1.Bolile de eruptie a dintilor: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

Accidente de eruptie ale dintilor temporari:

Etiologie : Accidente si complicatii locale: Eruptia precoce; Eruptia tardiva
Accidente generale: tulburari digestive; tulburari respiratorii;
factori favorizanţi: Oblicitatea axului de erupţie; Insuficienţa spaţiului retromolar dintre
marginea anterioară a ramului ascendent şi molarul doi ; Capişonul de mucoasă este apreciat ca
elementul principal în aparitia şi dezvoltarea complicaţiilor septice, datorită traumatismelor
permanente pe care le suportă, retenţilor alimentare care crează condiţii bune pentru dezvoltarea
germenilor patogeni.
factori determinanţi sunt cei septici:
Infecţia sacului folicular se poate realiza pe două căi:
 endogenă – pe cale vascular-sanguină, de la un focar oarecare din organism.
 directă – provine din deschiderea sacului folicular în mediul septic bucal, de la un proces
septic periapical al molarului doi sau după alveolita posextracţională.
Tratamentul în dependenţă de varietatea complicaţiei şi situaţia anatomică a molarului, incizie,
decapişonare, extracţie.
2.Pericoronarita seroasa si purulenta: diagnosticul, tabloul clinic, tratamentul.

Pericoronarita - reprezinta inflamatia tesuturilor moi pericoronare

Pericoronarita congestiva
Clinic: Subiectiv - senzatie de tensiune locala, ulterior jena dureroasa inapoia molarului 2, dureri
iradiante in regiunea auriculara. Obiectiv - congestia si edematierea mucoasei situate distal de
molarul 2. Starea generala- poate fi usor alterata cu indispozitie, subfebrilitate.

Tratamentul pericoronaritei congestive

Tratamentul medicamentos: Spalaturi locale cu ser fiziologic. Tratamentul chirurgical: anestezia;

incizia care circumscrie coroana molarului 3, plecind din unghiul disto-oral al molarului 2 spre
posterior; indepartarea capisonului mucos cu o pensa; tamponarea plagii cu o mesa
iodoformata; cauterizarea plagii postoperator

Pericoronarita supurata:

Clinic: Subiectiv - dureri in zona molarului de minte, dificultati masticatorii.

Obiectiv: Exooral – edem care apoi se insoteste de congestia tegumentelor

periangulomandibular; trismus; Endooral - edem si congestia capisonului mucos, sub capison se
atesta o secretie purulenta.
Tratamentul medicamentos: clatituri cu ser fiziologic caldut sau cu solutii slab alcaline.

Tratamentul chirurgical:

Tratamentul conservativ- prevede etapele de drenaj a sacului pericoronar, urmata de spalaturi cu

sol. antiseptice.
Tratamentul radical- se realizeaza cind dintele nu se preteaza la un tratament chirurgical
conservativ si consta in extractia dintelui cauzal
1. Complicatiile pericoronaritei si profilaxia lor.
Complicatii osoase - apar ca urmare a folosirii antibioticelor. Difuzarea infectiei de la sacul
pericoronar la os are loc prin: prin infiltratie bacteriana periosoasa; prin difuzarea puroiului din
sacul pericoronar; pe cale directa , de la sacul pericoronar la os
Infectiile osului mandibular generate de pericoronarite sunt: osteita si osteomielita.

Complicatii nervoase:
Tulburari motorii: trismus, spasme ale buzelor, paralizii faciale.
Tulburari senzitive: durerea dentara; nevralgii dentare si otice
Complicatii mecanice:
Carii ale molarului 2 – prin presiunea exercitata pe fata distala;
Resorbtii radiculare ale molarului 2;
Complicatii septice difuze ale partilor moi:
Ele apar in doua circumstante deosebite: Pe un organ tratat; In urma tratamentelor antibiotice
gresite
Ele pot antrena doua forme: Flegmonul difuz al planseului bucal; Flegmonul difuz hemifacial
Debutul este acut,cu dureri si temperatura ridicata, Pielea este de culoare rosie inchisa ,durerile
sunt intense.

5.Chisturile de eruptie: etiologia, caracteristicile clinice, diagnosticul, tratamentul.

Chistul este o acumulare de fluid situat in interiorul unui tesut.

Chistul de eruptie apare in cazul unui dinte in eruptie, aflat submucos, prin separarea foliculului
dentar de suprafata coroanei dintelui.
Apare cel mai frecvent in contextul eruptiei dentitiei temporare (la copilul mic), sau a incisivilor
superiori sau a molarilor permanenti (la copii de 6-8 ani).
Clinic se prezinta sub forma unei leziuni cu aspect chistic, localizata in dreptul dintelui in
eruptie. Mucoasa acoperitoare este intacta. La palpare, are consistenta fluctuenta si este dureros.
Tratament Se va recomanda mentinerea unei bune igiene orale pentru a evita suprainfectarea. In
rare cazuri, este necesara deschiderea chirurgicala a acestor chisturi, prin incizia si evacuarea
continutului. Aceasta va permite eruptia dintelui fara alte complicatii.
6. Periodontita apicala acuta: etiologia, clasificarea, tabloul clinic, tratamentul.
Parodontita reprezinta inflamatia tesuturilor de sustinere a dintilor.
Parodontita apicala - leziune inflamatorie sau distrofica a parodontiului apical

Etiologia:
Factori locali: tartrul dentar, traumele ocluzale, caria dentara, anomaliile dento-maxilare.
Factori generali: tulburarile sistemului nervos, tulburarile endocrine, bolile cardiovasculare,
bolile hepatice.

Clasificarea:
Localizarea procesului: - apicala; - marginala
Etiologie: - infectioasa; - traumatica; - toxica; - medicamentoasa;
Evolutie clinica: acuta: a) seroasa b) purulenta; cronica: a) fibroasa b) granuloasa c)
granulomatoasa
Tablou clinic
subiectiv: - durere spontana cu caracter pulsatil; - atingerea dintelui este intolerabila;
obiectiv: - dinte cu gangrena; - dureroasa la palpare; - poate sa apara trismus; - stare generala
alterata;
Tratamentul parodontitelor apicale acute:
1. Eliminarea cauzei inflamatiei
2. Asigurarea unei cai de drenaj
Periodontita apicala cronica: etiologia, clasificarea, tabloul clinic, tratamentul.

Parodontita reprezinta inflamatia tesuturilor de sustinere a dintilor.

