C56 85

GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PEREŢI...
Page 1 of 168
NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE

CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII AFERENTE
Indicativ C 56-85
n!"c#i$%t$ C 56-&5
C#'(in)
Cai$t#! I* PREVEDERI +ENERALE

1.1. Prezentul normativ cuprinde principalele condiţii de calitate pe care trebuie să le îndeplinească lucrările de
construcţii şi instalaţii aferente acestora, precum şi verificările ce trebuie efectuate pentru a se constata dacă aceste
condiţii au fost îndeplinite.
1.2. Pentru categoriile de lucrări ascunse necuprinse în acest normativ, se vor aplica aceleaşi prevederi generale,
împreună cu condiţiile de calitate din prescripţiile tehnice specifice categoriilor respective.
1.3. espectarea condiţiilor tehnice de calitate ce trebuie urmărită în primul r!nd de şefii formaţiilor de lucru şi de
personalul tehnic anume însărcinat cu conducerea lucrărilor, în cadrul activităţii sale de îndrumare şi supraveghere.
"eparat de acestea, se efectuează verificări #
a$ pe parcursul e%ecutării, pentru toate categoriile de lucrări ce compun obiectele de investiţii, înainte ca ele să
devină ascunse prin acoperire cu &sau înglobate în$ alte categorii de lucrări sau elemente de construcţii'
b$ la terminarea unei faze de lucru '
c$ (a recepţia preliminară a obiectivelor, ce fac parte dintr)un obiectiv de investiţii.
*erificările de la poz. a şi b se efectuează conform +(nstrucţiunilor pentru verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor
ascunse la construcţii şi instalaţii aferente, din ane%a 1.1 a prezentelor prevederi generale, iar cele de la poziţia c,
conform reglementarilor în vigoare privind recepţia obiectivelor de investiţii.
1.-. Prezenta prescripţie se aplică integral la lucrările de construcţii şi instalaţii pentru clădiri &locuinţe, social)
culturale, industriale şi agrozootehnice$ şi la obiectele de deservire ale acestora &reţele edilitare, unităţi etc.$ Pentru
alte tipuri de lucrări pe l!ngă prezenta prescripţie se va ţine seama şi de prescripţiile tehnice specifice sau  în lipsa
acestora  de condiţii tehnice speciale, predate odată cu proiectul.
1./. 0oate condiţiile tehnice de calitate cuprinse în prezenta prescripţie sunt e%trase din prescripţiile tehnice de
proiectare, e%ecuţie şi recepţie, în vigoare la data aprobării sale. pentru lucrări de construcţii şi instalaţii aferente, şi a
căror aplicare este obligatorie. istele complete ale acestor prescripţii sunt cuprinse în indicatoarele de standarde,
publicate anual de (..". şi în listele normativelor tehnice în vigoare &publicate anual în uletinul onstrucţiilor$.
Principalele prescripţii tehnice, aplicabile la verificările din prezenta prescripţie, sunt menţionate la fiecare capitol în
parte.
4top5
,* DISPOIŢII COMUNE
2.1. *erificarea calităţii lucrărilor "e face în scopul confirmării corespondenţei acestora cu proiectul, cu prescripţiile
tehnice specifice şi cu prezentul normativ, în limitele indicatorilor de calitate şi a abaterilor admisibile, prevăzute de
acestea.
6ispoziţiile de şantiere, date de beneficiar şi proiectant  cu respectarea normelor legale în vigoare  au aceeaşi
putere ca şi proiectul de e%ecuţie, din punct de vedere al verificărilor de efectuat.
2.2. 7recvenţele verificărilor sunt menţionate în prescripţiile tehnice specifice şi în prezentul normativ. (n cazuri
speciale, proiectantul poate prevedea  în mod 8ustificat  mărirea acestor frecvenţe.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PEREŢI... Page  of 168
2.3. În toate cazurile în oare vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizuală sau încercare efectuată pe parcurs,
referitoare la rezistenţa, stabilitatea, durabilitatea sau funcţionalitatea lucrărilor, depăşeşte în sens defavorabil
abaterile admisibile, prevăzute în proiecte sau în prescripţiile tehnice, decizia asupra continuării lucrărilor nu va putea
fi luata decât pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.
2.. !ste cu desăvârşire interzis a se proceda la e"ecutarea de lucrări, care să în#lobeze sau să ascundă defecte
ale structurilor de rezistenţă sau care să împiedice accesul şi repararea corectă sau consolidarea acestora.
2.$. %n cazul în care verificarea se face prin sonda& 'la faze de lucrări sau la recepţiile preliminare(, în scopul obţinerii
de date asupra corectitudinii verificărilor şi înre#istrărilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel )
- dacă un sin#ur rezultat este necorespunzător, se mai efectuează încă o serie alcătuită dintr-un număr e#al de
sonda&e *
- dacă un sin#ur rezultat din noua serie de sonda&e este necorespunzător, toate verificările prevăzute în prescripţiile
tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refăcute, cu aceleaşi metode sau cu alte metode care să dea rezultate
echivalente.
2.+. a cererea preşedintelui comisiei de recepţie preliminară a obiectului, întreprinderea e"ecutantă va întocmi o
prezentare sintetică a tuturor verificărilor şi încercărilor efectuate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări* această
prezentare trebuie să cuprindă pe scurt)
- date asupra frecvenţei verificărilor şi probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, în comparaţie cu
prevederile prescripţiilor tehnice *
- interpretarea statistică a rezultatelor încercărilor efectuate 'pentru fiecare tronson şi  după caz  pe ansamblu(,
în comparaţie cu valorile normate 'sau de control( şi cu abaterile admisibile, cuprinse în prescripţiile tehnice *
- lista încercărilor suplimentare efectuate pentru cazurile în care probele de control prescrise au dat rezultate
nesatisfăcătoare, precum şi măsurile aplicate în cazurile în care aceste rezultate s-au confirmat*
- lista şi descrierea sumară a remedierilor efectuate cu arătarea succintă a cauzelor care le-au făcut necesare.
ceastă prezentare împreună cu documentele primare de verificare 're#istre de procese-verbale pentru verificarea
calităţii lucrărilor ce devin ascunse, trebuie să furnizeze comisiei de recepţie  împreună cu sonda&ele sale proprii -
 dovada indubitabilă că lucrările e"ecutate se înscriu în condiţiile de calitate prevăzute în proiecte şi prescripţii
tehnice specifice, în limitele abaterilor admisibile.
2./. 0entru recepţia preliminară sau finală a obiectelor de construcţii, cu instalaţii aferente, proiectantul va prezenta
la cererea comisiei de recepţie nota prevăzută de re#lementările în vi#oare, cuprinzînd precizări asupra aplicării
proiectului, observaţiile sale asupra calităţii lucrărilor, punctul său de vedere asupra condiţiilor în care recepţia poate
fi admisă, confirmarea îndeplinirii obli#aţiilor de predare a indicaţiilor asupra normalei ei folosiri şi e"ploatări,
2.1. omisia de recepţie este obli#ată a cerceta e"istenţa documentelor încheiate pe parcursul e"ecutării lucrărilor şi
care privesc verificările de calitate şi rezultatele încercărilor efectuate anterior, precum şi documentele privind
cazurile prevăzute la pct. 2.3. de mai sus.
În toate cazurile privind elementele structurale de construcţii sau instalaţii, în care aceste documente lipsesc sau
consemnează verificări efectuate cu o frecvenţă mai mică decât aceea prevăzută în proiecte şi prescripţiile tehnice
sau în care rezultatele nu corespund condiţiilor de calitate prescrise, comisiile de recepţie preliminară, nu pot admite
recepţia decât dacă prin încercări şi cercetări suplimentare directe şi e"pertize tehnice  se dovedeşte că obiectul
corespunde scopului pentru care a fost proiectat şi e"ecutat şi că poate fi e"ploatat în condiţii normale. %n toate
celelalte cazuri, comisia de recepţie preliminară este obli#ată a proceda conform re#lementărilor privind efectuarea
recepţiilor.
2.. a controlul şi recepţia lucrărilor se va urmări respectarea etalonului. !talonul în principiu va fi primul element
prefabricat confecţionat 'element de fundaţie, carcasă(, primul apartament etc. * etalon acceptat de 4, iar în unele
cazuri de proiectant sau beneficiar.
5top6
3. PROCEDEE DE VERIFICARE
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PEREŢI... Page 3 of 168
3.1. In funcţie de momentul efectuării verificărilor — conform pct. 1.2. — acestea se referă la :
a) Determinarea — prin măsurători — a corespondenţei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct
de vedere al poziţiilor, dimensiunilor şi modului de rezemare
!) "#istenţa documentelor de atestare a calităţii materialelor semiprefa!ricatelor, prefa!ricatelor şi aparatelor

utilizate 
c) "fectuarea $ncercărilor şi pro!elor impuse de proiecte şi prescripţiile te%nice şi $ntocmirea documentelor cu

rezultatele acestora precum şi a proceselor ver!ale de lucrări ascunse
d) "#aminarea e#istenţei şi conţinutului documentaţiei şi proceselor ver!ale menţionate mai sus precum şi a
sintezelor şi concluziilor acestora 
e) &erificarea directă prin sonda' şi efectuarea de $ncercări suplimentare $n vederea formării convin(erii or(anelor de
control şi comisiilor de recepţie asupra corectitudinii şi vala!ilităţii documentelor $nc%eiate anterior.
top*
4. CONŢINUTUL CAIETELOR
+.1. rincipalele condiţii de calitate şi verificările de efectuat sunt cuprinse $n următoarele caiete, pe cate(orii de
lucrări :
-I"/0 II : /erasamente.
III: -onsolidări şi $m!unătăţiri ale terenurilor.
I&: undaţii.
&: eton simplu, !eton armat şi !eton precomprimat.
&I : ucrări %idrote%nice, %idroener(etice, navi(aţii portuare, metrou.
&II : -intre, spri'iniri şi cofra'e.
&III : 4idării şi pereţi.
I5 : /encuieli.
5 : laca'e.
5I : 4u(răveli, vopsitorii, tapete.
5II: ardoseli
5III: 6cări, !alcoane şi parapete
5I&: Izolaţii
5&: /7mplărie şi dul(%erie
5&I: 8eamuri
5&II: 9nvelitori şi tinic%i(erii
5&III: 6o!e, coşuri şi ventilaţii naturale
5I5 : -onstrucţii dia oţel.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
XX: Protecţie contra agenţilor agresivi.
XXI; Imbrăcâminţi rutiere.
XXII: Căi ferate suprastructură.
XXIII: Instalaţii electrice.
XXIV: Instalaţii de centralizări electrodinamică !i electromecanică mecanizare !i automatizare a tria"elor bloc de

linie automat bariere automate la treceri la nivel !i telecomunicaţii feroviare telecomenzi.
XXV : Instalaţii ec#ipamente !i reţele e$terioare de telecomunicaţii.
XXVI : Instalaţii sanitare.

XXVII: Instalaţii de %ncălzire.
XXVIII : Instalaţii de ventilare climatizare !i %ncălzire cu aer cald.
XXIX : Instalaţii de gaze.
XXX : Conducte magistrale de transport lic#ide.
NOTA : Caietele XXII ÷ XXX au fost abrogate fiind incluse in normativul C 56/22!
&top'
CAI"T#$ II T"%A&A'"NT"
(! )omeniul de utili*are
(.(. Prevederile prezentului capitol se aplică tuturor lucrărilor de terasamente )săpături !i umpluturi de pământ %n
construcţii de clădiri căi ferate drumuri !i #idrote#nice %n mod diferenţiat după destinaţia !i tipul construcţiei din care
fac parte.
(.*. Pentru cazul unor lucrări speciale prevederile prezentului capitol se vor completa prin condiţii te#nice speciale
ane$ate proiectului.
2! +revederi generale
*.(. +rice lucrare de terasamente va fi %ncepută după efectuarea operaţiei de predare,primire a amplasamentului
trasărilor reperilor cotei zero etc. consemnată %ntr,un proces verbal %nc#eiat de delegaţii beneficiarului proiectantului
!i e$ecutantului.
*.*. -nainte de %nceperea lucrărilor de terasamente se va verifica %ntreaga trasare pe teren atât %n ansamblu cât !i
pentru fiecare obiect %n parte determinându,se dacă se %ncadrează %n abaterile prevăzute %n ane$a I.I. -n cazu l%n
care aceste abateri sunt depă!ite %ncercările nu pot fi %ncepute decât cu acordul scris al proiectantului.
*.*. a verificările pe faze de lucrări se vor efectua de către comisia respectivă eventual %n colaborare cu speciali!tii
geote#nicieni sonda"e de verificare a corectitudinii proceselor verbale de lucrări ascunse cu o frecvenţă de
minimum (/(0 din cele prescrise pentru verificările pe parcursul lucrărilor iar recepţia preliminară de minim (/*0 din
acestea sau alte tipuri de verificări pe care comisia le crede de cuvinţă. -n cazul unor rezultate necorespunzătoare se
va proceda conform caietului I pct. *.1.
*.2. 3e va verifica de asemenea dacă stratul de pământ vegetal a fost recuperat după decapare !i a fost depozitat
corect %n vederea unor noi utilizări.
*.1. -n toate cazurile %n care lucrările sau unele categorii de lucrări se e$ecută %n mai multe etape )de e$.
terasamente etc pentru căi de comunicaţii canale etc4 verificările se vor efectua după fiecare etapă.
*.5. -n cazul %n care săpăturile au fost e$ecutate %n condiţii speciale )de e$. sub apă cu sau fără epuismente
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PEREŢI... Page " of 168
hidromecanizare, forare, etc), se va verifica în mod special dacă nu s-au produs dislocări, afuieri etc, şi se va
consemna în procesul verbal de lucrări ascunse eventualele deficienţe şi măsurile de îndreptare aplicate, conform
indicaţiilor scrise ale proiectantului
[top]
CAPITOLUL I. CONSTRUCŢII, LOCUINŢE,SOCIAL-CULTURALE INDUSTRIALE ŞI

AGROZOOTEHNICE CU OBIECTELE DE DESERVIRE AFERENTE (REŢELE EDILITARE, CĂl
DE ACCES etc.
1.1. a terminarea lucrărilor de săpături pentru fundaţii se va verifica pentru fiecare în parte dimensiunile şi cotele de
nivel realizate şi se vor compara cu dimensiunile din proiect! în cazul depăşirii oricărei dintre abaterile admisibile,
este interzisă începerea e"ecutării corpului fundaţiilor înainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii
spaţiului respectiv în limitele admisibile.
1.#. $n toate cazurile în care se constată că la cota de nivel stabilită pentru proiect natura terenului nu corespunde cu
aceea avută în vedere la proiectare, soluţia de continuare a lucrărilor nu poate fi stabilită dec%t pe baza unei
dispoziţii scrise a proiectantului.
&erificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face fie prin probe de laborator, fie prin penetrare statică sau
dinamică. 'ceste probe se vor face cel puţin c%te una la fiecare #(( m # suprafaţă de săpătură şi minimum  pentru
fiecare obiect.
1.. $nainte de începerea e"ecutării corpului fundaţiilor se va încheia un proces verbal de lucrări ascunse, semnat de
beneficiar, constructor şi proiectant! în procesul verbal se vor înscrie şi toate modificările introduse faţă de proiect.
1.*. +mpluturile perne) de păm%nt, nisip, balast, pietriş sau piatră spartă, care servesc drept consolidare a terenului
de fundare şi pe care se aşează direct fundaţii, trebuie tratate ca lucrări speciale, verific%ndu-se
- corespondenţa cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aşează, în aceleaşi condiţii ca şi pentru
fundaţia propriu-zisă pct. 1.# şi 1. de mai sus)!
- calitatea materialului utilizat pentru această umplutură, neadmiţ%ndu-se nici o abatere de la proiect. în sfera de
ranulozitate, pentru care se admit abateri de  / faţă de componentele de sorturi !
- respectarea tehnoloiei de compactare prevăzută în proiect!
- realizarea radului de compactare prevăzut în proiect! determinările se vor face pe toată rosimea pernei, c%te una
pentru fiecare strat elementar prevăzut a se compacta cel puţin una la fiecare #( m material compactat în zonele în
care condiţiile de compactare sunt dificile se vor face probe suplimentare !
- abaterea admisibilă faţă de radul de compactare prevăzut în proiect este de 0 - #/ pentru medie şi / pentru
toate buletinele de încercări şi rezultatele verificărilor menţionate mai sus se vor consemna în procese verbale de
lucrări ascunse.
1.. +mpluturile compactate cu maiul reu urmează acelaşi reim ca şi al pernelor de la pct. 1.*.
1.. 2entru umpluturile de păm%nt utilizate pentru platforme, căi de acces pietonale sau cu circulaţie auto uşoară,
sistematizări verticale, completarea săpăturilor de fundaţie sau pentru conducte sub pardoseli etc, se va verifica 0
- îndepărtarea păm%ntului veetal şi a altor straturi indicate în proiect!
- corespondenţa cu proiectul a naturii păm%ntului utilizat şi a tehnoloiei de compactare !
- realizarea radului de compactare 3), conf. 45'4 16171-168 a radului de îndesare 9n) a densităţii păm%ntului
în stare uscată 2d) rezistenţei la penetrare statică pe con :p) sau dinamică :d), date prin proiect.
&erificările se vor efectua pentru fiecare strat elementar în parte şi pentru toată rosimea umpluturii ! frecvenţa lor va
fi de una la fiecare (...1(( m  păm%nt compact.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
Abaterile admisibile faţă de gradul de compactare prevăzut în proiect sunt :
- pentru sistematizări verticale : mediu - 10% ; minimum -15%
- urul fundaţiilor !i subsolurilor !i sub pardoseli; mediu " 5% ; minim - #% ;
- la !anţuri de conducte : mediu - 5% ; minim " #%
$ezultatele acestor verificări se vor înscrie în procesele-verbale de lucrări ascunse
1& 'n cazul păm(nturilor sensibile la umezire) în afară de verificările de la pct 111* se vor mai verifica !i
condiţiile cuprinse în normativul +&,&& !i în special :
-lucrărilor
asigurarea colectării !i!iinstalaţii;
de construcţii evacuării apelor din precipitaţii sau din surse accidentale) pe toată durata eecutării)
- menţinerea ultimului strat) de .050 cm al săpăturii p(nă în ziua in care se începe betonarea în zona respectivă ;
- ecluderea păm(nturilor necoezive /drenante) a molozului) a bulgărilor etc) la eecutarea umpluturilor !i realizarea
gradului de compactare a acestora cu abateri admisibile în limita a 12 din cele prevăzute la pct 1*
- eecutarea umpluturilor !i trotuarelor /definitive sau provizorii) imediat după ce construcţia a depă!it nivelul
terenului înconurător
3a verificarea pe faze de lucrări !i recepţia preliminară) comisiile respective vor eecuta sondae în punctele critice
sau oare prezintă dubiu) pentru a verifica dacă umiditatea păm(ntului de sub fundaţii !i din urul lor se găse!te 4n
limitele prescrise de normativul +&&& e asemenea) comisiile vor verifica dacă s-au luat măsurile necesare pentru
a se evita umezirea ulterioară a păm(ntului de sub fundaţii sau din urul lor
6top7
CAPITOLUL 2 TEBASAMENTE PENTRU INFRASTRUCTURA CAILOR FERATE ŞI

DRUMURILOR
'n afara prevederilor 89A8 12-&*) se vor aplica obligatoriu !i următoarele :
1 'n verificarea trasărilor !i reperilor) prevăzută la pct  din prevederi generale) se include !i aceea a
dimensiunilor !i cotelor de nivel ale amprizei căii ferate sau a drumului) ale platformei) ale !anţurilor) ale drumurilor)
picioarelor taluzelor) lucrărilor de apărare
Abaterile admisibile la dimensiunile respective sunt date în anea 441
'n lucrări de săpături) se vor verifica :
- corespondenţa dintre natura straturilor înt(lnite !i prevederile proiectului
- dimensiunile !i poziţiile debleelor !i taluzelor în comparaţie cu proiectul !i cu abaterile admisibile ;
- realizarea pantelor longitudinale !i transversale prevăzute în proiect) inclusiv ale !anţurilor de la fundul debleelor !i
!anţurilor de gardă sau a altor dispozitive de colectare !i evacuare a apelor
- asigurarea planeităţii !i pantei transversale a platformei din păm(nt situate sub straturile drenante conform 89A8
.1&-&
- eistenţa unor posibilităţi de dizlocări) lunecări) a unor infiltraţii) izvoare) precum !i realizarea prevederilor proiectului
de legătură cu înlăturarea efectelor nocive ale acestora
3ista abaterilor admisibile este dată în anea 44
<erificările pe parcurs se vor efectua pentru toate elementele componente ale terasamentelor respective !i se vor
înregistra în procese verbale de lucrări ascunse
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
In cazul în care apar infiltraţii, izvoare, dislocări, lunecări, neprevăzute în proiect, executantul lucrărilor va înştiinţa
telefonic sau telegrafic pe beneficiar şi proiectant, pentru a lua împreună şi în cel mai scurt timp măsurile necesare.
La verificările pe faze de lucrări şi la recepţia preliminară, comisiile respective vor efectua - în afara examinării
existenţei şi conţinutului actelor încheiate pe parcurs - şi un număr de sondae de verificare a corectitudinii acestor
acte ! numărul acestor sondae se stabileşte de comisia respectivă, conf. procedurii de la pct. ".# ! ".$ şi ".% din
caietul I.
".#. La lucrări de umpluturi de păm&nt 'ramblee( se vor verifica pe parcurs )
- calitatea păm&ntului întrebuinţat, care trebuie să fie din aceiaşi categorie cu cel prevăzut în proiect sau admis de
prescripţia tehnică specifică ! se admite o abatere de *%+ la compoziţia straturilor granulare prescrise !
- eliminarea stratului vegetal pe grosimea prescrisă!
- formele geometrice şi poziţiile tuturor elementelor componente ale rambleului, inclusiv supraînălţările, supralărgirile
şi lucrările anexe 'dreruri, apărări, consolidări ale stratului pe care se aşează, şanţuri de gardă, trepte de înfrăţire,
racorduri la lucrările de artă(, precum şi ale gropilor de împrumut 'inclusiv asigurarea curgerii din ele a apelor de
precipitaţii( !
- existenţa unor posibilităţi de instabilitate şi a măsurilor de prevenire sau îndepărtare a efectelor acestora !
- respectarea tehnologiei de compactare 'inclusiv a grosimii straturilor elementare( şi dacă se prevede în proiect, a
aceleia de stabilizare !
- realizarea gradului de compactare sau de îndesare 'cu luarea în considerare a indicatorilor de la pct. #.( pe toată
grosimea umpluturii! dacă proiectul nu prevede astfel, se vor lua probe pentru fiecare % cm grosime a rambleului şi
minimum c&te o serie din fiecare " m " de suprafaţă de platformă.
baterile admisibile sunt date în anexa II.".#.
/ezultatele verificărilor de mai sus se vor înscrie în procese verbale de lucruri ascunse 'formular 0 -1#-1(.
2n verificările pe faze de lucrări şi la recepţia preliminară se va proceda ca Ia pct. ".". 'ultimul aliniat(.
345 II.".
67L4/384L4 9I 4/7/IL4 :;I<I=IL4 la măsurarea distanţelor, unghiurilor şi închiderilor de drumuire, pentru

lucrările de căi ferate 'conform <6< 0>"$-"?%
1. ;ăsurări directe a distanţelor în teren, cu panta @pA
în care) 6d este toleranţa, în m
". ;ăsurarea unghiurilor orizontale, în tur de orizont, serie completă.
- cu teodolit )
- cu tachimetre )
în care 6 este toleranţa la măsurarea unghiurilor, în s
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
6 şi 50 - eroarea de punctare a aparatului respectiv ;
n - numărul direcţiilor măsurate, in tur de orizont.
3. Închiderea pe orientare a drumurilor destinate planurilor de situaţie bandă, eecutate !n lun"ul traseelor.
!n care# $ este eroarea un"hiulară a drumuirii, dată !n proiect;
- precizia dispozitivului de citire;
n % numărul staţiilor de drumuire

&. Încheierea drumurilor de nivelment "eometric.
- nivelment de ordinul ''' (la traseele căilor $erate principale).
- nivelment de ordinul '* (la traseele căilor $erate secundare).
+''', +'*, +* sunt toleranţele respective, !n mm.
 % lun"imea traseului de nivelment, !n m.
- nivelment tri"onometric (admis la studiile preliminare)
5. +oleranţe la tasare #
a) la reconstituirea punctelor principale din aul traseului, din reţeaua de spriin, prin intersecţii directe sau indirecte #
0,/0 m;
b) cnd aul traseului trece prin sau !n vecinătatea unor puncte obli"ate #
- pentru !nscrierea traseului pe tabliere metalice sau $aţă de rampe, persoane şi cheiuri# 0,0& m ;
- idem in aul lucrărilor de artă (tunele, viaducte şi poduri) # 0,10 m ;
- idem $aţă de lucrări situate !n a$ara distanţelor "abaritice ("arduri, stlpi, clădiri etc.) # 0,30 m.
+oleranţele pentru drumuri sunt con$orm 2+2 4/&3-7&.
89: ''././
TOLERANŢELE ADMISE
la trasarea pe teren a construcţiilor (STAS 9824!"#$%
1. +oleranţele admise la trasarea construcţiilor pe orizontală pentru lun"imi.
+abelul 1
un"imi !n m
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
Toleranţeîncm 2( (" !"" !(" 2"" 2("
Toleranţe coordonate rectan)

gulare de trasare T*d  2  2  #  +  (  (
!
Notă: Pentru lungimi intermediare, toleranţele se stabilesc prin interpolare.
Toleranţele prevăzute în tabelul de mai sus se majorează, funcţie de panta terenului, cu suporturile din tabelul 2.
Tabelul 2
Panta terenurilor p- în

grade p# #/p!" !"/p!( p0!(
1poruldepantă zero 2( (" !""
2. Pentru ungiuri, toleranţa de trasare este  ! ".
#. Toleranţa admisă la trasarea reperului de cota  ","" este de  ! cm.
$N%&$ ''.2.#
GRADUL DE COMPACTARE ADMISIBIL
Faţă de gradul de compactare ta!"l"t pr"# pro"ect co#$orm STAS %&'()*+ ,ta!elul %-
3one de 4radul decompactare admisibil, în funcţie de natura

terasament, păm5ntului
la care se
Nr prescrie
gradul de Necoeziv 6oeziv
crt compactare, 'mbră)
'mbrăcăminţi
în  faţă de căminţi 'mbrăcăminţi 'mbrăcăminţi
semi)
cel din perma) permanente permanente
permanente
proiect nente
! Primii #" cm
ai terenului
natural de
sub un
rambleu cu
înălţimea -
de:
2,""m
!"" 7( 78 7#
02,""m
7( 72 72 7"
2 'n corpul
rambleelor,
cu
ad5ncimea
- sub patul
drumului:
",("m !"" 78 !"" 78
",(2,""m !"" 78 78 7+
02,""m 7( 72 72 7"
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PERE... Page 10 of 168
8 Cn deblee+ pe
ad,ncimea
de 0+80 m -00 -00 -00 -00
sub patul
drumului
Notă: Gradul de compactare este raportul dintre densitatea aparentă în stare uscată (P ) a materialului din
ef
terasament şi densitatea aparentă în stare uscată (P max) a materialului obţinută în laborator prin metoda Proctor
normal.
* Se a eita fenomenul de înfoiere superficială.
!N"#! $$.%
LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE DE BAZĂ
Observaţie important
&rice modificări ulterioare în cursul prescripţiilor din lista de mai 'os ca şi orice noi prescripţii apărute după intrarea in
ioare a celei de faţă sunt obliatorii ciar dacă nu concordă cu preederile din textul preentului normati.
$n consecinţă+ utiliatorii preentei prescripţii trebuie să menţină la curent lista de mai 'os+ introduc,nd treptat în ea
modificările sau completările surenite.
-. S!S /01-23- erasamente. Prescripţii enerale.

4. S!S 41-%25% 6ucrări de drumuri. erasamente. 7ondiţii enerale.
8. S!S 41-9238 6ucrări de drumuri şi căi ferate. Prote'area taluelor şi şanţurilor de scurere a apelor.
%. S!S 5851254 6ucrări de îmbunătăţiri funciare. :iuri. 7ondiţii tenice şi metode de erificare.
/. S!S 585525- 6ucrări de îmbunătăţiri funciare. ;eţele de desecare. 7ondiţii tenice şi metode de
erificare.
9. S!S 90/%233 erenul de fundaţie. !d,ncimea de îneţ.
3. S!S -1-8<-254 erenul de fundaţie. Păm,nturi. :eterminarea umidităţii.
5. S!S 43%/291 erenul de fundaţie. =rmărirea tasării construcţiilor prin metode toporafice.
1. S!S 154%<023% rasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii enerale.
-0. S!S 154%<-23/ rasarea pe teren a construcţiilor ciile+ industriale şi aroootenice.
--. S!S 154%<423/ rasarea pe teren a liniilor de cale ferată.
-4. S!S 154%<823% >ăsurători terestre. rasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.
-8. S!S 15/023% 6ucrări de îmbunătăţiri funciare. ?erificarea compactării terasamentelor.
-%. 7 -91258 Normati pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realiarea fundaţiilor
construcţiilor ciile şi industriale (@uletinul 7onstrucţiilor nr.-<-15%)
-/. P.30231 $nstrucţiuni tenice pentru proiectarea şi executarea construcţiilor pe păm,nturi cu umflări si
contracţii mari (@uletinul 7onstrucţiilor nr. %< -131).
-9. 7.4125/ Normati priind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (@uletinul
7onstrucţiilor nr. /<-135).
-3. 7.9-23% $nstrucţiuni tenice pentru determinarea tasărilor construcţiilor de locuinţe social2culturale şi
industriale prin metode toporafice (@uletinul 7onstrucţiilor nr. %<-13/).
-5. P.3233 Normati pentru proiectarea si executarea construcţiilor fundate pe terenuri slabe (@uletinul
7onstrucţiilor ar. /<-135).
-1. 7.-54233 Normati pentru executarea mecaniată a terasamentelor de drumuri (@uletinul 7onstrucţiilor
nr. --<-133).
40. 7.:.-429% Normati condiţionat (departamental) priind executarea straturilor de păm,nt stabiliat cu
ar şi ciment
4-. 7.-95250 în platforma
$nstrucţiuni terasamentelor
tenice de cale ferată
pentru consolidarea (!probat
păm,nturilor de >c
sensibile $a cu ord. nr.şi /83<-19/).
umeire a nisipurilor fine
prin silicatiare şi electrosilicatiare (@uletinul 7onstrucţiilor nr. -4<-150).
AtopB
CAPITOL!L " TERASA#ENTE PENTR! L!CRĂRI HIDROTEHNICE $I DE %#B!NĂTĂŢIRI

&!NCIARE
'( Domeni)* +e ap*i,are
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
1.1. - Lucrările hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare la care verificarea calităţii se face potrivit prevederilor
prezentului normativ sunt: canalele şi rambleele de canale, barajele cu înălţimea maimă de 1! m, di"urile,
platformele şi pernele de loess pentru fundarea construcţiilor hidrotehnice realizate din p#mînturi coezive şi$sau
necoezive cu dimensiunea maimă a "ranulei de %& mm.
'ceste verificări nu se aplică terasamentelor eecutate din piatră spartă, bolovăniş sau anrocamente, barajelor cu.
înălţimea peste 1! m şi celorlalte lucrări care se eecută potrivit unor condiţii speciale prevăzute în proiectele de
eecuţie.
2. Verificări pe faze de lucrări
%.1. - (erificările terasamentelor se vor face pe etape de eecuţie pentru : amplasarea obiectivelor, efectuarea
lucrărilor pre"ătitoare, respectarea formei şi dimensiunilor lucrărilor, aspectul acestora, caracteristicile terenului de
fundare şi a păm#nturilor pentru realizarea umpluturilor, obţinerea compactităţii, modul şi ordinea lor de eecuţie. )e
va urmări încadrarea lucrărilor eecutate în prevederile proiectului şi. prescripţiilor tehnice în vi"oare.
%.%. - *etodele şi re"ulile de verificare pentru lucrările hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare, care se încadrează în
prezentul normativ, se vor face potrivit :
- )+') !&1$1  /rescripţii "enerale 0
- )+') 2$  3eţele de iri"aţii 0
- )+') 2$1  3eţele de desecare 0
- )+') 2$%  4i"uri0
- )+') 2&$1  Lucrări de combaterea eroziunii solului 0
- )+') !&$2  (erificarea compactării terasamentelor.
%.2. - /otrivit prevederilor detaliate în standardele menţionate la pct. %.%. verificările pentru :
- respectarea amplasamentului lucrărilor se fac pe baza proceselor verbale de amplasare 0
- pre"ătirea amprizei lucrărilor şi "ropilor de împrumut, pe baza proceselor verbale de lucrări ascunse 0
- respectarea formei şi dimensiunilor lucrărilor, prin ridicări topometrice 0
- verificarea condiţiilor de aspect se face vizual.
%.5. - 6n condiţiile prevăzute prin proiect şi prescripţiile tehnice în vi"oare lucrările trebuie să se încadreze în abaterile
limită admisibile pentru amplasamente, dimensiunile secţiunii transversale, pantele lon"itudinale, cele ale taluzurilor,
nivelarea terasamentelor prevăzute în anea 77.2.1. 8tabel 129.
6n cazul în care nu corespund proiectului sau nu se încadrează în limitele abaterilor admisibile, lucrările trebuie
remediate sau refăcute.
%.!. - aracteristicile terenului de fundare şi ale păm#nturilor de umplutură se verifică pe baza proceselor verbale
încheiate pe parcursul eecuţiei, la care se aneează rezultatele determinărilor de laborator şi măsurile indicate de
proiectant, în cazul unor necorespondenţe faţă de situaţia prevăzută la proiectare.
%.;. - )tabilirea caracteristicilor de compactare ale păm#nturilor de umplutură se face prin încercări /roctor 8conf.
)+') 112$1229, realiz#ndu-se o încercare la fiecare schimbare de strat şi cel puţin una la %&&&1&.&&& m 2
material compact 8v. )+') !&29.
%.. - (erificarea realizării compactităţii proiectate se face pe baza analizei pe tronsoane a rezultatelor probelor
efectuate în timpul eecuţiei lucrărilor. )e compară media şi minimile valorilor realizate ale "radului de compactare
849 pentru rambleele din materiale coezive, sau ale "radului de indesare 87 9 pentru cele din materiale necoezive cu
4
valorile indicate în tabelele 1, respectiv %, din anea 77.2.%
4ensitatea punctelor de prelevare a probelor este dată în tabelul 2, anea 77.2.%.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PERE... Page 1 of 168
2.8.- La verificările compactării pe faze de lucrări şi la recepţiile preliminare se pot efectua şi sondaje cu prelevări de
probe, pentru verificarea corectitudinii determinărilor efectuate în cursul execuţiei, conform prevederilor pct. 2..,
2.!., 2.". din caietul #. şi 2.2. din prezentul capitol. $entru probele prelevate se vordetermina, după caz, valorile %
sau % conform &'(& )"8*+!.
%
ventual, pentru materiale coezive, se pot folosi şi metode fără prelevări de probe ca  penetrarea statică, dinamică,
metode radiometrice etc.
2.). - &e aplică calificativa compactării tronsonului analizat de la /nesatisfăcător - foarte bine/, corespunzător
prevederilor &'(& 88)082 1tabel , anexa ##..2.. în cazurile specificate de &'(& 88)082, se va reface
lucrarea.
2.3*. - 4n zonele cu condiţii de execuţie dificile 1compactări manuale, racordări cu alte lucrări, încastrări în versanti,
zone de întoarcere a utilajului se prevăd puncte suplimentare de verificare. 4n aceste zone valorile 1% sau 1# % pot
avea valorile minime din tabelul 3, respectiv 2, anexa ##..2.
2.33. 5dată cu verificarea calităţii rambleelor realizate se vor verifica şi măsurile de protecţie a taluzurilor 1înierbare,
pereere, etc. precum şi alte lucrări aferente 1drenuri, ri6ole, fascine, blocaje, etc. &e va verifica corespondenţa cu
prevederile proiectului prin sondaje, refăc7ndu-se apoi temeinic zonele respective.
(9( ##..3
ABATERI LIMITĂ ADMISIBILE PENTRU REŢELE DE IRIGAŢII. CONFORM STAS 8387-79
'abelul nr.3
- %imensiuni în mm -
(bateri limită
:aracteristici ;elullucrărilor $arametrii admisibile 5bservaţii
32  ! "
(mplasamente <eţele care alimentează %istanţa dintre 2 l lun6imea aripei de
instalaţii mobile de  *,*3 l
canale sau 2 conducte udare
presiune
<eţele aferente iri6ării

$e toată lun6imea L distanţa între ultimele
prin cur6ere la suprafaţă canalului  *,**" L canale permanente
şi prin j6=eaburi
>6=eaburi (liniament între 2

st7lpi consecutivi  *,*
(liniament între 2
tronsoane succesive,
:onducte la conducte din azbo-  *,3"
ciment şi din beton
armat precomprimat
5?&<@(A# B u se admit cumulări de abateri la aliniamentele conductelor şi j6=eaburilor
(9( ##..3 1continuare

%imensiuni :anale de păm7nt :anale necăptuşite, lăţimea $entru canale căptuşite
în rambleu şi în de fund 1b pentru lăţimea de fund 1b
debleu
bC3,"  *,3*
 *,*
*," b 3,"  *,*

 *,*"
bD*,"  *,*"
 *,*
:anale necăptuşite, lăţimea
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
la gură (B) pentru:
B>6,0  0,15
2,0 B 6,0  0,10
B<2,0  0,07
Canale căptuşite, lăţimea la

gură (B) pentru:
 0,10
B>6,0

2,0 B 6,0 0,07
 0,05
B<2,0
A!ncimea canalului (")

pentru:
 0,0#
">0,5
$0,0#%0,05
0,5 " 2,0
 0,07
"<2,0
A&'A *#*1 (c+ntinuare)
imen-iuni Canale e păm!nt ăţimea c+r+namentului

.n ram/leu şi .n canalel+r necăptuşite (a)
e/leu pentru:
" 2,0  0,1
"<2,0  0,07
ăţimea c+r+namentului
pentru canale căptuşite (a)
pentru:
" 2,0  0,1
"<2,0  0,05
C+ta unului canalului Cu c+niţia -ă nu

căptuşit şi necăptuşit epăşea-că a/atere
pentru: ami-i/ilă pentru pantă
" 2,0  0,05
"<2,0  0,0#
C+ta c+r+namentului
pentru:
 0,0#
"<0,5
$0,0#%0,05
0,5 " 2,0
 0,07
"<2,0
A&'A *#*1 (c+ntinuare)
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
Dimensiuni Înclinarea taluzurilor pentru  0,05 Cu condiţiile:

canale căptuşite şi
necăptuşite - să nu depăşească abaterea
lăţimii la fund (b) şi la ură
(!) a canalelor
- "nsumarea e#entualelor
abateri la ambele taluzuri să
nu depăşească  0,05
- abaterile sunt accidentale$

%baterea se consideră faţă
de #aloarea absolută a
"nclinării pre#ăzută "n proiect$
&'eaburi Deni#elări locale ale  0,0
fundului şi taluzelor pe care
se aplică căptuşelile
Înălţimea de ardă '  0,* +aţă de dimensiunile

pre#ăzute "n proiect
- rosimea căptuşelii  0,*
- rosimea stratului de  0,*

ealizare
Cota de pozare a fundului  0,0* +aţă de cota proiectată

'eabului
%./% $$* (continuare)
Dimensiuni &'eaburi %bateri de la #erticalitate, a u se

st1lpilor, furcilor, pa'arelor admit
Conducte Cota fundului şanţului de  0,05 Cu condiţia să nu depă-
pozare şească abaterea admisibilă
pentru pantă
%d1ncimea de la ni#elul  0,* Cu e2cepţia situaţiilor specia-

terenului la cota enerale de tra#ersare a căilor de
toarei superioare "n m: - la circulaţie, care se #a face
conducte din azbociment conform prescripţiilor te'nice
sau din beton simplu "n #ioare
- la conducte din beton  0,*0 3a reţele care se amplasează

precomprimat sau din oţel "n terenuri macroporice sen-
sibile la "nmuiere se #or
adopta măsuri conf$ 4rescri-
pţiilor te'nice "n #ioare
4ante Canale şi şanţuri  0,05 +aţă de panta proiectată pe o

de pozare a lunime minimă de * m, cu
conductelor condiţia să nu depăşescă
abaterea admisibilă la cota
fundului canalului sau şanţ-
ului de pozare a conductei
%./% $$* (continuare)
&'eburi  0,0 +aţă de panta proiectată pe o

lunime minimă de * m, cu
condiţia să nu depăşescă
cota de pozare a fundului
eabului
Îndesare - rambleele cana- ndici de "ndesare -0,0 +aţă de indicii pre#ăzuţi "n
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PERE... Page 1" of 168
lelor proiect, în puncte izolate, cu

condiţia ca indicele mediu să
- fundaţia stâlpilor fie egal sau mai mare ca
jgheburilor aloarea indicilor de com-
pactare preăzuţi în proiect
- panta
conductelor
- umplutura la "reutatea olumetrică  $,$% &e baza rezultatelor probelor

astuparea uscată medie, t#mc preleate faţă de cea stabilită
!anţurilor de iniţial de laboratorul de
pozare a !antier
conductelor
'ielare 'ielarea c apitală enielări accidentale  $,$ *aţă de cotele proiectate

a terenului
ABATERI LIMITĂ ADMISIBILE PENTRU REŢELE DE DESECARE CONFORM STAS 8388-69
Tabelul 2
- (dimensiuni în mm) -
bateri limită admisibile

+aracteristici &arametrii bseraţii
.anuală .ecanizată
/ 2 0 % 
mplasamente eieri ma1ime la lungimi ale

canalelor de

- până la $$ $,0
 $,3
- de la $$ până la /$$$
- de la /$$$ până la 2$$  /,
imensiuni 4ăţimea la fund pentru b5/,  $,$3 6$,2$--$7/ +u condiţia ca prin

abaterea lăţimii la fund !i
$, b /,  $,$ 6$,/--$7/$ lăţimii la gură, abaterile
înclinării taluzelor să nu
b9$,  $,$0 - depă!ească 8 din
aloarea acesteia
4ăţimea la gură pentru
 $,/$  $,2$
b5/,
 $,$3  $,/
$,3 b /,
b9$,3  $,$ -
':; << 07/ Tabelul 2 (continuare)
imensiuni 4ăţimea coronamentului 4a canale cu secţiuni

 $,/$  $,2$ mi1te
h 2,$
 $,$  $,/$
h92,$
+ota coronamentului  $,$ 6$,/$- -$,$
+ota fundului canalului pentru - cu condiţia de a nu se
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
h 1,5 depăşi abaterea admisi-

+0,10-
bilă petru pată
+0,05
-0,10
- ! "a#uri spe"iale de
e$e"u%ie ! etape a
h1,5 lu"răril&r se p&t admite
'! primele etape( !
m&d pr&)i#&riu, abateri
+0,05- mai mari, "u reali#area
+0,03 u&r "&di%ii miime
-0,10 stabilite de pr&ie"tat şi
bee*i"iar petru
e)a"uarea apel&r di
sistem
ata a "aale "u luimi peste 5 a%ă de pata
/m  0,05  0,10 pr&ie"tată, "u "&di%ia
de a u depăşi abaterea
a "aale "u luimi pă la 5 admisibilă la "&ta
/m  0,03  0,05 *udului "aalului
Ni)elare - *udul "aalel&r
- supra*a%a talu#uril&r  0,05  0,10
- supra*a%a "&r&ametel&r
ABATERI LIMITĂ ADMISIBILE PENTRU DIGURI, CONFORM STAS 8389-82
Tabelul 3
Elemetul diului Abateri limită admisibile bser)a%ii

4m 6m
7&ta "&r&ametului +0,10 +0,10 9e re*eră la "&ta

! m *ială după tasarea
-0,05 -0,08 tereului
:ăl%imea
+0,05 ri b&mbameta$ial
b&mbametului'm(
ă%imea, ! m;
 0,20
- a "&r&ametului
-0,10
- a ba"hetei
:ăl%imea talu#uril&r Isumarea e)etua-

'<( lel&r abateri la
 5 ambele talu#uri să u
depăşeas"ă  5<
Ni)elarea
"&r&ametului, ! m  0,10
-
Ni)elarea talu#uril&r,  0,20  0,20
! m
ANEXA II.3.2
GRADUL DE COMPACTARE PENTRU RAMBLEE DIN MATERIALE COEZIVE. Confo! STAS 98"#-$%
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
Tabelul 1
Lucrări de îmbunătăţiri funciare executate

#radul de cmpactare $%&
din pământuri ce!i"e
Inălţime
denumire mediu minim
$m&
'ara(e 1/ /

)ambleurile canalelr de iri*aţie 2 2
/
%i*uri 02 5
2
+latfrme / 5
/42
+erne de le,, pentru fundarea  5
cn,trucţiilr -idrte-nice 
 /
Tabelul 2
#radul de înde,are
Natura pământului
Lucrări de îmbună $I%& $6&
tăţiri funciare execu
tate din pământuri #ranule cu
nece!i"e mediu minim
dimen, de
%enumire
/425 mm7
6
'ara(e cu înălţimea  Ni,ip fin 0 2/ 5 9/

1/m
Ni,ip mi(lciu
0 2/ / 95
Ni,ip mare7
0 155 5 :/
pietri8
)ambleurile Ni,ip ,au

canalelr de iri*aţie7 pietri8 155
0  95
di*uri7 platfrme
ANEXA II 3.2
CALIFICAREA COMPACTĂRII TERASAMENTELOR LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE ŞI

ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE Conform STAS 8389/8
Tabelul 3
;ate*ria ;alitatea înde,ării

de
pământ +rcent Indice de
  Nr   Nr
%enumirea de pla,ticitate <midi u u u u
prbe prbe
materialului ar*ilă I+ tate = mediu minim mediu minim
admi,e admi,e
6 t>m3 t>m3 t>m3 t>m3
,ub  u ,ub  u
min min
Ni,ipuri 8i 17?/ 17/5

A 15 ...12 15...25 1735 15 17?5 15
prafuri 17/5 17//
Ni,ipuri 8i
+e,te 17? 17//
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
pra#uri 1"""2 155 1

 1"""2 1"""24 135 1 15 1
argiloase
7uturi Peste 15% 155%

6 2""" 1"""5 135 1 15 1
2""" 155 18
Argile grase Peste 1% 15%

9 35"""4 14"""3 13 1 1 1
şi pră#oase 3"""35 15 155
NOTA: Prevederile tabelului 3 nu se aplică la bareje pentru care compactarea se va încadra obligatoriu în indicii din
tabelul 1 şi 2 Ane!a 3"2"
Pentru terasamente a#late permanent sub nivelul apei $canale în ramblee diguri%baraje etc& calitatea îndesării va #i
cel pu'in (bună)"
*top+
CAIETUL III: CONSOLIDAREA ŞI IMBUNĂTĂŢIREA TERENURILOR
Capitolul I. DRENAJE ŞI FILTRE

1. Dom!iul " apli#a$
1"1" Prevederile acestui subcapitol se aplică la toate lucrările în care este prevă,ută reali,area unui element drenant
sau #iltrant şi anume :
% drenuri şi pu'uri de captare a apelor subterane pentru alimentări cu apă -
% drenuri de asanare în cadrul lucrărilor de drumuri pentru asanarea terenului de #undare şi a ,onei limitro#e drumului
prin colectarea şi evacuarea apelor de in#iltra'ie sau prin cobor.rea nivelului apelor #reatice
% drenuri pentru cobor.rea nivelului apei pe terenurile agricole -
%drenuri şi #iltre la construc'iile /idrote/nice cum ar #i : baraje diguri canale etc"
% drenuri de#initive sau provi,orii $pe durata e!ecu'iei& pentru cobor.rea nivelelor apelor subterane sau pentru
evacuarea apelor de in#iltra'ie la di#erite tipuri de construc'ii $civile industriale social%culturale etc&"
1"2" % Prescrip'iile se re#eră numai la elementul drenant sau #iltrant al lucrării respective"
1"3" % 0lementul drenant sau #iltrant poate #i reali,at din :
% material granular
% geote!til"
1"" % Prevederile cuprinse în acest subcapitol au caracter minimal şi sunt obligatorii" Pentru lucrările cu un caracter
deosebit proiectantul va elabora caiete de sarcini în care se vor prevede şi condi'iile de calitate pe care trebuie să le
îndeplinească elementele drenante sau #iltrante e!ecutate în cadrul lucrării respective"
%. & '$("$i )!$al
2"1" 0!ecu'ia lucrărilor se #ace pe ba,a unui proiect întocmit pentru obiectul respectiv"
2"2" % Pe parcursul e!ecu'iei se va veri#ica coresponden'a dintre datele re#eritoare la condi'iile litologice şi
/idrogeologice din proiect" 0ventualele modi#icări ce trebuie aduse proiectului din modi#icarea acestor condi'ii se
vor #ace numai cu avi,ul proiectantului"
*. & +$i,i#-$i # t$ui ,#tuat /!ai!t " /!#p$a lu#$-$ilo$
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
3.1. - Toate materialele ce se utilizează la execuţia elementelor filtrante sau drenante vor fi introduse în lucrare
numai dacă în prealabil :
- s-a verificat că sunt livrate cu certificate de calitate care să ateste că au caracteristici corespunzătoare prevederilor
din proiect;
- s-au efectuat pe şantier încercările de verificare conform prescripţiilor tenice şi cu frecvenţa prescrisă.
3.!. - "e va analiza tenolo#ia de execuţie a lucrărilor si se vor aduce adaptările necesare$ impuse de condiţiile
locale si de dotare ale şantierului. Toate modificările ce survin ca urmare a acestor adaptări$ vor fi avizate de
proiectantul lucrării.
4. – Verificări ce trebuie efectuate în timpul execuţiei lucrărilor
%.1. -&n timpul execuţiei se va verifica permanent:
- pentru elementele drenante sau filtrante din materia' #ranular:
 calitatea şi corespondenţa cu indicaţiile din proiect

 #rosimea şi continuitatea straielor.
- pentru elementele drenate sau filtrante #eotextile :
 continuitatea materialului;
 calitatea execuţiei îmbinărilor şi lipiturilor.
%.!. - (e parcursul execuţiei se va verifica permanent respectarea tenolo#iei de execuţie a lucrărilor.
%.!. ) *ontrolul calităţii lucrărilor se va face conform caietului de sarcini întocmit pentru lucrarea respectivi.
5. – Verificări la recepţia lucrărilor
+.1. - ,ecepţia lucrări şi va consta din :
- verificarea amplasamentului conform proiectului;
- verificarea calităţii şi corespondenţei cu indicaţiile din proiect a materialelor puse în operă ;
- calitatea execuţiei lucrărilor.
+.!. - ,ecepţia va fi consemnată în documente întocmite la faza respectivă. cestea vor constitui documente în baza
cărora se va face recepţia finală a lucrărilor ascunse pentru obiectul respectiv.
6. – Prescripţii finale
(roiectul lucrării va cuprinde şi un pro#ram de urmărire de către beneficiar a comportării în timp a lucrărilor realizate
din care să se poată tra#e concluzii asupra funcţionalităţii elementelor drenante sau filtrante din lucrarea respectivă.
/0 -1-1
LIST !"#$%&'T&L"( T&)'I#& !& *+,
1. "T" 12!4!-51 limentări cu apă. *aptarea apelor subterane prin puţuri. (rescripţii de proiectare.
!. "T" 12!43-5! limentări cu apă. *aptarea apelor subterane prin drenuri. (rescripţii de proiectare.
3. "T" 1675243-7 8ucrări de drumuri. *onstrucţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor - drenuri de
asanare. (rescripţii de proiectare şi execuţie.
%. "T" / 116%1-77 8ucrări de îmbunătăţiri funciare. 9renarea teritoriilor iri#ate. (rescripţii de proiectare.
top
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PERE... Page !0 of 168
CAPITOLUL 2 COMPACTAREA CU COLOANE DE PĂMÂNT

1. Domeniul de aplicare
1.1. Prevederile acestui subcapitol se aplică la compactarea cu coloane de pământ a pământurilor sensibile la
umezire -PSU - nesaturate, a căror umiditate naturală nu depăşeşte limita de frământare a pământului cu mai mult
de 5%.
1.. !oloanele de pământ se folosesc pentru "mbunătă#irea PSU şi se realizează $ cu soneta specializată tip ,,ala#i&
sau cu o sonetă improvizată pe e'cavator, astfel $
- fi'area berbecului (onetei pe punctul de e'ecu#ie a coloanei )

- e'ecutarea *ăurii coloanei prin batere cu berbecul)
- e'ecutarea corpului coloanei prin turnarea "n *aură a unor por#ii de pământ şi compactarea lor succesivă cu un
anumit număr de lovituri.
1.+. enolo*ia de mai sus se fi'ează pe baza unor lucrări de compactare e'perimentală, datele furnizate de
acestea fiind la baza "ntocmirii proiectului de e'ecu#ie. ucrările e'perimentale de teren nu se e'ecută decât pentru
un amplasament având PSU cu caracteristici *eotenice nestudiate anterior.
2. eri!ic"ri e!ec#ua#e $nain#e de $nceperea lucr"rilor
.1. /naintea "nceperii lucrărilor de e'ecu#ie se verifică $
- dacă proiectul de e'ecu#ie s-a realizat pe baza unor e'perimentări de teren )
- dacă proiectul de e'ecu#ie cuprinde to#i parametrii necesari realizării unei bune compactări 0diametrul coloanei,
adâncimea de compactare, distan#a dintre a'ele coloanelor, lă#imea zonei de *ardă, cantitatea de pământ din corpul
unei coloane, numărul de lovituri pentru compactarea unei por#ii de pământ, cariera de aprovizionare cu pământ şi
caracteristicile *eotenice ale acestuia, densitatea medie "n stare uscată a masivului compactat.
- dacă s-a "ntocmit 2dia*rama etalon& de verificare "n adâncime a compactării )
%. eri!ic"ri pe parcur&ul e'ecu(iei
+.1. Pe parcursul e'ecu#iei compactării PSU cu coloane de pământ se verifică $
- dacă se respectă sau se realizează parametrii din proiect 0v. pct. .. necesari realizării unei bune compactări )
- dacă valorile densită#ilor medii "n stare uscată ale masivului compactat sunt dm314,5 67cm+)
- dacă la e'ecutarea *ăurii coloanei se foloseşte adaos de apă 0se admit cel mult 4 litri apă pentru străpun*erea unui
orizont ar*ilos de consisten#ă ridicată dar sub suprave*erea or*anului de conducere a lucrării)
- dacă se respectă umiditatea optimă de compactare a pământului ce se introduce "n *aura coloanei )
- dacă pământul este turnat "n *aură "n por#iile stabilite prin proiect)
- dacă se respectă "năl#imea de compactare a pământului cu berbecul)
- dacă pe timp de iarnă se foloseşte pământ "n*e#at 0ceea ce este interzis)
- dacă conducerea lucrărilor de compactare este asi*urată de un or*an tenic competent)
- dacă se e'ecută toate coloanele de pe 2planul compactării& )
- dacă coloanele se e'ecută verticale şi nu "nclinate)
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
3.2. Într-un registru special se vor trece următoarele elemente ce vor fi vizate şi de organul tehnic responsabil cu
lucrările de compactare :
- data fiecărei verificări periodice ;
- rezultatele verificării ;
- măsurile luate în cazul constatării unor diferene importante ale acestor elemente faă de datele proiectului de
e!ecuie.
4. Verificări în vederea recepţiei compactării
".#. $ecepia lucrărilor de compactare cu coloane de păm%nt se face pe baza următoarelor lucrări finale :
- curăarea şi nivelarea suprafeei compactate.
- verificarea compactăm în ad%ncime pe toată lungimea coloanelor de păm%nt prin sonda&e de penetrare statică sau
sonda&e radiometrice.
- verificarea densităii păm%ntului în stare uscată la nivelul planului 'tălpii( de fundare) prin determinări de laborator
geotehnic.
".2. *onele verificate ca mai sus şi găsite necorespunzătoare se vor recompacta cu coloane suplimentare al căror
număr se va stabili de proiectant.
+,+ ///-2-#
LISTA DOCUMETELO! TE"ICE DE #A$%
0oloane de păm%nt
1  -  ,ormativ privind proiectarea şi e!ecutarea construciilor fundate pe terenuri slabe  40 567
0 28-75  ,ormativ privind îmbunătăirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice  40 567
9top
CA&ITOLUL ' COLOAE DE #ALAST (D!EU!I DE ISI&)

*. Domeni+ de ap,icare.
#.#. 0oloanele de balast sau drenurile de nisip se folosesc pentru accelerarea proceselor de consolidare a
terenurilor foarte compresibile 'm%luri) argile miloase) turbe) etc(.
#.2. eoarece realizarea coloanelor de balast sau drenurilor constituie o fază în e!ecutarea unui ansamblu de
lucrări) se va proceda la verificarea acestora pe etape 'realizarea coloanelor) stratelor filtrante) umpluturilor de
încărcare(.
-. Verificări de efect+at pe parc+r+, e/ec+ţiei.

2.#. 1entru fiecare fază se întocmeşte un proces verbal de lucrări ascunse.
2.2. +mplasarea coloanelor sau drenurilor se va verifica pe baza proceselor verbale de amplasare şi controlării pe
teren a densităii realizate.
e asemenea) se va verifica corespondena stratificaiei prevăzute în proiect cu situaia evideniată în timpul

e!ecuiei şi respectarea eventualelor măsuri complementare indicate de proiectant.
2.3. 1entru verificarea calităii coloanelor de balast sau a drenurilor de nisip se va urmări respectarea ad%ncimii şi
diametrului coloanelor) precum şi a granulometriei şi volumului de material filtrant introdus. <erificarea se va face pe
baza proceselor verbale de lucrări ascunse) la care se vor ane!a buletinele de analiză granulometrică pentru balast)
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 0.10.201!
respectiv nisip. Pentru Verificarea corectitudinii datelor înscrise se vor executa, prin sondaj, foraje de control în
interiorul unor coloane sau drenuri, urmărindu-se în mod special continuitatea materialului filtrant introdus, lipsa
colmatării acestuia şi realizarea adâncimii prevăzute.
2.4. Verificările se vor extinde în mod oli!atoriu si asupra calită"ii stratelor filtrante, drenurilor colectoare şi
respectării de realizare a umpluturilor, inclusiv durata perioadelor de repaus prevăzute.
2.#. Verificarea func"ionării coloanelor şi drenurilor se va face vizual şi prin aparatura pentru urmărirea evolu"iei
presiunii apei în pori în timpul realizării umpluturilor. $n acest fel se vor putea adopta măsuri corespunzătoare pentru
evitarea refulărilor materialului de funda"ie sau ruperilor ramleului prin modificarea ritmului de încărcare, mărimea
anc%etelor laterale, etc,
2.&. 'ondi"iile de calitate pentru coloane de alast sau drenuri de nisip se vor verifica potrivit prevederilor caietului de
sarcini întocmit de proiectantul lucrării.
(top)
CAPITOLUL 4 CONSOLIDAREA ŞI ETANŞAREA TERENURILOR PRIN INJECTARE
1. - Domeniul de apli cae
*.*. - Prevederile prezentului sucapitol se referă la toate lucrările de injec"ii cu scop de consolidare, etanşare sau
compactare şi anume +
- injec"ii cu suspensii, !eluri sau solu"ii în vederea consolidării terenurilor în scopul îmunătă"irii caracteristicilor
fizico-rnecanice 
- injec"ii cu mortare, suspensii, !eluri sau solu"ii, în scopul micşorării permeailită"ii terenului
- injec"ii de le!ătură executate cu mortare sau suspensii pentru realizarea conlucrării element de eton - teren 
- injec"ii de umplere la extradosul căptuşelilor !aleriilor, tunelurilor, zidurilor de sprijin, etc.
- injec"ii de ancorare 
- injec"ii speciale în elementele de eton ale construc"iilor %idrote%nice.
*.2. - Prezentele prevederi au caracter minimal, lucrările de injectare având un caracter deoseit, care necesită
elaorarea unor caiete de sarcini în care se impun condi"ii te%nice speciale pentru fiecare lucrare.
!. - "ei#ic$i ce %e&uie e#ec%ua%e 'nain%e de 'ncepeea luc$ilo de in(ec%ae
2.*. e vor verifica materialele componente ale fluidelor de injectare, dacă corespund din punct de vedere calitativ.
2.2. e vor verifica re"etele de injectare, dacă cu materialele ac%izi"ionate pe şantier se o"in caracteristicile fizico-
mecanice, de stailitate şi de vâscozitate prevăzute in proiect sau in caietul de sarcini.
2.. - e vor verifica instrumentele de măsură ale instala"iilor şi utilajelor utilizate /manometre, deitmetre, etc.0.
). - "ei#ic$i ce %e&uie e#ec%ua%e 'n %impul e*ecu%$ii luc$ilo de in(ec%ae
.*. - $n timpul injectării, este oli!atorie urmărirea şi înscrierea presiunii şi timpului de injectare, precum şi deitul pe
fiecare pas de injectare.
1 aten"ie deoseită treuie acordată presiunii de injectare, mai ales în timpul injectării aproape de suprafa"a
terenului.
.2. - $n timpul injectării se vor preleva proe din fluidul de injectare şi se va verifica în timp constan"a caracteristicilor
lui.
.. - acă este cazul, se vor monta reperi sau microcomparatoare pe care se vor urmări mişcările terenului în timpul
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 0.10.201!
injectării.
3.4. - Funcţie de amplasament, adâncimea de injectare, stratificaţie, etc. se vor urmări zonele unde există
posibilitatea unor refulări ale fluidului injectat.
4. - Verificări ce trebuie efectuate după executarea injectări
4.1. - n funcţie de tipul de tratare, de natura terenului tratat, controlul eficienţei injectării se poate executa prin !
- efectuarea unei excavaţii "n zona masivului-tratat, recoltarea de probe #i determinarea proprietăţilor fizico-mecanice
ale acestora $la silicatizarea loessurilor% !
- determinarea rezistenţei la "ncărcări de penetrare statică sau dinamică&
- probe de reinjectare &
- probe de permeabilitate, de absorbţie specifică de apă.
'bsorbţiile specifice medii admisibile "n voalurile de etan#are ale barajelor sunt indicate "n 'nexa -4-1.
- observaţii asupra tasării construcţiilor sau umflării rocilor&
- "ncercări de carotaj&
- determinări radiometrice, seismice sau carotaj sonic.
'()*'  4.1
VALORILE ABSORBŢIILOR SPECIICE !E"II A"!ISIBILE LA VOAL#RILE "E E$A%&ARE ALE BARA'ELOR
6nălţimea 8idraulică 2 "n 'dâncimea voalului 'bsorbţia specifică

profilul considerat $m% măsurată rociide
suprafaţa $m% la limită. admisibilă
ml:m $91
min.17atm%
7 3
5 17-5 
5-7 7-5 5
5-7 5-7 3
7-47 1,
7- 47- 5
7-47 1
 47-;7 1,
peste;7 5
+)/'0 ! 1.a baraje fundate pe roci sensibile la acţiunea infiltraţiilor de apă se vor adopta limitele pentru
baraje cu 2  m.
5. 6n cazul când probele de control nu se pot executa la presiuni de 17 atm. $datorită adâncimii prea mici sau
caracterului rocii% absorbţia specifică se va calcula considerându-se că variază direct proporţional cu presiunea.
3. /alorile din tabel vor putea fi reduse corespunzător "n cazul când debitul calculat este mai mare decât cel prevăzut
"n proiect.
LIS$A PRESCRIPŢIILOR $E(%ICE "E BA)*
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%"68".0(# !.1.21"
1. - Normativ departamental P.E. 712/79 - Proiectarea şi executarea etanşării şi consolidării rocilor stâncoase prin
injecii.
2. - !. 1"#$1%#& - 'nstruciuni te(nice pentru consolidarea pământurilor sensi)ile la ume*ire şi a nisipurilor prin
silicati*are şi electrosilieati*are.
+top,
CAPITOLUL 5 PĂMÂNT ARMAT

1. - Domeniul de aplic are
1.1. - Prevederile acestui capitol se reeră la lucrările din pământ armat cu orice destinaie şi anume 
- la construcii (idrote(nice din pământ armat canale0 diuri0 *iduri de c(ei0 )araje3
- la lucrări rutiere din pământ armat *iduri de sprijin0 platorme0 culee de poduri0 rampe de acces la poduri si pasaje
unor elemente din pământ armat este indicată estacade0 *iduri de compartimentare.
. Pre!ederi "enerale
2.1. - 4oate veriicările cuprinse 5n acest capitol au caracter minimal şi o)liatoriu.
2.2. Pentru ca*uri deose)ite0 proiectantul poate prescrie mărirea recvenei veriicărilor sau alte tipuri de veriicări.
2.%. 6ucrările din pământ armat necesită o suprave(ere continuă 5n timpul execuiei.  atenie deose)ită se va
acorda veriicâri calităii materialelor olosite0 controlului te(noloiei de execuie şi execuiei şi urmăririi deormaiilor
şi tasărilor 5n timpul execuiei.
#. $eri%icarea cali&'(ii ma&erialelor
%.1. !ondiiile de calitate pe care tre)uie să le 5ndeplinească materialul de umplutură sunt 
- să poată i pus 5n operă şi compactat ără a i necesare enerii de compactare exaerat de mari sau preătiri
speciale uscare0 corectarea compo*iiei ranulometrice. etc. 3
- 5n contact cu armătura să ai)e un coeicient de recare mare &0%83
- să ie cât mai puin aresiv aă de armătură 3
- materialul ranular olosit sâ nu conină mai mult de 18 din reutate elemente ine0 cu diametrul mai mic de &0&#&
mm şi nici mai mult de 28 din reutate0 ramente cu dimensiuni mai mari de 18& mm 3
- 5n ca*ul olosirii materialelor cu coninut mai mare :de particule ine să se determine coeicientul de recare dintre
pământ şi armătură0 care nu tre)uie să ie mai mic de &0%80 valoarea p; să se ale su) valoarea p; < #...12 şi
re*istivitatea materialului care tre)uie să ie mai mare de 8&&& an.
). Arm'&ura
=.1. !aracteristicile materialelor olosite ca armături tre)uie să ie in concordană cu cele prevă*ute 5n proiectul de
execuie. >eriicarea acestei concordane se ace pe )a*a datelor din proiect şi a celor speciicate 5n certiicatele de
calitate emise de producător.
=.2. !ondiiile pe care tre)uie să le 5ndeplinească armăturile masivelor din pământ armat sunt 
- să ie suple şi re*istente la traciune0 ără deormaii mari3
- să pre*inte 5nainte de rupere o alunire aprecia)ilă0 adică să nu ai)e o rupere de tip casant3
- 5n contact cu materialul de umplutură să pre*inte un coeicient de recare mare  &0%83
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%"68".0(# !.1.21"
- să suporte în procesul de execuţie acţiunea dispozitivelor de .compactare.
4.3. Periodic se vor executa de către constructor prin intermendiul unor laboratoare de specialitate, verificări
suplimentare asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale armăturilor.
4.4. Orice neconcordanţă între datele din proiect şi datele înscrise în certificatele de calitate sau rezultatele
verificărilor suplimentare, va fi semnalată imediat, armăturile respective fiind excluse de la folosire.
5. Elementele de ecran
.!. "aracteristicile materialelor folosite în elementele de ecran trebuie să fie în concordanţă cu cele prevăzute în
proiectul de execuţie, verificarea acestei concordanţe se face pe baza datelor din proiect şi a celor specificate în
certificatul de calitate emis de producător.
.#. $n cazul elementelor de ecran procurate de la unităţi specializate se va verifica concordanţa dintre dimensiunile
acestora şi cele prevăzute in proiect, admiţ%ndu-se următoarele toleranţe &
pentru elementele plane de beton &
' !( mm la lun)ime şi lăţime *
  mm la )rosime
- pentru elementele semieliptice &
'  mm la lun)ime
' # mm la înălţime
' (,! mm în )rosime.
.3. +alele din beton vor fi executate cu cimenturi compatibile cu a)resivitatea materialului de umplutură, conf. 
334/-03.
.4. 1a elementele de ecran plane din beton vor fi verificate dimensiunile şi numărul urec2ilor de prindere,
urmărindu-se concordanţa cu proiectul.
.. u se admit la monta elemente din beton care prezintă fisuri, indiferent de mărimea lor, deteriorări sau lipsuri în
zonele de colţ, de mar)ine sau de rost.
6. - Controlul execuţiei
5.!. - e va efectua un control permanent asupra calităţii lucrărilor, şi anume &
- verificarea amplasamentului lucrării*
- verificarea cotei de fundare *
- controlul )radului de compactare al terenului din săpătura de fundaţie *
- verificarea dimensiunilor fundaţiilor pentru ecran *

- controlul sistemului de captare şi evacuare a apelor de infiltraţie *
- verificarea )rosimii şi calităţii stratului drenant de sub baza masivului din păm%nt armat*
- verificarea cotelor liniei de rezemare a ecranului*
- controlul respectării planului de monta a ecranului, armăturilor şi prinderilor acestora.
5.#. e va suprave)2ea montarea fiecărui r%nd de armătură, verific%ndu-se ca acestea să fie dispuse perpendicular
pe direcţia paramentului 6în cazul în care acesta este vertical7 sau orizontală 6în cazul în care paramentul este
înclinat7, în r%nduri paralele, bine aşezate cu latul pe suprafaţa stratului de umplutură compact. tr%n)erea piuliţelor
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%"68".0(# !.1.21"
va fi moderată, însă va trebui să asigure prinderea corespunzătoare a elementelor, fără a rămâne joc între ele.
6.3. Se va controla respectarea condiţiilor tehnice privind realizarea umpluturii, verificânduse periodic granulometria
materialulul folosit !i gradul de compactare realizat.
7. – Verificări efectuate la recepţia lucrărilor
".#. $a recepţia finală a lucrării se va verifica %
 respectarea trasării în plan pentru a se înscrie în geometria ansamblului de lucrări prevăzute &
 verticalitatea sau înclinarea indicată în proiect !i linearitatea ecranului&
 racordarea ecranului cu lucrările de terasament învecinate !i alte lucrări adiacente &

 calitatea materialului din ecran !i armătură, pe baza certificatelor de calitate emise de furnizori&
 dispozitivele de scurgere a apelor superficiale &
 gradul de compactare a terasamentelor !i umpluturii
 etan!eitatea rosturilor dintre elementele ecranului&
 probleme de estetică a lucrărilor din pământ armat.
".'. (onducătorul tehnic al lucrării, în colaborare cu beneficiarul, este obligat a pregăti !i preda, întro formă
organizată %
 toate documentele încheiate pe parcursul e)ecutării lucrărilor, inclusiv buletinele de încercare, dispoziţiile de
!antier, actele de control sau e)pertizare, etc.&
 scurtă prezentare sintetică cu concluzii privind calitatea lucrării e)ecutate, în comparaţie cu prevederile proiectului
!i ale prescripţiilor tehnice !i dovedită cu actele prezentate.
".3.  *erificările directe se vor e)ecuta de comisia de recepţie prin sondaje, +n număr suficient pentru a!i putea
forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. +n caz că o parte din aceste verificări dau rezultate
nesatisfăcătoare, se va dubla numărul lor & dacă !i în acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfăcătoare, comisia
va dispune amânarea sau respingerea recepţiei până la efectuarea unui supliment de încercări !i a unei cercetări
sau e)pertizări tehnice de ansamblu. (ercetarea sau e)pertiza se va efectua pe baza unei teme date de comisia de
recepţie !i va avea ca scop determinarea posibilităţilor !i condiţiilor în care construcţia respectiva corespunde
destinaţiei pentru care a fost realizată.
top-
CAPITOLUL 6 ZIDURI DE PRI!I" #I RA"$OR%I
&. Do'e(iul )e aplicare
#.#. idurile de sprijin cu sau fără ranforţi sunt construcţii din beton, beton armat, zidărie, pământ armat, piatră sau
alte materiale care se folosesc pentru susţinerea masivelor de pământ în vederea preîntâmpinării alunecărilor de
teren
*. Pre+e)eri ,e(erale
'.#. /sigurarea calităţii, durabilităţii !i funcţionalităţii lucrărilor specifice de ziduri de sprijin !i ranforţi 0 implică
verificarea tuturor operaţiunilor necesare pentru realizarea lor precum !i a lucrărilor de întreţinere periodică.
'.'. 1e la început este necesar să se verifice trasarea de detaliu, platforma de lucru !i măsurile luate pentru
scurgerea apelor meteorice sau din izvoare !i semnalizare a punctului de lucru.
'.3. +n cazul unor lucrări în zona cu alunecări de teren, se verifică dacă evoluţia în timp a acestor fenomene de
instabilitate impun modificări sau adaptări la situaţia reală de pe teren +a data atacării e)ecuţiei lucrărilor de sprijin.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 0.10.201!
3. Verificări in timpul execuţiei
3.1. În timpul execuţiei lucrărilor de săpături este necesar de a cerceta şi verifica cu atenţie prin observare directă,
permanentă şi martori, starea talazurilor în zona lucrărilor în vederea depistării unor eventuale semne, prevestitoare
de pierdere a stabilităţii acestora sau a pereţilor săpăturii, căderi de blocuri, materiale, suprasarcini.
De asemeni, se vor depista cable, conducte şi ţine sub observaţie eventuale construcţii existente in zonă.
3.2. eferitor la execuţia săpăturilor pentru fundaţii şi verificarea terenului de fundare este necesar de a se verifica !
" surile de protecţie a muncii, de si#uranţa a circulaţiei publice şi de şantier şi stabilirea platformei de lucru $
" natura şi starea de consistenţă a terenului de fundare, poziţia eventualelor plane de alunecare, natura şi starea
fizică a fiecărui strat înt%lni în săpătură, infiltraţii de apă, etc. $
" cota de fundare şi dimensiunile în plan ale #ropii de fundaţie, contrapanta terenului la nivelul tălpii fundaţiei $
" concordanţa intre situaţia reală pe teren şi datele te&nice prevăzute în proiect.
3.3. 'alitatea materialelor utilizate pentru executarea zidurilor de spri(in şi ranforţilor se verifică conform normelor de
calitate specifice pentru aceste materiale.
3.3. espectarea te&nolo#iei de execuţie prevăzută in documentaţie.
3.). *etonul în fundaţie se va turna aderent de pereţii săpăturii, demont%nd spri(inirile numai pe măsura turnării
betonului. +pri(inirile rămase şi terenul din (urul săpăturii se verifică permanent pentru a evita accidente.
3.. -n cazul apelor subterane a#resive se verifică aplicarea măsurilor de protecţie a betoanelor şi armăturilor.
3.. /levaţia se va executa în continuarea fundaţiei fără întrerupere de betoane. /ventualele rosturi de lucru precum
şi rosturile între tronsoane se vor trata şi verifica în conformitate cu prescripţiile te&nice de tratare a rosturilor.
3.0. entru asi#urarea calităţii şi funcţionalităţii lucrărilor de spri(inire pe parcursul execuţiei se vor verifica
dimensiunile în plan şi secţiune, calitatea materialelor puse în operă, drenul din spatele zidului de spri(in sau
ranforţilor, poziţia barbacanelor, colectarea şi evacuarea apelor.
4. Verificări la recepţie
).1. a recepţia preliminară se verifică !
" amplasamentul lucrării$
" funcţionalitatea drenului şi a barbacanelor $
" dimensiunile, calitatea materialelor, aspectul şi înscrierea în peisa(ul natural$
" actele constatatoare întocmite la recepţiile pe faze a lucrărilor ascunse.
).2. a recepţia finală se analizează modul de comportare a lucrărilor în cadrul termenului de #aranţie si dacă au fost
bine întreţinute.
).3. entru cazurile de lucrări cu caracter şi te&nolo#ii deosebite sau condiţii de relief sau #eote&nice #rele, în
proiecte se vor prevedea în plus măsuri de verificare şi control specifice în concordanţă cu aceste lucrări sau
te&nolo#ii şi condiţiile locale de teren.
top4
CAPITOLUL 7 PROTECIA TALU!URILOR E"ECUTATE I# TERE#URI $T%#COA$E

