invataturile lui Osho, unul dintre cei mal cunoscufti lideri spirituali.ai secolului XX, rstoams tiparele clasice de gandire, pro vocéndu-ne la 0 permanenta punere sul semnul intrebarii a certitudinilor $I ln uf) proces de constientizare de sine, Cartile din seria ,OSHO” prezinta vizliivel acestuia privind cele mal importante jie Meditatii pentru oamenii Ocupati Strategii antistres pentru cei care nu au timp sa mediteze = bleme pe care si le pun oamenl) ineresnll i de wine pl deo spiel tualitate adaptara lt proveentile Oatldiatie ale vietii contemparii + ag tru canapeava psitiatrulih: & A peer inseam a fi newotie, Mata este TNE cu toate imperfecta ot Niner TN) HAT perfect. [x] Perfectiunea esto meatal IM fectiunea nu mai lasi loc de desvaliaie de stiinta transform cS s a 3 o ° & o = a ° 2 = = o a A fi perfectionit laseai Perfectiunea inseamna ca totul este (eV Imperfectiunea contine px evolua, Imperfectiunea aduce bucurl nou, extaz,aventurs, Imperfectiunen inveaiill ca esti vu si ca viata continua, IN ACEEAS! SERIE: + Osho pentru fieeare 2 365 de meditati pentru aici acum +Frice Sb intelegem sisi acceptam nesiguranta viet + Viata iubire, ras Sarbstoriresexistentes + Tiaieste periculos lluminare oblsruita pentru viemuri neabisnuite + Arta atentei depline in lumea modern Cum sa facem din meditate o parte a viel de 2 cuz} | (i)53.9 oe OSHO ee) Meditatii pentru oamenii ocupati Strategii antistres pentru cei care nu au timp sa mediteze{WNW 1953546 Metin for Bary ape Stree Beating Strategies for Pople with No Time to Medate tor/ Comper Osho International Foundation Copyright © 2004, 2014 OSHO Internation! Foundation, Elves, ‘wooo com/copyrights 2016 Grup Media Litera “Toate drepturdereservate Material de fas cones tn rspunsure date de Osho une audienge lag, sletae Gin diverse conferins ale hi Othe Toate cnfornfle bl Otho au fot pubcate wa forma de cart 9} cunt de acemenes disponibile sul forms de inepltret audio originale Ingest audio sachs completa conferinfelor sale pt fasten cadrulbibotec online OSHO, pe mosh com/ibrary OSHO" OSHO este mares inregstata a OSHO International Foundation ‘worm ash com/tradematks, ae OP. S8,€P.212, sector, Bucueyth, Romie ‘email comenziliteraro Neputetivisita pe Meal peneracameni cepa antistres petra cet care ua tn 8 meine ox/Comple: Osho International Foundation, Copyright © 2016 Grup Media Litera "Toate deepturle ezervat Trader din limba englezi Mitat Ormenigan tor Vege (Copert: lor Zain Tehnorodactare gi propress: Oflia Copa oso Meditayt pentra oumeni oupat. Suatelantistes ener el cate nau timp i meditene/ Osho International oundston; ad: Mihai Ormenigan.~ Bucur: Litera, 2018, 1sBN978-606-33-0645-7 1 Ormenigan, Mba (rad) Cuprins introducere 9 PARTEA |. intelegerea cauzelor stresului ... 21 Luminand interiorul 23 Patologia ambitiei 24 PARTEAAILA, Stabilirea legaturiicorp-minte............. 31 Constienta si relaxare: dous feye ale aceleiagi de 33 Nutestradui din grew 37 Nualege nimic 40 Accept suigurile gi coborigurile 42 Nuteluptacunaturata 43 Cautd si veri careerasplata 46 Cauta ceea cee cea ce e neschimbat: himbator $i apreciazs “3 PARTEAA II-A.A relationa din centrul tau... Convietuitea cu alti regulile Incepedincentru 64 Renunt4laactiune 66 O tehnic’ de centrare: inima plina de pace 68Povestea lul/Povesteaei 77 Dragostea ca medi PARTEA AIV-A. Meditatii pentru viata de zicuzi........... 91 Firese siugor 93 Re: Atentia relaxata 97 ratia este secretul 95 Spatiul propriu 101 Hrénirea constienta 102 Zambetul interior 103 Trezegte-te la rasarit 104 Spune da" 104 Despi jete de agitatie 106 Incontact cuinima 107 Exercitiul Opregte-te!” 10 lesidin tipare 108 Ascultarea 109 Stalpuldeenergie 0 Prabusindu-tein técere 0 Lateatru na Inchiderea cercului-o meditatie a oglindirii 6 Delacapla inima us tiv aerian pentru rizboinicii teregtsi 129 PARTEA.AV-A. Desfacerea nodurilor - Meditati active pentru gasirea linisti interioare .... 125 Avantajele catharsisului 127 Tehnici 129 Meditatia bolboroselil~ aruncarea gunoiului mental 129 2.Incepeziuacurasete 130 3. Uninstrument pentru centrare 130 4, Alergatul siinotul 133 Meditatiile Active OSHO 136 Meditatia Dinamica OSHO 138 Meditatia Kundalini OSHO 1 Meditatia Nadabrahma OSHO 3 Meditayla Nadabrahma OSHO pentru cupluri 144 Meditatia Nataraj OSHO 145 Postfaté 147 ANEXA, Resurse si recomandari pe internet 151 Cele mai importante adrese pe internet 151 Meditatiile Active OSHO 151 Discursurile OSHO: Tacerea impartasita prin ime 152 caride 'SHO recomandate 152 entru informatil suplimentare 155 DespreOSHO 156 Despre Statiunea de Meditatie 158Introducere De John Andrews MD MBBS MRCP. \ Aceasta este o carticica uimitoare. Ea contine numeroase tehnici de relaxare, simple si minunate, care va vor ajuta svi relaxati gi sé patrundeti in ceea ce se cheama , medi tatie™.Cartea oferé rspunsurila toate intrebarile incalcite despre meditatie: cum functioneazé ea, cum sd intelegem ceea ce ni se intdmpla si ce beneficii poate aduce In vietile noastre atat de ocupate Mi s-a cerut sd pun aceasta carte despre meditatie a lui Osho in contextul ultimelor descoperiri din dome- niul medicinei gi neurostiintei, gi al aplicarii acestora in fiecare aspect al vietii cotidiene, cu o acoperire din ce ince mai marein mass-media. Am a intrebarea ,de ce sa meditam?* s-a schimbat in de ce sa nu meditam? Aceasta carte este ideala pentru cei care tit deja cat de valoros este s4 ai momente de constientizare In viaa obisnuita,10 oso In cazul in care te mai intrebi inca dac& toaté aceasta vorbérie despre meditatie nu este curva numaj o alt’ moda promovat8 excesiv asa cum seintampla cu dietele cu diferenta cd de data asta e vorba despre ceva pentru creier, nu pentru corp ~, este bine sa stii cd acum exist foarte multe informatii care te pot ajuta s& te hotarasti Cu zece ani in urmé se publicau anual doar 50 de lucrari stiintifice despre meditatie. Acum se publicé in jur de 500 de lucrati. Subiectul meditatiei este ceva mai complex decat ma- joritatea subiectelor de cercetare stiintifica Daca un obiect apropiat de marimea noastt reusim destul de bine s& apreciem viteza de deplasare a estutia si momentul in care va atinge un anumit punct tn viitor, Dacé se emit sunete in frecventele noastre audi- tive, le auzim, Dacii se transmite lumin&in spectrul nostru vizual, o veder. Mai stim si c& exist multe senzatil pe caren le putem simti. Puri simplu nu suntem construiti 4 percepem anumite lucrur. Cine ar fi ghicit cd Soarele nu se invarte in jurul Pa- mantului? Sau ci Pamantul se deplaseaza prin univers cu o vitezd incredibila gi c& nu st& nemiscat in centrul un versului? Sau ca Pamantul pe care locuim nu este plat? ‘A fost nevoie de combinatia dintre un observator fara operim cera exact e misc: prejudecait gi date obiective ca s& de pe dos fata de cum credeam. La fel e atunci cand te simt! infierbantat si transpiri sau tie friggitremuri, site intrebi dact nu cumva ai febré Nu intotdeauna iti dai seama usor despre ce este vorba. ‘Apelezi la stiint gi termometrul rezolva dilema, Bine- inteles c& daca termometrulti arata00 de grade Celsius nu te apuci s& sari pe geam sau sa chemi pompierli, cu- prins de panicé. Vei scoate niste bani din buzunar ca sé Mecitatii pentru camenil ocupati u cumperi un termometru nou sau iti cauti ochelarii. $iin acest caz, e nevoie de un observator impartial, cuo vedere clara, side date obiective. ‘Te-ai putea intreba ce are asta de-a face cu meditatia. S& presupunem ca tu esti obiectul propriei tale obser- varil Sa ne distantm putin de situatie si s& punem intre- barea: de ce ai vrea si te observi? Cand mama te certa, exclamand: ,Uita-te la tine!”, se referea la noroiul cu care venisesi pe pantofi, dupa ce te jucasesi in grédina. Nu se referea la starea mintii tale. Poate descoperi si tu, aga cum au confirmat cercetarile recente, cd iti petreci jumatate din timp nefiind prezent fn viata ta real&, ci pierdut intr-o lume iluzorie a viselor. Poate descoperi, dupa cum spune stiinta acum, c& te simti mult mai bine cand esti prezent aici, decat atunci cand esti absent, indiferent de cat de frumoase ar fi visele. Imagineaz’-ti c& ai merge la doctor si ti-ar spune cA esti bolnav si ca vei mai avea putin de trait. Vestea cu siguranta ti-ar capta atentia. Daca vei descoperi si c& esti mai putin fericit cand fugi de realitate, lucrurile vor de- veni cu atat mai interesante, mai ales dacé nu iti doresti sa fii nefericit. Sau poate itie clar c&. indiferent de ceea ce faci, exis © probabilitate mai mare s&-ti iasd bine daca cel putin iti faci aparitia. Poate iti place sa te relaxezi si observi ca prezentul este mult mai relaxant deca s& te lagi furat de ganduri si emotii care te vor tine captiv in drame din trecut sau imaginate in viitor. Bun, e clar. Daca vrei sa nu te mai lovesti cu degetele dela picioare in mobil&, ar fi bine sa fii macar pusin mai constient de picioarele tale. Chiar gi faptul de a fi constient de picioarele tale este deja o treaba dificil’. Cum este si devii constient si de2 OsHO. ganduri si sentimente? Acum chiar cai intrat mai adanc in provocarea meditatiei Stiinta autoobservarii este o provocare. Cum sa stii cine la cine priveste atunci cand subiectul cercetari stiin tifice esti chiar tu insuti? Cine este observatorul? Cine sunt eu? Aga cum este important sa recunosti starea unui termometru ca sa poti avea incredere in ce iti indica, la fel de important este sa recunosti starea observatorului Nu-fivoi spune secretul acum. II vei aflacitind cartea. Este o célatorie fascinanta. Ia aminte c& sistemul nostru nervos nu-gi poate da seama c4 noi célatorim prin spatiu cu viteza ametitoare, de mii de km pe ora, ci crede c& stm nemiscati, prin urmare fii circumspect candin tine apare atitudinea atotstiutoare inevitabila pe care o aver. noi, oamenii Mintea este sursa problemelor, iar ea vine cu o dilema cu care ne confruntam cu totii. Suntem cu totii convingi cA suntem mintea si c& aceasta reprezinta cel mai inte ligent atribut al nostru. In mod firesc, presupunem c& are logic sa folosim mintea ca sa intelegem mintea. Cei mai multi oameni de stiinya cred in acest lucru si nu par si-gi 3 abordarea este chiar contrara principiilor ea seama stiintifice. La testarea unui nou medicament, oamenii de int& folosesc intotdeauna metoda dublu-oarba, adica nici doctorul, nici pacientul nu stiu ce medicament se administreaza pacientului., Astfel se Inlaturd orice posi bila subiectivitate si se afld eficienta real a noului medicament. Surprin2ator, cand este vorba de minte, aceiasi oameni de stiinta pur sisimplu ,stiu" raspunsul, aga cum il stiau” predecesorii lor care erau convingi cd Soarele se in- varte in jurul Pamantului. Ei sunt siguri ci mintea poate Meditati pentru oamenii o 3 studia mintea. $i totusi, daca pana si cel mai bun om de stiinta poate fi subiectiv relativ la eficienta unei noi me- dicatii, este simplu sé ne imaginam cat de subiectivi putem fi cand incercim sa ne folosim mintea conditionata in procesul de investigare a propriei minti conditionate. Inceledin urma, ,credinta" aceasta de care s-au agatat acesti oameni de stiinta centrati pe minte incepe si se clatine, atinsé de insusi cel mai bun prieten al oamenilor de stiinyé:indoiala, Indoiala cé mintea ar putea vreodat 88 se vad pe sine in mod obiectiv. Indoiala promovat’ chiar de stiinta, Timp de peste 2.000 de ani, multi oameni din Orient au analizat existenta omuluila fel de asiduu ca orice om de ‘stiinga modern. In trecut, ei nu aveau instrumente sofis- ticate cu care sa se joace si se bazau doar pe propria obser- vare a mintii sia corpului, Din aceasta preocupare a luat nastere ceea ce numim stiinta lumii interioare” Atat sti- inta lumii exterioare, cat $icea a lumii interioare apeleaza la aceleasi metode: observarea si experimentarea Aceasta este contributia lui Osho pentru omenire osinteza a Orientului si a Occidentului, o ingelegere pro- funda a celor doua abordéiri, transformata intr-o singuri stiinta