Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pericoronarita congestiva
Clinic: Subiectiv - senzatie de tensiune locala, ulterior jena dureroasa inapoia molarului 2, dureri
iradiante in regiunea auriculara. Obiectiv - congestia si edematierea mucoasei situate distal de
molarul 2. Starea generala- poate fi usor alterata cu indispozitie, subfebrilitate.
Pericoronarita supurata:
Tratamentul chirurgical:
Complicatii nervoase:
Tulburari motorii: trismus, spasme ale buzelor, paralizii faciale.
Tulburari senzitive: durerea dentara; nevralgii dentare si otice
Complicatii mecanice:
Carii ale molarului 2 – prin presiunea exercitata pe fata distala;
Resorbtii radiculare ale molarului 2;
Complicatii septice difuze ale partilor moi:
Ele apar in doua circumstante deosebite: Pe un organ tratat; In urma tratamentelor antibiotice
gresite
Ele pot antrena doua forme: Flegmonul difuz al planseului bucal; Flegmonul difuz hemifacial
Debutul este acut,cu dureri si temperatura ridicata, Pielea este de culoare rosie inchisa ,durerile
sunt intense.
Etiologia:
Factori locali: tartrul dentar, traumele ocluzale, caria dentara, anomaliile dento-maxilare.
Factori generali: tulburarile sistemului nervos, tulburarile endocrine, bolile cardiovasculare,
bolile hepatice.
Clasificarea:
Localizarea procesului: - apicala; - marginala
Etiologie: - infectioasa; - traumatica; - toxica; - medicamentoasa;
Evolutie clinica: acuta: a) seroasa b) purulenta; cronica: a) fibroasa b) granuloasa c)
granulomatoasa
Tablou clinic
subiectiv: - durere spontana cu caracter pulsatil; - atingerea dintelui este intolerabila;
obiectiv: - dinte cu gangrena; - dureroasa la palpare; - poate sa apara trismus; - stare generala
alterata;
Tratamentul parodontitelor apicale acute:
1. Eliminarea cauzei inflamatiei
2. Asigurarea unei cai de drenaj
Periodontita apicala cronica: etiologia, clasificarea, tabloul clinic, tratamentul.
Anatomia patologica.
Din punct de vedere anatomopatologic, la nivelul osului se trece prin urmatoarele etape:
- etapa congestiva, caracterizata printr-o congestie puternica cu hiperemie si vasodilatatie, edem
inflamator;
- etapa supurativa osoasa, in care fluxul sanguin este incetinit, favorizоnd dezvoltarea
germenilor patogeni, cu producerea de tromboze capilare, urmate de mortificarea tesutului
medular si formarea de microabcese;
- etapa de necroza osoasa. Tulburarile circulatorii duc la instalarea necrozei osoase, osul
necrozat fiind inconjurat de o zona de os demineralizat;
Simptomele locale: durerea de la inceput este acuta, apoi iradiaza spre regiunea temporala,
mentoniera, jugala etc.; hiperemia si edemul tesuturilor moi; incisivii superiori - edem al
buzei superioare; dinti laterali - trismus
Clasificare
Dupa factorul etiologic: Osteomielita odontogena(98%); hematogena; traumatica; cu caracter
specific- de natura actinomicotica, tuberculoasa, sifilitica ; de contact-flegmon, abces; toxica-
narcomani
Patogeneza
Teoria inflamatorie-embolica: Ostemielita apare in urma trombozei septice si embolice a
vaselor sectorului osos corespunzator.
Teoria sensibilizarii: implantarea repetata in organism a infectiei sau toxinelor sale duce la o
sensibilizare a organizmului, astfel la introducerea unei noi portii foarte mici de infectie se
soldeaza cu hipersensibilizarea, tip soc, a organizmului.
Factori determinanti: Circulatie sangvina saraca de tip terminal- conditii de aparare scazuta;
Prezenta canalului mandibular care favorizeaza difuzia exudatului inflamator; Prezenta molarului
III
Tabloul clinic: General: starea generala este grava. Au loc frisoane, t. 40C, cefalee, pierderea
poftei de mincare, insomnie, tahicardie.
