LIBERALISMUL

1.Care este trasatura esentiala a doctrinei liberale, asa cum a definit-o Mihail Manoilescu ?

Mihail Manoilescu, minustrul de externe al Romaniei in anul 1940, centra intreaga filozofie
liberala pe valoarea om : „fiinta umana este un scop in ea insasi, omul este masura tuturor
lucrurilor”. In aceasta pretuire a individului, in acest veritabil cult al personaltatii umane sta trasatura
esentiala si caracteristica a liberalismului.

2.Cum rezuma liberalismul, I.G. Duca ?

I.G. Duca, unul dintre liberalii marcanti din perioada interbelica, rezuma doctrina
nationalliberala in urmatoarea formula: „progresul sub toate formele in cadrul conceptiei
proprietatii individuale”.

3.In ce raport se gaseste liberalismul fata de comunism si nationalism ?

Nationalismul creeazi si sustine o natine; Comunismul promoveaza un sistem social
in care nu exista stat, clase sociale si proprietate privata; Liberlismul promoveaza libertatea si
egalitatea in drepturi ale individului.

4.Care sunt cele 3 principii ce stau la baza liberalismului economic ?

Principiile care stau la baza liberalismuui economic sunt :

a. Legile economice naturale

b. Ideea de stat
c. Utilitatea sociala

5.Ce reprezinta, pentru liberalism, clasa de mijloc?

Pentru liberalism, clasa de mijloc reprezinta „inima vie” a liberei initiative, elitele tehnocratiei
si profesiunilor liberale, varfurile muncitoresti si mestesugaresti, fermieri si tarani proprietari.

6.Ce semnificatie politica si econamica are formula „prin noi insine” ?

Formula „prin noi insine” despartea, pe liberali de taranistii care prmovau „politica usilor deschise” .
 SOCIAL-DEMOCRATIA

1.Ce revendicari aveau, in 1848, intelectualii progresisti si democratii de stanga ?

In timpul Revolutiei din martie 1848, democratii de stanga si intelectualii progresisti au cerut
pe langa drepturi politice si revendicari de natura sociala si economica : 8 ore de munca pe zi,
drepturi pentru femei, o zi de odihna pe saptamana, neexploatarea copiilor etc. .

2.Care sunt ideiile principale are reformismului revizionist, in abordarea lui

Eduard Bernstein ?
Principalele teze ale lui Bernstein, cel mai valoros adept a lui Marx, afirmau ca lupta de clasa
nu mai are nici o valoare, pentru ca prospetitatea la care ajunge clasa mucitoare in conditiile
evolutiei capitaliste o determina sa se pereocupe de interesele ei; ca ideea marxista a unei prabusiri
catastrofale a modului de productie capitalist este imposibila practic; ca teoreia progresului
conceputa de Marx si Engles trebuie respinsa; ca reductionismul economic trebuie scos din schema
dezvoltarii sociale, deoarece politicul predomina si determina si nu economicul, cum afirma Marx; ca
reforma societatii trebuie facuta treptat si nu revolutionar, din interiorul sistemului care trebuie
perfectionat si nu inlocuit.

3.Definiti social-democratia printr-un singur cuvant simbolic.

Cuvantul prin care putem defini social-democratia este „socialismul” .

4.Care este rolul statului in gandirea si practica politicii social-democrata ?

Statul este cel care veghează la realizarea unui echilibru social de ansamblu, astfel încât
fiecare grup şi categorie socială să se autodetermine pe baza activităţii şi a răspunderii sale specifice.

5.Ce este „democratia industriala” ?

Democratia industriala ca valoare social-democrata este umanizarea conditiilor de munca si
de viata.

6.Sintetizati valorile si obiectivele fundamentale ale social-democratilor romani

.
Obiectivele sale sunt descentralizarea în toate domeniile şi participarea efectivă a factorilor
sociali în iniţiativă, decizie şi control.