complet. Abordarea lui Osho este un sistem des- chis bazat exclusiv pe observatie. Nu ceea ce se observa este esential. Lucrurile sunt asa cum sunt, ins esen: biala este observarea a ceea ce este. Tot ceea ce observa observatorul poate fi inclus oricdnd in imaginea de ansamblu. Nimic nu se exclude. Ac tint este minunat prin faptul ca oricine este un om de sting in propriul laborator: el insusi. Nueste nevoie de credinte sau de credinta. Este suficienta abordarea stiintific’ de baz4, adict emiterea unei ipoteze sitestarea ei pe propria persoana. Nueste nici o problema sti4 osko daca nu trece testul; cogul de gunoi este probabil deja plin pejumatate. Daca trece testul, atunci ai descoperit secre- tulde aur. Nu exist dezavantaje in cele din urma, exact aga se intampla. Pe langa nou- t&tile ultimelor cercetiiri prezentate mai sus despre bene- ficiile faptului de a fi prezent, mai exist cateva studi interesante care aduc la lumina valoarea incontestabiléa meditatiei De exemplu, se stie ci in jur de doua treimi din vizitele la doctor au ca surs4 stresul. Cercetétoril au facut teste pe soareci stresati si au remarcat cd volumul creierului a crescut intr-o zona, Au descoperit ca aceeasi zona a cre- jerului s-a marit si la camenii stresati si s-a micgorat la oamenii care fac meditatie. Au mai observat cé schim- baile obisnuite care vin odatd cu batranetea au fost mai putin pronuntate la cei care fac meditatie. Meditatia este cu siguranta mult mai ieftina decat cremele antirid! Un alt experiment fascinant s-a derulat la Institutul de Tehnologie Massachusetts. Au fost invitati voluntari la un curs de o ora de meditatie pe zi, timp de 8 sapté: mani, Participantii au fost impartii aleatoriu in doud gr puri, Un grup a participat la curs, iar celalalt a fost pus pe o lista de asteptare™. Dupa curs au fost invitati toyi din nou siau participat individual la un interviu care nu avea o legstura aparentii cu acest curs. CAnd au intrat in sala de asteptare, doua din cele trei scaune din incdpere erau ocupate (de catre intervievatori, fara ca voluntarii s& stie cine sunt). Apoi a mai intrat un al treilea intervievator in sal, pretinaand ca are dureri i cere ajutor. Ceilalti doi intervievatori de pe scaun nu i-au dat important noului-venit. (De obicei ne compor- tam in functie de reactia majoritatii gi dac& ceilalti nu reactioneaz&, atunci nu reactiondm nici noi.) Rezultatele Meditaiipentsu oamenii ocupaji 15 au fost dramatice. Doar 21% dintre cei care nu au fost la cursul de meditatie s-au oferit sa ajute intervievatorul cu probleme, in timp ce 50% dintre cei care au fost la curs s-au oferit s+] ajute. Se pare c4 toat vorbairia despre ,ego- ismul" meditatiei ~ cum c& cei care mediteaz’ prefera s& stea si st-si observe buricul, in loc sé-si iubeasca vecinul’ ca pe ei insisi - este lipsita de adevar. Cat despre conceptul .sinelui’; stiinta moderna a mai confirmat un vechi adevar; sinele nu este altceva decat un basm pe care ni-l spunem doar ca sa aver ce povesti la petreceri. in realitate, noi suntem un pro obalta statuta, Un adevar interesant care se potriveste perfect cu ulti- ma descoperite a plasticitatii creierului. S-a constatat c& celulele creierului sunt intr-o continua céutare de sarcini si cd nu indeplinesc o functie fixa, ‘Acest lucru reconfirma faptul c& nu suntem o apa sta- t&toare, nici macar un .rau’,ci un proces de .curgere’,care depinde de ceea ce se intaémpla clip& de clipa. Implicatiile sunt uriage, Inseamné cd ne cream pe noi insine,in fiecare moment, de-a lungul vietii noastre. Totul este in mainile noastre. Este o responsabilitate inspaimantatoare, in spe cial cu privire la unele apucaturi de-ale noastre pentru care de obicei dam vina pe mama, pe tata, pe Dumnezeu sau pe altcineva, Raspunsul la vechea intrebare .Cine sunt?" contine ayadar foarte pujine elemente fixe. In cea ces, un rau, nu mai mare parte, raspunsul depinde chiar de noi ingine. Alte experimente au demonstrat c& putem deveni pu- ternic deprimati daca adoptim o faté tristé timp de 3 zile. Inesent, suntem propria noastr& creatie. im cu totii cA ne-am nascut intr-o cultura sau religie anume, cine canta imnurile nationale, c& afisam supe- rioritatea barbatului si asa mai departe. Aceste .crezuri”16 OsHo ne sunt inoculate prin educatia pe care o primim si sunt ingropate In inconstient, far ca noi sa le observam pre- zenta, Fara si ne dim seama, devenim conditionati s& acceptam aceste valori care ne definesc identitatea. Se pare ca creierul nostru este un computer biologic formidabil care, programat de foarte multi factor, a pro- dus 0 .minte’, Neurostiinga moderna nu mai are indoieli ca sinapsele dintre neuronii care comunica uni cualtiise consolideaza. Asadar, cu fiecare ocazie cand gandesti cd negrii sunt oameni rai, albii sunt oameni buni sau c& ,bar- batii sunt superiori femeilor’, chiar dac& o faci inconsti ent, obiceiul acesta dobandit se consolideaza, iar tu crezi simai mult c& ai dreptate. $i acum s& va dezvilui cele mai interesante noutat. Exist o boala psihica numita tulburare obsesiv-compulsi- va, Un exemplu de tulburare obsesiv-compulsiva este ne- voia imperioasa de a te spaila pe maini de 50 de ori pe zi, ca si scapi de bacterii. Cumva, stii cd este jlogic, dar nu te poti abtine, fugi la baie i te speli iar si iar. Conexiunea dintre grupul de neuroni din creier care crede c& mainile sunt pline de bacterii si setul de neuroni care te obliga s& mergi la baie devine din ce in ce mai puternic&. De fapt, acest exemplu este doar varianta extrema a modului In care functionam zilnic. Este suficient sa se audade undeva cantecul God Save the Queen si unii vor sari in picioare. Trage clopotele bisericti duminica, si unii vor merge ca tele- ghidati la biserica. Indiferent daca este vorba de nevoia dea merge la sinagog’ in fiecare sambata sau de aceea de a juca la loterie, de a aprinde o tigard, de a deschide fri- digerul ca sa lum ceva de rontait, dea sta in pat, cu ochii in tavan, terorizati de ganduri cbsedante, in loc s& ador- mim, obice{urile ne conduc aproape fara incetare, Meditatii pentru oamenii ocupati uv Este fascinant c& acum se constaté c’ meditatia este 0 metoda de .tratare” a acestei ,tulburari’, Situatia este urmétoarea: un grup de neuroni spune c& ,Avem nevoie de nicotina”. Un alt grup de neuroni transmite semnalul in muschi, gi tu vei biiga mana in buzunar ca sa scoti Sigara si bricheta, Te vei trezi deja fumand, inainte s& stii ce ti sa intamplat. Acum te hotarasti sa te lagi de fumat imediat ce impulsul excitant din primul grup de neuroni Incepe st transmit mesajul, vei ordona instantaneu neuro- nilor inhibitori din acelasi grup de neuroni s& anuleze impulsul, asa incat sa nu mai trebuiascd sa fumezi tigara, s& m&nanci ciocolata sau sa o suni pe mama, Sinapsele dintre neuronii care comunica unii cu altii se consolideaza, indiferent dact\ este vorba de un impuls excitant sau de unul inhibitor. Prin urmare, indiferent de tipul impulsului, vei crea o conexiune mai puternica intre aceste doua grupuri de neuroni. De aceea, rareori func- fioneazd lupta” cu ,obiceiurile’ Candva, demult, acum 2.500 de ani, un domn pe nume Gautama Buddha le spunea oamenilor cé metoda de care au nevoie este .constientizare fara alegere”. Daca susti- nerea obiceiului sau lupta cu obicejul nu face decat s& intareasca ¢i mai mult legétura dintre retelele neuronale, atunci singura solutie raimasa este si nu facem nici una, nici alta. Anu face nimic, nici pro, nici contra: aceasta este esenta meditatiei. Nu reactiona si urmareste atent ce se Intampla. Tocmai de aceea meditatia este indicata in tulburdrile obsesiv-compulsive sau in cazul oricarui alt impuls nestapanit inconstient, inclusiv al obiceiului de a trai ca si cum am fi ape statute. Acest proces este pur stiintific. Daca sunt privite intr-o stare de constientizare, aceste obiceiuri se vor destrama talitate, Dacdi simtim c& un obiceia disparut18 osko doar pe jumatate, inseamné ca l-am constientizat doar pe jumatate. Nueste de mirare c& mass-media din Statele Unite face In prezent apologia meditatiei. Aceasta este numita acum atentie’,o prescurtare a expresiei ,atentie corecté"” prin care Buddha descria constientizarea fara alegere. Acum, cele 500 de lucrari care se publica anual aduc din ce in ce mai mult lumina cu privire la diversele beneficii uni- versale ale meditatiei Datorita avantajelor tot mai evidente de care se bucura companiile ai caror angajati sunt stinatogi, fericiti, crez tivi gi prezenti, foarte multe companii mari americane, in special din Silicon Valley, exploreaz acum meditatia. Meditatia este introdusa in gcoli, recomandat vetera- nilor de razboi cu traume, doctorilor epuizati de muncd simultoraltor persoane din diverse domenii de activitate. Inlumea celebrit2tilor, atat de influent’ in lumea de astéz meditatia se bucur’ de o sustinere importanta, printre celebritatile care o practicéi numérdndu-se Madonna, Sting, Tiger Woods si multi altii. Este clar c& merita s& incerci meditatia, macar pen- tru ate convinge dac& se justifica tot acest interes gi pentru a afla dac’ ti se potriveste. Lucrul esential care trebuie inteles este ci meditatia inseamné observare, observarea a tot ce se intampli in interior sau in exterior ~ la muncé, acasa, dimineata, seara etc. Intotdeauna exista ceva de observat, Al doilea lucru de retinut este c& mintea pluteste dese- ori in starea de visare cu ochii deschisi, dar corpul e intotdeauna prezent, aici si acum. Asa c&, dac& vrei si * Tn limba englez4, ermenul folosit este .mindfulness*.(n, trad, ++ Right mindfulness in limba engleza (trad) Meditatii pentru camenil ocupati 19 Inveti sa fii prezent in viata ta, corpul este temelia cu care trebuie sa incepi. Altreilea lucru este acela c& oamenii erau foarte diferiti fn trecut, cand au fost inventate tehnicile de meditatie in pozitie agezata. Nu uita c& creierul este flexibil. Prin urmare iti poti imagina cat de diferit ar fi fost creierul tau daca ai fi muncit 12 ore pe zi pe camp, te-ai fi culeat la asfintit deoarece nu exista lumin& artificiala si te-ai fi fntAlnit cu un om necunoscut o data pe an, cand trecea prin satul tau. Mintea hiperactiva de astizi nu te va lasa s& stai ne- migcat. Astfel, meditatia trebuie facut’ acum in migcare. Este mult mai usor s& incepi observarea in timp ce esti angajat intr-o activitate. De aceea sunt valoroase Tehni- cile de Meditatie Activa ale lui Osho si celelalte tehnici pentru oamenii ocupati, prezentate in aceastA carte. In mod paradoxal, daca incerci s& stai nemiscat, tot ce vei observa va fi agitatia nebuna a mintii. In schimb, daca te observiin timp ce esti implicat in diverse activitati, vei descoperi ci exist un centru linistit in tine. S-ar putea s& mai descoperi si cd o parte a mintil aceleia nebune tre- buie sé fie redusd la tacere inainte de a te relaxa, Indiferent de situatia in care te afli, aceasta carte mi- nunata contine o diversitate de metode de autodescope- rire. In cel mai rau caz, vei descoperi ceea ce nu esti Abordeazd meditatia cu sinceritate, dar fara a fi serios. Fil jucdug. Alege cateva metode cu care te poti distra, si drumul te va duce apoi oriunde este nevoie s& ajungi John Andrews este autor, om de stiinta si practicant al meditatiei, A fost doctorul personal al lui Osho sia avut grija de el multi ani, inclusiv ia ultimele zile de viata. Ocu- pandu-se zecideanicu, iI Andrews Se 895 5Gosho put si fie din s-a bucurat sii vadd cum meditagia a in ce in ce mai acceptatd de lumea stiintificd, ajungGnd sd devina subiectul unui interes imens in prezent. El scrie acum despre ultimul pas din aceasta callatorie, de la medi- tatie Ia meditariile lui Osho. _ Ss = elegerea cauzelor stresului —~ we! Tensiunea nu este generat de nimic din afara ta. Ea are legaiturd cu ceea cese petrecein tine, in interiorul tdu, Intotdeauna vei gisi o scuza exterioard ca sti justifici tensiunea, altfelfis-ar péirea foarte p fii tensionat fad motiv. Insdi tensiunea nu vine din