Local: se constata o tumefactie difuza, cu tegumente acoperitoare destinse, lucioase si indurate.
Procesul supurativ determina mobilitatea dintelui cauzal si deformarea ambelor corticale osoase.
Tabloul clinic: Focarul se curata de tesuturi necrotizate, este supus granulatiei, se micsoreaza
cantitativ secretul supurativ ce e mai ingrosat si se micsoreaza si edemul, infiltratul devine mai
localizat. Dintii localizati in apropierea focarului devin si mai mobili. Caracteristic pentru acest
stadiu este imbunatatirea generala a starii.
Tratament chirurgical: Anestezie; Dintele cauzal se extrage care este un focar de infectie, ce
permite evacuarea puroiului; Deschiderea abceselor endo sau exobucal se realizeaza imediat
dupa extractia dintelui, la fel si trepanarea osului pentru o evacuare a puroiului; Drenajul se
realizeaza pentru a piermite, evacuarea cit mai rapida a puroiului din focarul inflamator.;
chiuretajul se realizeaza cit mai conservat si sa se pastreze cit mai mult posibil periost.
11.Osteomielita odontogena cronica a maxilarelor: anatomia patologica, clinica,
diagnosticul, tratamentul.
12.Particularitatile anatomice ale spatiilor regiunii OMF, fasciile capului si ale gitului.
Fasciile capului: Aроnevroza epicraniana acopera boltacraniana. ; Fascia temporala acopera
muschiul temporal; Fascia maseterica inveleste muschiul maseter; Fascia pterigoidiana
inveleste fata mediala a muschiului pterigoidian in medial ; Fascia interpterigoidiana este
dispusa intre muschii pterigoidieni medial si lateral; Fascia bucofaringiana acopera muschiul
buccinator.
Fascia superficiala este un component al tesutului subcutan celulo-adipos, care acopera capul si
gitul.
Fascia profunda a gitului se divizeaza in 3 categorii: Fascia proprie; fascia pretrahiala; Fascia
prevertebrala
3. Fascia prevertebrala sau stratul profund al fasciei cervicali- cuprinde jumatatea posterioara a
gitului.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Clasificarea dupa sursa de infectie: Odontogene – diverse forme de periodontite; Intraosoase –
in urma periostitei, osteomielitei, eruperii dificile a molarului de minte; Gingivale – in urma
gingivitelor; Muco-stomatogene – in urma stomatitelor, afectiunilor mucoasei bucale.; Salivatorii
– in urma sialodenitelor, sialodochitelor.; Tonzilo-faringiene ; Rinogene ; Otogene ;
Dermatogene
Clasificarea anatomo-topografica:
Abcese si flegmoane perimaxilare: Superficiale: regiunea infraorbitala, regiunea jugala;
Profunde: regiunea infratemporala, a fosei pterigopalatine
Abcese si flegmoane perimandibulare: Superficiale: regiunea submandibulare, submentonier,
parotido-maseterica, maseterica ; Profunde: regiunea pterigo-mandibulara, latero-faringiana,
sublinguala, planseului bucal .
Abcese si flegmoane ale regiunilor invecinate: regiunea zigomatica, temporala, orbitala,
retromandibulara, cervicala.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Factori determinanti: leziuni dento-parodontale – gangrena pulpara, periodontita, pungi
parodontale adinci; leziuni traumatice- fracturi maxilare; osteomielita; litiaza saliva infectata;
corpi straini in tesuturile moi; complicatiile extractiei dentare.
Factori favorizanti: alcoolismul; diabetul zaharat; folosirea substantelor narcotice;
Simptome clinice generale: frisoane, cefale, insomnie. Fata bolnavului devine palida. Mucoasa
buzelor, cavitatii bucale si a limbiii devine uscata si palida.
Simptome clinice locale: trismus, disfagie, jena la masticatie si fonatie, dureri la miscarea limbii,
tumefactia regiunii anatomice lezate cu hiperemia pielii sau mucoasei, edem.
Tratament: incizie extinsa sa permita o buna evacuare si drenare a colectii purulente; se patrunde
cu o pensa hemostatica pentru eliminarea puroiului; drenaj ( fisii sau lame de cauciuc )
14.Abcesul santului mandibulo-lingual: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent.
