tipuri de complexe. Fluxul tehnologic La amplasarea complexelor pentru depozitarea cerealelor trebuie si se respecte urmatoarele conditi — zona de amplasare trebuie si fie igienicd, insorita, ferité de pericolul inzapezirilor sau al inundatilor, dar supusé unor curenfi ascensionali ce favorizeaza ventilatia interioard a depozitelor; —nu sunt indicate pentra amplasare terenurile ce constituie funduri de vai si depresiuni, deoarece se pot acumula mase de aer viciat ce stagneazi, mase de aer prea umed sau cefos; = terenul de amplasare trebuie s& fie uscat, iar nivelul apelor freatice la miningum 2 m de te cota de fundare; —ctiile de acces la complexele de depozitare (drumuri modernizate, cdi ferate) trebuie si fie simple si directe, ferite de pericolul inzApezirilor, al inundatiilor si al alunecarilor de teren. In funcfie de scopul pastrarii, complexele de depozitare pot fi: — la producétor, in cadrul fermelor producatoare de cereale; — de colectare, in zona de productie; — de tranzit, in centrele de mare consum sau in porturis —la consumatorii industriali (pe ling complexele de morarit sau in cadrul intreprinderilor pentru nutrefuri combinate); — pentru pastrarea de lung’ duraté (6 luni... 1 an). Succesiunea fazelor tehnologice (fluxul de productie) din cadrul unui complex. pentru depozitarea cerealelor. 11.1.2. Capacitatea depozitelor de cereale Capacitatea de inmagazinare a complexelor de depozitare se stabileste in functie de necesitafile economice, cel putin la nivelul judefului, La defalcarea pe unitati de depozitare se respect& normele 208Ei de igiend uman, igiend alimentara, normele de prevenire a incendiilor si performanele sistemului constructiv ales. Cunoscand aceste date orientative, pentru inceperea proiectirii depozitelor, se stabileste cu exactitate capacitatea de insilozare a acestora, La stabilirea capacititii teoretice (de buletin), pentru ‘a lua in considerajie suprafafa pardoselii rezervat pentru culoarcle de trecere dintre sectoarele rezervate depozitarii cerealelor, valorile objinute cu relatiile se reduc cu: — 10% pentru depozite cu lungimea pana la 15 m; — 14% pentru depozite cu ungimea de 15... 30. m; — 18% pentru depozite cu lungimea de 30 ... 45 m; — 22% pentru depozite cu lungimea de 45 ... 60 m; — 25% pentru depozite cu lungimea peste 60 m. 13. Planul general Planul general al unui complex pentru depézitarea cerealelor cuprinde — construcfii pentru depozitare (magazii, celule de siloz sau patule), grupate de o parte gi de alta a unui tum de mecanizare. La complexele de depozitare a cerealelor in celule de siloz, turnul de ‘mecanizare este organizat in cadrul unei celule, amplasati central; ' — statie pentru uscarea produselor; —statie auto pentru primirea cerealelor, cu 2 ... 4 fire de circulatie, rampe de descarcare, | buncare de golire si benzi pentru transportul produselor; — stajie de primire-predare C.F.; — punct de céntirire cu pod’ bascula;, — punet de intrefinere cu atelier mecanie, forjé, depozit piese, suduri electricd, vestiare; — punct de analiza cu laborator, camera balante gi depozit probe; — rezervor apa; —rezervor combustibil si stafie pompare combustibil; — post de transformare energie electrica; — refele de api, canalizare, energie electrica, termic& ete; —rejele de drumuri, preferabil organizate in circuit, cu platforme supralirgite in dreptul rampelor de incércare-desclircare, evitind in acest mod blocarea c&ilor de acces pe timpul stafionarii mijloacelor de transport. La construcfiile cu dimensiuni mari in plan (depozitele), caile de acces rutier pot fi organizate perimetral, pentru a permite pompierilor accesul usor in eventualele interventii necesare pentru stingerea incendiilor. “ La aceste complexe de depozitare, gradul de ocupare a incintei cu constructii si retele este ridicat (90 ... 95%). 