afara ta, cidin stilul tau de viaya gresitLuminand interiorul Infelepciunea nu este acumularea de fapte, date gi infor- mati: ci este o transformare, Pentru ca traim in afara noastra, interiorul nostru ramne intunecat. Cand ne indreptam atentia spre inte- rior, interiorul se lumineaza, Avemn tot ce ne trebuie c: aducem luminain interior;este nevoie doar deo rearanjare a lucturilor E ca gi cum cineva ti-a facut dezordine in camera. Mobila e rasturnatd, lustra zace pe podea. Nu lipseste nimic nu e la locul lui. Ti-ar fi greu s& tra jegti intr-o astfel de camer& gi vei simti nevoia s8 muti nimic, doar ¢ lucrurile la locul lor. Asa este si omul: nu-ilipseste nimic, existenta i-a oferit totul. Venim pe lume complet pregatiti sa ne traim viata din plin, dar, din pacate, traim la minimum doar din cauz c& nu aranjam niciodata lucrurile din viaga noastra. De exemplu, ne indreptam atentia spre exterior gi astfel Ti vedem pe toti ceilalti, mai putin pe noi ingine — or, no Teprezentam cel mai important lucru de vazut. Este foarte bine ca ii vezi pe ceilalti, dar mai intai de toate trebuie sa te vezi pe tine insuti, mai intai de toate trebuie sa fii tu insuti. Din acest punct de observare, din starea aceasta centrat, te poti uita la ceilalti, iar lucrul acesta iti va da o calitate total diferita,24 SHO. Indreapté-ti atentia spre interior. Asta inseamna auto. descoperirea: o intoarcere la 180 de grade a atentiei si constientei noastre. Orice spatiu se lumineaz& daca ne indreptém constienta asupra lui, Eu nu sunt impotriva lumii exterioare, ins& prima de care trebuie si ne ocupam este lumea interioara. Lumea exterioara este pe locul al doilea, Celui care are grija de lumea interioar& i vine mult mai usor sa se ocupe de lumea exterioara, Inyelepciune inseamné sa te cunosti, jar cunoasterea de sine este inceputul oricarei alte cunoasteri. Apoi lumi- na se va extinde in jur gi va cuprinde din ce in ce mai multe lucruri. Va veni un moment in care intelepciunea tava cuprinde totul. Vei sti ca ai ajuns acasa atunci cand vei sit} c& nu lipseste nimic. Atunci vei firelaxat, destins, implinit, mulgumit la un nivel profund; va fio tacere, dar una plina de cantece. Patologia ambitiei Toate culturile si religiile te conditioneazé sa aio imagine negativa despre tine, Nimeni nu este iubit sau apreciat aga cum este. Tise cere si-ti demonstrezi valoarea: adu med: Iii de aur la sport, obtine succes, bani, putere, prestigiu, respectabilitate. Afirmé-te! Valoarea ta nu este intrinsec&, aga ai fost invatat. Valoarea ta trebuie confirmaté. Asa s-a creat un antagonism profund al omului fata de sine insugi, un sentiment puternic inradacinat ca ,sunt inutil asa cum sunt eu, dacd nu demonstrez contrariul’, Foarte putini oameni pot reusi intr-o lume att de com- petitiva. Milioane de oameni sunt in competitie. Cat; pot reusi? Cati pot deveni presedinti si prim-ministri? Intr-o fara de milioane de oameni, doar unul va deveni Meditati pentru oamenii ocupati 5 presedinte, dar in adancul lor, cu totii isi doresc pozitia lui, Milioane de oameni vor avea sentimentul c& nu merit acest statut. Cati oameni pot deveni mari pictori? $i to- tusi,oricine poate picta ceva. Cati oameni ajung mari poeti precum Shakespeare, Milton, Shelley sau Rabindranath ‘Tagore? $i totusi, orice om are ceva poeticin fiinta sa léun- tric’; cu totii putem oferi putina poezie celor din jur. Ins& atunci cand apare ambitia, ambitia in sine e antipoetices Idea de succes te chinuie, Idea de a reusi este cea mai mare calamitate din istoria umanitatii. Succesul inseam- nA cd trebuie sé fiiin competitie, 4 lupti. Cu scrupule sau fara scrupule, nu conteaz’i. Odata ce atingi succesul, totul en regula, Succesul este esentialul. Chiar dacd reusesti prin mijloace murdare, odat obtinut succesul, orice ai facut este automat acceptat Succesul schimbé calitatea tuturoractiunilor. Succesul transforma mijloacele rele in mijloace bune. Aga c& ra- mane osingura intrebare: cum sa reusesti, cum s& ajungi in varf? Fireste, foarte putini oameni ajung acolo. Daca fiecare om incearcd sa ating& Everestul, cati oameni au loc pe varful lui? Nu prea exist spatiu mult acolo; doar un om are locsé stea in varf. Ceilalti,rmilioanele de oameni care se chinuie s&-l escaladeze, se vor considera niste ratati gi vor cédea in disperare. Vor avea sentimente ne- Bi sisi Aceastd educatie este complet gresita, Este de-a drep- tul otréivitoare, aceasta asa-zisd educatie pe care ai primit-o. Scolile, liceele, universitatile te otravesc, Te aducin pragul disperarii; acestea sunt locurile In care se fabrica iadul - dar in chip atat de frumos, incat nu realizezice tise intam- pla. Intreaga planet a devenit un iad din cauza educatiei nepotrivite. Orice educatie construita pe ambitie creeazA iadul pe pimént - iar pana acum a reusit foarte bine.2% osHo Cu totii suferim si ne simtim inferiori. Este o situatie ct se poate de ciudata. Nimeni nu este inferior sau su- perior, pentru ca fiecare individ este unic. Nu se pot face comparatii. Esti doar tu insuti gi nu poti fi altcineva. $i nici nu este nevoie sé fii altcineva. Nu este nevoie sa devii faimos si nici s& fii un om de succes in ochii lumii. Toate acestea sunt prostii. ‘Ai nevoie doar sii fii creativ, iubitor, constient si medi- tativ. Dacé te inspira poezia, scrie pentru tine, sot, sotie, copii, prieteni ~ si asta e tot! Cént&-ti cdntecul si, daca nu-lascultdi nimeni, cant-1 pentru tine si bucuré-te de el! ‘4 copacilor, siei te vor aplauda si aprecia, Vorbeste cu pasarile si animalele, si ele te vor Intelege mult mai bine decat oamenii care au fost otraviti secole peste secole cu concepte de viata gresite. Ambitiosii sunt oameni patologici. Aio parere proast& despre tine pentru cf aga te-au facut ceilalti s& te simi. Asta ti-au Ficut parintii ~ asta este mostenirea ta. Asta ti-au facut profesorii si preotii. Politicienii au facut la fel, si att de multi cameni facasta, incat ai acceptat ideea cA nu esti bun de nimic, cd nu ai nici o valoare sau nu ai nici un sens intrinsec, c& nu ai nici o semnificatie a ta. Orice parinte fi spune copilului: -Arata-mi ca esti bun la ceva!" A fi. afi pur gisimplu, nu este suficient. E nevoie si faci ceva Abordarea mea e aceea ca fiinga este int roasa. Simplul fapt c& esti este un mare dar al existentei. Ce altceva ai mai putea cere? Faptul c& respiri in aceasta existenjd minunatii este dovada iubirii pe care ti-o poar- taexistenta, e dovada faptului cd existenta are nevoie de tine. Altfel, nu ai fi aici. Exigti! Existenta ti-a dat viata, Aexistat 0 nevoie gi tu ai fost creat ca so satisfaci. Exis- tenta nu poate fi complet fara tine. Nu esti singurul insec valo- Meditati’ pentru oamenit ocupati a cdruia ma adresez, Mai spun asta copacilor, pasérilor, ani- malelor, pietricelelor de pe plaja. Un singur graunte de nisip dacé ar lipsi, imensa plaja nu ar mai fila fel. O singura floare daca ar lipsi, universul i-ar resimti lipsa, Trebuie s& inveti ca esti valoros asa cum esti. Nu te Invat sa fii egotist; dimpotriva. Daca simti ca esti valoros aga cum esti, ii vei considera si pe ceilalti valorosi in acelasi fel. Accept oamenii asa cum sunt; renunta la toti acesti .trebuie" - iti sunt dusmani. Oamenii cara in spinare o grimada de. trebuie': Fa aga si nu face altfell” Ai pe umeri atAtia .trebuie" gi .nu trebuie’, incat iti este imposibil sa mai dansezi. Povara e prea mare. Ti s-au impus atatea idealuri siobiective,idealurideperfectiune,cdintotdeauna ai senzatia c& nu te ridici la in’ltimea lor. lar idealurile sunt absolut imposibil de atins, Nu le poti implini; nu ai nici ogansa. Agaca intotdeauna vei simti ca nuestila in timea lor. Afi perfectionist inseamné a fi pregatit pentru cana- peau psihiatrului;a fi perfectionist inseamndia fini tic. $i tuturor ni s-a cerut sa fim perfect Viata este frumoasé cu toate imperfectiunile ei, Nimeni nu este perfect. Sa-ti spun ceva: nici macar Dumnezeu nu este perfect. Dac Dumnezeu ar fi perfect, atunci Friedrich Nietzsche ar avea dreptate cA Dumn uu a murit. Perfec siunea este moarteal Perfectiunea nu mailasa loc de voltare. Perfectiunea inseamna ca totul este terminat Imperfectiunea contine posibilitatea de a evolua. Imper fectiunea aduce bucuria pentru nou, extaz, aventura Imperfectiunea inseamna cé esti viu sica viata continua Viata este eternd, de aceea eu spun ca viaya este etern imperfecta, Nu este nimic rau in a fi imperfect. Cand iti accepti imperfectiunea, toate ideile negative despre tine8 Oso. insuti dispar. Accepté-te aga cum esti acum si nu te com- para cu vreo perfectiune sau vreun ideal viitor. Nu te géndi lacum ar trebui s& fii, De aici pornesc toate bolile. Renun- {ala asta! Esti aga cum esti astazi si maine s-ar putea si fii altfel. Nu poti prezice cum vei fi mAine si nici nu este nevoie sa faci planuri in privinta asta ‘Traiegte ziua de azi cu toate frumusetile ei, cu bucuria, durerea, agonia sau extazul ei. Traieste-o in totalitatea e, cu tot cu intuneric si lumina la un loc. Trae i iubi- rea, Traieste furia si compasiunea. Traieste orice existain acest moment. Nu perfectiunea, ci totalitatea reprezinté abordarea mea. Traieste total momentul care iti sta la dispozitie, si momentul urmator se va naste din aceasta traire. Daca ai trait total momentul acesta, il vei trai pe urmatorul cu totalitate care atinge o intensitate si mai mare. Caci din ce crezi ca se va naste urmatorul moment? Se va naste exact din momentul prezent. Uitd de vitor. Prezentul esuficient. lisus spunea: .Nu te gandi la ziua de maine. Priveste crinii cA mpuluit Cat de frumosi sunt! Nici macar Solomon nua fost att de frumos, invesmantat in toata maretia lui" Sicare este secretul frumosilor crini? Secretul este simplu: nu se géndescla ziua de maine, nu stiu nimic despre viitor. Ziua de astazi este suficient’: acest Maine nu oxi moment este suficient in sine, Perceptia de sine negativa va disparea astfel. Nu uita ci orice parere negativa despre tine va crea pareri negative despre ceilalti. E un corolar necesar. Tre- buie sa fie injeles, Oamenii negativi fara de ef Ingisi nu pot fi pozitivi cu alti, fiindca toate defectele pe cate le vor vedea la ei, le vor vedea sila ceilalti. De fapt, le vor vedea simai maria ceilalti, Prin asta se vor razbuna. Paring Meditatii pentru oamenit ocupati 2 tau determinat sa se vada intr-o lumina negativa, iar ei se vor rzbuna pe copii lor; fi vor face s& se vada intr-o lumina si mai negativa, Negativismul devine astfel tot mai mare de la o gene- ratie la alta, Fiecare generatie este mai bolnava decat cea anterioar’, Nu oamenii individuali sunt vinovati de sufe- rinta psihologicd atat de mare a omului modern. Intregul trecut are partea lui de vinovatie. Pana cand nu ne vom debarasa de tot acest trecut patologic si nu vom incepe si privim viata cu ochi noi, traind in prezent, fara nici idee despre perfectiune, fara idealuri, fara obligatii, fara po- runci, umanitatea va fi condamnata la catastrofa Cu totii aver sentimente negative. Unii o spun, altii hu o spun. $i cand ai sentimente negative fata de tine, vei avea sentimente negative fata de orice. Atitudinea tava deveni una negativa, una de tip .nu’. Daca o persoan& negativista e dusd intr-o gridin& de trandafiri, aceasta va numara spinit in loc s& vada trandafirii. Pur si simplu nu fi poate vedea. Va ignora trandafirii si fi vor sari in ochi spinii Cand esti negativist, intreaga viata devine o noapte Intunecata. Nu mai exist rasarit. Dimineata nu mai vine. Soarele a apus si nu mai rasare vreodata. Noptile tale Intunecate nici macar nu au stele pe cer. Dar ce si mai vorbim de stele? Nu ai nici o lumanare in noaptea ta. Negativistii traiescin intuneric,tréiesc un fel demoarte. Eimor incet. Asta cred ei ca este viata. Vor continua s& se otrveasc’ in multe feluri. Se istrugsinguri. Dacd cumva apare cineva in viata lor, vor distruge acel om. © mama negativista igi va distruge copilul. Un sot negativist igi va distruge sotia sl invers. Parintii negativistiisi