Parodontita apicala - leziune inflamatorie sau distrofica a parodontiului apical
Etiologia: -Factori locali: tartrul dentar, traumele ocluzale, caria dentara, anomaliile dento-
maxilare.
Factori generali: tulburarile sistemului nervos, tulburarile endocrine, bolile cardiovasculare,
bolile hepatice.
Clasificarea:
Localizarea procesului: - apicala; - marginala
Etiologie: - infecioasa; - traumatica; - toxica; - medicamentoasa;
Evolutie clinica: acuta: a) seroasa b) purulenta; cronica: a) fibroasa b) granuloasa c)
granulomatoasa
Tablou clinic
Subiectiv: - afectiunea este nedureroasa,
Obiectiv: -dintele este modificat de culoare; -cu proces carios profund, -camera pulpara
deschisa; -insensibila si nedureroasa la palpare cu sonda, chiar si in profunzimea canalele
radiculare
Tratamentul parodontitelor apicale acute:
1. Eliminarea cauzei inflamatiei
2. Asigurarea unei cai de drenaj
8.Periostita odontogena: clasificarea, etiopatogenia, anatomia patologica.

Periostita odontogena acuta este o afectiune inflamatoare abcedata a crestei alveolare. Se

localizeaza periostita pe unul din versantele crestei alveolare, mai frecvent pe cel vestibular.

Clasificarea : Dupa etiologie: Odontogena; neodontogena.

Dupa nozologie: infectioasa; traumatica.
Dupa clinica: acuta (seroasa, purulenta); cronica (purulenta, proliferativa).

Etiologia: - microorganisme ca stafilococul auriu, streptococi, pneumococi.

Apare ca o complicatie a : periodontitei marginale si apicale; inflamatiei chisturilor radiculare;
extractiilor traumatice.

Anatomia patologica.
Din punct de vedere anatomopatologic, la nivelul osului se trece prin urmatoarele etape:
- etapa congestiva, caracterizata printr-o congestie puternica cu hiperemie si vasodilatatie, edem
inflamator;
- etapa supurativa osoasa, in care fluxul sanguin este incetinit, favorizоnd dezvoltarea
germenilor patogeni, cu producerea de tromboze capilare, urmate de mortificarea tesutului
medular si formarea de microabcese;
- etapa de necroza osoasa. Tulburarile circulatorii duc la instalarea necrozei osoase, osul
necrozat fiind inconjurat de o zona de os demineralizat;

Periostita odontogena cronica: diagnosticul, tabloul clinic, tratamentul.

Periostita odontogena este o afectiune inflamatoare abcedata a crestei alveolare. Se localizeaza
periostita pe unul din versantele crestei alveolare, mai frecvent pe cel vestibular.
Clasificarea: cronica (purulenta, proliferativa)
Diagnosticul.
La stabilirea diagnosticului se iau in consideratie datele paraclinice, motivatia pacientului care la
determinat sa se adreseze la medic, anamneza bolii , anamneza vietii si datele obtinute in urma
examenului obiectiv endobucal si exobucal. La fel se foloseste electroodontometria
Clinic: Subiectiv: durere spontana moderata ; durere exacerbata la palpare
Palpare: deformare a reliefului osos
Tratament: deschiderea si prelucrarea antiseptica a dintelui cauzal; incizie cu prelucrarea
antiseptica; antibioticoterapia. antihistamine; desensibilizate; antidolorante;
Periostita acuta odontogena: diagnosticul,clinica, tratamentul.

Periostita odontogena acuta este o afectiune inflamatoare abcedata a crestei alveolare. Se

localizeaza periostita pe unul din versantele crestei alveolare, mai frecvent pe cel vestibular.
Clasificarea: acuta (seroasa, purulenta)
Diagnosticul.
La stabilirea diagnosticului se iau in consideratie datele paraclinice, motivatia pacientului care la
determinat sa se adreseze la medic, anamneza bolii , anamneza vietii si datele obtinute in urma
examenului obiectiv endobucal si exobucal. La fel se foloseste electroodontometria .

General: temperatura corpului pina la 38°C, inapetenta, cefalee, frisoane.

Obectiv: Se semnaleaza o asimetrie faciala cauzata de edemul tesuturilor moi

Simptomele locale: durerea de la inceput este acuta, apoi iradiaza spre regiunea temporala,
mentoniera, jugala etc.; hiperemia si edemul tesuturilor moi; incisivii superiori - edem al
buzei superioare; dinti laterali - trismus

Tratament: In faza incipienta: deschiderea si prelucrarea antiseptica a dintelui cauzal;

fizioproceduri; antibioticoterapia;

In faza purulenta: deschiderea si prelucrarea antiseptica a dintelui cauzal; incizie cu prelucrarea

antiseptica; antibioticoterapia. antihistamine; desensibilizate; antidolorante;
9. Osteomielitele maxilarilor: clasificare, etiologie, patogeneza.

Osteomielita – este un proces infectios cu caracter purulent-necrotic, care evolueaza in os si

tesuturile incojuratoare sub influenta factorilor, de natura fizica, chimica, si biologica, pe fonul
sensibilizarii preliminare si a dereglarilor neurohumorale

Clasificare
Dupa factorul etiologic: Osteomielita odontogena(98%); hematogena; traumatica; cu caracter
specific- de natura actinomicotica, tuberculoasa, sifilitica ; de contact-flegmon, abces; toxica-
narcomani

Dupa evolutia clinica - Cu complicatii; Fara complicatii

Dupa fazele inflamatiei- Acuta; Subacuta ; Cronica ; Exacerbata

Etiologie: Periodontita cronica; Esecuri in tratamentul endodontic; Corpi straini; Distrofia
molarilor de minte; Resturi radiculare; Trauma maxilarilor; Infectii-flegmon,abces; Imunitate
scazuta.

Patogeneza
Teoria inflamatorie-embolica: Ostemielita apare in urma trombozei septice si embolice a
vaselor sectorului osos corespunzator.

Teoria sensibilizarii: implantarea repetata in organism a infectiei sau toxinelor sale duce la o
sensibilizare a organizmului, astfel la introducerea unei noi portii foarte mici de infectie se
soldeaza cu hipersensibilizarea, tip soc, a organizmului.

Teoria dezechilibrului neuroreflector: Osteomielita apare la pacientii cu rezistenta

organismului dereglata. Aparitia si evolutia afectiunii depinde de starea functionala a intregului
organism, prin urmare si de starea sistemului nervos.
Factorii care contribuie la dezvoltarea osteomielitei odontogene.

Osteomielita – este un proces infectios cu caracter purulent-necrotic, care evolueaza in os si

tesuturile incojuratoare sub influenta factorilor, de natura fizica, chimica, si biologica, pe fonul
sensibilizarii preliminare si a dereglarilor neurohumorale
Factori favorizati: Periodontita cronica; Esecuri in tratamentul endodontic; Corpi straini;
Distrofia molarilor de minte; Resturi radiculare; Trauma maxilarilor; Infectii-flegmon,abces;
Imunitate scazuta.

Factori determinanti: Circulatie sangvina saraca de tip terminal- conditii de aparare scazuta;
Prezenta canalului mandibular care favorizeaza difuzia exudatului inflamator; Prezenta molarului
III

10.Osteomielita odontogena acuta a maxilarelor: anatomia patologica, tabloul clinic,

diagnosticul.