&. '(meniul )e aplicare
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 0.10.201!
1.1. Taluzurile în sţâncă se amenajează ţinând seama de natura geologică a stâncilor, de modul cum se prezintă
stânca (în săpătură nouă sau săpătură veche) starea de degradare sau fisurare.
1.. !n rocile dure "i foarte dure nedegrada#ile în timp, taluzurile nu se protejează.
2. Prevederi generale
.1. $alitatea taluzurilor depinde de modul cum s%a e&ecutat săpătura ultimului strat de stâncâ de deasupra taluzului
(dacă s%au folosit la derocări, încărcături mari sau mici, dacă s%a folosit pic'hamerul).
.. e verifică dacă înclinarea taluzurilor în roci foarte dure este 1 *1 iar in roci dure + *1. e verifică dacă la #aza
taluzului s%a amenajat o #anchetă de ,+1, m lăţime pentru preluarea materialului desprins de deasupra.
.-. acă taluzul depă"e"te înălţimea de 1 m, se verifică dacă a mai fost amenajată o #anchetă de ,+1, m
lăţime la o înălţime potrivită de /0 m.
.. e verifică dacă această #anchetă este continuă "i respectiv să nu ai#ă înălţimi mult diferite în profile apropiate.
.+. e asemenea se verifică dacă înclinarea de deasupra #anchetei suplimentare este mai mică decât înclinarea de
dedesu#t (dacă la #aza pentru taluz s%a adoptat înclinarea 1 *1, deasupra #anchetei tre#uie să se ia + *1 2 dacă
dedesu#t taluzul are + *1 deasupra va avea  *1).
./. 3a taluzuri foarte înalte se verifică dacă sunt e&ecutate #anchete la înălţimi din /4 m în /4 m "i respectând
principiul mic"orării înclinării taluzului faţă de înclinarea de dedesu#tul #anchetei respective.
.4. 5entru înălţimi mai mari de 1 m, pantele se vor sta#ili pe #ază de calcul de sta#ilitate, conform T6 7184/.
3. Verificările taluzurilor in rocile cu densitate mijlocie
-.1. 9erificarea ţine scama de faptul că rocile sunt nedegrada#ile sau degrada#ile.
-.. Taluzurile rocilor nedegrada#ile de duritate mijlocie se tratează în acela"i mod cu cele ale rocilor dure cu
deose#irea
(puţind mergecă până
înclinările
la 1.+ taluzurilor sunt mai
m) iar înălţimile mici care
de taluz respectiv
se pot realiza
*1, #anchetele nu aunu
fără #anchete lăţimea mai mică
pot depă"i de 1, m
0 m. 9erificarea
tre#uie să ţină seama de acest lucru.
-.-. Taluzurile rocilor degrada#ile de duritate mijlocie au acelea"i înclinări ca "i în rocile nedegrada#ile. Tre#uie insă
protejate în scopul evitării alterării progresive. 5rotejarea se poate realiza prin plase metalice peste care se a"terne
până la înglo#are, cu ajutorul aparatului de torcretat, un #eton sau un mortar de ciment.
-.. 5lasei de sârmă i se verifică ancorarea în stâncă prin ancore de oţel :; -4 cu diametru + mm "i
#etonarea corectă a acestora.
-.+. !n cazul unor porţiuni de taluz cu degradări mai puternice se verifică dacă plasa de sârmă a fost întărită cu o
armătură de / mm diametrul dispusă în reţea "i fi&ată cu piroane. $alitatea lucrărilor de torcretare se poate evidenţia
prin faptul că pe suprafaţa acoperită cu #eton prin torcretare nu e&istă sârmă sau fiare în aparenţă "i nici fisuri.
$alitatea protejării taluzului se constată prin sunetul auzit în urma aplicării de lovituri u"oare cu un corp de lemn
(coadă de lopată). acă în urma loviturii sună a gol torcretarea este #urdu"ită "i nu este suficientă.
-./. !n cazul când este necesară o protecţie de taluz contra căderii de pietre pentru o perioadă limitată se verifică
e&istenţa unei plase de protecţie ancorată în stâncă.
-.4. e verifică dacă sârma de legătură a plasei este zincată pentru a se evita rugina "i desfacerea plasei.
4. Verificări la taluzurile în roci moi
.1. 6ceste taluzuri au înclinări mai mici - *1 si  *1, iar #anchetele pot avea lăţimi de până la  m.
.. <nălţimea ma&imă de taluz fără #anchete este de /,4 m.
.-. !n funcţie de gradul de alterare taluzurile se îm#racă în plasă de sârmă ancorată, torcretată sau în funcţie de
faptul că lucrarea este definitivă sau provizorie.
.. 9erificarea înclinării taluzelor se face cu ajutorul unor "a#loane din "ipci de lemn iar planeitatea prin plim#area
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 0.10.201!
longitudinală a şabloanelor.
5. Verificări Ia taluzuri pentru stânci puternic degradate
5.1. La aceste taluzuri protejarea se poate realiza printr-o zidărie sau un pereu.
5.2. Zidurile de protecţie denumite de căptuşire care se construiesc lipite de stâncă. Parametrul eţei !ăzute este
5 "1.
5.#. La $nclinări #"1 şi 2"1 stâncă se presează% grosimea peretelui iind mai mică la partea superioară şi mai mare la
partea inerioară% mai mică la $nclinare mai mică şi mai mare la $nclinare mai mare.
Pentru lucrările de la pct. & !eriicarea se ace conorm pre!ederilor cap. 2% alin. 2.
6. Verificări la taluzurile in stâncă
'.1. (alitatea săpăturilor $n stâncă se e!idenţiază prin
- planeitatea taluzului)
- mărimea deni!elărilor constatate după terminarea săpăturii)
- modul de asigurare a terenului de deasupra săpăturii *stâncă sau pământ+ pentru ca acesta să nu curgă pe taluz )
- stabilitatea asigurată $n special la riabilitate *plase ancorate% torcretate sau nu% ziduri de căptuşire% pereuri+.
,top
CAIETUL IV. FUNA!II
CA"IT#LUL $ FUNA!II I%ECTE &I "E "IL#!I
$. '(eniul de aplicare
1.1. Pre!ederile prezentului capitol se aplică la toate lucrările de undaţii% de orice tip *continue% izolate% radiere%
directe% pe piloţi etc+% şi eecutate prin orice procedeu pentru care eistă o prescripţie te/nică $n !igoare.
1.2. Pentru cazul unor undaţii de tip special *de e. din elemente preabricate+ sau eecutate prin procedee pentru
care nu eistă prescripţii te/nice in !igoare% se !or aplica aceleaşi pre!ederi ca $n cazul genera% $nsă completate cu
condiţii te/nice speciale% predate de proiectant.
). "re*ederi generale
2.1. 0rice lucrare de undaţii !a i $ncepută numai după !eriicarea şi recepţionarea ei ca ază de lucrări a naturii
terenului% a săpăturilor şi după retrasarea generală a tuturor undaţiilor% a elementelor geometrice respecti!e şi 3
unde e cazul 3 a iecărui pilot $n parte.
4baterile admisibile sunt date $n anea 6.1.1.
2.2. n cazul undaţiilor de maşini% se !a eectua $n plus o conruntare $ntre proiectul de construcţie şi cel de montaj şi
3 dacă este posibil 3 conruntarea se !a ace direct cu utilajul urnizat.
7n cazul undaţiilor pentru stâlpi metalici şi pentru maşini se !a !eriica $n plus şi poziţia şi dimensiunile pieselor%
golurilor şi altor elemente $nglobate% precum şi a elementelor pentru menţinerea poziţiei acestora.
2.#. n cazul undaţiilor eecutate in apă% cu sau ără epuismente% se !a !eriica $n mod special că nu s-au produs
auieri% ebulmente% prăbuşiri etc. sau că eectele acestora au ost $nlăturate% $n aşa el $ncât corpul undaţiei să poată
i eecutat corect% conorm proiectului.
2.&. 7n cazul undaţiilor amplasate pe pământuri sensibile la umezire sau cu contracţii mari% se !a !eriica $n plus
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%"68".0(# !.1.21"
măsurile luate pentru evitarea umezirii pământului din jur sau de sub fundaţii şi că ultimul strat de pământ de 40...50
cm grosime nu s-a săpat decât în ziua în care se începe eecutarea corpului fundaţiei în zona respectivă.
!n cazul pământurilor cu contracţii mari se va mai verifica şi dacă s-a eecutat" în formele şi cu dimensiunile
prevăzute în proiect" stratele de material granular din jurul fundaţiilor.
#.5. $n cazul fundaţiilor din beton sau beton armat" se vor aplica integral şi prevederile caietul % al prezentului
normativ" inclusiv anea respectivă.
$n cazul fundaţiilor eecutate din zidării &de piatră" cărămidă etc'" se vor aplica integral prevederile din caiet %$$$" cu
diferenţa că abaterile admisibile sunt aceleaşi ca pentru beton &caiet %'.
#.(. )oate verificările" încercările ce se efectuează pe parcursul lucrărilor de fundaţii şi rezultatele acestora se vor
înregistra în procese-verbale de lucrări ascunse.
+. Funda,ii directe
%erificările ce trebuie efectuate" pe parcursul eecuţiei" în afara celor de la pct. # de mai sus" sunt *
+.,. plicarea măsurilor de protecţie prevăzute în proiecte pentru cazul agresivităţilor naturale &ale apelor subterane'
în special în ce priveşte tipul de ciment" gradul de impermeabilitate ale betonului şi acoperirea armăturilor.
+.#. ealizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevăzute în proiect.
+.+ /etonarea continuă a fundaţiei" fără întreruperi cu durata mai mare decât aceea prevăzută in normativul .
,40123  în cazul in care aceasta nu este posibil din cauze organizatorice sau din cauza mărimii sau formei
fundaţie" rosturile de lucru vor fi stabilite în prealabil" cu avizul proiectantului.
+.4 a fundaţii masive pentru maşini" se va verifica în plus dacă" în cazul că nu s-a putut realiza betonarea fără
întrerupere" s-au introdus barele metalice suplimentare de consolidare a rostului de turnare. ceastă ecepţie nu
este admisă pentru fundaţiile nemasive" pentru care se aplică normativul .,40123.
+.5. $n cazul
măsurilor betonării
contra afuieriisub nivelulşiapei
terenului subterane
spălării se vadin
cimentului verifica"
beton" după caz * fie eficacitatea
fie respectarea prevederilorepuismentelor" inclusiv a
normativului .,40123
în legătură cu betonarea sub apă.
+.(. !n cazul fundaţiilor de tip pa6ar pentru încastrarea stâlpilor prefabricaţi" se vor verifica dimensiunile golului
&secţiuni orizontale şi verticale cotele fundului pa6arului'" împănarea şi celelalte legături provizorii &care trebuie să
asigure ec6ilibrul stabil al stâlpului" conform normativului .,40123" 7.,0122 precum şi încastrarea definitivă" prin
betonare.
+.2. $n cazul fundaţiilor pentru stâlpi metalici şi a acelora pentru utilaje se va verifica calitatea pieselor metalice de
prindere &geometrie" caracteristici fizico-mecanice" protecţia anticorozivă etc.' şi poziţiile lor" precum şi a mortarului
sau betonului pentru încastrare" subbetonare etc.
+.8. 9recvenţa încercărilor ce se efectuează pe parcursul lucrărilor este aceeaşi cu aceea prescrisă pentru
materialele din care este eecutat corpul fundaţiei respective" cu menţiunea specială pentru îmbinările stâlpilor
prefabricaţi" pentru care se aplică prevederile din normativul .,40123" 7.,0122.
+.3. a recepţiile pe faze de lucrări şi recepţiile preliminare" comisiile respective vor efectua în afară de eaminarea
actelor înc6eiate pe parcurs" in ce priveşte frecvenţa" conţinutul şi încadrarea in prevederile proiectului şi prescripţiile
te6nice" în limita abaterilor admisibile 1 şi o serie de sondaje" în numărul pe care-l vor aprecia ca necesar" pentru a
se convinge de corectitudinea verificărilor anterioare" în special în ce priveşte poziţiile" formele şi dimensiunile
geometrice şi calitatea corpului fundaţiilor.
+.,0. !n cazul fundării construcţiilor pe terenuri slabe &de tipul argilelor moi" mâlurilor. nisipuri afânate" umpluturilor
etc.' eecutarea şi verificarea lucrărilor de fundaţii se va face cu respectarea formativului .#3185.
-. Funda,ii pe pil',i
4.,. orpul fundaţiilor propriu-zise &care reazemă pe capetele piloţilor'" se va verifica cu aplicarea integrală a
prevederilor de la pct. + de mai sus.
4.#. 7entru piloţii din beton armat sau precomprimat" prefabricaţi sau turnaţi pe loc" se vor aplica în întregime şi
prevederile capitolul prezentului normativ &:ucrări de beton" beton armat şi beton precomprimat;'.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
4.3. La înfigerea piloţilor prefabricaţi, se vor efectua pe parcurs următoarele verificări :
a) măsurarea şi înregistrarea pătrunderii fiecărui pilot pentru fiecare grupă de 1 lovituri ale berbecului, respectiv
fiecare minut de vibrarea sau de batere cu sonete cu frecvenţă mare ! o atenţie deosebită se va acorda măsurării şi
înregistrării refu"ului, în comparaţie cu valorile de control din proiect, faţă de care abaterea admisibilă este de 1# !
b) lungimea totală a fişei pilotului în comparaţie cu prevederile proiectului şi ale studiului geote$nic, ştiut fiind că este
necesar a se reali"a pătrunderea p%nă la un anumit strat, precum şi o lungime minimală a fişei! abaterile admisibile
sunt date în ane&a '(.ll.*.
c) direcţia de înfigere, starea pilotului şi eventualele accidente înt%lnite ! se va face menţiune specială asupra
ca"urilor de rupere sau spargere a pilotului şi a necesităţii înlocuirii lui!
d) reluarea operaţiei de înfigere după o perioadă de repaos de minimum + "ile la terenuri necoe"ive şi de minimum 
"ile la terenuri coe"ive! în acest ca", se vor efectua din nou toate verificările menţionate la al. -a de mai sus.
4.4. La e&ecutarea piloţilor foraţi inclusiv, a acelora prin percuţie /0rani), indiferent de diametrul lor, se vor efectua
2 după ca" 2 următoarele verificări :
a) buna funcţionare a utilaelor de forare şi betonare precum şi a instalaţiilor pentru prepararea, utili"area şi
recuperarea noroiului bentonitic
b) natura şi calitatea straturilor străpunse 'a forare care se vor compara cu prevederile proiectului!
c) fişa totală a pilotului şi natura terenului de la v%rful lui !
d) po"iţia în plan a foraului, înainte de introducerea carcasei de armături şi de începerea betonării!
e) aşe"area corectă a carcasei de armături şi a pieselor au&iliare, de asigurare a po"iţiei, de g$idare a dispo"itivelor
de betonare etc. !
f) curăţirea fundului şi pereţilor foraului /de material că"ut, detritus de bentonită etc.) !
g) compararea continuă a volumului de beton introdus cu volumul teoretic, stabilit prin măsurarea /la cel mult fiecare
metru de coloană) a nivelului atins de stratul de beton introdus în tub, pentru a stabili dacă la e&tragerea tubului nu s
au produs surpări de păm%nt în interiorul tubului!
$) menţinerea po"iţiei armăturilor.
4.. upă terminarea operaţiilor de înfigere, respectiv de betonare a piloţilor, se va proceda la o retrasare generală a
po"iţiei fiecărui pilot şi la cartografierea at%t a po"iţiei in plan c%t şi a nivelelor v%rfului şi capului piloţilor, respectiv a
fişei reali"ate ! abaterile admisibile sunt date în ane&a '(.11.*.
4.5. 6nainte de începerea e&ecutării corpului fundaţiei propriu"ise se vor efectua încercările prin încărcarea statică
sau dinamică a numărului de piloţi prevă"uţi in normativul 7.1528. 9e vor încerca de preferinţă piloţii la a căror
e&ecuţie sau înt%mpinat dificultăţi.
6n ca"ul încercărilor prin încărcare dinamică, tasarea admisibilă nu trebuie să depăşească 14 din valoarea de control
dată în proiect pentru refu". în ca"ul încercării prin încărcare statică :
 se admite ca tasarea măsurată la încărcarea de calcul să fie de ma&imum 1,1 tasarea măsurată în cadrul
încercării de probă conform 9;<9 +51+2=1 pentru o valoare corespun"ătoare de încărcare !
 în ca"ul în care nu sau efectuat încercări de probă conform 9;<9 +51+2=1 tasarea admisibilă la încercarea de
control cu încărcarea de calcul trebuie să fie stabilită de proiectant.
<ceste încercări pot fi considerate ca făc%nd parte din verificarea pe fa"e de lucrări.
4.8. ;ot înainte de începerea e&ecutării corpului fundaţiei se va proceda la spargerea capetelor piloţilor şi la
aranarea capetelor armăturilor provenite din piloţi care se înglobea"ă în corpul fundaţiilor. <baterile admisibile sunt
date în ane&a '(11*, tabelul 3.
'n ca"ul piloţilor foraţi, betonul de la partea superioară trebuie îndepărtat şi pentru motivul că este de regulă de
calitate mai slabă.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PERE... Page 3! of 168
4.8. La verificările pe faze de lucrări şi la recepţia preliminară, în afară de examinarea frecvenţei şi conţinutului
actelor încheiate pe parcurs, comisiile respective vor efectua şi un număr de sondaje pentru stabilirea corectitudinii
acestor
4.. !oate lucrările de fundaţii pe piloţi se consideră de tehnicitate deosebit de ridicată şi in consecinţă trebuie
urmărite în mod special de proiectant. "n cadrul acestei activităţi, proiectantul#
$ va participa la înfi%erea, respectiv forarea, unei prime serii de piloţi &de cel puţin '( din numărul total), spre a se
convin%e despre modul de realizare a refuzului, fişei totale, naturii straturilor de păm*nt înt*lnie etc.+
$ va participa la efectuarea încercărilor prin încărcare statică sau dinamică, stabilind cazurile în care numărul piloţilor
încercaţi urmează a fi mărit, pentru cazuri de dubiu conform normativului .-/01'
$ va depune un referat scris, conţin*nd concluziile şi recomandările sale cu privire la realizarea condiţiilor avute în
vedere la proiectare.
2352 "6$-$-
ABATERI ADMISIBILE
2. 7392:"" 9";!
-. 2bateri privind precizia amplasamentului şi a cotei de nivel#
$ poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor -/ mm
$ poziţia în plan vertical a cotei de nivel -/mm
<. 2bateri dimensionale ale elementelor#
$ dimensiuni în plan orizontal
 înălţimi p*nă la < m  </ mm

 înălţimi peste <m  =/ mm
 înclinarea faţă de verticală a muchiilor şi suprafeţelor
 pentru - m liniar = mm
 pe toată înălţimea - mm
$ înclinarea faţă de orizontală a muchiilor şi suprafeţelor
 pentru - m liniar ' mm

 pentru suprafeţe libere </ mm
=. 2bateri dimensionale ale fundaţiilor de maşini#
$ dimensiunile în plan orizontal
 înălţimi p*nă la< m  </ mm

 înălţimi peste < m  =/ mm
$ dimensiunile părţilor intr*nde sau ieşinde a %olurilor interioare </ mm
$ cote de nivel ale părţilor intr*nde sai ieşinde şi a %olurilor interioare -/ mm
$ cota de nivel a părţii superioare a fundaţiei  /,' mm
$ devierea axelor dispozitivelor de ancorare -/ mm
4. >entru alte abateri limită la fundaţii directe se aplică prevederile caietului ?@eton simplu, beton armat şi beton
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
precomprimat” din prezentul normativ.
B FUNDAŢII PE PILOŢI
1. Aateri la tra!area "i #$ru"area pozi#iei pilo#ilor % mm
&. Aateri la pozi#ia pilo#ilor pu"i 'n oper$( )a#$ de proiect
* pilo#i di!pu"i pe un r+nd ,(- cm
* pilo#i di!pu"i pe dou$ r+nduri !au mai multe r+nduri 1- cm
n cazul pilo#ilor e/ecuta#i de pe plat)orme 'n ap$( valorile de mai !u! !e duleaz$.
ANE0A I*1*1
Num$rul pilo#ilor devia#i de la pozi#ia din proiect nu va dep$"i &%2 din totalul pilo#ilor )unda#iei re!pective.
nclinarea pilotului )a#$ de vertical$ !au )a#$ de direc#ia !tailit$ prin proiect nu va dep$"i 1(%2 cu e/cep#ia pilo#ilor la
care acea!ta !e limiteaz$ la &2.
3. Aaterile pilo#ilor pre)arica#i din eton armat !au precomprimat !unt cele prev$zute 'n taelele 1( & "i 3 4cu privire
la dimen!iuni( a!pect( )orm$( pozi#ie "i arm$turi5.
6aelul 1
Pilo#i p$tra#i "i

La dimen!iuni Pilo#i centri)u7a#i
dreptun78iulari
Latura 4diametrul5 !ec#iunii 91- 9%

tran!ver!ale( 'n mm
*% *&
:ro!imea peretelui la pilo#ii 91-
centri)u7a#i( 'n mm *
*&
6aelul &
Aateri
La a!pect( )orm$ "i pozi#ie
limit$
Denivel$ri locale cu ad+ncimea !au 'n$l#imea de ma/. 3 mm "i

1
dimen!iunea ma/. de 1-mm.uc;m.ma/
Lip!uri de turnare av+nd ad+ncimea ma/. de 3mm( cm & ma/ 1-
Fi!uri cu dec!8iderea ma/im$ de -(1 mm "i lun7imea ma/im$

&
de %- mm uc;m .ma/
Inclinarea !upra)e#ei de cap$t pe a/a pilotului( 7rade ma/ 3

Decalarea v+r)ului pilotului )a#$ de a/a pilotului( mm ma/ 1&
Neliniaritateamuc8iilor(mm;mma/ 1
6aelul 3
Aateri
Dimen!iuni limit$
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
1ungimea armăturii,   $,#5
8istanţa dintre etrieri, mm  0$
8istanţa dintre barele longitudinale, mm  0$
4. Confecţionarea carcasei de armătură, pentru piloţii foraţi se va face potrivit prevederilor din proiect.
5. Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armătură, măsurată la faţa exterioară a barelor
longitudinale, se stabileşte în funcţie de tipul de pilot şi tehnologia de execuţie a lui.
baterile admisibile faţă de prevederile proiectului sau prescripţiilor tehnice! "5mm  #$ mm.
%. &ncastrarea piloţilor în radier sau grindă se face cu respectarea prevederilor proiectului, cu abateri admisibile de 
#$mm.
'. (iloţii de probă şi de control se vor fixa, ca număr şi amplasament, de către proiectant şi se vor încărca după un
program stabilit în proiect. )inimum de piloţi încercaţi se stabileşte la # piloţi reali*aţi la obiectivul care se
recepţionea*ă.
+alorile de control pentru încercare sunt date la pct. 4.%. di textul capitolului.
- /+"0"#
1/23 (-2C/(//16 3-7/C- 8- 9:;
0. 232 #5%0<0=>? = 3eren de fundare. (iloţi. Clasificare şi terminologie.
#. 232 #5%0<#=>0 = @undaţii pe piloţi. încercarea în teren a piloţilor de probă.
?. 232 #5%0<?=>? = @undaţii pe piloţi. (rescripţii generale de proiectare.

4. 232 #5%0<4='4 = (iloţi foraţi de diametru mare. (rescripţii generale de proiectare, execuţie şi recepţie.
5. 232 %$54='' = dAncimea de îngheţ.
%. 232 #'45=%B = rmărirea tasării construcţiilor prin metode topografice.
'. (.'='' = ormativ pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe terenuri slabe D9.C 5<0$'>E.
>. C.8. '#"'4 F ormativ departamental pentru executarea şi recepţionarea fundaţiilor deschise şi cu aer comprimat
la poduri D9!C %<0B'5E
B. C 0%$"'5 F ormativ privind alcătuirea şi executarea piloţilor pentru fundaţii D9.C %<0B'5E
0$. C %0"'4 F /nstrucţiuni tehnice pentru determinarea tasărilor construcţiilor de locuinţe, social"culturale şi
industriale prin metode topografice D9.C. 4<0B'5E.
00. ( 0$"'' F ormativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii D9.C. ?<0B'>,
0#<0B'>, C 05B"'? şi C 0'%"'5E.
0#. 232 0%#B<#"0B>0 F limentări cu apă. Captarea apelor subterane prin puţuri. (rescripţii de proiectare.
0?. 232 0%#B<?"0B># F limentări cu apă. Captarea apelor subterane prin drenuri. (rescripţii de proiectare.
04. 232 0$'B%<0"'' F 1ucrări de drumuri. Construcţii anexe pentru colectarea apelor F drenuri de asanare.
(rescripţii de proiectare şi execuţie.
05. 232 - 00$40='' = 1ucrări de îmbunătăţiri funciare. 8renarea teritoriilor irigate. (rescripţii de proiectare.
0%. (- '0#<'B = ormativ departamental. (roiectarea şi executarea etanşării şi consolidării rocilor 2tAncoase prin
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PERE... Page 3# of 168
injectare.
17. C.163—80 #9; - Instrucţiuni tehnice pentru consolidarea p!"nturilor sensiile la u!e$ire %i a nisipurilor prin
silicati$are %i electrosilicati$are. &ul. Construcţiilor nr. 1'(1980.
18 C 1)9—73 — Instrucţiuni tehnice pentru *ncercrile de penetrare static. &ul. Construcţiilor 1(197+.
19. C.176—8+ — Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenurilor de ,undare prin penetrare dina!ic cu con. &ul.
Construcţiilor 8(198+.
top
CAPITOLUL 2. FUNDAŢII DIN PEREŢI TURNAŢI ÎN TREN EXECUTATE CU NOROAIE

TOXOTROPICE, BARETE, PEREŢI CONTINUI ŞI PREFABRICAŢI
1. Domeniu de a!i"a#e
1.1. /o!eniul de aplicare a aratelor este acela%i cu al piloţilor ,oraţi de dia!etru !are.
1.'. cest siste! de ,undare se adopt nu!ai dac pre$int aantaje tehnico-econo!ice *n co!paraţie eu alte
siste!e de ,undare de ad"nci!e.
2. P#e$ede#i "omune
'.1. 2tili$area aretelor este in eneral4 indicat atunci c"nd sunt *ntrunite condiţiile ur!toare 5
a. trati,icaţia recunoscut pe a!plasa!ent cuprinde *n supra,aţ p!"nturi puternic co!presiile4 p!"nturi

ariloase sau pr,oase de consistenţ redus4 nisipuri a,"nate4 !"luri4 tur4 etc ;
. Cu utilajele disponiile se poate asiura *ncastrarea aretei *ntr-un strat de capacitate portant ridicat4 puţin
co!presiil nisipuri sau pietri%uri *ndesate4 arile tari4 roci st"ncoase sau se!ist"ncoase4 etc.
c. tructura trans!ite ,undaţiei *ncrcri aiale %i transersale !ari4 care nu pot ,i preluate cu alte siste!e de ,undare
de ad"nci!e %i nici prin adoptarea unor siste!e de ,undare de supra,aţ pe teren *!untţit.
%. &e#i'i"(#i de e'e")ua)
3.1. :a eecutarea ,undaţiilor de ad"nci!e din pereţi !ulaţi arate se or e,ectua ur!toarele 5
a. &una ,uncţionare a utilajelor precu! %i a instalaţiilor pentru prepararea %i transportul4 pentru utili$area %i
recuperarea !aterialului entonitic ;
. atura %i calitatea straturilor strpunse la eecuţia ,orrii care se or co!para cu preederile proiectului ;
c. <i%a total a ecaaţie5 %i natura terenului de Ia a$a ei ;
d. =eri,icarea ad"nci!ii ecaaţiei4 care treuie s corespund cu cea din proiect %i curţirea tlpii ,orajului i!ediat
*nainte de introducerea carcasei de ar!tur ;
e. %e$area corect a carcasei de ar!tur %i a pieselor auiliare de asiurarea po$iţiei %i coor"rea ei *n tran%eea
,orat ;
,. =eri,icarea tlpii ,orajului dup coor"rea carcasei de ar!tur cu ajutorul unui ,ir cu plu!.
. >ecutarea etonrii tran%eei se a ,ace cu cel !ult o or dup coor"rea carcasei de ar!tur.
h. In ti!pul etonrii se a ,ace o !surtoare continu a olu!ului de eton turnat4 co!par"ndu-se cu olu!ul
teoretic. ?surtoarea se a eecuta cu ajutorul ,irului cu plu! dup ,iecare %arj de eton turnat %i oliatoriu
*nainte de ridicarea coloanei de etonare ;
i. Coloana de etonare se a !enţine per!anent cu,undat *n !asa de eton la partea in,erioar cu cca. '4)0-3400
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
m;
. Se va controla permanent pe timpul betonării poziţia carcasei de armătură care va fi ancorată de grinzile de ghidaj ;
k. Se va controla permanent pe timpul excavării şi betonării calităţile noroiului bentonitic care trebuie să corespundă
STS !"#$%&# şi instrucţiunilor tehnice ' (#)%"$ ;
(. *ondiţiile de calitate ale materialelor utilizate la confecţionarea baretelor +ciment, apă, aditivi, agregate, fluid de
foraj, etc.- trebuie să corespundă nstrucţiunilor tehnice pentru proiectarea şi executarea baretelor pentru fundarea
construcţiilor. '. (#)%&).
!. /upă terminarea operaţiunii de betonare şi 0ntărirea betonului din barele se va proceda la spargerea capetelor
baretelor 0ndepărt1ndu2se betonul slab pe cca. #,$#%(,## m 0n zona de continuare a betonului cu noroiul bentonitic.
". Se va verifica integritatea corpului baretelor prin executarea de 0ncercări cu ultrasunete, la un procent de $#2(##3
din numărul baretelor 0n funcţie de importanţa lucrării.
".4. v1nd 0n vedere asimilarea fundaţiilor pe barete cu fundaţiile pe piloţii foraţi executate sub noroi bentonitic, la
execuţia acestor fundaţii şi 0nainte de executarea corpului propriu2zis al fundaţiei se vor face şi aici aceleaşi verificări
şi 0ncercări prevăzute la punctele 4.$ ; 4.) ; 4.5 ; 4.& ; 4.6 de la piloţii foraţi.
7top8
CAPITOLUL 3. FUNDAŢII PE PILOŢI DE DIAMETRU MARE ŞI CHESOANE DESCHISE

(PUŢURI) DE BETON ARMAT
1. Fundaţii ! i"#ţi d! dia$!%&u $a&! d! '!%#n a&$a% (#"#an!)
(.(. 9undaţiile pe piloţi de diametru mare sunt formate din două părţi, piloţii şi fundaţia propriu2zisă +radierul- in care
se 0ncastrează capetele piloţilor.
(.!. :erificarea calităţii fundaţiei +radierului- se realizează prin aplicarea prevederilor din anexa (.( din capitolul (
9undaţii directe<. 'rezentul punct este valabil +conform STS !$)(=4%54- pentru piloţii executaţi pe loc la care
corpul cu diametrul de )## mm sau mai mare se realizează prin forare, cu cămaşă recuperabilă sau pierdută, sau
sub noroiul de bentonită ; 0n gaura forată se introduce carcasa de armătură şi apoi se toarnă beton.
(.". 'iloţii vor fi executaţi la poziţiile din proiect. baterile faţă de poziţiile din proiect nu vor depăşi valorile din anexa
.(.>, pct. ! din capitolul 9undaţii directe<.
(.4. ?n timpul forării se vor 0ntocmi profile geolitologice. n cazul că nu există concordanţă cu profilele avute in vedere
la proiectare se va aviza proiectantul pentru a decide dacă este necesar să se schimbe cotele de fundare ale
piloţilor.
(.$. n timpul forării cuţitul tubajului, la coloanele executate cu cămăşi recuperabile sau pierdute, trebuie să se afle 0n
permanenţă cel puţin ( m sub nivelul săpăturii iar apa din interiorul tubajului să fie deasupra p1nzei freatice cu cca.
".##m. @a coloanele cu săpare sub noroi de bentonită se va controla nivelul noroiului, densitatea, v1scozitatea,
filtraţia, decantarea etc.
/upă terminarea săpăturii se va efectua curăţirea fundului coloanei 0nainte şi după introducerea carcasei de
armătură.
(.). ?nainte de introducere 0n operă, carcasa de armătură va fi recepţionată.
(.5. ?n timpul betonării se va face un control riguros pentru a se asigura calităţile fizice şi mecanice ale betonului
proaspăt şi 0ntărit şi continuitatea betonului pe toată lungimea şi secţiunea transversală a pilotului, evit1ndu2se
prăbuşirile de păm1nt in foraj. Se va verifica ad1ncimea de 0nglobare in beton a tubului de betonare şi nivelul
betonului turnat 0n gaura forată. *ontrolul se va face la intervale de maximum "# minute dar 0n mod obligatoriu
0nainte şi după ridicarea tubulaturii de betonare şi a cămăşii de foraj.
(.&. >etonarea se va continua peste nivelul capătului pilotului prevăzut 0n proiect pe o 0nălţime proporţională cu
diametrul pilotului. ceastă 0nălţime va fi stabilită de executant astfel inc1t betonul contaminat să fie in 0ntregime
0ndepărtat, după 0ntărire. :erificarea calităţii betonului se va face 0n prezenţa proiectantului.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
1.9. Se va trece la execuţia radierului numai după ce proiectantul apreciază că piloţii executaţi corespund din punct
de vedere a capacităţii portante conform prevederilor STAS 2561/!" pct. 2.2.
1.1#. $ezultatele tuturor verificărilor menţionate mai sus se %nre&istrează %n procese ver'ale de lucrări ascunse %n
care se cuprind (i ta'ele conform anexelor )se reproduc anexele * (i  ! din STAS 2561/!"+.
2. Fundaţii pe chesoane deschise (puţuri) de beton armat
,erificările minimale ce tre'uie făcute- %n afara celor prevăzute la fundaţii directe sunt 
2.1. Aplicarea măsurilor prevăzute in proiect cu privire la asi&urarea platformelor pe care se execută cesoanele
pentru a nu fi su'spălate sau deteriorate %n timpul viiturilor.
2.2. $ealizarea etapelor de execuţie a diferitelor tronsoane (i a etapelor de lansare (i co'or0re la cota de fundare a
cesonului.
2.*. a cesoanele la care săpăturile sau executat %necat )su' nivelul apei+ nivelarea terenului de fundaţie se face
cu scafandrii.
2.. A'aterile admise faţă de proiect sunt 
a ! la dimensiunile cesonului )lun&ime- lăţime- rază.etc+  53 din dimensiunile respective- %nsă maximum 1# cm 4
' ! la &rosimea pereţilor de 'eton armat  1 cm
c ! a'aterea de la planul orizontal- a partea superioară a cesonului 1/1## din ad0ncimea de co'or0re.
2.5. antierul va avea pre&ătite pentru recepţie următoarele 
a ! axele de referinţă ale cesonului materializate pe teren conform proiectului4
' ! procesele ver'ale de recepţie ale cesonului %ntocmite %n timpul co'or0rii- din care sa rezulte dimensiunile
efective ale diferitelor tronsoane (i calităţile materialelor folosite 4
c ! profilul &eolitolo&ic din care să rezulte natura straturilor %nt0lnite- %nclinarea lor etc 4
d ! pro'e de teren luate din straturile %nt0lnite 4
e ! re&istrul 7urnal al co'or0rii cesonului.
2.6. Turnarea 'etonului %n interiorul cesonului se va face respect0nduse normele de la fundaţiile directe.
2.". 8e 'aza celor de mai sus or&anele %mputernicite vor face recepţia lucrărilor.
A:;A ,*1
LISTA PRESCRIPIIL!R TE"#ICE $E %A&'
 STAS 2561/1<* = Teren de fundare. 8iloţi. >lasificare (i terminolo&ie.
 STAS 2561/2<1 = Teren de fundare. ?undaţii pe piloţi. @ncercarea %n teren a piloţilor de pro'ă.
 STAS 2561/*<* = Teren de fundare. ?undaţii pe piloţi. 8rescripţii fundamentale de calcul.
 STAS 2561/" = Teren def undare. 8iloţi foraţi de diametru mare. 8rescripţii &enerale de proiectare- execuţie (i
recepţie.
 >aiet de sarcini = :lemente circulare din 'eton armat executate ci instalaţia ?A12. :la'orat de AABC:D?>A.
@ntreprinderea de fora7e Eucure(ti. Atelierul de proiectare. 8roiect nr. 5191/<*.
 @ndrumător de execuţie = 8iloţi cu diametru mare executaţi prin fora7 %n sistem idraulic cu circulaţie inversă (i
'etonaţi su' noroi- ela'orat %n fe'ruarie 19"1 de @ntreprinderea de ?ora7e Eucure(ti.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
 STAS <*16"" = Teren de fundaţie. 8rescripţii fundamentale de calcul.
 >B 2<" = ormativ departamental pentru executarea (i recepţionarea fundaţiilor pe cesoane descise (i cu aer
comprimat la poduri )pu'licat %n E.>. nr.5/19"5+.
FtopG
CAPITOLUL 4. FUNDAŢII SPECIALE PENTRU MAŞINI GRELE
1. Domeniul de ali!a"e
1.1. 8revederile prezentului capitol se aplici la următoarele fundaţii

a+ ?undaţii pentru ma(ini cu mase %n mi(care de rotaţie cum sunt 
 tur'oa&re&ate 4
 ma(ini electrice 4
 electropompe de alimentare 4
 ventilatoare- exaustoare
'+ ?undaţii pentru ma(ini cu mi(care alternativă cum sunt
 motoare Biesel4
 compresoare cu piston 4
 &atere sau alte ma(ini cu mecanisme 'ielămanivelă.

c+ ?undaţii pentru ciocane de for7ă.
d+ ?undaţii pentru concasoare (i mori.
e+ ?undaţii pentru laminoare.
1.2. 8revederile din acest capitol completează prevederile din cap. -.TerasamenteH- cap. --?undaţiiH. cap. IEeton-
'eton armat (i precomprimatH. care se aplică (i la fundaţii de ma(ini %n toate cazurile c0nd nu se fac- %n acest capitol-
menţiuni speciale.
1.*. 8entru fundaţiile de ma(ini se va da o atenţie speciala respectării %n detalii a tuturor prevederilor din proiectul de
execuţie al fundaţiei c0t (i a eventualelor prevederi speciale ce se dau %n proiectul de monta7 al utila7ului.
1.. Toate modificările aduse faţă de aceste proiecte tre'uie %nsu(ite de or&anizaţia de proiectare cu acordul
'eneficiarului.
#. Te"a$amen%e en%"u &unda'ii de ma(ini
2.1. ,erificarea (i recepţionarea ca fază de lucrări a naturii terenului- a săpăturilor după retrasarea &enerală a
fundaţiilor %nvecinate este o'li&atorie %nainte de a %ncepe lucrările de 'etoane.
2.2. Se va face confruntarea %ntre proiectul de execuţie al fundaţiei (i proiectul de monta7 al ma(inii respective4 dacă
este posi'il ! confruntarea se va face direct cu utila7ul furnizat.
2.*. ,erificarea naturii terenului su' cota de fundare se va face prin pro'e de la'orator sau cu alte metode acceptate
de proiectant (i se %nscrie %n procese ver'ale de lucrări ascunse. Aceste pro'e se fac cel puţin c0te două pentru
fiecare fundaţie de utila7.
). *e"i&i!+"i de e&e!%ua% ,n %imul e-e!u%+"ii &unda'iei
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
3.1. Poziţia cofrajelor şi a cutiilor pentru golurile şuruburilor se va verifica şi înregistra ca ,.fază de lucrări" verificându
se şi asigurarea !enţinerii lor în poziţie în ti!pul betonării pentru respectarea abaterilor ad!isibile confor! aneei
#$%1.
3.&. Poziţia ar!ăturilor, a pieselor inglobate şi a şuruburilor de fundaţie se înregistrează ca 'fază de lucrări",
conse!nând în procesul verbal asigurarea !enţinerii lor în poziţie în ti!pul betonaţii.
3.3. (onfecţionarea, transportul şi turnarea betoanelor pentru fundaţii de !aşini se va face confor! )or!ativului
(.1%*+-.
(ontrolul calităţii lucrărilor de betonare se va face confor! )or!ativului (.1%*+-, cap. 1* cu ur!ătoarele
precizări 
3.3.1. (alitatea betonului livrat se va face în !od obligatoriu pe baza încercărilor pe epruvete confecţionate pe
şantier la fiecare 1* !3 câte o probă şi cel puţin cile una pentru fiecare fundaţie.
3.3.&. /n cazurile când prelucrarea rezultatelor obţinute pe probe indică 'beton necorespunzător" se va !ai face
deter!inarea calităţii şi prin !etoda nedistructivă co!binată. '0onele de verificare" se vor afla cel puţin câte una pe
feţele văzute ale fundaţie după decofrare şi vor avea laturile de !in. 1, ! la distanţă de cel !ult 3 ! una de alta.
3.3.3. 0onarea se va face confor! pct. 3.3 din anea 2 a )or!ativului ( 1%*-.
3.3.%. Prelucrarea rezultatelor şi interpretarea lor se va face confor! cap.% din anea 24 a )or!ativului ( 1%*-.
3.3.. 5e va da o atenţie deosebită prinderii în poziţiile arătate în proiect a dispozitivelor de a!ortizare cu toleranţele
din anea 1.
3.%. /n condiţiile în care turnarea fundaţiei nu sa putut realiza fără întrerupere se va verifica introducerea de bare de
ar!are supli!entare pentru consolidarea rostului.
ntreruperea betonării, poziţia rostului, nu!ărul şi poziţia barelor de consolidare se va face nu!ai cu avizul
proiectantului.
6)726 #$%1
AATERI ADMISIILE
1. 6bateri privind precizia a!plasa!entului şia cotei de nivel
 poziţia în plan orizontala aelor fundaţiilor 1* !!
 poziţia în plan vertical a cotei de nivelare a betonului de egalizare &* !!
 cote de nivelare unor eventuale trepte parţiale pe care nu reaze!ă utilajul 1* !!
 cote de nivel ale părţii superioare a fundaţiei şi a treptelor pe care reaze!ă utilajul  1 !!
&. 6bateri di!ensionale
 di!ensiunile în plan orizontal  &* !!
 înălţi!i până la &*** !!  &* !!
 înălţi!i peste &*** !! 89:  8&*;*,**&9:  3* !!
 lăţi!ea rosturilor faţă de fundaţiile învecinate 8faţă de di!ensiunile din proiect: 1* !!
 devierea aelor şuruburilor de ancorare înglobate 3 !!
 devierea aelor plăcilor !etalice şi ţevilor înglobate 1* !!
 devierea aelor golurilor pentru şuruburi de fundaţie 1 !!
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
3. Pentru alte abateri limită la fundaţii de maşini se aplică prevederile caietului IV din prezentul normativ.
[top]
CAPITOLUL5. FUNDAŢII DE DRUMURI, PLATFORME, PISTE
Pentru determinarea calităţii lucrărilor de drumuri, platforme, piste se vor avea în vedere verificarea următoarelor
elemente
1. Elemente de infratr!"t!r# mai $!%in $at!l &i f!nda%ia
!.!. "raseultrebuie
asemenea în plan, dacă daca
verificat sunt traseul
respectate
a fostelementele proiectate, în beneficiarului.
predat cu proces%verbal special curbele de racordare pro#resivă. $e
!.&. 'ivelmentul lon#itudinal, dacă sunt respectate cotele niveletei, în special la racordările verticale.
!.3. $acă sunt respectate înclinările taluzelor, in special în zonele de racordare cu zidurile de spri(in şi dacă trebuie
prevăzute ziduri în plus sau se poate renunţa la unele dintre ele fie datorită naturii rocii, fie înclinării diferite faţă de
cea din proiect. )celaşi lucru în privinţa celorlalte tipuri de lucrări de artă,
!.*. $acă se repetă cotele la şanţuri, ri#ole, drumuri, camerele de cădere, căminele de vizitare, căminele de aerisire,
radierele şi treptele sau tolo#anele podeţelor.
!.+. e verifică prin luarea de probe de laborator dacă păm-ntul de umplutură din săpături sau #ropi de împrumut
este corespunzător.
!.. $acă depozitele de păm-nt nu periclitează stabilitatea versanţilor sau nu obstruează vreo vale.
!./. $acă s%a decopertat stratul ve#etal şi dacă s%au e0ecutat treptele de înfrăţire.
'. Pat!l dr!m!l!i
&.!. $acă patul atestă capacitatea considerată la proiectare şi în #eneral dacă s%a atins #radul de compactare a
terasamentelor. 1u e0cepţia unor drumuri de foarte mică importanţă la care fundaţia se e0ecută direct pe
terasamentele compactate, la toate celelalte drumuri, piste, platforme, anterior e0ecuţiei fundaţiilor se e0ecută stratul
de formă.
&.&. 2n cazul mai #eneral c-nd se e0ecută stratul de formă, se verifică dacă suprafaţa acestui strat este conformă cu
prevederile proiectului, respectiv dacă are pantele lon#itudinale şi transversale realizate, dacă suprafaţa nu prezintă
denivelări mai mari dec-t cele admisibile. "otodată se verifică cu a(utorul deflectometrului cu p-r#ie sau
deflecto#rafului 4acroi0 capacitatea portantă a stratului, care nu trebuie să fie mai mică dec-t cea luată în
considerare in calcul. )baterile limită la dimensiuni pentru drumuri sunt  56,!6 m la lăţimea platformei7 56,6! m
denivelări faţă de cotele proiectului respectiv la partea superioară a stratului de formă.
&.3. Verificarea calităţii e0ecuţiei stratului de formă care se e0ecută cu z#ură #ranulată, se efectuează 
% prin laborator 8compoziţia #ranulometrică a z#urei la fiecare !66 m3 z#ură, umiditatea păm-ntului. #radul de
frăm-ntare a păm-ntului după amestecarea cu var, umiditatea amestecului de păm-nt cu z#ură #ranulată şi var,
&
toate aceste
laborator ultime
se vor trei încercări
înscrie în 3 puncte
într%un re#istru la fiecare
de laborator in !66
caremse de
vorstrat de formă9.
include "oate
şi datele operaţiile efectuate
meteorolo#ice de
şi măsurile
tenolo#ice asupra e0ecuţiei 7
% prin maistrul de aşternere, 8realizarea frăm-ntării păm-ntului şi amestecului cu z#ură şi var c-t mai omo#en,
respectarea uniformităţii #rosimii stratului de formă şi obţinerea profilului transversal corect9.
&.*. 2n cazul în care nu se e0ecută strat de formă, calitatea patului drumului se va controla astfel 
% se e0ecută c-teva treceri cu cilindrul compresor cu tamburi netezi, in punctele slabe unde se produc denivelări,
acestea trebuie scarificate, iar patul completat din nou, pe porţiunea ce se consolidează 7
% se controlează #radul de compactare a terasamentelor cu a(utorul unor probe prelevate şi care se supun unor
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
încercări de laborator ;
- dacă pe anumite sectoare se observă deformaţii plastice, se scoate pământul din porţiunea respectivă şi se
stabilizează cu var.
Eventual se înlocuieşte cu un alt pământ bun sau cu balast.
- patul trebuie să aibă aceleaşi înclinări cu ale îmbrăcăminţilor pentru a se asigura sistemului rutier o grosime
uniformă.
2.. !atul drumului cu sau fără strat de formă trebuie recepţionat după terminare conform "#$" 2%&'()'
înc*eindu-se un proces verbal de recepţie pentru lucrări ascunse. E+ecuţia fundaţiei poate începe numai după
recepţionarea patului.
3. Fundaţia
.&. !este patul amenaat cu sau fără strat de formă urmează să se e+ecute fundaţia care poate fi dintr-un singur
strat de balast, din mai multe straturi strat inferior din balast sau nisip, strat superior din piatră spartă sau balast
stabilizat cu ciment sau zgură granulată cu var/.
.2. 0n cazul când este vorba de modificarea sau amenaarea unui drum e+istent fără îmbrăcăminte, uneori se poate
folosi impietruirea lui dacă acesta are lăţimea suficientă, grosimea mai mare de &1 cm şi nu este contaminată cu
pământ praf sau argilă/. în vederea folosirii împietruirii e+istente aceasta se scarifică şi se reprofilează cu sau fără
adaos de material nou.
.. alitatea fiecărui strat de fundaţie este determinată de calitatea materialelor, regularitatea dimensiunilor lăţime
şi grosime/ gradul de comportare. !antele suprafeţei fundaţiei sunt aceleaşi cu ale îmbrăcăminţii sub care se
e+ecută pentru a se asigura posibilitatea e+ecutării cu grosimi constatate a straturilor superioare de bază şi
îmbrăcăminte.
.'. 0n conformitate cu "#$" 3'11()' denivelările admisibile pentru fundaţii pot fi cu  1, cm diferite de cele
admise pentru îmbrăcăminţile sub care se e+ecută. $stfel denivelările admisibile în profilul longitudinal ale straturilor
de fundaţie sub dreptarul de ,1 m pot fi de ma+imum 2 cm în cazul fundaţiilor nestabilizate şi de ma+. &, cm în
cazul fundaţiilor stabilizate.
.. 4aterialele din care se e+ecută straturile de fundaţie şi care se recepţionează la furnizor trebuie să
îndeplinească condiţiile de calitate in conformitate cu nomenclatorul de materiale prevăzute în ane+a 2 din 5ecretul
'&)6)1 şi cu prevederile standardelor respective de materiale 7
- balast "#$" 332(2
- piatră spartă "#$" 338()'
- apă "#$" 8%1()'
9erificarea calităţii materialelor se face pe toată durata e+ecuţiei lucrărilor de către laboratorul de şantier, laboratorul
central al întreprinderii sau de alte laboratoare de specialitate.
.3. E+ecuţia straturilor de fundaţie din balast şi piatră spartă se va face în conformitate cu "#$" 3'11()', pct. 
iar a fundaţiilor de balast stabilizat cu zgură granulată în conformitate cu instrucţiunile te*nice departamentale nr.
&28(8%.
.8. !entru o bună comportare a fundaţiei atât în timpul e+ecuţiei cât şi în timpul e+ploatării este strict necesar să se
e+ecute evacuarea prin drenare a apelor din fundaţie. !entru acest scop stratul inferior al fundaţiei se e+ecută pe
întreaga lăţime a platformei la cota superioară fundului şanţurilor sau drumurilor sub rigole. 0n cazul când acest lucru
nu este posibil se vor e+ecuta drumuri transversale deasemeni deasupra fundului şanţurilor sau drenurilor sub rigole.
.). apacitatea portantă se determină prin măsurarea modulelor de deformaţie lineară ec*ivalente prin metoda de
încărcare pe placă sau prin măsurarea defle+iunilor cu deflectometrul cu pârg*ie sau cu deflectograful :acroi+.
$ceste determinări trebuie făcute atât înainte de începerea e+ecuţiei stratului inferior al fundaţiei pct. 2.%/ cât şi
după terminarea acestuia. 5e asemeni determinări trebuie făcute pe toate stratele de fundaţie inclusiv pe stratul
superior al fundaţiei.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
Rezultatele tuturor măsurătorilor, determinărilor, verificărilor vor fi ţinute la zi în documentaţia de control şi vor fi
consemnate în procesele verbale de recepţie pe faze pentru lucrările ascunse.
ANEXA I!"!#
$%A$ &'((!)'*ucrări de drumuri. $traturi de bază şi de fundaţie. +ondiţii tenice -enerale.
$%A$ /#'!)' *ucrări de drumuri. %erasamente. +ondiţii -enerale.
$%A$ &&!) *ucrări de drumuri A-re-ate naturale neprelucrate.
$%A$ &&0!)' 1iatră naturală pentru drumuri. +ondiţii -enerale.

$%A$ 0/(!)' Apă pentru mortare şi betoane.
$%A$ #)0!0/ Instrucţiuni tenice departamentale.
2top3
CAPITOLUL 6. LUCRĂRI ACCESORII PENTRU FUNDAŢII (BATADOURI ŞI INCINTE DE

FUNDAŢII)
1. Domeni !e "#$i%"&e
#.#. 1revederile de la acest capitol se aplica la batardourile şi incintele de fundaţi alcătuite cu palplanşe de metal sau
de lemn cu îmbinări pe toată lun-imea care să nu permită infiltraţii de apă.
#.. Infi-erea palplanşelor se realizează prin batere cu maiul, cu sondă, sau prin vibrare.
#.4. 5atardourile
deasupra nivelului se realizează
apelor la viituri.pentru a servi la e6ecuţia cesoanelor şi pentru a menţine platforma de lucru
#.'. Incintele de fundaţii realizate cu palplanşe se e6ecută în terenuri cu p7nză freatică şi servesc la realizarea în
uscat a fundaţiilor directe sau a radierelor în care se în-lobează capetele piloţilor. In terenurile fără p7nză freatică,
incintele se realizează cu dulapi.
'. P&ee!e&i %omne
.#. 5atardourile şi incintele de fundaţii vor fi amplasate pe baza operaţiunilor de tasare.
.. Amplasamentul va fi predat prin proces verbal e6ecutantului.
.4. 8imensiunile în plan fişele palplanşelor şi spri9inirile pereţilor vor fi conform proiectului iar îmbinările dintre
palplanşe vor fi corect e6ecutate. +alităţile materialelor vor fi corespunzătoare prevederilor proiectului.
. *e&i+i%,&i %e -e ee%/,
4.#. *a verificarea batadourilor se vor avea în vedere următoarele:
a ; procesul verbal de predare a amplasamentului <
b ; dacă s!a respectat cota la nivelul platformei de lucru prevăzută în proiect<
c ; fişa palplanşei realizată sub fundul albiei şi dacă aceasta este în concordanţă cu prevederile proiectului.
=işa palplanşei va rezulta din procesul verbal înceiat de e6ecutant şi diri-intele de şantier.
*a verificarea incintelor de fundaţii realizate cu palplanşe se vor avea în vedere următoarele :
a ; procesul verbal de predare a amplasamentului<
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
b — dimensiunile palplanşelor (dulapilor) dacă sunt conform proiectului ;
c — dacă s-a respectat cota la partea superioară a incintei, prevăzută în proiect;
d — fişa palplanşei realizată sub nivelul săpăturii din incintă şi dacă aceasta este în concordanţă cu prevederile din
proiect; fişa palplanşei va rezulta din proces verbal încheiat de executant şi diriintele de şantier !
e — dacă spri"inirile pereţilor incintei sunt conform prevederilor proiectului în ceea ce priveşte !
 calitatea materialelor folosite ;

 dimensiunile cadrelor şi şpraiţurilor ;
 alcătuirea îmbinărilor ;
 poziţia planurilor în care s-au aşezat cadrele şi şpraiţurile#
$#%# &a incintele de fundaţii în terenuri care nu au p'nză freatică pereţii vor fi căptuşiţi cu dulapi "oantivi sau cu
interspaţii şi se vor face conform prevederilor de la pct# a, b şi c de mai sus#
top
CAIETUL V BETON SIMPLU, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT
CAPITOLUL 1 - BETOANE CU AGREGATE NATURALE PENTRU CONSTRUCŢII DE

CLĂDIRI (LOCUINŢE SOCIAL CULTURALE, INDUSTRIALE, AGROZOOTEHNICE)
1. Dom!"#$ % &'$"&
*#*# +revederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucrărilor de beton simplu; beton armat sau beton
precomprimat în condiţiile prevăzute la pct# *,%# din caietul  al prezentului normativ#
*## +entru alte cateorii de lucrări precum şi pentru cazurile speciale menţionate în normativul . *%/—01, pct# *#0
se vor aplica prescripţii tehnice specifice sau în lipsa acestora condiţii tehnice speciale#
*. R+#$" % ""&
#*# 2erificarea calităţii materialelor componente şi a betonului se va face in conformitate cu prevederile din anexa
3#l# 4ormativ . *%/—01#
5n cazurile în care oturile de materiale aprovizionate (oţel-beton, ciment, areate, aditiv sau elemente prefabricate)
nu îndeplinesc condiţiile de calitate arantate, se va interzice sau se va sista utilizarea lor şi se va in cunoştinţa
producătorul, beneficiarul şi oranele nspectoratului 6eneral de 7tat pentru .ontrolul .alităţii +roduselor# n
cunoştinţa constatarea se va face în termen de max# %0 ore de la constatare#
n conformitate cu prevederile art# 08 al# # din leea 09*8::, furnizorii sunt obliaţi ca în termen de * zile de la
primirea comunicării unităţii de construcţii-monta", să remedieze sau să înlocuiască materialele sau elementele de
construcţii necorespunzătoare din punct de vedere calitativ#
## <azele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în ma"oritate lucrări care devin
ascunse, astfel
încheiate între înc't verificarea
deleaţii calităţi! şiacestora
beneficiarului trebuie să4u
constructorului# fie se
consemnată
considerăînvalabile
proceseprocesele
verbale de recepţie
verbale decalitativă,
recepţie
calitativa încheiate numai de constructor#
4u se admite trece-rea la o nouă fază de execuţie înainte de închiderea procesului verbal referitor la faza
precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă#
n procesele verbale se vor preciza concret verificările efectuate, constatările rezultate şi dacă se admite trecerea a
executarea fazei următoare, în conformitate cu precizările de la pc!t# #$#, #%#, #:## #0#
=acă se constată neconcordanţe faţă de proiect sau prevederile prescripţiilor tehnice se vor stabili şi consemna
măsurile necesare de remediere conform art# / din &eea nr# 0# =upă executarea acestora se va proceda la o nouă
verificare şi încheierea unui nou proces verbal#
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
#$# &a terminarea executării cofra"elor se va consemna în procesul verbal constatările cu privire la !
a) alcătuirea elementelor de susţinere şi spri"inire ;
b) încheierea corectă a elementelor cofra"elor şi asiurarea etanşeităţii necesare ;
c) dimensiunile în plan şi ale secţiunilor transversale;
d) poziţia cofra"elor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivelele inferioare ;
e) poziţia olurilor#
#%# &a terminarea montării armăturilor se va consemna în procesul verbal constatările rezultate în urma verificărilor
efectuate cu privire la !
a) numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferitele secţiuni transversale ale elementelor structurii ;
b) distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare ;
c) lunimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înlobate în elemente ce se toarnă
ulterior ;
d) poziţia înnădiţilor şi lunimile de petrecere a barelor ;
e) calitatea sudurilor;
f) numărul şi calitatea leăturilor dintre bare ;
) dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării;
h) modul de asiurare a rosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile acestuia ;
i) poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înlobate#
## 5nainte de începerea betonării se va verifica dacă sunt preătite corespunzător suprafeţele de beton turnate
anterior şi cu care urmează să vină în contact betonul nou, respectiv dacă !
- s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment;
- s-au îndepărtat zonele de beton necompactat;
- suprafeţele în cauză prezintă ruozitatea necesară asiurării unei bune leături între betonul nou şi cel vechi şi sunt
în stare umedă#
#1# 5n cursul betonării elementelor de construcţii se va verifica dacă !
a) datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund celor prevăzute şi nu s-a depăşit durata admisă de
transport;
b) lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute ;
c) condiţiile de turnare şi compactare asiură evitarea oricăror defecte ;
d) se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe, conform prevederilor din anexa 3#l#
4ormativ . *%/—01#
e) sunt corespunzătoare măsurile adoptate de menţinere a poziţiei armăturilor, dimensiunilor şi formei cofra"elor ;
f) se aplică corespunzător măsurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt#
5n condica de betoane se va consemna !
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
- bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare ;
- ora începerii şi terminării betonării ;
- probe de beton prelevate ;
- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;
- evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii etc#);
- temperatura mediului (în perioada de timp friuros)#
n cazurile în care conducătorul punctului de lucru răspunde direct şi de prepararea betonului, acesta este obliat să
verifice
modul de în paralel
dozare,calitatea cimentului
amestecare şi a areatelor
şi transport cf# prevederilor
al betonului# de acestor
.onstatările la .ap %#verificări
— 4ormativ . *%/—01
se înscriu precumde
în condica şi
betoane#
#:# &a decofrarea oricărei părţi de construcţie se va verifica şi consemna în proces verbal !
a) aspectul elementelor, semnal'ndu-se dacă se înt'lnesc zone de beton necorespunzătoare (beton necompactat,
sereat, oluri, rosturi de betonare etc#) ;
b) dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor ;
c) distanţele dintre diferitele elemente ;
d) poziţia elementelor verticale (st'lpi, diaframe, pereţi) în raport cu cele corespunzătoare situate la nivelul imediat
inferior ;
e) poziţia armăturilor care urmează a fi înlobate în elemente ce se toarnă ulterior ;
f) poziţia olurilor de trecere#
2erificările de la poz# b)###f) se efectuează prin sonda"# &a consemnarea constatărilor se va ţine seama de precizările
din anexa 3#$# şi 3#%# din 4ormativul . *%/-01#
#0# &a terminarea montării elementelor prefabricate se vor consemna în proces verbal constatările verificărilor
efectuate cu privire la !
a) poziţia în plan a axelor elementelor ;
b) respectarea cotelor de nivel;
c) verticalitatea sau orizontalitatea elementelor după caz;
d) respectarea lunimilor de rezemare ;
e) respectarea dimensiunilor spaţiilor de monolitizare#
&a aceste verificări se va ţine seama de precizările din anexa 3 $, şi 3#%# 4ormativ . *%/—01#
#8# .riteriile pentru aprecierea calităţii betonului sunt precizate în anexa 3## din 4ormativ . */%—01 şi se referă la
verificarea îndeplinirii condiţiilor tehnice privind caracteristicile betonului în stare proaspătă sau întărită#
#*/# n vederea asiurării calităţii lucrărilor de beton şi beton armat este obliatorie efectuarea unui control operativ
şi adoptarea de măsuri în conformitate cu prevederile din anexa 3#1# urmărindu-se !
- evitarea livrării sau punerii în operă a unui beton ale cărui caracteristici în stare proaspătă nu îndeplinesc condiţiile
impuse ;
- adoptarea de măsuri operative, la staţia de betoane pentru corectarea compoziţiei betonului sau a condiţiilor de
preparare ;
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
- sesizarea cazurilor în care betonul prezintă rezistenţe sub limitele admise, fiind necesară analizarea de către
proiectant a măsurilor sau condiţiilor ce se impun pentru asigurarea rezistenţei, stabilităţii şi durabilităţii elementului
sau construcţiei.
2.11. Calitatea betonului pus în lucrare, se apreciază ţinând seama de :
- concluziile analizei efectuate conform preederilor din ane!a ".#. $ %ormati C 1&'$(), asupra rezultatelor
încercării probelor de control, prezentate în buletinul unic emis de laborator, sau
- concluziile interpretării rezultatelor încercărilor nedistructie, sau încercărilor pe carote, dacă s-a cerut efectuarea
lor în cadrul controlului operati sau prin proiect.
2.12. *ezultatul aprecierii calităţii betonului pus în lucrare, se consemnează într-un proces erbal înc+eiat între
beneficiar şi constructor.
acă nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate se or analiza de către proiectant măsurile ce se impun.
2.1. *ecepţia structurii de rezistentă, se efectuează pe întreaga construcţie sau pe părţi de construcţie fundaţie,
tronson, scară etc/, în funcţie de preederile programului priind controlul de calitate pe şantier, stabilit de proiectant
împreună cu beneficiarul şi constructorul.
0ceastă recepţie are la bază e!aminarea directă efectuată de cei trei factori pe parcursul e!ecuţiei. uplimentar se
a erifica :
- e!istenţa şi conţinutul proceselor erbale de recepţie calitatiă, priind : cofraele, armarea, aspectul elementelor
după decofrare precum şi de apreciere a calităţii betonului pus în lucrare 3
- e!istenţa şi conţinutul certificatelor de calitate, în construcţii 3
- constatările consemnate în cursul e!ecuţiei de către beneficiar, proiectant, C4C, sau alte organe de control3
- confirmarea prin procese erbale a e!ecutării corecte a măsurilor de remedieri preăzute în diferitele documente
e!aminate 3
- consemnările din condica de betoane 3
- dimensiunile de ansamblu şi cotele de niel 3
- dimensiunile diferitelor elemente în raport cu preederile proiectului 3
- poziţia golurilor preăzute în proiect3
- poziţia relatiă, pe întreaga înălţime a construcţiei, a elementelor erticale stâlpi, diafragme, pereţi/, consemnându-
se eentualele deza!ări3
- încadrarea în abaterile admise conform ane!ei ".. din %ormatiul C 1&'$() 3
- comportarea la proba de umplere cu apă, în cazul recipienţilor 3
- respectarea condiţiilor te+nice speciale impuse prin proiect priind materialele utilizate, compoziţia betonului, gradul
de impermeabilitate, gradul de geliitate etc.3
- orice altă erificare care se consideră necesară.
2.1&. 5erificările efectuate şi constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenţă se consemnează într-un proces
erbal înc+eiat între beneficiar, proiectant şi constructor, precizându-se în concluzie dacă structura în cauză se
atestă sau se respinge.
6n cazurile în care se constată deficienţe în e!ecutarea acestora se a proceda la o nouă recepţie.
2.17. 0coperirea elementelor structurii cu alte lucrări ziduri, tencuieli, protecţii, finisae etc./ este admisă numai in
baza dispoziţiei de şantier date de beneficiar şi proiectant.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
Această dispoziţie se va da după încheierea recepţiei structurii de rezistenţă, sau în cazuri justificate, după
încheierea recepţiei parţiale a structurii de rezistenţă.
Recepţia parţială va consta din efectuarea tuturor verificărilor arătate la pct. 2.13. cu excepţia examinării rezistenţelor
etonului la v!rsta de 2" zile care se va face la recepţia definitivă a structurii de rezistenţă.
#n asemenea situaţii, proiectantul va preciza unele părţi de elemente asupra cărora să se poată efectua determinări
ulterioare $i care nu se vor acoperi dec!t după încheierea recepţiei definitivă a structurii.
3. Controlul lucrărilor de torcretare
3.1. %ontrolul executării $i recepţionarea lucrărilor de torcretare se execută pe aza prevederilor cap. 1& din
'ormativul %. 1(&)"* $i a următoarelor precizări.
3.2. +rincipalele oliaţii ce revin conducătorului tehnic al lucrării în ceea ce prive$te controlul calităţii în timpul
execuţiei sunt -
 să verifice funcţionarea normală a instalaţiilor de torcretare /
 să verifice calificarea echipei de torcretare /
 să asiure una desfă$urare a lucrărilor de torcretare în conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice.
3.3. 0erificarea calităţii mortarelor $i etoanelor torcretate $i a aderenţei lor la suprafaţa suport se va face prin
ciocănirea suprafeţei. +orţiunile care la această verificare prezintă un sunet doit se vor îndepărta $i repara prin
retorcretare. Repararea se va face cu aplicarea prevederilor de la cap. * instrucţiunilor tehnice % 13&)".
+entru lucrări speciale, prin proiect se poate prevedea controlul calităţii torcretului prin carote extrase din lucrare.
A'A 04l
LISTA REGLEMENTARILOR DE BAZĂ
1. 56A5 177)"1 %onstrucţii de eton, eton armat $i eton precomprimat. 6ipul $i frecvenţa încercărilor pentru
verificarea calităţii materialelor $i etoanelor.
2. 56A5 128"1 #ncercări pe etonul întărit. 9eterminarea rezistenţelor mecanice.
3. 56A5 **8:1* lemente prefaricate din eton, eton armat $i eton preeomprimat. %ondiţii tehnice enerale
de calitate.
(. 56A5 **8:28 4dem. %ontrolul statistic de recepţie al caracteristicilor eometrice.
8. 56A5 **8:31 4dem. +rocedee $i dispozitive de verificare a caracteristicilor eometrice.
*. 56A5 133*"& %onstrucţii. #ncercarea in stu a construcţiilor prin încercări statice.
. 56A5 171&"3 +oduri de eton, eton armat $i eton precomprimat. 5uprastructura. %ondiţii enerale de execuţie
$i de recepţie.
". 56A5 3817* 4dem. 0erificarea impermeailităţii la apă.
7. 56A5 "&3*"1 ;eton celular autoclavizat. <azeton. %ondiţii enerale de calitate.
1&. 56A5 **82:1"2 #ncercarea nedistructivă a etonului. =etode de încercare. %lasificare $i indicaţii enerale.
11. 56A5 8*3"& #ncercări ale etoanelor. =etode rapide pentru determinarea rezistenţei la compresiune.
12 % 1(&"* 'ormativ pentru executarea lucrărilor de eton $i eton armat.
13. % 21 'ormativ pentru executarea lucrărilor de eton precomprimat. >;uletinul %onstrucţiilor nr. 11:17 $i
ro$ura nr. 18":17?.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
14. C 28-83 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel-beton. (Buletinul Construcţiilor nr. 61!83".
1#. C #4-8$ Instrucţiuni tehnice pentru %ncercarea betoanelor prin e&tra'ere de carote. (Buletinul Construcţiilor nr.
81!8$".
16. C 11-$ Instrucţiuni tehnice pentru )olosirea radio'ra)iei la determinarea de)ectelor din elementele de beton
armat (Buletinul Construcţiilor nr. !1!$".
1. C 26-2 *ormati+ pentru %ncercarea betonului prin metode nedistructi+e (Buletinul Construcţiilor nr. 81!8#"
18. C 11-4 Instrucţiuni tehnice pri+ind alcătuirea ,i )olosirea in construcţii a panourilor din placa pentru co)rae
(Buletinul Construcţiilor nr. 4 1!3".
1!. C 1##-81 Instrucţiuni tehnice pentru prepararea ,i )olosirea betoanelor cu 'ranulit. Instrucţiuni tehnice pentru
proiectarea elementelor din beton ,i beton armat cu 'ranulit clasa  3 a (Buletinul Construcţiilor nr. 41!82".
2$. / #!-8$ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea ,i )olosirea armării cu plase sudate a elementelor din beton
(Buletinul Construcţiilor nr. 4 1!81".
21. C 41-6 *ormati+ pentru alcătuirea0 e&ecutarea ,i )olosirea co)raelor 'lisante (Buletinul Construcţiilor nr. 11
121!6".
22. C 1#6-2 ndrumător pentru aplicarea pre+ederilor  66#31. 5lemente pre)abricate din. beton0 beton
armat ,i beton precomprimat. /rocedee si dispo7iti+e de +eri)icare a caracteristicilor 'eometrice (Buletinul
Construcţiilor nr. 41!3".
23. C 162-3 *ormati+ pri+ind alcătuirea0 e&ecutarea ,i )olosirea co)raelor metalice plane pentru pereţi din beton
monolit la clădiri. (Buletinul Construcţiilor nr. 1!4".
top9
CAPITOLUL 2 : BETOANE REFRACTARE, REFRACTARE-TERMOIZOLATOARE,