vor distruge copii: profesorul negativist isi va distruge elevii.30 osHo + _ Este nevoie de o now’ umanitate care s@ afirme viata s&iubeasc’ viata, s8 iubeasca iubirea si existenta aga cum este si sa nu mai cear’ perfectiunea inainte de toate, sa se ucure de viata cu toate lipsurile ei. Vei fi surprins. Daca ‘gi iubesti viata, viata isi va deschide usile larg pentru tine. acai iubesti, ti se vor revela mistere gi secrete. Daca iti tubesti corpul, mai devreme sau mai tarziu vei descoperi sufletul care salasluieste in el. Daca iubesti copacii, mun- tii, raurile, mai devreme sau mai tarziu vel vedea mainile invizibile ale existentei in spatele a tot. Fiecare frunza fi poart amprentele. Ai nevoie doar de ochi ca sa vezi si doar ochii pozitivi pot vedea. Ochii negativi nu vad nimic. ‘Accepti-tel Altfel vei deveni un ipocrit. $i ce este un ipoctit? Este cel care spune gi crede un lucru, dar actio- neaza invers, Nu reprima nimic! Nu exista nimic rau in tine! Existenta este complet pozitiva. Exprima-ticele mai ascunse doringe. Canta-ti muzica si nu-fi face griji in legaturd cu ea. Nu te astepta sé fii aplaudat pentru ea;nu este nevoie. Actul insusi dea canta ar trebui fie rasplata Daca iti doresti s4 traiesti cu adevarat, spune ,di toata inima. Numai .da‘-ul ii da voie sa traiesti, te hr’ neste si iti lasd spatiu de miscare. Priveste numai — chiar gi atunci cand repeti da’ in interiorul tau, ceva incepe 24 se deschida in tine. Spune nu gi vei simti cA ceva se inchide, Repeta .nu" de mai multe ori gi vei simti cd te inucizi. Spune .da gi vei simti c te reversi, Spune .dat ivei fi pregatit sd iubesti, sa traiesti, s8 fii Eu vad c fiecare om este superb ¢i unic, Nu comp oamenii; comparatia nu este calea mea, pentru ca este intotdeauna urdta gi violent. Nu spun ca esti superior altora. Nu spun ca esti inferior niménui, Esti tu insuti si este nevoie de tine asa cum esti. Esti incomparabil. Cu totii suntern. PARTEA A Il-/ Stabilirea legaturii corp-minte De ce par oamenii atat de obositi? Pentru cd toti lupta Religia te invatd sd Iupti, toatd educatia ta se bazeaza pe conflict, intrucat numai pri lupta se poate crea egoul dispare. A te relaxa un ego. Cén 1G a fi fara de ego. Nu-ti poti crea un ego daca te lasi purtat decurentul rdului. Egoul artificial;e nevoie de o energie imen. sipdisteat. Egoul este un fenomen foarte scump. Te cost viata tntreages te relax Inseam este un fenomenConstienta si relaxare: dou’ fete ale aceleiasi monede De ce esti atat de incordat? Te identifici cu tot felul de ganduri sifrici: moarte, faliment, cursul prost al monedei. Toate acestea iti afecteaza corpul, care devine si el incor- dat, pentru ca mintea $icorpul nu sunt doua entitati sep: rate. Corp-minte reprezinta un singur sistem, de aceea corpul devine tensionat atunci cand mintea este tensionat’ Constienta si relaxarea sunt dou fete ale aceleiasi monede. Nutle poti separa. Poti incepe cu constienta gi vei sfargi relaxandu-te. Poti incepe cu co vaindepirta de minte side identificirile cu mintea. In mod natural, corpul va incepe sa se relaxeze. Nu mai esti ata: gat. iar tensiunile nu pot exista in lumina constientei. Poti incepe si invers, Relaxeazé-e... Lasd toate tensiu- nile s se risipeasc. Pe masura ce te relaxezi, vei fi su prins sa descoperi cd o anumita constientisiface aparitia fn tine. Totusi, este mai usor 8 incepi cu constienta. Va fi mai dificil daca incepi cu relaxarea, flindca efortul pe care il faci ca sa te relaxezi creeazd o oarecare tensiune. ‘Am vazut o carte americana care se numea Trel te relaxezi, Daca trebuie, cum te mai poti rel: trebuie va crea tensiune; cuvantul insugi produce imedi tensiune. Trebuie seamand cu o porunca data de Dum nezeu, Probabil cel care a scris cartea nu stie nimic despre relaxare si complexitatea ei34 osHO De aceea, in Orient, noi nu am inceput niciodata me- ditatia de la relaxare; am inceput-o de la constient’. Relaxarea urmeaza apoi de la sine, nue nevole s& 0 aduci tu. Dacd trebuie si o aduci, va apairea o anumita tensiune. Trebuie s& vind de la sine; abia atunci va fio relaxare pura. Siva veni. Daca vrei, poti incerca s& pornesti de la relaxare, dar ira notiunea de ,trebuie”. Este dificil s& incepi cu re- laxarea, dar dacd vrei si incerci, iti pot spune cum s& 0 faci, Am lucrat cu multi occidentali si mi-am dat seama c&nu au nimicin comun cu Orientul $icé nu cunosccuren- tul oriental al constlingei: ei au fost crescuti intr-o alta traditie, care nu a cunoscut vreodati constienta ‘Am creat multe tehnici de meditatie speciale pentru occidentali, cum ar fi Meditatia Dinamicd. La unele tabere de meditatie am folosit o meditatie prin bolboroseala si Meditatia Kundalini, Dac& vrei s& pornesti de la relaxare, incepe cuaceste meditatii, Ele vor curata mintea gi corpul de tensitune, iar relaxarea se va instala apoi foarte ugor Nici nu ai idee cate tii in tine, si c& acele lucruri sunt cele care iti produc tensiune Intaberele de meditatie din muntiam permis meditatia bolboroselii.E dificil s4 0 facem in oras, pentru ca iiinne- bunim pe vecini, Pun mana pe telefon si suna la politie zicand: .Intreaga noastra viaya c distrus’. Ei mu stiu ca participa sieila meditatiein casele lor, s-arelibera i nebunia in care triesc! Numai cd ei nici méicar nu sunt constienti de propria nebuni In meditatia bolboroselii, fiecare avea permisiunea s& spuni cu voce tare orice ii trecea prin cap. Imi facea pla- cere, fiind unicul martor la spectacol, sé aud ce spuneau camenii - lucruri irelevante, absurde. Puteai face orice, iar singura conditie era sé nu atingi pe nimeni in mod Meditati pentru oamenii ocupati 35 fizic. Oamenii ceau tot felul de lucruri: unul statea cap, altul se dezbréicase de tot si alerga gol pugc’ incolo siincoace - timp de o ord intreag’, Un barbat se aseza in fata mea in fiecare zi - cred c& era un agent de investitii sau ceva de genul asta, Cand Incepea meditatia, prima data zambea, doar la ideea ace va urma sa faca. Apoi igi lua telefonul si incepea: Allo, alo! Continua s& vorbeasca la telefon, privindu-mii cu coada ochiului. Eu evitam sé ma uit la el, ca si nu-i tulbur medi- tatia. Vindea si cumpira actiuni, isi petrecea toata ora de meditatie la telefon Toata lumea isi punea in practicd nebunille de la care Se retinuse o viata. Incheiam meditatia cu o relaxare de 10 minute, cand oamenii se intindeau pe jos, neinten: tionat, doar pentru ca erau epuizati. Tot gunoiul iegise din ei, asa ca se simteau curati si se relaxau, Mii de oameni erau asezati pe podea in tacere. Nici nu-ti venea si crezi c& erau acolo atazia oameni. Veneau oamenii la mine si imi spuneau: .Prelungeste acele 10 minute, pentru ca in viata noastré nu am trait atata relaxare si bucurie, N-am crezut vreodat cd vorn Infelege ce este constienta, dar apoi am simtit-o venind’ Asadar, daca vrei sa incepi cu relaxarea, trebuie si treci intai printr-un proces de catharsis — prin Meditatia Dina- mica, Kundalini sau bolboroseala. Poate nu stiti de unde vine cuvantul gibberish’:provine dela un mistic sufist pe care il chema Jabbar gi care prac tica numai aceast meditatie. Ori de cate ori venea cineva la el, spunea: .Stai jos si incepe’, si oamenii stiau ce voia sspuna cu asta. Nu vorbea niciodata, nua tinut vreodaté discursuri; doar invata oamenii si bolboroseasca, * In traducere bolboroseala (n. trad.)6 osko Uneori mai oferea cate o demonstratie. Timp de o ora jumatate, Jabbar vorbea lucruri fara sens intr-o limba in- ventat&; spunea absolut orice ii trecea prin minte. Asta a fost singura lui Invayatura, iar celor care intelesesera, le spunea doar: ,Stai jos si incepe!” Jabbar a ajutat multi oameni sa deviné complet tacut. Cat crezi cd poti vorbi? La un moment dat, mintease goleste. Incet, incet, se agterne un nimic adane—si in acest nimic se aprindeo flacaraaconstientei. Aceasta esteintotdeauna prezenta, inconjurata de toate bolboroselile tale. Bolbo- roseala trebuie scoasd din tine; este otrava ta, La fel se intampla gi cu corpul. Corpul este tensionat. incepe s& faci migcari ale corpului, asa cum iti vin. Nu nipula corpul. Daca vrea s4 danseze, vrea sa sara, sdalerge, sa se rostogoleasca, permite-i pur si simplu s& facé toate aceste lucruri. Spune-i corpului: .Esti liber, £4 ce vrei!” Si vei fisurprins: .Doamne! Corpul voia sa faca toateastea, iar eu L-am impiedicat; de aici venea tensiunea’ Exista doua tipuri de tensiune: tensiunea corpului si tensiunea mintii. Ambele trebuie eliberate inainte de a incepe relaxarea care te va conduce la constienta. $4 incepi cu constienta este mult mai usor, mai ales, pentru cei care inteleg procesul constientei, care e foarte simplu. Iti folosesti constienta in fiecare zi:in trafic, unde tea maginil Folo- eo minune c& supravietuiesti printre at sesti constienta fara si fii constient de ea, dar numai cu Jucruriexterioare, Aceeasi constienta trebuies’ o folosesti siin traficul din interiorul tau. Cand inchizi ochii, des- Ccoperi traficul de ganduri, emotii, vise, inchipuiri;tot felul de lucruri incep s& apara, F4in lumea interioara exact ce faciin lumea exterioara si vei deveni un martor. Odata gustat acest fenomen, te vei bucura atat de mult de starea de martor care parc Meditatii pentru oamenil acupayi 7 te transport intr-o alta lume, incat vei vrea so explorezi din ce in ce mai mult. Iti va placea s& patrunzi tot mai mult in aceasta stare, de fiecare data cénd vel avea timp. Aci nu vorbim despre vreo postura special’;nu vorbim despre vreun templu, vreo biserica sau sinagoga. Te asezi in autobuz sau in tren, nu ai nimic de facut si inchizi ochii In felul acesta nu-ti vei obosi ochii cu agitatia din exterior si vei avea timp sii te observi. Acele momente cele mai frumoase experiente. Incet, incet, pe mésura ce constienta creste, toata per sonalitatea ta se va schimba. Cel mai mare salt posibil este cel de la inconstienta la constienta. Invata sa fii constient in orice situatie. Fi-ti un obiectiv din ati dezvolta constienta in orice circumstanta, deveni Nu te strédui din greu Este nevoie de mai mult energie ca sé fii nefericit decat ca si fii beatific. Beatitudinea este starea naturii. Nu ai nevoie, de fapt, de nici o energie ca sa fii in beatitudine, pentru ca este o stare natural. Consumi energie ca sa fii nefericit pentru ca nefericirea este nenaturala. Cu cai esti mai natural, cu atat mai putin energie consumi cu cat vrei sa fii mai nenatural, cu atat mai multa energie vei consuma. Statul in picioare necesit’ mai puting energie;incearci sa stai in cap si vei constata cd ai nevoie de mai mult energie. Vei sti cd Incerci sd faci ceva nefirese ori de cate ori vei vedea ca e nevoie de mai multa energie. Meditatia nu are nevoie de energie pentru ca este pasiva, inactiva, tacuti, Nu faci nimic; de ce ai avea nevoie de energie?38 osHO ‘Ai nevoie de energie in furie, in gandire, in violent pentru c& faci ceva contra naturii, pti cu natura Insasi Este ca si cum ai inota In amonte. Daca inot{ in aval, raul te poarta, nu ai nevole de energie. Daca incerci sé inoti contra curentului, vei consuma mult energie ca sa te lupti cul. Dece par oamenii atat de obositi? Pentru ca toti lupta. Religia te invat s4 lupti, toaté educatia ta se bazeazd pe conflict, intrucét numai prin lupta se poate crea un ego. ind te relaxezi, egoul dispare. A te relaxa inseamnaa fi fara de ego. Nu-ti poti crea un ego dace te lagi purtat de curentul raului. Egoul este un fenomen artificial;e nevoie de o energie imensa pentru a ficreat $i pastrat. Egoul este un fenomen foarte scump. Te costa viata intreaga. Primul lucri pe care vreau sa tl spun este c& nu ai nevoie de energie pentru constient4, Vel fi surprins sa afli ‘A inconstienta are nevoie de energie. Meditatia nu are nevoie de energie. Gandirea are nevoie de energie. Rela- xarea nuare nevoie de nici o energie. Tensiunea are nevoie de energie, anxietatea are nevoie de energie. ‘Asadar, nu intelege gresit. Nu este vorba de a face un efort ca s& fii congtient. Daca faci eforturi, vei crea