Osteomielita – este un proces infectios cu caracter purulent-necrotic, care evolueaza in os si

tesuturile incojuratoare sub influenta factorilor, de natura fizica, chimica, si biologica, pe fonul
sensibilizarii preliminare si a dereglarilor neurohumorale
Tipurile de inflamatie in osteomielita acuta odontogena: Seroasa; Fibroasa;
Pseudomembranoasa; Hemoragica; Catarala; Purulenta
Anatomia patologica : in osteomielita odontogena procesul inflamator intereseaza toate
componentele osului: tesutul medular, corticala, periostul. Pe linga aceasta acest proces se
raspindeste si in tesuturi moi, in care se formeaza abcese si flegmoane.

Tabloul clinic: General: starea generala este grava. Au loc frisoane, t. 40C, cefalee, pierderea
poftei de mincare, insomnie, tahicardie.
Local: se constata o tumefactie difuza, cu tegumente acoperitoare destinse, lucioase si indurate.
Procesul supurativ determina mobilitatea dintelui cauzal si deformarea ambelor corticale osoase.

Diagnosticul osteomielitei: eliminari purulente bilaterale din procesul alveolar; ingrosarea

bilateral de procesul alveolar; mobilitatea grupului de dinti afectati; mucoasa bucala este
edemata, hiperemiata; trismus

Osteomielita odontogena subacuta: anatomia patologica, tabloul clinic, diagnosticul,

tratamentul.
Osteomielita – este un proces infectios cu caracter purulent-necrotic, care evolueaza in os si tesuturile
incojuratoare sub influenta factorilor, de natura fizica, chimica, si biologica, pe fonul sensibilizarii
preliminare si a dereglarilor neurohumorale.

Etiologie: Periodontita cronica; Esecuri in tratamentul endodontic; Corpi straini; Distrofia

molarilor de minte; Resturi radiculare; Trauma maxilarilor; Infectii-flegmon,abces; Imunitate
scazuta.

Tabloul clinic: Focarul se curata de tesuturi necrotizate, este supus granulatiei, se micsoreaza
cantitativ secretul supurativ ce e mai ingrosat si se micsoreaza si edemul, infiltratul devine mai
localizat. Dintii localizati in apropierea focarului devin si mai mobili. Caracteristic pentru acest
stadiu este imbunatatirea generala a starii.
Tratament chirurgical: Anestezie; Dintele cauzal se extrage care este un focar de infectie, ce
permite evacuarea puroiului; Deschiderea abceselor endo sau exobucal se realizeaza imediat
dupa extractia dintelui, la fel si trepanarea osului pentru o evacuare a puroiului; Drenajul se
realizeaza pentru a piermite, evacuarea cit mai rapida a puroiului din focarul inflamator.;
chiuretajul se realizeaza cit mai conservat si sa se pastreze cit mai mult posibil periost.
11.Osteomielita odontogena cronica a maxilarelor: anatomia patologica, clinica,
diagnosticul, tratamentul.

Osteomielita – este un proces infectios cu caracter purulent-necrotic, care evolueaza in os si tesuturile

incojuratoare sub influenta factorilor, de natura fizica, chimica, si biologica, pe fonul sensibilizarii
preliminare si a dereglarilor neurohumorale.
Osteomielita Garre este un proces nesupurativ caracterizat prin apozitie osoasa periferica
subperioastala, cauzata de o infectie.
Anatomie patologica: inflamatia regreseaza, tesut de granulatie se formeaza. Are loc
angiogeneza ce duce la lezarea osului, astfel separind fragmente de testut necrotizat.
Tabloul clinic: Pe parcurcursul trecerii osteomielitei in forma cronica dispare sindromul dolor,
si micsoreaza infiltratul tesuturilor moi, se formeaza fistule din care se elimina puroi. Vizual si
palpator se simte ingrosarea osului din cauza maririi periostului. Dintii de la nivelul focarului
sunt mobili. La sondare se poate deosebi prezenta sechestrului. In cazul infectarii grupului
frontal si premolarilor , sechestrul se localizeaza la nivelul procesului alveolar si in centru
corpului mandibulei, iar daca e la nivelul molarilor mai poate fi localizat si la nivelul unghiului
mandibulei si ramului. Procesul direaza de la 3 luni la un an
Tratament
Decorticarea osului (corticotomia) - consta in indepartarea corticalei osoase externe din
zona procesului inflamator, in faza subacuta sau cronica. Prin indepartarea corticalei si aplicarea
lamboului vestibular, se asigura drenajul si vascularizatia zonei medulare. Interventiile sunt
urmate de instalarea temporara a unui dispozitiv care sa asigure irigatia – aspiratia focarului
septic.
Sechestrectomie:
Sechestrectomia se practica numai dupa delimitarea completa a sechestrelor, in faza cind acestea
sunt mobile, dupa aproximativ 3-5 saptamini de la debut. Etape: anestezia cu sol. Lidocaina 2%;
aprecierea locului si marimii inciziilor; extractia dintelui cauzal; sechestrectomia; chiuretajul
osului demineralizat; prelucrarea cu solutii antiseptice; regularizarea marginilor ascutite;
suturarea si aplicarea drenului.

12.Particularitatile anatomice ale spatiilor regiunii OMF, fasciile capului si ale gitului.
Fasciile capului: Aроnevroza epicraniana acopera boltacraniana. ; Fascia temporala acopera
muschiul temporal; Fascia maseterica inveleste muschiul maseter; Fascia pterigoidiana
inveleste fata mediala a muschiului pterigoidian in medial ; Fascia interpterigoidiana este
dispusa intre muschii pterigoidieni medial si lateral; Fascia bucofaringiana acopera muschiul
buccinator.

Fasciile gitului: superficiala si profunda

Fascia superficiala este un component al tesutului subcutan celulo-adipos, care acopera capul si
gitul.

Fascia profunda a gitului se divizeaza in 3 categorii: Fascia proprie; fascia pretrahiala; Fascia
prevertebrala

1. Fascia proprie a gitului complet inconjoara gitul si se extinde spre fata.

2.Fascia pretraheala: Fascia cervicala medie –care acopera muschii atasati de osul hioid si
cartilajul tiroid; Fascia viscerala - care acopcra organele gitului ; Fascia carotida - care acopera
vasele mari ale gitului.