44.2. Complexe pentru depozitarea legumelor si fructelor ‘Aceste tipuri de complexe sunt destinate pastrérii Iegumelor gi fructelor in conditii optime de temperaturd si umiditate, in perioadele de extrasezon, pentru satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei, pentni export etc. 11.2.1, Amplasarea complexelor pentru depozitarea legumelor si fructelor. Tipuri de complexe. Fluxul tehnologic Complexele pentru depozitarea legumelor $i fructelor se amplaseaza in centrul zonei de recoltare a produselor care se vor depozita (caz in care in complexele respective se pistreaz 50 ... 70 % destinat consumului in perioada noiembrie-aprilie, ct si cantitafile ce urmeaza a fi valorificate la export) sau in apropierea centrelor de consum (complexele in acest caz.avand un dublu rol, atdt de depozitare temporara si tranzitare in perioada vari-toamna, cat si de depozitare indelungata fn 209perioada iamé primavaré, in scopul asigurérii stocului minim de produse necesare aprovizionarii ritmice a populafiei), oricum in apropierea unor magistrale de circulafie existente (drumuri modernizate, c&i ferate), Racordurile de drum spre complexele de depozitare trobuie sii fie directe gi prevazute cu supralargiri, pentru a permite stafionarea vehiculelor pentru descércere-Incircare in zona de deporitare, Legitura cu calea feratd se realizeazé prin intermediul unei stajii de triaj existente sau printr-o linie de garare racordata la cea mai apropiat& stafie de cale ferata. {In functie de produsele care se depoziteaza, complexele pentru pastrarea legumelor $i fructelor pot fi cu caracter universal sau specializate pe sortimente (cartofi, ceapa, ridicinoase, mere, pere, struguri ete). Capacitatea complexelor de depozitare se stabileste astfel inedt si corespunda necesititilor, cu luarea in consideratie a timpului scurt in care se primesc cantitati mari. de produse ce urmeaza a fi sortate, ambalate si depozitate Fluxul tehnologic in cadrul unui complex pentru depozitarea legumelor sau fructelor cuprinde, in fumctie de tipul produselor depozitate, o serie de operatii succesive: receptie, sortare, preambalare, depozitare, livrare etc. 11.2.2. Planul general Planul general al unui complex pentru depozitarea legumelor sau fructelor cuprinde: — pavilionul principal pentru depozitare ; hal&-anex& pentru prepararea sucurilor de fructe, a unor produse semipreparate, divers transformate sau conservate prin frig, prevazuta in cadrul complexelor de valorificare a legumelor si fructelor; — pod bascula cu cabini, — platforma ambalaje; — depozit de cemusa gi zgur’; —rezervor api ~ post de transformare energie electric’; —tefele de apa (potabila si pentru stingerea incendiilor), canalizare ape pluviale si ape uzate, electrice, drumuri gi platforme ete; — imprejmuire. Gradul de ocupare a terenului incintei la aceste complexe de depozitare este 85. . 90% 11.3. intreprinderi pentru nutreturi combinate Concomitent cu realizarea complexelor zootehnice de tip industrial, odata cu concentrarea mare a efectivelor de animale si plsdri, a aparut necesitatea construirii unor intreprinderi pentru nutreturi combinate, capabile s& asigure hran& suficient& numarului sporit de animale gi pasari din aceste complexe. 11.3.1, Amplasarea intreprinderilor pentru nutreturi combinate ‘Amplasarea si capacitatea de productie a acestor unitati se stabilese in strénsii corelatie cu sursele de materii prime, cu posibilitafile de transport gi cu cele de desfacere a produsului finit la fermele si complexele zootehnice. De regula, amplasarea se face in centrul de greutate al suprafefei ocupate de consumatori (pentru a reduce distanjele de transport) si se foloseste in comun. La aceste tipuri de intreprinderi este necesar un racord de cale ferata, datorité volumului mare de materii prime si de produse finite care trebuie transportate.11.3.2, Fluxul tehnologic si planul general ‘Ansamblurile industriale pentru productia furajelor combinate comport urmatoarele operatii principale in cadrul fluxului tehnologic: nmateriile prime de baz (cerealele si leguminoasele boabe — macro-componentele), sosite