Santul mandibulo-lingual este localizat in regiunea planseului bucal, posterior de plica sublinguala
intre mandibula si radacina limbii.
Superior – este limitat de mucoasa planseului bucal; Inferior – diafragma bucala;
Medial – suprafata inferioara a limbii; Lateral –suprafata interna a corpului mandibulei.
Prin el trece nervul lingual, ductul Varton , n. sublingual.
Etiologie: periodontite cronice apicale exacerbate; pericoronarite ale molarilor 3 inferiori; osteomielita;
chisturi supurate; traume, corpi straini.
Tablou clinic: dureri pronuntate in regiunea sublinguala, submandibular, care survin in timpul alimentatiei
Deschiderea limitata si dureroasa a cavitatii bucale; inapetenta, insomnie, febra inalta;
Edemul pronunutat al regiunii submandibulare..
Tratament: Deschiderea focarului purulent la nivelul bombarii maxime a infiltratului; Incizia se
efectueaza in limitele mucoasei; Plaga postoperatorie obligator se dreneaza pe 2-3 zile;
Dupa deschiderea si drenarea focarului se indica irigari frecvente cu solutii antiseptice calde timp de 5 – 6
zile;
15.Abcesul si flegmonul lojei submandibulare: topografia, etiopatogenia, clinica si tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Limite: Lateral –marginea bazilara a corpului mandibular; Medial –venterele muschiului
digastric; Superior – muschiul milohioid; Inferor – fascia proprie cervicala
Etiopatogenie: Procese septice plecate de la molarii inferiori; Pericoronaritele molarilor 3
inferiori; Litiaza salivara submandibulara suprainfectata; sialodenite, sialodochite; Osteomielita
mandibulei
Simptome locale: Infiltrat dureros; Dureri pronuntate in regiunea submandibulara; Tumefactie;
Tegumente destinse si lucioase; Palparea extrem de dureroasa; Mucoasa congestionata si
edematiata; Trismus; Dureri la deglutitie si miscarea mandibulei
Simptome generale: insomnie, inapetenta, Febra; Frisoane; Cefalee;
Tratamentul: Calea endoorala: anestezia ; - Incizia in santul mandibulolingual, in dreptul
ultimilor molari, cit mai aproape de os ; drenaj
Calea exoorala: Incizia pielei, tesutului subcutan si platismei, inferior cu 1-2 cm de marginea
bazilara a corpului mandibulei.; In profunzime tesuturile se indeparteaza bont; Plaga se dreneaza;
focarul se iriga cu solutii antiseptice. ;
16.Abcesul si flegmonul lojei submentoniere: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si
tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Limite: Superior-limitat de muschiul milohiod; Inferior-limitat de fascia proprie cervicala;
Lateral- venterul anterior al muschiului digastric
Etiologia: Focare patologice de la dintii frontali inferiori; Stomatite ulcerose ; Trauma dento-
paradontala, a mucoasei bucale, a pielei regiunei mentoniere ; Furuncule si carbuncule
Tabloul clinic: Deglutitia dificila si dereglarea respiratiei se determina in cazul inflamarii
nodulilor limfatici; Dureri in regiunea submentoniera; Simptomul “barbiei duble” cauzat de
edem pronuntat; Palpator se determina infiltrat dureros, fluctuent; Pielea regiunii date lucioasa,
hiperemiata.
Tratament: anestezia; incizia pielei si tesutului subcutan, vertical, mai jos cu 1-1,5cm de
marginea bazilara a mandibulei; In cazul Flegmonului incizia se efectuiaza orizontal, la mijlocul
dintre marginea mandibulei si osul hioid; Se decoleaza marginele plagii de muschiul platisma si
fascia cervicala superficiala; cu instrumentul patrundem in centrul infiltratului, deschidem
colectia purulenta, cu evacuarea lui ulterioara; Hemostaza, in plaga se fixeaza drenaj, pansament
aseptic.