3. Fascia prevertebrala sau stratul profund al fasciei cervicali- cuprinde jumatatea posterioara a
gitului.

13.Abcesele si flegmoanele din regiunea OMF: clasificarea.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Clasificarea dupa sursa de infectie: Odontogene – diverse forme de periodontite; Intraosoase –
in urma periostitei, osteomielitei, eruperii dificile a molarului de minte; Gingivale – in urma
gingivitelor; Muco-stomatogene – in urma stomatitelor, afectiunilor mucoasei bucale.; Salivatorii
– in urma sialodenitelor, sialodochitelor.; Tonzilo-faringiene ; Rinogene ; Otogene ;
Dermatogene
Clasificarea anatomo-topografica:
Abcese si flegmoane perimaxilare: Superficiale: regiunea infraorbitala, regiunea jugala;
Profunde: regiunea infratemporala, a fosei pterigopalatine
Abcese si flegmoane perimandibulare: Superficiale: regiunea submandibulare, submentonier,
parotido-maseterica, maseterica ; Profunde: regiunea pterigo-mandibulara, latero-faringiana,
sublinguala, planseului bucal .
Abcese si flegmoane ale regiunilor invecinate: regiunea zigomatica, temporala, orbitala,
retromandibulara, cervicala.

Caracteristica generala a abceselor si flegmoanelor regiunii oro-maxilo- faciale.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Factori determinanti: leziuni dento-parodontale – gangrena pulpara, periodontita, pungi
parodontale adinci; leziuni traumatice- fracturi maxilare; osteomielita; litiaza saliva infectata;
corpi straini in tesuturile moi; complicatiile extractiei dentare.
Factori favorizanti: alcoolismul; diabetul zaharat; folosirea substantelor narcotice;
Simptome clinice generale: frisoane, cefale, insomnie. Fata bolnavului devine palida. Mucoasa
buzelor, cavitatii bucale si a limbiii devine uscata si palida.
Simptome clinice locale: trismus, disfagie, jena la masticatie si fonatie, dureri la miscarea limbii,
tumefactia regiunii anatomice lezate cu hiperemia pielii sau mucoasei, edem.
Tratament: incizie extinsa sa permita o buna evacuare si drenare a colectii purulente; se patrunde
cu o pensa hemostatica pentru eliminarea puroiului; drenaj ( fisii sau lame de cauciuc )
14.Abcesul santului mandibulo-lingual: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent.
Santul mandibulo-lingual este localizat in regiunea planseului bucal, posterior de plica sublinguala
intre mandibula si radacina limbii.
Superior – este limitat de mucoasa planseului bucal; Inferior – diafragma bucala;
Medial – suprafata inferioara a limbii; Lateral –suprafata interna a corpului mandibulei.
Prin el trece nervul lingual, ductul Varton , n. sublingual.
Etiologie: periodontite cronice apicale exacerbate; pericoronarite ale molarilor 3 inferiori; osteomielita;
chisturi supurate; traume, corpi straini.
Tablou clinic: dureri pronuntate in regiunea sublinguala, submandibular, care survin in timpul alimentatiei
Deschiderea limitata si dureroasa a cavitatii bucale; inapetenta, insomnie, febra inalta;
Edemul pronunutat al regiunii submandibulare..
Tratament: Deschiderea focarului purulent la nivelul bombarii maxime a infiltratului; Incizia se
efectueaza in limitele mucoasei; Plaga postoperatorie obligator se dreneaza pe 2-3 zile;
Dupa deschiderea si drenarea focarului se indica irigari frecvente cu solutii antiseptice calde timp de 5 – 6
zile;
15.Abcesul si flegmonul lojei submandibulare: topografia, etiopatogenia, clinica si tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Limite: Lateral –marginea bazilara a corpului mandibular; Medial –venterele muschiului
digastric; Superior – muschiul milohioid; Inferor – fascia proprie cervicala
Etiopatogenie: Procese septice plecate de la molarii inferiori; Pericoronaritele molarilor 3
inferiori; Litiaza salivara submandibulara suprainfectata; sialodenite, sialodochite; Osteomielita
mandibulei
Simptome locale: Infiltrat dureros; Dureri pronuntate in regiunea submandibulara; Tumefactie;
Tegumente destinse si lucioase; Palparea extrem de dureroasa; Mucoasa congestionata si
edematiata; Trismus; Dureri la deglutitie si miscarea mandibulei
Simptome generale: insomnie, inapetenta, Febra; Frisoane; Cefalee;
Tratamentul: Calea endoorala: anestezia ; - Incizia in santul mandibulolingual, in dreptul
ultimilor molari, cit mai aproape de os ; drenaj
Calea exoorala: Incizia pielei, tesutului subcutan si platismei, inferior cu 1-2 cm de marginea
bazilara a corpului mandibulei.; In profunzime tesuturile se indeparteaza bont; Plaga se dreneaza;
focarul se iriga cu solutii antiseptice. ;
16.Abcesul si flegmonul lojei submentoniere: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si
tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Limite: Superior-limitat de muschiul milohiod; Inferior-limitat de fascia proprie cervicala;
Lateral- venterul anterior al muschiului digastric
Etiologia: Focare patologice de la dintii frontali inferiori; Stomatite ulcerose ; Trauma dento-
paradontala, a mucoasei bucale, a pielei regiunei mentoniere ; Furuncule si carbuncule
Tabloul clinic: Deglutitia dificila si dereglarea respiratiei se determina in cazul inflamarii
nodulilor limfatici; Dureri in regiunea submentoniera; Simptomul “barbiei duble” cauzat de
edem pronuntat; Palpator se determina infiltrat dureros, fluctuent; Pielea regiunii date lucioasa,
hiperemiata.
Tratament: anestezia; incizia pielei si tesutului subcutan, vertical, mai jos cu 1-1,5cm de
marginea bazilara a mandibulei; In cazul Flegmonului incizia se efectuiaza orizontal, la mijlocul
dintre marginea mandibulei si osul hioid; Se decoleaza marginele plagii de muschiul platisma si
fascia cervicala superficiala; cu instrumentul patrundem in centrul infiltratului, deschidem
colectia purulenta, cu evacuarea lui ulterioara; Hemostaza, in plaga se fixeaza drenaj, pansament
aseptic.
17.Abcesul si flegmonul lojei sublinguale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.

Etiologie: focarele odontogene periapicale si marginale; pericoronarite la nivelul molarilor 3;

litiaza ducturilor salivare si a glandelor submandibulare;corpi straini in regiunea mucoasei
santului sublingual.

Tabloul clinic: Simptome locale: Congestie si tumefactie unilaterala; Miscarile limbii provoaca
dureri ; trismus; Asimetrie faciala in regiunea submandibulara pe partea afectata; Endobucal la
nivelul santului, mucoasa hiperemiata, edematiata, ingrosata cu proeminarea crestei sublinguale
– simptomul “crestei de cocos”; Palparea provoaca dureri; Simptome generale: Starea generala
este alterata, septica; Febra.
Tratament: Endobucal - prin mucoasa planseului bucal. Incizia pentru deschiderea abcesului de
loja sublinguala este situata submandibular, intre marginea bazilara a mentonului si osul hioid;
drenaj; Drenul este rational de schimbat fiecare zi, cu lavaj al plagii cu solutii antiseptice
18.Abcesul si flegmonul lojei maseterine: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.