pe cale feroviara sau rutier8, sunt descarcate in buncatele statiilor de recepfie. De aici sunt trecute prin Siatia de curdire din turnul tehnologic, fiind triorate, desprafuite, decojite (orzul si ovazul) si tintirite, iar apoi sunt depozitate in celulele silozului de materii prime. Pentru porumbul stiulete se prevede un flux prealabil, printr-o statie de uscare si batere, cu eventuala degerminare pentru extracfia uleiului comestibil; — ffinurile industriale gi alte materii prime secundare (medio si micro-componentele) sunt deselircate pe rampa magaziei de materii prime gi produse finite, sunt trecute printr-o instalatie de curatire si apoi sunt depozitate in aceeasi magazie, respectiv in buncarele de finuri industriale; — operatiile de macinare, dozare, amestecare, melasare, granulare si insécuit se realizeaza in corpul de fabricatie, care este legat prin utilaje de transport cu depozitele de materii prime, respectiv de produse finite; — produsele finite livrate in vrac se depoziteaza in buncde, iar cele livrate in saci, in magezii Planul general al unei fabrici pentru nutreturi combinate cuprinde urmatoarele constructii de baz gi anexe necesare procesului de productie: — silozurile de cereale, realizate, in general din beton armat monolit, prin glisare , ou 6 celule (pentru capacitatea de depozitare de 5 000 t) sau cu 12 celule (pentru 10 000 t capacitate), cu diametrul celulelor de 6,5 m si fnaltimea de aproximativ 25,0 m; — corpul principal de fabricatie, care este comasat cu magazia de materii prime si de produse finite, Comasarea acestor functiuni a condus la un ansamblu de cladiri cu structura din beton armat monolit (cadre pe dowd direclii) in zona corpului de fabricayie (solujie dictat& de gabaritele si ncarcdrile impuse de utilaje) gi cu structura din elemente din beton armat in zona de depozitare in magazii; — atelieral mecanic gi de intrefinere, care poate fi realizat ca o constructie independent in soluie prefabricatd din beton armat sau poate fi comasat in cadrul corpului principal de fabricate si al magaziilor de materii prime gi produse finite; — pavilionul social-administrativ, care cuprinde birourile pentru administraie, filtrul sanitar si laboratorul, realizat cu structura de rezistent8 din zidarie portanta si plangce din beton armat; — bunearele de receptie materii prime gi depozitare produse finite, realizate din beton armat; — platforma pentru cocenis —tumul tehnologic, realizat din cadre de beton armat monolit, solufie dictatt de procesul tehnologic; — centtala termic& cu rezervor de combustibil lichid; — castelul de apii in care se inmagazineazA si apa necesari ca rezerva in caz de incendiu; — podul-bascula cu cabina; — refelele de apa, energie term — drumurile si platformele. ‘Avand in vedere comasarea in plan a constructiilor care aledtuiesc planul general la fabricile de nutreuri combinate, gradul de ocupare a terenului este ridicat (aproximativ 90%). electric’, canalizare; 44.4, Statii pentru deshidratarea furajelor verzi Pentru a menfine la un nivel cét mai ridicat valoarea nutritiva a fibroaselor si leguminoaselor, precum gi pentru conservarea Iucernei stare uscata, nutreful verde se usucé imediat dup recoltare, asigurind 95% din valoarea nutritiv’ a acestuia. Uscarea se realizeaz4 in statii mobile de deshidratare, cu capacitafi de evaporare pana la 3 t ap3/ord sau in stafii zonale stabile, cu capacitati de 2... 30 tapavora. 211.4.1. Fluxul tehnologic Procesul tehnologie din cadrul sailor pentru uscare furaje verzi comport urmiitoarele faze; wfarajul tocat, de regula in cfimp, este descAreat intr-un sistem ou alimentare uniform a uscatorului rotativ; aorscarea proprit-7iss, care se realizeaz lao temperaturd reglabil inte 550 si 1 000°C; sr Yransportul pneumatic al furajului uscat la morile eu cfocan unde se realizeazi mécinarea la granulatia dorité (0,1 .. 