17.Abcesul si flegmonul lojei sublinguale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Tabloul clinic: Simptome locale: Congestie si tumefactie unilaterala; Miscarile limbii provoaca
dureri ; trismus; Asimetrie faciala in regiunea submandibulara pe partea afectata; Endobucal la
nivelul santului, mucoasa hiperemiata, edematiata, ingrosata cu proeminarea crestei sublinguale
– simptomul “crestei de cocos”; Palparea provoaca dureri; Simptome generale: Starea generala
este alterata, septica; Febra.
Tratament: Endobucal - prin mucoasa planseului bucal. Incizia pentru deschiderea abcesului de
loja sublinguala este situata submandibular, intre marginea bazilara a mentonului si osul hioid;
drenaj; Drenul este rational de schimbat fiecare zi, cu lavaj al plagii cu solutii antiseptice
18.Abcesul si flegmonul lojei maseterine: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Tabloul clinic: Dureri vii, pronuntate in regiunea muschiului maseter; Starea generala alterata,
slabiciuni, cefalee; Pielea hiperemiata, lucioasa.; Deschidera gurii limitata; Edemul se observa la
nivelul mucoasei marginii anterioare a ramului ascendent mandibular; Palpator se determina un
infiltrat dur, brusc dureros in regiunea muschiului maseter.
Tratament: Incizia - pe marginea anterioara a ramului ascendent mandibular; Plaga se
dreneaza; Tratament general complex.
19.Abcesul si flegmonul lojei pterigomandibulare: topografia, etiopatogenia, tabloul
clinic si tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Delimitare: medial: muschiul pterigoidian medial; lateral: fata interna a ramului mandibular;
inferior: chinga pterigomaseterina; anterior: rafeul pterigomandibular; posterior: glanda parotida;
Etiologie: Procese patologice ale molarilor inferiori; Osteomielita; in urma anesteziei
mandibulare, acului nesteril, sau traumarii vaselor cu aparitia ulterioara a hematoamelor si
supurarea lor.
Aspecte clinice: Trismus; Dureri la deglutitie; Limitarea si durere pronuntata la deschiderea
cavitatii bucale; Cefalee, stare alterata (slabiciuni); Edem si hiperemie neinsemnata a pielei
regiunei unghiului mandibular; Palpator sub unghiul mandibulei se determina un infiltrat dur
dureros; Se poate determina fluctuatia.
Tratament: Endobucal - incizia se efectuiaza la nivelul marginii anterioare a ramului
mandibular, pe traectul plicii pterigo-mandibulare.; In mod bont pe os patrundem in cavitatea
A. sau F., eliminam puroiul si drenam plaga.; In cazul acestei incizii este necesar de a merge
strict pe os; Dupa deschidera focarului, plaga se dreneaza
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Etiologia: Focare de infectie ale dintilor molari si premolari; Procese inflamatorii si infectioase
ale pielii; Ranile infectate ale regiunii zigomatice; Propagarea infectiei din zona infraorbitala,
bucala, temporala.
Tabloul clinic: dureri in regiunea zigomatica. Asimetrie faciala din cauza infiltratului in
tesuturi. Pielea de pe infiltrat este tensionata, la palpare acuza durere. Putem depista o fluctuatie
si propagarea procesului inflamator in muschii masticatori.
Tratamentul: Anestezia; Incizia mucoasei si a periostului dea lungul vestibulului din regiunea
premolarului pina la molar , cu decolarea periostului crestei zigomatice. ; Indepartam tesuturile
moi pentru a crea acces pina la focarul purulent cu evacuarea puroiului; Hemostaza si aplicarea
drenului
22.Abcesul palatinal: etiologia, clinica, tratamentul..
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Clinic: dureri, aparind apoi tumefactia care deformeaza bolta palatina. La examen se observa
tumefactia, elastica, cu fluctuenta la palpare; Fibromucoasa palatina este rosie, destinsa.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Topografia: Aici trece nervul facial, artera carotida externa si se localizeaza ganglioni limfatici.
Etiologie: Focarele cronice inflamatorii de la molarii inferiori; Osteomielita mandibulei; Adenite,
parotidite; Furuncule, carbuncule.