TERMOIZOLATOARE
1. Domeniul de !li"#e
1.1. /re7entul capitol se re)eră la condiţiile de calitate ,i la +eri)icările ce trebuiesc e)ectuate pentru a se constata
%ndeplinirea acestor condiţii0 la lucrările cu betoane re)ractare ,i betoane termore7istente0 corespun7ător
următoarelor tipuri0 standari7ate p:nă %n pre7ent;
 Beton termore7istent u,or0 pe ba7ă de diatomit cu liant stabili7at  !8$1-8 <
 Betoane termore7istente dense0 silicoaluminoase  !81-6<
 Betoane termore7istente silicoalummoase0 dense0 betoane cu ciment re)ractar  !812-8$ <
 Betoane re)ractare0 silico-aluminoase u,oare  1148#31 <
 Betoane termore7istente silicoaluminoase0 u,oare  11486-81 <
 Betoane re)ractare silico-aluminoase0 dense  112$!-!.
1.2. /re+ederile se aplică la betoanele turnate0 torcretate0 stampate ,i pre)abricate.
1.3. /entru alte tipuri de betoane re)ractare0 termore7istente0 etc0 condiţiile de calitate ,i de +eri)icare se +or indica
prin proiectele de e&ecuţie sau normele tehnice speciale ale )urni7orului.
2. Condi$ii %i &e#i'i"(#i !#i&ind "li))e m)e#ilelo# u)ili*)e
2.1. Controlul calităţii materialelor se e)ectuea7ă %n con)ormitate cu pre+ederile din standardele menţionate Ia punct
1.1 ,i %n con)ormitate cu  61!=-81.
2.2. >a ,antier0 +eri)icarea calităţii materialelor are la ba7ă certi)icatul de calitate0 emis de )urni7or0 ce trebuie să
%nsoţească %n mod obli'atoriu )iecare li+rare de betoane re)ractare ,i termore7istente.
In certi)icatul de calitate se +a consemna sortimentul de beton ,i standardul respecti+0 data )abricaţiei0 )urni7orul0
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
masa netă şi alte eventuale date ca : termen de garanţie, etc.
In caz de dubii sau de lipsă a certificatului de calitate se va recurge la prelevarea de probe — în conformitate cu
modul şi cantitatea prevăzută în standarde — ce vor fi trimise la un laborator de specialitate pentru verificare.
Este interzisă utilizarea betoanelor refractare şi termorezistente care au fost livrate fără certificatul de calitate
respectiv sau fără avizul unui laborator de specialitate.
2.. Este interzisă utilizarea betoanelor refractare şi termorezistente al căror termen privind durata de depozitare
este depăşită. !ceastă prevedere se referă în special la liantul livrat separat de agregate precum şi la betoanele
livrate gata preparate, în sensul livrării în amestec prealabil a agregatului şi liantului.
2.". #robele de laborator c$t şi certificatele de calitate trebuie să se refere la toţi componenţii ce alcătuiesc betoanele
refractare şi termorezistente ce se livrează sub formă ele componenţi separaţi.
2.%. &erificarea calităţii betoanelor revine comisiei de recepţie a materialelor, stabilită prin decizie emisă de unitatea
respectivă, şi conducătorului te'nic al lucrării, căruia îi revine şi obligaţia de a asigura şi controla utilizarea tipurilor şi
sortimentelor de betoane prevăzute în proiectul de e(ecuţie.
2.). *etoanele livrate sub formă de prefabricate se vor recepţiona +bucată cu bucată in conformitate cu precizările
din proiectul de e(ecuţie şi cu cele din -ormele de fabricaţie privind defectele limită admise, ca : rupturi, ştirbituri,
segregări, fisuri, spărturi, precum si cu toleranţele dimensionale.
In cazul în care lipsesc indicaţiile privind defectele şi toleranţele admise sau în cazul în care acestea depăşesc
limitele prevăzute în proiectul de e(ecuţie sau în normele de fabricaţie, folosirea prefabricatelor respective se va face
numai cu acordul scris al proiectantului şi beneficiarului după o e(aminare şi analiza atentă a situaţiei la faţa locului
de către aceşti factori.
3. Condiţii şi verificări privind pregătirea lucrărilor
.. /ransportul, depozitarea şi manipularea materialelor utilizate trebuie să se facă în strictă concordanţă cu
prevederile din standardele menţionate la pct. , cu instrucţiunile speciale ale furnizorilor şi cu prevederile din
proiectele te'nologice ale e(ecutantului.
.2. In acest sens se vor asigura şi verifica următoarele condiţii :
0 ferirea de umezeală şi intemperii a materialelor 1 se interzice utilizarea celor degradate din motivele menţionate, în
special a liantului sau a betoanelor gata amestecate care au suferit dea efectul de priză, datorită umezelii 1
0 păstrarea materialelor în ambalaele în care au fost livrate p$nă la începerea operaţiilor de preparare şi de punere
în operă.
3e va controla depozitarea în stive şi folosirea materialelor în ordinea sosirii, pentru a se evita depăşirea termenului
de garanţie privind durata de depozitare. 4iecare stivă va fi etic'etată cu sortimentul respectiv, data de fabricaţie,
cantitate şi termenul de garanţie, în corespondenţă cu certificatul de calitate şi celelalte acte de livrare din partea
furnizorului 1
0 utilizarea de scule, utilae şi miloace de transport curate, în scopul feririi cu desăv$rşire a produselor şi
componenţilor de murdărire sau de includerea unor corpuri străine 1
0 e(istenţa la locul de preparare a utilaelor prevăzute în proiectul te'nologic 5tip de betonieră sau mala(or6 precum şi
a miloacelor de c$ntărire pentru dozarea gravimetrică sau a vaselor pentru dozarea volumetrica ec'ivalentă 1
0 e(istenţa şi afişarea reţetei de preparare a betoanelor refractare şi termorezistente la locul de preparare cu

indicaţiile gravimetrice şi volumetrice necesare, precum şi realizarea condiţiilor de dozare corespunzătoare a apei
necesară amestecului, în proporţiile indicate în reţete 1
0 verificarea cunoştinţelor de specialitate a muncitorilor utilizaţi, în domeniul depozitării, transportului, manipulării şi

preparării betoanelor refractare şi termorezistente precum şi în ceea ce priveşte cunoaşterea reţetelor de preparare
şi a ordinei în care se face amestecul şi omogenizarea 1
0 în toate cazurile se va proceda la definitivarea reţetei de preparare a betoanelor pe baza unor probe preliminare,
care vor asigura între altele lucrabililatea betonului fără maorarea dozării apei în detrimentul rezistenţei betonului1
0 deasemenea, în toate cazurile se vor preleva cuburi de probă, etalon, şi de verificare pe parcurs, ce vor fi trimise la
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#638#.)$ !.1."1#
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PERE... Page # of 168
un laborator de specialitate pentru a se face determinările necesare (rezistenţa la compresiune şi uzură,

conductivitate termică, densitate aparentă, porozitate, etc.) pentru fiecare zonă din agregatul termic respectiv,
organizându-se evidenţa betoanelor folosite pe zone şi a verificărilor şi determinărilor aferente, precum şi evidenţa
nominală a echipelor ce au executat diferitele zone ale cuptorului.
4. Condiţii şi verificări privind punerea în operă a betoanelor refractare şi termorezistente
.!. "erificarea condiţiilor de front de lucru constând #n verificarea, după caz, a fundaţiilor din beton, a mantalei
metalice, a construcţiilor metalice etc. se va face #n condiţiile prevăzute #n proiectul de execuţie şi proiectul
tehnologic.
n acest sens se specifică %
- fundaţiile din beton nu trebuie să prezinte crăpături şi fisuri sau segregări şi tendinţe de tasare diferenţiată.
&uprafaţa betonului trebuie să fie plană şi perfect nivelată. 'e asemenea trebuie să existe rosturile de dilatare
prevăzute #n proiect, precum şi golurile, orificiile, etc. prevăzute #n detaliile proiectului, de dimensiunile şi la poziţia
indicată #n acesta
- carcasele metalice trebuie să corespundă prevederilor proiectului de execuţie, verificându-se prin măsurători
exacte dimensiunile, echidistanţele verticalitatea sau orizontalitatea, planeitatea orificiile (poziţionarea şi dimensiunile
acestora) etc.
oate sudurile trebuie să fie complet terminate, curăţite, polizate, fără bavuri şi denivelări.
valizările eventuale ale tubulaturilor trebuie să se inscrie #n toleranţele admisibile iar determinările să se facă pe
baza condiţiilor speciale prevăzute #n caietul de sarcini *
- construcţiile metalice trebuiesc complet terminate cu toate #mbinările şi sudurile executate + exceptând cazurile
prevăzute #n mod expres in proiectul de execuţie sau #n proiectul tehnologic, #n care montaul este indicat să se
efectueze după executarea betonului, din motive de etapizare, care să facă posibilă executarea lucrărilor *
- se va verifica existenţa ancoraelor şi ancorelor sau a digelor de ancorare, sudate pe carcasa metalică, de tipul,
dimensiunile şi la echidistanţa prevăzută #n proiect *
- se va controla, totodată, respectarea condiţiilor de predare-primire a frontului de lucru #nscrise #n nstrucţiunile

metodologice aprobate cu rdinul /nd. nr. !012'2!345, completate cu ndicaţiile tehnice suplimentare difuzate
de /nd + 'irecţia tehnică cu nr. !!!6272aprilie !34! *
- predarea-primirea frontului de lucru #n vederea executării lucrărilor de betonare se va face numai pe bază de
proces-verbal #ncheiat #n acest sens, şi numai după efectuarea tuturor completărilor şi remedierilor impuse de
respectarea condiţiilor de calitate a fronturilor de lucru *
- procesul-verbal va trebui să confirme că suportul lucrărilor de betonare ce urmează a se executa corespunde

#ntocmai prevederilor proiectului şi prescripţiilor tehnice, că a fost curăţat şi corect pregătit.
.0. $n cazul constatării unor toleranţe ce depăşesc limitele admise #n proiect se va proceda la remedieri sau la
consultarea proiectantului, continuarea lucrărilor fiind permisă numai cu avizul scris al beneficiarului şi proiectantului.
.8. 9e parcursul executării propriu-zise a lucrărilor se vor face verificări periodice, la intervale #n raport cu volumul şi
importanţa lucrării privind menţinerea condiţiilor iniţiale la cofrae, carcase, construcţii metalice, etc.
- se vor verifica rosturile de lucru şi rosturile de dilatare, turnarea #n carouri alternante #n şah a betonului turnat sau
torcretat, respectarea grosimilor si a celorlalte dimensiuni*
- se vor verifica condiţiile de aderenţa a betonului la suport sau #ntre straturi, verificându-se şi operaţiile de
asperizare a suprafeţelor executate anterior, #n scopul aderenţei corespunzătoare a stratului următor, precum şi
efectuarea operaţiilor de stropire cu lapte de ciment #n astfel de situaţii*
- se va controla temperatura mediului ambiant care nu trebuie să coboare sub  :;/ şi să nu depăşească limita de <
881/. &e recomandă efectuarea lucrărilor la temperaturi #ntre < !:;/ şi < 0: 1/*
7ste interzisă efectuarea lucrărilor de preparare şi punere #n operă a betoanelor #n alte condiţii de temperatură decât
cele menţionate mai sus, fără asigurarea unor măsuri de #nchidere şi #ncălzire corespunzătoare *
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#638#.)$ !.1."1#
- în cazul betoanelor torcretate şi a celor stampate se va controla modul de funcţionare corectă a aparatelor precum
şi modul de utilizare a acestora (distanţa duzei faţă de suprafaţa de tocretat, poziţia perpendiculară a ajutajului sau a
tijei ciocanului de stampat faţă de suprafaţa suport, etc).
- în cazul betoanelor sub formă de prefabricate se vor controla dimensiunile acestora şi toate celelalte detalii în
raport cu desenul piesei respective. Piesele fisurate sau crăpate nu vor fi utilizate ;
- în cazul betoanelor ancorate cu arafe şi c!rlie metalice sau ceramice se va controla poziţionarea acestora şi
fi"area lor în conformitate cu prevederile din proiect;
- se vor controla măsurile ce se impun în vederea menţinerii umidităţii betonului pe perioada de priză şi de întărire a
acestuia, cu deosebire în cazul betoanelor cu cimenturi aluminoase şi super aluminoase, cunoscute ca e"oterme,
fapt ce provocă des#idratarea betonului înainte de realizarea prizei #idraulice a liantului av!nd ca efect reducerea
rezistenţei mecanice şi termice;
- se va controla compactitatea betonului prin ciocănire ;după întărire, sunetul rezultat trebuie să fie un sunet metalic
în caz contrar se vor lua măsuri de îndepărtare a betonului din zona respectivă şi se va reface betonarea ;
- este interzisă utilizarea betoanelor a căror priză a început înainte de punerea în operă sau a acelora utilizate în ziua
precedentă, prin adăuare de apă.
$e recomandă, în sc#imb, reomoenizarea betonului înainte de punerea în operă prin turnare, dar fără modificarea
reţetei prin adăuarea de apă sau alt component.
5. Condiţii şi verificări pe faze de lucrări şi pentru lucrări ascunse
%.&. 'ontrolul e"ecuţiei şi verificarea calităţii lucrărilor se va face pe tot parcursul lucrărilor prin autocontrolul efectuat,
de e"ecutant. în aceiaşi măsură, '..'. şi deleatul beneficiarului suprave#ează, controlează şi participă la
recepţia lucrării.
n plus, se vor efectua controale şi verificări pe fiecare fază de lucrări sau la punctele deosebit de importante din
structura lucrării precum şi la elementele ce devin lucrări, ascunse prin e"ecutarea ulterioară a altor lucrări sau
elemente de structură.
*ndicarea fazelor de lucrări, a zonelor, a lucrărilor ascunse etc. ce vor necesita verificări speciale se va face de către
proiectant prin introducerea în proiectul de e"ecuţie a Proramului privind controlul te#nic de calitate, în conformitate
cu prevederile din +eea nr. &// pentru asiurarea durabilităţii, siuranţei în e"ploatare, funcţionalităţii şi calităţii
construcţiilor.
n acest sens, se e"emplifică e"ecutarea cofrajelor şi a tiparelor, poziţionarea şi sudarea corectă a arafelor şi
ancorelor metalice sau ceramice, e"ecutarea succesivă a straturilor de betoane termoizolatoare şi a betoanelor
refractare care le acoperă pe cele dint!i etc.
%.0. Pentru aceste lucrări şi, în special pentru cele ce devin lucrări ascunse prin acoperirea lor cu alte elemente de
structură sau alte lucrări, calitatea lor şi corespondenţa cu prevederile proiectului va fi atestată printr-un proces
verbal ce se va înc#eia între e"ecutant şi beneficiar.
%.1. 2erificarea lucrărilor ascunse se va face în conformitate cu 3*nstrucţiunile pentru verificarea calităţii şi
recepţionarea lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii 3aferente4, urmărindu-se 5
- e"istenţa şi e"aminarea documentelor de atestare a calităţii materialelor utilizate şi a corespondenţei lor cu

prevederile proiectului şi prescripţiilor te#nice ;
- e"aminarea vizuală şi prin măsurători a elementelor componente ale lucrării ascunse din punct de vedere al
poziţionării, formei, dimensiunilor şi a celorlalte condiţii de calitate ;
- verificarea rezultatelor probelor de control.
2erificarea se va face în cel mult / zile înaintea operaţiei de acoperire sau înlobare a lucrărilor verificate în alte
elemente de structură sau de alte lucrări.
n toate cazurile în care se constată deficienţe sau abateri peste limitele admise sau neîncadrarea în prevederile
proiectelor de e"ecuţie sau a prescripţiilor te#nice se va proceda *a remedieri, fiind strict interzis a se e"ecuta orice
lucrări în continuare, care ar ascunde, prin acoperire sau înlobare, lucrarea defectuoasă în cauză sau care ar
împiedica accesul la ea.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-5685./'" 0.10.!015
De asemenea, este cu desăvârşire interzis a se proceda la executarea de lucrări care să ascundă defecte ale
lucrărilor de betonare efectuate, cum sunt chituirea superficială a fisurilor, acoperirea acestora cu tencuieli, etc.
5.4. În toate cazurile în care defeciunile constatate pun în prime!die rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau
funcionalitatea obiectului lucrările de remediere se vor executa numai cu acordul scris şi pe baza detaliilor date de
proiectant.
După executarea remedierilor se va consemna într"un nou proces"verbal de lucrări ascunse, corecta executare a
acestora.
5.5. #r$anele care efectuează verificarea şi recepia lucrărilor ascunse precum şi controlul lucrărilor pe faze de
lucrări se vor indica de către proiectant în pro$ramul de control tehnic de calitate a lucrărilor sus menionate.
%ste obli$atorie participarea la aceste controale şi verificări a executantului şi beneficiarului, solicitându"se în raport
cu importana cazului respectiv şi prezena or$anelor &'& ale executantului, a proiectantului de specialitate şi
antreprenorului $eneral, precum şi intervenia unui laborator de specialitate, în caz de necesitate, pentru luări de
probe (carote, cuburi, etc.) şi determinări în consecină.
5.*. 'oate actele încheiate cu ocazia controalelor şi verificărilor ca + procese"verbale de lucrări ascunse, procese"
verbale de verificare pe faze de lucrări, procese verbale privind remedierea defeciunilor, precum şi certificatele de
calitate a materialelor şi certificatele de laborator se vor păstra îndosariate pentru a fi predate ulterior comisiei de
recepie preliminară a lucrărilor şi pentru a fi incluse în cartea tehnică a obiectivului.
6. Condiţii şi verificări de efectuat la recepţia preliminară a lucrărilor
*.. &onducătorul tehnic al lucrării. în colaborare cu beneficiarul, este obli$at a pre$ăti şi a preda comisiei de
recepie,însoite de borderou +
" 'oate documentele încheiate pe parcursul executării lucrărilor inclusiv certificatele de calitate şi rezultatele
determinărilor de laborator, dispoziiile de şantier, procesele"verbale de lucrări ascunse, de recepie pe faze de
lucrări, de remedieri efectuate, inclusiv proiectul de execuie, caietul de sarcini, etc. - efectuând şi o scurtă
prezentare, sintetică, cu concluzii privind calitatea lucrărilor executate.
roiectantul va prezenta de asemenea, la cererea comisiei de recepie, o notă ce va cuprinde precizări şi observaii
asupra calităii lucrărilor în cauză şi punctul său de vedere în le$ătură cu admiterea recepionării lucrărilor.
*./. &omisia de recepie va verifica existena documentelor de verificare şi va proceda la verificări directe efectuând
şi eventuale sonda!e pentru a"şi putea forma convin$erea asupra corectitudinii actelor prezentate.
*.0. &omisia de recepie preliminară va proceda, de asemenea, la verificări similare cu cele indicate la punctul 5 şi
va proceda la încheierea procesului"verbal de recepie preliminară respectiv.
În cazul în care comisia va constata necesitatea unei amânări, a unor remedieri sau respin$erea recepiei, se va
proceda la încheierea unui proces"verbal corespunzător în care se vor indica măsurile ce urmează a fi luate precum
şi termenele în care acestea vor fi realizate.
1top2
CAPITOLUL 3 BTOA! "I#$OT"!IC
entru betoane hidrotehnice se aplică prevederile de la cap.  (3etoane cu a$re$ate naturale) din prezentul normativ
completate cu prevederile instruciunilor departamentale % 0-0 în cazul betoanelor construciilor hidrotehnice
şi cu prescripiile tehnice specifice în cazul altor construcii hidrotehnice de beton, anexate proiectelor.
/. &ondiiile tehnice ale betoanelor hidrotehnice cât şi a materialelor componente vor fi stabilite în conformitate cu
6'76 *8/-8 şi cu instruciunile % 0-0 cap. /-.
0. repararea, transportul, punerea în operă şi tratarea betonului hidrotehnic se va face în conformitate cu

instruciunile % 0-0 cap. -8.
4. &ontrolul betonului hidrotehnic se efectuează prin controlul materialelor componente, prin controlul betonului
proaspăt si prin controlul betonului întărit în conformitate cu standardele în vi$oare (vezi anexa 9"0) şi cu
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-5685./'" 0.10.!015
instrucţiunile PE 713-83 cap. 11 şi 12 în care se dau şi condiţiile de acceptare in vederea recepţiei.
5. Este interzisă utilizarea betoanelor idrotenice a căror ter!en privind durata de depozitare este depăşită.
"ceastă proble!ă se re#eră în special la liantul livrat separat de a$re$ate precu! şi la betoanele livrate $ata
preparate în sensul livrării în a!estec prealabil a a$re$atului şi liantului.
"%E&" '.3-1
LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZA
1. ()"( *1+2,8+ - etoane pentru construcţii idrotenice. Prescripţii tenice.
2. ()"( 3+11,83 - i!enturi idrotenice şi ci!enturi rezistente la sul#aţi.
3. ()"( 227/1-5,73 - i!enturi. 0ncercări #izice.
. ()"( 227/*,81 - i!enturi. eter!inarea rezistenţelor !ecanice pe !ortare plastice.
5. ()"( 1**7,7* - "$re$ate naturale $rele pentru betoane şi !ortare cu lianţi !inerali. etode de încercare.
*. ()"( *+*,8+ - "$re$ate naturale $rele pentru betoane şi !ortare. etode de încercare.
7. ()"( 74+,83 - "pă pentru !ortare şi betoane.
8. ()"( 8*25,7+ - "ditiv plasti#iant !it pentru betoane 6-("%.
4. ()"( 8*2*,7+ - 9i$nosul#onat de calciu tenic 69(.
1+. ()"( 1754,8+ - 0ncercări pe betoane. 0ncercări pe betonul proaspăt.
11. ()"( 57:,57 - 0ncercări de laborator ale betoanelor. eter!inarea volu!ului de aer din betonul proaspăt.
12. ()"( 1275,81 - 0ncercări pe betoane. 0ncercări pe betonul intărit. eter!inarea rezistenţelor !ecanice.
13. ()"( 351+,7* - 0ncercări pe betoane. eter!inarea $radului de i!per!eabilitate #aţă de apă.
1. ()"( 3318,78 - 0ncercări de laborator ale betoanelor. eter!inarea rezistenţei la în$eţ-dez$eţ 6$elivitate.
15. ()"( 334 2,83 - etoane de ci!ent. Prescripţii pentru stabilirea a$resivităţii apei.
1*. ()"( 5+,7+ - etoane de ci!ent. 'eri#icarea reacţiei alcalii a$re$ate.
17. PE 713,83- nstrucţiuni tenice departa!entale privind eecuţia şi controlul betoanelor construcţiilor
idroener$etice.
18. PE 7+7-71 - %or!ativ departa!ental pentru calculul ele!entelor de construcţii idrotenice din beton; beton slab
ar!at şi beton ar!at.
14. PE 71,82 - nstrucţiuni tenice departa!entale pentru răcirea betoanelor idrotenice !asive.
<top=
CAIETUL VI. LUCRĂRI HIDROTEHNICE, HIDROENERGETICE, NAVIGAŢIE, PORTUARE,

METROU
CAPITOLUL 1 LUCRĂRI DE REGULARIZARE ŞI ÎNDIGUIRE (REŢELE DE IRIGAŢII)

1. Dat !"#a$
1.1. 'eri#icarea calităţii lucrărilor din reţelele de iri$aţie se e#ectuează av>nd la bază detaliile de eecuţie; !odul de
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%56285.0(# !.1."15
aplicare a acestora, certificatele de calitate ale materialelor folosite ; probele de laborator privind calitatea betoanelor
şi a terasamentelor realizate.
1.2. Pentru urmărirea calităţii lucrărilor executate se întocmeşte un grafic pe faze specifice de execuţie pentru fiecare
obiect şi categorie de lucrare.
1.. !eosebit de controlul calităţii pe faze specifice, beneficiarul, proiectantul şi organul superior constructorului,
efectuează inopinant controale pe parcursul realizării lucrării.
1.". #ontrolul calităţii se va efectua ţin$nd seama de prevederile din %&istemul de evidenţa in activitatea de control
te'nic al calităţii construcţiilor( elaborat de )*.#.&.+.#. şi aprobat conform avizului nr. 21-21./0 al #omisiei
*uvernamentale pentru raţionalizarea sistemului de evidenţă in unităţile socialiste, publicat in uletinul #onstrucţiilor
volumul 2-131.
1.4. 5erificarea va urmări realizarea parametrilor te'nici funcţionali ai construcţiilor c$t şi aspectul şi finisarea
acestora.
2. Verificarea calităţii reţelei de canale
2.1. 6raseul canalelor.
&e va verifica prin coordonatele v$rfurilor, respectarea elementelor curbelor, intersecţiile traseului cu diferite
obstacole naturale sau artificiale şi modul de rezolvare a acestora 7travărsări de văi, drumuri, căi ferate, conducte,
cable, reţele electrice8 etc.
&e va verifica distanţa normală de la ampriza canalului şi zona de lucru p$nă la liniile electrice sau construcţiile şi
instalaţiile învecinate.
!atele topografice de verificare se vor amplasa pe planul de situaţie al traseului canalului din !!9.
2.2. Profilul longitudinal al canalelor.
&e va verifica
pantele panta pe tronsoane, cotele fundului amplasamentul căderilor şi cotele aferente, cotele rambleelor şi
acestora.
5erificarea se va materializa prin profile longitudinale ale canalelor, redactate la scările profilelor respective din
!.!.9.
2.. Profilul transversal al canalelor.
&e va verifica lăţimea la fund, lăţimea coronamentelor, lăţimea bermelor, înclinarea taluzurilor, modul de racordare al
biefurilor.
5erificarea se va face prin întocmirea de profile transversale topografice în fiecare bief de canal, dar nu mai puţin de
un profil la fiecare 4 m şi prin întocmirea de profile transversale de sonda: 7cu amplasament stabilit la verificarea
vizuală8.
2.". ambleele de pe canale
&e vor verifica în ce priveşte secţiunile, cotele şi pantele, odată cu verificarea elementelor respective pentru tot
canalul, ca la paragrafele 2.1 < 2..
n plus, se va mai verifica natura păm$ntului din rambleu, dacă este corespunzătoare cu prevederile din avizul
geote'nic şi cu prevederile din !.!.9., amplasamentul, organizarea şi fixarea gropilor de împrumut; greutatea
volumetrică în gropile de împrumut şi în rambleu.
2.4. #onstrucţiile 'idrote'nice de pe canale
&e va verifica amplasamentul construcţiilor la poziţia >ilometrică din !!9, realizarea construcţiilor din materialele, la
dimensiunile şi la cotele din !!9.
Pentru betoane se vor întocmi probele de laborator stabilite prin actele normative.
Pentru fundaţii se va verifica natura materialului şi cota de fundare, conform cu avizul geote'nic şi cu datei0 din
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%56285.0(# !.1."15
!!9. 5erificarea se va face în prezenţa proiectantului si a beneficiarului.
2./. #ăptuşirea canalelor
&e va verifica, corespondenţa datelor te'nice ale căptuşelii cu prevederile din !!9 privind componenţa şi calitatea
betoanelor, dimensiunile dalelor, grosimea stratului de beton în cadrul executării de căptuşeli cu maşini de betonat,
aşezarea şi dimensiunile rosturilor, modul de înc'idere a acestora ca material şi aşezare în operă.
=n cazul căptuşirii cu dale prefabricate, se va verifica modul de realizare a acestora 7armătura, betonul, dimensiunile,
te'nologia de execuţie şi transport8 şi calitatea dalelor înainte şi după monta:.
+n cazul utilizării foliilor sau a izolaţiilor 'idrofuge se se verifica modul de aşezare şi legare 7:oantele8 a fiecărui strat,
tratarea prealabilă conform !!9 a stratului de păm$nt suport.
=nainte de aplicarea căptuşelilor se va verifica finisarea canalului la dimensiunile şi cotele din !!9, ţin$nd seama de
grosimea căptuşelii.
2.. 6e'nologiile de execuţie
&e va verifica respectarea prevederilor din !!9 privind sistema de maşini utilizată, procesele te'nologice pentru
fiecare categorie de lucrări, distanţele de transport şi organizarea execuţiei pentru realizarea acestora după
prevederile din antemăsurători; mişcarea terasamentelor în lungul canalelor, amplasamentul, realizarea şi finisarea
depozitelor de terasamente şi a gropilor de împrumut, operaţiile de finisare a terasamentelor, organizarea şi
realizarea compactării rambleelor 7umectare, număr de treceri, utila:ul folosit8.
3. Verificarea calităţii reţelei de conducte
.1. 6raseul conductelor
&e va verifica prin coordonatele v$rfurilor de pe traseu ; coordonatele punctelor de distribuţie; intersecţiile traseului
cu diferite obstacole naturale sau artificiale şi modul de rezolvare a acestora 7traversări de văi, de canale, de drumuri
şi căi ferate, alte conducte sau cable subterane8.
&e va verifica ung'iul realizat între conductele de ordin superior cu acelea de ordin inferior 7#P cu #& ; #P şi #& cu
antene8, paralelismul şi lungimea antenelor.
!atele topografice de verificare se vor amplasa pe planul de situaţie al reţelei de conducte din !.!.9.
.2. Profilul longitudinal al conductelor
&e va verifica panta conductelor pe tronsoane, cota săpăturii respectiv ad$ncimea de ingropare, corespunzătoare
ad$ncimii de îng'eţ a zonei respective, realizarea liniei piezometrice conform prevederilor din !.!.9.
.. 6uburile puse în operă
&e va verifica natura materialului şi realizarea tronsoanelor de conducte la secţiunile din !!9, modul de lansare,
pozare şi mufare a tuburilor, realizarea stratului suport al conductei clin balast, nisip sau prin compactare, conform
!!9.
#alitatea tuburilor se va verifica şi preliminarea punerii +or în operă, elimin$nd tuburile degradate prin transport.
.". ?ccesoriile şi dispozitivele de protecţie

&e va verifica amplasamentul şi natura accesoriilor şi dispozitivelor de protecţie, funcţionalitatea şi etanşarea
acestora, distanţa între 'idranţi, marcarea vizibilă a 'idranţilor, amplasarea în punctele de maxim şi respectiv de
minim a dispozitivelor de aerisire0dezaerisire şi a vanelor de golire, realizarea masivelor de ancora: in
amplasamentul şi la dimensiunile proiectate, ancorarea corespunzătoare a conductelor de masivele de ancora:.
.4. Probarea reţelei de conducte
Probarea reţelei se va face la presiune pe tronsoane şi pe total reţea, la presiunile şi în condiţiile stabilite prin acte
normative.
ealizarea capacităţii de transport a debitelor şi realizarea presiunilor în punctele caracteristice se va face la
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%56285.0(# !.1."15
capacâtatea maximă a reţelei (cu toate aripile în funcţiune) prin verificarea realizării schemelor de udare proiectate.
In caz de strangulări pe reţea, se vor localiza acestea şi se vor înlătura.
.!. Izolarea şi tratarea conductelor.
"n cazul conductelor metalice se va verifica realizarea izolaţiei cu material şi punerea în operă în conformitate cu
prevederile din ##$. %e vor verifica amănunţit legăturile dintre tu&uri ('oantele) după racordarea acestora prin
sudură.
In cazul unor ape agresive, se va verifica tratarea preliminară corespunzătoare a tu&urilor din az&ociment şi &eton
armat.
.. ehnologiile de execuţie
%e va verifica modul de realizare al aşezării şi racordării tu&urilor în operă, ca utila' şi faze de execuţie.
%e va verifica modul de acoperire al tu&urilor, manual, în straturi compactate de *+ cm grosime până la aşezarea
unui strat de + cm grosime peste generatoarea superioară a tu&urilor şi realizarea în continuare a celorlalte faze de
execuţie.
%e va verifica finisarea traseului după terminarea lucrărilor.
top-
CAPITOLUL 2 NIVELAREA TERENULUI PENTRU IRIGAREA PE BRAZDE ŞI OREZARII
1. Domeniul de aplia!e
*.*. In cadrul prezentului normativ, prin nivelarea terenului pentru irigarea prin &razde şi inundare (orezărie) se
înţelege o lucrare de terasamente prin care pe o suprafaţă de teren cu pante neuniforme sau microrelief frământat,
se creează pante continui şi uniforme pe o direcţie sau pe două direcţii pentru a se crea condiţii optime de realizarea
udărilor.
ivelarea terenului se execută pe parcele de regulă având o formă rectangulară şi o suprafaţă varia&ilă.
*.. "n cazul irigării prin &razde parcelele pot fi nivelate în una sau două direcţii cu o suprafaţă de +, ha / 0,+ ha.
*.0. In cazul irigării prin inundare (orezărie) parcelele se nivelează numai pe două direcţii, parcele având. %uprafeţe
cuprinse între +,1 / 2,+ ha.
*.1. 3arcelele sunt încadrate în schema de irigaţie constituită din trasee de conducte sau canale cu caracter
permanent sau provizoriu.
*.!. 4ontrolul calităţii lucrărilor de nivelare se referă în principal la
5 modul în care se respectă prevederile proiectului, caietelor de sarcini şi a instrucţiunilor de execuţie, inclusiv
măsurătorilor de verificare a suprafeţei şi amplasării parcelelor de nivelare şi a cotelor realizate 6
5 documentele specifice de control a calităţii lucrărilor de nivelare constând din profile topografice executate prin
sonda' pe care să apară linia terenului nivelat şi linia proiectată (cca. *+7 din suprafaţa proiectată)
5 pro&a cu apă pe fiecare parcela nivelată pentru metoda, ele udare prevăzută (&razde, fâşii sau inundare).
2. Con"!olul ali"#$ii lu!#!ilo! de ni%ela!e
8ceastă operaţie se va face pe tot parcursul execuţiei lucrărilor şi va consta din 9
5 verificări vizuale 6
5 verificări ale corespondenţei lucrărilor de nivelare cu proiectul6
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-5685./'" 0.10.!015
- verificarea tehnologiei prevăzute în proiect;
- verificarea documentelor specifice.
2.1. Verificarea aspectului general al terenului nivelat constă din :
- verificarea încadrării parcelelor de nivelare în schema de irigaţie.
2.2. Verificarea corespondenţei lucrărilor de nivelare cu proiectul constă din :
- efectuarea unor profile topografice de control prin sondaj pe cca. 1! din suprafaţă "1#2 profile la o parcelă$;
- %onfruntarea cotelor din profile cu cele din proiect& pornind de la cotele a'solute ale reperelor de 'ază. (oleranţele
admise pentru nerealizarea cotelor de proiect sunt de  ) cm la nivelarea pentru irigaţie prin 'razde *i  + cm ,a
nivelarea pentru orezarii.
- Verificarea prin pro'a cu apă pe parcele corespunzător cu metoda de udare respectivă *i anume :
- distri'uţia apei în 'razde de lungimea *i pe direcţia prevăzută în proiect *i verificarea continuităţii scurgerii apei la
parcelele nivelate cu o pantă& idem dar pe am'ele direcţii la percelele nivelate in două pante.
2.+. Verificarea tehnologiei prevăzute în proiect
- verificarea respectării admisiei *i evacuării apei de irigaţie din fiecare parcelă de nivelare ;
- verificarea tehnologici de eecuţie "utilaje& schema de lucru$;
Verificarea respectării acoperirii cu pămnt vegetal a zonelor unde se prevede această operaţie&
- verificarea gradului de tasare "afnare$ a solului in zonele de umplutură în sensul respectării datelor din proiect.
2./. Verificarea documentelor specifice.
0ceastă verificare constă din analiza următoarelor documente:
- proiectul de eecuţie "$ ;
- profilurile topografice de eecuţie precum *i cele eecutate pentru verificări;
- caietul cu dispoziţii de *antier ;
- procesele ver'ale de predare a amplasamentelor ;
- 3rocesele ver'ale de amplasare a reperelor topografice ;
- regulamentul de eploatare a lucrărilor de nivelare ;
- procesul ver'al privind recepţia lucrărilor de nivelare cnd controlul se efectuează ulterior recepţiei$ ;
- constatările 'eneficiarului *i proiectantului privind realizarea remedierilor "cnd controlul se efectuează după
trecerea perioadei de garanţie$.
CAPITOLUL 3 REŢELE DE DESECARE , DRENARE
1. Condiţii generale — amena!ri "n#re $anale
3entru asigurarea calităţii lucrărilor se urmăre*te :
a. 0spectul general al terenului& al planităţii acestuia& nivelări& privale ;
'. 0spectul general al terenului pe care s-a eecutat defri*area pentru a se constata eventualele suprafeţe rămase
nedefri*ate *i nivelarea suprafeţei.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-5685./'" 0.10.!015
c. Eliminarea corovurilor, a microdepresiunilor dintre canale.
d. Aliniamentele reţelei de canale şi drenuri.
2. Verificarea reţelei de canale.
2.1. Verificarea traseului reţelei de canale (pornindu-se de la bornele planimetrice şi reperi de nivel din zonă a
elementelor acestora b ! " ! m ! # ! $.
Abaterile admisibile de la poziţia in plan şi la secţiune transversală prevăzute %n proiect sunt date in ane&a 1.1.
2.2. Asi'urarea cotelor de debuşare.
2..
2+ cm)ăm*ntul rezultat
pe distanţa din e&cavaţii trebuie %mprăştiat %n straturi conform proiectului (%n straturi nu mai mari de 1+
stabilită.
2.. ealizarea pantelor lon'itudinale şi transversale prevăzute in proiect.
2./. Aplicarea pe %ntrea'a suprafaţă şi corect (conform proiectului a lucrărilor de protecţie a taluzelor.
2.0. e urmăreşte racordarea %ntre reţeaua de canale şi drenuri.
3. Reţeaua de drenaj
.1. e verifică amplasamentul şi panta liniilor de dren.
.2. onstatarea situaţiei lucrărilor ascunse c*t verificarea e&presă a următoarelor 3
a. Verificarea materialului filtrant %n condiţii 3
- de 'ranulometrie.
- permeabilitatea filtrului să fie de /1+ ori mai mare ca a păm*ntului din 4urul filtrului.
-  filtrului %ntre 122/ mm (cond. de protecţie a tubului.
- materialul 'ranular să-şi menţină proprietăţile fizico-mecanice %n condiţiile terenului (5e, 6n, ape freatice cu reacţie
acidă, alcolic*.
- materialul să nu conţină substanţe to&ice care să %nrăutăţească situaţia apei drenate.
- permeabilitatea filtrului să fie de minim 1+ mm7zi.
b. 8u se admit denivelări pe traseul tubulaturii.
c. 9ubulatura să fie conform 9A 10207:.
d. ;renurile vor putea fi dispuse cu o pantă 'enerală, cu o abatere de  1< din panta proiectată.
e. Asi'urarea cotei de debuşare.
A8E=A V$-1
LISTA ACTELOR NORMATIVE
1. >E?$, ;EE9E @$ 6, ?E8EA>E
>e'ea nr.B71C:: D Asi'urarea durabilităţii, si'uranţei %n e&ploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor.
>e'ea nr. :71C:: - alitatea produselor şi serviciilor.
>e'ea nr. 271C:B - tabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-5685./'" 0.10.!015
Decretul nr. 264/1976 - Organizarea şi funcţionarea IGSIC.
.C.!. nr. 941/19"9 # $o%ificat &rin ot'r(rea nr. 29/19"9 şi .C.!. nr. )62/6*. !'+uri referitoare la circulaţia
$'rfurilor ,ntre unit'ţile +ociali+te ,n +co&ul a+igur'rii integrit'ţii $'rfurilor la e&e%iţie tran+&ort şi %e+tinaţie.
2. 0SC0III 3IC
7.2.1. Cu caracter general
C 167#77 - or$e &ri5in% cu&rin+ul şi $o%ul %e ,ntoc$ire co$&letare şi &'+trare a c'rţii tenice a con+trucţiei.
C 16#4 - or$ati5 &entru eecutarea lucr'rilor %e con+trucţii &e ti$& friguro+.
Or%inul IGSIClucr'rilor
rece&ţionarea nr. 2*/1977 &ri5in%
a+cun+e $o%ific'rile
la con+trucţii +i şi co$&let'rile a%u+e la 8In+trucţiunile &entru 5erificarea calit'ţii şi
in+talaţii.
2.2. ucr'ri %e &'$(nt şi tera+a$ente
S3:S 191)/1#2 3eren %e fun%are. Deter$inarea u$i%it'ţii.
S3:S 191)/)#76 3eren %e fun%are. Deter$inarea %en+it'ţii
S3:S 191)/4#76 3eren %e fun%are. Deter$inarea li$itelor %e &la+ticitate.
S3:S 191)/"-74 3eren %e fun%are. Deter$inarea granulozit'ţii
S3:S 191)/6-76 3eren %e fun%are. Deter$inarea &er$ea;ilit'ţii ,n la;orator.
S3:S 191)/1)-4 3eren %e fun%are. Deter$inarea caracteri+ticilor %e co$&actare. <ncercarea roctor.
S3:S 2914-4 ucr'ri %e %ru$uri. 3era+a$ente. Con%iţii generale.
S3:S )9-2 ucr'ri %e ,$;un't'ţiri funciare. Diguri. Con%iţii generale.
S3:S 972/1-4 3eren %e fun%are. Deter$inarea co$&re+i;ilit'ţii &'$(nturilor &rin ,ncercarea e%o$etric'.
S3:S 924/*-74 !'+ur'tori tere+tre. 3ra+area &e teren a con+trucţiilor. re+cri&ţii generale
S3:S 942/1-7" !'+ur'tori tere+tre. 3ra+area &e teren a con+trucţiilor ci5ile in%u+triale şi agrozootenice.
S3:S 942/2-7" !'+ur'tori tere+tre. 3ra+area &e teren a liniilor %e cale ferat'.
S3:S 924/)#71 !'+ur'tori tere+tre. 3ra+area &e teren a %ru$urilor &u;lice &roiectate.
S3:S *)"*#) ucr'ri %e ,$;un't'ţiri funciare. =erificarea co$&act'rii tera+a$entelor
C )#7" <n%ru$'tor &entru eecutarea tra+'rii %e %etaliu ,n con+trucţii.
C 169#) or$ati5 &ri5in% eecutarea lucr'rilor %e tera+a$ente &entru realizarea fun%aţiilor con+trucţiilor ci5ile şi
in%u+triale >?ul. Con+trucţiilor nr. 1/19)4@.
2.3. Lucrări de fundaţii
S3:S 2"61/1#) 3eren %e fun%are. iloţi. Cla+ificare şi ter$inologie
S3:S 2"61/2-1 3eren %e fun%are. Aun%aţii &e &iloţi. <ncercarea ,n teren a &iloţilor %e &ro;'.
S3:S 2"61/4-74 3eren %e fun%are. iloţi foraţi %e %ia$etru $are. re+cri&ţii generale %e &roiectare eecuţie şi
rece&ţie.
 1*#77 or$ati5 &ri5in% &roiectarea şi eecutarea lucr'rilor %e fun%aţii %irecte la con+trucţii.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%56285.0(# !.1."15
C 16*#7" or$ati5 &ri5in% alc'tuirea şi eecutarea &iloţilor &entru fun%aţii.
2.4. Lucrări de beton (monolit, prefabricat)
S3:S 127"-* <ncerc'ri %e la;orator ale ;etoanelor. <ncerc'ri &e ;etonul ,nt'rit. Deter$inarea rezi+tenţelor
$ecanice.
S3:S 17"9-* <ncerc'ri &e ;etoane. <ncerc'ri &e ;etonul &roa+&'t.
S3:S 1799-1 Con+trucţii %e ;eton ;eton ar$at şi ;eton &reco$&ri$at. 3i&ul şi frec5enţa ,ncerc'rilor &entru
5erificarea calit'ţii $aterialelor şi ;etoanelor.
S3:S 66"2/1-2 <ncercarea ne%i+tructi5' a ;etoanelor. !eto%e %e ,ncercare. Cla+ificare şi in%icaţii generale.
S3:S 66"7/1-76 le$ente &refa;ricate %e ;eton ;eton ar$at şi ;eton &reco$&ri$at. Con%iţii tenice generale %e
calitate.
S3:S 66"7/2-7" le$ente &refa;ricate %e ;eton ;eton ar$at şi ;eton &reco$&ri$at. Controlul +tati+tic %e rece&ţie
al caracteri+ticilor geo$etrice.
S3:S 66"7/)-71 le$ente &refa;ricate %e ;eton ;eton ar$at şi ;eton &reco$&ri$at. roce%ee şi %i+&oziti5e %e
5erificarea caracteri+ticilor geo$etrice.
S3:S 7"6)-7) <ncerc'ri ale ;etoanelor. !eto%e ra&i%e &entru %eter$inarea rezi+tenţei la co$&re+iune.
S3:S 227/1-7 Ci$enturi. <ncerc'ri fizice. In%icaţii generale
S3:S 227/2-7 Ci$enturi. <ncerc'ri fizice. Deter$inarea fineţii %e $'cinare.
S3:S 227/)-7 Ci$enturi. <ncerc'ri fizice. Deter$inarea con+tantei %e 5olu$.
S3:S 227/4-7 Ci$enturi. <ncerc'ri fizice. Deter$inarea ti$&ului %e &riz'.
S3:S "296-77 Ci$enturi. Deter$inarea ra&i%' a $'rcii ci$entului.
C 21-" or$ati5 &entru eecutarea lucr'rilor %in ;eton &reco$&ri$at.
C 2-) In+trucţiuni tenice &entru eecutarea &rin +u%area electrica a ,$;in'rilor şi ,nn'%irilor la ar$'turile %in oţel-
;eton.
C 41-76 or$ati5 &entru ,ncercarea ;etonului &rin $eto%e ne%i+tructi5e >?ul. Con+trucţiilor nr. /19"@.
C 41#76 or$ati5 &entru &roiectarea eecutarea şi folo+irea cofraBelor gli+ante.
 42#71 or$ati5 &entru eecutarea con+trucţiilor %in &anouri $ari
C 14*-79 or$ati5 &entru eecutarea lucr'rilor %e ;eton şi ;eton ar$at
C 1"6#72 <n%ru$'tor &entru a&licarea &re5e%erilor S3:S 66"7/)#71.
C 162#7)
$onolit or$ati5 &entru alc'tuirea eecutarea şi folo+irea cofraBelor $etalice &lane &entru &ereţi %in ;eton
la cl'%iri.
S3:S 7*)9/1#611 3u;uri %e &re+iune %in ;eton &reco$&ri$at. Con%iţii generale.
S3:S 7194#79 Su%a;ilitatea oţelurilor. le$ente %e ;az'.
S3:S 112"/2). 4#6) lectrozi.
S3:S 7))"/6#* rotecţia contra coroziunii. Con+trucţii $etalice ,ngro&ate. roteBarea con%uctelor li +u;tra5er+'ri
%e a&' .fi la treceri &rin c'$ine.
S3:S 7))"/7#79 rotecţia contra coroziunii. Con+trucţii $etalice ,ngro&ate. <$;in'ri electroizolante cu flanşe.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%56285.0(# !.1."15
STAS 7335/8—79 Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Prize e potenţial.
STAS 7.!"5/!—73 Tu#uri $i mu%e in az#ociment pentru conucte su# presiune. Coniţii generale.
STAS 7&3&—8' (e)i in oţel suate longituinal pentru instalaţii.
STAS 8''9—8' Preg*tirea supra%eţelor metalice pentru )opsire. Acoperiri prin )opsire. +etoe e )eri%icare.
STAS 8'9'—8' ,o#inet cu sertar in %ont* Pn &. -imensiuni
STAS 8'9!—8' ,o#inet cu sertar in oţel Pn !&. -imensiuni
STAS 8!83—8' ţeluri pentru ţe)i e uz general. +*rci $i coniţii tenice.
STAS 8380—8' Arm*turi inustriale in %ont* $i oţel. ,o#inet e reţinere cu clapii. Coniţii speciale.
STAS 8387—73 ,eţele e irigaţii. Prescripţii generale e e1ecuţie si recepţie.
STAS 8305—77 Tu#uri e presiune in #eton precomprimat. Coniţii generale.
STAS 9"8827" +ecanica %luielor. Terminologie
ormati) -epartamental Proiectarea $i e1ecutarea conuctelor pentru irigaţii $i esec*ri 4SP42!98!
4.-!32!97! ormati) -epartamental coniţionat -4 6-4CA  :%ectuarea încerc*rilor e presiune la conucte în
sisteme e irigaţii $i esec*ri.
4.-82!979 ormati) -epartamental -4 6-:4CA  :1ecutarea mecanizat* a terasamentelor $i e%ectuarea

controlului e calitate pentru lucr*rile e îm#un*t*ţiri %unciare.
;top<
CAIETUL VII — CINTRE, SPRIJINIRI, COFRAJE
CAPITOLUL 1 COFRAJE PENTRU BETOANE DE DIFERITE TIPURI
!.!. Pre)eerile in prezentul capitol se re%er* la )eri%icarea calit*ţii co%ra=elor e i%erite tipuri cuprinz>n co%ra=e cu
panouri re%olosi#ile parţial a elementelor e #eton unicate? a co%ra=elor in panouri e in)entar emonta#ile? co%ra=elor
p*$itoare $i co%ra=elor glisante.
#. P"e$ede"i !omune
0.!. Panourile re%olosi#ile parţial? sau e in)entar ale i%eritelor tipuri e co%ra=e? înainte e montare tre#uie s* %ie
)eri%icate e c*tre conuc*torul tenic al lucr*rii. @a )eri%icarea panourilor se )or a)ea în )eere urm*toarele
aspecte 
2 ac* prezint* rigiitatea necesar* pentru a nu se e %orma B
2 starea e conser)are B
2 ac* s2au e1ecutat remeierile eterior*rilor ap*rute anterior.
0.0. Co%ra=ele montate în oper*? a)>n %orma elementelor ce urmeaz* a se #etona? înainte e montarea arm*turii? se
)eri%ic* e c*tre conuc*torul tenic al lucr*rii împreun* cu proiectantul. eri%ic*rile se re%er* la coresponenţa cu
pre)eerile in proiect? la coniţiile e calitate $i încararea în a#aterile amisi#ile? con%orm normelor m )igoare.
%. P"e$ede"ile &e!i'i!e !o'"a(elo" din anou"i de in$en)a", !o'"a(elo" *+i)oa"e +i !o'"a(elo" li&an)e
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
Tehnologiile de montare şi demontare ale cofrajelor din panouri de inventar demontabile. ale cofrajelor păşitoare şi
ale cofrajelor glisante se vor desfăşura pe baza unor instrucţiuni elaborate de proiectantul cofrajelor şi a prevederilor
din normativele în vigoare.
4. Abateri limită
Abateri limită pt cofraje la construcţii Panourile

cofrajelor ofraje gata
civile, industriale, agrozootehnice şi
speciale gata confecţionate
construite
!. Abateri limită la dimensiunile

panourilor "
# la lungimi
 ) mm #
# la lăţimi
 ' mm #
$. Abateri limită la dimensiunea liberă
%lumină& #  !* mm
# pentru plăci, pereţi sau grinzi #  $ mm
'. Abateri limită la dimensiunile secţiunilor #  ' mm

transversale
# grosimi pereţi, plăci
# st(lpi, grindă
# $+
). înclinarea limită faţa de orizontală a
muchiilor şi suprafeţelor # !,*+
# pe un m liniar
# pe toată suprafaţa, la planşeu
Panourile
Abateri limită pt cofraje la poduri şi cofrajelor ofraje gata
pasarele gata confecţionate
confecţionate
! $ '
!. Abateri limită la dimensiunile panourilor

 ) mm #
# la lungimi
! $ '
# la lăţimi
$. Abateri limită la dimensiunea liberă

%lumina& în secţiuni transversale  ' mm #
# la elevaţii
# la fundaţii #  ) mm
'. nclinarea faţă de verticală a muchiilor #  - mm

şi suprafeţelor
# pe un m liniar
# '
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
1 pe toată înălţimea la elevaţii 1 *,5
". 3nclinarea faţă de ori)ontală a muc4iilor 1

şi suprafeţelor
1 *
1 pe un m liniar
#
1 pe toată suprafaţa exclusive cu)ineţii
*,
1 pe suprafaţa unui cu)inet
1  #5 mm
5. Abateri la po)iţia în plan a axelor
1  #6 mm
1 pentru fundaţii
1 pentru cu)ineţi
1  *6 mm
&. Abateri la po)iţia în plan vertical a cotei
de nivel 1  *6 mm
1 pentru fundaţii 1  * mm
1 pentru restul elevaţii1fundaţii
1 pentru cu)ineţi
5. Abaterile limită la confecţionarea şi montarea cofrajelor glisante se vor încadra în prevederile din „Normativ privind
alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor glisante indicativ ! "#$%&.
'top(
CAPITOLUL 2 CINTRE ŞI EŞAFODAJE
1. Domeniu de aplicare
#.#. !intrele sunt construcţii auxiliare de re)istenţă care în timpul execuţiei susţin arce sau bolţi.
#.*. +şafodajele sunt construcţii auxiliare de re)istenţă care susţin în timpul execuţiei, grin)i sau cadre.
2. Preederi comune
*.#. !intrele şi eşafodajele pot fi executate din elemente de beton, de beton armat, de metal sau lemn. entru
reducerea consumului de materiale şi al costului se recomandă ca cintrele şi eşafodajele să se execute din elemente
de inventar.
!. "eri#ic$ri ce %e e&ecu'$
-.#. a verificarea cintrelor şi eşafodajelor se vor avea în vedere în afara calităţii materialelor folosite şi următoarele /
-.*. 0undaţiile şi condiţiile de fundare să fie conform proiectului.
-.-. +lementele de re)istenţă să respecte prevederile proiectului în ceea ce priveşte secţiunile, lungimile şi detaliile
de îmbinare.
-.". latformele de lucru să fie executate cu contra1săgeţile prevă)ute în proiect şi amplasate astfel ca să permită
reali)area construcţiei pe care o susţine, în conformitate cu planul de trasare din proiect.
-.5. 2ispo)itivele de descintrare sa fie corespun)ător reali)ate conform prevederilor din proiect.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
3.6. Înainte de începerea execuţiei construcţiilor susţinute de cintre şi eşafodaje, se va face recepţia acestora
consemnându-se într-un proces verbal rezultatul verificrilor artate mai sus.
!top"
CAPITOLUL 3 SPRIJINIRI ŞI CĂPTUŞELI LA CONSTRUCŢII ÎN SUBTERAN — TUNELURI

1. Domeniu de !"i#$e
#.#. $revederile prezentului subcapitol se aplic la lucrrile în subteran pentru tuneluri.
#.%. &cestea sunt lucrri auxiliare necesare pentru asi'urarea realizrii lucrrilor de zidrie în subteran, în orice
cate'orie de terenuri
#.3. (n funcţie de situaţia local, natura terenului şi adâncimea faţ de nivelul terenului natural al lucrrii, se poate
aplica şi la lucrrile de metrou şi subtraversri pietonale.
%. P$e&ede$i #omune
%.#. (n terenurile de natur ar'iloas, nisipuri, pietrişuri etc, cu sau fr infiltraţii şi care pot produce presiuni, se
utilizeaz numai lemnul de brad.
%.%. )aterialul lemnos necesar execuţiei lucrrilor în subteran trebuie s fie de calitate bun, s nu fie putred şi
rscopt.
%.3. (n terenurile de natur stâncoas lemnul poate fi parţial înlocuit cu material metalic, conform prevederilor
proiectului.
%.*. +emnul de esenţ tare, stejarul, se utilizeaz numai pentru pene.
%.. onstrucţia de lemn se va realiza conform prevederilor proiectului.
%.6. e va respecta cu stricteţe metoda de execuţie prevzut şi aplicarea întocmai a procesului te/nolo'ic.
%.0. (n caz de infiltraţii se vor lua msuri de colectarea şi evacuarea apelor.
%.1. $e toat perioada de execuţie a lucrrilor în subteran se vor lua msuri de ventilaţie prin prevederea de instalaţii
corespunztoare condiţiilor locale.
%.2. În timpul execuţiei se vor urmri permanent 
- direcţia de avansare in conformitate cu prevederile proiectului de ctre topometrul şantierului 
- idem niveleta proiectat 
- suprafaţa excavat în vederea asi'urrii înscrierii lucrrii definitive de zidrie.
%.#4. +a fiecare sfârşit şi început de zi de lucru se va proceda la verificarea sprijinirilor şi interveni imediat cu
remedieri, în locurile unde se constat cedri sau semne de cedare a acestora.
3. 'e$i(i#)$i de e(e#*u* !e !$#u$+u" e,e#u-iei
3.#. &mplasarea conform prevederilor proiectului.
3.%. 5espectarea procesului te/nolo'ic de execuţie.
3.3. rmrirea direcţiei de avansare şi a niveletei
3.*. 7erificarea calitţii materialelor.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
ANEXA VII-1
LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE DE BAZA
- „Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat” indicative C 14-!" #$%C% nr%1&'1"!" şi broşură(
- )Normativ privind alcătuirea* executarea şi +olo,irea co+raelor .li,ante” indicative C 41-!/ #$%C% nr%11-1&'1"!/(
0top
CAIETUL VIII ZIDARII ŞI PEREŢI
1. Domeniu de api!a"e
1%1% 2revederile ace,tui capitol ,e aplică la veri+icarea 3idăriilor şi pereilor ce intră 5n componena obiectelor şi 5n
condiiile prevă3ute la pct* 1%4 din partea I-a a pre3entei pre,cripii şi care ,e execută din următoarele materiale 6
cărămi3i pline şi blocuri ceramice cu .oluri verticale şi ori3ontale* blocuri din beton cu a.re.ate uşoare* blocuri şi
plăci din beton celular autoclavi3at% blocuri de piatră naturală* cărămi3i pre,ate din ,ticlă* plăci din ip,o, şi +o,+o.ip,
pline şi cu .oluri* +7şii din beton celular autoclavi3at şi din ip,o,* plăci din a3bociment* din pro+ile 8 de ,ticlă* din lut
,au păm7nt ,tabili3at% 5n ace,t capitol ,unt cuprin,e şi veri+icările şi condiiile de calitate pentru 3idăriile re+ractare
pentru cuptoare indu,triale* coşuri* canale de +um şi de ventilaie%
#. Ve"i$i!%"i de e$e!&ua& pe pa"!u"'u e(e!u&%"ii u!"%"io".
&%1% 9oate materialele% ,emi+abricatele şi pre+abricatele care ,e +olo,e,c la executarea 3idăriilor şi pereilor ,e vor
pune 5n operă numai după ce conducătorul te:nic al lucrării a veri+icat că ele core,pund cu prevederile proiectului şi
pre,cripiilor te:nice% Veri+icările ,e +ac pe ba3a documentelor care ate,tă calitatea materialelor şi le 5n,oe,c la
livrare #certi+icate de calitate* +işe de tran,port(* prin examinare vi3uală şi mă,urători%
;a materialele indicate la pct% 1%1% ,e vor veri+ica dimen,iunile* marca* cla,a şi calitatea 5n +uncie de condiiile
te:nice cerute pentru +iecare material%
Cărămi3ile re+ractare pre,upun o ,ortare prealabilă pe calităi şi dimen,iuni* .rupate pe tolerane% <e va evita
aşe3area cărămi3ilor cu de+ecte ,au prelucrate 5n prealabil prin tăiere* cioplire ,au şle+uire ,pre interiorul cuptoarelor%
Veri+icarea mortarului şi betonului provenit de la ,taii ,au centrale de beton ,e +ace pe ba3a +işei de tran,port 5n care
,e preci3ea3ă marca* con,i,tena* coninutul de a.re.ate mari* temperatura* precum şi prin 5ncercări pentru controlul
reali3ării mărcii%
Veri+icarea armăturilor ,e va +ace ,ub raportul diametrelor ,ortimentului şi alcătuirilor pla,elor ,udate prin puncte%
2entru .:ermele şi buiandru.i* veri+icarea ,e +ace bucată cu bucată%
&%&% In ca3ul 5n care calitatea materialelor nu core,punde cu cea din proiect* conducătorul te:nic al lucrării* de la ca3
la ca3* va re+u3a materialul* va cere acordul ,cri, al proiectantului pentru +olo,irea lui ,au va ,olicita veri+icarea lui
prin 5ncercări de laborator%
&%=% Veri+icarea calităii 3idăriilor şi pereilor ,e +ace pe tot timpul execuiei lucrărilor de către şe+ul de ec:ipă* mai,tru*
iar la lucrări a,cun,e şi de către conducătorul te:nic şi repre3entantul bene+iciarului%
Veri+icările ,e +ac vi3ual şi prin mă,urători%
&%4% Controlul a,upra calităii materialelor 5n momentul punerii 5n operă va con,ta din următoarele 6
a( >idării 6
- ,e va examina ,tarea ,upra+eelor cărămi3ilor* blocurilor* plăcilor de ip,o,* cărămi3ilor de ,ticlă* inter3ic7ndu-,e
+olo,irea celor acoperite de pra+* impurităi ,au .:eaă ?
- ,e va veri+ica* 5n ,pecial pe timp călduro,* dacă ,e udă% cărămi3ile 5nainte de punerea 5n operă ?
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
- pe măsura executării lucrărilor, se va verifica dacă procentul de fracţiuni de cărămizi faţă de cele întregi nu
depăşesc limita maximă de 15% ;
- se va examina starea suprafeţelor cărămizilor şi blocurilor refractare, interzicndu-se folosirea celor cu ştirbituri sau
cu colţuri rupte ;
- se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezice !foarte "igroscopice# interzicndu-se

utilizarea acelor cărămizi care au devenit friabile prin depozitare necorespunzătoare $
- prin măsurători cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru şi la fiecare şară de mortar ct mai frecvent
dacă consistenţa mortarului de zidărie se înscrie in limitele prevăzute in normativele &'()5 ; *+1()' şi in
instrucţiunile te"nice &+1(). ;
)/++1. cm la zidărie din cărămizi pline şi blocuri din beton cu agregate grele sau uşoare ;
0//) cm la zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale şi orizontale ;
1//+11 cm la zidăria din blocuri mici şi plăci de beton celular autoclavizat;
//++5 cm la zidăria din cărămizi de sticlă ;
11//+1. cm la pasta de ipsos pentru plăci şi fşii de ipsos ;
- g"ermelele se vor examina bucată cu bucată, verificndu-se forma, dimensiunile lor, protecţia împotriva umidităţii,
conform prevederilor din normativul &'()5+
b# &ereţi$
- se va examina starea suprafeţelor fşiilor de beton celular autoclavizat, fşiilor de ipsos, plăcilor de azbociment,
profilelor  din sticlă, interzicndu-se folosirea celor fisurate şi acoperite cu praf sau alte impurităţi;
- la profilele  din sticlă se va verifica dacă lungimea acestora corespunde proiectului de execuţie ;
- g"ermelele se vor verifica bucată cu bucată verificndu-se forma, dimensiunile lor şi protecţia împotriva umidităţii+
'+5+ 2xecutarea zidăriilor şi pereţilor nu va putea începe dect numai după ce se va fi verificat existenţa proceselor
verbale de lucrări ascunse, care să ateste că suportul peste care se execută zidăria corespunde prevederilor
proiectului şi prescripţiilor te"nice respective+
3ucrările de zidărie refractară trebuie să se execute la o temperatură a mediului înconurător de minimum 45*
pentru a fi ferite de acţiunea îng"eţului+
'+6+ 7erificarea calităţii execuţiei zidăriilor constă din următoarele $
- prin măsurători la fiecare zid se va+ verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute 8a fiecare rnd, astfel ca
suprapunerea cărămizilor din două rnduri succesive pe înălţime să se facă pe minimum 19 cărămidă în lungul
zidului şi 19' cărămidă pe grosime ; la blocurile ceramice, din beton cu agregate uşoare şi din beton celular
autoclavizat se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rnd ca suprapunerea blocurilor să se facă
pe 19' bloc ;
- la zidăria executată din plăci de beton celular autoclavizat sau din ipsos se va verifica dacă ţeserea verticală s-a
făcut la fiecare rnd, iar suprapunerea plăcilor s-a făcut pe 19' placă ;
- la cărămizile presate din sticlă se va verifica poziţionarea armăturilor verticale şi orizontale astfel înct grosimea
rosturilor să nu depăşească )+++ 1 mm; rosturile verticale la zidărie din cărămizi de sticlă nu sunt ţesute ca în cazul
zidăriilor obişnuite ;
- se vor verifica grosimile rosturilor orizontale şi verticale ale zidăriei prin măsurarea a 5($' rosturi la fiecare zid ;
media aritmetică a măsurătorilor făcute cu precizie de 1 mm trebuie să se înscrie în limitele abaterilor admisibile din
anexa 7888+ 1 ;
- vizual, se va verifica in toate zidurile dacă toate rosturile verticale şi orizontale sunt umplute complet cu mortar cu
excepţia adncimii de 1+++1+5 cm de la feţele văzute ale zidăriei; nu se admit rosturi neumplute+ 3a pereţii din plăci de
ipsos rosturile se umplu complet cu pasta de ipsos ;
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
- orizontalitatea rândurilor de .zidărie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel şi dreptarului la toate zidurile ;
- modul de realizare a legăturilor zidăriilor se va verifica la toate colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile, asigurându-se
executarea lor conform cu prevederile din normativul P2!" şi instrucţiunile te#nice $.%&'(& si $.%&!(& ;
- grosimea zidăriilor se va verifica la fiecare zid )n parte. *erificarea grosimii zidăriei se va face prin măsurarea cu
precizie de % mm a distanţei pe orizontală dintre două dreptare aplicate pe am+ele feţe ale zidului. ăsurarea
grosimii se face
- la trei )nălţimi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetică a rezultatelor se compară cu grosimea prevăzută )n
proiect ;
- verticalitatea zidăriei suprafeţelor şi muc#iilor se verifică cu ajutorul firului de plum+ şi dreptarului cu lungimea de
cca. 2." m. *erificarea se face )n câte trei puncte pe )nălţime la fiecare zid ;
- planeitatea suprafeţelor şi rectiliniaritatea. /nitatea muc#iilor se va verifica prin aplicarea pe suprafaţa zidului a unui
dreptar cu lungimea de cca. 2," m şi prin măsurarea, cu precizia de % mm, a distanţei dintre riglă şi suprafaţa sau
muc#ia respectivă. *erificarea se face la toate zidurile ;
- lungimea şi )nălţimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor şi ale plinurilor dintre goluri se verifică prin măsurarea
direct cu ruleta sau cu metrul. edia a trei măsurători se compară cu dimensiunile din proiect.
2.(. 0a zidăria armată, pe lângă cele arătat la pct. 2.1. se
- se va verifica dacă armarea zidăriei sau plasei sudate prin puncte se face )n secţiunile prevăzute )n proiect;
- prin măsurători cu precizie de % mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale ţinând seama că acestea tre+uie
să fie egală cel puţin cu suma grosimilor a două +are plus  mm ; totodată se va controla dacă stratul de mortar de
acoperire a armăturii )n dreptul rosturilor este din ciment şi are cel puţin 2 cm grosime.
2.!. 0a zidăria complexă definită conform normativului $.%21(" se va verifica la fiecare stâlpişor de +eton armat
următoarele 3
- trasarea poziţiei stâlpişorilor ;
- sortimentul şi diametrele armăturilor ;
- dimensiunile şi intervalele dintre ştrepii de zidărie atunci când aceştia sunt prevăzuţi )n proiect;
- poziţionarea corectă pe )nălţimea zidăriei a armăturilor din rosturile orizontale prin care se realizează legătura dintre
stâlpişori şi zidărie ;
- cofrarea şi +etonarea stâlpişorilor.
2.&. 0a zidăria mixtă definită conform normativului P.2!" pe lângă cele arătate la pct. 2.1. se va acorda o atenţie
deose+ită realizării tuturor legăturilor dintre zidul de cărămidă şi cele de +eton ; )n acest scop se va verifica dacă la
fiecare al patrulea rând se aşează câte o cărămidă la intervale de maximum % mm )n lungul zidului cu alternarea
cărămizilor pe )nălţimea acestuia, totodată se va controla dacă cel puţin la % m pe )nălţime se execută un rând
continuu de legături )n cărămizi aşezate transversal.
2.%'. Pentru elementele de +eton armat care )ntră )n componenţa zidăriilor se aplică )n mod corespunzător şi
prevederile caietului * din prezenţa prescripţie.
2.%%. 0a zidăria de umplutură şi la lucrările de placare a faţadelor cu plăci de +.c.a. verificările constau din
următoarele 3
- se va. verifica dacă ancorarea zidăriei şi a placajelor de stâlpi şi diafragme se execută conform prevederilor
proiectului )n ceea ce priveşte diametrele şi numărul +arelor de ancorare sau dimensiunile plat+andelor, secţiunile in
care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de elementele de +eton armat ;
- să se verifice vizual dacă zidăria a fost +ine )mpănată )ntre planşee iar rosturile verticale dintre zidărie şi stâlpi sau
diafragme sunt umplute complet cu mortar ; se va controla dacă suprafeţele stâlpilor sau diafragmelor de +eton
armat care vin )n contact cu zidăria se amorsează cu mortar de ciment.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
La zidăria refractară, pe lângă cele arătate la pct. 2.6. se va verifica următoarele :
- modul de realizare a cheilor de la bolţi nu este indicată folosirea cheilor cu grosimi prea mici !n partea inferioară" #
- e$ecutarea rosturilor de dilatare !n zidăria cuptoarelor %i a canalelor de fum #
- !mpănarea căptu%elii co%urilor de fum !n structura de rezistenţă, tronsonarea izolaţiei termice către căptu%eala %i
co%, precum %i etan%area rosturilor cu %nur de azbest !n dreptul consolelor #
- modul de realizare a zidăriei canalelor de fum independent de căptu%eala co%urilor, etan%area făcându-se cu %nur
de azbest#
2.&2. 'ezultatele tuturor verificărilor prevăzute !n acest capitol %i care se referă la zidării portante, ce urmează a se
tencui se !nscriu !n procese verbale de lucrări ascunse. (e asemenea, se !nscriu !n procese verbale de lucrări
ascunse, rezultatele verificărilor care au rol de izolare termică sau fonică.
2.&). La controlul %i recepţia clădirilor %i a construcţiilor de zidărie de piatră se vor preciza următoarele :
- dacă materialele %i piesele !ntrebuinţate corespunde celor prescrise !n proiecte %i standarde #
- dacă dimensiunile elementelor de construcţie e$ecutate corespund celor din proiect#
- dacă rosturile de dilatare %i tasare sunt bine e$ecutate !n locurile prevăzute !n proiect #
- dacă nu s-au ivit defecte din cauza tasărilor #
- dacă s-au lăsat golurile %i %anţurile pentru conductele de apă, canalizare. !ncălzire, prevăzute !n proiect #
- verticalitatea zidurilor, stâlpilor, u%ilor %i ferestrelor #
- orizontalitatea glafurilor #
- dacă buiandrugii sunt bine a%ezaţi deasupra golurilor de centrarea stâlpilor precum %i a grinzilor principale %i
secundare pe stâlpi %i ziduri#
- e$ecutarea conform cu planurile a !ncastrării corni%elor #
- calitatea suprafeţei pereţilor de faţadă netencuiţi#
- legătura dintre zidăria de umplutură %i elementele scheletului.
3. Verificări de efectuat la încheierea fazei de lucru
).&. *erificările scriptice constau din e$aminarea e$istenţei %i analizarea conţinutului proceselor verbale de lucrări
ascunse la pct. 2.&2...2.&), a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de !ncercare sau a actelor !ncheiate cu
comisia e$ecutării remedierilor, precum %i a dispoziţiilor de %antier date de beneficiar, proiectant sau organele de
control.
).2. *erificările directe se efectuează prin sonda+ %i se referă la acelea%i elemente ca %i cele de la pct. 2.&...2.&), de
mai sus, cu frecvenţa de cea. & din aceea de la pct. 2.&...2.&), !nsă cel puţin câte unul la fiecare & m 2 de perete.
*erificarea rosturilor zidăriei refractare se efectuează cu lama de control, dimensiunile fiind variabile !n raport cu
calitatea zidăriei cerută prin proiect#
- zidărie deosebit de !ngri+ită, cu rosturi până la & mm #
- zidărie !ngri+ită, cu rosturi de &/2 mm #
- zidărie izolatoare de cărămidă din diatomit, cu rosturi de )/ mm.
).). (upă e$ecutarea recepţiei pe fază, comisia !ncheie un proces verbal !n care consemnează verificările efectuate,
rezultatele obţinute %i concluzia cu privire la posibilitatea continuării lucrărilor sau propune supunerea lor unei comisii
de e$pertiză
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
4. Pereţii
4.1. La executarea pereţilor despărţitori din fâşii de ipsos sau din beton celular autoclavizat verificarea calităţii
execuţiei constă din următoarele :
- piesele metalice folosite la montaj să fie protejate contra coroziunii !
- se va verifica modul de prindere a obiectelor sanitare a tâmplăriei metalice şi de lemn !
- se va verifica aplicarea amorsei pe canaturile fâşiilor pe care urmează să se aplice pasta de ipsos sau mortarul
adeziv executarea corectă a rosturilor dacă acestea sunt bine umplute.
4.". La executarea pereţilor din profile # din sticlă verificarea calităţii execuţiei constă din următoarele :
- se va verifica calitatea protecţiei anticorozive a ri$lelor montanţilor şi alte elemente metalice după care se va
%ncepe montajul pereţilor !
- nu se vor monta profile sparte crăpate sau care nu %ndeplinesc condiţiile te&nice din '()' 11**4+,!
- se va verifica ca tăierea profilelor să se facă numai cu scule adecvate !
- se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etanşarea rosturilor necesare pentru realizarea unei bune
etanşeităţi !
- umplerea rosturilor verticale cu c&it )lutc&it sau omalc&id se va face numai cu pistolul manual sau pneumatic
neadmiţându-se folosirea altor mijloace !
4.,. La executarea pereţilor din plăci de azbociment se vor urmări şi verifica următoarele :
- nu se vor monta plăci sau piese accesorii de azbociment deteriorate !
- se va verifica protecţia anticorozivă a plăcilor şi accesoriilor de azbociment folosite in medii a$resive.
- mar$inile vizibile lon$itudinale şi transversale ale plăcilor vor fi pe aceiaşi verticală şi orizontală admiţându-se
abateri de  1 cm !
- se va verifica continuitatea stratului termoizolator %n dreptul rosturilor orizontale şi verticale dintre plăci
neadmiţându-se %ntreruperi!
- nu se admite montarea plăcilor sau panourilor de material termoizolator care au fost umezite datorită transportului
sau depozitării necorespunzătoare.
4.4. La recepţionarea construcţiilor executate din lut sau pământ ar$ilos stabilizat comisia de recepţie va constata şi
va consemna %n procese verbale dacă au fost efectuate %ncercările privind prepararea amestecului confecţionarea
blocurilor şi dacă au fost respectate prevederile cuprinse %n / 10"+0.
5. Verificări de efectuat Ia recepţia preliminară a obiectului
*.1. /omisia de recepţie preliminară a obiectului prin membri săi de specialitate sau prin specialişti %n afara ei
procedează la verificarea scriptică şi verificări directe prin sondaje privind dimensiunile planitatea verticalitatea
zidăriilor şi pereţilor şi dimensiunile $olurilor.
*.". 2n caz că o parte din aceste verificări dau rezultate nesatisfăcătoare se va dubla numărul lor ! dacă şi %n acest
caz o parte din rezultate sunt nesatisfăcătoare comisia va proceda conform punctului "., din partea 3-a a prezentului
normativ. /aietul 35
)678) 9333.1
ABATERI LIMIT
Abaterile limită faţă de dimen!iunile !tabilite prin proiect !au prin pre!cripţiile le"ale #n $i"oare !unt conform
tabelului
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PERE... Page 0 of 168
Abateri
Nr.
Caracteristicile zidăriilor şi pereţilor limită Observaţii
crt
mm
1 2 3 4
1 La dimensiunile zidurilor la rosimea La zidurile cu

de e!ecuţie a zidurilor" materiale pro$
venite din
a# din cărămizi şi blocuri ceramice demolări abate$
rile limită se pot
 3 ma'ora cu ()*
$ ziduri cu rosimea %&3 mm
$ ziduri cu rosimea de +) mm  4
,4
$ ziduri cu rosimea de 11( mm
$&
,4
$ ziduri cu rosimea de 14) mm
$&
,&
$-
$ ziduri cu rosimea  24) mm  1)
b# din blocuri mici de beton cu

areate uşoare "
 4
$ ziduri cu rosimea % 24) mm
$ ziduri cu rosimea de 2+) mm  (
$ ziduri cu rosimea  3&( mm  1)
c# din blocuri mici/ 0şii şi plăci de

beton celular autoclavizat "
 4
$ ziduri cu rosimea % 12& mm
$ ziduri cu rosimea de 1+) mm  (
$ ziduri cu rosimea de 24) mm  -
d# din plăci şi 0şii de ipsos "

