Jupiter

Jupiter şi Thetys
(tablou de Jean Ingres, 1811)

În mitologia romană, Jupiter sau Iupiter deținea același rol precum cel al lui Zeus în
panteonul grecesc. El era numit Jupiter Optimus Maximus (Jupiter Cel mai Înalt, Cel mai
Mare), fiind zeitatea supremă a statului roman, având în grijă legile și ordinea socială. Jupiter
este o derivație a lui Jove și pater (latină: tată).

Acest articol se concentrează asupra lui Jupiter în timpurile începutului Romei și asupra
practicilor cultului. Pentru informații privind surse mitologice despre Jupiter, adânc
influențate de către mitologia greacă, vezi Zeus.

Numele zeului a fost adoptat drept numele planetei Jupiter și a fost punctul de plecare pentru
numele zilei de joi a săptămânii (rădăcina etimologică este mai vizibilă în limba franceză
jeudi, de la Jovis Dies). În mod ironic, studiile lingvistice îl identifică ca fiind derivat din
același zeu precum și zeul germanic Tiwaz, al cărui nume a fost dat zilei de marți. O altă
referință etimologică este Dyaus Pita, aparținând religiei vedice.
Alte titluri ale lui Jupiter
1. Jupiter Caelestis ("cerescul")
2. Jupiter Fulgurator ("al fulgerului")
3. Jupiter Latarius ("Zeu al Latiumului")
4. Jupiter Lucetius ("al luminii")
5. Jupiter Pluvius ("trimițătorul de ploaie").
6. Jupiter Stator (de la stare, însemnând "stătător")
7. Jupiter Terminus or Jupiter Terminalus (apărătorul de granițe).
8. Jupiter Tonans ("trăznetul")
9. Jupiter Victor (condu armatele romane către victorie)
10. Jupiter Summanus (trimițătorul de trăznet nocturn)
11. Jupiter Feretrius ("cel ce poartă departe pradele războiului")
12. Juptier Optimus Maximus (cel mai bun și cel mai mare)

Jupiter și suveranitatea romană

Aspectele de suveranitate implicate în unele dintre titlurile lui Jupiter sunt explicite în istoria
legendară a începuturilor Romei (după cum se transmite, de exemplu, în "Viețile" romane ale
lui Plutarh și în primele puține cărți ale lui Livius). Astfel războinicul Romulus invocă Jupiter
Stator pentru a opri și terifia inamicii Romei, în timp ce pașnicul legislator Numa Pompilius
avea o relație apropiată cu Dius Fidius, care prezidează deasupra jurămintelor.

De asemenea, Jupiter se află în fruntea Triadei Arhaice a lui Jupiter, Marte și Quirinus.
Această grupare a fost văzută drept o reprezentație religioasă a societății romane timpurii, în
care:

 Jupiter susține autoritatea rituală și augurală a Flamen Dialis (înaltul preot al lui
Jupiter) și șeful colegiilor preotești.
 Marte, cu funcțiile sale războinice și agriculturale, susține puterea regelui și a tinerilor
nobili de a aduce prosperitate și victorie prin magie compătimitoare în ritualuri
precum Calul din octombrie și Lupercalia.
 Quirinus, din co-viri "oameni alături", susține forța combinată a populusului roman.

Mai târziu, în timpul perioadei imperiale, împărații Claudius și Domițian au adoptat trăsături
ale lui Jupiter în portretele lor, pentru a sublinia suveranitatea lor asupra întregii lumi.

Jupiter Capitolin
Cel mai mare templu din Roma era acela al lui Jupiter Optimus Maximus pe Colina
Capitolină. Aici a fost venerat alături de Iuno și Minerva, formând Triada Capitolină.
Temple ale lui Jupiter Optimus Maximus sau ale Triadei Capitoline ca un întreg erau
construite de romani în centrul noilor orașe din coloniile lor.

Odată se credea că zeul roman Jupiter (Zeus în Grecia) era în fruntea justiției cosmice și că în
Roma antică, oamenii jurau către Jove în tribunale, ceea ce a condus la expresia comună
"după Jove," pe care multe persoane o folosesc astăzi.