Tablou clinic: Dureri retro- mandibulare, dureri la deglutitie cu iradiere in ureche; trism; palpator un
infiltrat dureros intre ungiul mandibulei si procesul stiloid; Ganglionii limfatici cervicali mariti,
duri la palpare.; febra pina la 39C, insomnie.
Tratament: Incizie Verticala - posterior de ramul ascendent mandibular in limitele pielei si fasciei; Drenaj
Clinic: semne de intoxicatie, frisoane, t39C. Creste edemul fetei. Pe traiectul venei angulare sau
faciale apar infiltrate dureroase. Tesutul cutan e hiperemiat. Edemul se raspindeste peste
granitele infiltratului, cauzind hiperemia.
Sistemul limfatic este compus din ganglioni limfatici, vase limfatice, ducturi limfatice. Sistemul
limfatic este o parte a sistemului vascular si contine: capilare, vase, noduri limfatice; trunchiul
limfatic.
Ductul limfatic principal – se imparte in sectorul toracal si cervical, care se deschide in venele
cervicale stingi.
Ganglionii limfatici sunt plasati pe traiectul trunchiurilor limfatice, avind diferite forme: rotunzi,
fuziformi, semilunari. Din punct de vedere al topografiei a ganglionilor, acestia pot fi superficiali
si profunzi. Ganglionul limfatic este bine delimitat in trei zone: 1.Capsula 2. Zona corticala
3.Zona medulara
Tabloul clinic: Acuta: semne locale: nodulul creste in volum; devine dureros spontan si la
presiune,; tegumentele congestive; se percepe fluctuenta la nivelul de bombare maxim Cronica:
marirea nodulilor limfatici, mobili sau usor mobili; se palpeaza noduli duri nedurerosi sau putin
durerosi la presiune; perforarea tegumentului cu formarea fistulei
Furunculul – o inflamatie acuta supurativa a foliculului pilos si tesuturilor din jurul lui.
Progresind, inflamatia cuprinde glandele sebacee si tesutul conjunctiv din apropiere.
Simptomatologia furuncului: la inceput apare hiperemie si edem fara limite clare. Pe parcursul
a 1-2 zile in regiunea foliculului pilos se formeaza un nodul limitat, hiperemia pielii si apar
dureri pronuntate.; a doua etapa: aparitia puroiului si necrozei; a treia etapa: regenerarea plagii
cu formarea cicatricei.
Simptomatologie generala: cefalee, frisoane.
Tratamentul conservativ: Antibiotice de spectru larg; Ceftriaxon 1g-2 ori pe zi; Eritromicina
0,5x4 ori pe zi; Desensibilizante: Dimedrol, Suprastin,Fencarol
Tratamentul chirurgical: Anestezia; Incizia; Chiuretaj; Indreptarea materialului la AB-grama ;
Prelucrarea cu solutii de H2O2 3%; Drenaj; Pansament.
Carbunculul – o inflamatie supurativa necrozanta, care cuprinde multi foliculi pilosi si glandele
sebacee, cu formarea de infiltrat comun si necroza a pielii.
Tabloul clinic: Sancrul este o leziune ulcerativa extinsa in suprafata, cu margini subtiri, rosii-
violacee, nedureroasa la palpare. Adenopatia satelita este unilaterala, nedureroasa si evolueaza
rapid cu aparitia periadenitei si a fistulizarii tegumentare. Starea generala este alterata progresiv
cu febra vesperala si curbatura.
Sifilisul este o boala sistemica cu un tablou larg de manifestari clinice cauzat de treponema
pallidum. \
Stadiul primar se caracterizeaza prin sancrul sifilitic la nivelul tesuturilor moi, putind fi
localizat si in afara sferei genitale respective buza, gingie, limba, amigdala. Leziunea primara
poate fi unica sau multipla, este insotita de adenopatie regionala, dura, mobila si nedureroasa.
Stadiul secundar, se caracterizeaza prin prezenta leziunilor cutaneo-mucoase de tipul sifilidelor
si adenopatie dura, nedureroasa, localizata cervical si peritrohlear..
Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome. Tuberculii sunt noduli unici sau
multipli care se pot ulcera.Gomele au aspect pseudotumoral lasind prin ramolire si ulcerare
defecte intinse.
Tratamentul este specific dermatovenerologic.