 )/(
$ ziduri cu rosimea de ) mm
$ ziduri cu rosimea de -) mm  )/(
1 e# din cărămizi presate de sticlă " La zidurile cu

 2 materiale pro$
$ ziduri cu rosimea de -) mm venite din
demolări abate$
$ ziduri cu rosimea de 4) mm  2 rile limită se pot
ma'ora cu ()*
# din plăci de azbociment ondulat "
 (
# din lut şi pămnt stabilizat "

 1)
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
- ziduri cu grosimea de 300 mm
i) din piatră naturală : -10
- ziduri cu grosimea 300 mm +20
2 La goluri:
a) pt ziduri din cărămizi, blocuri

ceramice şi din blocuri mici de beton
cu agregate uşoare:
- cu dimensiunea golului ≤ 100 cm  10
+20
- cu dimensiunea golului  100 cm
-10
b) pt ziduri din blocuri mici, din plăci

 20
şi !"şii de beton celular autocla#izat
c) pt ziduri din plăci şi !"şii din ipsos  20
d) din cărămizi presate din sticlă  20
e) din pro!ile de sticlă $ %nc&is şi

 20
desc&is
!) din plăci de azbociment ondulat  20
g) din lut şipăm"nt stabilizat  20
&) din piatră naturală  20
3 La dimensiunile %n plan ale

%ncăperilor:
 1'
- cu latura %ncăperii ≤ 300 cm
- cu latura %ncăperii  300 cm  20
( La dimensiunile pariale %n plan*nişe,

 20
şpalei, etc)
' La dimensiunile %n plan a %ntregii u condiia ca

 '0
clădiri deni#elarea unui
planşeu să nu
 La dimensiunile #erticale : depăşească 1'
mm
a) pt ziduri din cărămizi, din blocuri
ceramice şi din blocuri mici de beton
cu agregate uşoare :
- pentru un eta  20
- pt intrarea %n clădire *cu ma. 3 +'0

ni#eluri)
-20
b) /t ziduri din blocuri mici şi din

plăci de beton celular autocla#izat
 20
- pentru un eta
- pentru %ntreaga clădire *cu 2
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
niveluri) executată din blocuri mici  30
c) pt ziduri din plăci şi fâşii de ipsos

 20
- pentru un etaj
- pentru întreaga clădire  30
d) din cărămizi presate din sticlă

 20
- pentru un etaj
- pentru întreaga clădire  30
e) din profile de sticlă  înc!is şi

desc!is
 20
- pentru un etaj
-pentru întreaga clădire  30
f) din plăci de azbociment

 20
- pe un etaj
- pe întreaga clădire  30
g) din lut şi pământ stabilizat

 20
- pe un etaj
- pe întreaga clădire  30
!) din piatră naturală

 20
- pe un etaj
" - pe întreaga clădire  30
# $a dimensiunea rosturilor dintre $a stâlpi portani

'(
cărămizi% blocuri sau plăci & cu seciunea 0%*
m2 abaterile
-2 limită se
- rosturi orizontale
micşorează cu
'( (0+
- rosturi verticale
-2
- pentru ziduri aparente  2
, $a suprafee şi muc!ii .ax/ *0mm

pentru o cameră
a) la planeitatea suprafeelor 3mmm
- pentru ziduiri portante
-p entru ziduri neportante (mmm
- pentru ziduri aparente% portante şi 2mmm

neportante
b) la rectilinitatea muc!iilor 2mmm el mult 20 mm

pe lungimea
- pentru ziduri portante neîntreruptă a
zidului
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
- pentru ziduri neportante 4mm/m
1mm/m Cel mult 100

mm pe
- pentru ziduri aparente, portante şi
lungimea
neportante
neîntreruptă a
zidului
c) la verticalitatea suprafeţelor şi Cel mult 10mm

muciilor pe eta" şi !0 mm
!mm/m pe întreaga
înălţime a
- pentru ziduri portante clădirii
-p entru ziduri neportante #mm/m Cel mult 10mm

pe eta"
Cel mult %mm

pe eta" şi cel
- pentru ziduri aparente, portante şi mult $0mm îe
$mm/m
neportante întreaga
înălţime a
clădirii
& '(ateri faţă de orizontală, a

suprafeţelor superioare ale fiecărui
rnd de cărămizi sau (locuri
a) pentru ziduri din cărămizi, din

(locuri ceramice şi din (locuri mici
de (eton cu agregate uşoare
- pentru ziduri portante
$mm/m
!mm/m Cel mult $0mm

pe toată supra-
- pentru ziduri neport ante
faţa neîntreruptă
a zidului
() pt ziduri din (locuri şi din plăci de Cel mult 1%mm

(eton celular autoclavizat pe toată supra-
4mm/m faţa neîntreruptă
- pentru ziduri portante a zidului
Cel mult $0mm

pe toată supra-
- pentru ziduri neport ante
#mm/m faţa neîntreruptă
a zidului
c) pentru ziduri din plăci de ipsos Cel mult $0mm

pe toată supra-
-p entru ziduri neportante !mm/m faţa

a neîntreruptă
zidului
d) pentru ziduri din cărămizi de sticlă Cel mult $0mm

pe toată supra-
faţa neîntreruptă
-p entru ziduri neportante !mm/m a zidului
10 *a coa+ialitatea zidurilor suprapuse Cel mult !0 mm

deza+are
 10 ma+imă
- deza+area de la un nivel la
următorul cumulată pe
toate nivelurile
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%"628".0(# 7.1.!1"
- ma$imă pe întrea!a construcţie  4
)) 1a rosturile de dilataţie, de tasare şi >)

antiseismice
-2
- la înălţimea rostului
0el mult 2mm

pentru întrea!a
- la erticalitatea muc#iilor rosturilor 2mm.m
înălţime a
clădirii
ANEXA VIII-2
Observaţie importantă
Orice modificări ulterioare în cuprinsul prescripţiilor din lista de mai jos, ca şi orice noi prescripţii apărute după
intrarea în i!oare a celei de faţă, sunt o"li!atorii c#iar dacă nu concordă cu preederile din te$tul alăturat%
&n consecinţă, utili'atorii pre'entei prescripţii tre"uie să menţină la curent lista de mai jos, introduc(nd treptat în ea
modificările sau completările surenite%
)% *+A* )).)-/2 0onstrucţii ciile, industriale şi a!ro'oote#nice% 1ucrări de 'idărie% Alcătuire şi calcul%
2% *+A* 2)- 1ucrări de 'idărie din piatră naturală% 3rescripţii de alcătuire%
4% *+A* 2546-/ 7ortare o"işnuite pentru 'idărie şi tencuieli% 7etode de încercare%
6% *+A* )4-/8 7ortare o"işnuite pentru 'idărie şi tencuieli% 0lasificare şi condiţii te#nice%
8% 3 )6-/4 Instrucţiuni te#nice pentru proiectarea şi e$ecutarea pereţilor, planşeelor şi acoperişurilor din elemente
de "eton celular autoclai'at%
5% 3 62-) Normati pentru e$ecutarea construcţiilor din panouri mari 9:%0 6.)8;
% 32-/8 Normati priind alcătuirea, calculul şi e$ecutarea structurilor din 'idărie 9:%0 )).)/8;
/% 0 )6-/2 Normati pentru folosirea "locurilor mici din "eton cu a!re!ate uşoare la lucrările de 'idărie 9:%0% .)/4;
% 0 )-/2 Instrucţiuni te#nice pentru sta"ilirea compo'iţiei şi prepararea mortarelor de 'idărie şi tencuială 9:%0
).)/4;
)% 0 ))5-5 Instrucţiuni te#nice pentru alcătuirea şi e$ecutarea pereţilor din plăci ondulate din a'"ociment 9:%0%
)).)/2;
))%0 )/< Instrucţiuni te#nice priind te#nolo!ia de fa"ricaţie şi montaj a plăcilor şi f(siilor pentru pereţi
despărţitori din ipsos şi alte materiale locale 9:ul% 0onstr% )).);%
)2% 0 )< Instrucţiuni te#nice pentru alcătuirea şi e$ecutarea pereţilor despărţitori din plăci de fosfo!ips şi de
ipsos cu '!ură e$pandată 0 )< 9:ul% 0onstr% .);%
)4% *+A* ))88)</ 3rofile = din sticlă%
)6% 0 )2< Instrucţiuni te#nice pentru e$ecutarea lucrărilor de construcţii din lut şi păm(nturi sta"ili'ate 0 )2<
 9:ul% 0onstrucţiilor .);%
)8% 0 )4< Instrucţiuni te#nice pentru e$ecutarea 'idăriilor de piatră "rută 0 )4< 9:ul% 0onstr . );%
)5% *+A* )5</ 0ărămi'i presate din sticlă cu !oluri%
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%"628".0(# 7.1.!1"
17. STAS 2863/1,2—76 Piese presate din sticlă pentru construcţii.
18. STAS 1836—80 Produse teroi!olatoare din diatoit.
1". STAS 1708—76 #asă de diatoit pentru i!olaţii terice.
20. STAS $18$/1—30 %ărăi!i &i 'locuri ceraice cu (oluri )erticale. %ondiţii te*nice de calitate.
21. STAS $18$/2—80 %ărăi!i &i 'locuri ceraice cu (oluri )erticale. +ore &i diensiuni.
22. STAS $7—80 %ărăi!i pline presate pe cale uedă.
23. STAS 230—76 Produse re-ractare. %lasi-icare.
2. STAS 131—76 %ărăi!i de -orat rectan(ular &i pană. +ore &i diensiuni.
2$. STAS 62$3—7 Produse re-ractare. eri pentru 'oltă. +ore &i diensiuni
26. STAS 73/1—66 Produse re-ractare silica pentru cuptoare de topit sticlă. +ore &i diensiuni.
27. STAS 73/2—7" Produse re-ractare silica pentru cuptoarele de topit sticlă. %ondiţii te*nice de calitate.
28. STAS 136—7 Produse re-ractare silicoaluinoase de u! (eneral. %ondiţii te*nice de calitate.
2". STAS 27—81 %ărăi!i pentru cuptoarele de ncăl!ire din industria etalur(ică &i a construcţiilor de a&ini.
30. STAS 281$—81 Produse re-ractare silicoaluinoase. %ărăi!i pentru cuptoarele rotati)e din industria
cientului. %ondiţii te*nice.
31. STAS 6$02—71 %ărăi!i re-ractare pentru n!idirea cuptoarelor rotati)e din industria cientului. +ore &i
diensiuni.
32. Stas 2$$$81 Produse re-ractare silicoaluinoase. %ărăi!i &i 'locuri pentru -urnale.
33. STAS 281677 Produse re-ractare silicoar(iloase antiacide.
3. STAS 3$12/17" Produse re-ractare teroi!olatoare silicoaluinoase. %ondiţii te*nice (enerale de calitate.
3$. STAS 3$12/27" Produse re-ractare teroi!olatoare silicoaluinoase -asonate prin presare. %ondiţii te*nice
speciale de calitate.
36. STAS 3$12/381 Produse re-ractare teroi!olatoare silicoaluinoase -asonate prin turnare &i tăiere. %ondiţii
te*nice speciale de calitate.
37. STAS 83776 Produse re-ractare a(ne!itice de u! (eneral. %ondiţii te*nice de calitate.
38. STAS 13/183 #ortare seiacide, de &aotă &i aluinoase.
3". STAS 1108178 %*it re-ractar silicoaluinos.
top
CAIETUL IX: TENCUIELI
1.1. Pre)ederile pre!entului capitol se re-eră la tencuielile dri&cuite &i la (leturile su'ţiri de tip 45PA% aplicate pe
pereţi &i pe ta)ane, precu &i la tencuielile eterioare dri&cuite &i speciale siilipiatră, 'uciardate, pieptănate
utili!ate la clădirile de locuinţe &i social culturale.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%"628".0(# 7.1.!1"
1.2. Nu intră în prevederile acestui capitol lucrările cu rol direct de hidro-termo sau fonoizolaţie, acestea fiind tratate
la capitolul XIII sau cele pentru protecţia contra agenţilor agresivi, tratate la capitolul XIX.
2. Prevederi generale
2.1. encuielile fiind lucrări destinate ! de regulă ! a răm"ne vizi#ile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului
poate fi verificată oric"nd, chiar după terminarea întregului o#iect $i in consecinţă nu este necesar a se încheia
procese-ver#ale de lucrări ascunse, dec"t numai pentru fazele lucrării% fac e&cepţie tencuielile aplicate la interiorul
unor recipienţi în care accesul ulterior nu mai este posi#il.
2.2. 'erificarea calităţii suportului, pe care se aplică tencuiala se va face în cadrul verificării, e&ecutării acestui suport
(zidărie, #etoane etc).
*ste strict interzis a se începe e&ecutarea oricăror lucrări de tencuială înainte ca suportul în întregime sau succesiv
pentru fiecare porţiune ce urmează a fi tencuită să fi fost verificat $i recepţionat conform +Instrucţiunilor pentru
verificarea lucrărilor ascunse precum $i prezentului normativ.
2.. e parcursul e&ecutării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de e&ecuţie, prevăzută în
prescripţiile tehnice, pregătirea suprafeţei suport, utilizarea tipului $i compoziţiei mortarului indicat în proiect, precum
$i aplicarea straturilor succesive fără depă$irea grosimilor ma&ime prevăzute în prescripţii% de asemenea, este
necesar de a se urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării forţate (de e&. prin vînt, însorire), spălări
prin ploaie, îngheţări.
3. Prevederi pentru materiale
.1. oate materialele $i semifa#ricatele (de e&. mortarele preparate centralizat) care se folosesc ia e&ecutarea
tencuielilor interioare dri$cuite (inclusiv gleturi su#ţiri) $i a tencuielilor e&terioare dri$cuite $i speciale se vor pune în
operă numai. după verificarea de conducătorul tehnic al lucrării a corespondenţei lor cu prevederile $i specificaţiile
din standardele în vigoare. 'erificările se fac pe #aza documentelor care însoţesc materialele la livrare, prin
e&aminare vizuală ţi prin încerci./ de la#orator făcute prin sonda0.
4. Prevederi pentru mortare si paste.
.1. entru prepararea diferitelor tipuri $i mărci de mortare si pante pentru tencuieli se utilizează materialele
prevăzute in Instrucţiuni tehnice . 13-42.
.2. erioada ma&imă de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor variază în funcţie de natura liantului
astfel /
- la mortarele de var, pentru tencuieli interioare p"nă la 12 h %
- la mortarele de ipsos-var, pentru gleturi (cu înt"rzietor de priză în amestec), p"nă la 1 h.
.. onsistenţa mortarelor se va sta#ili în raport cu felul lucrărilor $i cu suprafaţa pe care se aplică, astfel /
- pentru $priţ (aplicare mecanizată), 12 cm %
- pentru $mir (tavane, în cazul aplicării manuale) 5!3 cm %
- pentru grund (aplicare mecanizată) 16!12 cm %
- pentru stratul vizi#il, e&ecutat din mortar fără ipsos.3!4 cm.

.. 7ortarele provenite de la staţii sau centrale de mortar, chiar situate în incinta $antierului, vor fi introduse în
lucrare numai dacă transportul este însoţit de o fi$ă, care să conţină indicarea tuturor caracteristicilor tehnice ale
mortarului.
.5. 8ezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar tre#uie comunicate conducătorului tehnic al lucrării
în termen de 4 ore de la încercare. în toate cazurile în care rezultatul încercării este su# 359 din marca prescrisă,
se va anunţa #eneficiarul pentru a sta#ili dacă tencuiala poate fi acceptată. :ceste cazuri se înscriu în registrul de
procese ver#ale de lucrări ascunse $i se vor menţiona în prezentarea ce se predă comisiei de recepţie preliminară %
această comisie va hotăr" definitiv asupra acceptării tencuielii respective.
5. Prevederi pentru executarea tencuielilor
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
5.1. Condiţii tehnice de execuţie ale tencuielilor interioare şi exterioare privind controlul şi pregătirea stratului suport
trasarea şi amorsarea suprafeţelor de tencuit, executarea grundului, executarea stratului vizibil, sunt indicate în
!ormativ pentru executarea tencuielilor umede" C. 1#$#%.
5.&.'n cazul în care se execută lucrări de tencuieli pe timp friguros (la o temperatură mai mică de )5*C+, se vor lua
măsurile speciale prevăzute în !ormativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros" C.1$#-.
5.%. upă executarea tencuielilor se vor lua măsuri pentru protecţia suprafeţelor proaspăt tencuite, p/nă la întărirea
mortarului de următoarele acţiuni 0
$umiditatea mare, care înt/rzie întărirea mortarului şi îl alterează 
$ uscarea forţată, care provoacă pierderea bruscă a apei din mortarul de pe suprafaţa tencuită, uscare care poate
proveni din curenţi de aer, expunerea îndelungată la razele soarelui, supraîncălzirea încăperilor, instalarea sobelor şi
a cocsierelor în imediata apropiere a pereţilor proaspeţi tencuiţi.
$ lovituri, vibraţii, provenite din darea în exploatare a clădirilor respective înainte de termen 
$ îngheţarea tencuielilor înainte de uscarea lor.
6. Recepţia calitativă a tencuielilor şi tratamentelor subţiri (gleturi, inclusiv gipac)
.1. 2encuielile fiind lucrări destinate 3 în general 3 a răm/ne vizibile, calitatea lor din punct de veder e al
aspectului poate fi verificată oric/nd, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar a se
încheia procese verbale de lucrări ascunse, ci numai pentru fazele de lucrări fac excepţie tencuielile aplicate la
interiorul unor recipient4 în care accesul ulterior nu mai este posibil.
.&. ste interzis a se începe executarea oricăror lucrări de tencuire, înainte ca suportul 3 în întregime sau succesiv
pentru fiecare porţiune ce urmează a fi tencuită 3 să fi fost verificat şi recepţionat conform instrucţiunilor pentru
verificarea şi recepţionarea lucrării 3 prezentului normativ.
.%. 6erificarea calităţii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile admisibile, în
vederea efectuării remedierilor şi a luării de măsuri pentru ca acestea să nu se repete în continuare.
.-. 7nainte de începerea lucrărilor de tencuieli, este necesar a se verifica dacă au fost executate şi recepţionate
toate lucrările destinate a le prote8a (de ex. învelitori, planşee etc+, a căror execuţie ulterioară ar putea provoca
deteriorarea lor (de ex. conducte pentru instalaţii, timplărie etc.+, precum şi dacă au fost montate toate piesele
auxiliare (ghermele, praznuri, suporţi, colţare+.
.. 9ezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducătorului tehnic al lucrării
în termen de -# ore de la încercare. 'n toate cazurile în care rezultatul încercării este sub :5; din marca prescrisă,
se va anunţa beneficiarul pentru a stabili dacă tencuiala poate fi acceptată. <ceste cazuri se înscriu în procese
verbale de lucrări ascunse şi se vor menţiona în prezentarea ce se predă comisiei de recepţie preliminară  această
comisie va hotăr/ definitiv asupra acceptării tencuielii respective.
.:. 9ecepţia pe faze de lucrări se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare tronson în
parte 0
a+ rezistenţa mortarului 
b+ numărul de straturi aplicat şi grosimile respective (determinate prin sonda8e în numărul stabilit de comisie, iar cel
puţin c/te unul la fiecare &== m&
+
c+ aderenţa la suport şi între straturi (cu aceiaşi frecvenţă ca la lit. b+
d+ planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată+.
e+ dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative şi anexe (solbancuri, br/ie, cornişe etc+, bucată cu
bucată.
<ceste verificări se efectuează înaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu in registre de procese verbale
de lucrări ascunse şi pe faze de lucrări.
<baterile admisibile sunt date în anexa '> 31.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
6.8. Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări, se fac câte una la fiecare încăpere şi cel puţin
una la fiecare 100 m 2
La recepţionarea preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi erificări, dar cu o frecenţă de minimum
1!" din frecenţa precedentă.
6.#. Verificarea aspectului $eneral al tencuielilor se a face izual de către comisia de recepţie, cercetând suprafaţa
tencuită, forma muc%iilor, scafelor şi a profilurilor. &uprafeţele netencuite tre'uie să fie uniforme ca prelucrare, să nu
ai'ă denielări, ondulaţii, fisuri, împuşcături proocate de $ranulele de ar nestins, urme izi'ile de reparaţii locale
etc. (e asemenea, se a controla corespondenţa mortarului )cu praf de piatră, $ris de marmură, terasit etc*, precum
şi a modului de prelucrare a feţei ăzute cu preederile din proiect sau cu mostre apro'ate )tencuieli cu $let,
'uciardate, şpriţuite etc*.
6.10. Verificarea suprafeţelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirectă se a face seara, cu a+utorul unei lămpi
electrice aşezată în imediata apropiere a suprafeţei, pentru a scoate în eidenţă toate defectele
6.11. uc%iile de racordare a pereţilor cu taanele, colţurile, şpaleţii ferestrelor şi uşilor, $lafurile ferestrelor etc,
tre'uie să fie ii sau rotun+ite, drepte, erticale sau orizontale.
6.12. &uprafeţele tencuite nu tre'uie să prezinte crăpături, porţiuni neacoperite cu mortar -a racordarea tencuielilor
cu tâmplăria, în spatele radiatoarelor etc.
6.1". &uprafeţele tencuielilor decoratie tre'uie să nu prezinte porţiuni de prelucrare, culoare şi nuanţe neuniforme,
cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, z$ârieturi etc.
6.1. &ol'ancurile şi diferitele profiluri tre'uie să ai'ă pantele spre e/terior, precum şi o e/ecuţie corectă a
lăcrimatului.
6.1. Verificarea planeităţii suprafeţelor tencuite se a face cu un dreptar de 2 m lun$ime, prin aşezarea acestuia în
orice direcţie pe suprafaţa tencuită şi măsurarea $olurilor între dreptar şi tencuială.
6.16. Verificarea erticalităţii şi orizontalităţii suprafeţelor )cu e/cepţia tencuielilor pe 'olţi înclinate, pe cupole etc.* şi
a muc%iilor, se a face cu dreptarul, 'olo'ocul şi cu firul cu plum'. 'aterile nu tre'uie să depăşească pe cele
admisi'ile.
6.1. 3radul de netezime a suprafeţelor tencuite se a erifica numai la tencuieli $letuite şi se a aprecia prin
plim'area pe suprafeţele respectie.
6.18. 3rosimea stratului de tencuială se a erifica prin 'aterea unor cuie in zonele respectie sau prin sonda+e
speciale, care se fac în locurile mai puţin izi'ile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparaţii ulterioare.
6.1#. derenţa straturilor de tencuială la stratul suport se a erifica în $eneral numai prin ciocănirea cu un ciocan de
lemn 4 un sunet de 5$ol arată desprinderea tencuielilor şi necesitatea de a se reface întrea$a suprafaţă dezlipită7 în
cazuri speciale, aderenţa la suport a tencuielilor se a face şi prin e/tra$eri de carote din tencuială.
ne/a -.1
ABATERI ADMISE LA RECEPŢIA CALITATIVĂ A TENCUIELILOR
:eţe
ăzute
(enumirea defectului 9encuială 9encuială 9encuială 9encuieli
faţadă lala 9encuieli la
'rută drişcuită $letuită industriale lucrări
clădiri ciile
de
artă
;mflături, ciupituri, ma/imum

)împuşcături*, fisuri, lipsuri una de
până la  =u se
la $lafurile ferestrelor la =u se admit =u se admit =u se admit =u se admit
admit
perazuri, plinte o'iecte cm2 la
te%nico<sanitare . fiecare m2
>$runţuri mari )până la ma/.

" mm* 'ăşici şi z$ârieturi ma/imum 2 =u se
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
adânci formate la drişcuire la 1 m2 =u se admit =u se admit =u se admit =u se admit

admit
la stratul de acoperire.
a/imum a/imum a/imum

a/imum "
două nere< două nere< două nere<
nere$ularităţi
$ularităţi în $ularităţi în $ularităţi pe
în orice
orice orice 1m2 în orice
direcţie,
=ere$ularităţi ale direcţie, direcţie, direcţie,
=u se aând =u se
suprafeţelor la erificarea cu aând aând aând
erifică adâncimea admit
dreptarul de 2m lun$ime. adâncimea adâncimea adâncimea
sau
sau sau sau
înălţimea
înălţimea înălţimea înălţimea
până la "
până la 2 până la 1 până la 2
mm
mm mm mm
'ateri de la erticală a a/imum La tencuieli Bână la 1 a/imum 2 a/imum =u se

tencuielilor pereţilor cele admise interioare mm!m şi mm!m şi cele admise admit
pentru ma/imum 1 ma/imum 2 ma/imum pentru
elementul mm!m şi mm pe 20 mm pe elementul
suport ma/imum " toată toată suport
mm pe înălţimea înălţimea
toată încăperilor clădirii
înălţimea
încă<perii4
la tencuieli
e/terioare
ma/imum 2
mm!m şi
ma/imum
20 mm pe
toată
înălţimea
clădirii
'ateri faţă de orizontală a =u se a/imum 1 Bână la 1 =u se =u se =u se

tencuielilor taanelor erifică mm!m şi mm!m şi erifică erifică admit
ma/imum " ma/imum 2
mm de la o mm într<o
latură la încăpere
alta sau în
limitele
supra<feţei
orizontale
marcate de
$rinzi
neruri,
centuri
'ateri faţă de erticală sau a/imum Bână la 1 Bână la 1 Bână la 1 Bână la " =u se
orizontală a unor elemente cele admise mm!m şi mm!m şi mm!m şi mm!m admit
ca intrânduri, ieşinduri, pentru ma/imum " ma/imum 2 ma/imum 
$lafuri, ornamente, pilaştri, elementul mm pe mm pe mm pe
coloane, muc%ii, 'râie, suport toată toată înălţimea
cornişe, sol'ancuri, înălţimea înălţimea unui eta+
ancadramente etc. sau lu$imea sau lu$imea
'ateri faţă de rază, la =u se Bână la  Bână la " Bână la  Bână la 6 =u se

suprafeţe cur'e erifică mm mm mm mm admit
=? -<2
1. =ormati pentru e/ecutarea tencuielilor umede )@.18A8*7
2. =ormati pentru e/ecutarea lucrărilor de zu$răeli şi opsitorii )@."A6* A @aiet V-- 5Brepararea si aplicarea
pastei 3-B@ 7
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%"628".0(# 7.1.!1"
3. Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială (C. 17—82.
!. "ormativ pentru e#ecutarea lucrărilor de $eton şi $eton armat (C. 1!%—7&' ne#a )*!.
+top,
CAIETUL X. PLACAJE
1.1. -revederile prezentului capitol se aplică la toate lucrările de placae ceramice /n clădiri de orice tip şi cu plăci din
piatră naturală'
-)C*riid' - 4ceramică smălţuită
aceste placae şi nesmălţuită'
av5nd rol de 0inisae0aianţă şi maolică'
şi de protecţie suntsticlă colorată'
aplicate resie'
pe suport cu cărămidă aparentă'
mortare' paste sau
adezivi de orice 0el.
1.2. 6n cazul placaelor speciale cu rol de protecţie anticorozivă' prevederile prezentului capitol tre$uie completate cu
cele din caiet' din prescripţiile tehnice speci0ice şi cu condiţii tehnice speciale predate de proiectant.
2. Prevederi comune
2.1. -lacaele 0iind lucrări destinate — de reulă — a răm5ne vizi$ile' calitatea lor din punct de vedere al aspectului
poate 0i veri0icată oric5nd' chiar după terminarea /ntreului o$iect şi /n consecinţă nu este necesar a se /ncheia
procese ver$ale de lucrări ascunse' ci numai pentru 0azele de lucrări4 0ac e#cepţie placaele aplicate /n interiorul unor
recipienţi /n care accesul ulterior nu mai este posi$il.
2.2. rice lucrare de placae va 0i /ncepută numai după veri0icarea şi recepţionarea suportului' operaţii care se
e0ectuează şi se /nreistrează con0orm prevederilor capitolelor respective.
2.3. 6nainte de /nceperea lucrărilor de placae' este necesar a se veri0ica dacă au 0ost e#ecutate şi recepţionate toate
lucrările destinate a le protea (de e#emplu /nvelitori' planşee şee etc sau a căror e#ecuţie ulterioară ar putea
provocaau#iliare
piesele deteriorarea lor (depervazuri'
(hermele' e#emplusuporţi'
conducte pentru
colţare etc.instalaţii' t/mplărie etc' precum şi dacă au 0ost montate
2.!. oate materialele' semi0a$ricatele şi pre0a$ricatele' care intră /n componenţa unui placa' vor 0i introduse /n
lucrare numai dacă /n preala$il s*a veri0icat de către conducătorul tehnic al lucrărilor 9
* că au 0ost livrate cu certi0icat de calitate' care să con0irme că sunt corespunzătoare cu normele respective 4
* au 0ost depozitate şi manipulate /n condiţii care să evite orice deradare a lor 4
* s*au e0ectuat la locul de punere /n operă — dacă prescripţiile tehnice speci0ice sau proiectul o cer — /ncercările de
calitate.
:ortarele provenite de la staţii centralizate' chiar studiate /n incinta şantierului' pot 0i introduse /n lucrare numai dacă
transportul este /nsoţit de documente din care să rezulte cu precizie caracteristicile 0izice' mecanice şi de compoziţie.
2.;. -rincipalele veri0icări de calitate comune tuturor tipurilor de placae sunt 9
* aspectul şi starea enerală 4
* elementele eometrice (rosime' planeitate' verticalitate4
* 0i#area placaelor pe suport (aderenţa 4
* racordările placaelor cu alte elemente ale construcţiei sau instalaţiei4
* corespondenţa cu proiectul.
3. )eri0icarea pe 0aze de lucrări se va 0ace' in cazul placaelor interioare' pentru 0iecare /ncăpere /n parte' iar /n cazul
celor e#terioare' pentru 0iecare tronson de 0aţadă /n parte şi se re0eră la următoarele o$iective 9
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%"628".0(# 7.1.!1"
a) rezistenţa mortarelor sau pastelor de aplicare a plăcilor de placaj (determinată pe cuburi de 7,07 cm latura, turnate
chiar de la prepararea mortarelor şi pastelor respective);
b) numărul de straturi din structura placajelor şi grosimile respective (determinate prin sondaje, în numărul stabilit de
comisie, dar cei puţin cte unul !a "iecare #00 m$) ;
c) aderenţa la suport a mortarului de poză şi între spaţiile plăcilor şi mortarului de poză (cu aceeaşi "recvenţă ca la
pct% b) ;
d) planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată) ;
e) dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative care se plachează (solbancuri, brie, cornişe etc), bucată
cu bucată%
&baterile dimensionale pentru di"erite tipuri de placaje sunt date în ane'a %l%
% *a recepţia preliminară se va e"ectua direct de către comisii aceleaşi veri"icări, dar cu o "recventă de minimum #+
din "recvenţa arătată la pct% -%
5. Indicaţii asupra efectuării verificărilor Placaje exterioare
%#% .rin e'aminare vizuală se va veri"ica /
a) corespondenţa elementelor pro"ilate de placaj ale "aianţei cu "orma din proiect ; !a elementele continue, situate la
acelaşi nivel (cornişe, brie etc), liniile pro"ilului trebuie să "ie continue şi drepte, neadmiţndu$se "rnturi sau cuibări ;
b) continuitatea rosturilor dintre plăcile placajelor, în sensul că nu trebuie să e'iste "rnturi sau curbări vizibile ;
c) chituirea rosturilor dintre plăcile placajelor cu mortar rezistent la intemperii şi colorarea placajelor, a"ară de cazul
cnd prin proiect se cere alt"el ;
d) %"recarea şi lustruirea corectă a supra"eţelor plăcilor la placajele pentru care proiectul prevede o ast"el de "inisare ;
e) mărimea şi modul de umplere cu mortar a spaţiilor dintre marginile supra"eţei placajelor şi solbancuri, tocuri de
uşi, ancadramente, cornişe etc% ; aceste spaţii nu trebuie să depăşească #0 mrn şi să "ie bine umplute cu mortar
rezistent la intemperii şi colorat, de asemenea, în culoarea placajelor respective, dacă prin proiect nu se cere alt"el%
%% *a placajele e'ecutate din cărămidă de placaj sau plăci ceramice smălţuite, planeitatea supra"eţei se va veri"ica
cu dreptarul de  m, aşezat în orice direcţie pe supra"aţă% &baterile admisibile in ceea ce priveşte planeitatea
supra"eţelor sunt indicate in tabelul din ane'a %l%
&ceeaşi condiţie va "i veri"icată şi 1a continuitatea acestor placaje pe verticală%
%-% *a placaje din plăci de piatră naturală, abaterile supra"eţelor acestor placaje "aţă de verticală şi orizontală se vor
veri"ica cu dreptarul, "irul cu plumb, nivela cu bulă de aer şi rigla gradată şi nu trebuie să depăşească abaterile
admisibile date în tabelul din ane'a %l%
%% *a placajele e'ecutate cu plăci tip marmoroc, pe "aţadele clădirilor, se va controla îndeplinirea următoarelor
condiţii /
$ supra"aţa "inisată trebuie să "ie plană, să nu prezinte denivelări vizibile şi supărătoare în cirnp, la colţurile intrnde şi
ieşinde sau la rosturile de îmbinare închise sau aparente ;
$ "inisajul trebuie să "ie aderent la suport pe toată supra"aţa acestuia, să nu prezinte porţiuni cu desprinderi, care la
lovire uşoară cu un ciocănel de lemn sună a gol ;
$ rosturile de îmbinare închise, dintre elementele placajului de marmoroc montate, trebuie să "ie ct mai bine închise,
neadmiţndu$se deschideri mai mari dect cele din ane'a %l%; trebuie să "ie continue şi drepte, "ără zgrieturi ; în
cazul rosturilor deschise, de lăţimi stabilite, acestea trebuie să aibă aceeaşi lăţime pe toată lungimea lor ;
$ racordările cu alte tipuri de "inisaje sau la tmplărie, obiecte de instalaţii etc% "i'ate pe suport, străpungeri etc,
trebuie să "ie bine păsuite, iar la străpungeri să "ie mascate cu rozete metalice, din mase plastice etc%
$ supra"aţa placată trebuie să prezinte aspectele de grosime, granulometrie şi coloristice, indicate în planul de
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
montaj, să fie curate şi fără pete rezultate din pătrunderea la suprafaţă a mortarului adeziv sau din alte cauze.
Placaje interioare
5.5. Prin examinare vizuală se va verifica :
a) Racordarea placajului cu tencuiala.
Suprafaţa placată cu plăci de faianţă, plăci de majolică sau cu plăci ceramice smălţuite, avnd dimensiuni pnă la
!"#!" mm, tre$uie să se termine cu plăci cu muc%iile rotunjite iar spatele acestora tre$uie să coincidă cu nivelul
tencuielii.
&n cazul placajelor din plăci de faianţă sau plăci de majolică montate pe pereţi de $eton se va verifica dacă in proiect
au fost prevăzute $orduri speciale de racordare a faţadei cu pereţii şi dacă acestea au fost montate corect. 'acă
proiectantul nu prevede asemenea $orduri, racordarea tre$uie făcuta cu scafe de mortar.
$) racordarea placajului din plăci de faianţă, plăci de majolică sau plăci ceramice smălţuite cu cada de $aie.
(tanşarea rostului de racordare respectiv tre$uie sa ne executată ct mai n*rijit, neadmiţndu+se o *rosime
neuniformă sau lipsa c%itului.
Pentru a verifica etanşeitatea racordării dintre placaj şi cada de $aie, se va controla partea opusă a peretelui,
o$servnd dacă umezeala nu a trecut prin perete.
c) Străpun*erile efectuate n suprafaţa placată, pentru trecerea ţevilor de instalaţii, fixarea prizelor, ntrerupătoarelor
etc.
a acestea se va controla ca *ăurile făcute n plăci sa .ne mascate pe contur, prin acoperirea cu rozete metalice+
cromate, nic%elate sau prevăzute cu *arnituri - după cum se cere prin proiect. a *ăurile unde acoperirea cu rozetă
nu este suficientă astfel nct conturul *ăurii se vede şi n jurul rozetei, se va dispune aplicarea unei rozete de
diametru mai mare.
a fel se
vizi$ile deva controla
su$ acesteca *ăurile practicate n placaj pentru fixarea o$iectelor sanitare spălător, o*lindă etc.) să nu fie
o$iecte.
5./. Planeitatea suprafeţei placate se verifică cu ajutorul unui dreptar de 0,1" m lun*ime la placajele executate din
plăci ceramice smălţuite şi de 1,"" m la celelalte feluri de placaje. Su$ dreptar, aşezat n orice direcţie, nu se admite
dect o sin*ură denivelare de maximum 1 mm.
5.2. 3erticalitatea suprafeţei placate se verifică, in toate cazurile, cu $olo$ocul şi un dreptar de 0,1" m, la
extremitatea căruia se permite o a$atere de la verticală de maximum 1 mm.
a suprafeţe orizontale *lafuri, nişe de la$orator, mar*inea căzii de $aie etc), se va controla dacă s+a asi*urat
placajului o pantă de cca 14 spre interiorul camerei.
5.. 6orespondenţa rosturilor dintre plăcile placajului cu prevederile proiectului şi ale prescripţiilor te%nice de
execuţie se face, n afară de examinarea vizuală, prin măsurarea rosturilor cu ajutorul unor cali$re, n cazul că se
o$servă a$ateri.
5.7. 3erificarea racordării rectilinii a suprafeţelor placate, cu plinte sau scafe, se va face la nceput prin examinarea
vizuală iar dacă se o$servă ondulări n plan vertical sau orizontal acestea se vor măsura cu ajutorul unui dreptar de 1
m lun*ime.
a această verificare se admite su$ dreptar o sin*ură undă avnd o să*eată mai mică de 1 mm.
5.0". a intersecţiile de suprafeţe placate, lăţimile rosturilor pot depăşi pe cele date n anexa #.l. cu cel mult ",5 mm.
5.00. a linia de separaţie a placajului de tmplărie de lemn după uscarea completă a acestuia, rosturile nu tre$uie
să fie mai mari de 0 mm. 8colo unde tmplăria este prevăzută cu pervazuri, placajul tre$uie să pătrundă su$ ele cu
cel puţin 0" mm, iar pervazurile tre$uie să fie fălţuite pe nălţimea placajului.
8$aterile admisi$ile de care tre$uie să se ţină seama la aprecierea calităţii placajelor din plăci de faianţă, plăci de
majolică şi plăci ceramice smălţuite sunt indicate n ta$elul din anexa #.l.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
5.12. La placajele executate cu plăci din fibre de lemn emailate sau melaminate se vor face următoarele verificări :
a) modul cum s-a făcut mascarea rosturilor dintre plăci şi de la marginea superioară a placajului cu bag!ete de lemn
vopsite sau lustruite ori cu profile din "#$ conform indica%iilor din proiect& bag!etele sau profilele montate trebuie să
aibă aceeaşi culoare pe toată lungimea lor şi să fie bine fixate &
b) denivelările placajului produse 'n urma de(lipirii de stratul suport a unor păr%i de placaj care nu au fost bine lipite &
'n asemenea ca(uri se vor scoate plăcile respective şi se vor lipi din nou 'nsă numai după ce se va ră(ui ade(ivul de
pe spatele plăcilor şi de pe suprafa%a suport şi numai după ce acesta va fi din nou pregătit 'n mod corespun(ător.
baterile admisibile de care trebuie să se %ină seama la aprecierea calită%ii placajelor din fibre de lemn emailate sau
melaminate sunt indicate 'n tabelul din anexa *.l.+
5.1, La placajele executate cu plăci tip marmoroc prefabricate 'n unele 'ncăperi din interiorul clădirilor civile !oluri
birouri săli de recep%ie vestibuluri săli de bibliotecă etc.) se va controla 'ndeplinirea aceloraşi condi%ii men%ionate la
pct. 5..
/0* *-1
ABATERI ADMISIBILELA RECEPŢIA CALITATIVĂ A PLĂCILOR
1. Plăci exterioare
a) "lacaje din piatră naturală şi piatra artificială nearsă betoane cu parament brut)
enivelarea relativă a plăcilor la suprafe%ele şlefuite sau lustruita
- din roci vulcanice 5 mm 'n sens ori(ontal şi 1 mm 'n sens vertical pe o suprafa%ă de , m2
)&
- din marmură şi piatra calcaroasă 5 mm dar maximum 'n , locuri pe 1 m2
La suprafe%ele buciardate sau gradinate cu cadru

- din marmură şi din granit 1 mm dar 'n cel mult 2 locuri
- din calcar moale 15 mm idem &
evierea placajului de 3a planul vertical la suprafe%ele şlefuite sau lustruite
- din roci vulcanice 5 mm pe 1m dar maximum , mm pe 'ntreaga 'năl%ime a peretelui.
- din marmură şi granit 2 mm pe1 m dar maximum 1 mm pe 'ntreaga 'năl%ime a placajului.
- din calcar moale 25 mm la 1 m dar maximum 1 mm pe 'ntreaga 'năl%ime a placajului.
evierea rosturilor de la verticală sau ori(ontală la suprafe%ele şlefuite sau lustruite
- din roci vulcanice pe verticală nu se admite iar pe ori(ontala se admite maximum 1 mm la o placa
- din marmură şi piatră calcară 54 din lungimea totală a rostului şi maximum 15 mm
- din marmură şi granit 14 din lungimea rostului şi maximum , mm
tirbituri la muc!ii la suprafe%ele şlefuite sau lustruite
- din roci vulcanice maximum două ştirbituri pe 1 m2 şi o ad6ncime de max. 5 mm &
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
- din marmura şi piatră calcară maximum trei ştirbituri pe 1 m2 si o ad6ncime de max. 5 mm &
- din marmură şi granit& maximum trei ştirbituri pe 1 m2 cu o ad6ncime de max. 2 mm
- din calc ar moale maximum patru ştirbituri pe 1 m 2 cu o ad6ncime de max. , mm &
bateri la dimensiunile rosturilor. La suprafe%ele şlefuite sau lustruite
- din roci vulcanice , mm pe verticală şi 5 mm pe ori(ontală &
- din marmură şi piatră calcară 5 mm

- din marmură si granit .... 2 mm
- din calcar moale  mm
b) "lacaje din plăci ceramice smăl%uite
- evierea de la planeitate a plăcilor de formate mici 2x2. 2*25 x şi 5x5 cm) lipite pe !6rtie distan%a dintre
dreptar şi suprafa%a placajului) 2 mm
- evierea de la verticalitate a plăcilor de formate mici 2x2 25x25 x şi 5*5 cm) lipite pe !6rtie distan%a dintre
dreptar şi suprafa%a placajului) 2 mm
- evierea rosturilor dintre plăcile placajului 5 mm la o placă
- tirbituri la muc!iile plăcilor maximum două ştirbituri pe 1 m2

şi cu o ad6ncime de max. 2 mm
c) "lacaje din cărămidă aparentă
- evierea de la planeitate distan%a dintre dreptar şi suprafa%a placajului) 2 mm
- evierea de la verticalitate a placajului nu se admite
- evierea rosturilor ori(ontale dintre cărămi(ile aparente 1 mm la o placă
- "or%iuni neumplute cu mortar in rosturi nu se admit
d) "lacaje din plăci tip marmoroc prefabricate
- esc!ideri 'ntre plăcile prefabricate ale placajului max. , mm
- esc!ideri la racordările placajului cu alte tipuri de finisaje t6mplărie obiecte de instala%ii
- "ete pe suprafa%a placajului re(ultate din pătrunderea la suprafa%ă a materialului ade(iv sau din alte cau(e nu se
admit
2. Placaje interioare
a) "lacaje din plăci de faian%ă sau de majolică
- evierea de 3a planeitate si verticalitate a suprafe%ei placajului distan%a dintre dreptar şi suprafa%a placajului) 2 mm
- evierea rosturilor dintre plăcile placajului 1 mm la o placă
- tirbituri sau lipsă de gla(ură la muc!iile suprafe%elor gla(urate ale plăcilor max. una la o placă pe o suprafa%ă de
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
4mm2
- Porţiuni neumplute cu lapte de ciment alb în rosturi nu se admit
- Locuri neumplute cu glazură pe suprafaţa placajului max. două pe m2 cu o suprafaţă de 2 mm2
- Fisuri pe suprafaţa placajului . nu se admit
b Placaje din plăci ceramice smălţuite !ca la pct. " b
c Placaje din plăci tip marmoroc# prefabricate ca la pct. " d
d Placaje din plăci din fibre de lemn emailate sau melaminte

- $bateri locale de %a planeitate &i 'erticalitate pe suprafaţa plăcilor !distanţa între dreptar &i suprafaţa plăcilor max. 2
mm
(urburi sau fr)nturi 'izibile pe suprafaţa placajului nu se admit
- Lipsa de c*it în rosturile dintre plăci nu se admit
- Pete pe suprafaţa placajului . nu se admit
- Porţiuni de plăci dezlipite de pe suport nu se admit.
- +ăuri de străpungere pentru instalaţii 'izibile de sub rozetele de mascare nu se admit,
- Liniile de intersecţie ale placajului la colţurile ie&inde &i intr)nde# muc*ii etc perfect 'erticale
- Lăţimea rosturilor dintre plăci  perfect uniformă
$/01$ 1-2
L%3$ P0(%P5%%L6 307/%(0 80 9$:$
". 3$ 2;;<=; Plăci din faianţă pentru placarea pereţilor interiori
2. 3$ >=";<=? Plăci ceramice (0$6@.
;. 3$ =?A<=? Plăci decorati'e din *)rtie stratificată !78.
4. 3$ B4;=<=; Plăci din a&c*ii de lemn !P$L. Plăci presate perpendicular pe faţe.
A. 3$ >A>><=? Plăci emailate din fibre de lemn. (ondiţii generale
B. 3$ =AB"< ;? Plăci lignocelulozice. Panouri stratificate din plăci din fibre de lemn dure.
>. 3$ "24A<=? Plăci lignocelulozice. Placaj din fag pentru lucrări de interior.
=. 3$ =B"B<=? Plăci lignocelulozice. Plăci fonoabsorbante din fibre de lemn.
. 3$ =BA=<=? Plăci lignocelulozice. Plăci din a&c*ii de lemn extrudate !P$L-@.
"?. 3$ >A>=<=? Plăci lignocelulozice. Plăci melaminate din fibre de lemn. (ondiţii generale.
"". 3$ 4A"<=? Plăci# plinte &i scafe din beton# mozaicate.
"2. 3$ A;<=? Plăci din gresie ceramică.
";. 3$ ""?<>= Pietre naturale fasonate pentru construcţii. eguli de 'erificarea calităţii.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
14. C.6—75 Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea placajelor interioare din faianţă, majolică şi plăci ceramice
smălţuite C!"#$% &'ul. Construcţiilor nr. ()75*.
15. C.(6—75 Instrucţiuni tehnice pri+ind eecutarea placajelor din profile de -C ri/id &'ul. Construcţiilor nr. 7) 75*.
16. C.70—70 ormati+ pentru eecutarea placajelor interioare cu plăci emailate din fi2re de lemn &'ul. Construcţiilor
nr. ()70 şi 2roşura %CInd 1370*.
17. C114—63 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea marmorocului pentru lucrări de finisaje interioare şi eterioare &'ul.
Construcţiilor nr. )1370*.
top
CAIETUL XI. ZUGRĂVELI, VOPSITORII, TAPETE

1. Domeniu de aplia!e
1.1. -re+ederile din preentul capitol se referă la lucrările de u/ră+eli şl +opsitorii interioare şi eterioare ale
clădirilor, indiferent de compoiţia lor şi de natura suprafeţelor pe care se aplică, c8t şi la lucrările de tapete ce se
aplică 9n interiorul 9ncăperilor de locuinţe şi social:culturale.
1.;. Condiţiile de sta2ilire a calităţii +opsitoriilor nu se referă şi la +opsitoriile destinate protecţiilor anticoroi+e care
sunt tratate separat.
". P!e#ede!i $ene!ale
;.1. <u/ră+elile, +opsitoriile şi tapetele fiind lucrări destinate a răm8ne +ii2ile, calitatea lor din punct de +edere al
aspectului poate fi +erificată oric8nd, chiar după terminarea 9ntre/ului o2iect şi 9n consecinţă nu este necesar a se
9ncheia proces:+er2al de lucrări ascunse.
;.;. Certificarea calităţii suportului, pe care se aplică u/ră+elile, +opsitoriile, tapetele, se +a face 9n cadrul +erificării
eecutării acestui suport &tencuieli, idării, 2etoane, /leturi elemente de t8mplărie din lemn sau metalică, elemente
de instalaţii etc*.
ste interis a se 9ncepe eecutarea oricăror lucrări de u/ră+eli, +opsitorii, tapete 9nainte ca suportul, 9n 9ntre/ime
sau succesi+ pentru fiecare porţiune, să fi fost +erificat cu atenţie de către şeful punctului de lucru pri+ind 9ndeplinirea
condiţiilor de calitate pentru stratul suport &aspect, umiditate, reistenţă*.
;.. erificarea calităţii u/ră+elilor, tapetelor, se +a face numai după uscarea lor completă.
;.4. =nainte de 9nceperea lucrărilor de u/ră+eli, +opsitorii, tapete este necesar a se +erifica dacă au fost eecutate şi
recepţionate toate lucrările destinate a le proteja &de e. 9n+elitori, streaşini etc.* sau a căror eecuţie ulterioară ar
putea pro+oca deteriorarea lor &de e. conducte pentru instalaţii, t8mplării etc.* precum şi că au fost montate toate
piesele auiliare &di2luri, console, suporţi pentru o2iecte sanitare sau elemente de 9ncălire, colţare etc*.
;.5. >oate materialele pot fi introduse 9n lucrare numai dacă 9n preala2il s:a +erificat de către conducătorul etnic al
lucrării că au fost li+rate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunătoare normelor respecti+e şi
corespund paletarului coloristic dat 9n proiect.
;.6. -e parcursul
prescripţii tehnice, eecutării lucrărilorşieste
utiliarea reţetelor necesaramestecurilor
compoiţiei a se +erifica respectarea tehnolo/iei
indicate 9n aceleaşi de eecuţie,
prescripţii, precumpre+ăută 9n
şi aplicarea
straturilor succesi+e necesar a se urmări aplicarea măsurilor de protecţie 9mpotri+a uscării 2ruşte &de e. prin +8nt,
9nsorite*, spălării prin ploaie sau 9n/heţării, surse de praf sau +apori cu su2stanţe chimice.
;.7. erificările care se efectueaă la terminarea unei fae de lucrări, se +or face cel puţin c8te una la fiecare
9ncăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m;.
?a recepţia preliminară se +a efectua direct de către comisie aceleaşi +erificări dar cu o frec+enţă de minimum 1)5
din frec+enţa precedentă.
%. Ve!i&i'!i pe &a(e de lu!'!i Zu$!'#eli
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
3.1. Prin examinarea vizuală se verifică următoarele :
a) Corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile proiectului şi cu dispoziţiile ulterioare ;
) aspectul suprafeţelor zugrăvite in culori de apă! precum şi al acelora "n calcio#vec$io ; ele treuie să aiă un ton
de culoare uniformă! să nu prezinte pete! scurgeri! stropi! ăşici şi co%iri! fire de păr sau urme de la pensulă sau
idinea ; urmele de idinea sunt admise numai dacă sunt viziile p&nă la o distanţă de cel mult 1 m la suprafaţa
zugrăvită ; nu se admit corecturi sau retuşări locale care distonează cu tonul general! c$iar la distanţe mai mici de 1
m ; pe suprafeţele finisate prin stropire treuie ca stropii să fie repartizaţi uniform! afară de cazul c&nd prin condiţiile
speciale ale lucrării s#a prescris o repartizare neuniformă ;
c) uniformitatea desenului la zugrăveli interioare executate cu rolă! urete sau p&nză de sac ; la asemenea desene
nu sunt admise pete sau sărituri şi nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului; "n caz de execuţie cu rola se admite
lipsa desenului numai la legătura a două f&şii vecine de desene! dar pe o lăţime de cel mult 1 mm.
3.'. (derenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se va constata prin frecare uşoară cu palma pe perete. 
zugrăveală aderentă nu treuie să se ia pe palmă.
3.3. *ectilinitatea liniaturilor de separaţie se va verifica cu oc$iul şi la nevoie cu un dreptar de lungime adecvată. +le
treuie să fie fără "nnădiri şi de o lăţime uniformă pe toată lungimea lor.
,e admit la un perete cel mult două devieri izolate! care să nu se aată de la linia dreaptă cu mai mult de ' mm.
Vopsitorii
3.-. nainte de "nceperea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai "nt&i dacă la vopsitoriile "n ulei sau la cele
pe ază de polimeri s#a format pelicula rezistentă! fapt ce se constată prin ciocănirea uşoară a vopseli cu degetul "n
mai multe puncte.
3./. Prin examinarea vizuală se va verifica aspectul vopsitoriilor! av&ndu#se in vedere următoarele :
a) ,uprafeţele vopsite cu vopsele de ulei! emailuri sau lacuri treuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de
culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat! după cum se prevede "n proiect sau "n mostrele stailite.
0opseaua de orice fel treuie să fie aplicată p&nă la perfect curat2! adică să nu prezinte straturi străvezii şi nici pete!
desprinderi! cute! ăşici! scurgeri! lipsuri de ucăţi de peliculă! crăpături ori fisuri! care pot genera "n viitor
desprinderea stratului! aglomerări de pigmenţi! neregularităţi cauzate de c$ituire sau şlefuire necorespunzătoare!
urme de pensulă! urme de vopsea insuficient frecată "nainte de aplicare etc.
) a vopsitoriile executate pe t&mplărie se va verifica vizual una acoperire cu peliculă de vopsea a suprafeţelor de
lemn sau metalice! ine c$ituite şi şlefuite "n prealail! se va controla ca accesoriile metalice viziile 4şilduri! drucăre!
cremoane! olievere etc.) să nu fie pătate de vopsea.
c) nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţele de t"mplărie vopsite! sau care urmează a fi vopsite.
d) Pentru controlarea pregătirii corecte a suprafeţelor de t&mplărie "naintea vopsirii 4curăţirea! şlefuirea! c$ituirea
rosturilor etc.) se vor face verificări prin sonda%e "n diverse puncte! "nlătur&ndu#se cu gri%ă vopseaua p&nă la stratul
suport.
e) ,e va examina vizual dacă ţevile! radiatoarele! convectoarele! aerotermele! ventilatoarele etc. sunt vopsite "n
culorile prescrise şi dacă vopseaua este de culoare uniformă! fără pete! urme de pensulă! crăpături sau alte defecte.
Cu aceeaşi atenţie se va controla dacă pregătirea feţelor laterale şi spatele acestor piese şi aparate sunt vopsite pe
toate elementele! fără locuri neacoperite! umflături etc.
Pentru verificarea suprafeţelor din spatele conductelor! radiatoarelor etc. se va folosi oglinda. 5e asemenea! se va
controla prin c&teva sonda%e dacă vopseaua este aplicată pe suprafeţele corect pregătite "n prealail şi dacă este
executată conform proiectului 4curăţirea de rugină sau mortar! aplicarea succesivă a straturilor prevăzute "n proiect).
f) 6ordurile! frizurile şi liniatura treuie să fie de aceeaşi lăţime pe toată lungimea! să nu prezinte cururi sau fr&nturi
pe acelaşi aliniament! iar "nnădirile să nu fie viziile de la distanţă mai mare de 1 m.
g) ,eparaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe un acelaşi perete! precum şi cele dintre zugrăveala pereţilor şi tavane
treuie să fie distincte! fără suprapuneri! ondulaţii etc. 0erificarea rectilinităţii liniilor de separaţie se va face cu un
dreptar de lungime c&t mai mare ; la această verificare treuie ca pe un "ntreg perete să nu existe mai mult de două
devieri izolate şi care să nu se aată de la linia dreaptă cu mai mult de ' mm.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
3.6. Calitatea lucrărilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se va verifica în acelaşi mod ca la celelalte lucrări
de vopsitorie, prevăzute în prezentul capitol.
Tapete
3.7. Verificarea calităţii lucrărilor de tapetare se va face numai după ce timp de 1 zile temperatura aerului in camera
respectivă a fost sta!ilizată la circa "1#$C, iar umiditatea relativă a aerului la %&'6&(.
)emperatura şi umiditatea vor fi măsurate cu termometre şi umidometre, de către dele*atul la!oratorului de şantier.
3.#. +e va controla dacă sa respectat te-nolo*ia de execuţie privind pre*ătirea şi amorsarea suprafeţelor şi
aplicarea -rtiei de ziar întrun strat sau două straturi, peste care sa fixat tapetul.
3./. )apetele aplicate tre!uie să fie identice cu modelele indicate prin proiect sau cu mostrele cuvenite între
executant şi !eneficiar.
)oate fşiile tre!uie să ai!ă a!solut aceeaşi culoare şi nuanţă.
3.1&. 0ipirea tapetelor tre!uie să fie realizată uniform pe întrea*a suprafaţă a fiecărei fşii în perete, fără să existe
porţiuni neaderente, umflături pun*i de aer2, cute sau nere*ularităţi specifice, cauzate de pre*ătirea
necorespunzătoare a stratului suport.
3.11. şiile de tapet tre!uie să fie dispuse vertical, verificarea făcnduse cu firul cu plum! şi neadmiţnduse nici
un fel de a!atere de la verticalitate.
3.14. 0a suprapunerea fşiilor pe verticală tre!uie să se respecte re*ula ca muc-ia fşiei de deasupra să fie
orientată spre fereastră, pentru ca să nu creeze um!re pe peretele respectiv. 5ceastă condiţie nu este aplicată la
pereţii paraleli cu cei pe care se află ferestrele  aici fşiile se pot suprapune în orice fel, cu condiţia ca să se
respecte pe tot peretele cu acelaşi sens de suprapunere.
n ceea ce priveşte tapetele tip ).8. tapete în relief2, acestea se vor aplica cu mar*inile cap la cap, întruct datorită
modelelor în relief în care se fa!rică, ele nu se pot monta cu mar*inile suprapuse.
3.13. 0a suprapunerile de fşii, potrivirea desenului celor două fşii vecine tre!uie să fie ct mai exactă  în puncte
izolate se poate admite o nepotrivire de maximum 1 mm.
3.1. 0a lipirea lor cap la cap fşiile tre!uie să fie perfect potrivite, astfel ca linia de demarcaţie să nu poată fi
o!servată dect pnă la cel mult 4 m distanţă.
3.1%. 0a muc-iile intrnde sau ieşinde ale pereţilor încăperii rosturile verticale dintre fşii tre!uie să fie realizate la
1&'1% cm de muc-ia respectivă.
3.16. 9u se admit suprafeţe neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri supărătoare ale desenului sau exfolieri pe
ln*ă pervazuri, întrerupătoare, prize etc.
3.17. :acă la racordarea tapetului cu planul tavanului nu este prevăzută o !a*-etă racordarea tre!uie să fie realizată
pe o linie dreaptă de altă culoare şi care la examenul vizual să apară ca perfect omo*enă continuă şi orizontală şi de
aceeaşi lăţime pe toată lun*imea ei.
59;<5 <=1

1. +)5+ #31'7% )apet lava!il pe !ază de polimeri cu suport de -rtie.
4. +)5+ ##3/'74 >rtie suport pentru tapetele lava!ile pe !ază de polimeri.
3. C.3'76 9ormativ pentru executarea şi recepţionarea lucrărilor de zu*răveli şi vopsitorii ?@uletinul Construcţiilor
nr. %A76, 6A1/77 şi 1A1/7#2.
. C.'77 =nstrucţiuni te-nice pentru aplicarea tapetelor @uletinul Construcţiilor nr. 14A1/77 şi !roşură2.
Btop
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
CAIETUL XII. PARDOSELI
1. Domeniu de api!a"e
1.1. Prevederile prezentului capitol se aplică la toate lucrările de pardoseli, executate în clădiri de orice tip şi cu
îmbrăcăminţi din : lemn (pavele, duşumele, parchete), piatră naturală şi artiicială, păm!nt, materiale bituminoase,
plăci şi covoare din materiale sintetice (plastice).
1.". #n cazul pardoselilor speciale cu rol de protecţie anticorozivă, prevederile prezentului capitol trebuie completate
cu prescripţii tehnice speciice şi cu condiţiile tehnice speciale, predate de proiectant.
#. P"e$ede"i %ene"ae
".1. $rice lucrare de pardoseli va i începută numai după veriicarea şi recepţionarea suportului, operaţii care se
eectuează şi se înre%istrează conorm prevederilor capitolelor respective, inclusiv în ce priveşte realizarea
elementelor %eometrice.
".". $ atenţie deosebită trebuie acordată cazurilor în care suportul este constituit din păm!nt. balast, nisip, pietriş
pentru care trebuie să existe dovada realizării %radului de compactare prevăzut în proiect sau în prescripţiile tehnice
speciice & de asemenea elementele de construcţii şi instalaţii trebuie să ie executate, veriicate şi recepţionate
înaintea începerii lucrărilor de pardoseli (ex. canale, instalaţii, străpun%eri, izolaţii etc.) & trebuie să ie terminate şi
toate lucrările a căror executare interioară ar putea de%rada pardoselile.
".'. oate materialele, semiabricatele şi preabricatele, care intră în componenţa unei pardoseli, pot i introduse în
lucrare numai dacă în prealabil :
 sa veriicat de către conducătorul tehnic al lucrării că au ost livrate cu certiicat de calitate, care să conirme că
sunt corespunzătoare normele respective &
 au ost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice de%radare a lor &
 sau eectuat la locul de punere în operă * dacă prescripţile tehnice speciice sau proiectul le cer * încercările de
calitate.
+etoanele şi mortarele, provenite de la staţiile centralizate chiar situate in incinta şantierului, vor i introduse în
lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie caracteristicile izice,
mecanice şi de compoziţie.
Pentru beton se vor respecta şi prevederile caietului +etoane: din prezentul normativ.
".-. Principalele veriicări de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt :
 aspectul şi starea %enerală &
 elementele %eometrice (%rosime, planeitate, pante)&
 ixarea îmbrăcăminţii pe stratul suport&
 rosturile &
 racordările cu alte elemente de construcţii sau instalaţii &
'.1. a pardoselile din pavele de lemn se vor veriica :
 ixarea în stratul de poză alcătuit din nisip (se consideră că aceasta este bună c!nd la / lovituri date în acelaşi loc
cu maiul de '0 % de la 02 cm înălţime, înundarea maximă a pavelei este de ' mm)& veriicarea se va ace c!te una
la iecare 122 m' &
 deschiderea şi uniormitatea rosturilor & abaterea maximă admisă este de 31 mm, aţă de prevederile prescripiţilor
tehnice, recvenţa veriicării va i de 0*/ sonda4e la iecare 122 m"&
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
 umplerea rosturilor cu mastic bituminos sau cu mortar asaltic pe ad!ncimea minimă de '2 mm & veriicarea se va
ace cu recvenţa de două, trei sonda4e la iecare 122 m"&
 existenţa rosturilor continue umplute cu mastic bituminos în lun%ul pereţilor, în 4urul maşinilor, străpun%erilor etc.
 abaterea maximă admisă la lăţimea acestor rosturi este de  0mm&
 mărimea şi continuitatea pantelor& abaterea maximă admisă este de  ",0 mm5m&
 componenţa şi %rosimile straturilor succesive & abaterea maximă admisă este de 3 126 din valoarea %rosimii
straturilor.
a acest tip de pardoseală nu se încheie proceseverbale de lucrări ascunse.
'.". a pardoseli din parchet se vor veriica :
 dimensiunile pieselor de parchet sau ale panourilor de parchet mozaic & abateri admisibile sunt conorm
prevederilor din 787 ""95192.
 umiditatea stratului suport de nisip, mortar de ciment sau beton & maximum admis '6 (pentru nisip se determină
conorm 787 -/2/92 & pentru mortar de ciment sau beton se determină cu aparatul i%romete; sau prin aplicarea
cu o pensulă curată pe o porţiune de "x0 cm din supraaţă, a unei soluţii de enoltaleină în alcool, în concentraţie de
16 & <a umidităţi peste '6, betonul sau mortarul de ciment se colorează în violet sau în roz intens)&
 menţinerea climatului din încăperi la temperatura de minimum =0>? şi umiditatea relativă a aerului de maximum
/06 &
 planeitatea si orizontalitatea pardoselii& abaterea maximă admisă este de  ' mm, în cazul planeităţii supraeţei şi
de  " mm5m în cazul orizontalităţii pardoselii&
 montarea la acelaşi nivel a lamelor sau panourilor alăturate &
 mărimea rosturilor dintre lamele sau panouri& în c!teva puncte izolate, lăţimea maximă admisă a rosturilor este de
calitatea rindeluirii (nu se admit asperităţi la palpare) &
 ixarea lamelelor pe suport (la sărituri de '2 cm nu se admite ca pardoseala să se mişte sau să sc!rţ!ie, în cazul
prinderii cu cuie & în cazul lipirii cu adeziv, la proba prin ciocănire uşoară cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie să ie
plin) &
 existenţa rosturilor lin%ă pereţi.
a acest tip de pardoseală nu se încheie proceseverbale de lucrări ascunse.
'.'. a pardoselile din piatră artiicială nearsă executate cu supraeţe continui se vor veriica, conorm 787 "0/251
9' şi 787 "0/25'9- :
 aspectul, starea %enerală a supraeţelor, modul de racordare cu supraeţele verticale &
 planeitatea şi orizontalitatea, abaterea maximă admisă este de două unde cu să%eată de maximum  " mm&
 pantele, dacă sunt prevăzute in proiect&

 (abaterea maximă admisă este de  ",0 mm5m, dar numai în porţiuni izolate) &
 denivelarea între panourile adiacente rosturilor de dilataţie maximum admis  1,2 rnm &
 corespondenţa între poziţia rosturilor de dilataţie al îmbrăcăminţii şi cele ale stratului suport&
 aderenţa la stratul suport (prin ciocănite cu ciocanul de zidar) &
 în cazul îmbrăcăminţilor de beton sau beton armat, cu sarcini importante, se vor eectua şi veriicările prescrise în
caietul +etoane; din prezentul normativ.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
La aceste tipuri de pardoseli se vor întocmi procese-verbale de lucrări ascunse numai pentru armături şi stratul de
acoperire a acestora.
3.4. La pardoselile din piatră artificială sau nearsă executate din elemente prefabricate se vor verifica conform STAS
2!"#$-%3 şi STAS 2!"#3-%4 &
- planeitatea şi pantele ' abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2!"#$-%3 '
- denivelările dintre 2 elemente prefabricate alăturate ' maximum admis &  "( mm( pentru plăci prefabricate din
piatră artificială arsă sau nearsă şi  $("" mm( pentru cărămi)i şi dale de beton prefabricate pe şantier '
- coresponden*a între po)i*ia rosturilor de dilata*ie ale îmbrăcămintei şi cele ale stratului suport'
- aderen*a la stratul suport +prin ciocănire cu ciocanul de )idar, '

- mărirea rosturilor ' abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2!"#$-%3.
La aceste tipuri de pardoseli nu se înceie procese-verbale de lucrări ascunse.
3.. La pardoselile din piatră naturală se vor verifica &
- planeitatea pardoselii' abaterea maximă admisă este de două unde cu săeata de maximum  2(" mm '
- pantele( dacă sunt prevă)ute în proiect' abaterea maximă admisă este de  2( mm#m( dar numai în por*iuni
i)olate '
- denivelarea între plăcile de piatră naturală ' abaterea maximă admisă între două plăci de piatră naturală aşe)ate
alăturat( este de  "($ mm '
- mărimea rosturilor ' abaterea maximă admisă este de  "($ mm '
- aderen*a la stratul suport +prin ciocănirea cu ciocanul de )idar,.