2,0 mm); vi granularea sau brichetarea furajului, in instaati speciale, 114.2, Planul general Planul general al stajiilor pentru deshidratarea furajelorverzi ol prinde urmatoarele constructit de bazi si anexe: see corpul de fabricate, compus din sectia usc&toarelor, hala propri zis de fabricatie si hala de expeditic. Dinpunct de vedere constructiv useatorul poste functiona in aer liber, dar utilajele de sears, granulare si brichetare, cicloanele si buncérele sunt dispose {ntr-o constructie usoari, vaatatl ba structurd mixté (sialpi din beton armat si ferme metalice de ‘acoperis) si panouri usoare Te peri, Datorta caracterului sezonier, famefionand doar 4 > Tuni pe an, elementele de inchidere se prevad fara izolatie termica; er vevaurile din beton armat monolit, amplasate in apropierea halel de fabricatie si in directa Tegitura en aceasta, in care se depoziteaza farajele granulate; — depozitul de melas’; = ‘telierul mecanic, depozitul de carburanti si lubrifianti; — pavilionul utilitar; — podul-basculai — postul de transformare energie electric&; — castelul de apa; — rejelele de apd, canalizare, energie electric&; — drumurile si platformele. Ca urmare a erizei mondiale de energie, datorita rezervelor limitate 51 ofertei deficitare de hidrosarburi, deshidratarea furajelor verzi cu aer cald, pe baz de arzitoase && 2 metan sau cu produse petrolifere apare nerafionala. Desi pierderile de enetek nutritiva, prin scuturarea sau vrpoceairea furajelor verzi trebuie comparate ll éhergia nesesard condifionsiti, "In conjtineturs seve se limiteuza conservarea furajelor verzi prin deshidratarea acestore inloguindu-se cu conservarea in silozuri. 22[De Capitolul 12 COMPLEXE PENTRU ADAPOSTIREA, INTRETINEREA $I REPARAREA UTILAJELOR $i MASINILOR AGRICOLE 12.4 Organizarea planului general fn functie de situafia zonal& sau locala si de tipul masinilor si utilajelor agricole solicitate de procesul de producte, in ultima perioada, s-au proiectat si realizat mai multe tipuri de unitii pentru mecanizarea agriculturi. in mod obignuit, planul general al unei stafiuni pentru mecanizarea agriculturii cuprinde: un atelier mecanic, avénd capacitatea stabilitA in functie de marimea parcului de masini pe care-I deserveste; — o remiza pentru utilajul care rimane la reparat; _— platforme pentru gararea masinilor si utilajelor, — 0 bazi de carburanti; —racord electric si post de transformare; — surs de ap, conduct& de aductiune, rezervor de apa si refea de distributie; — refea de drumuri gi de canalizare interioara ete. Incinta statiunilor pentru mecanizarea agriculturii se dimensioneaz& in asa fel incdt in jurul cladirilor de baz, destinate pentru fntretinerea, repararea sau adapostirea masinilor si utilajelor s& Hmana suficient loc, atat pentru amengjarea unei platforme-anexa de reparat in aer liber, cat si pentru manevr&. intre cladirile de baz si respectiv intre acestea si celelalte construcfii (depozitul de carburanti, rezervorul de apt etc.) se impune respectarea distan{elor minime stabilite de normele privind prevenirea si protectia impotriva propagirii incendiilor, precum si de cele privind protectia sanitara a surselor de ,apa. ‘Alegerea amplasamentului si organizarea planului general al statiunilor sau secjiilor pentru mecanizarea agriculturii, precum si realizarea cladirilor de baz& si a constructiilor anexe, trebuie astfel rezolvate incat sa fie asigurata si o dezvoltare ulterioara (in perspectiva) a acestora, Capacitatea si dotarea atelierului mecanic pentru intrejinerea si repararea masinilor si utilajelor agricole se stabilesc in functie de marimea si particulartifile parcului de masini al unitajilor pe care le deserveste. in organizarea planului general al statiunilor pentru mecanizarea agriculturii se urmiireste ca atelierul mecanic 84 fie amplasat, pe ct ¢sfe posibil, in apropierea cdilor de acces si a rejelelor de alimentare cu apa gi de canalizare, ‘ {in tara noastri, stafiunile pentru mecanizarea agriculturii se realizeazd, pentru diferite capacitati (in mod obignuit pentru 50 sau 100 tractoare). Obiectele