Fundaţia Michael Schmidt a prezentat campania Etnicii germani.

100 de destine în secolul românesc

la Muzeul ASTRA din Sibiu

Sibiu, 20 februarie 2019 - Fundaţia Michael Schmidt a prezentat campania "Etnicii germani. 100 de
destine în secolul românesc" în cadrul unui eveniment, care a avut loc ieri, organizat în parteneriat
cu Muzeul ASTRA din Sibiu.

Fundaţia Michael Schmidt se implică în fiecare an în proiecte ce vizează conservarea şi promovarea

culturii săseşti din Transilvania, iar în toamna anului trecut, a lansat campania "Etnicii germani. 100
de destine în secolul românesc", pentru a sublinia rolul etnicilor germani şi contribuţia acestora la
dezvoltarea României. Dedicată centenarului, campania cuprinde zece scurtmetraje, în cadrul cărora
10 etnici germani îşi spun povestea şi poate fi urmărită pe site-ul www.fundatia-michael-
schmidt.org/100deetnicigermani/.

Vizionarea câtorva dintre scurtmetrajele campaniei, la Muzeul ASTRA din Sibiu, a fost prilejuită de
marcarea zilei de naştere a istoricului şi scriitorului sas din Transilvania, Emil Sigerus a cărui nume îl
poartă muzeul de etnografie săsească din cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra.

"Astăzi este o zi importantă pentru Muzeul ASTRA, pentru că este de consemnat în istorie faptul că
un asemenea eveniment se desfăşoară la noi. Mai mult decât atât, astăzi 19 februarie 2019 îl
comemorăm pe Emil Sigerus al cărui nume îl poartă Muzeul de Etnografie Săsească. Vă mulţumesc şi
mă simt onorat că aţi decis ca Muzeul ASTRA să fie gazda acestui eveniment." a declarat Ciprian
Anghel Ştefan, Directorul general al Muzeului ASTRA.

Evenimentul din 19 februarie s-a bucurat de prezenţa unora dintre etnicii germani ale căror
scurtmetraje au putut fi urmărite pe tot parcursul după-amiezii, respectiv Liana Iunesch, pedagog şi
conf. univ. dr. la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu şi Klaus Birthler, architect, dar şi a unor
invitaţi de seamă precum Paul Jurgen Porr, Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din
România; Martin Bottesch, Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania; Klaus-
Martin Untch, preot la Parohia Evanghelică CA din Sibiu; şi Ciprian Anghel Ştefan, Directorul general
al Muzeului ASTRA.

Urmate de discuţii libere, clipurile care au fost prezentate în Sala Auditorium a Muzeului ASTRA din
Sibiu, în completarea trailerului oficial al campaniei, au aparţin următorilor protagonişti:

Liana Iunesch, pedagog şi conf. univ. dr. la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu;

Klaus Birthler, architect.

Poveştile de viaţă ce au fost expuse prin intermediul scurtmetrajelor reprezintă modele

inspiraţionale atât pentru generaţiile actuale cât şi pentru generaţiile viitoare, etnicii germani
prezentaţi în cadrul campaniei noastre contribuind, prin acţiunile proprii, ca România să se dezvolte
sau să fie mai bine promovată în întreaga lume.

Despre Fundaţia Michael Schmidt

Fundaţia Michael Schmidt, înfiinţată în 2010, are ca scop principal conservarea patrimoniului cultural
săsesc, precum şi dezvoltarea de proiecte educaţionale pentru promovarea limbii germane în
România. Printre proiectele implementate de fundaţie se numără: festivalul Săptămâna Haferland,
cel mai mare eveniment local dedicat promovării zonei săseşti din Transilvania; bursele Deutsch hat
Klasse pentru viitoare cadre didactice în clase cu predare în limba germană; materiale didactice
pentru clasele cu predare în limba germană; restaurarea orgii bisericii din Criţ; finanţarea filmului
Orgile din Transilvania, o întoarcere în timp; reconstruirea casei parohiale din Criţ după planurile
iniţiale, redată circuitului turistic sub denumirea de Casa Kraus; editarea volumelor Povestea saşilor
din Transilvania spusă chiar de ei şi Criţ, istoria, poveştile şi viaţa unui sat de saşi în limba română şi
germană; parteneriate culturale cu manifestări de renume precum Sonoro Conac şi Festivalul
Internaţional de Teatru de la Sibiu.
Despre Muzeul Astra Sibiu

Muzeul Astra din Sibiu este cel de-al doilea muzeu în aer liber din lume, ca mărime şi a fost deschis
publicului în 1967. Pe suprafaţa acestuia există mai mult de 300 de clădiri, precum şi mori de vânt,
mori de apă, prese gigantice pentru vin, fructe şi ulei, forje şi structuri hidraulice, cu stiluri
arhitecturale din mai multe părţi ale României. Muzeul a fost deschis în 1967, iar în 1989 se adaugă
sectorul monumentelor de utilitate publică şi socială (biserică, şcoală, cârciumă, popicărie).

Suprafaţa totală a acestuia este de 96 de hectare şi aproximativ 16.000 de piese sunt expuse în
muzeu sau în interiorul clădirilor. Complexul Muzeal include atât Muzeul în Aer Liber din Dumbrava
Sibiului, cât şi Muzeul Civilizaţiei Transilvane, Muzeul Franz Binder, Muzeul Emil Sigerus şi festivalul
Astra Film.
Membru de onoare al Muzeului de Artă Populară din Viena, Emil Sigerus se numără printre membrii
fondatori ai Siebenburgischer Karpatenverein (Asociaţia Carpatină Transilvană) şi al Asociaţiei
Sebastian-Hann, şi este autorul colecţiei editate în 1906 cu modele de broderii săseşti intitulată
Siebenburgisch-sachsische Leinenstickerei (Broderii pe pânză a şaşilor transilvăneni) contribuţia sa la
păstrarea moştenirii saşilor reprezentând şi motivul pentru care Muzeul dedicat acestora din cadrul
Complexului Muzeal Astra îi poartă numele.