Valorile sunt libertatea, justiţia socială şi solidaritatea.

7.Ce adaptari presupune „economia sociala de piata” in viziunea
socialdemocrata ?
În plan economic, împrumută de la creştini-democraţi şi adaptează creativ conceptul
„economiei sociale de piaţă” privit ca o îmbinare funcţională între libera iniţiativă şi intervenţia
statului, în care proprietatea privată coexistă cu cea publică.

CRESTIN-DEMOCRATIA SI NATIONAL-TARANISMUL

1.Care sunt elementele definitorii ale teorielui lui Virgil Madgearu ?

Elementul central al acestei teorii era dat de constatarea faptului că, în întreaga Europă
Centrală şi de Est, după încheierea primului război mondial, luase naştere o nouă clasă socială: clasa
ţărănească independentă.

2. Care era pozitia lui Iuliu Maniu fata de minoritatiile nationale ?

Iuliu maniu sustine ca minoritatiile nationale „nu au forţa politică, îndreptăţirea etică sau
putinţa fizică de a da un alt caracter statului nostru decât cel naţional românesc” .

3. Ce legatura exista intre „crestin-democretie” si biserica catolica ?

Biserica Catlica a vegheat cu grija la nasterea crestin-democratiei.

4. Care sunt ideeile definitorii ale „economiei sociale de piata”, in conceptia

crestin-democrata ?
Economia care funcţionează pe principiile economiei de piaţă capitaliste, aceasta însemnând
că există atât preocuparea ca economia să funcţioneze pe criterii de eficienţă şi profit, dar, în egală
măsură, se are în vedere dezvoltarea mecanismelor sociale şi politice capabile să asigure diminuarea
inechităţilor sociale pe care le generează piaţa şi libera concurenţă.

5. Care este, în concepţia creştin-democraţilor români, rolul “moralei creştine”

în reconstruirea societăţii româneşti?
În esenţă, morala creştină este văzută ca un cod menit să filtreze legislaţia politică,
economică şi socială prin criteriile responsabilităţii şi omeniei.
6. Care este cadrul de dezvoltare avut in vedere de crestin-democratii romani
pentru taranime si mediu rural ?
În ceea ce priveşte ţărănimea, acesteia îi este oferit drept cadru de dezvoltare „exploatarea familială
privată”.

INTERESEUL NATIONAL

1.Care este punctul critic în înţelegerea a ceea ce trebuie să fie „interesul

naţional”?
Această centrare pe naţiune – şi nu pe statul fizic sau pe regimul său politic – este
punctul critic în înţelegerea a ceea ce ar trebui să fie interesul naţional.

2. Cum definesc teoreticienii americani, germani, englezi şi francezi „interesul

naţional”.
Cercetătorul american John Rourke, în volumul „International Politics on the World Stage”,
consideră că aparţine interesului naţional „orice politică în măsură să sporească poziţia statului în
competiţia economică mondială”. În acest caz, interesul naţional se exprimă prin balanţa
comercială, vitalitatea bazei industriale, garantarea accesului la resursele energetice (petrol, gaze
naturale etc) şi de materii prime, factori ce stau la baza securităţii sociale şi naţionale.

Pe de altă parte, politologii francezi şi germani introduc în problematica interesului naţional

şi dimensiunea culturală, considerând că administrarea moştenirii de influenţă în unele regiuni ale
lumii, precum şi continua promovare a limbii franceze sau, după caz, germane în aceste spaţii
constituie priorităţi absolute ale politicii statelor lor. Opinie împărtăşită de alt fel, şi de şcoala
anglo-saxonă.

Politica externa britanica vizează protejarea securităţii teritoriului naţional, promovarea

prosperităţii cetăţenilor şi stabilitatea sistemului politic.