ce compun planul general se pot imp%rti in urmatoarele trei grupe principale: — obiecte de bazé, care constax, in principal, din atelierul mecanic, cuprinzdnd hala de demontare-montare subansambluri, sectiile-anexe gi centrala termica; — obiecte auxiliare, cuprinzind rampa de spalare, depozitul de combustibil, rezervorul de apa si platformele pentru parcarea maginilor aflate in reparatie; —rejele interioare pentra api si canal, curent clectric, drumuri ete, Stafiunile pentru mecanizarea agriculturii se previd cu o surs& de apa proprie sau cu racord la refeaua existent in zona. Rejeaua de distributie a apei din incinta se realizeaza din feava de ofel (0 80 mm) si este previzut cu hidranti de incendiu, dotati cu echipamentele necesare pentru stingerea incendiilor. Reteaua de canalizare din incint& serveste in special pentru colectarea apelor uzate care provin de la atelierul mecanic si eventual de la rampa de spalare. Apele uzate sunt colectate intr-o fos septiea, de unde (dupa decantare) sunt dirijate la un puf absorbant iar nimolul rezultat este vidanjat si transportat in afara incinte la o stafie de epurare sau pe cmp. Refeaua de,drumiiri interioare si drumul de acces se realizeaza, de( obicei, din macadam ordinar 213de circa 10 cm grosime, asezat pe o fundatie din balast de 15 em grosime 42.2. Solutii constructive si echiparea tehnica 12.2.1. Construefii pentru repararea masinilor agricole Repararea masinilor gi utilajelor agricole de orice fel se realizeaza in cadrul unor ateliere mecanice comasate, cate apar sub forma unor constructii de tip hala, cu deschideri si inaljimi mari, determinate de dimensiunile si gabaritele masinilor si utilajelor agricole. ‘Atelierul mecanic cuprinde, pe lang hala propriu-zisa, in cadrul cireia se efectueazA toate operajile de demontare-montare subansambluri si o serie de spafli-anexe necesare penis amenajarea atelierclor de reparajii (mecanice, echipamente hidraulice, electrice si acumulatoare, sudurd si tinichigerie etc), depozitelor pentru materiale gi piese de schimb si a vestiarclor cu fruputile sanitare aferente. Dimensiunile in plan pentru hala demontaresmontare subansamblvr ¢! pentru spafile-anexe se stabilesc in functie de capacitatea stafiunit pentru mecanizarea agricultur fi de particulaitfle parcului de masini si utilaje pe care-I deserveste hala. Suprafata zone! de Sitrate se stabileste din condifia de asigurare a unui indice de iluminare natural 1/6 . .. 1/8, eu parapet de 1,20. 1,30 m inaltime. Gabaritul poriilor de acces in hala demontare-montare subansambluri se stabileste in functie de gabaritul principalelor masini gi utilaje agricole folosite in mod curent. “Atelierul mecanic se prevede, in general, si cu 0 central& termic& propric, Alimentarea cu energie electricd se poate face de Ia releaua de inal tensiune sau de la un grup electrogen proprivs in functie de condifile impuse de amplasament. Din punet de vedere constructv, atelierul mecanic se realizeazA, de obicei, cu structur® portanta din elemente de beton armat sau precomprimat (stélpi, trinzi gi elemente de acoperig de suprafaj mare) si cu elemente de inchidere si de compartimentare din sidérie din blocuti ceramice, b.c.a. sau alte materiale de construcfie de provenienté localé. Constructia este conceput& cu dou’ deschideri (12,00 + 6,00 m) gi sase travel a cate 6,00 m fiecare, Structura de rezistenf’ este realizati din cadre longitudinale din beton armat (stalpii) $1 peton precomprimat (grinzile), fundait izolate sub stépi si acoperis din elemente curbe de 12,0x!.5 mm (deschiderea mare) si elemente 6,0x1,5 m (deschiderea marginalé) din beton precomprimat Elementele de inchidere si de compartimentare sunt realizate din zidérie din blocuri ceramice Pe fundati continue din beton simplu, Ferestrele si portile sunt prevazute cu tamplirie metals. Pentry izolarea termica a acoperigului este indicat s& se utilizeze materiale usoare, eficiente termic (vaté minetatd, stabilit, ete), Pardoseala