Etiologie: Procese inflamatorii la nivelul molarului trei inferior; Osteomielita mandibulei ;

hematoame

Tabloul clinic: Dureri vii, pronuntate in regiunea muschiului maseter; Starea generala alterata,
slabiciuni, cefalee; Pielea hiperemiata, lucioasa.; Deschidera gurii limitata; Edemul se observa la
nivelul mucoasei marginii anterioare a ramului ascendent mandibular; Palpator se determina un
infiltrat dur, brusc dureros in regiunea muschiului maseter.
Tratament: Incizia - pe marginea anterioara a ramului ascendent mandibular; Plaga se
dreneaza; Tratament general complex.
19.Abcesul si flegmonul lojei pterigomandibulare: topografia, etiopatogenia, tabloul
clinic si tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Delimitare: medial: muschiul pterigoidian medial; lateral: fata interna a ramului mandibular;
inferior: chinga pterigomaseterina; anterior: rafeul pterigomandibular; posterior: glanda parotida;
Etiologie: Procese patologice ale molarilor inferiori; Osteomielita; in urma anesteziei
mandibulare, acului nesteril, sau traumarii vaselor cu aparitia ulterioara a hematoamelor si
supurarea lor.
Aspecte clinice: Trismus; Dureri la deglutitie; Limitarea si durere pronuntata la deschiderea
cavitatii bucale; Cefalee, stare alterata (slabiciuni); Edem si hiperemie neinsemnata a pielei
regiunei unghiului mandibular; Palpator sub unghiul mandibulei se determina un infiltrat dur
dureros; Se poate determina fluctuatia.
Tratament: Endobucal - incizia se efectuiaza la nivelul marginii anterioare a ramului
mandibular, pe traectul plicii pterigo-mandibulare.; In mod bont pe os patrundem in cavitatea
A. sau F., eliminam puroiul si drenam plaga.; In cazul acestei incizii este necesar de a merge
strict pe os; Dupa deschidera focarului, plaga se dreneaza

20.Abcesul si flegmonul lojei jugale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Limite: Superior – arcul zigomatic; Inferior – baza mandibulei; Anterior – muschii rizorius;
Posterior – marginea anterioara a maseterului; Interior – mucoasa bucala; Exterior – pielea
obrazului
Etiologie: Traume ; Furuncule ; Inflamarea nodulilor limfatici ; Litiaza salivara a ductului
Stenon ; Infectia odontogena, mai ales de la dintii superiori posteriori
Tabloul clinic: Durere, edem in regiunea jugala; Asimetrie faciala ; Pielea este hiperemiata;
Edemul se raspindeste spre alte regiuni: pleoapa inferioara, regiunea temporala, suprafata laterala
a nasului, buza inferioara; Palpator se determina infiltrat dur, fluctuent . Deschiderea cavitatii
bucale este limitata
Tratament: Incizia se efectueaza la nivelul bombarii maxime a infiltratului; Daca puroiul se
situeaza mai aproape de mucoasa orala atunci incizia se efectueaza endobucal; Drenaj ;
Tratament general
21.Abcesul si flegmonul spatiului zigomatic: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic
si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Etiologia: Focare de infectie ale dintilor molari si premolari; Procese inflamatorii si infectioase
ale pielii; Ranile infectate ale regiunii zigomatice; Propagarea infectiei din zona infraorbitala,
bucala, temporala.
Tabloul clinic: dureri in regiunea zigomatica. Asimetrie faciala din cauza infiltratului in
tesuturi. Pielea de pe infiltrat este tensionata, la palpare acuza durere. Putem depista o fluctuatie
si propagarea procesului inflamator in muschii masticatori.
Tratamentul: Anestezia; Incizia mucoasei si a periostului dea lungul vestibulului din regiunea
premolarului pina la molar , cu decolarea periostului crestei zigomatice. ; Indepartam tesuturile
moi pentru a crea acces pina la focarul purulent cu evacuarea puroiului; Hemostaza si aplicarea
drenului
22.Abcesul palatinal: etiologia, clinica, tratamentul..

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.

Etiologie: Supuratiile spatiului palatinal au ca punct de plecare incisivul lateral maxilar,

radacinile palatinale ale premolarilor si molarilor maxilari.

Clinic: dureri, aparind apoi tumefactia care deformeaza bolta palatina. La examen se observa
tumefactia, elastica, cu fluctuenta la palpare; Fibromucoasa palatina este rosie, destinsa.

Tratament: deschiderea abcesului printr-o incizie longitudinala, paralela cu artera palatina. Se

patrunde cu decolatorul pina la nivelul colectiei supurate, pentru evacuarea colectiei; drenajul;
hemostaza.
 23.. Abcesul si flegmonul lojei infraorbitale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic
si tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Topografie: Superior: marginea inferioara a orbitei; Inferior: fundul de sac vestibular; Medial:
partea lateral a nasului; Lateral: os zigomatic
Etiologie: Focare purulente de la dintii frontali superiori; Traume; Chisturi ; Flebite,
tromboflebite; Sinusite;
Tabloul clinic: Durere acuta, tumefactia tesuturilor regiunii infraorbitale; Asimetrie faciala;
edem si hiperemie in regiunea fosei canine.; Pleoapa inchide fisura orbitala; Unghiul gurii de
partea bolnava se situeaza mai jos decit de partea sanatoasa; Palpator se determina infiltrat dur,
brusc dolor, fluctuant;
Tratament: Incizia se efectueaza mai des endobucal sau pe calea cutanata; Incizia exobucala se
efectueaza in cazul situarii abcesului aproape de marginea infraorbitala; Drenarea plagii; Se
indica tratament general
24.Flegmonul retromandibular: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Topografia: Aici trece nervul facial, artera carotida externa si se localizeaza ganglioni limfatici.
Etiologie: Focarele cronice inflamatorii de la molarii inferiori; Osteomielita mandibulei; Adenite,
parotidite; Furuncule, carbuncule.
Tablou clinic: Dureri retro- mandibulare, dureri la deglutitie cu iradiere in ureche; trism; palpator un
infiltrat dureros intre ungiul mandibulei si procesul stiloid; Ganglionii limfatici cervicali mariti,
duri la palpare.; febra pina la 39C, insomnie.
Tratament: Incizie Verticala - posterior de ramul ascendent mandibular in limitele pielei si fasciei; Drenaj

25.Abcesul limbii: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul infectie in

tesuturile moi a regiunii oro-maxilo-faciala.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Etiologia: Traumatismul limbii cu dintii sau proteze dentare; Traumatism cu diversi corpi staini;
In cazul stomatitelor ulceroase; In urma suprainfectarii tumorilor limbii.
Tabloul clinic: Dureri puternice, limitarea miscarilor limbii.; Gura intredeschisa, saliva cu
continut viscos; Limba ingrosata, acoperita cu depuneri fibrinoase.; Respiratia si deglutitia
dereglata ; endobucal: limba edematiata, hiperemiata; Palparea este dureroasa, fluctuenta se
determina in abcese superficiale.
Tratament: Inciziile, se efectuiaza in limitele fluctuatiei determinate, paralel cu axul
longitudinal al limbii.; In cazurile avansate se recurge la incizii exobucale, din regiunea
submentoniera; Plaga postoperatorie cit exo- atit si endobucala, obligator larg se deschide si se
dreneaza.; Tratament general si local.