3. Care sunt interesele naţionale ale României, aşa cum rezultă din
documentele programatice ale principalelor partide politice?
Astfel, în programele de guvernare ale executivelor de după 1989, precum şi în programele
politice ale Partidului Social Democrat, Partidului Democrat, Partidului Naţional Liberal şi Partidului
Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, interesele naţionale vitale al României sunt identificate a fi:
menţinerea independenţei, a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii naţionale, asigurarea securităţii
şi a cadrului necesar dezvoltării şi prosperităţii economice, apărarea democraţiei şi a drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, consolidarea şi afirmarea statului de drept, integrarea în
structurile europene şi euroatlantice, dezvoltarea raporturilor cu românii din afara graniţelor,
realizarea dezideratelor naţionale odată cu respectarea principiilor Cartei ONU, a tratatelor şi
acordurilor internaţionale la care ţara noastră este parte.

4. Care sunt sursele (documentele oficiale de identificare a intereselor

naţionale ale unui stat)? DE GĂSIT RĂSPUNS!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
TELEFON

5. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre interesul de stat şi cel naţional?

6. TELEFON DE GĂSIT RĂSPUNS!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

ALIANTELE POLITICE

1. Care sunt factorii de influenţă cei mai importanţi în procesul de formare a

alianţelor politice?
Numărul partidelor joacă un rol esenţial în formarea alianţelor.
Tradiţiile naţionale exercită, de asemenea, o influenţă considerabilă.
Probabil însă că cea mai puternică influenţă o exercită natura sistemului electoral.

2. De câte feluri pot fi alianţele politice?

Alianţe electorale, parlamentare, guvernamentale.

3. Ce alt tip de alianţă creează, în mod obligatoriu o alianţă de guvernare?

7. TELEFON DE GĂSIT RĂSPUNS!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

4. Ce tip de partid domină alianţele electorale?

alianţele electorale tind să fie dominate de partidele cele mai dure

5. Dar alianţele guvernamentale?

în vreme ce alianţele guvernamentale de către partidele cele mai moderate
 GLOBALIZAREA SI MARILE PROCESE INERGRATIONISTE

1. Care sunt principalele caracteristici ale procesului de globalizare?

Principalele caracteristici ale procesului de globalizare sunt „o rea asezare a tuturor
structurilor existente” in formula „statului mondial”, ceea ce inseamna ca omenirea
parcurge drumul „de la statul-natiune la structurile globale” .

2. Care sunt cele patru mari procese integraţioniste aflate în curs?

Primul şi, probabil cel mai bine cunoscut este cel care are loc în Europa. În general, se
apreciază că, cel puţin din punct de vedere instituţional, procesul european de uniune
politică, economică, monetară şi, în cele din urmă, militară este şi cel mai avansat. Un
al doilea mare proces de integrare are loc – de mai multă vreme şi dintr-o perspectivă
teoretică a cărei semnificaţie profundă este greu a fi percepută de europeni - în Asia,
acolo unde Japonia pune astăzi în practică, mai ales prin forţa sa financiară şi
tehnologică, conceptul în numele căruia a purtat cel de-al doilea război mondial: „zona
de co-prosperitate asiatică”.
Al treilea mare proces de integrare a fost declanşat, odată cu Acordul NAFTA pe
continentul nord - american. Acordul Nord - American pentru Comerţ Liber a fost
semnat, la 7 octombrie 1992, la San Antonio, în Texas, de cei trei lideri ai ţărilor membre:
George Bush (SUA), Carlos Salinas de Gortari (Mexic) şi Brian Moulroney (Canada).
Documentul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994.
În sfârşit, al patrulea mare proces de integrare, are loc, în spaţiul fostei URSS, în jurul
Federaţiei Ruse, prin intermediul Comunităţii Statelor Independente (CSI).