se realizeazA din beton asfaltic sau din alte materiale €cdramids plina, plmént stabilizat ete), in fimetie de destinatia inc§perilor. Hala demontare-montare se prevede, in general, cu pardoseala din beton. Atelierul mecanic este prevaizut cu: — centrala termica proprie si depozit de combustibil: —racord electric de inalt& tensiune si post de transformare de 160 KW, montat pe stalpi de beton armat prefabricat; —refea interioard de distributie-a apeis —retea de canalizare interioara pentru colectarea apelor wzate 12.2.2. Constructii pentru adapostirea masinilor si utilajelor agricole (remize) fin uncle cazuri, statiunile pentru mecanizarea agriculturii se previd si cu construcfii destinate adapostiri: masinilor si uilajelor mai pretentioase, care rman la reparat. Modul de adapostire depinde de condifile climatice ale zonei in care este amplasata stafiunea si tipul masinilor sau utilgjelor din dotare. in general, remizele se prevd numai pentru masinile i utilajele mai sensibile la variatii de temperatura si intemperii, cum sunt: combinele, selectoarele, batozele etc. Remizele sunt, in general, constructii cu deschidere mare, de tip sopron, inchis (cdnd unul dingE peretiilongitudinali este realizat cu porti de acces) sau semianchis. Sistemul constructiv de rezistenfé poate fi realizat, dupa posibilitati, din: schelet de lemn, beton armat, metal sau din zidirie de carimida, piatra etc. si o sarpant& usoaré din lemn (grinzi cu zAbrele, ferme ingineresti, arce incleiate etc), din metal, beton armat sau mixte, Este indicat si se adopte solutii cu deschiderea libera, fara stalpi intermediari, iar, dac& acest lucru nu este posibil, slalpii tebuie si se dispund in asa fel incat si satisfacd conditile de gabarit maxim. jin canul remizelor inchise, 0 atentie deosebita trebuie acordata proiectirii porfilor, care se pot executa intr-un singur canat (glisante) sau in doua canate (pe balamale sau pe pivot). Pentru accesul ‘oamenilor se previd usi de 0,85x2,20m. luminarea remizelor se tealizeazi, de obicei, pe cale naturald, in care scop se prevad in peretele posterior ferestre cu parapet inalt, dimensionate pentru un indice de iluminare de 1/12... 1/15 La dimensionarea remizelor, pe lang spatiile necesare masinilor se mai prevad si spafii necesare pentru treceti (Intre masini i peretii laterali, iar in cazul remizelor cu stalpi interiori, intre stilpi si masini etc); orientativ se poate lua: 0,40 ... 0,60 m pentru treceri intre masini sau intre masini i stalpi, 0,80 ... 1,00 m pentru treceri longitudinale intre masini si peretii fajadei si 0,50... 0,75 m intre réndurile de masini sau intre masini si peretele posterior. Avand in vedere varietatea deosebit de mare a masinilor gi utilajelor agricole remizele trebuie solutionati cu caracter universal, folosibile pentru orice fel de masina sau utila. in unele cazuri se pot proiecta si remize specializate pentru o anumita categorie sau pentru categorii asemandtoare de masini, ca de exemplu: remiza pentru 32 tractoare, remizA pentru 10 batoze sau remizA pentru 10 combine Remizele comasate sunt indicate pentru unititile cu un parc de masini redus, iar cele specializate pentru unitifile cu un pare de masini mai mare, Perefii remizelor se pot realiza din zidarie de c&ramida eficienta, blocuri ceramice ete, pe o fundatie continua din beton sau din panouri usoare executate din produse superioare pe bazi de lemn, ete, iar acoperisul din ferme usoare cu invelitori din placi. Pardoseala in remize se poate realiza dintr-un amestec de argila cu deseuri ceramice sau piatra sparti, dupa ce terenul vegetal a fost indepartat. in fata remizelor, terenul se paveaza, in general, cu bolovani de rau pozafi intr-un strat de nisip sau cu dale prefabricate de beton. 