26.Complicatiile generale ale afectiunilor inflamatorii ale regiunii oro-maxilo-faciale:

tabloul clinic si diagnocticul.

Complicatii generale sunt: Bacteremia; Septicemia; Endocarditele bacteriene acute; Socul in

cursul infectiilor(socul cardiogen, -socul hipovolemic, -socul normovolemic); Mediastenita;
Meningita; Tromboza sinusului cavernos; Abcese intracraniene.
Bacteriemia - prezenta de scurta durata a unor bacterii in torentul sanguin, insotita sau nu de
semne clinice. In cursul bacteriemiei, germenii patrund in torentul sanguin prin vasele limfatice,
sau direct prin vehicularea trombilor infectati. Bacteriemia se poate produce spontan la persoane
sanatoase, la care se detecteaza citeva bacterii la un ml de singe in cazul prezentei unor focare
infectioase minore. Ea se poate dezvolta de asemenea dupa maltratarea unor focare infectioase,
sau manevre traumatice asupra dintilor, amigdalelor, furunculelor, etc.

Tromboflebita venelor faciale: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul si tratamentul.

Tromboflebita – inflamatia venei cu formarea trombului. Apare ca complicatii a funrunculelor si

carbunculelor fetei, osteomielitei, sinuzita acuta

Etiopatogenie: in caz de micsorarea a reactivitatii organismului; incetinirea fluxului sangvin;

lezarea peretelui venei; trecerea procesului inflamator de pe tesuturile inconjuratoare pe peretele
venei..

Clinic: semne de intoxicatie, frisoane, t39C. Creste edemul fetei. Pe traiectul venei angulare sau
faciale apar infiltrate dureroase. Tesutul cutan e hiperemiat. Edemul se raspindeste peste
granitele infiltratului, cauzind hiperemia.

Tratamentul medicamentos: antibiotice; desensibilizante; anticuagulante

27.Septicemia: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul si tratamentul.
Septicemia constituie o boala infectioasa generala, determinata de microorganisme patogene,
caracterizata prin: poarta de intrare a infectiei, focar septicemic, prezenta de germeni in singe.
Etiologie: germeni patogeni: stafilococul auriu, Streptococus, pneumococul; Germenii anaerobi,
bacili gram+ si -
Tabloul clinic: febra cu frisoane; hepato-splenomegalie, eruptii cutanate, leucoza, creste VSH,
hemocultura pozitiva, hipotensiune
Diagnostic: prezenta factorilor patogeni si a reactivitatii schimbate a organismului
Tratamentul: - Asanarea chirurgicala a focarului septic ( chiuretaj, drenaj, antibiotic local); mai
intii antibiotic cu spectru larg (gentamicina, eritromicina), apoi se face antibioticograma si
alegerea antibioticului respectiv

28.Limfadenita: topografia vaselor limfatice si ganglionilor in regiunea OMF.

Sistemul limfatic este compus din ganglioni limfatici, vase limfatice, ducturi limfatice. Sistemul
limfatic este o parte a sistemului vascular si contine: capilare, vase, noduri limfatice; trunchiul
limfatic.

Ductul limfatic principal – se imparte in sectorul toracal si cervical, care se deschide in venele
cervicale stingi.

Ganglionii limfatici sunt plasati pe traiectul trunchiurilor limfatice, avind diferite forme: rotunzi,
fuziformi, semilunari. Din punct de vedere al topografiei a ganglionilor, acestia pot fi superficiali
si profunzi. Ganglionul limfatic este bine delimitat in trei zone: 1.Capsula 2. Zona corticala
3.Zona medulara

Limfadenita: etiologia, patogenia, anatomia patologica, clasificarea.

Limfadenita – inflamatia ganglionilor limfatici

Etiologia: Factori predispozanti: gripa, casecsia, diabetul; Factorii determininati: pulpita,
periodontita, pericoronarita, periostita, osteomielita, abces, flegmon; gingivita;
Clasificarea limfadenitelor: Dupa nozologie: Limfangita; Limfadenita; Adenoflegmon;
Adenoabces; Dupa etiologie: Odontogena; Specifica; Nespecifica. Clinic: acuta; cronica

Tabloul clinic: Acuta: semne locale: nodulul creste in volum; devine dureros spontan si la
presiune,; tegumentele congestive; se percepe fluctuenta la nivelul de bombare maxim Cronica:
marirea nodulilor limfatici, mobili sau usor mobili; se palpeaza noduli duri nedurerosi sau putin
durerosi la presiune; perforarea tegumentului cu formarea fistulei

Tratamentul chirurgical: deschiderea chirurgicala ; drenaj

Limfadenita cronica: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.

Limfadenita– infectia ganglionului limfatic fiind un proces secundar.

Etiologia – infectii odontogene, tonzilogene, plagi infectate, furunculul, carbunculul, abcesul,
flegmonul, corpi straini
Tabloul clinic: starea generala este in general neafectata. Uneori pot aparea subfebrilitati,
indispozitie. Local se prezinta sub forma unui nodul marit de volum, acoperit de tegumente de
aspect normal; nodului poate determina o stergere a reliefurilor inconjuratoare. La palpare,
prezinta o consistenta ferma, este nedureros sau usor dureros. Tratamentul: Deschiderea
chirurgicala; drenajul

Limfadenita acuta: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.

Limfadenita– infectia ganglionului limfatic fiind un proces secundar. Clasificarea

limfadenitelor: Dupa nozologie: Limfangita; Limfadenita; Adenoflegmon; Adenoabces; Dupa
etiologie: Odontogena; Specifica; Nespecifica. Clinic: acuta; cronica

Etiologia – infectii odontogene, plagi infectate, furunculul, carbunculul, abcesul, flegmonul,

corpi straini
Tabloul clinic: nodului creste de volum, determina congestia tegumentului; palparea este
dureroasa, ganglionul devine fluctuent la nivelul locului de bombare maxima. De asemenea, el
este aderent de tesuturile inconjuratoare datorita procesului de periadenita.