La acest tip de pardoseală nu se înceie procese-verbale de lucrări ascunse.
3.!. La pardoselile din păm/nt se vor verifica &
- aspectul şi starea enerală a suprafe*ei pardoselii '
- planeitatea pardoselii' abaterea maximă admisă este de  %(" mm( dar numai în locuri i)olate '
- rosimea pardoselii ' abaterea maximă admisă este de  $" mm fa*ă de rosimea din proiect.
La acest tip de pardoseală nu se înceie procese-verbale de lucrări ascunse.
3.0. La pardoselile cu covoare şi dale flexibile din clorură de polivinil se vor verifica &
- dimensiunile covoarelor şi dalelor flexibile ' abaterile admisibile sunt conform prevederilor din STAS 03!$-%" si
STAS 01$-%" '
- aspectul şi starea enerala a suprafe*ei stratului suport' nu se admit ad/ncituri( bavuri sau alte asperită*i'
- umiditatea stratului suport' maximum admis este de & 2(#" +în procente de reutate,( în ca)ul lipirii cu omeltex şi
0( în ca)ul lipirii cu Aracet 5 " S( iar măsurarea se face prin metodele indicate la pct. 3.2 6pardoseli din parcet7 '
- men*inerea climatului din încăperi la temperatura minimă de 8$!9 şi umiditatea relativă a aerului de maximum
! '
- aspectul şi starea enerală a suprafe*ei pardoselii ' nu se admit & pete( por*iuni în relief sau ad/ncituri( col*uri şi
marini nelipite( umflături( denivelări la rosturi'
- mărimea rostului dintre două f/şii de covor sau două dale flexibile( alăturate ' lă*imea maximă admisă a rostului
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
este de : 0,5 mm lăţime la covor şi 0,4 mm lăţime la dale flexibile ;
- aderenţa la stratul suport (la proba prin ciocănire uşoară cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie să fie plin ;
- modul de croire şi păsuire a unui covor (dala flexibilă la racordarea sa cu o pardoseală de altă natură, la
străpun!eri "sau la contactul său cu diferite obiecte fixate pe stratul suport etc"
#a aceste tipuri de pardoseli nu se $nc%eie procese-verbale de lucrări ascunse"
&"'" #a pardoselile din materiale bituminoase se vor verifica :
- denivelările stratului suport; abaterea maximă admisă, izolat este de : )5,0 mm, $n cazul unui strat suport elastic şi
)0,0 mm, $n cazul unui strat suport ri!id"
- pantele stratului suport, dacă sunt prevăzute $n proiect ; abaterea maximă admisă, pe porţiuni izolate, este de :5
mm*m, $n cazul unui strat suport elastic şi & mm*m, $n cazul unui strat suport ri!id ;
- aspectul şi starea !enerală a suprafeţei pardoselii;
- planeitatea suprafeţei pardoselii; abaterea maximă admisă este de două unde cu să!eata de maximum 4,0 mm,
dar numai pe porţiuni izolate ;
- aderenţa la stratul suport; verificarea se face prin +ovire ($mbrăcămintea este aderentă dacă prezintă un sunet plin"
#a acest tip de pardoseală nu se $nc%eie procese-verbale de lucrări ascunse"
4" #a verificarea pe faze de lucrări se vor efectua direct ($n afara examinării  unde este cazul  a existenţei şi
conţinutului proceselor-verbale de lucrări ascunse, aceleaşi verificări ca şi cele prescrise pentru parcursul lucrărilor"
erificările de aspect se vor efectua $ncăpere cu $ncăpere ; pentru verificările ce comportă măsurători sau desfaceri,
se vor efectua sonda.e cu frecvenţa de )*4 din aceea prescrisă pentru verificările pe parcurs"
/entru verificările pentru care la pct" & nu se indică frecvenţa la $nc%eierea fazei de lucrări se va efectua cte un
sonda. pentru fiecare $ncăpere, dar cel puţin unul la fiecare 50""")00 m 1 după importanţa lucrării, inclusiv pentru
stabilirea existenţei şi !rosimii straturilor componente"
2n cazul existenţei in alcătuirea pardoselii a unor lucrări ascunse, frecvenţa sonda.elor va fi de )*5 din aceea
prescrisă pentru parcursul lucrărilor"
/entru cazul pardoselilor din beton simplu sau armat se vor aplica şi prevederile din caiet  al acestui normativ"
3ezultatele verificărilor şi recepţiile pe faze de lucrări se consemnează $n procese-verbale, conform instrucţiunilor

respective"
5" #a recepţia preliminară a obiectului se vor efectua :
- examinarea şi controlul documentelor $nc%eiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări;
- verificări directe şi anume : pentru aspect, cel puţin la )*5 din $ncăperi, dar minimum o verificare la fiecare 100 m1;
pentru cele ce comportă măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua cu frecvenţa minimă de )*4 din
aceea prescrisă pentru $nc%eierea fazelor de lucrări"
6. Pardoseli anticorozive. Recepţia lucrărilor
")" 3ecepţia lucrărilor se va face pe măsura executării fiecărui strat component al structurii de pardoseală,
constatările făcute, fiind consemnate $n procese verbale pentru lucrări ascunse"
u se va $ncepe executarea unui nou strat component al structurii de pardoseală dect numai după remedierea
deficienţelor constatate +a stratul anterior"
"1" #a stratul de beton de rezistenţă al pardoselilor se va verifica : marca betonului, !rosimea, armarea conform
indicaţiilor din proiect, aspectul betonului care trebuie să fie compact, fără !oluri sau se!re!ări, cota de nivel al
suprafeţelor betonului"
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
6.3. La betonul de egalizare şi de pantă se verifică în timpul execuţiei marca betonului şi gradul de impermeabilitate,
pe bază de analize de laborator.
Suprafaţa betonului de egalizare şi de pantă trebuie să fie lipsită de fisuri, crăpături, spargeri, goluri, nu trebuie să fie
friabilă, iar la ciocănire trebuie să aibă sunet metalic. acă se constată defecte ale betonului, stratul friabil se
îndepărtează p!nă la suport sănătos şi se face in mod corespunzător.
La betonul eposidic şi betonul apoxidic cu adaos de gudron se va verifica " întărirea, grosimea stratului în
amplasamentul sifoanelor de pardoseală, planeitatea suprafeţei, pantele către sifoanele de pardoseală, rugozitatea
suprafeţei.
e asemeni se va verifica executarea corectă a ridicaturilor verticale, scafe, reborduri la străpungeri, goluri de
monta#, etc.
6.$. %nainte de a se trece la executarea straturilor din beton epoxidic, beton apoxidic cu adaos de gudron de protecţie
anticorozivă şi uzură se va verifica umiditatea betonului de rezistenţă şi respectiv a betonului de egalizare şi de
pantă.
&miditatea se verifică cu umidometrul, în cel puţin un punct la fiecare '( m ). *u se admite aplicarea straturilor de
protecţie anticorozivă pe suprafaţa cu umiditate mai mare dec!t cea prescrisă în prezentul normativ.
6.+. erificarea calităţii materialelor de protecţie -foii materiale de pozare, rostuire, materialele de amorsare, placa#e
anticorozive, materiale aplicabile sub formă de masă de şpaclu se face prin examinarea certificatelor de calitate şi
vizual. /n caz de dubiu, materialele vor fi supuse unor incercări ce se vor efectua la furnizor sau la un alt laborator de
specialitate.
6.6. erificarea stratului de 0idroizolaţie anticorozivă în cazul materialelor aplicabile în straturi multiple se va face
vizual urmărindu1se continuitatea 0idroizolaţiei.
/n cazul 0idroizolaţiei din folii anticorozive se va verifica aderenţa, prin ciocănire cu un ciocan de lemn pe întreaga
suprafaţă insist!ndu1se la margini şi îmbinări. %n cazul în care se constată defecte de lipire ce depăşesc '( cm) la
fiecare '( m) de suprafaţă verificată, se va proceda la înlăturarea foliei pe aceste zone şi la repararea porţiunilor
defecte.
6.2. %n cazul placa#elor anticorozive se va proceda la ciocănirea tuturor plăcilor la )$ ore de la pozare. /n cazul
depăşirilor defectelor admise de maximum '( cm ) la fiecare '( m) suprafaţa verificată, se va proceda la înlocuirea
plăcilor sau cărămizilor neaderente.
n timpul pozării se va verifica la terminarea fiecărei suprafeţe de '(( m), respectarea dimensiunilor rosturilor şi adîn1
cimii de îngropare a placa#ului, conform proiectului.
erificarea se face prin măsurători directe.
/n cazul unor abateri mai mari dec!t cele admisibile -abateri la dimensiunile rosturilor lăţime  ) mm şi 4 ' mm,
adincime  ) mm, se va proceda la îndepărtarea placa#ului din zonele de defecte.
erificarea întăririi materialelor de rostuire se face prin minimum 3 măsurători pe + m) de placa#, prin zgîriere cu un
cui de oţel. acă se constată pătrunderea cuiului în materialul de rost, se va proceda /a înlocuirea acestuia.
6.5. La stratul de protecţie anticorozivă si de uzură din mase de şpaclu epoxidice, se va verifica întărirea suprafeţei
-prin minimum 3 măsurători la '( m ) prin zg!riere cu un cui de oţel.
Se va verifica de asemenea planitatea suprafeţei, pantele către sifoane de pardoseală, străpungerile pentru
conducte şi cable electrice, postamentele pentru utila#e, scafe şi plinte la pereţi şi stilpi.
6.. 7ardoselile anticorozive continui şi discontinui recomandate în prezentul normativ se pot da în exploatare după
minimum ''+ zile de la terminarea execuţiei. /n această perioadă este obligatoriu să se menţină în 0alele în care au
fost executate o temperatură de minimum )(89, pentru reticularea completă a maselor anticorozive utilizate.
:*;<: <//1'
LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE DE BAZA CU APLICARE OBLIGATORIE
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
1. STAS 33-14/2—75 Pavele din lemn masiv pentru pavaje. Condiii te!ni"e #enerale de "alitate.
2 STAS 22$/1—77 Par"!et din lemn masiv pentru pardoseli. Condiii #enerale.
3 STAS 25%&/1—75 Pardoseli din piatr' arti(i"ial' nears'. C ondiii te!ni"e de "alitate.
4. STAS 25%&/2—75 Pardoseli din piatr' arti(i"ial' ars'. Condiii te!ni"e de "alitate.
5. STAS 25%&/3—7% Pardoseli din piatr' arti(i"ial' ars' )i nears'. *e#uli )i metode de veri(i"are.
%. STAS 73%1—$& Covor )i dale din poli"lorur' de vinil.
7. STAS 7+15—$& Covor )i poli"lorur' de vinii, pe suport tetil.
$. STAS 255+—7+ Constru"ii "ivile, industriale )i a#rooote!ni"e. m0r'"'mini din as(alt turnat pentru pardoseli.
Condiii te!ni"e #enerale de "alitate.
+. C 35—$2 ormativ pentru ee"utarea pardoselilor uletinul Constru"iilor nr. 11/1+$2.
top6
CAIETUL XIII. SCĂRI, BALCOANE ŞI PARAPEŢI
CAPITOLUL 1. SCĂRI, BALCOANE ŞI PARAPEŢI PENTRU CLĂDIRI

1.1. Preentul "apitol "uprinde prin"ipalele "ondiii te!ni"e de "alitate pe "are tre0uie s' le ndeplineas"' lu"r'rile la
s"'ri, 0al"oane )i parapete de ori"e (el )i din ori"e materiale, "e se ee"ut' pentru "l'diri )i alte o0ie"te de
"onstru"ii-montaj, indi(erent de destinaia lor.
#. $e"i%i!&"i de e%e!'ua' e a"!u"(ul e)e!u'&"ii lu!"&"ilo"
2.1. 8aterialele, semi(a0ri"atele )i pre(a0ri"atele, vor (i introduse n lu"rare numai da"', n preala0il s-a veri(i"at de
"'tre "ondu"'torul te!ni" al lu"r'rii "' au (ost livrate "u "erti(i"ate de "alitate.
2.2. n "aul ee"ut'rii lu"r'rilor din 0eton, 0eton armat, semi(a0ri"ate )i pre(a0ri"ate din 0eton, se vor (a"e
veri(i"'rile prev'ute n "ap. 9eton simplu, 0eton armat )i 0eton pre"omprimat: din preentul normativ.
2.3. n "aul ee"ut'rii lu"r'rilor din alte materiale id'rie, elemente metali"e et" se vor e(e"tua )i veri(i"'rile
prev'ute n "ap. 9;id'rii: respe"tiv "ap. 9Constru"ii din oel: et".
S"'rile se vor veri(i"a prin eaminare viual' )i m'suri lo"ale, s' "orespund' pun"telor 2.5 )i 2.+.
2.5. Treptele tre0uie s' (ie de n'lime e#al' )i s' "orespund' "a (orm', dimensiuni )i mod de (inisare a prevederilor
proie"tului. ntre doua pode)te "onse"utive treptele tre0uie s' (ie identi"e, supra(aa lor tre0uie s' (ie oriontal', iar
m0r'"'mintea tre0uie s' (ie (iat' sau aderent' de suport )i s' "orespund' "ondiiilor de "alitate "erute pardoselii
din a"ela)i material a se vedea "ap. 9Pardoseli:.
2.%. <riontalitatea treptelor se va veri(i"a la (ie"are treapt' "u dreptarul )i nivela "u 0ul' de aer. A0aterile limit'
admisi0ile sunt "ele ar'tate n anea =.l.
2.7. 8u"!iile treptelor tre0uie s' (ie drepte )i inta"te, s' nu preinte ondulaii sau )tir0ituri. >e asemenea, treptele de
0eton s"livisit sau moai"at nu tre0uie s' preinte reparaii lo"ale ale unor )tir0ituri produse n timpul ee"uiei din
"aua unei protej'ri insu(i"iente a treptelor. n asemenea "auri se va re(a"e m0r'"'mintea pe toat' lun#imea
treptelor.
2.$. Podestele s"'rilor tre0uie s' ai0' supra(aa plan', ('r' denivel'ri ntre elementele "onstru"tive pl'"i de moai",
#resie, marmur', et". ?eri(i"area se (a"e "u dreptarul, neadmi@ndu-se denivel'ri mai mari de"@t "ele ar'tate n
anea =1-1.
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#638#.)$ !.1."1#
2.9. Pardoseala podestelor trebuie să satisfacă condiţiile de calitate cerute îmbrăcămintei respective, iar dacă ea
este din acelaşi material ca al treptelor, trebuie să fie executată la fel, afară de cazul când proiectul ar prevedea o
altă soluţie.
2.1. !alcoanele şi lo"iile se verifică dacă corespund prevederilor proiectului # pardoseala şi scafele vor îndeplini
condiţiile de calitate cerute, conform prevederilor prevăzute în caiet $%% al prezentului normativ.
2.11. &e va verifica dacă este asi"urată scur"erea apelor prin pante racordate %a "urile aruncătoare de apă,
executate din tablă, beton etc. 'idroizolaţia se va verifica conform prevederilor din cap. (%zolaţii).
2.12. *ontrolul executării corecte a pantelor se va face turnându+se pe pardoseala balconului o cantitate de apă şi
observându+se dacă scur"erea ei se face complet şi corect. &e va verifica existenţa lăcrimarelor şi a dispozitivelor de
evitarea prelin"erii apei pe faţadă şi pe balcoane de la nivelele superioare.
2.1. &e va verifica prin vizări şi măsurători adecvate continuitatea pe fiecare faţadă a lo"iilor şi a balcoanelor,
în"ri-indu+se de poziţionarea lor corectă în timpul execuţiei, astfel ca să se respecte cu stricteţe cotele %a care au fost
prevăzute în proiect şi sa se asi"ure aspectul estetic al faţadei.
2.1. Parapetele să fie verticale pe toată înălţimea, verificarea făcându+se cu firul de plumb.
2.1/. 0e asemenea, pe porţiunile de aliniament, parapetele nu trebuie să aibă ondulaţii, curburi sau devieri atât în
planul orizontal cât şi in planul vertical. erificarea se va face cu dreptarul de 2 m.
2.1. Pe porţiunile de curbă, parapetele trebuie să se desfăşoare cu continuitate pentru a realiza corect curbele
prevăzute în proiect. erificarea se face atât vizual cât şi prin folosirea unor şabloane corespunzătoare.
2.13. &uprafaţa parapetelor de beton tencuit şi zu"răvit trebuie să corespundă condiţiilor de calitate cerute tencuielii
şi zu"răvelii respective 4a se vedea cap. (5encuieli) şi cap. (6u"răveli), vopsitorii şi tapete) din prezentul normativ7.
2.19. Parapetele metalice şi de lemn trebuie să corespundă formelor ar8itecturale şi dimensiunilor din proiect, să fie
bine încastrate în van"uri, trepte, podeşte, balcoane etc. erificarea acestor încastrări se face prin clătinarea şi
izbirea fiecărui element în parte.
2.2. âna curentă mozaicată trebuie să fie executată din materialul şi în condiţiile prevăzute in proiect şi să
corespundă formei, dimensiunilor şi coloriturilor stabilite, dându+se o importanţă deosebită aspectului estetic. &e va
face deci mai întâi o verificare vizuală amănunţită a calităţii şlefuirii şi planeităţii suprafeţelor, controlând atât cu
palma cât şi cu dreptarul de 2 m.
2.21. :a mâna curentă a parapetelor metalice se va controla ca în punctele de înnădire să nu existe pra"uri care să
eneze la palmă. icile denivelări se vor înlătura prin polizare.
2.22 âna curentă de lemn trebuie să corespundă formelor şi dimensiunilor din proiect. ;a trebuie sâ fie croită
numai paralel cu fibrele, să fie lustruită, să nu aibă noduri, ştirbituri, fibre ieşite, crăpături, iar rosturile la înnădiri să nu
depăşească 1 mm lăţime, să nu prezinte pra"uri şi sâ fie bine c8ituite.
2.2. :a balustradele la care s+a montat profilul (mână curentă) din P*+semiri"id să se verifice dacă au fost
respectate următoarele condiţii <
+ profilul trebuie să fie montat astfel incât #
= să nu prezinte denivelări faţă de axul platbandei suport <
= să nu aibe -ocuri, să fie în planul parapetului, să fie orice plan perpendicular pe acesta <
= să se înscrie perfect în curbele de racordare ale platbandei şi să nu aibe "âtuiri sau ondulaţii.
2.2>. erificarea acestor condiţii se face vizual şi plimbând palma de+a lun"ul mâinii curente.
= punctele de îmbinare ale profilului şi sudurile trebuie să fie astfel executate încât ele să nu apară vizibilă prin
sc8imbări de culoare sau formă şi nici să se simtă la trecerea palmei <
= cuplarea profilului pe toată lun"imea lui şi mai cu seamă pe porţiunile curbe între re"iunea îmbinărilor să fie
nealterată prin procesul de plastifiere, iar in cazul îmbinărilor prin sudură finisa-ul să fie bine executat.
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
3. Verificări de efectuat la recepţia preliminară (pe obiect)
3.1. Comisia de recepţie preliminară a obiectului procedează în cadrul verificării scriptice, examinând toate
documentele încheiate pe parcursul executării lucrărilor inclusiv buletinele de încercare, dispoziţiile de şantier,
procesele verbale de remedieri sau consolidări, actele de control sau expertizare, avânduse în vedere respectarea
cu stricteţe a prescripţiilor !enerale de proiectare în conformitate cu "#$" %&'()*&.
3.%. +n cadrul verificării directe, comisia de recepţie va efectua prin sondae verificări in număr suficient pentru aş
putea forma convin!erea asupra corectitudinii actelor prezentate.
-e asemenea va proceda la verificări de acelaşi tip ca cele de la pct. 3.1. de mai sus.
3.3. $tunci când se consideră că este necesar a se face o verificare a rezistenţelor scărilor, balcoanelor, parapetelor,
aceasta se va face conform punctelor  3./ 0 3.( 0 3.' 0 3.*.
3./. "e aplică re!imul de încărcări statice şi dinamice +a care au fost calculate la aceste lucrări, controlânduse
comportarea lor în ansamblu cât şi pe fiecare element în parte.
3.(. entru scările, balcoanelor şi parapetele de fier, lemn sau alt material, în afară de zidărie de beton simplu, se va
verifica dacă să!eţile obţinute rămân în limitele admise de normele în vi!oare sau de prevederile din proiect pentru
construcţiile respective.
3.'. entru elementele din beton armat, aprecierea comportării lor la aceste încercări se va face conform
prevederilor din cap. 2eton simplu, beton armat şi beton precomprimat4 al prezentului normativ.
3.*. entru scările şi parapetele ce se execută +a lucrări de artă 5poduri, tunele, ziduri de spriin, şubtraversări
feroviare şi rutiere6, în afara prezentului normativ, se va avea în vedere respectarea cu stricteţe a condiţiilor tehnice
de calitate prevăzute în instrucţiunile interne, elaborate de institutele de specialitate în proiectarea şi executarea
acestor cate!orii de lucrări, ca +#$7$, +C8, întreprinderea 29etrou ucureşti.
$7:;$ ;+++1
ABATERI ADMIIBI!E !A !"#R$RI DE #$RI% BA!#&A'E I ARAETE
*. cări
<a orizontalitatea treptelor 
 denivelare admisă la fiecare treaptă ... 1 mm)m
 denivelare admisă la toată lun!imea treptei % mm
 la înălţimea treptelor 1 mm)treaptă
 denivelări admise la podestele scărilor . . % mm)m
+. arapete
 se admite pe toată lăţimea parapetului o deviere a verticalităţii de max. % mm
 la mâna curentă mozaicată se admite o deviere a planeităţii de max. 1 mm
 la mâna curentă de lemn, rosturile la înnădiri nu trebuie să depăşească în orice punct al profilului 1 mm
7=#> ?alorile indicate mai sus sunt aplicate în cazurile curente0 în cazurile speciale se vor lua în consideraţie
valorile prevăzute în proiecte, chiar dacă ele diferă decele curente.
$7:;$ ;+++%
!ITA RE#RI,II!&R TE-'I#E DE BA$
1. C 1(@A/ 7ormativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi a!ricole 5ul.
Constr. nr. *)1&A/6.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
2. C 55-74 Instrucţiuni tehnice privind montarea profilului mână curentă din PVC semiriid !"uletinul Constr. nr.
4#$%75&.
'. C $'(-7) Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor *i +etoanelor !"uletinul Construcţiilor nr.
),$%7%&.
4. C $74-7% Instrucţiuni tehnice de aplicare a profilului apărător muchii de treaptă din PVC !"uletinul Construcţiilor nr.
)#$%75&.
5. C 55-74 Instrucţiuni tehnice privind montarea profilului mână curentă din PVC semiriid !"uletinul Construcţiilor nr.
4#$%7'&.
). / %27'-0( cări metalice.
7. / 2%24,70 1a+arite pentru poduri viaducte pasa3e denivelate *i podeţe.
0. / $244#$, 7% receri de nivel clasificare *i modul de asiurare a circulaţiei , prescripţii enerale in funcţie
de cateoria de treceri de nivel.
%. / 2%)5,7% cări interioare , prescripţii enerale de proiectare.
top
CAPITOLUL 2 SCĂRI, TROTUARE ŞI PARAPETE LA PODURI DE CALE FERATA

1. Domeniu de aplicae
$.$. 6a poduri de cale ferată cu sau fără parapete se prevăd scări pe talue.
$.2. 8le au rolul de a permite personalului de 9ntreţinere accesul su+ pod.
$.'. rotuare cu parapete se prevăd pe suprastructura *i pe culei la nivelul căii pentru a se asiura circulaţia
personalului de 9ntreţinere pe toată lunimea podului.
2. Pe!edei comune
2.$. cările pe talue se e:ecută din +eton monolit din elemente prefa+ricate din +eton sau din idărie de piatră.
2.2. Parapetele se prevăd la scările a*eate pe terasamente 9nalte *i se e:ecută fie din +eton armat profile metalice
sau +are de oţel +etonat.
2.'. rotuarele situate la nivelul căii se e:ecută din profile metalice *i dulapi din ta+lă striată de lemn sau din +eton
cu ranulit.
2.4. Pe culei *i pe suprastructuri din +eton armat sau +eton precomprimat trotuarele pot fi e:ecutate *i din +eton
armat turnat monolit sau din elemente prefa+ricate de +eton armat iar parapetele pot fi e:ecutate *i din +eton armat
fie monolit fie prefa+ricat.
". #ei$ic%i de e&ecu'a'

'.$. 6a verificarea scărilor *i parapetelor de pe talue se vor avea 9n vedere ca materialele să corespundă din punct
de vedere calitativ.
'.2. ;imensiunile eometrice să fie conform proiectului.
'.'. /+aterile la 9nălţimile *i lunimile treptelor să nu depă*ească  $ faţă de proiect.
'.4. Parapetul la 9nălţime să nu ai+ă a+ateri mai mari de  $ cm iar lonitudinal să nu se a+ată de la linia din proiect
cu mai mult de  $ cm.
'.5. uprafaţa superioară a treptelor să fie 9n plan oriontal a+aterile fiind de ma:. 5< cu pantă spre treapta
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
inferioară.
3.6. La verificarea trotuarelor cu parapete situate la nivelul căii se vor avea în vedere ca materialele să corespundă
calitativ.
3.7. Dimensiunile geometrice ale diferitelor elemente să fie conform proiectului.
3.8. Abaterile la lungimi şi lăţimi nu vor depăşi   cm.
3.!. La grosimi elementele metalice vor respecta abaterile prevă"ute în standardele de produs iar dulapii de lemn şi
beton uşor vor avea abateri de ma#.  $ mm.
3.%. &ivelul superior al trotuarului să fie la cota prevă"ută în proiect ' abaterile nu vor depăşi  $ mm.
3.. (arapetul la înălţimi să nu aibă abateri mai mari de   cm) iar longitudinal să nu se abată de la linia proiectată
cu mai mult de   cm.
3.*. +e"ultatul verificărilor efectuate conform celor prevă"ute mai sus vor fi consemnate în procesul verbal de
recepţie al podului.
,top-
CAIETUL XIV. IZOLAŢII
Capitolul 1. IZOLAŢII TERMICE, FONICE ŞI HIDROIZOLAŢII ALE CONSTRUCŢIILOR ŞI

INSTALAŢIILOR AFERENTE
1. Do!"iu #! apli$a%!
.. (revederile acestui capitol se aplică la toate lucrările de i"olaţii termice) fonice şi idrofuge ale construcţiilor şi
instalaţiilor aferente) conf. pct. .. şi .$ / caietul 0 / al pre"entului normativ.
.*. Aceste prevederi nu se aplică) i"olaţiilor) instalaţiilor şi aparatelor tenologice sau altor tipuri de i"olaţii dec1t
cele menţionate la pct. .. de mai sus.
&. '%!(!#!%i )!"!%al!
*.. 2oate materialele şi semifabricatele) care intră în componenţa unor i"olaţii vor fi introduse în lucrare numai dacă)
în prealabil 
4 s4a verificat de către conducătorul tenic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate) care să confirme fără
dubiu că sunt corespun"ătoare normelor respective şi prevederilor proiectului ' înlocuiri de materiale nu sunt premise
dec1t cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului '
4 s4a organi"at primirea şi recepţia materialelor conform prevederilor din regulamentul la 5 !/!$! iar
manipularea) depo"itarea şi conservarea lor în condiţii în care să asigure păstrarea calităţii şi integrităţii lor '
4 materialele folosite să fie verificate înainte de punerea în operă) prin măsurarea dimensiunilor geometrice) umidităţii
etc) în conformitate cu prevederile din normele tenice în vigoare 9standardele de produs: neput1nd fi utili"ate dacă
pre"intă abateri peste cele admisibile.
*.*. ;erificarea caracteristicii şi calităţii suportului pe care se aplică i"olaţii se va face în cadrul verificării e#ecutării
suportului respectiv 9de e#. planşee) pereţi etc:. <ste strict inter"is a se începe e#ecutarea oricăror lucrări de i"olaţii
dacă suportul /4 în întregime sau pe porţiuni / nu a fost in prealabil verificat conform instrucţiunilor pentru lucrări
ascunse.
*.3. 0n ca"urile în care prescripţia tenică pentru e#ecutarea i"olării prevede condiţii speciale de planeitate) forme de
racordări) umiditate etc) precum şi montarea în prealabil a unor piese) dispo"itive etc) sau a unor straturi de protecţie
anticoro"ivă sau contra vaporilor etc) aceste condiţii vor face obiectul unei verificări suplimentare înainte de
începerea lucrărilor de i"olaţii.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
2.4. Toate verificările ce se efectuează la lucrări sau părţi de lucrări de izolaţii, care ulterior se acoperă (de ex.
straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise, racordările, piesele înglobate etc), se înscriu in procese verbale de
lucrări ascunse, confor instrucţiunilor respective.
3. Izolaţii termice
!.". #e parcursul executării lucrărilor, în afară de rezolvarea probleelor de la pct. 2." $ 2.4 de ai sus, se va
verifica dacă sunt îndeplinite %i urătoarele condiţii &
a) teroizolaţiile care se realizează din plăci sau blocuri să fie executate din eleente întregi sau din fracţiuni tăiate
cu scule adecvate pentru a avea fore regulate iar rosturile dintre ele să nu depă%ească liita adisă $
b) densitatea aparentă a aterialelor de bază %i auxiliare ca %i grosiile plăcilor sau blocurilor să corespundă
prevederilor proiectului$ pentru aterialele tasabile grosiea iniţială se a'orează cu valoarea corespunzătoare
tasării aterialului (indicată in proiect) pentru aterialele în vrac, grosiea se ăsoară după pilonare $
c) desciderea rosturilor să fie de iniu 2  $
d) nu s-a produs goluri in %i între plăci $
e) s-au respectat diensiunile, poziţiile %i forele punţilor terice, prevăzute în proiect, în liitele abaterilor
adisibile, de la !.".b de ai sus $ nu se adit alte punţi terice, neprevăzute în proiect $
f) barierele contra vaporilor să fie continue %i să fie executate eleentele de acoperire deontabile, acolo unde este
cazul.
Toate aceste verificări se vor efectua bucată cu bucată* %i se vor înscrie în procese verbale de lucrări ascunse,
confor instrucţiunilor respective.
!.2. +a verificarea pe faze de lucrări se va exaina frecvenţa si conţinutul actelor de verificare pe parcurs,
coparndu-l cu proiectul %i prescripţiile tenice respective, in liitele abaterilor adisibile.
n plus,
puţin sedin
""/ vacele
verifica prin sonda'
prescrise pentru corectitudinea înregistrărilor
faze preergătoare făcute peaparcurs
sau de executare $ nuărul sonda'elor va fi de cel
lucrărilor.
!.!. +a recepţia preliinară se va proceda ca %i în cazul verificării pe faze, însă nuărul sonda'elor poate fi redus la
"2/ din cele iniţiale.
n plus la recepţia preliinară sau 0- dacă aceasta nu este posibil 0 cel ai trziu la recepţia finală, se va verifica
pe obiect în condiţiile de cliă interioară proiectate în anotipurile de vrf %i cu instalaţia de încălzire (iarna) sau du
condiţionare (vara) funcţionnd în stare de regi, dacă &
- paraetrii cliatici interiori (teperatură, uidităţi relative) corespund cu proiectul, în liitele abaterilor adisibile
cu sunt & pentru teperatura interioară & 1 /,/3 %i pentru uiditatea relativă interioară & 5 26 $
- teperatura %i suprafaţa interioară a eleentelor de încidere in cp %i în zona punţilor terice, ăsurată la
paraetrii noinali ai aerului interior %i exterior, să corespundă valorilor indicate în 7T87 94:2!-:;, în funcţie de
destinaţia clădirii$
- nu apare condens în dreptul punţilor terice proiectate sau în alte zone.
<n cazul în care aceste condiţii nu sunt realizabile, se va proceda confor pct. 2. din caietul " al acestui norativ.
4. Hidroizolaţii
4.". =erificările ce trebuie efectuate pe parcursul lucrărilor, în afară de cele prevăzute la pct. 2."-2.4 de ai sus sunt&
a) stratul suport să nu prezinte asperităţi ai ari de 2  iar planeitatea lui să fie continuă, fiind adisă ca abatere
o singură denivelare de    pe o suprafaţa verificată cu dreptarul de 2 , în orice direcţie $
b) existenţa rosturilor de dilatare de 2 c lăţie pe conturul %i în cpul (la 4- , distanţă pe abele direcţii)
%apelor de peste teroizolaţiile noi sau în vrac (pilonate)$
c) corectarea cu ortar de cient la panta de ax. " &  a denivelărilor de ax. "/  adise între eleentele
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PER... Page 100 of 168
prefabricate de acoperiş ;
d) protejarea prealabilă a termoizolaţiilor de polistiren cu foi bitumate sau peliculă de mortar special;
e) racordările între diverse suprafeţe, cu abateri admisibile faţă de dimensiunile din proiect sau prescripţii tehnice de
- 5 şi + ! mm la raza de curbură şi de ! mm la lăţimi;
f) respectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier "masticuri, soluţii etc), conform
normativului #$%-&! ;
') starea de umiditate corespunzătoare stratului suport amorsat "printr-o metodă de şantier, unde pentru fiecare
!!! m% se fac 5 probe de desprindere a c(te unei f(şii de carton bituminat de 5  %! cm, lipită pe suport, pe %* din
lun'ime şi care după % ore trebuie să se rupă prin carton sau prin stratul de bitum sau cu aparate pentru
determinarea umidităţii ;
h) lipirea corectă a foilor ; nu se admit deslipiri, alunecări şi băşici c(nd acestea apar, repararea lor este obli'atorie;
i) lăţimea de petrecerea foilor "$$$! cm lon'itudinal, minimum ! cm frontal); se admit ! din foi cu petreceri de
min$ 5 cm lon'itudinal şi min$  cm frontal; în cazul în care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv trebuie
refăcut ;
) respectarea direcţiei de montare a foilor ; p(nă la %! pantă se pot monta şi paralel şi streaşină, dar peste %!
pantă, numai în lun'ul liniei de cea mai mare pantă ;
.) menţinerea / în cazul izolaţiilor subterane / a nivelului apelor freatice la minimum ! cm sub nivelul cel mai
cobor(t al lucrării respective ; racordarea corectă a izolaţiilor verticale cu cele orizontale "abaterea admisibilă la
lăţimea petrecerii / ! mm) ;
i) realizarea comunicării cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub şorţuri, copertine sau tuburi$
0$%$ 1n cazul hidroizolaţiilor, prin 2fază de lucrare3 se înţele'e / în plus faţă de instrucţiunile pentru verificarea şi
recepţionarea lucrărilor ascunse şi pe faze de lucrări / şi o 'rupare de tronsonare, în aşa fel înc(t porţiunea ce se
verifică să fie întrea'ă şi fără întreruperi în zone în care s-ar putea produce dificultăţi funcţionale "de e$ în dolii)$
0$$ 4a verificarea pe faze de lucrări, se va eamina frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare încheiate pe parcurs,
compar(ndu-le cu proiectul, prescripţiile tehnice respective şi abaterile admisibile$
1n mod special, comisia va efectua şi probe 'lobale directe după cum urmează 
a) verificarea etanşeităţii hidroizolaţiilor prin inundare cu apă timp de % ore a acoperişurilor cu pante p(nă la 
inclusiv$ 6ivelul apei va depăşi cu minimum % cm punctul cel mai ridicat, iar pentru acoperişurile cu suprafaţa peste
%! cm% se va cere acordul scris al proiectantului;
b) în camerele unde inundarea va fi efectuată timp de % ore, iar 'rosimea stratului de apă va fi de $7 cm ;
c) la construcţiile supuse la presiunea hidrostatică a apelor subterane, după asi'urarea măsurilor de contrapresiune,
se opresc epuismentele, lăs(nd hidroizolaţia timp de 0& ore la presiunea maimă conf$ prevederilor 89:8 %55- şi
normativului #$%-&!$
#onstrucţiile supuse la presiunea hidrostatică a apelor înma'azinate se vor verifica conform măsurilor prevăzute în
proiectele respective ;
d) în cazul c(nd probele prin inundare nu se pot efectua "sunt costisitoare, nivelul scăzut al apelor subterane etc),
verificarea se va face vizual, prin ciocănire şi eventuale, sondaje în punctele dubioase ;
e) rezultatele verificărilor menţionate la acest capitol se vor înre'istra conform instrucţiunilor pentru verificarea
lucrărilor ascunse ; deficienţele constatat vor fi consemnate în procese verbale şi se va trece imediat la remedierea
lor, încheindu-se un nou proces verbal de lucrări ascunse ; după acesta se pot eecuta lucrările de protecţie şi cele
conee
f) la protecţia hidroizolaţiilor acoperişurilor necirculabile eecutată din vopsitorii, se va verifica vizual continuitatea şi
aderenţa prin frecare ener'ică cu mina$
4a acoperişurile circulabile se va verifica dacă plăcile şi dalele sunt montate pe un strat de nisip cu 'rosimea minimă
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
de 2 cm, dacă rosturile între plăci sunt uniforme şi umplute, dacă sunt corect executate rosturile de dilataţie şi dacă
sunt umplute cu mastic bituminos ; dacă au stabilitate la circulaţie ;
g) la acoperişuri se vor verifica pantele, conform proiectului, amplasarea în punctele cele mai coborâte a gurilor de
scurgere iar prin turnarea de apă în punctele mai ridicate se va verifica dacă gurile de scurgere funcţionează bine.
e va verifica dacă sunt corespunzătoare proiectului racordările !idroizolaţiei la reborduri şi atice, la străpungeri, la
rosturi de dilataţie şi la gurile de scurgere, care trebuie să fie prevăzute cu grătare "parafrunzare) şi să nu fie
inundate ;
!) tinic!igeria aferentă acoperişurilor "şorţuri, copertine, glafuri, etc.) se va verifica dacă este executată conform
proiectelor, bine înc!eiată, racordată cu !idroizolatia şi fixată de construcţie ; verificarea se va face atât vizual cât şi
prin tracţiune manuală ;
i) #n camere se va verifica conform proiectului, executarea pardoselilor, planeitatea şi înclinările, racordările la pereţi
şi străpungeri, precum şi dacă gurile de scurgere nu sunt înfundate şi sunt prevăzute cu grătare ;
) pentru verificarea zidurilor de protecţie a !idroizolaţiilor aplicate la exteriorul construcţiilor subterane se va

constata %
& la cele executate ulterior !idroizolaţiei % grosimea, existenţa rosturilor verticale la intervalele date în proiect, a
rostului orizontal la bază, precum şi dacă sunt prevăzute cu foi bitumate;
& la cele executate anterior !idroizolaţiei % grosimea, existenţa rosturilor de colţ, a stâlpilor verticali la intervale de 2,'
m;
() la construcţiile subterane cu !idroizolaţia aplicată la interior sau la construcţiile pentru inmagazinarea apelor,
rezultatele verificărilor se vor înregistra conform instrucţiunilor pentru lucrări ascunse, după care se pot executa
celelalte lucrări conform proiectului.
.. *a recepţia preliminară, comisia prin membrii săi de specialitate sau prin specialiştii din afară "conf. pct. 2+ al
regulamentului de efectuare a recepţiilor), va proceda la verificări de acelaşi timp cu cele de la pct. .. de mai sus,
completate cu referatul de concluzii şi tratând întregul obiect.
5. Izolaţii fonice
'.-. *a executarea lucrărilor de izolare fonică, în afara celor prevăzute la pct. 2.-&2.. de mai sus trebuie să se
verifice %
a) la executarea pereţilor stratificaţi "pereţi dubli) se va urmări să nu se creeze legături rigide între cele două straturi
ale peretelui, în afară de cele prevăzute în proiect; în acest sens se vor înc!eia procese verbale de lucrări ascunse;
b) la executarea pardoselilor flotante se va urmări ca să nu se creeze legături rigide între dală şi planşeul suport prin
infiltrarea betonului turnat în dală, prin materialul fonoizolator sau între dală şi pereţi; în acest caz se va verifica dacă
stratul fonoizolator este aşezat continuu, dacă rosturile acestuia au fost acoperite cu carton asfaltat şi dacă pe
conturul camerei au fost aşezate fâşii de material fonoizolator. entru aceste lucrări se vor înc!eia procese verbale
de lucrări ascunse.
d) *a recepţionarea lucrărilor se va verifica prin sonda$ "prin scoaterea pervazului), dacă s&a executat stratul
fonoizolator pe verticală între dala flotantă şi perete ;
c) la lucrările de instalaţii de apă şi încălzire se va verifica %
& dacă conductele de apă înglobate au fost învelite în prealabil pe tot parcursul lor, în fese care să asigure o
desolidarizare de perete ;
& dacă străpungerile prin pereţi şi prin planşee au fost realizate prin manşoane din ţeava de metal sau din material
plastic şi dacă rosturile dintre aceste manşoane şi conducte au fost bine umplute cu c!ituri plastice sau cu materiale
elastice ;
& daca agregatele pentru circulaţia apel ".pompe, compresoare !idrofoare) au fost aşezate pe suport elastic, conform
proiectului şi dacă nu s&au creat punţi rigide care să altereze rezemarea elastică ;
& dacă între agregate şi reţeaua de conducte s&au realizat racordări elastice împotriva propagării vibraţiilor, conform
proiectului;
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PER... Page 10 of 168
d) la lucrările de ventilaţie se va verifica :
- dacă străpungerile prin pereţi şi planşee au fost realizate prin mansoane elastice şi dacă susţinerea canalelor
instalaţiei de ventilare a fost realizată fără legături rigide cu elemente de construcţie, conform proiectului;
- dacă ventilatoarele au fost aşezate pe suport elastic, conform proiectului şi dacă nu s-au creat punţi rigide care să
altereze rezemarea elastică ;
e) la lucrări de ascensoare se va verifica realizarea rezemării elastice a agregatelor şi în special a troliilor.
5.2. entru toate lucrările cu destinaţie specifică de izolare fonică şi în general la acustica de construcţii, se va
verifica respectarea strictă a prevederilor proiectului; orice modificare de soluţie se va face numai cu avizul scris al
proiectantului de specialitate.
6. Izolarea termică a acoperişurilor cu alte materiale decât polistiren sau vată minerala
!.". #ermoizolaţia su$ formă de saltele folosită la construcţii agrozoote%nice nu tre$uie să se taseze mai mult de
5&' su$ sarcina de 2&&& (m2 şi să nu depăşească capacitatea portantă a plăcii inferioare de az$ociment pe
desc%iderea respectivă. *ensitatea aparentă în stare uscată a materialului termoizolant ce poate fi utilizat în această
soluţie nu va depăşi "2& +gm
e lngă condiţiile in funcţie de domeniul de utilizare, materialele termoizolatoare mai tre$uie să îndeplinească şi
următoarele condiţii generale :
- ă fie eficiente din punct de vedere termote%nic ;
- ă nu conţină componente care să afecteze în timp calitatea construcţiilor prin reducerea e/istenţei elementelor de
construcţie, a proprietăţilor termo şi %idroizolatoare ale înc%iderilor aspectul finisa0ului interior şi e/terior ;
- ă nu conţină su$stanţe vătămătoare pentru sănătatea oamenilor sau a animalelor att in timpul e/ecuţiei ct şi în
e/ploatare ;
- ă fie greu com$usti$ile, imputreseti$ile şi sta$ile la apă;
- ă fie realizate cu un consum minim de energie înglo$ată.
!.. 1aterialele termoizolante se introduc în folosinţă curentă prin proiectare şi e/ecuţie, după omologarea şi
ela$orarea normelor te%nice de produs, pentru fiecare material în parte.
!.. 3aracteristicile fizico-mecanice, condiţiile de am$alare, manipulare, transport şi depozitare ale materialelor
termoizolante tre$uie să corespundă prevederilor din următoarele prescripţii :
Materiale de natură anorganică
#4 &!6" 7eton celular autoclavizat, 8az $eton. 3ondiţii te%nice generale de calitate;
#4 "!6& roduse termoizolatoare din diatomit;
(#9 &56&erlit e/pandat;
#4 "26!! *iatomit pentru materiale termoizolante.

#4 "6! 4gregate din zgură e/pandată pentru $etoane uşoare ;
#4 6& 4gregate minerale uşoare. 8ranulit.
(#9 "6& 3enuşă şi zgură de termocentrală de %aldă.
(#9 !6& corie $azaltică de 9acoşi
Materiale de natură organică
.#4 6 lăci din fi$re de lemn. lăci moi tip , 7, 74;
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
NII 50149—74 Plăci aglomerate din puzderie (PAP) ;
!A 11570—"1 Plăci termoizolante din tala# tip !A$I%I!
!A &979'4— Plăci din granule de plută epandată #i aglomerată cu *itum+ ,ondi-ii. te/nice+
!A 74&1—"0 ateriale claice celulare+
&+5+ aterialele termoizolante e li2rează 3no-ite de certiicate de calitate care tre*uie ă conirme caracteriticile
izicomecanice ale materialelor repecti2e. conorm celor pre2ăzute 3n tandardele au normele te/nice de a*rica-ie
ale produelor repecti2e+
!ranportul. manipularea #i depozitarea materialelor termoizolatoare e 2a ace ou aigurarea tuturor măurilor

neceare pentru prote6area #i pătrarea caracteriticilor unc-ionale ale acetor materiale. pnă la punerea lor 3n
operă+
Acete măuri tre*uie aigurate att de producători ct #i de utilizatorii materialelor repecti2e. conorm pre2ederilor
tandardelor au normelor te/nice de produe+
&+&+ e interzice punerea 3n operă a materialelor termoizolante degradate. datorită depozitării au tranportului
necorepunzător. udate de precipita-ii. etc+
&+7+ !ermoizola-iile din materiale eni*ile la umiditate au cu a*or*-ie mare de apă la elementele care e
realizează prin procee umede (e+ panouri mari prea*ricate. termoizola-ii la acoperi#uri cu #ape) 2or i prote6ate cu
un trat eparator 3mpotri2a a*or*-iei umidită-ii+ %ucrările de termoizola-i care e realizează prin procee te/nice nu
e 2or eecuta la temperaturi eterioare mai mici de 8 5,+
&+"+ Pentru a nu e produce conden pe intradoul tratului uperior al plăcilor ondulate din az*ociment #i acumulări
de umiditate 3n termoizola-ie I. pa-iul dintre acetea #i 3n2elitoare 2a i 2entilat prin circula-ia li*eră a aerului #i
comunicarea cu atmoera e aigură lăndue neatupate ondulele de la trea#ină #i coamă+
Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor
&+9+ %ucrările de termoizola-ie iind in general lucrări acune. pe parcurul eecu-iei e 2a proceda 3n permanen-ă la
2eriicarea lor de către :rganele de control ale eecutantului (,!,) #i ale *eneiciarului 3n conormitate cu %egea nr+
" pri2ind Aigurarea dura*ilită-ii #i iguran-ei 3n eploatare. unc-ionalită-ii #i calită-ii contruc-iilor<. urmărindue #i
coemnndue 3n proceele 2er*ale de lucrări acune =
a — 3ndeplinirea condi-iilor de calitate a uportului (ă ie ucat #i curat. ă nu prezinte deni2elări #i aperită-i.
periclitnd continuitatea #i integritatea *arierei contra 2aporilor)
* — calitatea #i umiditatea materialelor termoizolante ce intra in operă. conorm tandardelor au normelor de
produ. pe *aza a2izelor de epedi-ie #i a certiicatelor de calitate ale producătorilor precum #i a determinărilor
la*oratorului de #antier (denitate. umiditate. a*ateri dimenionale);
c — monta6ul termoizola-iei cu roturi trine 3ntre plăci eiten-a #i aigurarea comunicării cu atmoera a canalelor
de 2entilare. repectarea pre2ederilor proiectului pri2ind groimea termoizola-iei #i tratarea pun-ilor termice. canale
de 2entilare. etc+
&+10+ aterialele necorepunzătoare e 2or 3nlocui #i lucrările găite necorepunzătoare 3n timpul controlului e 2or
reace+
&+11+ %a recep-ia o*iectului e 2or analiza contatările conemnate+
7. Izolaţia termo-hidro la clădiri din panouri mari
7+1+ >nainte de pozarea panourilor de pere-i interiori 2or tre*ui eecutate toate lucrările pre2ăzute 3n proiect pentru
/idro #i termoizolarea interioară a roturilor 2erticale dintre panourile de a-adă. acete lucrări cuprinznd =
a — introducerea 3n roturile 2erticale a proilului pre2ăzut 3n proiect pentru realizarea golului de decompreiune<. 3n
cazul itemului de etan#ate cu unc-ionare mecanică ;
* — aplicarea prin lipire a mem*ranei /idroizolatoare pre2ăzută 3n proiect pe re*ordul interior al panourilor = 3n cazul
mem*ranei /idroizolatoare din pnză *itumată. aceata e 2a aplica prin lipire cu *itum cald. după amorarea
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
obligatorie a suprafeţelor recordurilor cu bitum tăiat, fâşia de pânză bitumată se va tăia la lungime egală cu înălţimea
etajului plus 30 cm, pentru a se putea îmbina prin petrecere cu fâşia de la nivelul superior.
c — lipirea cu bitum cald a fâşiei idroizolatoare de !a nivelul respectiv peste fâşia idroizolatoare anterioară
d — aplicarea stratului termoizolator din plăci pregătite dinainte la forma şi dimensiunile prevăzute în proiect "plăci
din polistiren e#pandat, plăci din vată minerală ambalată în carton asfaltat, etc.$ % în cazul în care proiectantul
prevede plăci termoizolatoare din polistiren e#pandat, acestea se vor fi#a prin puncte de bitum topit aplicate pe
idroizolaţia de pânză asfaltată peste care se vor aşeza şi presa plăcile de polistiren e#pandant% nu se va. aplica
bitum topit direct pe plăcile de polistiren e#pandant.
&.'. (ucrările e#terioare la faţadele clădirilor din panouri mari cuprind )
a — repararea muciilor panourilor ştirbite in timpul operaţiilor de montare %
b — lucrările e#terioare la faţade nu se vor e#ecuta pe timp friguros %
c — repararea muciilor panourilor de faţadă se va face cu mortar de ciment cu adaos de aracet *.+0 preparat.
&.3. ocumentaţia tenică trebuie să cuprindă instrucţiuni detaliate privind e#ecutarea lucrărilor de etanşare
e#terioară a rosturilor de la faţade specifice pentru sistemul de etanşare adoptat, astfel )
- cu funcţionare mecanică, prevazând gol de decompresiune în rostul vertical şi înciderea e#terioară din mortar de
ciment cu adaos de aracet *.+0 sau cit elastoplastic %
- cu ecran de etanşare din cit elastoplastic, cu sau fără protecţie e#terioară din mortar de ciment cu adaos de aracet
*.+0.
- cu rosturi ,,descise spre e#terior cu /funcţionarea mecanică, respectiv gol de decompresiune — drenaj în rostul
vertical şi treaptă de înălţime mare în rostul orizontal,
&.. 1entru etanşarea rosturilor dintre tocurile tâmplăriei e#terioare şi feţele de beton care mărginesc golurile de
fereastră
adoptareadin panourile
soluţiei de faţadă,
de etanşare cu citînelastoplastic.
cazul montării tâmplăriei după confecţionarea panourilor, se recomandă
(ucrările de etanşare cuprind următoarele operaţii )
a — curăţirea suprafeţelor de beton de praf, resturi de beton etc, prin periere %
b — amorsarea suprafeţelor de beton pe care se aplică citul de etanşare, prin pensulare cu emulsia indicată în
instrucţiunile sau prospectul de utilizare şi de punere în lucrare a citului respectiv.
c — aplicarea in e#ces a citului pe tot lungul rosturilor orizontale şi verticale %
d — introducerea tocului de uşă sau de fereastră în golul din panou, astfel încât să preseze asupra citului, şi fi#area
lui cu pene de lemn şi cuie bătute gerniele ancorate în panou de la confecţionarea acestuia %
e — îndepărtarea citului e#pulzat din rost la montarea tocului şi netezirea citului rămas, cu racordare "scafă$ pe tot
conturul tocului, urmărindu-se a se realiza un contact intim şi continuu cu tocul şi cu peretele de beton al rostului%
f — montarea şorţului de tablă prin aplicare cu presare asupra citului din rostul orizontal inferior şi prindere prin cuie
de tablă bătută in toc, la distanţa necesară pentru a se împiedica ondularea tablei. (ateral, capetele şorţului se vor
introduce în şanţurile special prevăzute la colţurile golului de fereastră, iar şanţurile se, vor astupa cu cit elastic %
g — aplicarea de rigle de lemn peste stratul de cit în rosturile verticale %
 — rostul interior de pe conturul tocului se va umple apoi cu vată minerală îndesată.
Condiţii principale de recepţie a clădirilor din panouri mari
&.+. 2lădirile din panouri mari nu se vor recepţiona în cazul în care comisiei de recepţie nu i se va prezenta vreunul
din următoarele acte )
a — certificatele de calitate a panourilor eliberate de unitatea producătoare %
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PER... Page 10" of 168
b — certificate de calitate pentru materialele utilizate la faţade ;
c — procesele verbale sau registrul cuprinzând rezultatele verificărilor de la recepţiile parţiale efectuate pe parcursul
executării lucrărilor privind corespondenţa cu prevederile proiectului şi calitatea de execuţie în legătură cu :
— hidro şi termoizolarea îmbinărilor verticale şi orizontale de la faţadă ;
— executarea lucrărilor de etanşare a rosturilor de la faţade (în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor tehnice şi
tehnologice de execuţie!
"!#! $ecepţia clădirilor se va refuza% dacă se constată : pătrunderea apei din precipitaţii prin rosturile de la faţadă%
prin rosturile tâmplăriei panou% sau prin hidroizolaţia planşeului terasă!
"!"! &e recomandă ca eficacitatea lucrărilor de etanşare a rosturilor de la faţade să se verifice prin încercărci de
comportare a rosturilor la ploaie artificială!
'n cazul în care nu se dispune de un aparat adecvat pentru crearea ploii artificiale încercarea se poate face şi cu
autorul unui furtun la capătul căruia s)a adaptat o pâlnie de stropitoare!
*ucrările de etanşare se vor considera ca fiind bine executate dacă nu se constată infiltraţii de apă în interiorul
clădirii după + ore de la încercare!
&e recomandă ca încercarea să fie efectuată in cel puţin , locuri la un tronson de clădire cuprinzând -.—#.
apartamente la intersecţii de rosturi situate la o înălţime cât mai mare!
$ezultatul încercărilor va fi consemnat într)un proces verbal indicându)se condiţiile în care s)au efectuat încercările%
rezultatele obţinute şi eventualele masuri rezultate ca necesare pentru remediere!
/012/ 234)5
6!5-,—+7
6onstr! 3nstrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elementele de instalaţii (8ul!
nr! 9—59+7!
6!5."—+, 0ormativ pentru proiectarea şi executarea izolaţiilor termice la construcţii civile şi industriale (8ul!
6onstrucţiilor nr! 559+!
6!55,—+. 0ormativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de
construcţii (8ul! 6onstrucţiilor nr! 59+5!
6!5,7—+5 3nstrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea izolaţiilor fonice la clădiri (8ul! 6onstrucţiilor nr! 5
59+5!
6!595—+7 3nstrucţiuni tehnice pentru izolarea termică a acoperişurilor clădirilor de locuit şi social)culturale cu cenuşă
şi zgură de termocentrală <8ul 6onstrucţiilor nr! 5,59+7!
=!-,—"5 0ormativ pentru executarea construcţiilor din panouri mari (8ul! 6onstrucţiilor nr! 759"5!
6!5."—+, 0ormativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri (8ul! 6onstrucţiilor nr! 5
59+!
&>/& ,77—"9 6onstrucţii civile% 3ndustriale şi agricole! ?idroizolaţii din materiale bituminoase şi elemente de
construcţii:
@topA
CAPITOLUL 2. HIDROIZOLAŢII LA LUCRĂRI DE ARTĂ (PODURI. TUNELURI. METROU.

ZIDURI DE SPRIJIN)
A. HIDROIZOLAŢII LA SUPRASTRUCTURA PODULUI
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
1. Prevederi comune
1.1. Hidroizolaţiile Ia suprastructura podurilor pot fi alcătuite din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece,
sau din materiale bituminoase aplicate la cald.
1.2. Calitatea materialelor folosite la suprastructurile de poduri se garantează prin certificatele de calitate emise de
unitatea producătoare. Executantul lucrărilor de hidroizolaţii erifică materialele pe baza acestor certificate,
efectu!nd "i #ncercări #n caz de dubiu.
1.$. %erificarea "i recepţia lucrărilor de hidroizolaţii ne face pe etape, după cum urmează &
' pe parcursul execuţiei lucrărilor de hidroizolaţii #ncheindu'se procese erbale parţiale de lucrări ascunse (
' la terminarea lucrărilor de hidroizolaţii, #ncheindu'se )n proces erbal a acestor lucrări (
' după expirarea termenului de erificare a comportării lucrării #n exploatare, o dată cu erificarea #ntregii lucrări de
artă, #n conformitate cu dispoziţiile legale #n igoare.
2. Verificările pe parcursul execuţiei lucrărilor de hidroizolaţii
2.1. %erificarea se face conform suprafeţei suport, #nainte de aplicarea stratului hidroizolant, #n ceea ce prie"te
planeitatea, racordarea la muchii "i la scafe, umiditatea, executarea corectă a pantelor preăzute #n proiect, nielul si
amplasamentul gurilor de scurgere, prezenţa unor materiale străine cum ar fi nisip, praf, materiale care se desprind
de pe suprafaţa suport.
2.2. *supra stratului amorsa, #n ceea ce prie"te penetrarea "i gradul de acoperire a suprafeţei suport.
2.$. *supra fiecărui strat de lipire, de bază "i suplimentar, in ceea ce prie"te & aderenţa foliilor hidroizolante #ntre ele
"i la suprafaţa suport, prezenţa de goluri, bă"ici de aer, nelipiri la petreceri "i la eclisarea foliilor etc.
2.+. *supra "apei de protecţie in ceea ce prie"te planeitatea, pantele, calitatea materialelor.
2.. *supra executării racordărilor "apei la marginea elementului de construcţii "i la gurile de scurgere.
2.-. *supra modului de realizare a dispozitielor de acoperire a rosturilor.
3. Verificarea Ia terminarea lucrărilor de hidroizolaţii
$.1. %erificarea se face asupra aspectului după ce se analizează toate procesele erbale #ntocmite pe parcursul
execuţiei lucrărilor.
$.2. In cazul, unor consemnări nefaorabile la procesele erbale, se face erificarea etan"eităţii prin inundare cu apă
pe o #nălţime de cea.  cm.
$.$. efectele constatate la erificările pe parcurs "i la terminarea lucrărilor de hidroizolaţie se remediază pe baza
soluţiilor stabilite de proiectant #mpreună cu constructorul.
$.+. %erificările de la pct. 2.1. la 2.-. "i $.1. la $.2. se execută, după cum urmează &
$.. Condiţiile de aspect "i alcătuire, izual.
$.-. /lanitatea suprafeţelor cu dreptarul de $ m, nu se admit denielări mai mari de   mm.
$.0. imensiunile "i pantele cu instrumente de măsură obi"nuite, niela cu bulă de aer, dreptar, spioni, etc. *baterile
la pante trebuie să fie mai mici de 1 iar mărimea razelor la racordări trebuie să prezinte abateri mai mici de  1
mm.
$.3. Calitatea materialelor preparate pe "antier prin respectarea reţetelor "i procedeelor de preparare a materialelor
#n conformitate cu 45*4 360$ "i normatiul C.11273.
$.8. )miditatea "i calitatea mortarului cu care este realizat stratul suport, prin lipire la cald pe acesta #n cinci locuri a
unor f!"ii de carton bitumat de $x2 cm a căror calităţi au fost erificate. 9!"iile pe lungime de 2 cm restul de 1
cm folosind pentru a seri la smulgere de pe suprafaţa suport, după 2 ore. acă f!"ia de carton bitumat se desprinde
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
de pe suprafaţa de suport rezultă că suprafaţa este umedă şi nu se poate începe execuţia hidroizolaţiei. Dacă foaia
de carton bitumat se desprinde şi cu un strat de mortar, rezultă că mortarul este necorespunzător. Dacă fîşia se rupe
prin carton sau prin stratul de bitum, capacitatea de lipire a hidroizolaţiei pe stratul suport este corespunzător.
B. HIDROIZOLAŢII LA TUNELURI
1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplică la lucrările de hidroizolaţie la tuneluri, executate în subteran sau la
zi.
1.2. n funcţie de situaţia locală se pot aplica şi la lucrările de metrou şi subtraversări pietonale.
1.!. "ecesitatea executării de hidroizolaţii la aceste cate#orii de lucrări se prevede prin documentaţia tehnică, în
funcţie de condiţiile locale de umiditate şi importanţă pentru exploatare a producerii de infiltraţii la cale.
2. Preederi comune
2.1. $aterialele şi semiprefabricatele care intră n componenţa hidroizolaţiei se introduc la lucrare cu certificate de
calitate are să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective şi prevederilor proiectului.
2.!. %nlocuiri de materiale nu sunt permise dec&t cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului.
2.'. Depozitarea şi manipularea materialelor va asi#ura, păstrarea calităţii şi inte#rităţii acestora, respectiv evitarea
deteriorării lor.
2.(. )fectuarea, înainte de punerea în operă, de determinări prevăzute în prescripţiile tehnice respective.
2.*. %nainte de aplicarea hidroizolaţiei se va proceda la verificarea caracteristicilor calităţii suportului pe care urmează
a se aplica.
2.*. +sperităţile suportului să nu prezinte abateri mai mari de  2mm.
2.. Denivelările mai mari se vor corecta în prealabil, cu mortar pentru asi#urarea continuităţii suprafeţei şi
imbunătăţirea eventualelor denivelări de cofra- sau vicii de execuţie.
2.. /espectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier 0masticuri, soluţii etc. conform
normativului .11234.
2.5. 6erificarea capacităţii de lipire a hidroizolaţiei pe stratul suport amorsat 0pentru fiecare 1444 m ! se fac ( probe
de desprindere a c&te unei &şii de carton bitumat de (x24 cm lipită pe suport pe 27! din lun#ime şi care după 2 ore
trebuie să se rupă prin carton sau prin stratul de bitum.
2.14. 8ipirea corectă a foilor, nefiind admise dezlipiri şi băşici 9 c&nd acestea apar, repararea lor este obli#atorie.
2.11. /ealizarea hidroizolaţiei şi lăţimea de lipire a foilor se va stabili prin proiect.
2.12. /espectarea direcţiei de montare a foilor conform prevederilor din proiect, suprapunerea acestora realiz&ndu:
se în direcţia de scur#ere a apelor.
2.1!. +si#urarea
manipularea lucrării şidecirculaţia
de materiale hidroizolaţie prin măsuri
muncitorilor de păstrarea
pe porţiunile finisate. inte#rităţii acesteia şi de de#radarea prin
2.1'. +si#urarea punctului de lucru prin măsuri de evitarea colmatării saltelei de piatră brută şi stratului filtrant prin
pătrunderea de păm&nt.
2.1(. n caz de infiltraţii pe perioada execuţiei hidroizolaţiei se vor lua măsuri de colectarea şi evacuarea apelor,
astfel ca să se asi#ure realizarea în uscat a acesteia.
2.1*. /ezultatele verificărilor menţionate se înre#istrează în conformitate cu instrucţiunile pentru verificările lucrărilor
ascunse pe măsura desfăşurării procesului tehnolo#ic de execuţie ; deficienţele constatate vor fi consemnate în
procese verbale de constatare, după care se va trece la remedierea imediată a acestora9 după execuţia remedierilor
se va încheia proces verbal de lucrări ascunse, put&ndu:se trece în continuare la execuţia lucrării de hidroizolaţie.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
2.17 .Lucrarea de hidroizolaţie este cuprinsă în documentaţia tehnico-economică.
3. Verificări de efectuat pe parcursul execuţiei lucrării
3.1. Calitatea materialelor, manipularea şi depozitarea corespunzătoare a acestora.
3.2. Calitatea şi continuitatea suportului pe care urmează a se aplica.
3.3. Capacâtatea de lipire a hidroizolaţiei pe stratul suport amorsat.
3.. !ealizarea corectă a "iecărui strat din alcătuirea hidroizolaţiei.
3.#. !ealizarea corectă a saltelei de piatră $rută şi stratului "iltrant.
3.%. &ăsurile luate pentru asi'urarea nede'radării lucrării de hidroizolare şi a e(ecuţiei acesteia în uscat.
4. Condiţii generale
.1. Lucrările de hidroizolare ce se )or începe după )eri"icarea preala$ilă a întăririi $etonului din suport.
.2. *n situaţia apariţiei de presiuni ale masi)ului se )or lua măsuri corespunzătoare de asi'urarea realizării în
securitate a lucrărilor de hidroizolaţie şi nede'radarea acesteia.
.3. +si'urarea apro)izionării materialelor în ritmul e(ecuţiei lucrărilor de hidroizolare pe sorturi, in con"ormitate cu
des"ăşurarea procesului tehnolo'ic de e(ecuţie şi realizare, pe tronsoane inele complet "inisate.
C. Hidroizolaţii la ziduri de sprijin
1.1. re)ederile prezentului su$capitol se aplică la lucrările de protecţie contra in"iltraţiilor de apă prin $etonul din
ele)aţia zidurilor de spri/in.
1.2. 0e pot aplica in 'eneral la orice cate'orie de lucrare care este în contact cu pământul şi la care e(ista
posi$ilitatea a a)ea loc in"iltraţii de apă.
1.3. ecesitatea pre)ederii acestor lucrări se sta$ileşte prin proiect.
2. re!ederi comune
2.1. &aterialele care intră în componenţa hidroizolaţiei se introduc în lucrare cu certi"icate de calitate, care să
con"irme că sunt corespunzătoare normelor respecti)e şi pre)ederilor proiectului.
2.2. *nlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al $ene"iciarului şi proiectantului.
2.3. +sperităţile suportului să nu prezinte a$ateri mai mari de # mm.
2.. eni)elările mai mari se )or corecta în preala$il cu mortar pentru asi'urarea continuităţii supra"eţei şi
îm$unătăţirea e)entualelor deni)elări din co"ra/ sau )icii de e(ecuţie.
2.#. !espectarea
normati)ul reţetelor şi procedeelor reparare a materialelor pe şantier masticuri, soluţii etc. con"orm
C.112456.
2.%. +si'urarea lucrării de hidroizolaţii prin măsuri de păstrarea inte'rităţii acesteia şi de de'radare prin manipularea
de materiale.
2.7. +si'urarea punctului de lucru prin măsuri de e)itarea colmatării saltelei de piatră $rută şi stratului "iltrant prin
pătrunderea de pământ.
2.5. n caz de in"iltraţi pe perioada e(ecuţiei se )or lua măsuri de colectarea şi e)acuarea apelor, ast"el ca să se
asi'ure realizarea în uscat a acesteia.
2.8. Lucrarea de hidroizolaţie este cuprinsă în documentaţia tehnico-economică.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
3. Verificări pe parcursul execuţiei
3.1. Calitatea şi continuitatea suportului pe care urmează să se aplice.
3.2. Realizarea corectă a hidroizolaţiei.
3.3. Realizarea corectă a saltelei de piatră brută şi a stratului filtrant.
3.4. Măsurile luate pentru asigurarea nedegradării lucrării şi a eecuţiei acesteia !n uscat.
4.1. "ucrările de hidroizolare se #or !ncepe după #erificarea prealabilă a !ntăririi betonului din suport.
4.2. $sigurarea apro#izionării materialelor !n ritmul eecuţiei !n conformitate cu desfăşurarea procesului tehnologic
de eecuţie si realizarea pe tronsoane complet finisate.
$%&'$ '()*2
LISTA PRESCRIPIIL!R TE"#ICE $E %A&'
+,$+ -/30- "ucrări de artă. idroizolaţii. rescripţii de prezentare şi eecuţie.
%((*($+ nr. 2/30/3 5iluant prenadez.
%((*($+ nr. 2/2604 768 renadez 3.
%((*($+ nr. 33/209- $dezi# pentru )C plastifiat.
%(5*M(Ch nr. -1104 Remfleit 44 R: şi C 44 .
%(5*($+ nr. --4104 ;utarom 2*4 cm grosime.