Etiologia: in timpul extractiei dintilor cu raport sinuzal; proces periapical cronic; Traumatismele
la nivelul etajului mijlociu al fetei; rezectii apicale; osteita, osteomielita;
Grosimea septului alveolo sinuzal: 0,5-4,5 Sicher; 0-12mm Bernadski.
Tratamentul: Daca deschiderea este mica, trebuie sa se favorizeze doar formarea unui cheag
normal: se va evita suflarea nasului, stranutatul, fumatul, timp de 3-4 saptamini; alimentatia in
primele 3 zile va fi lichida sau semilichida;
Tratamentul chirurgical: Daca deschiderea sinuzala este mare, se recomanda plastia
comunicarii intr-un unul sau doua planuri, cu lambou vestibular sau/si palatinat; Utilizina un
lambou vestibular trapezoidal si apoi suturarea realizata pe suport osos
Infectarea glandei se poate face pe urmatoarele patru cai: canaliculara; limfatica; hematogena;
directa.
1.Prin calea canaliculara se produce de obicei la indivizi cu igiena bucala defectuoasa, cu carii
multiple si gangrene pulpare, resturi radiculare, stomatite etc.
2. Calea limfatica este calea de invazie a glandelor de la procesele infectioase ale limfonodulilor
3. Calea hematogena se intalnesc in timpul evolutiei bolilor infectioase asociate si cu scaderea a
imunitatii.
4. Calea directa se produce in cazul traumatismelor cu plagi deschise care intereseaza
parenchimul glandular
CLASIFICAREA: Dupa ETIOLOGIE : Necalculoase: Virotice; Bacteriale; Specifice;
Nespecifice; Traumatice; Calculoase
Dupa EVOULUTIE: Acute: Seroase, Purulente, Necrotico-purulente; Cronice: Hipertrofice,
Distructive
Clinic – tumefactie parotidiana unilaterala, care evolueaza lent catre una dintre cele doua forme
clinice :
Forma circumscrisa – cu aspectul unui abces; Forma difuza – glanda parotidiana este
hipertrofiata, indurata, nedureroasa,cu focare cazeoase mici si diseminate.
Tratament – specific medicamentos, rar chirurgical (in cazul adenopatiilor intraparotidiene ce
nu raspund la tratament.)
Sindromul Sjogren este o afectiune sistemica cronica, autoimuna, care se caracterizeaza prin
afectarea glandelor exocrine. In special salivare si lacrimale.
Sindromul Sjagren primar se manifesta clinic prin: xeroftalmie; xerostomie; marirea de volum a
glandelor parotide .
Sindromul Sjagren afecteaza in special sexul feminin si apare la persoane de peste 40 de ani.
Tumefactia parotidiana este bilaterala, in general asimetrica si nedureroasa.
Tratamentul simptomatic al xeroftalmiei consta in administrarea de lacrimi artificiale si uneori
ligaturarea canalului lacrimo-nazal, pentru a mentine o umectate relativa a corneei. Combaterea
xerostomiei se va face prin stimularea reflexa a secretiei salivare, sau prin administrarea de
pilocarpina orala.
40.Sialolitiaza: definitia, clasificarea, etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul
diferential, tratamentul.
Sialolitiaza este o boala caracterizata prin formarea de calculi in glandele salivare si in canalele
excretorii
Etiologia: Factori morfologici care favorizeaza scurgerea mai lenta a salivei; F.alimentari-
supraalimentatia azotata cu proteine,abuzul de alimente conservate,picante; Intoxicatii endo si
exogene,fumatul,septicitatea,mediul bucal,trauma.
Tabloul clinic: Simptomele litiazei salivare variaza dupa sediul calculului si dupa perioada
evolutiva a bolii.
Perioadele: latenta ; triada salivar dupa Teodorescu : colica salivara, abcesul salivar, tumora
salivara
Tratament: Tratamentul se stabileste in raport cu forma clinica a afectiunii si cu localizarea
calculului.
In calculozele latente si in stadiile clinice incipiente, extirparea calculului constituie metoda de
electie. Metoda de electie este extirparea chirurgicala a calculilor (sialolitotomia).