Tratamentul: in cazul adenitelor congestive, se suprima factorul cauzal dentar si se

administreaza un tratament medicamentos cu antibioterapie, antialgice; In cazul adenitelor
supurate, Incizia va fi plasata decliv de colectia supurata, iar drenajul se va realiza cu tuburi de
politen fixate la tegument si mentinute 2-3 zile.
29.Furunculul: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

Furunculul – o inflamatie acuta supurativa a foliculului pilos si tesuturilor din jurul lui.
Progresind, inflamatia cuprinde glandele sebacee si tesutul conjunctiv din apropiere.

Etiologia: stafilococul auriu; Pielea murdara ; avitaminozelor, diabetul

Simptomatologia furuncului: la inceput apare hiperemie si edem fara limite clare. Pe parcursul
a 1-2 zile in regiunea foliculului pilos se formeaza un nodul limitat, hiperemia pielii si apar
dureri pronuntate.; a doua etapa: aparitia puroiului si necrozei; a treia etapa: regenerarea plagii
cu formarea cicatricei.
Simptomatologie generala: cefalee, frisoane.
Tratamentul conservativ: Antibiotice de spectru larg; Ceftriaxon 1g-2 ori pe zi; Eritromicina
0,5x4 ori pe zi; Desensibilizante: Dimedrol, Suprastin,Fencarol
Tratamentul chirurgical: Anestezia; Incizia; Chiuretaj; Indreptarea materialului la AB-grama ;
Prelucrarea cu solutii de H2O2 3%; Drenaj; Pansament.

30.Carbunculul: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

Carbunculul – o inflamatie supurativa necrozanta, care cuprinde multi foliculi pilosi si glandele
sebacee, cu formarea de infiltrat comun si necroza a pielii.

Etiologia: stafilococ, streptococ ; afectiuni grave, tulburari metabolismului (diabet, obezitate).

Simptomatologia carbuncului: durere insuportabila la distensie. Pielea in zona infiltratului este
edematiata. Epidermul deasupra focarului de necroza se subtiaza, perforindu-se in mai multe
orificii, prin care iese puroi de culoare verde-cenusie. Simptomatologie generala: t pina la 40°C,
greata; varsaturi, inapetenta, insomnie.
Tratamentul conservativ: Antibiotice de spectru larg; Eritromicina 0,5x4 ori pe zi;
Desensibilizant: Dimedrol, Suprastin,Fencarol
Tratamentul chirurgical: Prelucrarea cimpului operator; Izolarea cimpului operator; Anestezia;
Incizia; Chiuretaj; Indreptarea materialului la AB-grama ; Prelucrarea cu solutii de H2O2 3%;
Drenam; Pansament.

31.Tuberculoza cervico-faciala: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.

Tuberculoza este o boala infectioasa provocata de diferite tipuri de mycobacterii, de obicei de

Mycobacterium tuberculosis. Manifestarile tuberculozei in sfera maxilo-faciala sint manifestari
morbide ale pieli si mucoasei datorita bacilului Koch.
Pentru a afirma ca o anumita leziune din teritoriul maxilo-facial este de natura tuberculoasa,
aceasta trebuie sa aiba o serie de caractere. Caracterele absolute sint: 1) prezenta bacilului Koch
la nivelul leziunii; 2) izolarea germenilor prin culturi; Cele relative sint: 1) reactia focala la
tuberculina; 2) structura histologica cu foliculi tipici

Tabloul clinic: Sancrul este o leziune ulcerativa extinsa in suprafata, cu margini subtiri, rosii-
violacee, nedureroasa la palpare. Adenopatia satelita este unilaterala, nedureroasa si evolueaza
rapid cu aparitia periadenitei si a fistulizarii tegumentare. Starea generala este alterata progresiv
cu febra vesperala si curbatura.

Tratamentul: Concomitent cu incizia si drenajul colectiei purulente se recolteaza probe pentru

examenul microbiologic si anatomopatologic. Tratamentul medicamentos antituberculos este
condus de medicul specialist pneumo-ftiziolog.

32.Sifilisul regiunii cervico-faciale: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.

Sifilisul este o boala sistemica cu un tablou larg de manifestari clinice cauzat de treponema
pallidum. \
Stadiul primar se caracterizeaza prin sancrul sifilitic la nivelul tesuturilor moi, putind fi
localizat si in afara sferei genitale respective buza, gingie, limba, amigdala. Leziunea primara
poate fi unica sau multipla, este insotita de adenopatie regionala, dura, mobila si nedureroasa.
Stadiul secundar, se caracterizeaza prin prezenta leziunilor cutaneo-mucoase de tipul sifilidelor
si adenopatie dura, nedureroasa, localizata cervical si peritrohlear..
Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome. Tuberculii sunt noduli unici sau
multipli care se pot ulcera.Gomele au aspect pseudotumoral lasind prin ramolire si ulcerare
defecte intinse.
Tratamentul este specific dermatovenerologic.

33.Sinusita odontogena: etiopatogenia, clasificarea.

Sinusita maxilara – este o inflamatie a mucoasei sinusurilor maxilare

Etiologie: Factori predispozanti: polipi nazali, deviatii de sept, obstructia ostiumului maxilar prin
edem al mucoasei, infectii virotice, pneumonii, diabet
Factori determinanti: infectiosi odontogeni: parodontita apicala acuta sau cronica, chist
radicular,folicular, granulom, periosita, ostemielita; infectiosi neodontogeni: renite, etmoide;
tumori ; maladii specifice
Clasificarea: Dupa etiologie: rinogena, odontogena, alergica, traumatica, specifice,
neurovegitative.
Dupa clinica: -Acuta- congestiva si purulenta. Cronica – catarala, purulenta, polipoasa, atrofica,
necrotica. ; Deschisa si inchisa; Dupa localizare: maxilar, etmoidal, frontal, sfenoidal, temporal
34.Sinusita odontogena maxilara acuta: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul
diferential, tratamentul.

Sinusita maxilara – este o inflamatie a mucoasei sinusurilor maxilare

Etiologie: Factori predispozanti: polipi nazali, deviatii de sept, obstructia ostiumului maxilar prin
edem al mucoasei, infectii virotice, pneumonii, diabet
Factori determinanti: parodontita apicala, chist, granulom, periosita, ostemielita; tumori ;
maladii specifice
Tabloul clinic: Semne obiective: durere unilaterala, localizata la nivelul etajului mijlociu al fetei,
cu iradieri in regiunea orbitala,fronto-temporala, occipitala; obstructie nazala. Semne subiective:
senzatie de plenitudine sau presiune in regiunea geniana; presiunea digitala exercitata pe peretele
antero-lateral al sinusului este dureroasa; Examenul endobucal: congestia si edemul la nivelul
vestibulului superior de partea respectiva. Palparea in regiunea fosei canine este dureroasa.
Dintele cauzal este cu carie profunda, gangrenos, modificat de culoare.