ten- siunein tine, pentru c& orice efort produce tensiune, Daca incerei s4 fii constient, vei lupta cu tine insuyi. Nu este nevoie s& Iupti. Starea de constienta nu este un produs secundar al efortului; constienta este parfumul destin- derii totale. Constienta este 0 inflorire a abandonului $1 arelaxarii Agazéete in ticere gi relaxeazé-te, fara sa faci nimic, gi constienta va incepe si se manifeste. Nu trebuie si © aduci de undeva. Pur si simplu te va invalui de nicé- Fii doar tAcut si relaxat, iar ea se va ivi din izvorul 1u interior. Meditayi pentru oamenii ocupati 39 Stiu ca este foarte dificil sé stain tacere; gandurile se npustesc asupra ta intruna, Lasé-les& vind! Nu teluptacu ele si atunci nu vei avea nevoie de energie. Doar lasé-le s& apard. Ce altceva ai putea face? Norii vin gi pleaca: las si gandurile sa vina si s& plece tot asa, cand vor ele. Nu fi tensionat sinu-fipuneintrebarea dact gandurile ar trebui 8 vina sau sa plece. Nu judeca nimic! Dale voie sa vind si s& plece. Permite-ti si fii de o goliciune interioara fara margini. Gandurile vor trece, vor veni si vor pleca, $i iti vei da seama incet ca venirea siplecarea lor nu te afecteaz’. lar cand nu vei fiafectat de venirea si de plecarea lor, gandurile vor incepe s& dispa- r&, Nu ca urmare a unui efort din partea ta, ci pur si simplu ca urmare a stari tale relaxate, a golului interior linistit. calm Nu te gandi c& ai nevoie de mult energie ca si te re- laxezi. Cum ar putea avea nevoie relaxarea de efort? Relaxarea inseamna sa nu faci nimic. Stand tacut, Nefaicand nimic. Primavara vine Siiarba creste de la sine. Las&-ti inima patrunsa de aceast’ mantra. Aceasta este esenta meditaylel. Stand tacut... nefacand nimic. primavara vine...siiarba creste de lasine. Totul vine dela sine! Nu este nevoie si faci nimic Nu-ti face un obiectiv din a fi constient, altfel vei rata esentialul.40 OsHO Nu alege nimic Nu mai esti complet din momentul in care ai ales; ceva a fost respins, ceva a fost ales. Ai fost p&rtinitor prin faptul 4 te-ai pronuntat pentru ceva si impotriva a altceva Nu mai esti total. Te-ai divizat Tuspui: leg meditatia gi nu voi maifi furios". Dintr-o astfel de hottrare nu te poti alege decat cu nefericirea. Meditatia nu va aparea, doar nefericirea va aparea. Acum te vei simti nefericit in numele meditatiei. Oamenii pot ascunde nefericirea sub cuvinte frumoase, ‘Alegerea inseamné nefericire. Lipsa alegerii inseamna beatitudine. Privegte cat mai adancin tine gi vei vedea ca alegerea insaisi este nefericirea. Vei crea nefericire chiar si atunci cand alegi beatitudinea. Nu mai alege nimic si veri ce se intampla Este foarte greu sa nu alegi. Am ales ceva toata viata: toat viata noastra a fost un sir de alegeri. Am crezut c& daca nu alegem noi, cine s& aleag& pentru noi? Daca nu luam noi o decizie, cine sa ia o decizie pentru noi? Daca nu luptam noi, cine sa lupte pentru noi? Am crezut intr-o idee stupid’: c& existenta este dugmanul nostru, c& tre- buie sa ne luptim cu ea, c& trebuie sa fim permanent vigi lenti in fata existentei, Existenta nu este impotriva ta. Esti doar un mic val in acest ocean, dar nu esti separat de existenta. Cum ar putea existenta sé-ti fie potrivnica? Faci parte din ea Existenta te-a adus pe lume, Cum poate fio mama impo- triva copilului ei? Existenta este casa noastré;ii apartinem si ea ne apar- ine. Nuai de ce si fil ingrijorat gi nici de ce sa lupti pentru scopuri personale. Te poti relaxa sub razele soarelui, in bataia vantului, in ropotul ploii. Te poti relaxa in sénul Meditati pentru camenil ocupati a existentei. Soarele este o parte din noi aga cum noi sun- tem o parte din el:si copacii sunt o partedin noi cumsuntem noi o parte din copaci. Observa c’ intreaga existent este interdependent, o uriasa si complicat’ retea in care totul este conectat cu totul, Nimic nu este separat. Prin urmare, cesens are si alegi? E suficient sa traiesti asa cum esti.in totalitatea ta. O problema apare cand gisesti dou’ extreme in tine $i mintea, cu logica ei, spune: Cum pot fi amandoua in mine?" Cineva m-a intrebat candva: .Nu pot medita cand sunt indragostit si imi pierd iubirea cand meditez. Ce sa fac? Ce sa aleg?” Ideea de a alege apare din cauza existentei unor extre- me. Da, este adevarat: tinzi sa uiti de meditatie cand es Indr&gostit, iar cand patrunzi in meditatie, uiti de iubire Totusi, nu ¢ nevoie sa alegi nimic. Raspunde la chemarea jubirii cand o simti! Nu alege! $i intra in meditatie cand simti cd vrei asta, Nu alege! Nu este nevoie s& alegi. Cele doua doringe nu vor aparea niciodatt simultan. Este foarte important sa intelegi acest lucru. Este impo- sibil, deoarece iubirea inseamna dorinta dea fi cu cineva {ubirea inseamna atentia la celalalt; meditatia Insea sa uitide celdilalt ssa fiiatent la tine. Aceste dowd dorinte nu pot coexi: Cand vrei sa fii cu cineva, inseamna c tine. $i cand vrei sé fii cu tine,inseamnnd c& esti satul de ce- lalalt, Este un ritm frumos. Prezenta celuilalt langa tine haste o dorinta adanca de a fi singur. Orice indrigostit Iti va spune cd uneori simte nevoia de a fi singur, doar c’ fieste frica sa stea singur de teama ca asta ar ucide iubirea side frica reactiei partenerului. Celdlalt s-ar putea simy ofensat. Asa cd indragostitiijoac’ teatrul dea fi impreuns permanent, chiar daca vor sé fie singuri sau vor sa aib ta simultan, esti satul de2 oso spatiul lor, Aceast& falsitate distruge iubirea si aduce plictisul in relatie. Cand simti nevoia sa fil singur, cu tot respectul si cu toata iubirea, spune-i celuilalt: ,Simt o nevoie puternicd dea fi singur si trebuie sm& retrag, nu am deales. Nu te supra. Nu are nici o legaturd cu tine. Este doar ritrmul meu interior”. Astfel iti vei ajuta gi partenerul sa fie mai autentic cu tine, Dac& chiar iti iubesti partenerul, acest ritm incepe sav apropie incet $1 acesta este miracolul si magia iubirit Dacd exist iubire autentica intre doi oameni, acest rezul tat este inevitabil. Ei vor descoperi cd dorinta de a fi im preuns gicea de afi singuri vor apairea sincronizat, Se vor doi intr-un ritm sincronizat, uneori fiind unul in celalalt, uitand fiecare contopi ama impreun’ gi pierzandu's de sine, alteori iesind din celdlalt, retragdndu-se si sepa in spatiul sau individual, fiecare devenind el randu insugi si devenind meditativ. ‘Nuexista vreo alegere intre me trebuie traite. Accept orice doringé car si urmeaza dorinta care este mai adnca si puternic& -atie sliubire. Ambele se naste in tine intr-un anumit moment. Accepta suisurile si cobordgurile ‘Trebuie sd accepti mai usor viaja cu bune gicu rele, Exist un ritm: uneori simti ca esti in forma, alteori nu; e: ra gi jarna. Trebuie s4 normal. E ca 2iua si noaptea, ca v inveti ca orice lucru are umbra lui. Daca nu por accepta umbra, viata ta va fi mai nearmonioasé, iar lipsa armoniei va complica lucrurile si mai rau. Meditati pentru oamenii ocupati 43 Accept si simte recunostinya pentru lucrurile fru- moase care fi se intampla. Daca nu ti se intampla nirnic frumos, accept’ si acest lucru si continua sa fii recunos- ator, considerdnd evenimentele neplcute ca find 0 oca tie de a te odihni., Ai lucrat toatl ziua si noaptea adormi nu te simi frustrat c4 nu poti munci si cAstiga bani sau c& nu poti face o mie si unul de lucruri. Nu-ti face griji! Multi oameni sunt intruna ingrijoragi si nu mai pot dormi profund, lucru care nui ajut& deloc. Cei care nu pot dormi noaptea sunt epuizati dimineata sau mai obo- siti decat inainte de a merge la somn, Cei care uit ce s-a intdmplat ziua §i imbréitiseaz8 noapteaca timp de odihni, cufundandu-se intr-o relaxare profunda, igi incep dimi- neata cu prospetime, ct ochi noi. Acesti oameni vor accepta gi primi cu bratele deschise o noua zi, bucurosi sa inspire aerul diminetii si s& vada soarele $i oamenii Retine cd orice lucru necesita un timp de odihn’. Acest timp de odihna nu impiedic& actiunea. Dimpotriva, ii da energie si vitalitate. Nu te lupta cu natura ta Psihologul Hans Selye a lucrat toata viata la o singura problema: stresul. Ela ajuns la nigte concluzii foarte pro- funde. Una dintre ele spune ca stresul nu este intotdeauna gresit si c& poate fi folosit intr-un mod frumos. Elnu este obligatoriu negativ si nu este bine daca credem ca ar fi aga. Tocmai atunci apar problemele. Stresul in sine poate fi folosit ca trambulina si poate fi transformat in forta creatoare. In general, ni s-aspus cA stresul este nociv, asa cA devii tematorsub tensiunea stresului. Frica multiplict stresul gi impiedica si mai mult rezolvarea situatiei4 osHO De exemplu, problemele economice pot produce stres. Imediat cum simti tensiune, incepi sa te temi. ft spui:-Tre- buie smi relaxez”. Acum, tocmai incercarea dea terelaxa nu te lasa sa te relaxezi; de fapt, incercarea de a te relaxa Iti creeaza un nou tip de stres. Stresul exista in tine si tu in- cerci si te relaxezi si nu poti, aga ca problema ia amploare. Cand apare stresul, foloseste-Ica energie creatoare. In primul rand, accepté-I: nu e nevoie sa i te opui. Accept itotul va fi bine. Stresul iti spune: .Ai nigte probleme eco- nomice, ceva nu merge bine gi poti pierde mult". Stresul doar transmite corpului sa se pregateasca sé reactioneze. Dacéiincerci s& te relaxezi sau sa iei calmante, te impo- trivesti corpului. Corpul se pregateste s& reactioneze la o situatie date, lao provocare. Bucura-te de provocarel Chiar dacd uneori nu poti dormi noaptea, nu trebuie si te sperii. Foloseste energia creatii de stres iegind la plimbare sau la alergat. Planifica ce vrei s& faci si f& ce iti cere mintea. Decat si incerci si dormi, ceea ce este imposibil, mai bine abordeaz situatia intr-un mod creativ. Mintea spune doar c4 pro- priul tau corp vrea sa atace problema gi cl nue momentul pentru relaxare. Te poti relaxa mai tarziu. De fapt, daca ai trait total stresul, te vei relaxa automat; corpul suporta stresul pand la sfarsitul drumului, apoi se relaxeazA singur. Vei crea probleme daca vrei s& te relaxezi lamijlocul drumului, De exemplu, un atlet olimpicse pre~ giteste de start, asteapta semnalul si instantaneualeargi cuviteza vantului. Atletul este incarcat de stres; nue mo- mentul sa se relaxeze. Daca ia un calmant, nu va mai fi bun de nimic, Sau daca se relaxeaza siincearci Meditatia ‘Transcendental, va pierde complet cursa. El trebuie s&-si foloseasca stresul. Stresul fierbe in el si genereaza energie. Vitalitatea lui creste, si astfel el isi atinge potentialul 45 maxim. Acum isi foloseste stresul sub forma de energie sau de combustibil Selye a denumit acest tip de stres eustres, preluat dela euforie. Este un stres pozitiv. Atletul cade intr-un somn adanc dupa ce tsi termina cursa. Problema a disparut si stresul a disparut singur. Incearca s4 nu te sperii de stres atunci cand apare ‘problema stresant, Patrundesenzatia de stres si trans- forma stresul intr-o lupt cu problema. Omul dispune de energie uriasa, si cu cat 0 foloseste mai mult, cu atat primegte mai multa energie Luptd cand te confrunti cu o situatie stresanta, £4 tot €e poti, aruncd-te cu toata fiinta in rezolvarea ei. Permite accepta si primeste stresul. Stresul este bun, te pregiteste de lupta. Vei fi surprins de ce urmeaza dup’ ce rezolvi cu bine problema: relaxarea. O relaxare pe care nu tu ai reat-o. Posibil s’ nu poti dormi doua sau trei nopti, apoi hu te mai trezesti 48 de ore si este bine. Continuam sa credem in multe notiuni gresite. Deexem plu, c& toti oamenii trebuie s& doarma 8 ore. Depinde ins de situatie. Exist’ situatii cand nu este nevoie de somn: fi-a luat casa foc si tu Incerci s& dormi, Nu este si nu ar trebui si fie posibil s8 dormi acum; cine va stinge focul? Cand ti-e casain flicari orice altceva devine neimportant; tot corpul tau este pregatit sé se lupte cu focul. Nu vaavea cum sé-ti fie somn. Dupai ce focul a fost stins si totul s-a linistit, poti dormi mai mult timp si vei recupera odihna. Nu toti oamenii au nevoie de acelasi timp de somn. Unora le ajung intre 2 sis ore; algii