3. Care sunt principalele nuclee în jurul cărora se pot dezvolta alte

procese integraţioniste?
8. DE GĂSIT RĂSPUNS!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

4. România face parte dintr-un asemenea proces?

În 1993, prin Tratatul de la Maastricht, ia naştere Uniunea Europeană care, cu 15
state membre şi peste 370 milioane de locuitori, devine deja cea mai mare piaţă unică din
lume. La 30 martie 1998, se decide iniţierea celui mai larg proces de extindere din istoria
organizaţiei, prin cooptarea altor 12 state europene. În februarie 2001, este adoptat Tratatul
 de la Nisa prin care sunt stabilite reformele de care au nevoie instituţiile comunitare pentru a
face posibilă extinderea Uniunii. La 1 ianuarie 2002, a intrat în circulaţie moneda unică, Euro,
iar la 1 mai 2004 Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, Estonia, Malta
şi Cipru devin membre de drept şi de jure ale Uniunii. România şi Bulgaria au format cel de-al
doilea val, aderând la 1 ianuarie 2007. La 18 iunie 2004, cei 25 de şefi de state şi guverne ale
UE au adoptat proiectul Constituţiei Europene, potrivit căreia Europa unită va avea un
preşedinte ales, un ministru de externe şi un corp diplomatic şi executiv comun.

5. Care sunt principalele dimensiuni ale procesului european de

integrare?

9. DE GĂSIT RĂSPUNS!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

ROMANIA IN CONTEXT GEOPOLITC EUROPEAN SI

GLOBAL

1. În ce constă complexitatea de natură geopolitică a României?

10. DE GĂSIT RĂSPUNS!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

„

2. Care a fost singurul consens al partidelor politice româneşti, după

1989?
politica de stat a României nu a făcut notă separată, integrarea în structurile politice,
de securitate şi economice euroatlantice reprezentând după 1989, practic, singurul consens al
partidelor politice româneşti.

3. Ce reprezintă pentru România parteneriatul strategic cu SUA?

În cazul României, parteneriatul cu SUA este legătura vitală de natură să asigure
realizarea cu succes a opţiunii noastre democratice şi funcţionarea optimă a noii semnificaţii
geopolitice a ţării mele.
 3. Care sunt cei patru noi factori geopolitici în care evoluează România,
după 1989?
Foarte pe scurt, noii factori geopolitici în care trebuie să evolueze România pot fi
definiţi după cum urmează:
- pentru prima oară în istoria sa, România nu se mai învecinează cu nici un imperiu sau
superputere. Din cei cinci vecini de astăzi, trei
- Ucraina, Republica Moldova, Uniunea Serbia şi Muntenegru - sunt state apărute în
ultimii ani;
- dintre acestea, Republica Moldova este, practic, un nou stat românesc
independent, cu toate implicaţiile ce decurg din această realitate;

- importanţa politico-strategică a României pentru securitatea euroatlantică a crescut

semnificativ în contextul evoluţiilor din spaţiul fostei URSS şi din fosta Iugoslavie, din
Caucaz şi Orientul Apropiat; - prin poziţia sa, România ocupă un loc unic, ce devine tot
mai important în reţeaua circuitelor europene şi în conectarea continentului cu spaţiile
geografice învecinate (republicile fostei URSS, Orientul Apropiat şi zona Golfului, Asia
Mică şi Centrală).

5. Ce reprezintă, din punct de vedere geopolitic, Marea Neagră?

Marea Neagră a constituit dintotdeauna nu doar o cale tradiţională de legătură cu lumea din
afară, ci şi o importantă zonă de securitate, o componentă a „arcului de vulnerabilitate” existent de-a
lungul părţii de sud a Federaţiei.

6. Care este rolul României în Europa de Sud-Est?

România reprezintă înainte de toate un “obstacol”. Pentru Est, este un obstacol în
drumul către fraţii slavi, bulgari şi sârbi, către Balcani, în general.

7. În ce a constat principalul pericol de ordin strategic pentru România, în

perioada 1989-2001?

între 1989 şi 2003, a existat riscul ca România să revină la statutul de

zonătampon atât între marile puteri, cât şi între cele două centre continentale de integrare.