12.2.3, Construcfii auxiliare in cadrul statiunilor pentru mecanizarea agriculturii, pe langi construcfiile de baz, destinate pentru repararca si adapostirea masinilor si utilajelor agricole, se realizeaz’ si unele constructii cu caracter auxiliar ca, de exemplu: rampa de spalare, depozit de combustibil, rezervor de ap’ ete ‘Rampa de spdlare este 0 constructie din beton armat monolit, realizat& cu un singur acces, pe fundatii izolate. Aceasta este prevazut& cu un separator de grasimi si nimol, iar apele uzate sunt colectate, de obicei, intr-un bazin vidanjabil. Depozitul de combustibil solid este o constructie tip sopron, de 12,0x12,0 m, amplasat& in apropierea centralei termice a halei de reparatii pe care 0 deserveste. Structura depozitului este formata din stdlpi prefabricati de beton armat incastra{i in fundafii, ferme metalice de 12,0 m deschidere si pane din profile U pentru sustinerea i fixarea invelitorii din placi, avand panta de 25% . Depozitul se prevede cu parapet de 1,0 m inaltime, executat din zidirie de cérémida de 30 cm atosime si cu doua copertine de 1,50 m latime. Rezervorul de apé, cu 0 capacitate de 100 m’ este o constructie de forma cilindric’, alcatuita din rezervorul de inmagazinare a apei si camera vanelor. Rezervorul de inmagazinare a apei este alcétuit din: placa de fund, rezolvati sub forma unor placi plane cu panta minima obtinuta direct din executie gi finisare; peretele rezervorului din elemente de beton armat cu simpli curbura, asamblate prin monolitizari, $i acoperis din grinzi si placi de beton armat. Etangarea rostului dintre inelul de fundafi si placa de fund se realizeaza prin intermediul unor profile din PVC plastifiat. Accesul in Tezetvor gi acrisirea acestuia se realizeaza printr-un chepeng prevazut la partea superioara. Camera vanelor este separati de rezervor printr-un rost de 2... 3 em, evitindu-se astfel eventualcle 21s| solicitéri exercitate de perefii camerei vanelor sub actiunea impingerii paméntului sau din taséri inegale, Platformele interioare, care servesc pentru parcarea masinilor gi utilajelor aflate in reparatic, se previd, de obicei, cu 0 imbricaminte din beton rutier de 14 cm grosime, agezat pe o fundatie din balast de 15 cm grosime. O parte din acestea pot deveni platforme tehnologice pentru efectuarea unor operafii de montare si reglare a utilajelor agricole aflate in reparatie. 216 |i BIBLIOGRAFIE Bold, I. - Organizarea teritoriului, Bucuresti, Ed. Ceres, 1993. Bold, [., Mati, M., Sabideanu P. — Organizarea ruralé, Bucuresti, Ed. Tehnicd, 1974, Defour, D., Baucher, I. — Organizarea localitagilor rurale, Bucuresti, Ed. Ceres, 1977. Draghici, C. - Microclimatul adaposturilor pentru animale, Bucuresti, Ed. Ceres, 1979. Ghenea, N., Darie, M. $.a. — Construcfii agricole, Bucuresti, Institutul de constructii, 1993. Ghenea, N., Darie, M. $.a. ~Consiructit din lem, Bucuresti, Institutul de constructii, 1993. Ghenea, N., Darie, M. $.a. — Constructii agricole, Bucuresti, Ed. Didactic& si Pedagogic’, 1994. Gherghi, A., lordachescu, C. — Depozite de legume si fructe, Bucuresti, Ed. Ceres. Gligor, V., Radu, A., Stinescu, M. - Zoolehnia Romédniei, porcine, Bucuresti, Ed. Academici, 1969. Jerghiui, V.— Construcfii agricole, lagi, Institutul Politehnic, 1983. Marusciac, D. - Construcfii agricole, Cluj-Napoca, 1993. Negoit&, Al. $.a. — Construcfi civile, Bucuresti, Ed. Didactica gi Pedagogica, 1989. Pestiganu, C. — Constructii, Bucuresti, Ed. Didactic& si Pedagogic’, 1997. Popescu, 8. ~ Biochimia cerealelor si conservarea lor, Bucuresti, E:d. Ceres, 1980, Thierer, L., Dumitrescu, N., Hustin, L, Opreseu, 1. ~ Tehnologia receptiondrii, depozitérit, conditiondrii $i conservarii produselor agricole, Bucuresti, Ed. Ceres, 1981. Serban, A., Stef, 1, Plesea, T., Cucu, 1. — Constructit zootehnice, Bucuresti, Ed. Didactic gi Pedagogicd, 1988. Vancea, I. --Tehnologia cresterit intensive a pasdrilor, Bucuresti, Ed. Ceres, 1988. Marusciac, D., Darie, M., Jerghiuja, V. ~ Ed. Didactica si Pedagogic’, Bucuresti, 1982. Colecfii de reviste: Bauen auf dem Lande, Germania. Genio rurale, Italia. Farm Mechanization and Buildings, Anglia. Constructii, Romania. « 217