au nevoie de 6, 8, 10 sau Wore. Oamenii sunt diferiti. Nu exist& o regula. Oamenii reactioneaza diferit si la stres, Exist doua feluri de oameni: calul de cursé si broasca festoasd, Dac& nu ii este permis sa alerge, s4 indeplineasca6 osHo actiuni in vitez’, calul de cursa va fi stresat; trebuie s& facalucrurilein ritmmul lui, Daca esti genul calului de cursa, uuitd de relaxare gi de alte lucruri similare; relaxarea nu este pentru tine, Relaxarea este potrivitd pentru jestoase Fii un cal de curs, dac& asa iti vine firesc. si nu te gandi Jabucuriile testoaselor;nu sunt pentru tine. Exist& un alt feldde bucurie pentru tine. Dacio jestoasa vrea st devina un cal de curs’, aceasta se va lovi de aceeasi problem’ ‘Agadax, accepté-ti natura. Dac esti un lupttor, un razboinic fii aga si bucuré-te de acest lucru! SA nu-ti fie teams! Fii aga din toatd inima tal Fii competitiv pe piata, £4 tot ce iti doresti! Nu-ti fie teama de consecinte si ac- cept stresul. Trebuie s& intelegi ce tip de om esti. Pro- blema dispare cand gtii cum esti si atunci vei ti care iti va fidrumul, aut s veri care e rasplata Dac vezi ca tot continui si fii propria sursa a nefericirii, inseamna c& obtii ceva de pe urma acestei nefericiri,altfel de ce ti-ai crea-o singur? Uneori nefericirea iti poate aduce beneficit imense. Poate nu esti constient deele siteintrebi de ce oare continui si-ti alimentezi nefericirea. Nu stii cd nefericirea iti oferd ceva ce Iti doresti De exemplu, ori de cate ori esti nefericit, oamenii isi ide tine, Cand esti nefericit, soul manifesta empatia te mangaie pe cap, te maseaza, este iubitor, ti acorda aten- tie. Te pot bucura de multe beneficii pe seama nefericiri Uit’-tein jur. Dimineata, copii au crampe de indata ce fe ii duce la scoala, Tu stii, $tii de Lafel tise intampla sosegte autobuzul cai ce baietelul tau are crampe la stom: Meditati pentru oameni pati a si tie. Poate in cazul tau e ceva mai sofisticat, mai giret, cu argumente mai rationale, dar e acelasi lucru. nd oamenii incep s8 aiba esecuri in vietile lor, ten- siunea creste gi fac atac de cord sau au tot felul de proble- me. Acestaemodul lor dea-siargumenta esecul. Ai observat vreodat’? Infarctele si tensiunea mérita apar in majori- tate in jurul varstei de 42 de ani. De ce la aceasta varst8? Brusc, un om santos devine victima unui atac de cord. La varsta de 42 de ani, viata trage linie gi decide daca airatat sau ai reusit in viata. Nu mai exist mari sperante dupa 42 de ani: dacé ai facut bani, i-ai facut pan’ acum; perioada de maxima energie si putere a trecut. Varful este lags de ani. Mai poti adauga 7 ani. De fapt, ai fost pe un drum descendent de 7 ani incoace. Dar ai facut tot ce tia stat in putint’. Acum ai atins 42 de ani si deodata iti dai seama ci ai ratat succesul. ‘Acum ainevoie de un argument, siimediat faci un atac decord. Este o lovitura puternica,o binecuvantare divin; Acum cazi la pat si poti spune: .Ce pot sa fac? Infarctul perturbat totul in viata mea. Cand totul era bine, cand eram pe punctul de a avea succes, de a-mi face un nume sauta face bani, m-a lovit infarctul’. Infarctul este un camu- flaj frumos; acum nimeni nu mai poate spune cd ai gresit, c& nu ai muncit destul, cé nu ai fost suficient de destept. Nimeni nu-ti mai poate spune nimic. Acum oamenii te trateazd cu compasiune si vor fi draguti, spunand: Ce poti face? E soarta Alegi nefericirea la nesfarsit pentru ca iti ofera ce aga c& trebuie sa afli ce anume. Abia apoi poti renunta la nefericire, Dacé nu esti gata si renunti la beneficiile nefe- ricirii, nu vei renunta la nefericirea in sine, Daca inchisorile ar fi locuri frumoase, cine ar vrea 58 plece din ele? Iar daca cumva te afli intr-o inchisoare48 i) sinu vrei sa pleci din ea, mai uitd-te o data in jur. Ceva te {ine in acest loc: covoare frumoase, televizorul sofisticat, aerul conditionat, tablouri frumoase. Nu ai zabrele la gea- muri, nimeni nu te pazeste, te bucuri de libertate deplina! Si-atunci de ce ai vrea sa scapi de aici? Intrebarea nu este cum si scapi, ci cum sa rimai aici! Priveste-tidin nou nefericirea in fata, fra aocondam- na de la bun inceput. Daca incepi prin ao condamna, nu vei putea vedea nimic. De fapt, e bine s’ nu o numesti ne- fericire, din cauza conotatiei negative. Daca o numesti nefericire, deja ai condamnat starea, iar cand condamni ‘inchizi fay de acel lucru, nu te mai uitila el. Spu- de exemplu, Spune-i X, indiferent de situatie; fii matematic si spune-i X, apoi analizeazd starea, descopera beneficiile ascunse si motivele care te-au determinat sa o creezi si s& te agati de ea. Vei fi surprins si descoperi cé multe momente gi situatii de nefericire ascund la fel de multe lucruri de care te-ai bucurat pana acum. Pana cand nu vezi acest lucru si nu observi direct lucrurile de care te-ai bucurat cand erai nefericit, nu vei putea imbi nimic. ‘Atunci exist’ dou’ posibilitati, © posibilitate e: nu te mai gindesti sa iesi din acest tipar, deoarece bene- ficiile sunt atat de mari incat il accept, si acceptdnd tipa- rul, te vei transforma. O alta posibilitate este s& vezi c& tu esti creatorul nefericirii tale, impins de dorintele tale in- si's& descoperi cé aceste dorinte sunt stupide. sa constier Cand vezi stupiditatea lor, te opresti din a-fi mai crea ne wicirea. Ea va dispairea dela sine. Acestea sunt cele doua posibilitati: incetezi sé mai alimentezi nefericirea si ea dispare, sau pur si simplu 0 accepti datorita beneficiilor pe care ti le oferdi gi, fiindea 0 accepti din toat inima nefericirea dispare de la sine Meditati pentru oamenii ocupagi 49 Cele doua posibilitayi sunt fatete ale aceleiasi monede. E nevoie s8 intelegi total si profund nefericirea, si te vei transforma. Fie renuntila tot ca urmare a intelegerii, fie accepti totul de dragul beneficiilor. Acestea sunt cele doua modalitati, una negativa si una pozitiva, prin care faci loc transformarii Caut& ceea ce e schimbator si apreciaz’ cea ce e neschimbator Intr-un fel, fiecare zi este la fel. Cum ar putea fi altfel? Acelasi soare rsare si apune in fiecare zi - dar daca privesti mai atent, ai vazut vreodati doua rasarituri ide tice? Ai privit vreodata culorile cerului? Ai vazut vreodata formatiunile de nori din jurul soarelui? Nici un rasdirit nu este la fel: nici un apus nu este la fel. Lumea este o continuitate discontinus; discontinua de- ‘oarece fiecare clip contine ceva nou, si continua deoarece nici o clip’ nu este complet noua. Continuitatea gi discon- tinuitatea sunt conectate, Este adevarat ca nue nimicnou sub soare si cu toate acestea nu este nimic vechi sub soare. Ambele sunt adevarate Nimic nu e nou si nimic nu e vechi. Totul se schimb, dar ramane cumva la fel. rimane la fel. dar se schimba. Aceasta este frumusetea, acesta este misterul, secretul. Nu poti reduce totul la o formula: nu poti spune c& este la fel, nu poti spune nici ci nu este la fel. Nu poti reduce viata la clasificari; incadrarile sunt inutile. Cand vine vorba despre viata, trebuie sa renunti la orice clasificare si incadrare. Viata este mai mare decat clasific&rile si le transcende pe toate. Este att de vast’, ci nu-i vei gsi inceputul sau sfarsitul.50 OSH eri am fost tot aici, dar nusunt la fel. Cum ag putea fi? ‘Atat de mult apa a curs pe Gange de ieri pan’ azi! Sunt cu24 de ore mai baitran, am adunat inca 24 de ore de expe- riente si de constientizare. Sunt mai bogat, Nusuntla fel, m-am apropiat mai mult de moarte. Nici tunuestila fel si totusi tu si eu arataim la fel ca ieri ntelegi unde vreau sa ajung, De asta spun ca viataeste un mister. Nu o poti clasifica si nu poti spune definitiv: Este agal” Din clipa in care o spui, devii constient ca viata te-a contrazis, Sopacii sunt la fel ca ieri? Le-au c&zut multe frunze, altele noi au crescut, florile s-au vestejit. Alte flori au imbobocit, Cum pot fila fel? Azi pasarilenu cant. Copacii sunt cufundati in tacere. leri pasarile cantau. Erao tacere diferit’, incdrcat de muzica. Tacerea de azie diferita:nu este muzicalé, Nici macar vantul nu bate azi;totul a amu tit. Jeri vantul vajaia. Copacii mediteaz’ azi; ieri dansav. Nimic nu poate fila fel, si totusie la fel De tine depinde cum vezi viata. Daca o privesti ca si cumar fila el, te vei plictisi. Nu arunca responsabilitatea pe umerii altuia. Esti responsabil de perceptia ta. Daca spui c& viata este la fel, atunci vei ajunge sa fii plictisit. Daca vezi schimbarea, fluxul gi migcarea constanti, dinamismul vietii din jurul tu, in fiecare secunda vechiul dispare si face loc noului. Dac& vezi nasterea continu’, mainile naturii Intr-o nesfarsita creatie, atunci vei simt} antare si bucurie. Viata nu va mai fi plictisitoare. Te vei intreba intruna ce urmeaza. Nu veifi sétul. Vei avea o inteligenta vie, ascutita gi tanara. Depinde de ce vrei tu, Dac’ vrei s& fica un mort, stu- pid, sec, posac, trist si plictisit, considera c& viata este vegnic la fel. Daca vrei sa fii tanar, viu, proaspat. lumines, considera ca viata este noua in fiecare clipa. Meditati pentru amen acupati 51 Filosoful gre¢ Heraclit a spus: ,Nu te poti scdlda in r4u de doua ori". Nu poti intalni acelasiom dedoua ori gi nu poti vedea acelasi rastirit de doua ori. Totul de- pinde de tine. $i dacé ma intelegi, eu ti-as spune sti nu alegi. Daca alegi ideea c& totul este vechi, vei deveni baitran. Dac& alegi idea ca totul este nou, vei deveni tanar. Daca ma intelegi, eu spun si nu alegi, si vei vedea ca am: bele sunt adevarate. Atunci vei transcende orice clasifi- care. Nu esti nici tana, nici batran. Devit etern, ca un zeu, devii viata insasi Vei deveni plictisit daca vei crede ca totul este la fel. Repetitia te va ucide. Ai nevoie de ceva nerepetitiv ca sa fii agil si viu. Ceva nou, evenimente noi care te fac s& te simti viu siiji mentin atentia treaza, Ai privit vreodata un caine care sta linistit? In fata lui se afli o piatra; cainele nu-i va acorda vreo atentie. Migca piatra putin, leag-o cu o sfoara si trage-o. Cainele va sari instantaneu si va izbucni in latrat. Migcarea te mentine viu si orice plictis dispare. Cainele nu mai este adormit acum. Nu mai viseaza cu ochii deschisi, Va iesi brusc din cel mai adanc somn. Ceva s-a schimbat Schimbarea te provoacd la migcare, dar prea mult mis- care devine deranjanta, Schimbarea permanent’ te poate dezradacina la fel de mult ca permanenta neschimbare. Aga se intampla in Occident. Oamenii igi schimb& intruna vietile. Statisticienii spun ca in Statele Unite limita medie a timpului pe care un om il petrece la acelasi loc de munca este de 3 ani, Oamenii igi schimba locurile de munca, oragele, sotiile sau sotii. Incearca si schimbe totul, magina in fiecare an, casa, valorile. Rolls Royce se fabric in Anglia in idea de a rezista o eternitate, cel putin o viata. In America se fac masini frumoase, dar durabilitatea nu este luata in calcul pentru c& nimeni82 oso _ J nu va folosi aceeasi maginao viata. suficient daca func- tioneaziun an. Americaniinu sunt preocupati de durabili- tatecandcumpara masinizei sunt interesatide posibilitatea de revanzare a masinii. Americanii traiesc intr-o lume a schimbarii; totul se schimba: dar ei nu mai au rédacini, le-au pierdut. Intotdeauna am fost surprins cand m-am intors in satul meu din India. Primul lucru care ma iabea era c& timpul statea‘in locacolo. Totul pareaa fietern gineschim- bat. Oamenii au rédacini adanci aici. Sunt monotoni, dar au radacini foarte adanci. Se simt foarte bine si fericit. Nu s-au instrAinat. Nu se simt straini, Cum s-ar putea simi straini,cAnd totulestela fel? Cand s-au nascut, totul injurera la fel; nd mor, lasa totul la fel. Totul este foarte stabil. Cum te poti simti instrainat aici? Tot satul e ca o mica familie. In America nu mai sunt radacini, Nimeni nu stie unde tie locul, Simtul apartenenteis-a pierdut. Daca intrebi un american unde crede ca fi este locul, va da din umeri. ‘A locuit in atat de multe orase. a schimbat atiitea licee si universitati, incat nici nu mai stie sigur cine este el, identitatea