Managementul stresului şi al factorilor

psihosociali de risc –
provocare şi necesitate
în activitatea de prevenire şi protecţie

dr. psih. Raluca IORDACHE ing. Viorica PETREANU

Laboratorul de Ergonomie
Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia
Muncii “Alexandru Darabont”
 Riscurile psihosociale –
riscuri noi şi emergente

Raportul Observatorului Riscurilor (2007) al Agenţiei

Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă
„Prognoza experţilor asupra riscurilor psihosociale emergente
privind securitatea şi sănătatea în muncă”

 Schimbări semnificative în lumea muncii  noi provocări

pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Apariţia unor riscuri ergonomice şi psihosociale noi şi

emergente, dependente de:
 proiectarea sarcinii,
 organizarea muncii,
 contextul economic şi social al muncii.
 Riscurile psihosociale - riscuri emergente,

şi reprezintă:

“acele aspecte ale proiectării, organizării şi

managementului muncii, ale contextului
social şi ambiental al muncii, care pot duce la
vătămări psihologice, sociale sau fizice.”
(OR)
Factori profesionali psihologici şi psihosociali
- factori de risc generatori de stres
 STATISTICI

 Stresul - locul al doilea în topul celor mai

frecvent semnalate probleme de sănătate
legate de muncă

 Stresul afectează aproape unul din patru

lucrători din UE.
 COSTURILE STRESULUI

Costuri la nivel individual:

 deteriorarea stării de sănătate,

 scăderea eficienţei muncii

Costuri la nivel organizaţional:

 absenţe datorate îmbolnăvirilor;

 pensionarea înainte de termen;

 costuri de înlocuire a personalului;

 litigii şi conflicte de muncă;

 pagube aduse echipamentelor şi pagube în producţie datorate

accidentelor şi erorilor;

 reducerea performanţei / productivităţii;

 prejudicii aduse imaginii publice a organizaţiei.

Costuri pentru societate:

(exemple)
Marea Britanie: costurile totale anuale ale accidentelor şi îmbolnăvirilor: 9,9 –
14,1 mld; îmbolnăvirile legate de stres: 6,2 – 7,2 mld GBP (HSE).

SUA: îmbolnăvirile legate de muncă, inclusiv stresul: 26 mld USD anual

(NIOSH, 2012).
 Cadru legislativ
Directiva Cadru (89/391/EEC) a UE, adoptată prin Legea nr.
319/2006;
 Directiva 90/270/CEE privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate în muncă la echipamentele cu ecran de vizualizare
(a cincea directivă particulară în conformitate cu Art.16 (1) din Directiva
cadru 89/391/CEE);
Acord - Cadru referitor la lupta contra stresului în muncă (2004)
(patru organizaţii europene ale reprezentanţilor partenerilor sociali – ETUC,
UNICE (BUSINESS EUROPE), UEAPME şi CEEP);
Rezoluţia Parlamentului european T6-0063/2009 privind
sănătatea mentală, referinţa 2008/2209 (INI);
Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de şanse între
femei şi bărbaţi;
Legea nr. 501 din 17 noiembrie 2004 privind aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr. 84/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
202/2002.
 EUROPA 2020 - Strategia europeană
pentru o creștere inteligentă,
ecologică și favorabilă incluziunii
 RISCURI PSIHOSOCIALE ŞI
STRESUL LEGAT DE MUNCĂ

Stresul şi riscurile psihosociale - preocupare

majoră pentru actorii întreprinderii implicaţi în
asigurarea SSM şi a stării de bine la locul de
muncă.
Sănătatea psihică nu se poate
construi fără a lua în considerare
dimensiunea socială a muncii şi
relaţiile care i se asociază!!!
Riscurile psihosociale pun probleme dificile deoarece :

 privesc comportamentele psihice individuale şi

sociale cele mai complexe, respectiv, ale oamenilor
în muncă;

 mobilizează cunoştinţele specialiştilor: medici,

psihologi, ergonomi, care decriptează tensiunile ce
rezultă din personalitatea fiecăruia şi din
constrângerile sociale;

 mobilizează partenerii sociali care se confruntă la

locul de muncă cu apariţia acestor riscuri;

 mobilizează practicienii pentru a încerca să

remedieze consecinţele lor.
 Cultura întreprinderii va determina atitudinea
angajatorului de a gestiona stresul profesional
Un management bun trece prin
gestionarea stresului, iar întreprinderile
performante sunt cele care îşi asumă de
la început problemele gestionării
stresului profesional!
Preocupări ale Laboratorului de Ergonomie
din INCDPM “Alexandru Darabont”
referitoare la
factorii psihosociali de risc / stres în muncă
1. „SISTEM DE EVALUARE A INFLUENŢEI
STRESULUI ASUPRA PRODUCTIVITĂŢII
MUNCII ÎN FIRMELE DIN MEDIUL
ECONOMIC ROMÂNESC”

PROGRAMUL NAŢIONAL
PARTENERIATE ÎN DOMENIILE PRIORITARE
 2. „DEZVOLTAREA MANAGEMENTULUI ÎN
DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN
MUNCĂ PRIN INTEGRAREA DIMENSIUNII –
CONTROLUL RISCURILOR PSIHOSOCIALE
LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE
(METODE, INSTRUMENTE)”

PROGRAMUL NUCLEU - SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

3. „STUDIU PRIVIND ELABORAREA CERINŢELOR
DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU
PREVENIREA EXPUNERII LUCRĂTORILOR
LA RISCURI PSIHOSOCIALE”

PLANUL SECTORIAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE AL

MINISTERULUI MUNCII, FAMILIEI ŞI EGALITĂŢII DE ŞANSE
2009 – 2012

Programul "Securitate şi sănătate în muncă"

 Realizarea variantei româneşti a
Chestionarului Copenhaga de Evaluare a
Factorilor Psihosociali (adaptat după COPSOQ, cu
acordul Institutului Naţional de Sănătate Profesională din
Copenhaga, Danemarca) şi experimentarea acestuia în
diferite domenii de activitate;

 Evaluarea nivelului de stres profesional în

raport cu diferite categorii de personal, în cadrul
unor contracte ale laboratorului cu agenţi
economici.

 Diseminarea rezultatelor cercetării: articole,

comunicări, cărţi, mese rotunde etc.