%((*(M(<*,R5$ nr. 6404 <olii de )C plastifiat pentru hidro*izolaţii de =/ mm grosime.
+,$+ /0/2 &mulsie bituminoasă.
+,$+ 4409 5iferite doza>e de emulsii bituminoase
+,$+ --/01 +uspensie de bitum filerizat.
+,$+ 9402 5iferite doza>e pentru mastic bituminos
+,$+ 1490/ ?nz? bitumată $ 3.
+,$+ 9-0/ @mp?slitură din fibre de sticlă nebitumată.
+,$+ 6190/ (mp?slitură din fibre de sticlă bitumată tip ($.
+,$+ 11290- Aesătură din fibre de sticlă bitumată tip ($.
+,$+ 13/0/ Carton bitumat tip C$ 4/.
+,$+ 11-2B3=40- Materiale hidroizolante bitumate cu folie de aluminiu.
+,$+ 99-B109 ,ub din ţea#a de policlorură de #inil a#?nd diametrul de 12 sau 1/ mm.
+,$+ 2-430/3 @mpletitură din s?rmă zincată  1=1902=- mm cu ochiuri pătrate de 3*/ mm
+,$+ 19909 %isip natural.
+,$+ 42/0/ ,ablă de aluminiu de =2 mm grosime.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
STAS 426—80 #9; Tablă de cupru de 0,2 mm grosime.
N!"AS $r. 4%%&!69 '(i) elas)ic pe ba*a de elas)omeri, respec)i+ rom)i.
STAS 66-!&- 'eloc(i).
STAS 4%84!&9 ură de scurgere di$ /o$)ă.
STAS 662!82 Nisip grău$os.
STAS 292-!69 'o$s)rucii ci+ile, i$dus)riale 1i agricole. ucrări de (idroi*olaii. 3e)ermi$area impermeabili)ăii,
STAS 2%!8% 'o$s)rucii ci+ile, i$dus)riale 1i agricole. 5idroi*olaii di$ ma)eriale bi)umi$oase la eleme$)e de
co$s)rucii.
' --2!80 Norma)i+ pe$)ru proiec)area, eecu)area 1i recepio$area (idroi*olaii lor di$ ma)eriale bi)umi$oase la
lucrările de co$s)rucii 7ul. 'o$s)ruciilor $r. %—-98-.
'.3.&8!&4 $s)ruciu$i )e($ice depar)ame$)ale pe$)ru /olosirea ma)erialelor (idroi*ola)oare bi)umi$oase $ suluri
placa)e cu /olie de alumi$iu aproba)e cu ord. :<:' $r. 6=-9&4.
'.3.&9!&4 $s)ruciu$i )e($ice depar)ame$)ale pe$)ru /olosirea ma)erialelor (idroi*ola)oare i$ suluri cu i$serie di$
/olie de alumi$iu aproba)e cu ord $r 6=-9&4.
STAS 088!& "oduri de cale /era)ă. 5 idroi*olarea supras)ruc)urii.
! mulsie bi)umi$oasă.
! 3i/eri)e do*a>e de soluii bi)umi$oase.
! Suspe$sie de bi)um /ileri*a).
! 3i/eri)e do*a>e pe$)ru mas)ic bi)umi$os
! "?$*ă bi)uma)ă )ip A.%0.
! mp?sli)ură di$ /ibră de s)iclă bi)uma)ă )ip A.
! @esă)ură di$ /ibră de s)iclă bi)uma)ă )ip A.
! 'ar)o$ bi)uma) )ip 'A 4006
! :a)eriale (idroi*ola$)e bi)uma)e cu /olie de alumi$iu.
! Tablă de cupru de 0,2 mm grosime.
! 'eloc(i).
STAS -0%0!8 :or)are obi1$ui)e pe$)ru *idărie 1i )e$cuieli. ' lasi/icare 1i co$diii )e($ice
STAS 26%4!80 :or)are obi1$ui)e pe$)ru *idărie 1i )e$cuieli. :e)ode $cercare.
)opB
CAPITOLUL 3. HIDROIZOLANŢII LA PLATFORME DE CAI FERATE
1. Domeniu de aplia!e
-.-. "re+ederile pre*e$)ului capi)ol se aplică la lucrările de (idroi*olarea pla)/ormelor de cale /era)ă care pre*i$)ă sau
po) pre*e$)a de/ormări di$ urmă)oarele cau*e C
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
1.2. Prismul de piatră spartă al suprastructurii înnoroit, la liniile de cale ferată în circulaţie, cu prezenţa de fenomene
de tasări şi de ripări.
1.3. Pungi de balast în platforma căii, la liniile de cale ferată în circulaţie, cu manifestări de deformaţii în profil
transversal şi prezenţa de fenomene de tasări şi de ripări.
1.4. Platforma de linii ferate noi din materiale locale, cu comportare defavorabilă la acţiunea apelor superficiale din
ploi cum ar fi  argile prăfoase, prafuri argiloase, păm!nturi macroporice etc.
1.". #tabilirea necesităţii e$ecutării lucrărilor de %idroizolarea platformei se face pe bază de studii geote%nice
concretizate prin puţuri, sonda&e, analize de laborator şi referat geote%nic.
1.'. (ucrările de %idroizolaţie platformă se vor e$ecuta pe baza unei documentaţii te%nico)economice, care va
cuprinde proces te%nologic de e$ecuţie şi condiţii de realizare.
2. Verificări de efectuat pe parcursul executării lucrărilor
2.1. *v!nd în vedere evoluţia neprevăzută în timp a fenomenelor semnalate, se recomandă ca înainte de începerea
lucrărilor de e$ecuţie să se facă o verificare de beneficiar şi constructor printr)o confruntare cu ultima evidenţă.
2.2. +aterialul rezultat din decaparea prismului de piatră spartă se va îndepărta şi depozita în afara zonei de lucru,
astfel să nu st!n&enească desfăşurarea lucrărilor şi să permită ciuruirea acestuia în vederea refolosirii.
2.3. Prin ciuruire se va îndepărta în totalitate materialul înnoroit, fiind interzisă reintroducerea acestuia în prismul de
piatră spartă.
2.4. ecaparea şi îndepărtarea materialului înnoroit din platformă se va e$ecuta p!nă la limita suprafeţelor
neînmuiate, uscate şi neafectate de acţiunea întrepătrunderii pietrei sparte din prismul de balast al căii.
2.". #uprafaţa decapată se va amena&a cu pante laterale de scurgere conform profilului transversal din proiect.
2.'. upă amena&area suprafeţei de decapare se va proceda la realizarea unei glazuri -stabilizarea de ciment la
nivelul acesteia şi pe o ad!ncime de "/10 cm e$ecutată conform te%nologiei din proiect.
2.. idroizolarea şi stratele de protecţie se vor e$ecuta cu atenţie şi deosebită gri&ă, fiind compactate succesiv şi de
grosimile prevăzute în documentaţie.
2.. Prismul de piatră spartă al căii se va realiza din materialul recuperat completat cu material nou.
2.. at fiind natura lucrărilor cu efecte necorespunzătoare asupra eficienţei, în cazul nerespectării prevederilor din
proiect, prin lucrările ascunse ce nu pot fi verificate în faza finală de e$ecuţie se recomandă recepţii preliminare în
următoarele etape 
) decaparea materialului înmuiat din platformă 5
) realizarea glazurei de la nivelul suprafeţei5
) succesiunea corectă a stratelor de protecţie 5
) remontarea suprastructurii.
2.10. acă in timpul e$ecuţiei apar nepotriviri faţă de prevederile din documentaţie se va înc%eia un proces verbal de
constatare între beneficiar şi constructor cu menţionarea situaţiei reale şi a adaptării la teren preconizat.
2.11. 6n situaţia în care aceste necorespondenţe conduc la necesitatea prevederii de măsuri speciale se va convoca
şi proiectantul la faţa locului, măsurile preconizate fiind consemnate într)un proces verbal înc%eiat între beneficiar,
constructor şi proiectant
2.12. 7n cadrul analizării nepotrivirilor cu situaţia reală locală se pot face un număr de sonda&e de verificare care să
concure la stabilirea măsurilor de luat.
3.1. (ucrările vor începe după efectuarea operaţiei de predare)primire a amplasamentului, consemnate într)un
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
proces verbal încheiat între beneficiar şi constructor pe baza planurilor întocmite de proiectant.
3.2. Pe perioada execuţiei lucrărilor de hidroizolarea platformei se vor lua măsuri de asigurarea evacuării apelor
superficiale din amplasamentul lucrării şi punctul de lucru.
3.3. Aprovizionarea pe şantier a materialelor se va face astfel ca să se asigure execuţia pe tronsoane complet
finisate fără a împiedica buna desfăşurare a procesului tehnologic de execuţie.
3.. !a realizarea lucrărilor de decapare se va verifica şi consemna corespondenţa dintre ad"ncimea executată şi
prevederile proiectului.
3.#. $espectarea tehnologiei de stabilizare superficială cu ciment %glazură& a suprafeţei decapate' grosimea
straturilor de protecţie şi tehnologia de comportare.
3.(. )aterialele care intră în componenţa izolaţiei se vor verifica dacă au fost livrate cu certificat de calitate care să
confirme că sunt corespunzătoare prevederilor proiectului.
A*+,A ,-/3
LISTA PRESCRIPŢIlLOR TEHNICE BE BAZA
0. 1A1 2245 erasamente. 6ondiţii generale.
2. 1A1 527849 )ăsurători terestre. asarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale.
3. 1A1 527249# )ăsurători terestre. asarea pe teren a liniilor de cale ferată'
. 6.:.024( *ormativ condiţionat %departamental& privind executarea straturilor de p"m"nt stabilizat cu var si
ciment la platforma terasamentelor de cale ferată %Aprobat de )c cu ord. nr. #397 0(#&.
;top<
CAIETUL XV TÂMPLĂRIE ŞI DULGHERIE

1. Dome!"l #e $%l!&$'e
0.0. Prevederile din prezentul capitol se referă la verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de t"mplărie şi dulgherie'
cuprinz"nd= uşi' ferestre şi glasvanduri de lemn' metalice sau mixte'ferestre prefabricate de beton armat sau profilat'
ferestre şi uşi de balcon din P6' >aluzele P6' şarpante din lemn' streaşini' lucarne şi tabachere' pereţi despărţitori
din lemn.
(. P'e)e#e'! *ee'$le
2.0. erificarea pe parcursul execuţiei constă din =
a& "mplăria 4 de lemn' beton armat sau mixtă' sau din P6' sosită pe şantier gata confecţionată' va fi verificată de
către conducătorul tehnic al lucrării sub aspectul =
/ existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate?

/ corespondenţei cu prevederile din proiect şi cu prescripţiile tehnice de produs ?
/ existenţei şi calităţii accesoriilor de prindere' manevre etc.
b& !a punerea în operă se va verifica dacă' în urma depozitării sau manipulării' t"mplăria nu a fost deteriorată ? ea nu
se va pune în operă pîn" c"nd piesa respectivă nu este reparată sau înlocuită. erificarea pe parcurs a calităţii
lucrărilor se va face de către conducătorul tehnic al lucrării in tot timpul execuţiei.
2.2. erificarea pe faze a calităţii lucrărilor se va face conform reglementărilor în vigoare şi se referă la
corespondenţa cu prevederile din proiect şi condiţiile de calitate şi încadrarea în abaterile admisibile prevăzute la pct.
3 de mai >os.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
2.3. Verificarea pe faze se referă la întreaga categorie de lucrări de tâmplârie sau dulgherie şi se va face pentru
fiecare tronson în parte, încheindu-se „proces-veral de verificare pe faze de lucrări! " acestea se vor înscrie în
registrul respectiv.
2.#. Verificarea lucrărilor de tâmplărie sau dulgherie $ la recep%ia preliminară a întregului oiect $ se va face de
către comisia de recep%ie prin &
a' e(aminarea e(isten%ei şi con%inutului proceselor-verale de verificare şi recep%ie pe faze de lucrări "
' e(aminarea directă a lucrărilor e(ecutate, prin sonda)e $ câte două de fiecare tronson $ şi referitoare la toate
elementele şi prevederile de la pct. 3 "
c' se va avea în vedere în special ca, prin respectarea prevederilor tehnice de calitate, lucrarea de tâmplărie sau
dulgherie să îndeplinească perfect func%ionarea pentru care a fost prevăzută in lucrare.
+. P'e)e#e'! ,%e&!-!&e
3.*. +a tâmplăria de lemn se va verifica&
a' e(isten%a şi calitatea tuturor accesoriilor metalice "
' verticalitatea tocurilor şi a căptuşelilor " nu se admit aateri mai mari de l mmm "
c' între foaia de uşă si pardoseală să fie un spa%iu constant 3... mm' "
d' încastrarea tocului să fie făcută in zidărie prin ghermele pene, cuie, şuruuri sau praznuri, astfel ca tocul să nu
aiă )oc"
e' aaterile de la planeitatea foilor de uşi sau cercevele mai lungi de *./00 mm treuie să fie mai mici de *1 din
lungimea pieselor respective "
f' potrivirea luftul' corectă a foilor de uşi precum si a cercevelelor pe tocuri " pe toată lungimea fal%ului respectiv,
aaterea este de 2 mm.
g' între cercevea şi marginea şpaletului tencuit treuie să fie un spa%iu de minimum 3,/ cm "
h' glafurile interioare vor fi montate cu o pantă către interior de *1 şi a aceeaşi înăl%ime fa%ă de pardoseala
camerei "
i' e(isten%a pieselor au(iliare lăcrimare, păzii de tală' la ferestre $ pentru îndepărtarea apelor de ploaie $ este
oligatorie "
' accesoriile metalice să fie ine montate şi să func%ioneze perfect"
' alamalele, cremoanele, drucărele să fie montate la înăl%ime constantă pentru fiecare în parte' de la pardoseală "
l' lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseli şi tocuri treuie sâ fie prote)ate prin plăcu%e metalice sau alte
dispozitive, ine fi(ate la nivelul pardoselii sau al tocului"
m' şnaperele pentru ferestre dule cu deschidere interioară', sau cârligele de vânt pentru ferestre cu deschidere
e(terioară' să fie montate în pozi%ie corectă "
n' deschiderea cercevelelor cuplate treuie să se facă cu uşurin%ă ele nu treuie să fie locate de pe urma vopsirii.
3.2. +a tâmplăria metalică se va verifica &
a' coresponden%a dintre proiect, detalii şi tâmplăria ce se pune în operă "
' asamlarea elementelor componente, conform indica%iilor din proiect sudură, nituire'"
c' prinderea tâmplâriei de zidărie sau stâlpii de eton, prin sudarea ei de praznuri sau plăci metalice conform
numărului şi amplasării lor dată în proiect'"
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
d) nu se admit nituri lipsă sau nestrânse, cordoane de sudură neuniforme, cu scurgeri de material sau cu găuri
produse prin arderea pieselor, suduri nepolizate ;
e) grunduirea cu minium de plumb să fie realizata uniform pe toate feţele, inclusiv la cordoanele de sudură ;
f) modul cum s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc.
Pentru verificarea calităţii vopsitoriei la tâmplăria metalică se vor aplica prevederile date la caiet „Vopsitorii pct. ! din
prezentul normativ.
!.!. "a tâmplăria de beton armat se va verifica ;
a) dacă prin manipulare #i monta$ nu au fost sparte ramele sau #prosurile ; nu sunt admise piese cu #prosuri rupte
sau fisurate #i nici rame cu bucăţi de beton căzute, care fac ca geamurile să nu se poată monta decât defectuos #i
să nu se poată asigura etan#eitatea necesară ;
b) toate feţele văzute ale cercevelelor trebuie să fie perfect netede #i fără pori;
c) abaterile admisibile sunt cu %&' mai mici decât cele prevăzute (n caietul V beton simplu, beton armat #i beton
precomprimat), pentru fiecare din elementele menţionate (n ane*a acestui capitol.
d) +zolarea idrofugă a tocurilor la acţiunea umezelii din ziduri.
!.. "a tâmplăria din PV se va verifica /
a) "a livrare trebuie să (ndeplinească următoarele condiţii /
- fereastra să se (ncadreze (n tipodimensiunea prevăzută (n proiect #i toleranţele să se (ncadreze (n standardul

00.012314 ;
- e*istenţa armăturii metalice (n profilele principale de toc #i cercevea ;
- e*istenţa #i fi*area corectă a balamalelor la ferestrele duble a cremoanelor #i la cela care se descid (n vasistas a
snapărelor ;
- de asemenea se va controla e*istenţa profilelor de etan#are atât pe conturul tocului cât #i pe conturul cercevelei;
- montarea corectă a geamului termopan cu a$utorul bagetelor de PV #i cu garnituri de etan#are ;
+n cazul când se prevede prin proiect montarea de geamuri duble se va verifica e*istenţa profilului care păstrează
distanţa reglementară (ntre cele două geamuri pe contur;
- ferestrele din PV să fie prevăzute cu praznuri conform +nstrucţiunilor tenice publicate indicativ  04%314 (n
5uletinul onstrucţiilor nr. 260214.
b) (n timpul montării /
- se va verifica dacă praznurile au fost prinse (n dibluri #i dacă fereastra este centrată (n golul rezervat #i se
deplasează u#or atât orizontal cât #i vertical.
c) 7upă montare /
- verticalitatea #i planeitatea tocului ferestrei sau u#ii #i a#ezarea la acela#i nivel cu alte tocuri de aceea#i (nălţime ;
- funcţionarea corectă la (nciderea #i desciderea u#ilor #i ferestrelor precum #i o etan#eitate bună la (ncidere.
- etan#area corectă a rostului dintre tâmplărie #i zid cu pat din polistiren celular cu cit 8omti* 0990 la e*terior sau
cit :lutcit  după cum a fost prevăzut (n proiect.
!.%. aluzele rulante din PV.
a) "a livrare trebuie să (ndeplinească următoarele condiţii /
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
- Jaluzelele trebuie să se livreze la lungimea prevăzută în proiect şi in număr suficient pentru a forma lungimea
necesară a şortului împreună cu toate accesoriile prevăzute în STAS 3366/8!
"n cazul lamelelor #e $aluzea cu lungime mai mare #e %& cm se va verifica şi livrarea ranfortului #in '( zincat #e
%)%*& mm grosime în formă #e +!
,e asemenea livrarea cutiei #e $aluzea conform STAS 3366)8 la #imensiunile corespunzn# şor.ului #e $aluzele!
Toleran.ele lamelelor #in 01 să fie conform STAS 3366/8!
b2 în timpul montării 
- Se va verifica #acă #easupra tocului* respectiv la fun#ul cutiei* la scn#ura care înc4i#e cutia* s-a montat profilul #e
01 care uşurează glisarea lamelelor!
c2 ,upă montare 
- ,acă lamelele se pot cobor şi ri#ica uşor* fără să prezinte agă.ări sau $oc care să pro#ucă ieşirea #in g4i#a$e!
- (a $aluzelele cu #esc4i#ere mai mare #e %& cm se va controla contra lumini* numărul elementelor #e ranfort şi
#istan.a #intre ele!
- "n cazul g4i#a$elor basculante se va verifica* posibilitatea #e basculare şi #e rigi#itate a sistemului basculat!
3!6! (a şarpante se va verifica 
a2 corespon#en.a tipului #e şarpantă cu aceea #in proiect5
b2 #imensiunile elementelor şarpantei* #istan.a între ferme* materiale folosite* pozi.ia* alcătuirea şi #imensiunile
îmbinărilor* inclusiv a accesoriilor 5
c2 înca#rarea pantelor realizate în limitele a#mise #e stan#ar#e pentru învelitoarea respectivă 5
#2 şuruburile* cuiele* scoabele să fie bine strnse şi bătute şi #istribuite conform in#ica.iilor #in #etaliile respective 
e2 rezemarea şi fiarea panelor #e ferme şi înă#irea căpriorilor să fie realizate conform #etaliilor #in proiect5
f2 fost vopsite cu vopsea #e minium #e plumb 5
g2 #istan.a #intre elementele şarpantei şi coşurile #e fum să nu fie mai mică #ect cea #in proiect 7sau #in normele
1 n vigoare* #acă în proiect ea a fost omisă2 5
42 mo#ul #e rezemare şi ancorare in contra vntului* a şarpantei pe elementele #e rezisten.ă ale clă#irii 7eisten.a
unui material #e izola.ie 4i#rofugă între şarpantă şi pere.ii #e rezemare* iar tălpile şi consoroabele să fie prinse în
planşee sau #e centură prin buloane #e ancorare la #istan.e #e circa 3 m25
i2 eecutarea ignifugării şarpantelor* conform normelor 1 pentru elementele sau tronsoanele in#icate #e proiectant!
3!9! (a streşini şi lucarne se va verifica 
a2 corespon#en.a lucrărilor eecutate cu #etaliile #ate în proiect sau in cataloagele elementelor tip men.ionate în
proiect5
b2 fe.ele vizibile ale scn#urilor să fie bine făl.uite şi geluite!
3!8! (a pere.ii #espăr.itori se va verifica 
a2 sc4eletul #e lemn să fie #e #imensiunile #in proiect* fiarea sc4eletului să fie eecutată conform in#ica.iilor #ate
#e proiectant 7ancorare* pene ete!25
b2 îmbrăcămintea peretelui* materialul* mo#ul #e fiare* planeitatea* finisa$ul să fie realizate conform #etaliilor #ate #e
proiectant5 se a#mite o abatere #e la planitate #e & mm sub #reptarul #e : m 5
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
c) amplasarea şi dimensionarea golurilor de lumină (ferestre) sau de trecere (uşi) din pereţii despărţitori trebuie să
corespundă cu indicaţiile date în proiect.
ANEXA XV-
!"#$A %&E#'&"%""!& $E*N"'E +E ,AA
. #$A# /0123 1 45erestre şi uşi de balcon din lemn pentru construcţii ci6ile7.
8. #$A# //192 1 4:şi din lemn pentru construcţii ci6ile7.
;. #$A# 9<<1;8 1 45erestre si uşi din lemn. 'ondiţii generale de calitate=
. #$A# 0;ă;123 1 45erestre şi usi de balcon şi uşi interioare din lemn pentru construcţii ci6ile. 5ormate si
alcătuiri7.
0. '.<<19< ><? 4"nstrucţiuni te@nice pri6ind manipularea li6rarea depoBitarea transportul şi montarea în
construcţii a tCmplăriei din lemn7. (,ul. 'onstrucţiilor nr. D<23).
/. '.201921 4"nstrucţiuni te@nice pri6ind manipularea la construcţii a ferestrelor şi uşilor din %V'7 (,ul.
'onstrucţiilor nr. <D<92).
9. '.2/1921 4"nstrucţiuni te@nice pri6ind manipularea li6rarea depoBitarea transportul şi montarea în construcţii
a aluBelelor din %V' (,ul. 'onstrucţiilor nr. <D<92).
2. #$A# 9<192 1 5erestre şi uşi de balcon şi aluBele din policlorură de 6inii.
<. #$A# ;;//128 1 bloane rulante. %rescripţii de proiectare şi monta.
FtopG
CAIETUL XVI. GEAMURI
.. %re6ederile din preBentul capitol se referă la controlul calităţii şi recepţia lucrărilor de geamuri de orice fel
montate la uşi ferestre luminatoare etc ale clădirilor ci6ile industriale agroBoote@nice 6itrinelor de magaBine etc.
2. Prevederi enerale
8.. Verificarea materialelor aduse pe şantier se 6a efectua de către conducătorul te@nic al lucrării şi se referă la
dimensiunile şi calitatea materialelor pre6ăBute in documentaţia de eHecuţie.
Iaterialele 6or fi puse in lucrare numai dacă sunt însoţite de certificate de calitate. Nu se 6or pune în lucrare geamuri
sparte fisurate sau BgCriate.
8.8. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se 6a face de către conducătorul te@nic al lucrării în timpul eHecutării
lor.
8.;. Verificarea pe faBe a calităţii lucrărilor se 6a efectua conform instrucţiunilor în 6igoare şi se referă la
corespondenţa cu tipurile şi dimensiunile din proiect la condiţiile de calitate şi la încadrarea în abaterile admisibile
stabilite pentru fiecare caB în parte şi preciBate in cataloagele de detalii tip sau de desenele de eHecuţie.
8.. Verificarea pe faBe se 6a face pentru întreaga categorie de lucrări de geamuri şi pentru fiecare tronson în parte
înc@eindu-se 4procese-6erbale de 6erificare pe faBe de lucrCri7 care se 6or înscrie în registrul respecti6.
8.0. Verificarea lucrărilor de geamuri la recepţia preliminară a întregului obiect se 6a face de comisia de recepţie
prin J
- eHaminarea eHistenţei şi conţinutului proceselor-6erbale de 6erificare pe faBe de lucrări ?
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
- examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaj, concordanţa execuţiei cu prevederile de la pct. 3.
3. Prevederi specifice.
3.1. Geamuri de tâmplărie obişnuită de lemn, metal sau beton armat.
a) La eamurile montate cu c!it obişnuit sau c!it de minimum de plumb se va controla mai "ntâi vi#ual dacă cordonul
de c!it nu pre#intă crăpături, discontinuităţi sau rosimi variabile, dacă nu sunt porţiuni desprinse, dacă nu se văd
capetele ţintelor sau şti$turilor, dacă "mbinarea ba!etelor la colţuri este bine executată şi "n eneral dacă eamul a
$ost montat corect. %uprapunerea eamurilor pe şprosuri trebuie să $ie de cel puţin &' mm.
b) %e va controla dacă s-a "ntins patul de c!it pe $alţul runduit al tâmplăriei de lemn, respectiv pelicula de vopsea de
minimum de plumb şi patul din acelaşi c!it la tâmplăria metalică, #âriindu-se "n acest scop vopseaua la câteva
eamuri. (acă nu se poate stabili precis existenţa patului de c!it, se scoate un oc!i de eam, operaţia repetându-se
dacă re#ultatul este neativ, până la edi$icarea oranului de veri$icare.
c) entru a controla aderenţa cordonului de c!it se va "ncerca cu ajutorul unui şpaclu desprinderea lui. *n c!it bun şi
bine aplicat aderă de eam şi $alţ atât de puternic "ncât nu se poate "ndepărta decât prin tăiere cu dalta.
d) +tanşeitatea cordonului de c!it se va controla prin scoaterea unei cercevele şi aşe#area ei "ntr-o po#iţie oblică,
după care se toarnă apă pe eam. u se admite pătrunderea apei prin stratul de c!it.
e) ontrolarea ţintelor de $ixare a eamurilor la tâmplăria de lemn, respectiv a şti$turilor din sârmă de oţel la tâmplăria
metalică se va $ace prin sondaj, scoţându-se c!itul la câteva cercevele sau $oi de uşă, numărul sondajelor depin#ând
de volumul lucrărilor şi de re#ultatele obţinute la primele "ncercări.
$) ocul de 1...& mm "ntre eam şi $alţ se va controla cu oca#ia scoaterii c!itului pentru veri$icarea ţintelor sau a
şti$turilor şi a aderenţei cordonului de c!it.
3.&. Geamuri cu montări speciale
a) La montarea eamurilor la luminatoare, etanşarea reali#ată cu cordoane de c!it se va controla ca la pct. 3.1.
entru celelalte piese de prindere ca / şuruburi, ara$e etc. se va controla dacă ele sunt bine aplicate şi dacă
dimensiunile şi po#iţiile lor corespund cu cele din proiect.
b) Garniturile din cânepă udronată "mbrăcate "n manta de plumb vor $i minuţios controlate, demontându-se capacul
de tablă ce le presea#ă pe supra$aţa eamului, la cel puţin '0 din luminatoare.
c) +tanşeitatea eamurilor montate se va controla prin turnare de apă pe supra$aţa lor, reproducându-se cât mai $idel
toate situaţiile ce se pot produce "n realitate. u se admite nici o pătrundere de apă prin jurul eamului. peraţia se
va $ace la toate eamurile $ără excepţie.
d) entru eamurile serelor, "n a$ară de veri$icările ce trebuie $ăcute con$orm pct. 3.1, se va veri$ica şi corectitudinea
suprapunerii "n caplama a eamurilor. 2eri$icarea se va $ace la rând $oaie cu $oaie.
e) ontarea eamurilor de dimensiuni mari la vitrine se va controla con$orm prevederilor de la pct. 3.1., veri$icându-
se cu deosebită atenţie dacă aşe#area pe distanţieri din lemn de stejar sau $a este executata corect. 4n acest scop,
se vor $ace sondaje, des$ăcându-se ba!eta ce marc!ea#ă ba#a eamului la minimum una din trei vitrine.
$) 4n ca#ul $ixării eamurilor cu ba!etă din lemn sau metalică, aceasta trebuie să $ie bine $ixată "n $alţuri cu cuie sau
şuruburi metalice. apetele cuielor sau şuruburilor de $ixare a ba!etelor nu trebuie să depăşească nivelul $eţei
superioare a ba!etei. 5a!etele trebuie să $ie bine vopsite "n culoarea cercevelei, iar vopseaua trebuie să acopere
şi capetele cuielor sau şuruburilor.
) (ispo#itivele de $ixare a eamurilor armate plane la luminatoare şi ba!etele pentru tâmplăria metalică vor $i $ixate
cu toate elementele de prindere.
!) 5uloanele vor $i sudate prin talpa elementelor metalice sau "ncastrate "n elementele de beton, perpendicular pe
$aţa pe care se aşea#ă eamurile. apetele $iletate ale buloanelor, piuliţelor şi rondelelor nu vor $i vopsite. 6iletul
bulonului nu trebuie să pre#inte deradări. 7uruburile metalice vor $i introduse perpendicular pe ori$iciul $iletat, iar
capul lor va $i nivelul ba!etei. 5a!etele vor $i bine păsuite la colţuri şi vopsite odată cu tâmplăria metalică.
i) %upra$aţa eamurilor montate trebuie să $ie curată, $ără urme de c!it, pete de răsime sau vopsea.
8+98 92:-1
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
1. STAS 853—80 — Geamuri trase
2. STAS 3515—80 — Geamuri ornament
3. STAS 949—80 — Geamuri armate
4. STAS 11553—80 — Geamuri termoizolante cu chit.
5. STAS 11552—80 — Geamuri termoaborbante trase.
6. STAS 852—80 — Geamuri emailate securizate
. STAS 1853—!0 — Geamuri "lane securizate
8. STAS 9041—80 — Geamuri #le$uite "olizate.
9. STAS 9250%1—80 — &#i 'e (eam securizat
10. STAS 9250%2—80 — &#i 'e (eam securizat. )oi 'e (eam. *on'i+ii tehnice 'e calitate
11. STAS 9250%3—60 — &si 'in (eam securizat. )oi 'e (eam. )orme #i 'imensiuni
12. *.4—9— ,nstruc+iuni tehnice "entru $olosirea #i montarea (eamurilor -n construc+ii.
to"/
CAIETUL XVII ÎNVELITORI ŞI TINICHIGERIE

1. Domeniu !e "#i$"%e
1.1. ree'erile "rezentului ca"itol se re$er la eri$icarea calit+ii #i rece"+ia lucrrilor 'e -nelitori realizate 'in 
+i(l #i olane 
 "lci "lane 'in azbociment
 #i+ #i #in'ril 'e lemn 
 carton sau -m"7slitur bitumate "e astereal 
 tabl "lan "e astereal 
 "lci on'ulate 'e azbociment
 tabl on'ulat sau cutat 
 stu$ "aie.
1.2. *a"itolul se re$er 'e asemenea la eri$icarea calit+ii tinichi(eriei a$erente -nelitorilor (heaburi #i burlane 'in
tabl sau :* #or+uri co"ertine; sau e<teriorului construc+iilor -mbrcri 'e co#uri #i "ara"ete solbancuri (la$uri;.
1.3. =u sunt cu"rinse -n acest ca"itol "ree'erile "entru 
 -nelitori bituminoase hi'roizola+ii; inclusi terase "rezute -n caietul >,:  ,zola+ii
 "rotec+ia anticorozi a elementelor metalice "rezute -n caietul >>  rotec+ia contra a(en+ilor a(resii.
&. P%e'e!e%i (ene%"e
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
*ontrolul e<ecu+iei -nelitorilor const 'in 
2.1. :eri$icarea su"ortului -nelitorii con$orm "ree'erilor s"eci$ice 'e la "ct. 3.1. 'e mai os.
2.2. :eri$icarea materialelor care urmeaz a $i "use -n o"er a calit+ii lucrrilor "e "arcursul e<ecu+iei ca #i "e $aze
terminate. Aceasta se a $ace con$orm "ree'erilor (enerale #i 'is"ozi+iilor comune 'in "artea ,a.
2.3. :eri$icarea la rece"+ia "reliminar a -ntre(ului obiect se a $ace 'e ctre comisia 'e rece"+ie "rin 
a; e<aminarea e<isten+ei #i con+inutului certi$icatelor 'e calitate a materialelor #i a "roceselor erbale 'e eri$icare "e
$aze 'e lucrri
b; e<aminarea 'irect a lucrrilor e<ecutat "rin son'a cel "u+in c7te unul 'e $iecare tronson; cu re$erire la toate
elementele constructie ale -nelitorii con$orm "ree'erilor s"eci$ice 'e la "ct. 3 urmrin'use -n. s"ecial ca
-nelitorile s -n'e"lineasc $unc+iile 'e -n'e"rtare a a"elor "luiale "recum #i con'i+iile res"ectie 'e etan#eitate
la a" la 7nt #i "loaie sau la z"a' iscolit. ?a e<aminarea -nelitorii "e 'e 'esubt nu se a'mite ca aceasta s
"rezinte inters"a+ii "rin care s se a' lumina 'in e<terior.
). P%e'e!e%i *#e$i+i$e
3.1. Su"ortul -nelitorii
:eri$icarea const -n e<aminarea "roceselor erbale -ncheiate la terminarea $azei 'e lucrri 'in care $ace "arte
su"ortul #i -n msurarea — "rin son'a — a elementelor (eometrice ale acestuia "ante "laneitate rectiliniaritate
'istan+a intre a<e; 'istan+a 'e minimum 10 cm -ntre co#urile 'e $ura #i "r+ile lemnoase sau combustibile ale
su"ortului. Abaterile 'e la "laneitate msurate cu 're"tarul 'e 3 m trebuie s nu 'e"#easc 5 mm -n lun(ul "antei
#i 10 mm "er"en'icular "e aceasta. *elelalte abateri sunt acelea#i ca #i "entru -nelitori #i sunt men+ionate la
"unctele urmtoare 
3.2. ,nelitoarea "ro"riuzis.
@n toate cazurile se or eri$ica 
a; concor'an+a lucrrilor e<ecutate cu "ree'erile #i 'etaliile 'ate 'e "roiectan+i $elul -nelitori "ante racor'ri
"rin'eri 'olii coame str"un(eri; 
b; e<isten+a #i corectitu'inea lucrrilor 'e tinichi(erie a$erente -nelitorii con$orm 'etaliilor 'in "roiect #i cataloa(elor
'e 'etalii ti" -n s"ecial #or+urile 'oliile "aziile -mbrcmintea co#urilor str"un(eri centru entila+ie (heaburi
burlane etc.
3.3. ?a -nelitori 'e +i(l solzi "ro$ilate; #i olane se a eri$ica 
a; a#ezarea r7n'urilor 'e +i(le sau olane -n s$oar "e linii orizontale "aralele cu "oala  abaterea a'misibil este 'e
1cm%m m 'ar ma<imum 5 cm "entru -ntrea(a lun(ime a ersantului 
b; 'ecalarea r7n'urilor succesie 'e +i(le 'e orice ti" ca #i a +i(lelor solzi su"ra"use a#ezate 'ublu; cu umtate 'e
+i(l 
c; la +i(le solzi a#ezate sim"lu "rimul r7n' 'e la "oal #i ultimul r7n' 'e la coam s $ie a#ezate 'ublu #i cu rosturile
'ecalate ca la "ct b
'; la +i(le solzi a#ezate sim"lu s rezulte -n 're"tul unei #i"ci trei +i(le su"ra"use iar -ntre #i"ci 'ou +i(le 
e; la +i(lele solzi a#ezate 'ublu toate r7n'urile s $ie 'uble  -n 're"tul rezemrii "e #a"ei s rezulte "atru +i(le 
$; la +i(le solzi sau "ro$ilate "rin'erea 'e su"ort "rin le(are cu s7rm zincat  -n c7m" la $iecare al "atrulea r7n' iar
la strea#in #i la mar(ini "recum #i -n c7m" la "ante ce 'e"#esc "e cele uzuale sau -n zone seismice 'e (ra'ul —
9 $iecare +i(l 
(; la +i(le "ro$ilate realizarea rezemrii com"lete "e cele 4 laturi 
h; $i<area #i etan#area coamelor cu mortar 'e ciment
i; la olane a#ezarea "e su"ort continuu "roteat cu un strat 'e material bitumat carton -m"7slitur; su"ra"unerea
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PER... Page 1!0 of 168
cu 4 cm a rândurilor succesive ;
) fixarea cu mortar de ciment a rândurilor şi şirurilor de olane de pe contur (poale, margini, coame), iar în cazul
depăşirii pantelor uzuale, fixarea în câmp, la 1 rânduri longitudinal şi transversal, cu cuie cu cap conic a olanelor de
dedesu!t şi în mortar a celor de deasupra din aceste rânduri;
") execu#ia corectă a doliilor din ta!lă zincată de ,$ mm, şi maximum 4 cm lungime, cu fal#uri du!le, cositorite ;
l) #iglele, olanele şi coamele să fie întregi, nefiind admise cele sparte, fisurate sau cio!ite mai mult de % cm din
margine&
'&4& a învelitori din plăci plane din az!ociment se va verifica 
a) alinierea şi paralelismul rândurilor de şipci fa#ă de streaşină& *!aterea maximă admisă fa#ă de interaxele din
proiect, este de 1 cm&
!) alinierea şi paralelismul marginilor plăcilor, a!aterea maximă admisă fiind de ,$ cm+m şi 1 cm la întregul rând
c) suprapunerea plăcilor 
 de cca& - mm pe laturile o!lice, la aşezarea întrun strat ;
 de cca& %- mm fa#ă de rândul inferior, la aşezarea în două straturi;
d) decalarea fa#ă de rândul inferior ;
 cu o treime din lă#imea plăcii, la aşezarea în două straturi
 cu jumătate din lă#ime la şi#e&
e) la şi#e primul rând de la poală şi ultimul rând de la coamă să fie aşezate du!lu si cu rosturile decalate cu o
umătate de şi#ă ;
f) fixarea plăcilor cu copci de siguran#ă şi cuie, conform prescrip#iilor te.nice în vigoare şi proiectului;
g) la coame, suprapunerea lor cu cca& - mm şi fixare prin cuie cu agrafe de ta!lă zincată ;
.) plăcile şi coamele din az!ociment să nu prezinte ştir!ituri sau crăpături, decât
 o singură ştir!itură de maxim ' cm lungime pe o singură latură sau de % cm % pe fa#a văzută a plăcii;
 o singură crăpătură pe o singură latură cu o lungime de maximum ' cm de la margine spre interiorul plăcii&
'&$& a învelitori din şi#ă şi şindrilă de lemn, se va verifica
a) executarea suportului cu interaxul şipcilor conform proiectului, cu a!atere admisi!ilă de % cm+m, dar maximum $
cm la întreaga lungime a versantului ; ('&4 c, al& ');
!) aşezarea şi !aterea şi#ei sau şindrilei în rândul paralele cu poala şi cu suprapunerea rândurilor conform
prevederilor proiectului de cea& %% de cm, partea vizi!ilă fiind de cel pu#in / cm ;
c) fixarea fiecărei lamele cu un cui, ce stră!ate lamela rândului inferior şi al cărui cap să fie acoperit de lamela
rândului superior ;
d) la şindrile introducerea muc.iei ascu#ite în ulucul şindrilei alăturate şi decalarea cu o jumătate la lamelă a
rosturilor, de la un rând 0a altul ca la #igle
e) la coamă !aterea unui rând în plus de şi#ă sau şindrilă, iar pe versantul expus vânturilor dominante, depăşirea
coamei şi a fe#ei adăpostite cu minimum $ cm&
'&& a învelitori din carton sau împâslitură !itumată, pe astereală se va verifica 
a) suprafa#a învelitorii, care tre!uie să fie netedă, lipsită de denivelări, !ăşici, ondula#ii sau găuri  în cazul când
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
asemenea defecte există, ele vor fi remediate corespunzător ;
b) la poală (streaşină) astereală să fie scoasă in consolă faţă de căpriori cu 2—3 cm, iar cartonul sau împslitură
bitumată să fie aduse pe faţa inferioară a asterelei şi prinse în cuie ;
c) foile !idroizolatoare să fie dispuse paralel cu streaşină la acoperişuri cu pantă pnă la 2" cm#m şi perpendicular
pe linia de streaşină la acoperişuri cu panta mai mare de 2" cm#m ;
d) foile !idroizolatoare să fie aşezate pe astereală lipite între ele, cu petreceri de cca$ %" cm în sensul scur&erii
apelor şi fixate în cuie cu cap plat tip ' pentru carton, dispuse la cca$  cm (% cuie#m), cuiele avnd şaibe de
repartiţie din carton sau împslitură bitumate ;
e) la învelitorile cu pante ce depăşesc pe cele normale, precum şi cele din re&iunile cu vnturi ce depăşesc 2
*m#oră să se realizeze o fixare suplimentară, cu şipci bătute pe linia de cea mai mare pantă, în dreptul căpriorilor şi
acoperite in lun&ul lor cu un capac din carton sau împslitură bitumată de % cm lăţime, lipit cu bitum cald ;
f) +a învelitorile din două straturi de foi bitumate, cel de al doilea strat să fie decalat faţă de primul cu %#2 din lăţimea
foii şi lipit de primul cu mastic de bitum pe întrea&a suprafaţă ;
&) toate racordările acoperişului cu elemente verticale ce ies deasupra învelitorii (aticuri, ventilaţii etc$) fie rotunite cu
raze de minimum -" mm ; nu se admit racordări cu materiale bituminoase în urul coşurilor de fum$
3$$ .a învelitori din tablă plană se va verifica /
a) planeitatea suportului, denivelarea admisă fiind de 3 mm#m$
b) astereală din scnduri să aibă rosturi pnă la 2 cm, iar distanţa pnă la coşurile de fum să fie de minimum %" cm ;
c) crli&ele pentru &!eaburi, prinse în astereală să fie în&lobate la nivelul acestora fără denivelări ;
d) în cazul suportului din beton sau mortar să fie fixate dibluri de lemn în coadă de rndunică impre&nate, necesare
pentru fixarea copcilor ;
e) existenţa între tablă şi beton sau mortar a unui strat separator din carton sau împslitură bitumată, lipit continuu cu
bitum cald ;
f) prinderea foilor de tablă de suport pe fiecare latură cu minimum 2 a&rafe (copci) de 3"—" cm lăţime şi lun&ime
de cca$ 0" mm pentru falţ simplu culcat şi falţ dublu de cca$ %2" mm pentru falţ simplu în picioare, distanţate la
maximum -" cm ;
&) fixarea a&rafelor de suport cu cte 2 cuie cu cap plat pentru tablă ;
!) fixarea tablei de suport (nefiind admisă fixarea direct cu cuie dect pe porţiuni limitate şi atunci capul cuiului va fi
acoperit cu un căpăcel de tablă cositorit de ur împreur);
i) falţurile de îmbinare a foilor de tablă trebuind să fie unse cu c!it de miniu înainte de a fi strnse ;
*) falţurile în picioare, trebuind să fie paralele cu linia de cea mai mare pantă, iar pe linia de coamă falţurile ce vin de
la cei 2 versanţi să fie decalate cu o umătate din lăţimea foii de tablă ;
l) la coamă şi la muc!ii foile de tablă să se înc!eie cu falţuri în picioare ;
m) doliile sa fie executate din foi de tablă înc!eiate între ele cu falţuri duble culcate ;
n) racordările învelitorii la coşurile de fum, calcane, ventilaţii lucarne, luminatoare etc, să fie executate conform
detaliilor din proiect şi normative, aşa înct la recepţie să nu pătrundă apa prin ele ;
o) la examinarea vizuală a învelitorii, tabla să se prezinte bine întinsă şi strns aplicată de astereală, fără valuri, iar la
verificarea prin circulaţie pe acoperiş, fiind călcată cu piciorul să nu se îndoaie producnd z&omote caracteristice ;
p) foile din tablă nea&ră trebuie să fie &runduite anticoroziv iar după montare vopsite pe toată suprafaţa$
3$0$ .a învelitori din plăci ondulate de azbociment se va verifica /
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 0.10.201!
a) corecta prelucrare pe şantier în vederea montajului, a plăcilor ondulate şi a pieselor speciale din azbociment, prin
tăierea colţurilor, darea găurilor cu maşina de găurit (cu 5 mm mai mare decât diametrul tijelor), conform prevederilor
din normativul C!"#"$ pe creasta ondulelor % şi 5 ale plăcilor la minimum 5& mm de capătul plăcii '
b) respectarea sensului de montaj, invers faţă de direcţia vânturilor dominante '
c) suficienta suprapunere a plăcilor şi pieselor speciale din azbociment 
# transversal în funcţie de pantă, minim &&*%&& mm'
# longitudinal în funcţie de tipul ondulei 
!%+ mm pentru plăci cu  !-. ondule de "" mm
." mm pentru plăci cu  -. ondule de "" mm (fără termoizolaţie)
$& mm pentru plăci cu  !-. ondule de !& mm (fără termoizolaţie)
&! mm pentru plăci cu  plăci ondule de 5& mm (fără termoizolaţie)
d) paralelismul rândurilor de plăci faţă de poala învelitorii, abaterea ma/imă admisă fiind de &,5 cm-m '
e) lungimea părţilor în consolă a plăcilor pe conturul acoperişului, aceasta urmând să nu depăşească în sens
longitudinal -. din intera/ul panelor iar în sens transversal oondulă '
f) lăţimea de rezemare pe pane a plăcilor de azbociment, aceasta urmând a fi de minimum !0 din desc1idere, dar
cel puţin de .& mm '
g) prinderea plăcilor ondulate şi a pieselor speciale din azbociment conform proiectului la fiecare pană cu câte două
dispozitive metalice zincate, prevăzute pentru etanşare cu şaibe cu guler şi capacele din polietilenă '
1) la plăcile rezemate trei pane, prinderea pe pana centrală supraînălţată cu . mm '
i) la pante peste && montarea dispozitivelor suplimentare da solidarizare şi s usţinere (agrafe şi cârlige din platbandă
zincată) '
) la construcţii industriale supuse la solicitări dinamice sau termice fiind portante utilizarea unor dispozitive de
prindere speciale articulate, cu garnituri elastice şi etanşate cu şaibe şi capacele din polietilenă '
2) la pante reduse (conform normativului C!"#"$), e/istenţa cordonului de c1it (în cazul prevederii lui în proiect)'
l) corecta aşezare a plăcilor ondulate de azbociment, cu faţa lisă spre e/terior şi cu faţa brută spre pane, în şiruri
paralele cu linia de cea mai mare pantă (perpendicular pe pane) cu o abatere admisibilă de ! mm-m şi de ma/imum
!& mm la toată lungimea pantei'
m) e/ecuţia montajului numai de pe podine de lucru '
n) punerea în operă a plăcilor şi pieselor de calitate corespunzătoare, conform standardelor respective
!$ 3a învelitori din panouri din tablă cutată sau ondulată se va verifica 
a) petrecerile minime paralele cu panele să se încadreze, în funcţie de panta învelitorii în următoarele limite 
# panta acoperişului cm-m .&, !&, 5, % '
# petrecerea minimă cm $, &, , %&
b) petrecerile laterale (în lungul pantei) la tabla ondulată să fie de minimum jumătate de ondulă şi să includă
obligatoriu creasta ondulei '
c) petrecerile laterale la panourile din tablă cutată să fie realizate pe nervura mică de margine a fiecărui panou 
d) la tabla cutată rezemarea pe suport să se facă pe cuta largă '
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 0.10.201!
e) respectarea sensului de montaj de la poală spre coamă şi invers faţă de direcţia vânturilor dominante ;
f) respectarea numărului, tipului, calităţii şi poziţiei organelor de asamblare (fixare şi solidarizare) conform proiectului;
g) realizarea eventualelor sisteme de etanşare suplimentară la petreceri şi străpungeri (cordoane de chit, garnituri,
şaibe) conform proiectului, aşa ncât la recepţie să nu pătrundă apa prin nvelitoare ;
h) respectarea detaliilor la coame, păzii, timpane, străpungeri dolii etc, conform proiectului şi cataloagelor de detalii
tip;
i) realizarea protecţie anticorozjve pe faze a panourilor de tablă neagră, zincată sau !"#$"! şi a elementelor
metalice de montaj, n funcţie de agresivitatea mediului, conform standardelor in vigoare şi a prevederilor proiectului%
&%'% inichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri, acoperitori de rosturi)%
*rin examinarea vizuală, măsurători, ncercări şi sondaje, se va verifica ndeplinirea condiţiilor de mai jos +
a) pana jgheaburilor (minimum ,-) să corespundă prevederilor proiectului şi să nu permită stagnarea locală a
apei, turnate n jgheab pentru verificare ;
b) aşezarea jgheaburilor să fie cu minimum ' cm şi maximum  cm sub picătura streaşinii;
c) marginea exterioară a jgheaburilor să fie cu minimum . cm mai jos decât marginea interioară şi dedesubtul
prelungirii planului invelitorii;
d) mbinarea tronsoanelor de jgheab şi racordările la burlane să fie lipite cu cositor ;
e) fixarea jgheaburilor să se facă cu cârlige din platbandă zincată sau protejat anticoroziv prin vopsire, montate
ngropat n astereală şi fixate corect, la distanţele din proiect ;
f) jgheaburile şi burlanele din tablă zincată vor corespunde /0/ .&12344 şi /0/ ..4561' ;
g) burlanele să fie montate vertical, cu abateri maxime de , cm6m şi sub  cm pe toată nălţimea clădirii, bine fixate
cu brăţări de tablă zincată, cu tronsoanele petrecute etanş, cel superior in cel inferior pe circa 7 cm, iar la mbinarea
cu tuburile de fontă, la canal să nu permită pierderi de apă ;
h) glafurile, şorţurile, acoperişurile de resort şi aşa mai departe să aibă panta transversală spre exterior, să fie
prevăzute cu lăcrimar şi să fio bine fixate cu cuie şi sârmă, cu străpungerile lipite cu cositor, iar la pante sub 4- să
aibă falţurile cositorite%
&%''% 8gheaburi şi burlane din *9$%
*rin examinare vizuală, măsurători% ncercări şi sondaje, se va verifica +
a) prinderea corectă la distanţele din proiect a cârligelor suport +
b) amplasarea, prinderea corectă şi etanşarea mbinărilor pieselor de racordare n câmp la colţuri şi la burlane,
precum şi a tronsoanelor de jgheab ;
c) existenţa rostului de circa . cm ntre tronsoanele şi piesele jgheaburilor ;
d) execuţia şi prinderea corectă a şorţului şi racordarea lui la jgheab ;
e) realizarea pantei spre burlan, asigurând scurgerea apei fără stagnări;
f) prinderea corectă n brăţări şl mbinarea etanşă la mufe a burlanelor şi coturilor%
0:<0 <9==3'
'% /0/ .&12644 $onstrucţii civile, industriale şi agrozootehnice% 8gheaburi şi burlane%
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%"68".0(# !.1.21"
2. STAS 2274/81 Lucrări de tinichigerie la construcţii civile, industriale şi agroootehnice. !urlane, c"r#ige, hoturi,
$răţări, %ghea$uri. &ondiţii tehnice generale de calitate.
'. &'7/7( )or*ativ +entru alcătuirea şi eecutarea -nvelitorilor la construcţii !uletinul &onstrucţiilor nr 2/1(80.
4. &172/8 #nstrucţiuni tehnice +roviorii +entru +rinderea şi *onta%ul ta$lelor *etalice +roilate la eecutarea
-nvelitorilor şi a +ereţilor !uletinul &onstrucţiilor nr. 8/1(80.
. STAS '''/377 antele invelitorilor. rescri+ţii de +roiectare
5. STAS '''/131(8' 6nvelitori din +lăci ondulate de a$oci*ent. rescri+ţii generale.
to+
CAIETUL XVIII SOBE, COŞURI ŞI VENTILAŢII NATURALE
1. Domeniul de aplia!e
revederile din +reentul ca+itol se reeră la veriicarea calităţii lucrărilor de so$e şi coşuri de u* aerente acestora
şi a dis+oitivelor de ventilare naturală a -ncă+erilor din clădiri, a reervoarelor -ngro+ate şi a oricăror construcţii
-nchise +entru care +roiectul +revede asigurarea ventilării lor +e cale naturală, inclusiv a caselor de +o*+e.
&a atare, +revederile de aţă se a+lică la ur*ătoarele lucrări9
3 so$e de gătit, so$e de -ncălit, so$e de -ncălit şi gătit:
3 coşuri de u* aerente so$elor :
3 canale, tu$uri şi guri de ventilare naturală.
&a+itolul de aţă nu se reeră la 9
3 cu+toare industriale:
3 coşuri de u* inde+endente.
". #!e$ede!i %ene!ale
2.1. La toate genurile de lucrări enu*erate la +ct. 1 se vor ea*ina certiicatele de calitate ale *aterialelor sosite,
+recu* şi actele -ncheiate +e şantier -n ti*+ul ecuţiei şi din care tre$uie să reulte inor*aţii +recise asu+ra calităţii
*aterialelor olosite şi asu+ra eventualelor lucrări ascunse s+re a se +utea ace astel o %ustă a+reciere a calităţii
lucrărilor ce se veriică.
2.2. rin veriicarea directă se va ace, -n +ri*ul r"nd, conruntarea lucrărilor eecutate cu +revederile +roiectului,
s+re a se constata dacă ele cores+und ca nu*ăr, +oiţie, ti+, *ateriale, di*ensiuni şi culori, cu cele din +roiect.
A+oi lucrările se vor veriica -n detaliu su$ as+ect calitativ, eectu"ndu3se *ăsurile necesare +entru a sta$ili dacă
a$aterile eistente nu de+ăşesc li*itele ad*isi$ile date -n Anea ;<### 1.
&. #!e$ede!i 'pei(ie
'.1. So$e
a0 So$ele tre$uie să cores+undă strict ca a*+lasa*ent, orientare, or*ă şi di*ensiuni, +revederilor +roiectului.
$0 La so$ele de teracota se va veriica identitatea +lăcilor şi a accesoriilor *etalice cu *odelele date sau a+ro$ate
de $eneiciar şi +roiectant.
c0 =aţa +lăcilor nu tre$uie să +reinte ciu+ituri sau g"rieturi iar s*alţul +lăcilor tre$uie să ie aderent +e su+ort şi să
ie de o culoare unior*ă şi identică la toate +lăcile.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%"68".0(# !.1.21"
Se admit plăci cu mici defecte locale de culoare şi smalţ, însă acestea nu vor fi montate pe feţele văzute ale sobei ci
numai pe cele din spate,
d) Dimensiunile sobelor se vor verifica la un anumit număr de sobe, la alegere, verificându-se totodată prin
aprinderea succesivă a focului in toate sobele, dacă s-au făcut racordările acestora la fumurile respective şi
neadmiţându-se ca două sau mai multe sobe să fie legate la acelaşi canal de fum decât in condiţiile prevăzute in
proiect; verificarea se va face măsurându-se înălţimea diferitelor găuri de coşuri deasupra pardoselii
e) Se vor verifica, prin sonda!, verticalitatea şi planeitatea feţelor e"terioare ale sobei precum şi verticalitatea
muc#iilor ; la aceste verificări se va folosi firul cu plumb şi dreptarul
f) $rin verificări izolate se va controla dacă rosturile orizontale dintre rândurile de plăci de teracotă sunt rectilinii
%erificările se vor face cu dreptar, nivelă ou bulă de aer şi riglă gradată
&u ocazia acestor verificări se va controla şi alternanţa corectă a rosturilor verticale
g) Se va controla dacă sobele sunt prevăzute cu găuri de curăţire şi dacă acestea sunt astupate cu capace c#ituite
Se va verifica, de asemenea, dacă intre sobe şi elementele de construcţie, inflamabile sau neinflamabile, s-au lăsat
spaţiile de siguranţă normate
#) &ontinuitatea canalelor de fum se va verifica prin sonda!e, cu a!utorul unei g#iulele de coşar sau a unei greutăţi
i) Se va controla la câteva sobe de la fiecare eta!, înclinarea canalelor de legătură dintre sobă şi canalul de fum,
înclinare care trebuie să fie ascendentă faţă de orizontală în sensul circulaţiei fumului, şi să coincidă cu cea dată în
proiect
) %erificarea funcţionării se va face la fiecare sobă în parte, însă numai după uscarea completă a sobei şi a coşului
respectiv
'a această verificare se va controla (
- timpul în care se realizează încălzirea (
- dacă încălzirea se realizează uniform pe toată suprafaţa sobei ;
- dacă tira!ul este suficient in timpul arderii, fapt ce se constată prin arderea unei cantităţi de #ârtie in focarul sobei,
ţinându-se desc#isă uşa cenuşarului şi observându-se dacă #ârtia arde intens, iar bucăţile carbonizate sunt
antrenate către coş ;
- dacă pereţii şi garniturile metalice ale sobei sunt etanşe, fapt ce se verifică prin arderea în sobă a unor materiale
care produc fum mult *pleavă, paie, lemne verzi, cîrpe muiate în petrol lampant etc); după aprinderea acestora se
înc#ide bine uşa focarului şi aceea a cenuşarului şi se observă dacă nu iese fum prin rosturi sau pe lângă garniturile
metalice
+) 'a sobele metalice se va verifica buna căptuşire a focarului şi a plăcilor frontale
l) 'a sobele prevăzute a încălzi mai multe încăperi se va verifica în plus şi buna funcţionare a dispozitivelor speciale
de reglare a circulaţiei fumului în interior, astfel încât aceste sobe să poată funcţiona şi parţial încălzind  la nevoie
 numai una din încăperi
. &oşuri de sobe
n afară de verificările specifice lucrărilor de zidărie şi celor de tencuieli, se vor face şi următoarele verificări
a) Se va verifica e"istenţa gurilor de curăţire şi buna fi"are şi funcţionare a uşiţelor de înc#idere de la canalele de
fum ale coşurilor
'a gurile de curăţire din pod se va verifica dacă acestea sunt prevăzute cu uşiţe duble din tablă sau cu plăcuţe
speciale de beton şi dacă coşurile sunt aşezate la distanţa prescrisă de normele $S0 faţă de cea mai apropiată piesă
de lemn
b) Se va verifica dacă coşurile sunt tencuite la e"terior pe porţiunea din pod şi dacă în interior au olane sau sunt
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%"68".0(# !.1.21"
protejate cu un strat de mortar de ciment; această verificare se va face oricând în timpul execuţiei prin examinarea
vizuală, coborându-se prin gura coşului un felinar sau o lanternă aprinsă, atîrnată de o sârmă sau o vergea de fier.
c !a coşurile al căror exterior este tencuit şi pe porţiunea ce iese deasupra învelitorii acoperişului, se va controla cu
atenţie existenţa unor eventuale fisuri suspecte în tencuială, care ar putea proveni fie de la o execuţie
necorespunzătoare a zidăriei, fie de "a faptul că în soba coşului respectiv s-a făcut foc înainte de uscarea coşului. "n
asemenea cazuri se va îndepărta tencuiala şi se va examina zidăria dispunându-se măsurile necesare de remediere.
d !a coşurile care conform - prevederilor proiectului, trebuie să rămânâ netencuite la exterior pe porţiunea de
deasupra învelitorii, se va examina cu o exigenţă sporită calitatea materialelor folosite, execuţia corectă a zidăriei şi
rostuirea ei mai îngrijită,
e #e va verifica dacă coşurile clădirilor cu învelitori combustibile sunt montate grătare de sârmă sau alte dispozitive
pentru protecţia învelitorii contra scânteilor.
f $uncţionalitatea coşurilor se va verifica "a fiecare coş în parte cu ajutorul unor %ârtii aprinse succesiv în focarul
fiecărei sobe pe care o deserveşte coşul şi urmărindu-se, după înclinarea flăcării, dacă tirajul coşului este normal. "n
cazul când se constată lipsa de tiraj, sau tiraj insuficient, se va cerceta eventualitatea înfundării coşului cu diferite
materiale căzute în el în timpul execuţiei şi se vor lua măsuri pentru îndepărtarea acestora, repetându-se apoi
verificarea cu flacăra.
&acă nici după această operaţie, verificarea nu dă rezultate satisfăcătoare, coşul se va reface.
g 'tanşeitatea coşurilor de fum se va verifica la fiecare coş în parte, prin acelaşi procedeu ca la pct. (.). j de mai
sus, canalul de fum fiind însă bine înc%is. 'ventuala lipsă de etanşeitate se va constata prin mirosul de fum ce apare
atât în încăpere cât şi în podul clădirii.
*n asemenea cazuri se vor lua măsuri de refacere a tencuielii în diverse puncte unde se apreciază că este necesar
+la fisuri, la străpungeri, intersecţii etc, până ce, la o nouă probă de ardere, mirosul de fum nu se mai constată.
(.(. anale, tuburi şi guri de ventilare naturală
a colo unde proiectul prevede asemenea lucrări, se va controla corecta lor executare calitativă, prin examinarea
vizuală şi, dacă este necesar, prin efectuarea de sondaje.
"n acest sens se va controla şi existenţa grilelor de la gurile de ventilaţie, corespondenţa lor cu modelele prescrise,
precum şi buna lor fixare.
b entru a se verifica eficacitatea ventilării pe cale naturală a încăperilor prevăzute cu dispozitive de acest fel, se va
provoca în fiecare asemena încăpere / prin desc%iderea uşilor şi ferestrelor de pe partea opusă gurilor de ventilare
/ un flux de aer din exterior apoi, prin intermediul unei flăcări ţinută în dreptul gurii respective de aspiraţie a aerului
intrat, se va controla modul în care se realizează evacuarea aerului din încăpere.
c "n cazul tuburilor metalice de ventilare ce ies până la o anumită înălţime deasupra acoperişurilor / mai ales la
rezervoarele subterane pentru carburanţi lic%izi, care emană gaze / se va controla ca fiecare tub să fie acoperit cu
o căciulă specială de protecţie din tablă zincată, pentru a împiedica pătrunderea diverselor corpuri străine în tub,
care ar fi astfel expus înfundării. *n cazul când această protecţie nu a fost prevăzută în proiect, ea se va executa de
constructor pe baza detaliilor ce se vor da de proiectant.
0'1 12"""-)
34'5" &6"#"3"!' $7 &' 5'2'&'5"!' 58"'49!9"
la lucrările de sobe, coşuri şi ventilaţii naturale
1. Sobe
).). &evierea de la verticală a suprafeţelor şi muc%iilor sunt:
a !a suprafeţe şi muc%ii cu rectilinitate max. mm<m
b "dem, cu rectilinitate discontinuă +local max. mm<m
).. bateri de la orizontală a rectilinităţii rosturilor +măsurată pe toată lăţimea feţei respective a sobei max. 
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 0.10.201!
mm ;±2 mm
1.3. Grosimea rosturilor max. 1m
1.4. Timpul în care se realizează încălzirea sobei
min. 0,5 ore
max. 1,0 ore
2. Canale de aer
2.1. bateri la !imensiunile canalelor !e aer executate în zi!ărie !e cărămi!ă !e beton"
9iametru sau latura mare a

baterea maximă a!misă
canalului >!imensiunea normală?
( în mm(
( în mm (
100@250 5
2<0@500 
500@1000 <
1120@1400 12
100@2000 15
#$% %&'''(2
Observaţie i!"r#an#a
)rice mo!i*icări ulterioare in cuprinsul prescrip+iilor !in lista !e mai os ca -i orice noi prescrip+ii apărute !upă intrarea
în i/oare a celei !e *a+ă, sunt obli/atorii ciar !acă nu concor!ă cu pree!erile !in textul alăturat.
'n consecin+ă, utilizatorii prezentei prescrip+ii trebuie să men+ină la curent lista !e mai os, intro!ucn! treptat in ea
mo!i*icările sau completările surenite.
1. T 24 6onstruc+ii ciile. 6anale !e entila+ie naturală. 6on!i+ii tenice.
2. .T 7332 6o-uri, canale !e *um pentru *ocare obi-nuite la construc+ii ciile. 8rescrip+ii /enerale.
3. T 302 obe !e teracotă si co-uri. 9imensiuni.
:top
CAIET$L %I% CONSTR$CŢII DIN OŢEL

&. Obie'# (i d"eni) de a!li'are
1.1. 8rezentul capitol con+ine con!i+iile tenice !e calitate pe care trebuie să 'e în!eplinească construc+iile !in o+el
su!ate *olosite în !omeniul construc+iilor ciile, in!ustriale -i a/ricole -i mo!ul !e eri*icare al acestor con!i+ii.
6on!i+iile impuse în prezentul capitol sunt stabilite pentru to+i parametrii care pot in*luen+a calitatea pe parcursul
realizării construc+iilor, cu excep+ia parametrilor !e concep+ie -i calcul !in T 1010<=0<.
1.2. 8ree!erile prezentului capitol nu se aplică construc+iilor exploatate la temperaturi sub (4006, construc+iilor care
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 0.10.201!
intră în alcătuirea utilaelor, instala+iilor in!ustriale, po!urilor, construc+iilor !in !omeniul nuclear -i i!rotenic.
)A$B&C'$" 8ree!erile prezentului capitol pot *i aplicate unor elemente !e construc+ii care intră în alcătuirea
utilaelor, instala+iilor in!ustriale, po!urilor -i celor !in !omeniul i!rotenic !acă sunt alcătuite -i !imensionate
potriit pree!erilor T 1010<=0<.
1.3. unt exceptate !in !omeniul !e aplicare al prezentului capitol construc+iile su!ate care intră în suprae/erea
unor or/ane speciale >'6'B, A#B,? sau care *olosesc la !epozitarea materialelor cu /ra! mare !e periculozitate.
)A$B&C'$" Gra!ul !e periculozitate al *lui!elor este !e*init în instruc+iunile tenice ' 2152.
1.4. 6onstruc+iile !in o+el su!ate trebuie să în!eplinească în a*ara con!i+iilor >speci*ice? !e calitate !in prezentul
capitol -i con!i+iile tenice /enerale !e calitate preăzute în T =0.
1.5. 8recizările necesare interpretării pree!erilor prezentului capitol, alorile limită a!mise pentru !i*erite criterii !e
calitate, pree!erile le/ate !e aplicarea tenicilor !e control -i alte !etalii *ac obiectul unor prescrip+ii, care
completează prezentul normati, !upă cum urmează "
( caiete !e sarcini pentru construc+ii !in cate/oria !e execu+ie  ;
( normatie sau instruc+iuni tenice pentru construc+ii !in cate/oria !e execu+ie A.
)A$B&C'$ "
1. 6aietele !e sarcini se întocmesc !e proiectant -i pot con+ine con!i+ii !e calitate superioare pree!erilor
stan!ar!izate.
2. 8entru asi/urarea calită+ii îmbinărilor su!ate se or respecta pree!erile normatiului 6 150<4.
3. 8entru execu+ia construc+iilor su!ate !in pronie cu pere+i sub+iri *ormate la rece, se or respecta pree!erile
instruc+iunilor tenice 8 54<0.
1.. 8ree!erile
care prezentului
trebuie respectate -i altecapitol
con!i+iipot *i aplicate -i în cazul interen+iilor asupra unor construc+ii existente, pentru
suplimentare.
)A$B&C'$" 8rin construc+ii existente se în+ele/ acele construc+ii a*late în exploatare sau in conserare, la care în
perioa!a !e timp trecută !e 'a montarea lor au existat posibilită+i !e mo!i*icare a stărilor !e solicitare sau a e*orturilor
interioare, !e !e/ra!are a materialelor *olosite sau !e scă!ere a caracteristicilor mecanice prin
1.. 6on!i+iile !e calitate impuse pro!uselor *inite sunt acelea-i in!i*erent !e tenolo/iile !e execu+ie *olosite sau !e
speci*icul unită+ii în care sunt executate.
Do!ul !e control -i re/ulile pentru recep+ia construc+iilor su!ate sunt !i*eren+iate !upă speci*icul unită+ilor !e
execu+ie, *iin! mai exi/ente pentru unită+ile mai pu+in in!ustrializate, !in cate/oria atelierelor unită+ilor !e construc+ii(
monta sau -antierelor.
2. Metode de verificare a calităţii îmbinării pieselor şi elementelor
2.1. Embinări su!ate
6ontrolul pe *aze
2.1.1. 6ontrolul execu+iei construc+iilor su!ate !in o+el *ace parte inte/rantă !in procesul !e pro!uc+ie -i se
or/anizează pe *aze.
'n!i*erent !e /ra!ul unită+ii !e execu+ie sau !acă procesul este !e uzinare sau monta, !es*ă-urarea controlului
trebuie să con+ină cel pu+in următoarele *aze "
a. eri*icarea calită+ii materialelor la scoaterea !in !epozite -i înainte !e recep+ia pe *aza *inală, prin con*runtarea
!atelor înscrise !e pro!ucător în certi*icatele !e calitate cu con!i+iile !e calitate impuse !e !ocumenta+ie ;
)A$B&C'$ " Fnită+ile care executa construc+ii su!ate pot e*ectua controale !e calitate asupra materialelor *olosite
prin laboratoarele proprii -i pot emite buletine !e analize -i încercări, ceea ce nu absolă !e răspun!ere unită+ile
*urnizoare.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 0.10.201!
b. verificarea înaintea fiecărei faze de execuţie a laminatelor, pieselor, elementelor şi construcţiei în scopul
constatării şi remedierii unor eventuale degradări dobândite în timpul depozitării, manipulării şi transportului, cum
sunt : degradările prin coroziune, deformările, deteriorările prin lovire
c. verificarea marginilor libere şi a rosturilor ce se sudează, după debitarea şi prelucrarea pieselor, în ceea ce
priveşte realizarea claselor de calitate impuse ;
d. verificarea îmbinărilor sudate pe fiecare fază de realizare a lor, în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor impuse
de clasele de calitate cerute prin documentaţie ;
O!"#$%&'" : (ondiţiile limită pentru clasele de calitate a îmbinărilor sudate sunt prescrise în normativul ( )*+
- şi in caietele de sarcini pentru construcţii din categoria % de execuţie sau construcţii ce nu se încadrează in
domeniul normativului ( )*+-.
e. verificarea formei şi dimensiunilor elementelor geometrice ale elementelor sudate ;

f. verificarea prin preasamblare a construcţiilor sudate îmbinate cu şuruburi de înaltă rezistenţă sau de precizie ;
g. verificarea comportării sub încărcări a unor elemente sudate.
/.)./. 0a primirea pe şantier a elementelor uzinate de către unitatea de monta1 se vor face verificări pentru
constatarea eventualelor degradări dobândite în timpul manipulării şi transportului.
n cazul în care, la recepţia din uzină a elementelor sudate, nu a participat delegatul întreprinderii de monta1, se vor
executa verificări prin sonda1 pe îmbinările sudate, prin măsurători ale dimensiunilor şi abaterilor geometrice şi ale
defectelor de suprafaţă, pe suprafeţe curăţate de vopsea.
3rocenta1ele controlate prin sonda1 sunt:
4 )+5 pentru clasele ( ) şi ( /.
4 *5 pentru clasele ( 6 şi ( .
/.).6. "lementele, subansamblele sau piesele care se asamblează prin sudare la monta1 vor fi verificate înainte de
ridicarea la poziţia finală, prin măsurarea distanţelor între îmbinări şi compararea abaterilor constatate cu valorile
admise în !7%! 898+88, tabelul ).
/.).. "lementele care se îmbină prin cusături de monta1 din clasele de calitate ( ) ... ( 6 vor fi verificate, înainte de
ridicarea la poziţia finală prin premontare la sol, cu care ocazie se vor efectua toate operaţiile de a1ustare necesare
pentru ca abaterile de formă şi dimensiuni ale capetelor ce se îmbină să se încadreze în valorile admise în !7%!
898+88, tabelul ).
!e exceptează construcţiile sudate de dimensiuni mari care se asamblează prin sudare direct în poziţie finală şi
construcţiile din elemente spaţiale.
/.).*. $erificarea poziţiei finale a construcţiilor sudate după monta1 este obligatorie şi trebuie să conţină cel puţin
următoarele abateri măsurate cu mi1loace topometrice :
4 abaterile suprafeţelor fundaţiilor de la cotele de nivel;
4 abaterile faţă de distanţa teoretică dintre reazemele construcţiei sudate ;
4 dezaxările stâlpilor la bază şi devierile capetelor superioare faţă de verticală;
4 abaterile pe verticală ale coamelor sau ale elementelor principale măsurate la mi1loc ;
4 săgeţile elementelor principale de rezistenţă pentru descideri mai mari de / m la ale şi )/ m la construcţii
eta1ate;
4 abaterile de la nivelment, axialitate şi ecartament ale căilor de rulare.
/.).9. $alorile admise pentru verificările abaterilor prevăzute la punctul /.).*. sunt prescrise în !7%! 898+88
tabelele )./ şi 6, !7%! 9<))-+ şi !7%! -+)-.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%"68".0(# !.1.21"
2.1.7. Modul de verificare pe diferite faze de control şi execuţie şi procentajele minime se găsesc în tabelul 1.
2.1.. !iecare fază de control prescrisă este obligatorie pentru executant şi eliminatorie pentru laminate" piese"
elemente sau construcţie sudată.
#u se va trece la faza următoare de execuţie dec$t după remedierea defectelor neadmise" recontrolarea construcţiei
remediate şi extinderea controlului prin sondaj" pentru modurile de verificare la care este prevăzută extinderea.
2.1.%. &ezultatele controlului pe diferite faze se înscriu în documente tipizate la nivel republican şi se ţin în evidenţă
conform reglementărilor în vigoare.
Verificarea aspectului
2.1.1'. (erificarea vizuală a aspectului este o operaţie de control obligatorie pe toate fazele procesului de
fabricaţie"de la scoaterea laminatelor din depozit p$nă la remedierile premergătoare recepţiei finale şi se execută" de
regulă în următoarele condiţii)
* în procent de 1''+" pe toate feţele vizibile şi pe toată lungimea ,
* înainte de fazele de execuţie care pot masca defectele de suprafaţă" cum ar fi vopsirea ,
* după curăţirea laminatelor şi a pieselor de eventuale impurităţi" cum ar fi noroiul,
* după curăţirea cusăturilor de zgură.
2.1.11. -onele" piesele sau elementele care conţin defecte sau care au aspect îndoielnic se verifică prin măsurători
în funcţie de natura defectelor şi a prescripţiilor din tabelul 1.
Măsurarea dimensiunilor geometrice" a abaterilor geometrice şi a defectelor de suprafaţă
2.1.12. Măsurarea dimensiunilor geometrice" a abaterilor geometrice şi a defectelor de suprafaţă se execută pe

zonele" piesele sau elementele care au defecte depistate vizual sau prin sondaj în procente minime diferenţiate pe
clase de calitate" în condiţiile din tabelul 1.
ondiţiile pe care trebuie să le îndeplinească suprafeţele controlate sunt identice cu cele de la punctul 2.1.1'. /entru
construcţii existente se vor curăţa zonele examinate înainte de măsurare.
2.1.10. #erealizarea claselor de calitate ale marginilor şi rosturilor" după debitare şi prelucrări şi a cusăturilor după
sudare în ceea ce priveşte defectele de suprafaţă admise necesită )
 remedieri şi recontrolări ale pieselor sau elmentelor declasate
* extinderea controlului după regulile prevăzute în normative sau documentaţie ,
2.1.1. 3nstrumentele şi aparatele folosite pentru măsurarea dimensiunilor geometrice" a abaterilor geometrice şi a
defectelor de suprafaţă trebuie să aibe o precizie care să se înscrie în toleranţele de măsurare a mărimilor măsurate.
Controlul ultrasonic
2.1.14. ontrolul ultrasonic nu este obligatoriu" dar poate fi folosit de unităţile dotate corespunzător" ca mijloace de
triere a îmbinărilor sudate cap la cap cu defecte , interpretarea finală a rezultatelor se face numai după controlul cu
radiaţii penetrante a îmbinărilor sudate selectate la controlul ultrasonic.
mbinările de colţ nu se controlează ultrasonic.
2.1.16. ontrolul ultrasonic se execută înainte de vopsirea construcţiei sudate sau după îndepărtarea straturilor de
vopsea de pe suprafeţele de palpare ale construcţiilor existente conform prevederilor 89 %4421.
/rocentajele şi fazele de control pentru care se foloseşte controlul ultrasonic sunt conform tabelului 1.
Metodologia de control" modul de interpretare a rezultatelor şi condiţiilor de autorizare a personalului care execută
controlul ultrasonic se precizează prin normative" instrucţiuni sau prin documentaţie" pentru construcţiile exceptate
din domeniul prescripţiilor existente
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
2.1.19. Îmbinările sudate care nu îndeplinesc condiţiile de calitate ale claselor prescrise se remediază şi se
controlează radiografie. Totodată se face o extindere a controlului ultrasonic combinat după regulile prevăzute în
normative sau documentaţie.
Controlul cu radiaţii penetrante
2.1.2. !ontrolul cu radiaţii penetrante este obligatoriu şi se practică" de regulă în faza finală" pe îmbinări sudate
înainte de vopsire" numai pe construcţiile sudate acceptate la controalele anterioare.
2.1.21. #e controlează cu radiaţii penetrante numai îmbinările sudate cap la cap" în condiţiile prevăzute în #T$#
%%%&'(.
mbinările de colţ nu se controlează cu radiaţii penetrante.
2.1.22. #e admit la controlul cu radiaţii penetrante numai îmbinările sudate la care se cunosc )
* forma şi dimensiunile îmbinării" modul de prelucrare a rădăcinii+
* poansonul sudorului.
2.1.2,. -adiografiile care nu îndeplinesc următoarele condiţii sunt considerate neinterpretabile şi trebuiesc refăcute )
* suprafaţa îmbinării sudate trebuie să fie curată" fără imagini ecivoce provenite din vopsea" zgură" stropi sau
defecte provenite din prelucrarea filmelor în laborator +
* simbolurile şi reperele" litere şi cifre din plumb" necesare identificării îmbinării sudate trebuie să prezinte imagini
vizibile şi clare +
* calitatea imaginii" determinată pe baza indicatorilor de calitate a imagini /!/" executaţi conform #T$# 11,'&'0"
trebuie să corespundă valorilor prescrise +
2.1.2. efectele de suprafaţă care apar pe imaginile radiografice se trec în buletinele de control cu radiaţii
penetrante şi se compară cu defectele de calitate admise pentru clasele de calitate prescrise.
În cazul în care clasele prescrise nu sunt realizate datorită unor defecte de suprafaţă" întregul lot va fi supus unor noi
controale const3nd în verificarea aspectului şi măsurarea defectelor de suprafaţă.
2.1.2(. /nterpretarea filmelor radiografice şi încadrarea în clase de calitate sunt permise numai personalului autorizat.
2.1.2%. 4revederile privind metodologia de control" modul de interpretare a rezultatelor şi condiţiile de autorizare a
personalului care lucrează cu radiaţii penetrante se precizează prin normative" instrucţiuni sau prin documentaţie.
2.1.2' Îmbinările sudate care nu îndeplinesc condiţiile de calitate ale claselor prescrise se remediază şi se
recontrolează radiografie.
Totodată se face o extindere a controlului cu radiaţii penetrante după regulile prevăzute în normative sau
documentaţie.
Controlul cu lichide penetrante şi controlul cu pulberi magnetice
2.1.20. !ontrolul cu licide penetrante si controlul cu pulberi magnetice sunt operaţii de control complementare altor
metode şi au scopul punerii în evidenţă a defectelor de suprafaţă sau din strictă vecinătate" în ad3ncime.
2.1.29. 5tilizarea acestor metode de control" pe fazele prevăzute în tabelul 1" necesită acordul executanţilor şi
stabilirea condiţiilor de execuţie şi interpretare" în documentaţie.
2.1.,. !ontrolul cu licide penetrante se practică conform #T$# 121&'(.
2.1.,1. !ontrolul cu pulberi magnetice se practică conform #T$# 0(,9&'0.
Marcare, depozitare, manipulare, transport, protecţie contra coroziunii
2.1.,2. 4entru marcarea construcţiilor sudate" depozitarea" manipularea şi transportul lor trebuie respectate
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PER... Page 13! of 168
prescripţiile din STAS 767/0-77, cap. 6.
2.1.33. Factorii implicaţi în aceste fae de e!ec"ţie a" o#li$aţia p%str%rii st%rii constr"cţiei în condiţiile de calitate în
care a" recepţionat-o pe fiecare fa%.
&" este admis% do#'ndirea "nor de$rad%ri prin coroi"ne sa" ca"e mecanice datorite "nor condiţii
necoresp"n%toare de depoitare, manip"lare sa" transport.
2.1.3(. Acoperirile protectoare contra coroi"nii ale constr"cţiei s"date se prescri" prin doc"mentaţie, în condiţiile din
STAS 10762/1-)3.
2.2. *m#in%ri c" +"r"#"ri
a ontrol"l i"al
rin e!aminarea i"al% se erific% dac% +"r"#"rile a" +ai#ele, pi"liţele +i contrapi"liţele sa" eent"al alte piese
care a" scop"l de a împiedica de+"r"#area pi"liţelor, pre%"te în proiect, dac% capetele +"r"#"rilor sa" pi"liţelor
se spriin% c" toat% s"prafaţa pe piesele str'nse sa" pe +ai#e +i dac% partea filetat% a +"r"#"l"i dep%+e+te pi"liţele în
afar% c"  ... 10 mm.
ontrol"l tre#"ie efect"at la toate +"r"#"rile îm#in%rilor.
"r"#"rile care preint% defecte or fi înloc"ite.
#. ontrol"l dimensional prin care se erific% 4
- corespondenţa c" proiect"l de e!ec"ţie a poiţion%rii +"r"#"rilor faţ% de a!ele îm#in%rii, a distanţei între +"r"#"ri +i
a poiţion%rii îm#in%rii faţ% de a!ele element"l"i5
- $rosimea total% a +ai#elor s% n" dep%+easc% 70 din diametr"l +"r"#"l"i respecti, iar cap"l +"r"#"l"i s%
dep%+easc% pi"liţa c" do"% p%s"ri de filet5
- dac% e!ist%
str'nse +"r"#"ri
5 n"m%r"l o#lice, n"c"seo#licitate
de +"r"#"ri admit +"r"#"ri a c%ror
s"# limita o#licitate
admis% dep%+e+te
n" tre#"ie ( din $rosimea
s% dep%+easc% pacet"l"i
1 din n"m%r"l de piese
total de
+"r"#"ri al îm#in%rii respectie.
ontrol"l se face la toate +"r"#"rile îm#in%rilor. 8%s"rarea se face c" +"#ler"l sa" c" ri$la $radat%, în mm.
A#aterile limit% la poiţionarea +"r"#"rilor +i a distanţei dintre ele s"nt4
- la ma!im"m 30 din total"l +"r"#"rilor "nei îm#in%ri 0, mm 5
- la ma!im"m 1 din total"l +"r"#"rilor "nei îm#in%ri 0,...1,0 mm 5
- în total, a#ateri la cel m"lt 3 din n"m%r"l total al +"r"#"rilor din element.
c. ontrol"l prin desfacerea +"r"#"rilor.
9a îm#in%rile c" +"r"#"ri pretensionate se a efect"a control"l prin desfacerea a  din n"m%r"l +"r"#"rilor fiec%rei
îm#in%ri, dar cel p"ţin a "n"i +"r"# la fiecare îm#inare. :"p% desfacere se erific% diametr"l +"r"#"l"i +i al $%"rii.
:ac% "n"l sa" mai m"lte din +"r"#"rile desf%c"te ale "nei îm#in%ri, diametrele n" coresp"nd preederii proiect"l"i,
dac% mar$inea $%"rii dinspre cap"l de a+eare n" este tenc"it% pe o l%ţime de 1-2 mm, iar mar$inea $%"rii dintre
pi"liţ% n" este de#a"rat%, 9a toate +"r"#"rile îm#in%rii se or remedia deficienţele constatate.
9a +"r"#"rile care l"crea% la forfecare, se erific% prin desfacerea +ai#ei, dac% cap%t"l interior al porţi"nii filetate a
tiei +"r"#"l"i este sit"at cel p"ţin la miloc"l $rosimii +ai#ei. &"m%r"l încerc%rilor, tenica control"l"i, prec"m +i
m%s"rile ce tre#"ie l"ate în ca"l c'nd n" s"nt respectate condiţiile de calitate, or fi identice ca la pct. #, de mai
s"s.
d. ontrol"l prin stin$ere c" cei o#i+n"ite.
ontrol"l prin str'n$ere c" cei o#i+n"ite se a efect"a la  din n"m%r"l +"r"#"rilor fiec%rei îm#in%ri +i cel p"ţin la
"n"l sin$"r din fiecare îm#inare. ontrol"l se a efect"a pentr" erificarea str'n$erii corecte a pi"liţelor prin rotirea
lor în sens"l de str'n$ere. :ac% la cel p"ţin "n"l din +"r"#"rile controlate se constat% str'n$erea nes"ficient%, se or
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
controla toate şuruburile îmbinării şi se vor efectua strângerile corecte. Nu se admit şuruburi cu piuliţa sudată la tije.
2.3. Îmbinări cu şuruburi pretensionate.
Condiţii de calitate pe care trebuie să le îndeplinească îmbinările cu şuruburi pretensionate precum şi metodele de
strângerea şuruburilor şi de verificare a calităţii acestora în toate fa!ele de montare cât şi după strângerea
şuruburilor pretensionate sunt cele prevă!ute în instrucţiunile te"nice C. #33$%2 care trebuie respectate integral.
În conformitate cu aceasta &
$ abaterile limită în !ona îmbinării vor fi conform tabelului # şi fig. #
'abelul #
Nr. *bateri admise fără