Muzeul ASTRA organizează duminică, 24 februarie, între orele 10 și 16, un eveniment

special de Dragobete.

Este vorba despre un concurs inedit, în care participanții vor fi antrenați în a descoperi
patrimoniul cultural, dar și natura din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
“Sărbătoarea de Dragobete va lua forma unui concurs, în care participanții vor (re)descoperi
patrimoniul material și imaterial din Muzeul în aer liber, precum și natura care îl înconjoară.
Aici vor interveni și legăturile strânse care au existat și există între lumea rurală (și nu numai)
și mediul natural. Se spune că, de ziua Dragobetelui, păsările se întâlnesc în stoluri, ciripesc
și încep a-și construi cuiburile. Toți cei care se vor înscrie la concursul nostru vor fi nevoiți
să le observe în această zi și să afle astfel povestea Dragobetelui. Potrivit regulamentului, cei
înscriși vor porni la plimbare prin muzeu pe partea dreaptă a lacului, pe aleea cu casele din
Munții Apuseni, pe la Biserica din Bezded, la Etno Tehno Parc, pe aleea pivelor și înapoi pe
dig până la intrarea principală. Pe dig și la Etno Tehno Parc vor observa trei hrănitori pentru
păsări și un traseu cu diferite elemente tradiționale (case, șuri, unelte etc.). Pe acest traseu,
cine va fi atent va găsi și fotografii cu păsări agățate pe… oriunde! Concurenții trebuie să se
întoarcă la intrarea principală cu fotografiile a cinci specii diferite de păsări și să spună
muzeografilor ce pasări sunt, dacă recunosc speciile respective și gospodăriile din care le-au
luat. Pentru efortul lor vor primi un premiu surpriză. Durata traseului este de aproximativ o
oră”, a declarat Oana Burcea, muzeograf la Muzeul ASTRA.
La intrarea principală, vizitatorii vor primi o foaie cu informații despre această sărbătoare
românească și regulamentul concursului. Premiile vor fi acordate în limita stocului disponibil.

„Dragobete, fiul Dochiei, zeu al dragostei pe plaiurile româneşti. Dragobete este un zeu
tânăr al Panteonului autohton, patron al dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile
româneşti. În unele tradiţii este numit Cap de Primăvară, Cap de Vară, fiu al Babei
Dochia şi cumnat cu eroul vegetaţional Lăzărică. Dragobete este identificat cu Cupidon,
zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă (Muntenia,
Dobrogea, Oltenia, Transilvania). Se crede că la ziua lui păsările nemigratoare se strâng
în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările
neîmperecheate în această zi rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul
viitor. Asemănător păsărilor, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi
îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Pretutindeni se auzea zicala: Dragobetele sărută
fetele! Dacă timpul era favorabil, fetele şi feciorii se adunau în cete şi ieşeau la pădure
hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până
la Dragobete fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în
anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii (Muntenia, Oltenia, Dobrogea,
Transilvania).

Dragostea curată a tinerilor, asociată de români cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de

pădure, este pusă sub protecţia unei îndrăgite reprezentări mitice, Dragobetele. El este
identificat şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior
frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de
Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).
Celebrarea lui Dragobete este prefaţată de o altă zi îndrăgită de tineri, Vlasie. Sfântul
mucenic Vlasie (11 febr.) din calendarul ortodox a devenit în Calendarul popular protector
al păsărilor de pădure şi al femeilor gravide. De ziua lui s-ar întoarce păsările migratoare,
li s-ar deschide ciocul şi ar începe a cânta. Peste două săptămâni, la Dragobete, se strâng
în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile în care îşi vor
creşte puii. De frică să nu ciricăie ca păsările, nimeni nu lucra în ziua de Dragobete.” (Ion
Ghinoiu, “Sărbători și obiceiuri românești”, Editura Elion, București, 2003)

Concurs de Dragobete. Regulament

Plimbarea dumneavoastră de duminică poate fi o combinație între (re)descoperirea

patrimoniului material și imaterial al Muzeului ASTRA și natura care îl înconjoară, a
legăturilor strânse care au existat și există în lumea rurală (și nu numai) și mediul natural.
foto: Cătălin Fuciu

De ziua Dragobetelui, păsările se întâlnesc în stoluri, ciripesc și încep a-și construi cuiburile.
Haideți să le observăm în această zi și să căutați fotografiile lor pe aleile muzeului.

Cum funcționează concursul?

Porniți la plimbare în muzeu pe partea dreaptă a lacului, pe aleea cu casele din Munții
Apuseni, pe la Biserica din Bezded, la Etno Tehno Parc, pe aleea pivelor și înapoi pe dig până
la intrarea principală. Pe dig și la Etno Tehno Parc veți întâlni trei hrănitori pentru păsări,
opriți-vă la o distanță corespunzătoare și bucurați-vă de frumusețea înaripatelor.

Fiți atenți la tot ceea ce întâlniți pe traseu: o casă, o curte, o șură, un copac etc. Veți găsi
fotografii cu păsări agățate pe te miri unde! E nevoie să vă întoarceți la intrarea principală cu
fotografiile a cinci specii diferite de păsări, să ne spuneți ce pasări sunt, dacă recunoașteți
speciile și gospodăriile din care le-ați luat. Un premiu surpriză vă așteaptă!