lui devenind fluida si eterica. Intr-un fel este bine, pentru cd acesti oameni rman vii siagili, chiar dacs nu mai au radacini nicaieri. -aexperimentat cu ambele variante, Stabilitatea, apar- tenenta, ,nimicnou sub soare’ au fost traite timp demulte secole si au ruginit mintea omului, Oamenii se simyeau confortabil, dar nu erau prea vii. In America a aparut un curent de gandire nou care s-a propagat peste tot in lume fiindcd America este viitorul omenirii, Acum oamenii sunt foarte vii, dar dezradacinati si nu mai stiu unde le e Jocul. Acum se manifest o puternicd dorin& dea apartine unui loc, nevoia de durabil, de stabil gideaavea un centru, Meditajii pentru oameni ocupagi 53 intrucat oamenii sunt ca pe roti, intr-o agitatie continua si fara picde odihna. Este foarte stresant sé fli permanent in schimbare. Schimbarea se accelereaza pe zi ce trece. Totul se precipita cu o vitezd uluitoare si haoticd iar oame- nii se simt extrem de stresati, agitati si nervosi. : Ambele stiluri de viata au avantaje si dezavantaje. Trebuie realizata o sinteza intre cele doua orientari. Tre- buie si fim constienti cd viata este veche sinouain acelasi timp: veche pentru cd intregul trecut se continua in pre- zent;nouti pentru ci intregul viitor este potentialin prezent. Prezentul este apogeul trecutului si inceputul viitorului pp acum se ascunde tot ce s-a intamplat si tot ce se va Intampla, Fiecare clip este trecut ¢i viitor deopotriva, locul de intainire dintre trecut gi viitor. Ceva este vechi gi ceva este nou, si daca devii constient de ambele, te vei isimti viu si inrdidcinat in acelagi timp. Te vei simti liber si nestresat. Nu vei deveni placid, si vei fi constient si atent. Am auzit o poveste. Doamna McMahon si-aiesit din pepeniintr-o dup’-amia- 28. A spart toate farfuriile si paharele gi si-a distrus bucataria care era altfel imaculata. A venit politia sia dus-o la o clinica de boli mintale. Psihiatrul a cerut sa: vada si pe sot. =Stiti cumva de ce s-a enervat aga de rau sotia?’, a In- trebat doctorul. .De ce g-ar iesi din minti aga, deodat Sunt la fel de surprins ca dumneavoastra’, a spus domnul McMahon. .Nu stiu cea patit. Este o femeie foarte linigtita gi muncitoare. A stat doar in bucatarie in ultimii 20 de ani. E clar de ce a luat-o razna doamna McMahon. E la fel de simplu ca doi plus doi. E usor si innebunesti dacd nu iesi din bucatarie timp de 20 de ani, Ins& si opusul te poate innebuni, daca nu treci pe acas4 timp de 20 de ani54 oso si traiesti ca un om al strazii, vesnic pe drumuri si nici- odata acasa, ajungand vesnic undeva si niciodat nicd- jeri. Dac& ai devenit nomad si nu mai ai o casa, $i tu vei innebuni. Ambele situatii luate separat sunt periculoase. Impre- ibogtesc viata. Toate polaritatileimbogatesc viata yin si yang, masculin gifeminin, lumina giintuneric, viata si moarte, Dumnezeu si Satana, sfant si pacatos. Para polarit’ti viata ar fi prea monotona. Nualege o viat’mono- tona! Devino mai bogat! PARTEA A Ill-A Arelationa din centrul tau ve ae) Toate relayile sunt oglinzi. Te vezi in oglinda fiintei celuilalt. Este greu sé te vezi singur. Ainevole de celalt, de oglindd, pentru a te vedea pe tine insuti. Unde poti asi o oglindé mai buna decdt ochii celuilalt? Priveste in ochii dusmanulut si vei vedea o fagetd din tine. Priveste in ochii persoanei iubite sau ai unui prieten si vei vedea o alt fayetd a ta. Priveste in ochii unui om care tie indiferent si vei vedea Inedio fatetaia ta. Adund toate fatetele la un loc. Sunt ale tale, diverse aspecte ale fiingei t ale. Expune-te la situati diferice la oameni diferisi si la lumi diferite si adund toata aceasta bogtitie, constienta si vigilentd. Apoi revino in centrul tau cu toaté aceastd constienté, si meditatia ta va fi mai profundai si mai bogaté.Convietuirea cu altii: regulile si nerespectarea lor Toatt lumea se naste liber’, dar moare in captivitate Inceputul vietii este total liber si natural pana cdnd inter- vin societatea, regulile si regulamentele, moralitatea. disciplina gi educatia. Atunci se pierd libertatea, natura- letea si spontaneitatea. Oamenii incep si-si construiasca oO armurd de protectie, devin din ce tn ce mai rigizi, iar flexibilitatea interioard nu se mai vede. La granita fiintei lor 88 se apere, sa & reac- fiona si s&-si creeze un mediu sigur. Libertatea se pierde. Incep sa se uite la ceilalti iar aprobarea, refuzul, condam- harea sau aprecierea acestora devin din ce in ce mai valoroase. Ceilalti devin repere, sifiecare incepe s&-iimite gisd-i urmeze pe ceilalti Trebuie s4 traim alaturi de ceilalti, iar copiii sunt foarte maleabili si flexibili:s prin parinti, profesori, scoala, si astfel copilul igi dezvolta ot mai mult caracterul in detrimentul fiingei. Copilul invatii toate regulile si devine conformist sau rebel; am- bele orientiiri il tin intr-un fel de captivitate. Dacé devine conformist si ortodox, se va inlantui intr-un fel. Daca nu, vareactiona, va deveni poate un hipiot gi va traiin cealalta extrema, care din nou il va inlangui intr-un alt fel, fiindca reactia lui depinde de acelasi lucruimpotriva carv fioneaza, Poti fugiin extrema opusa, dar in profunzimea menii ridic 0 fortareata ca unda vulnerabilitatea, s& poa! ocietatea Incepe si-imodeleze8 osHo mintii te revoltiimpotriva acelorasi reguli. Unii le urmea- 28, iar altii reactioneaz& impotriva lor, Conformistii si rebelii se aflé in aceeasi barca. Stau cu spatele uni la cei- lalti, dar sunt in aceeasi barca. (Omul centrat in propria fiinga nu este nici confor nici rebel, Este liber In mod natural. Nu se pronunja niciin favoarea, nici in defavoarea unui lucru. Este doar el in- susi, Nu are reguli de urmat sau de refuzat. Pur si simplu nu are reguli. Omul centrat in el insusi este religios in mod autentic: liber in propria fiint& gi neafectat de obi- ceiuri si conditionari. Nu este culturalizat — nu in sensul ca ar fi necivilizat si primitiv, c&ci este cea mai inalta culme a civilizatiei si culturii, dar nu e culturalizat. Sia amplificat constienta si nu mai are nevoie de reguli pen- trucéleatranscens. Este autenticnu dintr-o regula aauten- ticitati, ci prin destindere si naturalete; pur si simplu este autentic. Omul centrat simte compasiune nu de dragul vreunui concept, cica urmareadestinderii siautenticitatii Nu este ceva deliberat; este doar un efect secundar al constientei amplificate. El nu este pro sau contra socie- tatii, ci edincolo de ea. A redevenit copil, copilul unei lumi complet necunoscute, aflat intr-o noua dimensiune. Fiecare copil se naste autentic i liber, pan cand inter- vine societatea; aceasta are si ea rolul ei. Nu e nimic rau in asta, intrucdt un copil lasat de capul lui nu va creste niciodata si va cidea la stadiul de animal. Societatea trebuie s& intervina, dar trebuie depasita. Important este si retii cA societatea este doar un tunel prin care treci ca si ajungi altundeva, Nu trebuies& te opresti si sa-ti faci casa in societate. Societatea trebuie urmata si trans- censa; regulile trebuie invatate, apoi uitate. Regulile vor veni in viata ta pentru cé exist’ ceilalti Nu esti singur. Copilul este complet singur in pantecul Meditati pentru oameniiocupat 59 mamei, nu are nevole de reguli, moralitate, disciplina sau ordine. Regulile apar odata cu aparitia ,celuilalt” in viata copilului: regulile vin din relayii, pentru ca nu esti singur. Trebuie sa te gandesti la ceilalti si s& tii cont de ei, Chiar gi prima respiratie are un caracter social, in momentul hasterii, Daca nu plange la nastere, doctoriiil vor fora pe copil sé plang’. Dacéi nu pldnge in cateva minute, va muri. ‘Trebuie sa plang’, pentru ca plansul deschide canalul prin care va respira si ii curata gatul. Trebuie fortat sa planga pentru cd exista ceilaly si deja copilul incepe sd fie modelat. Nu este rau ci se intémpla aga. Acest lucru trebuie s Seintample, dar in asa fel incat copilul sd nu-si piarda con- stienta si s8 nu se identifice cu un tipar cultural, s& r& mand liber in interior sa tie c& regulile trebuie respectate, dar ca regulile nu sunt viata, si sa mai stie c& trebuie sé primeasca invatatura, O societate corecté tl va invata ast- fel: .Regulile sunt bune pentru c& trebuie s& traiesti, s& Convieyuiesti cu altii, dar nu sunt absolute. Nu ti se cere 58 ramnai legat de ele. Intr-o zi, va trebui sé le transcenzi Osocietate este bund daca ii invaté pe membrii sai zatia si transcendenta. Trebuie s& asculti de ceilalti pana la un punct; din acel, punct incolo, trebuie s& te asculti pe tine. Spre final tre- buie s te intorci de unde ai plecat. Inainte de a muri trebuie s& redevii copilul inocent, liber si natural, deoarece prin moarte intri din nou intr-o dimensiune a solitudinii. Asa cum eraiin pantec, prin moarte vei reintra pe taramul singuratatii, Acolo nu exist societatea. De-a lungul in: tregii tale vieti trebuie sa gasesti cdteva locuri si momente precum oazele in desert, unde pur si simplu inchizi ochii gitreci dincolo de societate, in tine insuti, in propriul tu pantec. Aceasta este meditatia. Societatea exist’, dar tuin- chide ochii, uita de ea si plonjeaza in solitudine, Aici nu ivili-oo osHo exist reguli, caracter, moralitate, cuvinte sau limba, In in- teriorul tau pot fi liber si natural. Evolueazii citre o stare de libertate si naturalete. Chiar dacd este nevoie de o disciplina exterioar4.in interior poti ramane s&lbatic. Dac rdmai salbatic in interior, iar in exterior aplici lucrurile necesare societatii, va veni un moment cand vei transcende societatea. Va voi spune o poveste sufist’ Unbatran siun tanar calatoreau cu un magar. Mergand pe jos, pe langa magar, au ajuns in apropierea unui oras. Pe King’ ei au trecut niste copii, Copiii au inceput si chicoteasca gi s& rad, spunand: Uitati-va la prostii astia: au un magar zdraviin, dar ei merg pe jos. Macar batranul ar putea merge célare pe magar’. ‘Auzind copiii, batranul si tanarul vorbesc intre ei: Ce facem acum? Oamenii rad giin curand 04 intram in oras, asa c& ar fi bine s& facem ce spuneau copii. Batranul se urc& pe magar si tanarul merge in urma lui. ‘Apoi se apropie de ei niste oameni, care se uitd la el si zic: ,la privitil Batranul e clare pe magar si bietul baiat merge pe jos. Este absurd! Batranul poate merge pe jos, baiatul ecel care ar trebui sa fie pe magar*.Cei doi schimba ocurile, si barbatul merge acum pe jos, iar baiatul clare pe magar. ‘Trec apoi pe Langa un alt grup, care exclama: ,Uitayi-va la prostii Agtia. Ce baiat arogant! Poate cA batranul este tatl sau profesorul lui, dar bietul de el merge pe jos, iar baiatul e célare pe magar. Asta Incalc’ toate regulile! Ce s& mai faca cei doi? Se hotrasc sa apeleze la incé o variant posibild, adica si se suie amandoi pe magar. Mai merg putin gialti cameni comenteaz&: Ja vitati-vala tia, ce suflete rele au! Maj au un pic gi ii rup oamenii 35 Meditati pentru oamenil ocupati 6 magarului sira spinarii, Doi oameni pe un magar? Mai bine ar cara ei magarul in spate Batranul i tandrul mai au o discutie gi observa ca se apropie de un rau si de un pod. Acum au ajuns aproape marginea oragului, aga c& decid: .E mai bine si facem aga cum spuneaut oamenii din oras, altfel vom fi luati de prosti~. Gasesc o bucata de bambus, leag’ laolalt picio« rele magarului si tl cara amndoi pe umeri. Magarul in- Cearca 58 se puna cu toata forta, dup’ cum e naravul Indaratnical magarilor. Incearca sa scape, pentru ca el nu crede in societate gi in ce spun altii. Ins& cei doi barbati sunt puternici, iar magarul poate doar s& raga. O multime de oameni urea pe pod, si cand seintalnese Ja jumatatea podului cu cei doi, se aud voci spundnd: jitati ce prosti! Nu am vazut niciodata doi prosti mai mari! Magarii se folosesc la carat oameni, nu oamenii la carat magari pe umeri. Ati innebunit? ‘Auzind murmurul din uriasa multime, magarul devine atat de agitat, incat scapa si sare peste pod direct in rau. Cei doi alearga spre rau, dar gisesc maigarul mort. Se ageazA pe malul raului amandoi, iar batranul spune:

S-ar putea să vă placă și

• C.G. Jung - IN LUMEA ARHETIPURILOR

  

  Document168 pagini

  C.G. Jung - IN LUMEA ARHETIPURILOR

  Miruna Herovanu

  97% (64)
• Revista de Consiliere Educationala

  

  Document73 pagini

  Revista de Consiliere Educationala

  Mihai Asofie

  100% (1)
• Calatoria Inimii - Calea Maestrului Interior PDF

  

  Document1 pagină

  Calatoria Inimii - Calea Maestrului Interior PDF

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• 52 de Exercitii de Team Building La Birou PDF

  

  Document118 pagini

  52 de Exercitii de Team Building La Birou PDF

  Nadia M

  100% (1)
• Comper-Matematica EtapaN 2015 2016 Clasa1 0 PDF

  

  Document3 pagini

  Comper-Matematica EtapaN 2015 2016 Clasa1 0 PDF

  Veronica Jarpalau

  Încă nu există evaluări
• Cons Vs Psihoter

  

  Document2 pagini

  Cons Vs Psihoter

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Jocuri de Echipa Cutia Magica

  

  Document13 pagini

  Jocuri de Echipa Cutia Magica

  aimee2oo8

  Încă nu există evaluări
• Evaluare Multiaxiala

  

  Document3 pagini

  Evaluare Multiaxiala

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Modificari La Legea Salarizarii

  

  Document20 pagini

  Modificari La Legea Salarizarii

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Activitatii de Cunoastere Si Autocunoastere A Elevilor

  

  Document74 pagini

  Activitatii de Cunoastere Si Autocunoastere A Elevilor

  ANAELYY

  100% (2)
• Modificari La Legea Salarizarii

  

  Document20 pagini

  Modificari La Legea Salarizarii

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Teste de Perspicacitate 5 PDF

  

  Document1 pagină

  Teste de Perspicacitate 5 PDF

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Scala Lui Zung de Auto

  

  Document2 pagini

  Scala Lui Zung de Auto

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Cons Vs Psihoter

  

  Document7 pagini

  Cons Vs Psihoter

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Cons Vs Psihoter

  

  Document2 pagini

  Cons Vs Psihoter

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Vol2 Sindr

  

  Document132 pagini

  Vol2 Sindr

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Ordin 397-836 - 2018 (Actualizat Cu Ordin MS-CNAS 910-1161 - 2018) PDF

  

  Document367 pagini

  Ordin 397-836 - 2018 (Actualizat Cu Ordin MS-CNAS 910-1161 - 2018) PDF

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Teste de Perspicacitate 7 PDF

  

  Document1 pagină

  Teste de Perspicacitate 7 PDF

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Din Secretele NLP

  

  Document21 pagini

  Din Secretele NLP

  freshanana

  100% (11)
• Revista artTE NR 1 2014 PDF

  

  Document65 pagini

  Revista artTE NR 1 2014 PDF

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Teste de Perspicacitate 8

  

  Document1 pagină

  Teste de Perspicacitate 8

  florianstanciu

  Încă nu există evaluări
• Teste de Perspicacitate 4 PDF

  

  Document1 pagină

  Teste de Perspicacitate 4 PDF

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Teste de Perspicacitate 6 PDF

  

  Document1 pagină

  Teste de Perspicacitate 6 PDF

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Lucru Simpt - Vol2

  

  Document123 pagini

  Lucru Simpt - Vol2

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Teste de Perspicacitate 3 PDF

  

  Document1 pagină

  Teste de Perspicacitate 3 PDF

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Teste de Perspicacitate 1

  

  Document1 pagină

  Teste de Perspicacitate 1

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Recunoste Culorile 2

  

  Document1 pagină

  Recunoste Culorile 2

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Recunoste Culorile 1

  

  Document1 pagină

  Recunoste Culorile 1

  bobita2004

  Încă nu există evaluări
• Teste de Perspicacitate 2

  

  Document1 pagină

  Teste de Perspicacitate 2

  florianstanciu

  Încă nu există evaluări