;enumirea abaterilor
crt. remedieri :mm)
*bateri de la alinierea suprafeţelor

# superioare respectiv inferioare ale <= #mm(
elementelor care se îmbină tălpi.
*bateri de la alinierea suprafeţelor stânga

2 respectiv dreapta elementelor care se <g #mm(
îmbină inimă.
3 *bateri de la diametrul găurilor :<g) $ 94 <dg > 94 mm
, *bateri de la distanţele dintre :<#s) $ 94 <#s > 94 mm
*bateri de la distanţele dintre găurile

4 marginale şi marginile corespondente ale $ 94 #m > 94 mm
elementelor care se îmbină :<#m)
() *baterile se măsoară în a+ul primului sir de şuruburi.
2.,. -+ecuţia îmbinărilor cu şuruburi de înaltă re!istenţă se face de o ec"ipă specială numită prin deci!ie de
întreprinderea de construcţii$montaj conform ordinului nr. , al nspectoratului /eneral de 0tat pentru nvestiţii$
Construcţii din 23 mai #1%#  muncitorii atestaţi şeful de ec"ipa şi maistrul trebuie să fie calificaţi.
Conducătorul ec"ipei poate fi inginer sau cel puţin maistru.
*testarea personalului ec"ipei şi a conducătorului se face de unitatea de construcţii$montaj în conformitate cu

instrucţiunile specifice elaborate de .C. nd. în colaborare cu .
2.4. 5ecepţiile furniturilor şi lucrărilor de montaj se vor face în conformitate cu prescripţiile in vigoare & 0'*0 67689$
66 0'*0 %6178# 2 3$%9 C #49$%, şi C #33$%2 şi prevederile pre!entului normativ.
n acest sens re!ultatele verificărilor şi încercărilor mecanice ale furniturilor şi lucrărilor de montaj în diversele fa!e
de reali!are a îmbinărilor cu şuruburi de înaltă re!istenţă pretensionate vor fi consemnate în documente de
certificare a calităţii după cum urmea!ă &
$ notă de constatare asupra preasamblării u!inale consemnându$se abaterile dimensionale de la limitele admisibile
remedierile efectuate şi metodele prescrise folosite conf. pct. 3.#3 C. #33$%2 o copie după nota de constatare se
constituie în piesă la dosarul de recepţie 
$ notă de constatare asupra preasamblării la şantier e+ecutată în condiţiile pre!entate la pct. 3#1 C. #33$%2 care se
constituie de asemenea în fişă la dosarul de recepţie 
$ documentele de certificare a calităţii organelor de asamblare & şuruburi piuliţe şaibe precum şi buletinul de
încercări mecanice efectuate la şantier sau de laboratoare de specialitate în ca!urile de litigiu conf. pct. 3. 23 :C.
#33$%2)
$ procesele verbale de verificare pe fa!e a calităţii e+ecuţiei îmbinărilor prin şuruburi de înaltă re!istenţă in care se
consemnea!ă re!ultatele verificărilor efectuate în diferite fa!e de e+ecuţie a montajului inclusiv pregătirea
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
suprafeţelor de contact (pct. 3. 23, 3. 24, 3. 28, 3. 29, 3. 30 din normativul C 133-82.
Procesele verale se vor !ntocmi conform modelului din ane"a 4, din normativul C 133-82.
2.#. $oate documentele de verificare a calit%ţii, emise pe a&a verific%rilor 'i !ncerc%rilor mecanice e"ecutate pe
'antiere de !ntreprinderea de monta, vor fi certificate de eneficiar la momentul e"ecut%rii lor.
2.). *erific%rile periodice !n timpul e"ploat%rii se efectuea&% la intervale de timp, !n funcţie de destinaţia construcţiilor,
precum 'i de condiţiile de e"ploatare.
+n afara acestor verific%ri la termenele normate, se vor e"ecuta verific%ri suplimentare ori de cte ori vor surveni
solicit%ri mecanice, fi&ice 'i cimice, dep%'ind limitele normale considerate !n proiectare 'i !n pre&entele instrucţiuni,
sau apar defecţiuni vi&iile.
2.8. *erific%rile se fac de c%tre eneficiar.
2.9. oluţiile de remediere, !n ca&ul unor situaţii necorespun&%toare re&ultate din aceste verific%ri, vor fi stailite pe
a&% de e"perti&e tenice 'i efectuate de unit%ţi de specialitate.
2.10. /min%ri nituite.
Principalele condiţii de calitate pe care treuie s% le !ndeplineasc% !min%rile nituite, precum 'i metoda de verificare
a calit%ţii acestora, sunt cele indicate !n $ )#)2-)8.
3. Verificarea calităţii la primirea pe şantier
a primirea pe 'antier a elementelor din oţel, livrate de u&in%, sau a materialelor metalice pentru montare, primite
direct de la unit%ţi produc%toare, se va efectua recepţia de c%tre eneficiarul acestora !n conformitate cu prevederile
e5ulamentul privind recepţia, e"pedierea 'i primirea m%rfurilor, precum 'i stailirea r%spunderii e"peditorului,
c%r%u'ului sau destinatarului cu circulaţia m%rfurilor !ntre or5ani&aţiile socialiste6 aproat prin 7C nr. 941199.
3.1. uansamle ale elementelor din oţel livrate de u&in%. +n cadrul recepţiei pe 'antier a suansamlelor
elementelor din oţel livrate de u&in%, verificarea calit%ţii acestora const% din:
a; verificarea e"istenţei 'i e"aminarea att a conţinutului documentaţiei de atestare a calit%ţii elementelor din oţel,
(conf. ane"ei <+<. 1; care treuie s% fie transmis% de u&in% la 'antier odat% cu livrarea suansamlelor ct 'i a
corespondenţei calit%ţii oţelului pieselor 'i a clasei de calitate a sudurilor cap la cap, cu prevederile proiectului de
e"ecuţie 'i ale prescripţiilor tenice.
=ocumentaţia de atestare a calit%ţii treuie s% cuprind% certificate de calitate a tuturor elementelor din oţel livrate, la
care treuie ane"ate :
- confirmarea scris% a u&inei a&at% pe certificate ale furni&orilor s%i, sau pe !ncerc%ri proprii, c% toate materialele
utili&ate corespund proiectului 'i prescripţiilor tenice.
=ocumentele doveditoare se p%strea&% 'i la u&in%, cel puţin pn% la recepţia final% a oiectului>
- uletine de verificare nedistructiv% pentru toate cordoanele de sudur% cap la cap e"ecutate !n u&in% 'i pentru care
proiectul prevede astfel de !ncerc%ri> din uletine treuie s% re&ulte !n mod clar clasa de calitate re&ultat% prin
!ncercare >
- procese verale
specificarea de recepţie
reali&%rii a montaului
contras%5eţii de> pro% prealail, dac% acesta este prev%&ut !n proiectul de e"ecuţie, cu
prescrise
- documente privitoare la !ncercarea prin !nc%rcare a construcţiei (care s% includ% re&ultatele 'i conclu&iile !ncerc%rii;,
dac% necesitatea acestei !ncerc%ri a fost prev%&ut% !n proiectul de e"ecuţie, !n actele de control, sau a fost cerut%
prin e"perti&% tenic% >
- sciţe cu marcarea 'i po&iţionarea elementelor din oţel>
- piese scrise 'i desenate ale proiectului de e"ecuţie care au suferit modific%ri 'i complet%ri pe parcursul e"ecuţiei (!n
care au fost introduse modific%rile 'i complet%rile efectuate;, !nsoţite de aproarea !n scris a proiectantului 'i
eneficiarului, pentru fiecare din modific%ri.
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PER... Page 13# of 168
; *erificarea prin !ncerc%ri directe a calit%ţii confecţion%rii elementelor din oţel (verificarea vi&ual% 'i prin m%surare a
formei 'i dimensiunilor, att a pieselor care alc%tuiesc elementul, ct 'i a elementului !n ansamlu, inclusiv
!min%rile;, a pre5%tirii suprafeţelor !n vederea aplic%rii protecţiei anticoro&ive, precum 'i a reali&%rii stratului de
protecţie temporar%.
c; /ncerc%ri directe asupra calit%ţii materialelor 'i !min%rilor pentru toate elementele furni&ate f%r% certificat de
calitate, pentru cele ce au fost deteriorate !naintea mont%rii sau care provin din demontarea unei construcţii e"istente
etodele de verificare a !min%rilor sunt indicate la pct. 2.
*erificarea pre5%tirii suprafeţelor 'i a reali&%rii stratului de protecţie temporar% se va efectua !n conformitate cu
prevederile din caiet << din pre&entul normativ.
*erificarea suansamlelor se face ucat% cu ucat%. /n ca&ul cnd la unul sau la mai multe suansamle se vor
constata deficienţe de calitate, acestea vor fi consemnate !n acte de constatare !nsoţite de sciţe 'i detalii suficiente
pentru ca ulterior la verificarea cu dele5aţii u&inei, s% poat% fi u'or identificate.
?lementele pentru care nu a fost primit% la 'antier, parţial sau total, documentaţia de la pct. a6 de mai sus, la care
se constat% neconcordanţ% !ntre calitatea ce re&ult% din documentaţia primit% de la u&in% 'i aceea prev%&ut% !n
proiectul de e"ecuţie sau !n prescripţiile tenice, precum 'i cele la care, cu oca&ia verific%rii calit%ţii prin !ncerc%ri
directe, s-au constatat deficienţe, vor fi respinse la recepţie, lundu-se m%surile prev%&ute !n re5ulamentul de
recepţie, menţionat aproat prin 7C 941199.
n ca&ul c% la recepţia u&inal% a elementelor din oţel au participat 'i dele5aţi ai unit%ţii de montare, verific%rile de mai
sus nu mai sunt oli5atorii la primirea materialelor pe 'antier > !n aceste ca&uri se va controla dac% nu s-au produs
deform%ri in timpul manipul%rii 'i transportului,
3.2. ateriale de asamlare
/n cadrul recepţiei la primirea pe 'antier a materialelor metalice (nituri, 'uruuri, piuliţe, 'aie, electro&i, fondanţi,
srme pentru sudare, etc.; pentru montarea elementelor metalice, verificarea calit%ţii acestora va consta din :
a; verificarea e"istenţei 'i e"aminarea conţinutului documentelor de atestare a calit%ţii materialelor 'i a
corespondentei cu prevederile proiectului 'i ale prescripţiilor tenice >
; verificarea prin !ncerc%ri directe a calit%ţii materialelor !n conformitate cu prevederile prescripţiilor tenice
corespun&%toare.
n ca&ul cnd lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea produc%toare, cnd certificatele nu conţin toate
elementele cerute prin comand% sau prin condiţiile proiectului de e"ecuţie, precum 'i cnd e"ist% duiu asupra
e"actit%ţii datelor din certificate, se vor face sau comanda de unitatea de montare, !ncerc%rile necesare determin%rii
calit%ţii materialelor respective.
aterialele care nu corespund la verificarea calit%ţii, vor fi respinse la recepţie, procednd !n conformitate cu
prevederile re5ulamentului de recepţie menţionat mai sus, aproat prin 7C nr. 941199.
Pentru 'uruurile de !nalt% re&istenţ% pretensionate se vor respecta prevederile instrucţiunilor C. 133@82.
4. Verificarea calităţii lucrărilor la montare
4-1. /nainte de !nceperea efectu%rii lucr%rilor de montare.
ontarea elementelor oric%rei construcţii din oţel va putea !ncepe numai dup% efectuarea urm%toarelor verific%ri care
s% ateste :
a; !ntocmirea de c%tre !ntreprinderea care efectuea&% lucr%rile de montare, a documentelor (proiectului; pentru
tenolo5ia de montare, care treuie s% ai% conţinutul minim prev%&ut !n ane"a <+<-1.
; e"ecutarea inte5ral% 'i de un% calitate de c%tre u&in% a complet%rilor sau remedierii deficienţelor de calitate (!n
eventualitatea stailirii necesit%ţii acestora cu oca&ia verific%rilor din cadrul recepţiei la primirea pe 'antier a
elementelor din oţel;, !n conformitate cu avi&ul scris al proiectantului 'i prevederile prescripţiilor tenice.
*erificarea e"istenţei 'i a conţinutului documentaţiei de atestare a calit%ţii pieselor 'i a materialelor metalice folosite
la consolidarea sau refacerea elementelor la care s-au constatat deficienţe :
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
a) exactitatea axelor principale ale construcţiei, precum şi a elementelor în raport cu axele construcţiei;
b) existenţa şi conţinutul documentelor de verificare şi recepţionară a elementelor de construcţii care constituie

suporturi sau reazeme pentru construcţia metalică şi care să ateste că sunt corespunzătoare proiectului, prescripţiilor
tehnice şi capitolele respective ale prezentului normativ ;
c) poziţia în plan ca nivel al reazemelor şi buloanelor de ancorare. Dacă buloanele nu sunt betonate sau sunt lăsate
în fundaţii, găuri, care se vor betona la montare, se va verifica exactitatea poziţionării lor, dacă au fost bine proteate
şi dacă au ad!ncime suficientă ;
d) îndreptarea de către constructor a pieselor sau barelor elementelor din oţel, deformate în timpul manipulărilor,
depozitării sau transportului pe şantier. "ndreptarea deformaţiilor mai mari dec!t abaterile din #$%# &'&(*&&
trebuie să, fie executată în conformitate cu soluţia aprobată în scris de proiectant;
e) instruirea suficientă şi însuşirea corectă a tehnologiei de execuţie de către echipele care execută îmbinările cu
şuruburi pretensionate ;
f) existenţa şi poziţionarea corectă a elementelor provizorii de susţinere, ancorare, etc.
$oate verificările de la acest punct vor fi efectuate de conducătorul tehnic al lucrării, împreună cu delegatul
beneficiarului sau al +$+, conform reglementărilor în vigoare.
.-. e parcursul efectuării lucrărilor de montare.
"n perioada executării lucrărilor de montare se vor efectua verificări referitoare la /
a) îndeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a elementelor din oţel;
b) realizarea de bună calitate 0în conformitate cu prevederile proiectului de execuţie ale prescripţiilor tehnice şi ale
prezentului normativ), a lucrărilor de montare, precum şi poziţionarea corectă a elementelor din oţel. 1erificarea
dimensională şi calitativă se face prin încercări directe, în mod permanent pe parcursul fazelor de montare. %baterile
limită admise la lucrările de montare sunt cele cuprinse în #$%# &'&(*&&.
c) recepţia lucrărilor sau părţilor de construcţie care devin ascunse 0cordoane de sudură care nu mai sunt accesibile
la sf!rşitul fazei de lucrări, prelucrarea marginilor pieselor care se îmbină prin sudură la montare, executarea
diferitelor straturi ale protecţiei anticorozive, verificarea calităţii curăţirii elementelor care se îmbină prin şuruburi
pretensionate, etc). 2ezultatele verificărilor cu privire la calitatea lucrărilor executate prin aceste operaţii se
consemnează în procese verbale de lucrări ascunse şi condiţionează începerea operaţiilor următoare /
d) verificarea prin încercări nedistructive a calităţii sudurilor cap la cap realizate la montare, a căror verificare este
indicată în proiectul de execuţie ;
e) verificarea str!ngerii şuruburilor de înaltă rezistenţă precum şi realizarea chituirii, grunduirii şi vopsirii îmbinărilor
controlate 0conform prevederilor instrucţiunilor +. 344*4-).
2ecepţia lucrărilor ce devin ascunse se va putea efectua în conformitate cu 56nstrucţiunile pentru verificarea calităţii
şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente7 aprobat prin ordinul 68#+ nr. -9 din & februarie 3:&'.
rmărirea respectării condiţiilor de calitate în perioada execuţie diferitelor etape ale lucrărilor de montare, se
efectuează conform caiet 6, pct. 3.4, al prezentului normativ, precum şi personalul atestat pentru controlul îmbinărilor
cu şuruburi pretensionate, prevăzut la pct. 4.43 din instrucţiunile tehnice +. 344*9-. +ondiţiile de calitate şi
metodele de verificare vor fi acelea indicate în proiectul pentru tehnologia da montare, în proiectul de execuţie, în
prescripţiile tehnice şi în prezentul normativ.
"n cazul constatării unor deficienţe de calitate sau depăşirii abaterilor admise îa lucrările de montare, acestea vor fi
consemnate în mod detaliat în procesele verbale de constatare, însoţite de releveele necesare uşoarei identificări a
locurilor unde au fost constatate. 2emedierile sau consolidările se execută cu respectarea strictă a prevederilor de la
caiet 6. pct. 3.- al prezentului normativ.
.4. <a terminarea lucrărilor de montare. <a terminarea fiecărei faze a lucrărilor de montare 0prin care în specificul
construcţiilor metalice, se înţelege lucrările de monta a fiecărei categorii de elemente din oţel, pe un sector dat), se
va efectua verificarea calităţii lucrărilor de montare executate, care va cuprinde /
= examinarea existenţei şi conţinutului documentaţiei de atestare a calităţii, care trebuie să cuprindă /
a) certificate de calitate sau buletine de încercări pentru toate piesele şi materialele metalice folosite at!t la montare
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
cât şi la eventuale refaceri, consolidări sau remedieri executate ;
b) procese verbale de lucrări ascunse, buletine de încercare nedistructivă a sudurilor cap la cap, a căror executare la
montare este prevăzută în proiectul de execuţie, buletinele unor eventuale încercări dispuse prin dispoziţiile de
şantier aîe proiectantului, prin actele de control, etc ;
c) tabele cu poansonul sudorilor autorizaţi care au executat sudurile de montare ;
d) fişele în care au fost consemnate rezultatele controlului efectuat de echipe speciale atestate, însărcinate cu
execuţia şi cu controlul îmbinărilor de înaltă rezistenţă, conform prevederilor C. !!"#$ ;
e) dispoziţii de şantier ale proiectantului şi beneficiarului date pe parcursul montării, referatele eventualelor expertize
tehnice la care a fost supusă structura metalică, procesele verbale încheiate de or%anele de control în construcţii;
f) procesele verbale de recepţie a refacerii, consolidării sau remedierii tuturor deficienţelor de confecţionare şi
montare constatate eventual cu ocazia recepţiei elementelor şi materialelor metalice la primirea pe şantier,
verificarea calităţii în timpul montării elementelor metalice, controalele efectuate de proiectant, beneficiar sau
or%anele de control în construcţii ;
%) piesele scrise şi desenate ale proiectului de execuţie cu toate modificările şi completările intervenite pe parcursul
montării, însoţite de aprobarea in scris a proiectantului şi beneficiarului pentru fiecare în parte ;
h) pentru şuruburile de înaltă rezistenţă pretensionate, documentaţia întocmită este cea prevăzută la pct. $.&.
'erificări directe care se referă la (
a) terminarea inte%rală a lucrărilor de montare din cadrul fazei ;
b) verificarea dimensională şi calitativă, uscată cu bucată, a îmbinărilor şi celorlalte lucrări de montare a elementelor
metalice care au fost executate în cadrul fazei respective, inclusiv eventualele refaceri, consolidări sau remedieri
care au fost dispuse prin actele de la pct ,.d. baterile limită admise la lucrările de montare sunt cele cuprinse în
*+* -/".
'erificarea calităţii la terminarea fazelor de lucrări de montare va fi efectuată de conducătorul tehnic al lucrării şi de
dele%atul compartimentului C+C. 0n cazul in care aceste lucrări sunt destinate a fi ascunse, verificarea şi
înre%istrarea rezultatelor se va face conform instrucţiunilor respective.
1azele lucrărilor de montare şi ordinea cronolo%ică a acestora, vor fi cele menţionate în proiectul pentru tehnolo%ia
de montare. 2ventual, 3n cazul nemenţionării acestora în documentaţia pentru tehnolo%ie şi montare, fazele se
stabilesc în scris la începutul lucrării, de conducătorul tehnic.
*pecificarea verificărilor efectuate, rezultatele obţinute în cadrul verificării calităţii la terminarea fiecărei faze de
lucrări de montare, precum şi concluziile cu privire la posibilitatea începerii lucrărilor în cadrul fazei următoare,
măsurile pentru remedierea deficienţelor eventual constatate în cursul verificării, etc. vor fi consemnate in procese
verbale.
5. Verificări în cadrul recepţiei preliminare a obiectului
4ecepţia preliminară a obiectelor care conţin construcţii alcătuite inte%ral din oţel sau mixte, se va efectua în
conformitate cu 54e%ulamentul de efectuare a recepţiei obiectivelor de investiţii6 7nr. /#/!/8/).
n cadrul recepţiei preliminare a obiectului, verificarea calităţii elementelor din oţel se efectuează prin verificarea
existenţei şi conţinutului documentaţiei care atestă calitatea precum si prin verificări directe.
&.. 9entru construcţia metalică care intră în componenţa obiectului de recepţionat, întreprinderea de montare, în
colaborare cu beneficiarul, este obli%ată a pre%ăti şi preda comisiei de recepţie 7îndosariate şi însoţite de borderou) ;
a) documentaţiile de atestare a calităţii elementelor din oţel 7menţionată la pct. !..). a materialelor de montare
7menţionată la pct, !.$. ţi a lucrărilor de montare pct. :.!.) ;
b) procesele verbale şi actele de constatare încheiate cu ocazia verificării prin încercări directe a calităţii elementelor
din oţel 7menţionate la pct. !..) şi a materialelor metalice de montare 7menţionate la pct. !.$.), la începerea lucrărilor
de montare 7menţionate la pct. :..). pe parcursul efectuării lucrărilor 7menţionate la pct. :.$.) şi în încercările directe
la terminarea fazelor de lucrări 7menţionate la pct. :.!.).
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
5.2. Comisia de recepţie preliminară, prin membrii săi de specialitate şi prin specialiştii din afara ei (conf. pct. 20 al
regulamentului de efectuare a recepţiei obiectivelor de investiţii) în cadrul verificărilor pe întregul obiect, va efectua
pentru construcţia metalica 
a) verificarea e!istenţei şi a conţinutului documentaţiilor prevă"ute la pct. 5.#., precum şi a reali"ării frecvenţei
încercărilor directe în conformitate cu prevederile proiectului, prescripţiilor te$nice şi a pre"entului normativ. %n cadrul
lipsei totale sau parţiale a documentaţiilor menţionate, sau c&nd se va constata o frecvenţă mai redusă a verificărilor,
comisia de recepţie va stabili dacă este necesar să fie făcute noi încercări, verificări, sau dacă este necesară
e!perti"area te$nică în scopul de a se confirma calitatea elementelor sau lucrărilor atestate prin documentele lipsă '
b) verificări directe prin sondae, în număr suficient pentru aşi putea forma convingerea asupra îndeplinirii calităţii
lucrărilor, în conformitate cu prevederile documentaţiei pre"entate. *n ca"ul că o parte din aceste verificări dau
re"ultate nesatisfăcătoare, se va proceda conform caiet *. pct. 2.5. din pre"entul normativ.
%n toate ca"urile comisia

necorespun"ătoare, în carevadocumentele necesare
proceda conform lipsesc,
pre"entului suntcaiet
normativ, insuficiente
*, pct. 2.+. sau consemnea"ă re"ultate
-/ /*/#
TEHNOLOGIA DE MONTARE
ocumentele (proiectul) pentru te$nologia de montare, care trebuie să fie întocmite de întreprinderea ce efectuea"ă
lucrările de montare, vor cuprinde obligatoriu 
a) măsuri privind depo"itarea şi transportul pe şantier a elementelor de construcţie din oţel'
b) organi"area asamblării în tronsoane, pe şantier, a elementelor din oţel, cu indicarea miloacelor de transport şi de
ridicat necesare '
c) indicarea dimensiunilor a căror verificare este necesară pentru asigurarea reali"ării toleranţelor de montare
impuse prin proiectul de e!ecuţie şi prin prescripţiile te$nice '
d) materialele de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul şi regimul de sudare, planul de
succesiune a e!ecutării sudurilor de monta, măsurile ce trebuie luate pentru evitarea sau reducerea în limitele
admise a deformaţiilor şi eforturilor remanente produse prin sudurile de monta, prelucrarea ulterioara a suprafeţelor
cordoanelor de sudură la elementele solicitate dinamic, etc.
1odificarea proiectelor de e!ecuţie, necesitată eventual de simplificarea procesului te$nologic de montare, se va

face numai cu acordul prealabil, in scris al proiectantului şi beneficiarului'
e) măsuri pentru e!ecuţia îmbinărilor cu şuruburi pretensionate '
g) verificarea cotelor şi nivelelor indicate în proiect pentru elementele montate '
g) marcarea elementelor şi ordinea fa"elor operaţiei de monta
$) asigurarea stabilităţii elementelor din oţel *n fa"ele operaţiei
i) planul operaţiilor de control în conformitate cu prevederile proiectului de e!ecuţie, a prescripţiilor te$nice ţi a

pre"entului normativ '
) metodele şi frecvenţele verificărilor ce trebuie efectuate pe parcursul şi la terminarea fa"elor de lucrări de monta.
-/ /*/2
LISTA PRESCRIPŢIILOR CONEXE STANDARDE GENERALE
#. 3 45647 6 esene te$nice. 8epre"entarea şi notarea îmbinărilor sudate
2. 3 494:0644 6 Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel. Condiţii te$nice generale de
calitate.
. 3 #96+0 6 Construcţii. %ncercarea in situ a construcţiilor prin încărcări statice.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
4. STAS 5500—74 Reconf. 1980— Metalografie. Defecte. Terminologie.
5. STAS 5555/1—81 — Sudarea metalelor. Terminologie general.
!. STAS 5555/"—80 — Sudarea metalelor. #rocedee de $udare. %la$ificare &i terminologie.
7. STAS 57'0/1—75 — Starea $u(rafe)elor. *o)iuni generale.
8. STAS 594"—7' — #rotec)ia +m(otri,a radia)iilor nucleare. Do-e maime admi$e.
9. STAS !914—75 — Defecto$co(ie ultra$onic. Terminologie.
10. STAS 7009—79 — %on$truc)ii ci,ile indu$triale &i agro-ootenice. Toleran)e &i a$amlri in con$truc)ii.
Terminologie.
11. STAS 7'!5—74 Reconf. 1980 — Sudarea metalelor. #o-i)ii (rinci(ale de $udare.
1". STAS R854"—79 —Alegerea o)elurilor (entru con$truc)ii metalice.
1'. STAS 8!00—79 — %on$truc)ii ci,ile indu$triale &i agro-ootenice. Toleran)e &i a$amlri +n con$truc)ii. Si$tem
de toleran)e.
14. STAS 10041—75 — Defecto$co(ie cu licide (enetrante. Terminologie.
15. STAS 1004'—75 — Defecto$co(ie cu radia)ii (enetrante. Terminologie.
1!. STAS 10101/" A"27!— Ac)iuni +n con$truc)ii. Ac)iuni datorate (roce$ului de e(loatare. 3ncercri datorate
(odurilor rulante.
17 STAS 10108/0—78 — %on$truc)ii ci,ile indu$triale &i agricole. %alculul elementelor din o)el.
18. STAS 11!1'—81 — Tierea termic a metalelor. %la$ificare &i
CALITATEA OŢELURILOR
1. STAS '95—80 — )el laminat la cald — )el lat.
". STAS 404/1—80 — e,i din o)el fr $udur laminate la cald (entru con$truc)ii cu de$tina)ie comercial.
'. STAS 404/"—80 — e,i din o)el fr $udura laminate la cald (entru con$truc)ii.
4. STAS 4"4—80 — )el laminat la cald. )el cornier cu ari(i egale.
5. STAS 4"'—80 — )el laminat la cald. )el cornier cu ari(i neegale.
!. STAS 500/1—78 — )eluri de u- general (entru con$truc)ii. %ondi)ii tenice generale de calitate.
7. STAS 500/"—80 — )eluri de u- general (entru con$truc)ii. Mrci.
8. STAS 500/'—80 — )eluri de u- general (entru con$truc)ii re-i$tente la coro-iune atmo$feric. Mrci.
9. STAS 505—78 — )el laminat la cald. Tale groa$e. %ondi)ii tenice de calitate.
10. STAS 5'0/1—80 — e,i din o)el fr $udur tra$e $au laminate la rece (entru con$truc)ii cu de$tina)ie
comercial.
11. STAS 5'0/"—80 —e,i din o)el fr $udur tra$e $au laminate la rece (entru con$truc)ii.
1". STAS 5!4—80 — )el laminat la cald. )el 6.
1'. STAS 5!5—80 — )el laminat la cald. )el .
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
14. STAS 3480—80 — Oţel laminat Ia cald. Tablă striată.
15. STAS 8183—80 — Oţeluri pentru ţevi ără sudură de u! "eneral. #ărci $i c%ndiţii te&nice.
1'. STAS (0)1—80 — Table de %ţel pentru c%nstrucţii sudate din %ţel cu "ranulaţie ină. *%ndiţii te&nice de calitate.
ÎNCERCĂRILE OŢELURILOR
1. STAS )00—+5 ,ec%nirmat 1(81 — -ncercările metalel%r. -ncercarea la tracţiune.
). STAS +++—80 — -ncercările metalel%r. -ncercarea la nd%ire.
3. STAS 1111—+( — -ncercări te&n%l%"ice ale ţevil%r din %ţel.
4. STAS 1400—+5 ,ec%nirmat 1(81 — -ncercările metalel%r. -ncercarea la nc%v%iere prin $%c pe epruvete cu
crestătura n /.
5. STAS ''38—+( — -ncercările metalel%r. eterminarea limitei de cur"ere a %ţeluril%r la temperaturi ridicate.
'. STAS '+18—+' — -ncercările metalel%r. ncercarea la tracţiune a ţevil%r.
+. STAS '++4—+( — -ncercarea de nc%v%iere prin s%c după mbătrnire artiicială.
8. STAS '833—+( — -ncercările metalel%r. -ncercarea de nc%v%iere prin $%c la temperaturi scă!ute.
(. STAS +3)4—+5 — -ncercările metalel%r. 2uarea pr%bel%r din %ţel pentru ncercările mecanice.
10. STAS +511—81 — -ncercările metalel%r. -ncercarea de nc%v%iere prin s%c pe epruvete cu crestătură n .
11. STAS +()5—'+ ,ec%nirmat 1(+'— -ncercările metalel%r. A$e!area pr%bel%r Ia ncercările de duritate.
1). STAS 80)+—+8 — -ncercările metalel%r. -ncercarea la %b%seală cu sarcini aiale.

13. STAS 83(4—'( ,ec%nirmat 1(+' — 2uarea pr%bel%r din metale $i alia6e neer%ase pentru ncercarea la
tracţiune.
14. STAS 85)5—+0 ,ec%nirmat 1(+' — -ncercările metalel%r. -ncercarea de duritate supericială ,O*7922
:scările ; $i T<.
15. STAS 88(4=1—80 — -ncercările metalel%r. -ncercarea de rupere prin lua6 a %ţelului la temperaturi ridicate.
9lemente $i c%ndiţii te&nice de eecuţie a ncercării.
1'. STAS 10)51—80 — -ncercările metalel%r. -ncercarea de duritate prin !"riere.
1+. STAS 10)(0—+5 ,ec%nirmat 1(>8) — -ncercările metalel%r. -ncercarea Ia tracţiune. eterminarea
caracteristicil%r elastice.
18. STAS 10+03—+' — -ncercările metalel%r. -ncercarea de duritate ,O*7922 :scările ? @ <.
1(. STAS 113((—80 — -ncercările metalel%r. -ncercarea la %b%seală prin răsucire.
)0. STAS 1141+—80— -ncercările metalel%r. -ncercarea la tracţiune pe direcţia "r%simii.
ÎNCERCĂRILE ÎMBINĂRILOR SUDATE
1. STAS 5540=1—++ — -ncercările ale mbinăril%r sudate cap la cap. Br%be $i epruvete.
). STAS 5540=)—83 — -ncercări ale mbinăril%r sudate cap la cap. -ncercarea la tracţiune.
3. STAS 5540=3—81 — -ncercări ale mbinăril%r sudate cap la cap. -ncercarea ia nd%ire.
4. STAS 5540=4—++ — -ncercări ale mbinăril%r sudate cap la cap. -ncercarea la nc%v%iere prin $%c.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
5. STAS 5540/3—77 — Încercări ale îmbinărilor sudate cap la cap. Încercarea de duritate.
6 STAS 5540/6—77 — Încercări ale îmbinărilor sudate cap la cap. Încercarea de aplati!are.
7. STAS 3"76/#—$% — Încercări mecanice ale îmbinărilor sudate în col&.
$. STAS 7356/#—$0 — Încercările mecanice ale metalului depus prin sudare manuala cu arc electric cu electro!i
în'eli&i.
". STAS 7356/%—$0 — Încercările mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric sub strat de (lu).
#0. STAS 7356/3—$0 — Încercările mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric in mediu de *a!
protector.
##. STAS 7356/4—$0 — Încercările mecanice ale metalului depus prin sudare electrică în baie de !*ură.
#%. STAS 774$+74 ,econ(irmat #"$# + Încercările metalelor. încercarea la îndoire a epru'etelor încărcate cu sudură
lon*itudinală.
#3. STAS "%6#+73 ,econ(irmat #"$% + Încercările metalelor. Încercarea de înco'oiere prin -oc pe epru'ete încărcate
cu sudură.
#4. STAS "75"—74 ,econ(irmat #"$% — Încercările metalelor. eterminarea încercării la sudarea cu arc electric.
#5. STAS #00#4—$# — Sudarea metalelor. eterminarea caracteristicilor de depunere ale electro!ilor în'eli&i.
#6. STAS #0047/#—$# — Sudarea metalelor. eterminarea con&inutului de idro*en di(u!ibil din metalul depus cu
electro!i în'eli&i prin metoda e)tra*erii în 'id.
#7. STAS #0%%#—75 ,econ(irmat #"$# — Încercările metalelor. Încercarea la (isurare la cald a metalului depus prin
sudare.
#$. STAS #0$$%%—77 — Încercările metalelor. Încercarea de (isurare la rece a îmbinărilor din o&el sudate cu arc
electric.
#". STAS #0"5%/#—77 ,econ(irmat #"% — Sudarea metalelor. Anali!a metalo*ra(ică a îmbinărilor sudate prin
topire
%0. STAS #0"33—77 ,econ(irmat #"$% — Sudarea metalelor. 1uarea probelor pentru determinarea compo!i&iei
cimice a metalului depus.
%#. STAS ##%$#/#—7" — Încercările metalelor. eterminarea compatibilită&ii materialelor de sudare cu metalul de
ba!ă la sudarea prin topire. Sudare cu electro!i în'eli&i.
%%. STAS ##%$#/%—7" — Încercările metalelor. eterminarea compatibilită&ii materialelor de sudare cu metalul de
ba!ă la sudarea prin topire. Sudarea cu arc+electric sub (lu).
SUDAREA OTELURILOR
#. STAS ##%5/#—3# — Sudarea metalelor. lectro!i în'eli&i pentru sudarea o&elurilor. 2ondi&ii tenice *enerale de
calitate.
%. STAS ##%5/%—$# — Sudarea metalelor. lectro!i în'eli&i pentru sudarea o&elurilor carbon -i slab aliate. Tipuri -i
condi&ii tenice de calitate.
3. STAS ##%5/3—$% — Sudarea metalelor. lectro!i în'eli&i pentru sudarea o&elurilor cu *ranula&ie (ină -i a o&elurilor
utili!ate la temperaturi scă!ute. Tipuri -i condi&ii tenice de calitate.
4. STAS ##%5/4—$% — Sudarea metalelor. lectro!i în'eli&i pentru sudarea o&elurilor termore!istente. Tipuri si
condi&ii tenice de calitate.
5. STAS ##%5/5—$3 — Sudarea metalelor. lectro!i în'eli&i pentru sudarea o&elurilor ino)idabile -i re(ractare. Tipuri
-i condi&ii tenice de calitate.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
6. STAS 1125/6—82 — Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru încărcare prin udare. Tipuri !i condiţii te"nice de
calitate.
#. STAS 1126—8$ — Sudarea metalelor. S%rmă din oţel pentru udare.
8. STAS 6662—81 — &m'inări udate. (ormele !i dimeniunile roturilor la udarea manuală cu arc electric !i cu
)aze.
*. STAS 6#2*+#5 ,econ-irmat 1*81 — &m'inări udate. (ormele !i dimeniunile roturilor la udarea oţelurilor cu arc
electric acoperit.
1$. STAS #1*—#* — Suda'ilitatea oţelurilor. Elemente de 'ază.
11. STAS #5$2—#5 — &m'inări udate. (ormele !i dimeniunile roturilor la udarea oţelurilor prin procedeele 0
!i A.
12. STAS 8*58—8$ — &m'inări udate. (ormele !i dimeniunile roturilor la udare prin procedeul 0.
13. STAS *##/1—#* — (lu4uri topite pentru udarea oţelurilor. ărci !i condiţii te"nice de calitate.
1. STAS *532/1—# ,econ-irmat 1*#* — E4aminarea !i autorizarea udorilor. recripţii )enerale.
15. STAS *532/2—# ,econ-irmat 1*8$ — E4aminarea !i autorizarea udorilor. E4amenul practic al udorilor pentru
oţel.
16. STAS *55*—82 — &m'inări udate. (ormele !i dimeniunile roturilor la udare electrică in 'aie de z)ură.
1#. STAS 11$$—8$ — eri-icarea te"nolo)iilor de udare prin topire a oţelurilor.
CONTROLUL ÎMBINĂRILOR SUDATE
1. STAS #3$/2—#5 — Starea upra-eţelor. recrierea ru)ozităţii !i a ondulaţiei upra-eţei.
2. STAS 66$6—#5 ,econ-irmat 1*81 — 7e-ectocopie cu radiaţii penetrante. ontro0ul îm'inărilor udate prin
topire.
3 STAS 6656—8$ — 7e-ectele produelor laminate9 e4trudate !i trae din oţel. lai-icare !i terminolo)ie.
. STAS #88/1—81 — 7e-ectele îm'inărilor udate prin topire. lai-icare i terminolo)ie.
5. STAS #8$2/1—#* — :locuri de cali'rare pentru veri-icarea i re)larea detectocoapelor. ondiţii te"nice )enerale
de calitate.
6. STAS #3$2/2—#* — :locuri de cali'rare pentru veri-icarea !i re)larea de-ectoeoapelor. :loc de cali'rare A1
#. STAS #8$2/3+#* + :locuri de cali'rare pentru veri-icarea !i re)larea de-ectoeoapelor. :loc de cali'rare A2
8. STAS #8$2/—#* — :locuri de cali'rare pentru veri-icarea !i re)larea de-ectoeoapelor. :loc de cali'rare A3
*. STAS #8$2/5—#* + :locur i de cali'rare pentru veri-icarea !i re)larea de-ectocoapelor. :loc de cali'rare A.
1$. STAS 82**—#8 — lai-icarea !i im'olizarea de-ectelor îm'inărilor udate prin topire pe 'aza radio)ra-iilor.
11. STAS 853*—#8 — 7e-ectocopie cu pul'eri ma)netice.
12. STAS 8866—82 — ontrolul ultraonic al laminatelor din oţel.
13. STAS *1$1—## — &m'inări udate9 A'ateri limită la dimeniuni -ără indicaţii de toleranţe.
1. STAS *552—# ,econ-irmat 1*81 + ontrolul ultraonic al îm'inărilor udate cap la cap prin topire.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
15. STAS 10137—78 — Defectoscopie cu radiaţii penetrante. Indicatori pentru stabilirea calităţii ia!inii.
1". STAS 10138—75 #econfirat 1$8% — Defectoscopie cu radiaţii penetrante. &ondiţii de obser'are.
17. STAS 10%1(—75 #econfirat 1$8% — Defectoscopie nedistructi'ă. &ontrol cu lic)ide penetrante.
18. STAS 1035(—31 — Defecte ale suprafeţelor tăiate teric. &lasificare si terinolo!ie.
1$. STAS 105"(*1—81 — Tăierea cu o+i!en a etalelor. &lase de calitate ale tăieturilor.
%0. STAS 105"(*%—81 — Tăierea cu plasă a etalelor. &lase de calitate ale tăieturilor.
NORMATIVE, PRESCRIPŢII
1. I %7—8%, -Instrucţiuni te)nice pri'ind stabilirea i 'erificarea clasei de calitate a /binărilor sudate la conducte
te)nolo!ice.
%. &.3"—78 IS&I# , -rescripţii te)nice pri'ind e+ainarea cu ultrasunete a tablelor folosite /n construirea i
repararea instalaţiilor ecanice sub presiune
3. &# (—81 IS&I# — -rescripţii te)nice pentru e+ainarea cu ultrasunete a /binărilor sudate cap la cap prin
topire2 realiate cu aterial de adaos
(. &# "—78 IS&I# — -rescripţii te)nice pentru e+ainarea cu lic)ide penetrante a /binărilor sudate ale
eleentelor instalaţiilor ecanice sub presiune i de ridicat.
5. &# 8—7$ IS&I# — -rescripţii te)nice pri'ind e+ainarea cu pulberi a!netice a /binărilor sudate ale
eleentelor instalaţiilor ecanice sub presiune
". &# 4—8% — -rescripţii te)nice pentru autoriarea personalului care e+ecută e+ainări nedistructi'e la instalaţiile
ecanice sub presiune i instalaţiile de ridicat.
7. &# %0—80 IS&I# — -rescripţii te)nice pentru e+ainarea cu radiaţii penetrante a /binărilor sudate cap la cap
ale instalaţiilor ecanice sub presiune i de ridicat.
8.    — Sisteul de e'idenţă In acti'itatea de control te)nic al calităţii construcţiilor.
$. & 150—8( — 6orati' pri'ind calitatea /binărilor sudate.
10. & 133—8% — Instrucţiuni te)nice pri'ind /binarea eleentelor de construcţii cu uruburi de /naltă reistenţă
pretensionate.
top
CAIETUL XX PROTECŢIA CONTRA AGENŢILOR AGRESIVI
1.1. re'ederile din preentul capitol se referă la etodele i pre'ederile practice de 'erificare a calităţii suprafeţelor
suport i protecţiilor anticorosi'e pentru eleentele de construcţii din beton siplu2 beton arat i beton
precopriat2 precu i pentru eleentele supraterane de construcţii etalice2 at9t pe parcursul e+ecuţiei c9t i la
/nc)eierea unor fae de lucrări i la recepţia preliinară a obiecti'elor e+ecutate.
1.%. entru protecţia construcţiilor sau părţilor de construcţii din beton siplu2 beton arat2 beton precopriat sau
etalice2 pentru care nu e+istă p9nă /n preent acte norati'e2 'erificarea calităţii e+ecuţiei se 'a face /n
conforitate cu pre'ederile condiţiilor te)nice speciale /ntocite anue pentru fiecare din aceste obiecti'e i ataate
proiectelor respecti'e2 precu i a altor dispoiţii ulterioare date de proiectant pe parcursul e+ecuţiei.
#. P"e$ede"i %ene"ale
%.1. Toate aterialele2 de orice fel2 'or fi introduse /n lucrare nuai dacă /n prealabil conducătorul te)nic al lucrării a
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
verificat:
- existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate cu care au fost livrate ;
- rezultatele încercărilor de laborator prevăzute în prescripţiile tehnice specifice.
Se precizează că tipurile şi sortimentele de materiale prevăzute în proiect nu pot fi schimbate decât cu avizul scris al
proiectantului.
3. Prevederi specifice
.!. "erificarea condiţiilor specifice pentru betoanele supuse mediilor a#resive.
a$ %radul
şeful de împreună
de lot& impermeabilitate a betonului&
cu dele#atul prevăzutsau
beneficiarului in proiect& se va verifica
un reprezentant în timpul execuţiei
al compartimentului '('& lucrărilor de către
prin analize de
laborator.
%radul de permeabilitate a betonului se va determina conform normativului ' !)*+,. 'ondiţia de pătrundere a
apei la treapta maximă de presiune& conform S(S /!+,/ se consideră limitativă. 0robele pentru verificarea
#radului de impermeabilitate se vor lua numai de la locul de punere în lucrare a betonului& iar frecvenţa minimă a
determinărilor trebuie să corespundă prevederilor din tabelul !.
(abelul !
'antitatea de beton 6în m$ la care se

efectuează o determinare de impermeabilitate&
2enumirea minimă a în funcţie de #radul de impermeabilitate
elementului 6m$ prescris
0) 05
Sub *&/ !** /*
1ntre *&/ şi !&/ ** !**
0este !&/ /** 7**
c$ 'alitatea suprafeţei elementelor de beton se va verifica& după decofrare& conform caietului 1" al prezentului
normativ şi instrucţiunilor pentru verificarea şi recepţia lucrărilor ascunse. Suprafaţa elementelor de beton trebuie să
fie lipsită de fisuri& crăpături& se#re#ări& #oluri sau rosturi de întrerupere a betonării.
2efectele admisibile& prevăzute în anexa 1"-! a caietului 1" din prezentul normativ nu sunt admise la elementele
suport pentru protecţii anticorosive& decât dacă prin remedieri elementele pot fi aduse în această situaţie. 2acă se
constată defecte ale betonului& se vor lua măsuri de remediere corespunzătoare de către şeful de lot sau& în caz de
necesitate& de către proiectant.
0entru cazurile in care pe elementele de beton urmează să se aplice protecţii suplimentare& operaţia respectivă nu
poate începe decât daca& în prealabil& suportul a fost verificat şi recepţionat conform cap. 111 al prezentului normativ.
1n plus& este necesar ca suprafaţa betonului să nu fie friabilă şi să aibă sunet metalic la ciocănire. 2acă aceste
condiţii nu sunt respectate& stratul friabil se va îndepărta până la suport sănătos& iar suprafaţa se va recondiţiona în
mod corespunzător.
acestora "erificarea
şi se va consemna calităţii
într-un processuportului pentru ascunse&
verbal de lucrări protecţii conform
anticorozive se va face
re#lementării înainte de aplicarea
respective&
d$ 3a recipienţii de beton armat si beton precomprimat pentru lichide a#resive& înainte de aplicarea protecţiilor
anticorosive& suplimentare& se va efectua verificarea etanşeităţii recipienţilor prin proba de umplere cu apă conform
S(S )!4/-,) şi a precizărilor din instrucţiunile tehnice 0. ,-,5 pentru proiectarea şi executarea recipienţilor din
beton armat şi beton precomprimat pentru lichide.
0roba se va face înainte de aplicarea tencuielilor şi şapelor şi este obli#atorie& independent de natura lichidului
înma#azinat. "erificarea finală a etanşeităţii se va face după aplicarea tencuielii interioare sau straturilor de protecţie.
Se poate renunţa la această verificare dacă proba prevăzută anterior a dat rezultate satisfăcătoare 6pierderea
maximă *&7/* l8zi şi m 7 de suprafaţă udată$ şi nu se constată pete de umezeală&
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PER... Page 14# of 168
e) Verificarea de etanşeitate a recipienţilbr se va înscrie într-un proces verbal de lucrări ascunse.
f) în cazul în care, înainte de aplicarea straturilor de protecţie anticorosivă, la orice fel de elemente de construcţie,
acesta se acoperă cu straturi de tencuială, se va verifica în plus aderenţa lor pe stratul suport. Porţiunile neaderente
se vor îndepărta şi se vor reface. Această verificare se va înscrie în registrul de procese-verbale al lucrărilor ce devin
ascunse formular !"#$"#%&).
g) 'miditatea suprafeţelor se va verifica cu umidometrul în cel puţin ( punct la fiecare #% m.p. şi cel puţin cte #
punct pe fiecare faţă a elementelor "- suport. *u se admite aplicarea straturilor de protecţie anticorosivă pe
suprafeţe cu umiditate mai mare dect cea indicată de furnizorul materialului respectiv + suprafeţele cu umidităţi mai
mari vor fi supuse unei uscări prealabile lente.
$.(. Verificarea sistemului de protecţie în timpul eecuţiei lucrărilor.
a) Verificarea calităţii materialelor de protecţie şi auiliare amorse, mortare şi cituri anticorosive aditivi, diluanţi, folii
de idroizolaţie, straturi de armare, emailuri, lacuri, placae anticorosive), se va face vizual şi prin eaminarea
certificatelor de calitate. /n caz de dubiu, materialul va fi supus unor încercări efectuate la furnizor sau la un alt
laborator de specialitate.
b) Verificarea calităţii fiecărui strat se va face vizual, urmărindu-se obţinerea unor straturi uniforme, continue şi
aderente. Verificarea se va face de conducătorul tenic al lucrării şi de un delegat al compartimentului 010 al
eecutantului. Aceste verificări fac obiectul unor procese verbale de lucrări ascunse formular !"#$"#%&).
c) Verificarea aderenţei foliilor idroizolatoare se va face prin ciocănire cu ciocan de lemn pe întreaga suprafaţă,
insistndu-se la margini şi îmbinări. /n cazul în care se constată defecte de lipire ce depăşesc abaterile limită din
aneă, se va proceda la înlăturarea şi refacerea porţiunilor defecte.
/n cazul placaelor anticorosive se va proceda la ciocănirea tuturor plăcilor la (2 ore de la pozare, înainte de
începerea operaţiei de rostuire. 3n cazul depăşirii abaterilor limită din aneă, se va proceda la înlocuirea plăcilor sau
cărămizilor neaderente. 3n timpul pozării se va verifica 3a terminarea fiecărei suprafeţe de #%% m.p., respectarea
dimensiunilor rosturilor şi adncimii de îngropare a placaului în materialul de pozare, conform proiectului. Verificarea
se va face prin măsurători directe. 3n cazul unor abateri mai mari dect cele admisibile se va proceda la îndepărtarea
placaului anticorosiv din zonele cu defecte.
$.$. Verificarea pe faze de lucrări.
Aceasta se va face conform reglementării in vigoare şi constă din 4
a) Verificarea vizuală a aspectului sistemului de protecţie,

urrnărindu-se realizarea unei protecţii continue şi uniforme +
b) 5eterminarea aderenţei se va face prin minimum $ măsurători pe fiecare faţă de element proteat, indiferent de
mărime, dar nu mai puţin de $ măsurători la #%% m.p. de protecţie. 6a mase de şpaclu şi placae anticorosive
determinarea se va face prin ciocănire pe fiecare element sau suprafaţă în parte.
6a vopsitorii anticorosive se va folosi metoda de determinare a aderenţei prin tăiere ecidistantă în formă de grilă
71A7 $88#"89), cu precizările de la punctul 2.$. b de mai os. în cazul constatării unor zone cu defecţiuni se va
proceda la îndepărtarea sistemului neaderent de pe zonele necorespunzătoare şi la refacerea lucrărilor de protecţie.
c) 5eterminarea grosimii se va face prin minimum $ măsurători pe fiecare faţă de element proteat, indiferent de
mărime, dar nu mai puţin de $ măsurători la #%% m.p. de protecţie. :rosimea se va stabili micrometric. în cazul
constatării unor abateri mai mari ca cele admisibile, se va suplimenta protecţia pentru remedierea defectelor.
d) Verificarea întăririi şi continuităţii sistemelor de mase de şpaclu şi a materialelor din rosturile placaelor
anticorosive se va face prin minimum $ măsurători la #% m.p. de sistem de masă de şpaclu sau la 9 m.p. de placa
prin zgriere cu un cui de oţel. 5acă se constată pătrunderea cuiului în masa de şpaclu sau în materialul din rost se
va proceda la înlocuirea materialului folosit.
4. Verificarea condiţiilor specifice pentru elementele de construcţii metalice din oţel supuse mediilor
agresive, inclusiv pentru elemente de întindere
2.#. Pregătirea suprafeţelor.
Verificarea pregătirii suprafeţelor elementelor de construcţii din oţel se va face la primirea lor pe şantier de către
comisia de recepţie numită de unitatea care efectuează montaul.
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#68#.)$ !.1."1#
În cazul tablelor a căror suprafaţă se poate pregăti şi proteja pe şantier, verificarea pregătirii, suprafeţelor se va face
înainte de aplicarea primului strat de protecţie.
a) Verificarea pregătirii suprafeţei se va face conform S!S "#."$$%&$ 'a fiecare din tipurile diferite de elemente
care alcătuiesc construcţia şi anume la ( din numărul elementelor contractate. *a fiecare element care trebuie să
fie verificat se va îndepărta grundul prin metoda de la punctul (.(. din standardul respectiv, la + din numărul
pieselor carel compun şi se compară aspectul suprafeţei piesei cu etalonul fotografic -fig. (...+# % S!S "#."$$%
&$), corespunzător gradului şi tipului minim de curăţire prevăzute în proiect.
ărimea suprafeţei de pe care se înlătură grundul în vederea verificării se va stabili de comisia de recepţie, în funcţie
de dimensiunile piesei şi astfel ca să poată fi corect apreciat aspectul suprafeţei de oţel. *a elementele de acelaşi tip,
piesele care se verifică trebuie să difere de 'a un element la altul.
'mediat după verificare, suprafeţele pieselor de pe care a fost îndepărtat grundul trebuie reacoperite cu stratul de
protecţie temporară.
b) /acă se constată că aspectul suprafeţei unei piese este corespunzător unui grad şi tip de curăţire inferior celui
minim prevăzut în proiect, se va repeta verificarea pe aceeaşi piese dacă se constată c0iar la o singură piesă
aspectul suprafeţei necorespunzătoare proiectului, toate elementele din tipul verificat se refuză la recepţie.
1.+. !plicarea stratului de protecţie temporară.
Verificarea aplicării stratului de protecţie temporară -grund), se va face la primirea pe şantier a elementelor de oţel,
de către comisia de recepţie numită de unitatea care efectuează montajul.
a) Verificarea aplicării stratului de protecţie temporară -grund) se va face vizual la toate elementele construcţiei.
Stratul de grund trebuie să fie uniform şi să acopere întreaga suprafaţă a pieselor care alcătuiesc elementele.
'n cazul c2nd se constată că stratul de protecţie temporară aplicat în uzină nu este uniform şi nu acoperă întreaga
suprafaţă, se va aplica pe şantier un nou strat de protecţie cu acelaşi material ca şi stratul de protecţie iniţial.
Verificarea pregătirii suprafeţelor şi a stratului de protecţie temporară face obiectul unor procese verbale de lucrări
ascunse.
b) /acă elementele de construcţii se livrează zincate prin cufundare la cald -de e3. tabla pentru acoperişuri sau
pentru elemente de înc0idere, profilele cu pereţi subţiri laminate la rece), se va e3ecuta verificarea grosimii stratului
de zinc prin măsurare cu edometru conform pct. 1.4. a.
Verificarea grosimii stratului de zinc se va face la acelaşi număr de elemente ca la pct. 1.". a. în caz că la verificare
se constată grosimi mai mici dec2t cele minime prevăzute în proiect, toate elementele din tipul verificat se refuză la
recepţie.
!ceastă verificare se va consemna în registru5 de proceseverbale de lucrări ascunse.
1.4. Verificarea în timpul e3ecuţiei se va face conform reglementării în vigoare şi constă din 6
 e3aminarea proceselor verbale anterioare privind pregătirea suprafeţei şi aplicarea stratului sau straturilor de
protecţie temporară e3ecutate în uzină 7
 verificarea calităţii fiecărui strat 7 această verificare se va face vizual, urmărinduse obţinerea unor straturi continue,
uniforme, lipsite de băşici şi încreţituri şi de nuanţe distincte pentru fiecare strat în parte.
/acă un strat nu este continuu şi uniform, se va aplica peste încă un strat, care nu va conta la numărul total de
straturi.
/acă un strat prezintă băşici sau încreţituri, se vor curăţa porţiunile cu defecte şi se vor acoperi cu un nou strat din
acelaşi material,
a) Verificarea şi recepţia pe faze de lucrări se vor face conform reglementării în vigoare şi constau din 6
 verificarea aspectului stratului de protecţie, urmărinduse obţinerea unui sistem de protecţie continuu, uniform, lipsit
de băşici şi încreţituri, această verificare se va face vizual7
 verificarea aderenţei sistemului de protecţie pa suportul metalic se va face conform S!S 4$$"%$( 7
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
- verificarea grosimii sistemului de protecţie se va face conform Instrucţiunilor tehnice C 139—83 ;
- verificarea aplicării întregului număr de straturi prevăute în proiect se va face prin sonda!" prin tăiere cu lama"
urmărindu-se e#istenţa tuturor straturilor cu nuanţe diferite
$acă aspectul sau grosimea totală a sistemului de protecţie nu sunt corespunătoare proiectului" proiectantul va
decide asupra măsurilor ce tre%uie luate&
%' (umărul de determinări de aderenţă )i grosime" precum )i onele unde tre%uie efectuate se vor sta%ili" conf& pct& a
de mai sus&
$eterminarea aderenţei Ia suport a peliculei se va face conform *+,* 31—.&
/eultatele se e#primă prin cifre ara%e de la 1 Ia 0" conform ta%elului următor&
+a%elul 1
Cifra de aderenţă ,spectul cadrila!elor
- marginea tăieturilor este dreaptă

1
- nici un pătrat din cadrila! nu este

aderenţă foarte %ună'
desprins
- marginile tăieturilor sunt u)or imţate


- la punctele de întretăiere a tăieturilor se
o%servă sla%e desprinderi ale peliculei"
aderenţă %ună'
care nu depă)esc .= din suprafaţa
cadrila!elor
3 - pelicula este desprinsă de-a lungul

tăieturilor
p>nă la .= )i la
dinpunctele decadrila!elor
suprafaţa intersecţie
aderenţă mediocră'
0
- pelicula este desprinsă de-a lungul
tăieturilor )i la punctele de intersecţie
aderenţă p>nă la 3.= din suprafaţa cadrila!elor
necorespunătoare'
$acă sistemul de protecţie verificat are cifra de aderenţă 3 aderenţă mediocră' sau 0 aderenţă
necorespunătoare'" protecţia elementului sau piesei respective se va reface în întregime&
,(2, -1
LISTA DE ABATERI ADMISIBILE
3&1&%& 4rosimea minimă a stratului de acoperire cu %eton a armăturilor&
- la grosimea de 3&&&0 cm nu se admit a%ateri în minus ;
- la grosimea de 0".56 cm se admite o a%atere In minus de 7". cm&
,%aterile în plus sunt admise&
3&1&d& erificarea etan)eităţii recipienţilor de %eton armat )i %eton precomprimat
- prima pro%ă cu apă de %eton &&& pierdere ma#ima 7". l:i )i m&p& suprafaţă udată ;
- pro%a finală cu apă după aplicarea protecţiei &&& pierdere ma#imă 7". l:i )i m&p& suprafaţă udată&
3&1&f& <regătirea suprafeţei&
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
Se acceptă defecte de pregătire sau neaderenţa pe zone de max. 10 cm dar nu mai mult de 3 defecte la 10 m.p.
suprafaţă verificată.
3.2. si 3.3. Verificarea sistemului de protecţie.
- defecte de lipire a foliilor hidroizolatoare placa!elor "i maselor de "paclu nu se admit cele existente se voi repara
o#ligatoriu$ %
- defecte de umplere a rosturilor placa!elor sau ne etan"eităţii intre materialul din rost "i placa! nu sunt admise $
- a#ateri admise la dimensiunile rosturilor -. lăţime & 2 mm "i ' 1 mm $
- grosimea sistemului de mase de "paclu "i vopsitorii$ a#ateri in minus de max. 10(
). Verificarea condiţiilor specifice pentru elemente de construcţii metalice din oţel.
S*+,* / +*45
).2.#. entru grosimea stratului de zincare se admit a#ateri 6n minus
).3.a. entru grosimea stratului de protecţie finală se admit a#ateri 6n minus de maximum 10(
,78, 88-2
1. S*,S 33)9':9 ' ;etoane de ciment riterii pentru aprecie-rea agresivităţii apei.
2. S*,S :<:=2':0 ' onstrucţii civile "i industriale. onstrucţii metalice nituite. rescripţii de execuţie.
3. S*,S :<>'<< ' onstrucţii din oţel sudate. rescripţii de execuţie.
). S*,S 292?':) - onstrucţii civile industriale "i agrozootehnice. rotecţia lemnului contra putrezirii.
?. S*,S 1012>':? ' rotecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel. lasificarea mediului agresiv
<. S*,S 101<<=3':: ' regătirea mecanică a suprafeţelor.
:. S*,S 10:02=1'>3 ' rotecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. ,coperiri protectoare.
ondiţii tehnice generale.
>. S*,S 10:02=2'>0 ' rotecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel. ,coperiri protectoare pentru
construcţii 6n medii rurale "i ur#ane.
9. .139'>3 - 5nstrucţiuni tehnice privind protecţia anticorosivă a elementelor de construcţii metalice @;ul.
onstrucţiilor nr. )=19>)A.
10. 5 1-1':< ' 7ormativ pentru protecţia contra coroziunii a instalaţiilor metalice 6ngropate @;ul. onstr. nr. 2=19:<A.
11. .1:0'>3 ' 5nstrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor din #eton armat "i #eton precomprimat su#terane
6n medii agresive naturale si industriale @;ul. onstr. nr. 12=<3A.
12. .1)0':9 ' ,nexa V5.). Băsuri speciale de proiectare execuţie "i 6ntreţinere a construcţiilor din zona litoralului
mării negre @;ul. onstr. nr. 12=:9A.
CtopD
CAIETUL XXI IMBRĂCAMINŢI RUTIERE