Tratamenul conservativ: Antibiotici(antigungici); Hiposensibilizante - dimidrol, suprastin,

tavigil; Antipiretici; Dezintoxicarea.
Tratamentul sinuzitei maxilare acute presupune indepartarea factorului cauzal, asigurarea
drenajului sinuzal corespunzator si un tratament medicamentos, in scopul combaterii infectiei si
inflamatiei sinuzale.

35.Comunicarea buco-sinusala: etiopatogenia, tabloul clinic,tratamentul.

Etiologia: in timpul extractiei dintilor cu raport sinuzal; proces periapical cronic; Traumatismele
la nivelul etajului mijlociu al fetei; rezectii apicale; osteita, osteomielita;
Grosimea septului alveolo sinuzal: 0,5-4,5 Sicher; 0-12mm Bernadski.
Tratamentul: Daca deschiderea este mica, trebuie sa se favorizeze doar formarea unui cheag
normal: se va evita suflarea nasului, stranutatul, fumatul, timp de 3-4 saptamini; alimentatia in
primele 3 zile va fi lichida sau semilichida;
Tratamentul chirurgical: Daca deschiderea sinuzala este mare, se recomanda plastia
comunicarii intr-un unul sau doua planuri, cu lambou vestibular sau/si palatinat; Utilizina un
lambou vestibular trapezoidal si apoi suturarea realizata pe suport osos

36.Afectiunile glandelor salivare: etiopatogenia, clasificarea.

Sialodenita – reprezinta inflamatia a glandelor salivare

Sialodochita – reprezinta proces inflamator cu caracter acut si cronic localizat la nivelul
ducturilor glandelor salivare.
Etiopatogenie: germenii saprofiti: pneumococ, stafilococ, streptococ,

Infectarea glandei se poate face pe urmatoarele patru cai: canaliculara; limfatica; hematogena;
directa.

1.Prin calea canaliculara se produce de obicei la indivizi cu igiena bucala defectuoasa, cu carii
multiple si gangrene pulpare, resturi radiculare, stomatite etc.
2. Calea limfatica este calea de invazie a glandelor de la procesele infectioase ale limfonodulilor
3. Calea hematogena se intalnesc in timpul evolutiei bolilor infectioase asociate si cu scaderea a
imunitatii.
4. Calea directa se produce in cazul traumatismelor cu plagi deschise care intereseaza
parenchimul glandular
CLASIFICAREA: Dupa ETIOLOGIE : Necalculoase: Virotice; Bacteriale; Specifice;
Nespecifice; Traumatice; Calculoase
Dupa EVOULUTIE: Acute: Seroase, Purulente, Necrotico-purulente; Cronice: Hipertrofice,
Distructive

37.Sialoadenita cronica specifica (actinomicotica, luetica, tuberculoasa): etiopatogenia,

tabloul clinic, diagnosticul diferential, tratamentul.

Sialodenita – reprezinta inflamatia a glandelor salivare

Tuberculoza este o boala infectioasa provocata diferite tipuri de mycobacterii, de obicei de
Mycobacterium tuberculosis.
Etiologie – Mycobacterium tuberculosis.

Clinic – tumefactie parotidiana unilaterala, care evolueaza lent catre una dintre cele doua forme
clinice :
Forma circumscrisa – cu aspectul unui abces; Forma difuza – glanda parotidiana este
hipertrofiata, indurata, nedureroasa,cu focare cazeoase mici si diseminate.
Tratament – specific medicamentos, rar chirurgical (in cazul adenopatiilor intraparotidiene ce
nu raspund la tratament.)

Actinomicoza este o infectie micotica, produsa de bacterii din genul Actinomyces.

Etiologie – bacterii gram-pozitive din specia Actynomices (A.israelli, A.viscosus,
A.odontolyticus).
Clinic – se disting 2 forme : Primara –tumefactie limitata, presiunea pe glanda este discret
dureroasa si duce la eliminarea de saliva cu graunti galbeni. Secundara –tegumente infiltrate,
dure, modificate in culoare
Tratament – specific actinomicozei, cu administrarea pe termen lung a unor doze mari de
peniciline.
 38.Sindromul Miculicz: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferential,
tratamentul.
Ulterior, marirea de volum a glandelor salivare si lacrimale, secundara unor alte afectiuni
generale a fost denumita sindrom Mlkulicz. Se manifesta clinic prin marirea de volum a
glandelor lacrimale si salivare, cel mai adesea unilaterala. Leziunea limfoepiteliala benigna apare
cel mai frecvent la adulti, in jurul virstei de 50 de ani, afectind in special sexul feminin.
Intereseaza de cele mai multe ori glandele parotide, si mai rar glandele submandibulare. Se
manifesta clinic sub forma de tumefactie difuza, a glandei afectate, la care se asociaza uneori o
discreta simptomatologie dureroasa.
Tratament chirurgical: consta in parotidectomie superficiala modelanta cu conservarea nervului
facial
39.Sindromul Sjögren: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferential,
tratamentul.

Sindromul Sjogren este o afectiune sistemica cronica, autoimuna, care se caracterizeaza prin
afectarea glandelor exocrine. In special salivare si lacrimale.
Sindromul Sjagren primar se manifesta clinic prin: xeroftalmie; xerostomie; marirea de volum a
glandelor parotide .
Sindromul Sjagren afecteaza in special sexul feminin si apare la persoane de peste 40 de ani.
Tumefactia parotidiana este bilaterala, in general asimetrica si nedureroasa.
Tratamentul simptomatic al xeroftalmiei consta in administrarea de lacrimi artificiale si uneori
ligaturarea canalului lacrimo-nazal, pentru a mentine o umectate relativa a corneei. Combaterea
xerostomiei se va face prin stimularea reflexa a secretiei salivare, sau prin administrarea de
pilocarpina orala.
40.Sialolitiaza: definitia, clasificarea, etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul
diferential, tratamentul.

Sialolitiaza este o boala caracterizata prin formarea de calculi in glandele salivare si in canalele
excretorii
Etiologia: Factori morfologici care favorizeaza scurgerea mai lenta a salivei; F.alimentari-
supraalimentatia azotata cu proteine,abuzul de alimente conservate,picante; Intoxicatii endo si
exogene,fumatul,septicitatea,mediul bucal,trauma.
Tabloul clinic: Simptomele litiazei salivare variaza dupa sediul calculului si dupa perioada
evolutiva a bolii.
Perioadele: latenta ; triada salivar dupa Teodorescu : colica salivara, abcesul salivar, tumora
salivara
Tratament: Tratamentul se stabileste in raport cu forma clinica a afectiunii si cu localizarea
calculului.
In calculozele latente si in stadiile clinice incipiente, extirparea calculului constituie metoda de
electie. Metoda de electie este extirparea chirurgicala a calculilor (sialolitotomia).