A. DOMENIUL DE APLICARE
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
1. Prevederile prezentului capitol se aplică la verificarea calităţii tuturor lucrărilor de îmbrăcăminţi rutiere, alcătuite din
unul sau mai multe straturi şi executate pe drumuri, străzi şi platforme de orice clasă şi destinaţie — provizorii sau
definitive, pietonale sau carosabile, situate pe porţiuni curente de drum sau aparţinând lucrărilor de artă aferente
acestuia etc. — si pentru a căror proiectare şi executare există prescripţii tehnice.
. !n cazul unor îmbrăcăminţi de tip special sau care se realizează prin tehnolo"ii de execuţie necuprinse în
prescripţiile tehnice în vi"oare la data execuţiei, prevederile prezentului capitol se completează cu cele din condiţiile
speciale ataşate proiectului de execuţie.
B. PREVEDERI COMUNE
1. Verificarea scriptică
1.1. #ndiferent de felul îmbrăcămintei ce se verifică, personalul $%$ de la şantier şi întreprindere, controlorii, de
calitate din unităţile tutelare, comisiile de recepţie şi comisiile speciale de control vor trebui să se asi"ure de
existenţa, şi să examineze conţinutul, tuturor documentelor obţinute sau întocmite de şantier pe întrea"a durată a
execuţiei, şi prin care se atestă buna calitate a materialelor &a"re"ate, lianţi, aditivi, pietre fasonate, elemente
prefabricate sau preturnate, mixturi bituminoase, betoane de ciment etc', folosite la execuţie.
!n această activitate se vor verifica aşadar ( certificatele de calitate emise de producători, buletinele de analize şi
încercări ale materialelor, întocmite de laboratorul de şantier sau. dacă a fost necesar, de un laborator de specialitate
din exterior, procesele)verbale asupra probelor speciale prelevate din îmbrăcămintea executată şi rezultatele
comportării acestor probe la verificările prescrise oficial, precum şi orice alte acte utile în le"ătură cu calitatea
materialelor şi a lucrărilor executate.
1.. * altă cate"orie de documente, a căror existenţă la şantier şi a căror verificare de către cei în drept sunt
obli"atorii, este aceea prin care se consemnează efectuarea unor verificări interne înainte de a se începe executarea
îmbrăcămintei.
#n aceste documente, care constituie procese verbale &formular +)1)1-' se va preciza că executarea
îmbrăcămintei nu a început decât numai după recepţionarea fundaţiei sau sistemului fundaţie)straturi de bază,
inclusiv a lucrărilor de evacuare a apei din fundaţie, precum şi după retrasarea "enerală a elementelor "eometrice şi
verificarea suprafeţei fundaţiei — respectiv a stratului de bază superior — pe porţiunea ce se va acoperi cu
îmbrăcăminte.
/baterile faţă de proiect, constatate la operaţiile de re)trasare şi de verificare a suprafeţei fundaţiei, respectiv a
stratului de bază superior trebuie să se încadreze în limitele admisibile date în anexa nr. 1.
1.. 0e vor analiza de asemenea documentele care consemnează rezultatele încercărilor făcute pentru verificarea
capacităţii portante a complexului fundaţie)pat în cazul unor rezultate necorespunzătoare, se vor examina şi alte
documente din care rezultă că s)au stabilit de proiectant şi s)au pus în aplicare — cu bune rezultate — măsurile
necesare de compensare a deficâtului de capacitate portantă.
1.2. 3a examinarea proceselor)verbale şi buletinelor de analiză a probelor prelevate din materialele primite şi din
îmbrăcămintea executată, se va verifica dacă s)au respectat ( mărimea loturilor, modul de prelevare a probelor,
precum şi felul şi frecvenţa încercărilor necesare, a cum sunt prescrise prin standardele materialelor şi
imbrăcăminţilor respective.
2. Verificarea directă
4lementele care constituie principalii indicatori de calitate ai oricărei îmbrăcăminţi rutiere şi trebuie să fie obli"atoriu
supuse unor verificări directe — atât în timpul execuţiei şi la terminarea unor faze de lucrări, cât şi la recepţia
preliminară a lucrărilor terminate — sunt următoarele (
) cota roşie a profilului în lun" 
) elementele "eometrice ale platformei
) declivităţile profilului în lun" şi poziţiile 5ilometrice ale punctelor de schimbare a lor 
) bombamentui părţii carosabile pe porţiunile în aliniament şi pantele transversale ale profilelor situate în curbă şi ale
acostamentelor şi trotuarelor 
) re"ularitatea suprafeţei îmbrăcămintei 
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#638#.)$ !.1."1#
GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PER... Page 1# of 168
) poziţiile 5ilometrice, tipul şi dimensiunile principale ale diverselor lucrări accesorii, aferente căii, ca ( şanţuri, ri"ole,
"uri de scur"ere, cămine de canalizare, indicatori hectometrici şi 5ilometrici, borne apără)roată, marca6e de circulaţie,
semafoare şi alte mi6loace de semnalizare rutieră 
) orice alte lucrări specifice aferente căii, prevăzute în proiect.
/baterile admisibile la execuţie faţă de prevederile proiectului a elementelor "eometrice şi re"ularităţii suprafeţei sunt
date în /nexa nr. 77#.. pentru fiecare tip de îmbrăcăminte în parte.
n cele ce urmează se dau unele indicaţii de detaliu privind modul de efectuare a verificărilor.
.1. $ota roşie a profilului în lun" se verifică la faţa superioară a îmrbăcămintei terminate iar în timpul execuţiei se
verifică la faţa superioară a stratului suport şi a fundaţiei, atât în axul părţii carosabile cât şi la ambele mar"ini ale
acesteia şi ale acostamentelor şi trotuarelor  de asemenea, se verifică în câteva puncte de pe conturul locurilor de
parcare, refu"iilor pentru pietoni, zonelor verzi ale părţii carosabile, insulelor de diri6are a circulaţiei şi altor porţiuni
speciale prevăzute în proiectul de execuţie.
8e)a lun"ul traseului aceste verificări se fac în ( — puncte obli"ate ( la intrările şi ieşirile din curbe, #a mi6locul
curbelor, la schimbările de declivităţi, la intrările şi ieşirile de pe poduri sau alte lucrări de artă, la intersecţiile de nivel
cu alte drumuri sau cu căi ferate şi, bineînţeles, în aliniament la distanţele prevăzute în subcap. $ de mai 6os, la
fiecare tip de îmbrăcăminte în parte 
) punctele facultative, care se ale" suplimentar pe traseu de către verificatorii de calitate şi comisiile de recepţie sau
de control.
8e asemenea, se va verifica cota roşie îa le"ătura cu drumurile laterale şi la intrările în curţi, dacă acestea sunt
prevăzute în proiectul de execuţie al drumului principal.
9erificările cotelor roşii se vor face numai cu aparatul de nivelment iar cotele existente se vor determina fie prin
raport la cotele reperelor fixe de nivel prevăzute în proiect şi realizate pe teren, fie — in caz de de"radare sau
dispariţie a acestora — prin raport la cotele altor repere fixe, alese de persoana sau comisia ce face verificarea.
Pentru determinarea cotelor de nivel ale straturilor aflate sub cel verificat, se vor face sonda6e în diverse puncte ale
drumului sau străzii. Pe această cale se va putea stabili totodată dacă s)a respectat proiectul în ce priveşte
alcătuirea sistemului fundaţie)straturi de bază, ordinea de execuţie a straturilor, "rosimea şi aspectul în secţiune a
fiecăruia etc. 9erificarea "rosimilor se va face cu metrul, precizia de măsurare mer"înd pînă la : mm.
.. 4lementele "eometrice ale platformei se verifică cu pan"lica "radată şi cu metrul. 0e va verifica de asemenea
trasarea corectă a curbelor, pe ambele părţi ale drumului, precum şi supralăr"irile din curbe.
%rasarea curbelor se verifică la fiecare curbă în parte, pe baza "raficului respectiv de trasare, dat în proiect.
.. 8eclivităţile profilului în lun" se verifică numai cu aparatul de nivelment, înre"istrându)se cotele de nivel ale
extremităţilor fiecărui tronson prevăzut în proiect cu o aceeaşi declivitate, precum şi lun"imea lui, măsurată în axul
drumului, apoi stabilindu)se prin calcul dacă declivitatea existentă corespunde cu cea din proiect sau se înscrie în
limitele admise pentru tipul respectiv de îmbrăcăminte.
#n ce priveşte punctele de schimbare a declivităţilor. se va verifica mai întâi dacă ele sunt amplasate corect la
poziţiile 5ilometrice şi hectometrice din proiect, apoi se va controla cu şabloane adecvate sau cu aparatul de
nivelment dacă s)a realizat la fiecare asemenea punct racordarea prevăzută în proiect a celor două declivităţi
adiacente.
.2. ;ombamentele
celelalte verificări darşielepantele transversale
pot fi verificate se verifică
şi în alte ele re"ulă înalese
profile suplimentare aceleaşi profile ale traseului unde se fac şi
facultativ.
9erificarea bombamentelor se face cu şabloane ri"ide având curbura prevăzută în proiect pentru faţa superioară a
elementului verificat &fundaţie, strat de rezistenţă, strat de uzură', precum şl cu mira şi aparatul de nivelment, în
cazul drumurilor sau străzilor de lăţime mare &autostrăzi, bulevarde lar"i, piste de decolare şi căi de rulare a
avioanelor' şi al scuarurilor, pieţelor publice, platformelor preuzinate, spaţiilor de parcare auto etc.
9erificarea pantelor transversale se face în aliniamente şi în zonele de racordare cu curbele, folosind dreptare de
lun"ime cât 6umătatea platformei iar în curbe, dreptare lun"i cât toată lăţimea platformei acestea se aşează în
poziţie orizontală cu a6utorul unei nivele cu bulă de aer &boloboc' şi se verifică cu metrul diferenţa de nivel dintre
punctele extreme ale lun"imii respective.
$%&'(SITS)o*e&+&,-e*f/a0)*e/./$&&2/#638#.)$ !.1."1#
2.5. Lucrările accesorii se verifică în ce priveşte poziţionarea lor kilometrică şi hectometrică exactă şi realizarea lor
conform cu prevederile proiectului în ce priveşte tipurile, dimensiunile, detaliile de execuţie şi calitatea execuţiei.
Gurile de scurere se verifica at!t în ce priveşte respectarea amplasamentelor date în proiect c!t şi a cotelor de
montare, pentru a asiura "una scurere a apelor de pe suprafaţa căii. #n acest scop se va controla, la fiecare ură
de scurere, dacă faţa rătarului se află su" nivelul feţei superioare a stratului de circulaţie şi totodată se va verifica
dacă îm"răcămintea este realizată cu pante suficiente în zona urii de scurere, pentru a accelera diri$area apelor
spre aceasta.
%elelalte lucrări accesorii se verifică mai întîi vizual apoi, de la caz la caz, cu şa"loane adecvate, panlică radată,
metru, miră şi aparatul de nivelment.
2.&. 'n afara verificărilor menţionate la pct. 2.()2.5, se verifică dacă există porţiuni pe care îm"răcămintea prezintă
fenomenul de *"urduşire+ cauzat de folosirea în acele porţiuni a unor materiale sensi"ile la înheţ-dezheţ, de
*vălurire+
cilindrate,la
cu îm"răc!minţi "ituminoase
exces de "itum, preparate
cu mixturi arse, sau aplicate
cu fundaţii defectuos,
necompactate deetc.
corect *făaşuri+ la îm"răcăminţi insuficient
2./. 0 atenţie deose"ită ) at!t la execuţie c!t şi la verificare ) se va acorda sectoarelor de drumuri existente care
se lăresc prin adăuarea unor "enzi laterale. La acestea se va examina comportarea îm"răcămintei şi a întreului
sistem în zona de contact a "enzilor de lărire cu sistemul rutier existent, identific!ndu-se eventualele defecte
tasări, fisuri etc. ce au apărut de la data execuţiei p!nă în ziua verificării, spre a se putea sta"ili măsurile de
remediere care să evite transmiterea acestor defecte la nivelul îm"răcămintei.
C. PREVEDERI SPECIALE
(, #m"răcăminţi "ituminoase cilindrate, executate 'a cald 131 (/4)6
(.(. 7erificări la preătirea stratului suport La preătirea stratului suport se vor verifica 8
- curăţirea temeinică şi uscarea suprafeţei9 la straturile suport constituite din macadam, curăţirea va mere p!nă la
apariţia aspectului de mozaic al împietruirii, după care ropile şi denivelările se vor umple cu "inder sau cu anro"ate
"ituminoase compacte 9
- în sectoarele de drum cu trafic foarte intens, intens şi mi$lociu, la care fundaţiile au profil transversal diferit de cel al
îm"răcămintei sau denivelări în lun mai mari de 2 cm su" lata de 6 m 8 executarea unei ealizări cu anro"ate
"ituminoase 9
- la îm"răcăminţile alcătuite din covoare "ituminoase într-un sinur strat 8 executarea unui amorsa: cu "itum tăiat,
emulsie sau suspensie de "itum, aplicat pe stratul suport preătit în preala"il, cu doza$ul de ;,6...;,5 k "itum
pur<m.p. 9
- la îm"răcăminţile în rosime totală su" (5 cm, aplicate pe straturi suport din "itum de ciment sau macadam
cimentat 8 executarea la rosturi, a unei spoiri cu pastă de var pe ;,&; m lăţime, sau acoperirea rosturilor cu carton
"itumat sau alte materiale similare.
(.2. 7erificarea calităţii mixturilor asfaltice
7erificarea calităţii mixturilor asfaltice, pentru constatarea modului de respectare a proiectului şi reţetelor sta"ilite în
la"orator pe "aza prevederilor 131 (/4-6, se va face prin 8
- verificarea condiţiilor de fa"ricaţie şi aşternere a mixturii9
- prelevarea şi încercarea pro"elor de mixtură.

a La verificarea condiţiilor de fa"ricaţie şi aşternere a mixturii se vor avea în vedere 8
- 'a liant8 dozarea în masă sau în volum, cu a"atere de = ;,4> faţă de reţete = ;,2> la "etoanele asfaltice cu
areat mărunt şi ruos9 temperatura, la ieşirea din topitor 8 (5;;...(/;;%. #n cazul în care aceeaşi cantitate de liant
a fost topită şi încălzită de mai multe ori, se va verifica punctul de înmuiere cu metoda inel-"ilă 9
- 'a areate 8 dozarea ?rin dispozitive de c!ntărire cu precizie de 6>, temperatura la ieşirea din uscător (&5@...(A;@
%. Bupă trecerea în malaxor şi amestecarea cu filerul rece, dozat ravimetric separat, temperatura amestecului
areate filer tre"uie să fie de (5;@...(;@% 9
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-5685./'" 0.10.!015
- temperatura mixturii, la ieşirea din malaxor: 140°...170°C (155°...170°C la betonul asfaltic ruos!, in func"ie de
temperatura atmosferic#, de distan"a de transport şi de rosimea stratului de $mbr#c#minte %
- temperatura mixturii la punctul de lucru, $naintea aşternerii: minimum 1&0°C 145°C pentru mixturi ruoase!.
b! 'eultatele $ncerc#rii epru)etelor de mixtur#, prele)ate la malaxor sau la locul de aşternere (c*te + probe de 10 
pentru fiecare +00...400 tone de mixtur#, $n func"ie de producti)itatea instala"iilor de fabricat mixturi!, trebuie s# se
$nscrie $n :
-pre)ederile re"etelor  ca doare a liantului şi ranuloitate a amestecului mineral  cu abaterile men"ionate la pct.
a de mai sus %
- )alorile admisibile ale caracteristicilor fiico-mecanice ale mixturii, cuprinse $n / 174&2 tabelele 7 şi .
1.&. 3erificarea calit#"ii $mbr#c#mintei executate
a! 3erificarea elementelor eometrice şi a reularit#"ii suprafe"ei $mbr#c#mintei se )a efectua $n modul şi cu abaterile

admisibile pre)#ute $n anexa -+.
b! Calitatea $mbr#c#mintei ata executate (rosime, aderen"# $ntre straturi, doare $n lian"i şi areate, caracteristici
fiico-mecanice!, se )erific# prin $ncercarea probelor extrase din $mbr#c#minte (+ pl#ci de 40x40 cm pentru fiecare
7000 m de suprafa"#, extrase la +0 ile dup# darea $n circula"ie..
c! 6in efectuarea unei prime examin#ri a probelor extrase din $mbr#c#minte se )or putea stabili aprecieri preliminare
asupra calit#"ii $mbr#c#mintei, ser)ind ca indica"ii pentru exien"a şi interpretarea celorlalte $ncerc#ri. stfel se )or
putea face constat#ri $n le#tur# cu :
- uniformiarea de structur# a mixturii, considerat# pe fiecare strat $n parte : repartiarea uniform# a areatelor şi
liantului, anrobarea filerului, radul de compactare etc. %
- aderen"a dintre straturile $mbr#c#mintei şi dintre $mbr#c#minte şi stratul suport (continuitatea onelor de aderen"#,
eficien"a amors#rii etc!.
d! 3erificarea rosimii $mbr#c#mintei $n total şi pe straturi componente, se face pe baa m#sur#torilor de rosime
f#cute $n laborator asupra probelor extrase din $mbr#c#minte. rosimile se consider# corespun#toare dac# preint#
o abatere limit# local# de maximum - 108 la rosimea pre)#ut# $n proiect pentru fiecare strat $n parte.
9a recep"ia preliminar# comisia poate aprecia şi ot#r$ ca m#surarea rosimilor s# fie completat# cu sonda;e
(maximum + sonda;e pe m!, efectuate la 1 m de marinea $mbr#c#mintei.
e! 'eultatele $ncerc#rilor efectuate asupra epru)etelor (pl#ci de 1010 cm sau 1+x1+ cm!, confec"ionate  separat
pentru fiecare strat  din probele extrase din $mbr#c#minte, precum şi asupra epru)etelor cubice confec"ionate din
mixtur# cuprins# $n aceleaşi probe, trebuie s# satisfac# pre)ederile pct. 1.+.b.
2. Imbrăcăminţi bituminoase turnate, executate Ia cald (STAS 175—76.
+.1. 3erificarea calit#"ii mixturilor şi $mbr#c#mintei executate
3erificarea calit#"ii mixturilor preparate pentru $mbr#c#min"i asfaltice turnate, $n )ederea constat#rii modului de
respectare a proiectului şi a re"etelor, stabilite $n laborator pe baa / 1757<, se )a face prin
- )erificarea condi"iilor do fabrica"ie şi aşternere %

- prele)area şi $ncercarea probelor de asfalt turnat, ata executat.
3erificarea elementelor eometrice şi reularitatea suprafe"ei $mbr#c#mintei se )or efectua $n modul şi cu abaterile
admisibile pre)#ute in anexa nr. -+.
b! 9a fabricarea mixturii se )a )erifica $ncadrarea $n urm#torii parametri:
- temperatura mixturii la preparare :170°...1=0°C%
- abaterea admisibil# la doarea 0,48 din areatul liantului total%
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-5685./'" 0.10.!015
- punctul de înmuiere a mixturii: 83°C (inel-bilă) ;
- temperatura mixturii, la locul de aşternare :15c!!!18°C!
c) "n ca#ul aplicării directe a a$%altului turnat pe $traturi de ba#ă din beton de ciment $au macadam cimentat, $e &a
&eri%ica executarea ro$turilor în ma$a bituminoa$ă, exact pe$te cele ale $tratului de ba#ă, precum şi colmatarea cu
ma$tic bitumino$ a ace$tor ro$turi!
d) 'e#ultatele încercării epru&etelor con%ecionate din probele de mixtură prele&ate ca la pct! 1!3!c! din
îmbrăcămintea executată, trebuie $ă $e în$crie în pre&ederile reetelor, cu tolerana la do#aul de liant menionată la
pct! a de mai $u$, precum şi în condiiile de admi$ibilitate pentru caracteri$ticile %i#ico-mecanice cuprin$e în *+*
15./ . tabelul 0!
e)
de eri%icarea 2ro$imei îmbrăcămintei
2ro$imea pre&ă#ută în proiect! $e &a %ace ca la pct! 1!3!a, abaterea admi$ibilă %iind şi în ace$t ca# de 1 %aă
3! 4mbrăcămini din beton de ciment (*+* 183.83)
3!1! eri%icări de e%ectuat la prepararea şi tran$portul betonului
a) eri%icarea calităii materialelor ce $e %olo$e$c la prepararea betonului $e &a %ace #ilnic!
b) eri%icarea $tabilirii reetei betonului $e &a %ace innd $eama de 4n$truciunile te6nice pri&ind $tabilirea compo#iiei
betoanelor (C! 17.), cu aplicarea pre&ederilor pct 0!0! *+* 183.83!
9a $taia de betoane :
- $e &a &eri%ica cel puin o dată pe $ăptămnă %uncionarea corectă a miloacelor de do#are (a2re2atele şi cimentul
2ra&imetric iar apa cu do#atorul);
- la probele de cntărire a componenilor betonului $e admit următoarele abateri :  3 la a2re2ate ;  0 la ciment

şi apă ;
- cantitatea de apă nece$ară pentru prepararea betonului $e &a &eri%ica #ilnic $au la %iecare modi%icare a umidităii
a2re2atelor, urmărindu-$e ca %actorul $ă nu depăşea$că ,75;
- den$itatea aparentă a betonului mar%ă, determinată con%orm *+* 15-8, trebuie $ă %ie de minimum 075 2m3
pentru betonul %olo$it la $tratul de u#ură şi de minimum 07 2m 3 pentru betonul $tratului de re#i$tenă!
d) Calitatea betonului preparat &a %i controlată #ilnic; încercările $e &or e%ectua con%orm *+* 15.8!
e) <entru &eri%icarea mărcii betoanelor şi a re#i$tenelor la întindere, $e &or prele&a probe de control, cubice şi
pri$matice (con%orm *+* 105.81 $au anexa =4= la normati&ul C! 17-), cu %rec&ena : cte 7 $erii pentru
%iecare $trat, dintr-un lot de 5  m!p!, o $erie cuprin#nd 3 epru&ete pri$matice şi 3 cubice! 4nterpretarea
re#ultatelor încercărilor probelor $e &a %ace potri&it anexei ==  la >ormati&ul C! 17-!
?o#area şi utili#area aditi&ului ?4*> $e &a &eri%ica con%orm normati&ului C! 17- şi *+* 8/05-!
2) 9a tran$portul betonului :
- $tarea te6nică a tra$eului utili#at pentru tran$portul betonului trebuie $ă permită circulaia cu &ite#a medie de cel
puin 3 m oră ;
- tran$portul cu autoba$culantă a betonului $e &a e%ectua pe di$tane maxime de 1 m ; pe$te acea$tă di$tană $e
&or utili#a autobetoniere!
3!0! eri%icări de e%ectuat 4a execuia îmbrăcămintei
a) *e &a urmări ca executarea îmbrăcminilor din beton de ciment $ă %ie limitată la perioada în care temperatura de
lucru nu $cade $ub @5° ; $ub acea$tă &aloare şi numai pnă la .5°C $e pot executa betonări de &olum mic, cu
mă$uri $peciale!
b) <roducia $taiei, debitul de tran$port şi or2ani#area punerii în operă a betonului trebuie $ă a$i2ure că timpul care
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%56285.0(# !.1."15
se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenţă şi până la completa finisare a stratului de uzură să
nu depăşească cu mai mult de o oră începutul prizei.
c) La punerea in operă a betonului se va verifica executarea lucrărilor preliminare în succesiunea următoare :
- montarea longrinelor metalice 
- acoperirea fundaţiei cu un strat de nisip şi compactarea acestuia! grosimea finală fiind de " cm 
- aşternerea stratului de #ârtie sau a foliei de polietilenă 
- amena$ările de la rosturi %montarea de ancore! scânduri sau înlocuitori ele.)! conform &'(& *+-*+.
d) , atenţie deosebită se va acorda verificării măsurilor de protecţie a betonului! care trebuie executate astfel :
- cu acoperişuri de inventar! până la uscarea completă a suprafeţei betonului 
- în următoarele  zile cu folii de polietilenă sau strat de nisip de + cm grosime menţinut umed. &e mai pot utiliza
protecţii cu pelicule de emulsie catodică sau de parafină sau cu bitum tăiat şi nisip.
e) La darea în circulaţie a îmbrăcâminţilor de beton de ciment se va verifica dacă la încercarea epruvetelor au fost
realizate cel puţin * din rezistenţele betonului prescrise la "* zile. /eterminarea timpului în care este posibilă
realizarea acestor rezistenţe se poate face! indicativ! prin calculele date în &'(& "01-* %anexa nr. ").
f) La rosturi se vor verifica :
- amplasarea corectă a rosturilor : păstrarea liniei drepte la rosturile longitudinale  amplasarea rosturilor transversale
de dilataţie la distanţe de cca  m şi a rosturilor transversale de construcţie-încovoiere la distanţa de 2...3 m etc.)
- executarea rosturilor de contact şi de dilataţie %longitudinale şi. transversale) pe toată grosimea îmbrăcămintei
- executarea numai pe stratul de uzură! a rosturilor de contractie-încovoiere.
4n ambele cazuri se va verifica respectarea măsurilor %de izolare la. rosturile de contact de montare a scândurilor
sau înlocuitorului de material lemnos la rosturile de dilataţie etc)! prevăzute de &'(& *+5*+ pct. +.+. şi anexa.
+.+. 6erificarea calităţii lucrărilor executate
a) 6erificarea elementelor geometrice şi ale suprafeţei îmbrăcămintei se va face în modul şi cu abaterile admisibile
prevăzute în anexa nr. 774-".
b) 6erificarea calităţii betonului din punctul de vedere al compactării şi aderenţei între straturi se va face la recepţie!
prin examinarea carotelor extrase din îmbrăcăminte! câte 2 buc. la fiecare  m ".
c) 6erificarea grosimei îmbrăcămintei se va face! pentru fiecare strat în parte! din măsurarea efectuată la marginile
benzilor îmbrăcămintei.
La recepţie verificarea se va completa prin măsurarea grosimii pe carotele extrase din îmbrăcăminte.
8rosimea medie a stratului de îmbrăcăminte rezultă din media măsurătorilor obţinute pe lotul sau obiectul prezentat
recepţiei.
(baterea admisibilă la grosime este de maximum  mm şi se aplică separat stratului de rezistenţă şi stratului de
uzură.
d) 9n cazul în care rezultatele încercării probelor de control sunt nesatisfăcătoare 5 rezistenţele betonului fiind mai
mici de !*1 din marcă 5 sau dacă! din prelucrarea şi interpretarea rezultatelor încercărilor făcute pe probele
extrase pe lotul sau obiectul prezentat recepţiei! indicele de realizare a mărcii este nesatisfăcător! se va proceda
conform pct. . şi . din normativul ;. 2-0 %în primul caz efectuarea de încercări nedistructive sau extrageri de
carote şi convocarea proiectantului dacă se menţin rezultate necorespunzătoare în al doilea caz! expertizarea
lucrării).
e) <videnţa activităţii de control a calităţii lucrărilor se consemnează in : condica de betoane! dosarul de încercări!
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%56285.0(# !.1."15
registrul de procese-verbale pentru lucrări ascunse, registrul de ordine de şantier, prevăzute la pct. 9.12 al
normativului C. 140-79.
n condica de betoane se vor !ace zilnic, notările prevăzute de pct. 9." al normativului C. 140-79 #lucrările e$ecutate,
cu indicarea punctelor %n care au !ost utilizate betoanele preparate & provenien'a, pe sta'ii, a betonului&
măsurătorile .şi corec'iile e!ectuate la dozarea apei& %ncercările e!ectuate asupra betonului proaspăt& epruvetele
con!ec'ionate & condi'iile de e$ecu'ie etc(.
4. Macadam (STAS 179-84).
4,1. )eri!icări pe parcursul e$ecutării macadamului
a( *e va veri!ica dacă grosimea de aşternere a pietrei, numărul optim de treceri cu cilindrul compresor şi cantitatea
de materiale necesară e$ecutării %n condi'iile proiectului, au !ost stabilite la %nceperea lucrării prin %ncercări pe
sectoare de probă şi dacă rezultatele acestor %ncercări sunt aplicate %n e$ecu'ia curentă. +rientativ se dau
următoarele date, ca puncte de plecare pentru %ncercările ce se vor e!ectua pe sectoarele de probă 
- la grosimea de aşternere a stratului de piatră spartă  1,2  grosimea de realizat după cilindrare &
- la numărul optim de treceri cu cilindrul compresor, pentru macadam de / cm grosime după cilindrare 
"0... /0 treceri pentru roci moi&
100...110 treceri pentru roci semidure &
110...140 treceri pentru roci dure.
- pentru materiale #agregate şi apă( se vor utiliza, orientativ, datele din ** 179-/4 #tabelul 2(.
b( *e va veri!ica e$ecutarea %mbrăcămintei cu respectarea succesiunii normale a lucrărilor &
- aşternere şi cilindrare la uscat, pnă la !i$are, concomitent cu veri!icări cu şablonul şi lata şi cu e$ecutarea
acostamentelor la macadamul !olosit ca %mbrăcăminte &
- %mpănarea cu şplit %n minimum 2 reprize, concomitent cu stropiri şi cilindrare #23 treceri(& %n !inal splitul trebuie să
!ie %ncleştat %n piatra spartă &
- umplerea cu savura #sau nisip, după cum prevede proiectul( %n 2 reprize, concomitent cu stropire şi cilindrare, pnă
la !i$area de!initivă, care se va veri!ica şi considera terminată atunci cnd ro'ile unui rulou greu nu mai lasă urme pe
supra!a'ă, iar mai multe pietre de aceeaşi mărime şi natură cu piatră spartă din stratul aşternut sunt s!ărmate de
rulouri, !ără %n!undare.
5upă aceste opera'ii, supra!a'a macadamului trebuie să prezinte un aspect de mozaic, cu răspndire uni!ormă a
materialelor utilizate &
- aşternerea unui strat de protec'ie, %n grosime de 1 cm, alcătuit din savura sau nisip grăun'os.
c( %n cursul e$ecutării lucrărilor se va e!ectua, cel pu'in odată a 10 zile de lucru şi cel pu'in la !iecare 0, 6m de
drum, veri!icarea consumului e!ectiv de materiale, care se va compara cu datele privind consumul de materiale,
ob'inute la %ncercările !ăcute pe sectoarele de probă, con!orm pct. 4.1.a.
ezultatele veri!icărilor vor !i %nscrise %n registrul de procese-verbale de lucrări ascunse.

d( 8n paralel, se vor e!ectua veri!icările elementelor geometrice şi de regularitate a supra!e'ei, %n modul şi cu abaterile
din ane$a nr. -2.
e( *e va veri!ica dacă, de la darea %n circula'ie şi pnă la recep'ie, se e$ecută repararea cu split #/31" şi 1"32( şi
savura, a denivelărilor sau degradărilor apărute. a aceste repara'ii materialul va !i %ntins şi bătut cu maiul.
4.2. )eri!icări de e!ectuat la recep'ia lucrărilor
a( )eri!icarea calită'ii materialelor utilizate, con!orm pct. :. 1.1.
b( )eri!icarea consumului de materiale realizat se va !ace con!orm pct. 4.1.c.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%56285.0(# !.1."15
c) Verificările elementelor geometrice şi ale regularităţii suprafeţei se vor efectua în modul şi cu abaterile admisibile
din anexa XXI-2. entru macadamul folosit ca strat de ba!ă" abaterile admisibile sunt cele ale îmbrăcămintei
respective.
d) #rosimea îmbrăcămintei se va verifica prin efectuarea de sonda$e %cel puţin 2 pe &m de drum)" utili!'nd pentru
formarea unei aprecieri $uste în legătură cu grosimea medie reali!ată" date în legătură cu consumul efectiv de
materiale conform pct. (. b. *baterea limită locală admisă la grosimea îmbrăcămintei faţă de grosimea din proiect +
 ,
*/X* XXI-
MODUL DE EFECTUARE PRECUM ŞI TOLERANŢELE ADMISIBILE LA VERIFICAREA ELEMENTELOR

GEOMETRICE ŞI A REGULARITĂŢII SUPRAFEŢEI FUNDAŢIILOR, RESPECTIV
A STRATULUI DE BAZA SUPERIOR
1. Lăţime !"#$ţiei, %e&'e()i*  &)%)"+"i $e -ă
.. *baterea admisibilă la lăţimea fundaţiilor"respectiv a stratului de ba!ă superior" este de 0 cm.
.2. Verificarea lăţimii se va face la distanta de maximum 2,, m.
 De(+i*i)ăţi
2.. *baterile admisibile ale cotei fundaţiei" respectiv a stratului de ba!ă superior" fată de cotele profilului longitudinal
prevă!ute în proiect" sunt aceleaşi cu acelea ale îmbrăcăminţilor respective" prevă!ute în anexa XX-2" cu
menţiunea că pentru pava$ele de piatră brută şi bolovani" abaterea este de  0 cm faţă de prevederile proiectului.
Verificarea se face în axul drumului" în punctele prevă!ute în profilul în lung din proiect" cu aparatul de nivelment.
/ Re0"+%i))e &"'%!eţei
1.. n profil longitudinal se admit denivelări locale" măsurate cu pana sau dreptarul de 1 m şi anume+
- maximum 2, mm la fundaţiile executate din balast" piatră spartă şi materiale granulare stabili!ate mecanic
- maximum 0 mm pentru fundaşii executate cu materiale stabili!ate cu ciment
- maximum 2 mm pentru straturile de ba!ă executate la cald cu mixturi bituminoase
a) entru fundaţiile sau straturile de ba!ă executate din macadam" denivelările admisibile locale în profil longitudinal"
măsurate cu pană sub dreptarul de 1 m" sunt cele ale îmbrăcămintei respective
- maximum 0 mm pentru îmbrăcăminţi asfaltice cilindrate executate la cald cu agregat mărunt si strat de legătură"
precum şi pentru îmbrăcăminţi asfaltice turnate" executate la cald" ambele categorii cu aşternerea mecani!ată 3
- maximum 4 mm pentru+ îmbr'căminţi asfaltice cilindrate executate la cald" aşternute manual sau îmbracăminţi
asfaltice fără strat de legătură 3 betoane asfaltice cu agregat mare executate la cald 3 îmbrăcăminţi astaltice
executate la rece 3 executate prin penetrare 3
- maximum 2, mm pentru îmbrărcăminţi bituminoase executate prin penetrare
- maximum ( mm pentru îmbrăcăminţi din beton de ciment executate la autostră!i" piste de aerodromuri" drumuri şi
stră!i de clasa te5nică I6IV şi drumuri industriale asimilate acestora 3
- maximum 0 mm pentru îmbrăcăminţi din beton de ciment executate în drumuri şi stră!i de clasa V" drumuri
industriale asimilate acestora" drumuri agricole şi platforme de parcare 3
- maximum 2 cm la pava$e din piatră brută sau bolovani 3
- maximum 0 mm la pava$e de calupuri calit. I" 2 mm la pavele normale calit. I şi de calupuri calit. II3 0 mm la
pavele normale calit. II şi la pavele abnorme.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-5685./'" 0.10.!015
b) Măsurarea cu pana sub dreptarul de 3 m, a denivelărilor în profil longitudinal se va face :
- la 10 cm de axă şi la minimum 1 m de marginea îmbrăcămintei, pe ambele pări, la fundaiiie sau straturile de ba!ă
executate sub "mbrăcămini asfaltice#
- în axa fiecărei f$şiî de beton la pistele de ateri!are decolare, platforme de staionare şi locuri de parcare #
- la 0 ,%0&&&1,00 m de una din marginile fiecărei f$şii de beton, la drumuri din beton de ciment de orice categorie #
- în ax, precum şi pe ' generatoare situate de o parte şi de alta a axei, la minimum 1 m distană de margine, la
fundaii sub imbrăcămini de macadam şi sub pava(e de piatră brută şi bolovani #
- în ax, precum şi pe primul r$nd de pa vele de l$ngă bordură sau rigolă, la fundaii sub pava(e din piatră naturală,
pavele abnorme şi calupuri&
c) imensiunile şi modul de gradare a penei sunt date în anexa **"-' pct& 1&3a&
3&'& Măsurarea pantelor şi a denivelărilor în profil transversal ale suprafeei fundaiilor sau a ultimului strat de ba!ă
se face cu pana aşe!ată sub şabloane de lungime egală cu lăimea fundaiilor la poriunile cu profil în formă de
acoperiş, sau sub dreptare de lungime egală cu lăimea fundaiilor pentru poriunile cu pantă transversală unică&
imensiunile şi modul de gradare a penei, dimensiunile suporilor pe care se aşea!ă şablonul, sunt date în anexa
**"-' pct& 1&3&b&
a) +baterile admisibile la pantele în profil transversal ale suprafeei fundaiei, respectiv ale stratului de ba!ă superior,
sunt aceleaşi cu cele ale îmbrăcămintei respective, date în anexa nr& **"-'&
b) eosebit, denivelările maxime locale în profil transversal ale fundaiilor, respectiv ale stratului de ba!ă superior
măsurate sub îmbrăcămintea respectivă, indicate în anexa **"-' la pct& &3&b, &3&b, .&3&b& %&3&b&
c) Modul de verificare /distanele dintre profilele la care se fac verificări de pante şi denivelări transversale, modul de
efectuare a c$tirilor şi măsurătorilor sub şablon) sunt date în anexa **"-' la îmbrăcăminile respective&
+*+ **"-'
MODUL DE EFECTUARE, PRECUM ŞI TOLERANTELE ADMISIBILE LA VERIFICABEA ELEMENTELOR

GEOMETRICE ŞI A REGULARITĂŢII SUPRAFEŢEI IMBRĂCĂMINŢILOR EXECUTATE
1. Îmbrăăm!"#! b!$%m!"&'() !*!"+r'$), ))%$'$) *' '*+ -STAS 1/012
1&1& 2rofil longitudinal
a) a verificarea cotelor profilului longitudinal, în punctele din proiect /reperi 4ectometrici, sc4imbări de pante,
racordări de declivităi, puncte caracteristice etc), se admite o abatere locală de  3 cm, cu condiia respectării
pasului de proiectare adoptat& 5erificarea se va efectua în axă la drumuri, în axă şi la rigole la stră!i "a ambele ca!uri
verificarea se va face cu un aparat de nivelment&
b) a recepii se vor verifica : la drumuri, citiri în axă pentru minimum 106 din lungimea traseului# la stră!i, citiri în
axă pentru '06 din lungimea traseului precum şi verificări la rigole in toate punctele de sc4imbare a declivităilor&
c) 7e va acorda o deosebită atenie verificării cotelor profilului în lung, la racordarea declivităilor& 8i în acest ca! se
va utili!a aparatul de nivelment& 9omparaia se va face faă de datele proiectelor# dacă acestea sunt distanate şi nu
permit materiali!area unei trasări corespun!ătoare, verificarea se va face utili!$nd tabele de curbe sau calcule
efectuate de verificator&
1&'& ăimea drumului
1&3& egularitatea suprafeei
a) ;n lungul drumului, denivelările se măsoară cu dreptarul de 3 m şi cu pana& imensiunile penei sunt : lungime '0
cm # lăime maximum 30 mm # înclinare 1<10& =aa înclinată a penei va fi gradată pentru a permite evaluarea
diferenelor de înălime de 1 mm& 9itirile denivelărilor se fac la mi(locul dreptarului pe pana introdusă între
îmbrăcăminte şi faa inferioară a dreptarului&
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-5685./'" 0.10.!015
Verificările pentru Identificarea denivelărilor peste limita admisibilă, se fac deplasând dreptarul pe toata lungimea
drumului, pe 4 generatoare : 2 situate la 10 cm de ax şi 2 Ia minimum 1 m de marginile mbrăcămintei! "enivelările
admisibile n lungul drumului la diverse feluri de mbrăcâmin#i, sunt :
$ %eton asfaltic cu agregat mărunt sau beton asfaltic rugos, ambele cu strat de legătură :
$ cu aşternere mecani&ată ' mm
$ cu aşternere manuală ( mm
$ Idem, fără strat de legătură ( mm
$ %eton asfaltic cu agregat mare ( mm
$ )a stră&i, n &ona rigolei, abaterile de mai sus se reduc cu '0*!
b+ n sens transversal, denivelările se măsoară n profilele indicate in proiect, sau n orice alte puncte in care se
consideră necesar, dar la maximum '0 m distan#ă, cu şablonul având profilul din proiect şi lungimea egală cu lă#imea
mbrăcămintei!
-ablonul se aşea&ă pe doi supor#i puşi pe marginile mbrăcămintei! .nul din supor#i are 4 cm năl#ime, iar celălalt are
năl#imea amena/ată in trepte, pentru a permite aşe&area n po&i#ie ori&ontală a şablonului a cor&ii care uneşte
extremită#ile şablonului+!
ăsurarea denivelărilor se face n ax şi la 1 m şi 2 m de fiecare margine a mbrăcămintei, sub şablonul aşe&at

ori&ontal, cu o pană gradată, de 0 cm lungime maximum 3 cm lă#ime şi năl#ime de 1,' cm la un capăt, respectiv 3
cm la celălalt capăt! rada#iile penei vor corespunde diferen#elor de năl#ime de 1 mm! 5baterea admisibilă la panta
transversală a drumului, măsurată n modul indicat mai sus, este de maximum  ' mm6m la lucrări de drumuri, atât
pentru stratul de u&ură cât şi pentru cel de legătură! )a stră&i cu mai mult de 2 ben&i unidirec#ionale abaterea
admisibilă este de 7 2,' mm6m!!
In profilele cu pantă unică şablonul pentru profil in formă de acoperiş se nlocuieşte cu uri dreptar!
2. Imbrăcăminţi bituminoase turnate, executate la cald (STAS 175—76
2!1! 8rofilul longitudinal
)a verificarea cotelor profilului longitudinal n punctele din proiect reperi 9ectometrici, sc9imbări de pante, racordări
de declivită#i, puncte caracteristice etc+! se admite o abatere locală de  ' cm, cu condi#ia respectării pasului de
proiectare adoptat!
elelalte condi#ii de efectuare a verificării sunt identice cu prevederile pct! 1!1!
2!2! )ă#imea drumului
5baterea admisibilă si mod de verificare ca la pct! 1!2!
2!! ;egularitatea suprafe#ei
a+ 5bateri admisibile n lungul drumului, măsurate cu dreptarul de  m : maximum ( mm la imbrăcamin#i aşternute

manual < maximum ' mm la mbrâcămin#i aşternute mecani&at!
ondi#iile! de efectuare a verificării sunt identice cu cele prevă&ute la pct! 1!!a!
b+ In sens transversal, in afara verificărilor si toleran#elor men#ionate la pct 1!!b, se va verifica n profilele indicate in
proiect, sau n punctele n care se consideră necesar, diferen#a de nivel ntre marginile mbrăcămintei, diferen#ă care
trebuie să fie de maximum 2' mm!
!. Imbrăcăminti din beton de ciment (STAS 1"!#"!
!1! 8rofilul longitudinal!
a+ )a verificarea cotelor profilului longitudinal n punctele din proiect reperi 9ectometrici, sc9imbări de pante,
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-5685./'" 0.10.!015
racordări de declivităţi, puncte caracteristice etc), abaterile limită, măsurate in ax; sunt:
 10 mm Ia autostrăzi, piste de aerodromuri, drumuri şi străzi de clasa tehnică I şi II ;
± 0 mm la drumuri şi străzi de clasa tehnică III şi I!, căi de rulare şi bretele ale aerodromurilor şi drumuri asimilate
claselor tehnice III şi I! ;
 "0 mm la drumuri şi străzi de clasa tehnică !, drumuri industriale asimilate acestei clase tehnice, drumuri a#ricole,
plat$orme de parcare%
!eri$icarea se va $ace cu un aparat de nivelment%
b) &entru veri$icarea cotelor pro$ilului 'n lun# la racordarea declivităţilor, se va proceda con$orm pct% 1%1%c%
"%% (ăţimea drumului
baterea limită la lăţimea dalelor de beton : ± 1* mm%
!eri$icarea se va $ace la distanţe de maximum 00 m%
"%"% +e#ularitatea supra$eţei
a) In lun#ul drumului denivelările admisibile măsurate cu dreptarul de " m pe toată lun#imea traseului şi pe $iecare
bandă de beton, sunt :
- mm la autostrăzi, piste de aerodromuri, drumuri şi străzi de clasa tehnică I%%% I! si drumuri industriale asimilate
acestora ;
* mm la drumuri şi străzi de clasa !, drumuri industriale asimilate acestora, drumuri a#ricole şi plat$orme de
parcare%
.ăsurătorile se e$ectuează : 'n ax la piste de aterizare/decolare, plat$orme de staţionare, locuri de parcare, la 0,0%%%
1,00 m de mar#inile $siilor Ia autostrăzi, drumuri de orice cate#orie administrativă sau clasă tehnică si străzi% .odul
de măsurare ca la pct% 1%" %a%
2n plus, se vor veri$ica la rostul lon#itudinal denivelările dintre  benzi adiacente, abaterea maximă admisă $iind de 
mm%
b) In pro$il transversal, veri$icarea denivelărilor se va $ace cu un şablon ri#id, 'n mod obli#atoriu 'n dreptul pro$ilelor
indicate 'n proiect; la recepţie, comisia poate e$ectua veri$icări şi 'ntre aceste pro$ile%
.odul de e$ectuare a veri$icării cu şablonul, utiliznd pana şi suporţii, este cel indicat la pct% 1%"%b%
baterea limită $aţă de prevederile proiectului este de :
 - mm3m la panta pro$ilului transversal, $ie că acesta are  pante sau pantă unică ; 'n acest din urmă caz abaterea
constatată, chiar dacă e in$erioară valorii limite mai trebuie să satis$acă şi condiţia de asi#urare a scur#erii apelor%
4e asemenea, 'n ambele cazuri, denivelarea locală maximă admisă, măsurată sub şablon, este de ± - mm%
c) 5e vor veri$ica 'n mod obli#atoriu denivelările rosturilor transversale dintre  benzi adiacente, pentru care se admit
următoarele
/ zero mm la autostrăzi, piste de aerodromuri, drumuri şi străzi de clasele tehnice I şi II;
/  mm la celelalte cate#orii şi clase tehnice%
4 Macadam (STAS 179—84)
-%1% &ro$ilul lon#itudinal
a) (a veri$icarea cotelor pro$ilului lon#itudinal 'n punctele din proiect 6reperi hectometrici, schimbări de pante,
racordări de declivităţi, puncte caracteristice, etc%) se admite o abatere de maximum  " cm, cu condiţia respectării
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%56285.0(# !.1."15
pasului de proiectare adoptat;
b) Pentru verificarea cotelor profilului în lung la racordarea declivitaţilor se va proceda conform pct. 1.1.c.
4.2. Lăţimea drumului
Modul de verificare i abaterea admisibilă ca la pct.1.2.
4.!. "egularitatea suprafeţei
a) #baterea se va face în a$ i pe 2 generatoare situate de parte i de alta a a$ei% la minimum 1 m de marginile

îmbrăcămintei.
&ondiţiile de efectuare a verificării sunt identice cu cele prevă'ute la pct.1.!.a.

b) #baterea admisibila la panta profilului transversal ( ma$imum mm*m.
+erificările în sens transversal se vor face la distanţa de 2, ,- m. Modul de verificare ca la pct. 1.!.b.
n ca'ul profilelor curbe% verificarea pantei între două coturi alăturate se va face prin pompare cu panta medie i
săgeata ma$imă.
#/0# 3!
Observaţie importantă
rice modificări ulterioare în cuprinsul prescripţiilor din lista de mai 5os ca i orice noi prescripţii apărute după intrarea
în vigoare a celei de faţă% sunt obligatorii c6iar dacă nu concordă cu prevederile din te$tul alăturat.
n consecinţă% utili'atorii pre'entei prescripţii trebuie să menţină la curent lista de mai 5os% introduc7nd treptat în ea
modificările sau completările survenite.
1. 89#8 1:!:! Lucrări de drumuri îmbrăcăminţi din beton i ciment.
2. 89#8 1<4:! mbrăcăminţi bituminoase cilindrate% e$ecutate la cald. &ondiţii generale de calitate.
!. 89#8 <2=4 mbrăcăminţi bituminoase cilindrate% e$ecutate la rece cu suspensie de bitum fileri'at >subif.).
&ondiţii generale.
4. 89#8 1!!:*2:4 mbr7căminţi bituminoase e$ecutate la cald. Metode de încercare.
,. 89#8 1!!<, mbrăcăminţi bituminoase e$ecutate la rece cu suspensie de bitum fileri'at. Metode de încercare.
. 89#8 112-:2 mbrăcăminţi bituminoase e$ecutate prin penetrare. Macadam penetrat &ondiţii generale.
<. 89#8 1<,< mbrăcăminţi bituminoase turnate e$ecutate la cald. &ondiţii generale.
:. 89#8 1,=:<: Lucrări de drumuri. ncadrarea îmbrăcăminţilor.
=. 89#8 1<=:4 Macadam. &ondiţii te6nice% prescripţii generale de e$ecuţie i condiţii de recepţie.
1-. 89#8 =-=,<1< Pava5e din piatră brută sau bolovani.
11. 89#8 =<:<< Pava5e din piatră naturală. Pavele normale% pavele abnorme i calupuri.
12. 89#8 ::4=:! "ugo'itatea îmbrăcăminţilor rutiere. Metode de măsurare i valorile limită.
1!. 89#8 <=<-< 8traturi de ba'ă e$ecutate la cald cu mi$turi bituminoase.
14. 89#8 ::4-:! 8traturi rutiere din păm7nturi stabili'ate mecanic.
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.0#%%56285.0(# !.1."15
15. STAS 599—83 Tratamente superficiale executate la cald.
16. STAS 2922—69 Mortare cu suspensie de bitum fileriat. !eterminarea pe "antier a consisten#ei.
1$. STAS 6%&&—8% Straturi de ba' "i funda#ie. (ondi#ii te)nice *enerale.
18. (.1%&—$9 +ormati, pentru executarea lucr'rilor de beton "i beton armat- /ul. (onstr. nr. 12019$9.
19.  8283 4nstruc#iuni te)nice pro,iorii pentru proiectarea- executarea "i ntre#inerea drumurilor de "antier /ul.
(onstr. nr. 30198%.
top7
CAIETUL XXII CĂI FERATE. SUPRASTRUCTURA
CAPITOLUL 1. CĂI FERATE INDUSTRIALE
reentul capitol cuprinde principalele condi#ii te)nice de calitate pe care trebuie sa le ndeplineasc' lucr'rile de
suprastructur' a c'ilor ferate industriale "i ,erific'rile ce trebuie efectuate n scopul de a se constata realiarea
acestor condi#ii.
(apitolul se refer' in special la liniile normale ecartament 1%35 mm- dar poate fi folosit- cu adapt'rile specifice- "i la
liniile n*uste ecartament $6& mm "i 6&& mm- ca "i la cele cu ecartament lar* 152& mm.
+u este cuprins' aici ,erificarea ndeplinirii condi#iilor te)nice de calitate a lucr'rilor de infrastructur' a c'ilor ferate
industriale- aceast' ,erificare fiind tratat' separat- n capitolul Terasamente. din normati,.
1. :erific'ri de efectuat pe parcursul execut'rii lucr'rilor
1.1. ;nainte de nceperea lucr'rilor de suprastructur' se ,a ,erifica dac' au fost terminate "i recep#ionate lucr'rile de
infrastructur' a c'ii- inclusi, acelea pentru scur*erea apelor drenuri- "an#uri- ri*ole etc- precum "i a stratului de
reparti#ie n tronsonul n care urmea' a se executa suprastructura c'ii.
1.2. Toate materialele — balast- tra,erse de lemn "i de beton precomprimat- "ine- aparate de cale- etc. — care intr'-
in compunerea suprastructurii c'ilor ferate industriale pot fi introduse n lucrare numai dac' sa ,erificat de c'tre
conduc'torul te)nic al lucr'rii c' au fost li,rate cu certificat de calitate sau buletin de anali' "i c' p<n' la punerea
lor in oper' sau p'strat condi#iile de calitate normale.
1.3. =a montarea c'ii indiferent de metoda de lucru aleas' n executarea procesului de poare n lan#- n ciclu- se
,a ,erifica execu#ia corecta a tuturor opera#iilor care intr' n procesul de montare a caii. ncep<nd de la trasarea pe
platforma c'ii a poi#iilor pancurilte asearea tra,ersele "i "inelor "i p<n' la str<n*erea "i completarea tirfoanelor "i
"uruburilor.
1.%. =a executarea c'ii ferate f'r' >oante se ,a controla respectarea strict' a principiilor te)nice din 4nstruc#ia
3%101983 M.T.Tc. pri,ind sudarea "i prelucrarea rosturilor. ;n acest scop se ,or nc)eia ilnic- procese,erbale pentru
sudurile efectuate- consemn<nduse datele cu pri,ire la calitate conform pre,ederilor proiectului- tronsonul de linie
n care sa sudat "i temperatura ilei respecti,e.
1.5. =a balastarea liniei- dup' asi*urarea calit'#ii balastului — piatr' spart'- pietri" ciuruit sau neciuruit — care
trebuie s' reulte clar din buletine de anali' "i de ncerc'ri emise de laboratorul de specialitate STAS 22%682.
STAS 22%$$$- STAS 66282- se ,a ,erifica executarea corecta a tuturor opera#iilor care intr' n procesul de
balastare- ncep<nd cu introducerea balastului n cale bura>ele 4. 44. 444 si riparea liniei "i termin<nd cu profilarea
prismei de balast n forma "i dimensiunile re*ulamentare- inclusi, cur'#irea de piatr' spart' a banc)etelor c'ii si a
"an#urilor.
1.6. !up' executarea ridic'rii- ni,el'rii- bura>ului tra,erselor "i a rip'rii liniei- se ,a ,erifica cu minu#ioitate aducerea
liniei la traseul "i cota definiti,' din proiect. 4n curbe se ,a ,erifica- in plus corecta realiare a supran'l#'rii "i
supral'r*irii liniei.
1.$. ? aten#ie cu totul deosebit' se ,a da ,erific'rii calit'#ii materialelor "i des',<r"itei execut'ri n ceea ce pri,e"te
montarea aparatelor de cale n sta#ii @ sc)imb'toare de cale tra,ers'ri- tra,ers'ri >onc#iuni- bretele- respect<nduse
ntocmai mai pre,ederile proiectului "i ale prescrip#iilor te)nice n ,i*oare.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
Toleranţele, normele şi abaterile limită admisibile sunt date în anexa XXII.1.
2. Verificări de efectuat la recepţia preliminară a obiectului.
2.1. Conducătorul tehnic al lucrării, in colaborare cu delegatul beneficiarului, este obligat a regăti şi reda într!o
formă organi"ată #şi însoţite de un borderou$, următoarele %
! toate documentele încheiate e arcursul executării lucrărilor, inclusi& certificatele de calitate, buletinele de anali"ă
şi încercări, diso"iţiile de şantier, rocesele!&erbale de suduri, actele de control sau exerti"are etc. '
! interretarea re"ultatelor anali"elor şi încercărilor '
! la cererea reşedintelui comisiei, un referat sintetic cu conclu"ii ri&ind calitatea lucrărilor în comaraţie cu
re&ederile roiectului şi ale rescriţiilor tehnice şi do&edită cu actele re"entate.
2.2. Comisia de receţie reliminară a obiectului, rin membrii săi de secialitate sau rin secialişti din afara sa
#conform ct. 2( al )egulamentului de efectuare a receţiilor$ rocedea"ă la &erificarea scritică şi &erificarea directă
a lucrării.
2.*. +erificările scritice constau din examinarea %
! existenţei tuturor certificatelor de calitate şi a buletinelor de anali"ă şi încercări ri&ind calitatea materialelor, a
roceselor!&erbale încheiate e şantier ri&ind calitatea sudurilor, recum şi a diso"iţiilor date de beneficiar,
roiectant sau organele de control'
! conţinutului şi re"ultatelor înscrise în documentele resecti&e.
2.. +erificările directe constau din examinarea &i"uală şi rin măsurători a tuturor elementelor care alcătuiesc
surastructura căii.
-a &erificarea lucrărilor, comisia &a urmări dacă sunt resectate următoarele condiţii %
a$ bateriletehnice
rescriţiile de ecartament,
în &igoare,rosturi, o"a la
iar abaterile tra&erselor etc, se
ni&el şi o"iţia de încadrea"ă
lan #săgeţi$însetoleranţele
încadrea"ăşiînabaterile stabilite
toleranţele rin
din roiect
şi rescriţii, tot traseul încadr/ndu!se la categoria 0bună şi 0foarte bună la măsurătoarea ce se face cu &agonul
sau căruciorul de &erificat calea.
-a calea ferată fără oante &erificarea sudurilor se &a face cu linealul entru lasteitatea surafeţelor, &i"ual şi cu
aarata adec&at entru structura internă a materialelor.
b$ Tra&ersele sunt de bună calitate şi au fost burate uniform, fără a exista tra&erse neburate şi cu lăsaturi oarbe'
c$ 3aterialul mărunt de rindere, buloane la eclise etc, există în condiţiile re&ă"ute şi este str/ns coresun"ător,
fiind resectate în totalitate re&ederile ri&ind modul de alcătuire a căii'
d$ 4unt executate lucrările de asigurare, semnali"are, lantarea indicatorilor, asae de ni&el etc, resecti& toate
re&ederile ri&ind asigurarea circulaţiei trenurilor, lucrarea resect/nd re&ederile din 4T4!urile şi normele tehnice
în &igoare.
2.5. Comisia de receţie, care face &erificarea lucrării în &ederea dării ei în exloatare, consemnea"ă obligatoriu
re"ultatele la toate condiţiile arătate mai sus, făc/nd şi alte &erificări ce le consideră necesare.
-inia nu oate fi dată în exloatare dec/t dacă îndelineşte toate condiţiile tehnice de calitate re&ă"ute în roiect şi
rescriţiile tehnice în &igoare. 6u se admite deăşirea nici unei abateri limită.
67X XXII!1
FORME, TOLERANE !" A#ATER" L"M"T$ A%M"&"#"LE
6otă% +alorile indicate mai os sunt alicabile în ca"uri curente. 8n ca"uri seciale c/nd în roiect s!au rescris alte
&alori, se &or lua în considerare re&ederile din roiect.
. -I6II
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
I. Ecartamentul căii în linie curentă, staţii şi poduri
1. Ecartamentul normal: 1435 mm cu toleranţa +3mm -1 mm
Ecartamentul larg: 154 mm cu toleranşa +3mm ! 1mm
Ecartamentul îngust: 1""", #$", #5", $"" cu toleranţa +3mm -1 mm
. %n ca&ul liniilor în cur'e cu ra&a p(nă la 4"" mm inclusi), ecartamentul )a *i mărit ast*el:
a linii cu ecartament normal şi larg
p(nă la ra&a ""m -cu 5mm
între "1 şi 5"m -cu "mm
între 51 şi 3""m -cu 15mm
între 3"1 şi 4""m -cu 1"mm
' linii cu ecartament îngust: 1""" mm
p(nă la ra&a "m -cu 5mm
între 1 şi 15"m -cu "mm
între 151 şi 5"m -cu 15mm
între 51 şi 35"m -cu 1"mm
c linii cu ecartament îngust: #$", #5", $""m
p(nă la ra&a "m -cu "mm
între 11 şi 15"m -cu 5mm
între 151 şi ""m -cu 1"mm
între "1 şi 3""m -cu 5mm
'aterile tolerate la ecartamentul real inclusi) supralărgirea nu tre'uie să depăşească )alorile de la punctul 1.
3. %n ca&ul *olosirii materialului recuperat sau recondiţionat pentru toate ecartamentele şi situaţiile aliniament, cur'e,
poduri, 'aterile tolerate )or *i: +3 mm ! 3mm.
4. 'aterile la ecartamentul prescris în limitele toleranţelor de la punctele 1,  şi 3, tre'uie să se întindă uni*orm cu

)ariaţia de cel mult 1mm/m.
5. 0ărgimea g2ea'ului dintr şină şi contras2iă la trecerile
în cur'e $# mm+supralărgirea cur'ei
în aliniament $# mm
'ateri în aliniament şi cur'e + 5 mm  3 mm
0ărgimea g2ea'ului nu )a tre'ui să depăşească 1"" mm.
$. d(ncimea g2ea'ului între şină şi contraşină la trecerile de ni)el, nu tre'uie să *ie mai mică de 3 mm pentru
liniile normale şi 33 mm pentru liniile înguste.
#. e poduri, la liniile *erate cu ecratament normal şi larg, distanţa între şină şi contraşină este 1$" mm  pe liniile cu
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
şine, tip 49 şi mai mare, această distanţă poate fi intre 200—250 mm pentru liniile cu ecartament îngust distanţa este
140 mm, toleranţa  5mm.
8. ontraşinile tre!uie să fie aşe"ate la liniile cu ecartament normal şi larg cu #0 mm mai înalt dec$t şinele cu
toleranţe 0 şi minus 50 mm, iar la liniile înguste cu 20 mm mai înalte dec$t şinele cu toleranţa 0 şi minus 20 mm.
%%. &%'()*) +%%
9. !aterile la ni-elul prescris al unui fir faţă de celălalt in aliniament şi cur!e, -a fi cel mult  # mm
10. /eni-elarea în profil longitudinal pe fiecare m fire nu tre!uie să întreacă   # mm
/eni-elări încrucişate nu se admit.
%%%. (3%) 3()6%
11 7n ca"ul folosirii de şine recuperate semi!une: u"ura -erticală a ciupercii şinei, nu tre!uie să întreacă
la tipurile ;0 şi ;5 1; mm
la tipurile 49 şi 54 14 mm
la tipurile cuprinse între 49e<cl. şi 40 incl. 12 mm
la tipurile su! #0 ; mm
12. *"ura laterală a ciupercii sinii este funcţie de u"ura -erticală şi nu -a tre!ui să depăşească -alorile de mai =os 
*"ura
0 1 2 # 4 5 ; ? 8 9 10 11 12m m
-erticală
ip;549 1 101 0 9 9 8 ; ? ? ; ; 5 4 mm
ip
49e<cl. 8 ?? ; ; 5 5 4 4 # 2 mm
40 incl.
ip
40e<cl. ? ; ; 5 5 4 4 # # mm
#0 incl.
ip su!
; 5 5 4 4 # mm
#0
1#. d$ncimea gropilor la şine patinate ma<im 2 mm
14.&u se admite introducerea în linie a şinelor cu talpă conca-ă.
15. &u se admite tăierea sau găurirea şinelor cu flacără o<iacetilenică. >
1;. &u se admite găurirea şinei sau găurile ecliselor nu se potri-esc cu găurile şinelor.
%n acest ca" se -a găuri numai eclisa.
1? /istanţa de la prima gaură la capătul şinei -a fi de min. #0mm.
%'. 3'(36(
18. /istanţa între 2 tra-erse consecuti-e măsurate din a<ă în a<ă, ca şi conicitatea în aliniament faţă de ec@er, nu
tre!uie să depăşească 
 la primele # tra-erse de la capătul panoului 1 cm,
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
- la restul panoului 3 cm.
19. Fugirea joantelor în aliniament şi curbă până la 10 mm faţă de poiţia normală admisă.
!0. "rosimea tra#ersei de lemn în dreptul şinei în urma sabotării nu trebuie să fie mai mică de 10 cm.
!1. $ra#ersele de lemn folosite #or trebui să îndeplinească condiţiile de calitate şi dimensiuni pre#ederile in %$&%
330'1()! şi 330'!*3*+*,(0 cu abaterile menţionate în standardele respecti#e* iar cele de beton* condiţiile din
%$&% 11(0.
/. risme de balastare
!!. rismele de balastare sunt cele din %$&% +0)(+* cu abaterile menţionate în standardul respecti#.
/. "abarite
!!. 2istanţele intre linii precum şi distanţele între linii şi construcţiile şi instalaţiile în#ecinate #or fi cele pre#ăute în
%$&% +39!(), pentru linii ferate normale şi largi si %$&% 1,93() pentru linii ferate înguste.
#. A'ARATE %E (ALE
!+. Faţă de dimensiunile in plan prescrise prin planul de poă al aparatelor de cale* se admit următoarele abateri
- la #ârf* călcâi* curbe 4de şinele de legătură563 mm şi (1 mm
- la inimă ( unde ecartamentul este cu 1 mm mai mare decât ecartamentul normal* abaterea este 61 mm
!,. 7a ni#el ( se admite abateri de 6 3 mm* cu următoarele e8cepţii
- nu se admite deni#elarea contraacului faţă de ac 
- nu se admite deni#elarea inimii de încrucişare.
!. 2istanţe între suprafaţa laterală de contact a #ârfului inimii de încruţişare şi suprafaţalaterală dinspre şină a
contraşinii nu trebuie să fie mai mică de
1393 mm la liniile cu ecartament normal
1+! mm la liniile cu ecartament larg
9+ mm la liniile înguste cu ecartament 1030 mm
)!+ mm la liniile înguste cu ecartament )0 mm
)1+ mm la liniile înguste cu ecartament ),0 mm
!). 2istanţa între faţa laterală e8terioară a acului la #ârf în poiţia desc:is şi faţa interioară a ciupercii contraacului nu
trebuie să fie mai mică decât
1!, mm la liniile cu ecartament normal şi larg
90 mm la liniile înguste
!. ;ntredesc:iderea #ârfului acului faţă de contaac* mâsurat pe oriontală nu trebuie să fie mai mare de
! mm la liniile cu ecartament normal şi larg
3 mm la liniile înguste
!9. <u se admite delipirea între proţap şi inima acului.
30. ;n caul folosirii aparatelor de cale recuperate* uurile nu trebuie să depăşească
#$%&'SITS(o)e%*%+,e)-fa/-()e.#%%"628".(# 0.10.!01"
- la inimi de încruţişare – 6 mm pentru ecartament normal şi lar şi 4 mm pentru – ecartament îngust.
C. PLATFORMA CĂII
31. La platforma căii executate conf. S!S "#$%-$1 se admit următoarele a&ateri limită'
- la cotele platformei faţă de axul traseului proiectat (# cm
- la cotele platformei faţă de ni)el al proiectului dacă au caracter local (3 cm
- deni)elarea locală la faţa superioară a terasamentelor -3 cm
3%. *rosimea stratului de repartiţie +nisip ,,3" mm/ după compactare în dreptul şinei tre&uie să fi la'
- căi ferate cu ecartament normal 1# cm
- căi ferate cu ecartament îngust 1, cm
D. DIVERSE
33. 0u se admit în liniile sau între aparatele de cale ferată cupoane de şine care au lungimea mai mică de'
- 6,, m pe liniile ci )iteă peste #, 2moră
- 4#, m pe liniile cu )itea su& #, 2moră
- 3,, m – iolat şi în cauri cu totul speciale
34. oleranţe faţă de înclinarea normală +1%,/ a şinelor 11#-13,.
3#. istanţa între faţa trifonului sau cramponului şi talpa şinei pe care o prinde nu tre&uie să depăşească 1 cm
36. 5oiţia liniei în plan în aliniament tre&uie să fie fără coturi şi fără şerpuiri.
3". n cur&e măsurate cu coarda de %, m din 1, în 1, m toleranţele la săgeată )or fi'
oleranţa între
9aa în m
Săgeţi )ecine Săgeata maximă şi minimă
%#1-3,, 1# mm %% mm
3#1-##, 1% mm 1$ mm
peste ##1 1, mm 1# mm
3$. n cur&e măsurate cu coarda de 1, m din # în # m toleranţele la săgeată )or fi'
9aa în m oleranţa între

Săgeţi )ecine Săgeata maximă şi minimă
%#,
Su& % 1%
7top8
CAPITOLUL 2 TRECERI DE NIVEL
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
1.1. Prezentul capitol se referă la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească trecerile la nivel pentru a satisface în
condiţii optime atât circulaţia feroviară cât şi cea rutieră.
2. Treceri la nivel din afara incintelor întreprinderilor industriale
2.1. Pentru trecerile la nivel din afara incintelor întreprinderilor industriale se vor respecta după caz prevederile din
STAS 12!2"#$% STAS 12!&"#& şi STAS 12!1"'.
2.2. Alcătuirea căii se poate face cu (
) *ontrasine din şine şi împietruirea dintre contrasine în cazul când linia *+ este pe traverse de lemn.
) ,ale prefabricate din beton " când linia *+ este pe traverse de lemn sau beton.
2.&. ,e o parte şi de alta a liniei drumul se pavează pe o lun-ime de 1 m.
2.. /n cazul trecerilor de nivel păzite% acestea vor trebui dotate cu
) bariere sau semibariere% cu instalaţii automate sau neautomate de semnalizare " conf. STAS 12!")#$ şi
12!&"#&.
) Parapete de diri0are " conf. STAS 1$&"##.
) ndicatoare de avertizare " conf. STAS 1$'"##.
) Stâlpi de fluier " conf. STAS 1''!1"#1
2.. n cazul trecerilor de nivel nepăzite% acestea vor trebui dotate cu () Parapete de diri0are conf. STAS 1&'"##.
) ndicatoare de avertizare conf. STAS 1'&!1"#1.
) Stâlpi de fluier conf. STAS 1#'!1"#1.
3. Treceri la nivel în incinta întreprinderilor
&.1. Alcătuirea căii este identică cu cea de la pct. 2.2.
&.2. /n incinta trecerilor de nivel de re-ulă nu se semnalizează.
&.&. Se pot monta la nevoie o parte din indicatoarele de la pct. 2.. după caz " şi care în -eneral vor fi prevăzute în
proiect.
4. Prevederi comune
.1. Toate lucrările de realizare a unei treceri de nivel se vor e3ecuta şi monta în conformitate cu Standardele
menţionate.
.2. 4a recepţia lucrărilor se va verifica daca au fost e3ecutate conform prevederilor% normelor% standardelor% faţă de
care nu se admite nici o abatere.
5top6
CAPITOLL 3. LC!"!I A#$%$ &I#DICATOA!$' (O!#$' $TC)

1.1. Prezentul capitol se referă la lucrările ane3e ale unei căi ferate% al căror scop este de a permite ca e3ploatarea
liniei respective să se poate face în cât mai bune condiţii.
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!
2. Prevederi comune
2.1. Toate lucrările anexe se vor executa şi monta în conformitate cu STAS-urile sau NlD-urile în vigoare.
2.2. Se va da o atenţie deoseită vo!sirii cores!un"ătoare a indicatoarelor şi semnali"atoarelor si asigurării viailităţii

de către !ersonalul de ex!loatare.
2.#. $a rece!ţia lucrărilor se va verifica dacă au fost executate şi am!lasate în conformitate cu !roiectele% normele şi
standardele care le reglementea"ă% faţă de care nu se admite nici o aatere.
$&STA '()S*(&'+&&$,( T)N&*)
A) Indicatoare de cale
1. &ndicatoare ilometrice STAS #2#/0
2. &ndicatoare 3ectometrice STAS #2#/0
#. &ndicatoare de declivitate N&D 2410/1 5TTc
6. &ndicatoare de vite"ă N&D 24/0/6 5TTc
4. &ndicatoare de fr7nare N&D 24/0/6 5TTc
/. &ndicatoare !entru !lugul de "ă!adă N&D 24#0/6 5TTc
. &ndicatoare de manevră N&D 260/6 5TTc
8. 5ărci de siguranţă la a!aratele de caleN&D 2480# 5TTc
. &ndicatoare re!er de cure şi de aliniamente !entru căi ferate N&D 2440/6 5TTc
B) Semnalizatoare
1. &ndicatoare de semnali"are a trecerilor la nivel 9vor fi descrise la ca!itolul 22:
C) Opritoare de cale ferată
1. ,!ritoare din !ăm7nt şi alast STAS 6#18-8;
2. ,!ritoare metalice STAS 6#18-8;
<to!=
"#$%&SITS'o(e$)$*+e(,f-a,'(e-.-/"$$-!68!./'" 07.10.01!

C56 85

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C56 85

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCR RILOR DE STOPARE A IGRASIEI PEREŢI...

NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE

Cai$t#! I* PREVEDERI +ENERALE

"eparat de acestea, se efectuează verificări #

b$ la terminarea unei faze de lucru '

c$ (a recepţia preliminară a obiectivelor, ce fac parte dintr)un obiectiv de investiţii.

!) "#istenţa documentelor de atestare a calităţii materialelor semiprefa!ricatelor, prefa!ricatelor şi aparatelor

c) "fectuarea $ncercărilor şi pro!elor impuse de proiecte şi prescripţiile te%nice şi $ntocmirea documentelor cu

III: -onsolidări şi $m!unătăţiri ale terenurilor.

&: eton simplu, !eton armat şi !eton precomprimat.

&I : ucrări %idrote%nice, %idroener(etice, navi(aţii portuare, metrou.

&II : -intre, spri'iniri şi cofra'e.

&III : 4idării şi pereţi.

5I : 4u(răveli, vopsitorii, tapete.

5III: 6cări, !alcoane şi parapete

5&: /7mplărie şi dul(%erie

5&II: 9nvelitori şi tinic%i(erii

5&III: 6o!e, coşuri şi ventilaţii naturale

5I5 : -onstrucţii dia oţel.

XX: Protecţie contra agenţilor agresivi.

XXI; Imbrăcâminţi rutiere.

XXII: Căi ferate suprastructură.

XXIII: Instalaţii electrice.

XXIV: Instalaţii de centralizări electrodinamică !i electromecanică mecanizare !i automatizare a tria"elor bloc de

XXV : Instalaţii ec#ipamente !i reţele e$terioare de telecomunicaţii.

XXVI : Instalaţii sanitare.

XXVIII : Instalaţii de ventilare climatizare !i %ncălzire cu aer cald.

XXIX : Instalaţii de gaze.

XXX : Conducte magistrale de transport lic#ide.

CAPITOLUL I. CONSTRUCŢII, LOCUINŢE,SOCIAL-CULTURALE INDUSTRIALE ŞI

- respectarea tehnoloiei de compactare prevăzută în proiect!

- corespondenţa cu proiectul a naturii păm%ntului utilizat şi a tehnoloiei de compactare !

Abaterile admisibile faţă de gradul de compactare prevăzut în proiect sunt :

- pentru sistematizări verticale : mediu - 10% ; minimum -15%

- urul fundaţiilor !i subsolurilor !i sub pardoseli; mediu " 5% ; minim - #% ;

- la !anţuri de conducte : mediu - 5% ; minim " #%

$ezultatele acestor verificări se vor înscrie în procesele-verbale de lucrări ascunse

CAPITOLUL 2 TEBASAMENTE PENTRU INFRASTRUCTURA CAILOR FERATE ŞI

'n afara prevederilor 89A8 12-&*) se vor aplica obligatoriu !i următoarele :

Abaterile admisibile la dimensiunile respective sunt date în anea 441

'n lucrări de săpături) se vor verifica :

- corespondenţa dintre natura straturilor înt(lnite !i prevederile proiectului

- dimensiunile !i poziţiile debleelor !i taluzelor în comparaţie cu proiectul !i cu abaterile admisibile ;

3ista abaterilor admisibile este dată în anea 44

".#. La lucrări de umpluturi de păm&nt 'ramblee( se vor verifica pe parcurs )

- eliminarea stratului vegetal pe grosimea prescrisă!

baterile admisibile sunt date în anexa II.".#.

67L4/384L4 9I 4/7/IL4 :;I<I=IL4 la măsurarea distanţelor, unghiurilor şi închiderilor de drumuire, pentru

1. ;ăsurări directe a distanţelor în teren, cu panta @pA

în care) 6d este toleranţa, în m

". ;ăsurarea unghiurilor orizontale, în tur de orizont, serie completă.

în care 6 este toleranţa la măsurarea unghiurilor, în s

6 şi 50 - eroarea de punctare a aparatului respectiv ;

n - numărul direcţiilor măsurate, in tur de orizont.

!n care# $ este eroarea un"hiulară a drumuirii, dată !n proiect;

- precizia dispozitivului de citire;

n % numărul staţiilor de drumuire

- nivelment de ordinul ''' (la traseele căilor $erate principale).

- nivelment de ordinul '* (la traseele căilor $erate secundare).

+''', +'*, +* sunt toleranţele respective, !n mm.

 % lun"imea traseului de nivelment, !n m.

- nivelment tri"onometric (admis la studiile preliminare)

- idem in aul lucrărilor de artă (tunele, viaducte şi poduri) # 0,10 m ;

+''', +', + sunt toleranţele respective, !n mm.

," b 3,"  ,*

A&'A #1 (c+ntinuare)

A&'A #1 (c+ntinuare)