23 Evanghelia Dupa Toma

EVANGHELIA DUPĂ TOMA
ABREVIERI FOLOSITE
I. Pentru trimiterile la cărţile canonice (biblice) s-au folosit abrevierile uzuale.
II. Alte abrevieri folosite în trimiterile textului:
- 2 Pseudo-Clem. - Epistola a doua a lui Clement Romanul
- Apoc. Iacob - Apocalipsa lui Iacob
- Barn. - Epistola lui Barnaba
- Clem. Alex. - Clement din Alexandria
- Cop. Tom. - Evanghelia copilăriei lui Iisus după Pseudo-Toma
- Dial. Mânt. - Dialogul Mântuitorului
- Did. - Didahia
- Ev. Ebionită - Evanghelia Ebionită
- Ev. Egiptenilor - Evanghelia Egiptenilor
- Ev. Evreilor - Evanghelia Evreilor
- Iren. Adv. Haer. - Irineu de Lyon, Adversus Haereses
- TGTom. - Textul grecesc al Evangheliei după Toma
- Theodotus - Extrase din Theodotus (după Clement din Alexandria)
- Tom. - Evanghelia după Toma (textul copt)
- Tom. Atl. - Cartea lui Toma „Atletul”
Acestea sunt cuvintele cele ascunse pe care le-a grăit IISUS CEL VIU şi pe care le-a scris Didim
Iuda Toma (Didymos Iehuda Toma):
1. Şi a spus [Iisus]:
Oricine va găsi înţelesul acestor cuvinte nu va gusta moartea.
(TGTom. 1. Tom. 111. Ioan 8,51. Tom. Atl. 1)
2. Iisus a spus:
Cel care caută să nu înceteze să caute până nu va găsi, şi atunci când va găsi se va tulbura, şi dacă
se va tulbura, se va minuna şi va fi rege peste tot.
(Tom. 92. Tom. 94. Luc. 11,9-13. Mat. 7,7-11. Ev. Evreilor 4)
3. Iisus a spus:
Dacă cei care vă conduc vă zic: „Uitaţi-vă, împărăţia este în cer!” atunci păsările vor ajunge înaintea
voastră în cer; dacă vă spun că [împărăţia] este în mare, atunci peştii vor ajunge înaintea voastră.
Ea [împărăţia] însă se află înlăuntrul vostru şi în afara voastră. Când vă veţi cunoaşte pe voi înşivă,
atunci veţi fi cunoscuţi şi veţi înţelege că sunteţi fii ai Tatălui cel Viu.
Dar dacă nu vă veţi cunoaşte pe voi înşivă, atunci veţi fi săraci şi voi înşivă veţi fi sărăcie.
(TGTom.3. Tom.51. Tom.113. Deut.30,11-14. Luc.17,20-25. Mat.24,23-28. Marc.13,21-23. Rom.10,5-6)
4. Iisus a spus:
Omul bătrân de zile nu va pregeta să-l întrebe pe copilul cel mic, de numai şapte zile, despre locul vieţii şi
va fi viu, căci mulţi dintre cei dintâi vor fi cei din urmă şi VOR DEVENI UNUL SINGUR.
(TGTom. 4. Luc. 10,21-22. Luc. 13,30. Mat. 11,25-30. Mat. 20,16. Marc. 10,31. Cop. Tom. 7,1-4. Hipolit
Refutatio 5.7)
5. Iisus a spus:
Cunoaşte ceea ce este în faţa ta, şi ceea ce îţi este ascuns îţi va fi descoperit, căci nu este nimic
ascuns care să nu se arate.
(TGTom. 5. Tom. 6. Luc. 8,16 -17. Luc. 12,1-3. Mat. 10,26-27. Marc. 4,21-22)
6. Şi ucenicii l-au întrebat, spunându-i:

Vrei să postim? În ce fel să ne rugăm? Să facem milostenie? De la care mâncăruri să ne abţinem ?
A spus Iisus:
1
NU MINŢIŢI, ŞI CEEA CE URÂŢI SĂ NU FACEŢI, căci toate sunt descoperite în faţa cerului şi nu
este nimic ascuns care să nu se arate şi nu este nimic acoperit care să nu se descopere.
(TGTom. 6. Tom. 5, Tom. 27. Tom. 104. Tob. 4,15. Luc. 6:31. Luc. 8,16-17. Luc. 11.1-4, Luc. 12,1-3.
Mat. 6. Mat. 10,26-27. Marc. 4,21-22. Did. 8,1-3. Talmud Sabat 31a)
7. Iisus a spus:
Ferice de leul acela pe care îl va mânca un om, căci leul se va face om.
Şi blestemat este omul pe care îl va mânca leul, căci [tot] om se va face leul.
(Tom. 11. Tom. 60)
Omul seamănă cu pescarul acela înţelept care şi-a aruncat năvodul în mare şi l-a scos din mare plin cu
peşti mici, iar între aceştia a căzut un peşte mare şi bun. Pescarul înţelept a aruncat toţi peştii mici înapoi
în mare. El a ales fără nici o greutate peştele cel mare. Cine are urechi de auzit, să audă!
(Mat. 13,47-50. Omiliile lui Filoxen 1,9)
9. Iisus a spus:
Iată, semănătorul a ieşit, şi-a umplut mâna [cu seminţe şi] le-a aruncat. Unele au căzut pe drum şi au venit
păsările şi le-au ciugulit; altele au căzut pe piatră şi nu au prins rădăcini jos în pământ şi nu au înălţat
spice către cer; altele au căzut între spini care au înăbuşit seminţele şi viermii le-au mâncat. Altele au
căzut pe pământ bun şi au dat roadă bună spre cer: au produs şaizeci pe măsură şi o sută douăzeci pe
măsură.
(Luc. 8,4-8. Luc. 8,11-15. Mat. 13,3-9. Mat. 13,18-23. Marc. 4,2-9. Marc. 4,13-20. Cop. Tom. 12,1-2.
Apoc. Iacob 8,1-2)
10. Iisus a spus:

Foc am aruncat asupra lumii, şi iată, Eu îl păzesc până ce va dogori.
(Luc. 12,49. Pistis Sophia 141)
11. Iisus a spus:

Cerul acesta va trece şi cel ce este deasupra lui va trece, şi cei morţi nu trăiesc şi cei vii nu vor muri.
În zilele în care mâncaţi ceea ce era mort făceaţi ca acesta să fie viu.
Atunci când veţi fi în lumină, ce veţi face ?
În ziua în care eraţi unu v-aţi făcut doi; [iar acum] când sunteţi doi, ce veţi face?
(Tom. 7. Tom. 111. Isaia 34,4. Luc. 16,17. Luc. 23,32-33. Mat. 5,18. Mat. 24,34-35. Marc. 13,30-31. Dial.
Mânt. 56-57. Hipolit Refutatio 5.8.32)
12. Ucenicii i-au spus lui Iisus: Ştim că vei pleca de la noi. Cine va deveni mai marele peste noi ?
Iisus le-a spus:
Oriunde veţi merge, vă veţi duce la Iacob cel Drept, datorită căruia s-au făcut cerul şi pământul .
(Luc. 9,46. Luc. 22,24-26. Marc. 9,33-35)
13. Iisus le-a spus ucenicilor lui:

Asemuiţi-Mă şi spuneţi-Mi cu cine semăn.
A spus Simon Petru:
Semeni cu un înger drept.
A spus Matei:
Semeni cu un filozof înţelept.
A spus Toma:
Stăpâne, gura mea nu va îngădui nicicum să spun cu cine semeni.
Iisus a spus:
Eu nu sunt stăpânul tău deoarece ai băut şi te-ai îmbătat din izvorul acela clocotitor pe care eu l-am
măsurat. Şi l-a luat [pe Toma] şi l-a dus deoparte şi i-a spus trei cuvinte. Când Toma a venit la tovarăşii
lui, ei l-au întrebat ce i-a spus Iisus.
Toma le-a spus: Dacă v-aş zice unul din cuvintele pe care [Iisus] mi le-a spus, aţi lua pietre şi le-aţi arunca
în mine şi un foc ar ieşi din pietre şi v-ar mistui.
2
(Tom. 28. Luc. 9,18-22. Luc. 21,34. Mat. 16,13-21. Ioan 4,13-15. Marc. 8,27-30)
14. Iisus le-a spus:

Dacă veţi posti, veţi zămisli vouă păcat, şi dacă vă veţi ruga, veţi fi osândiţi, şi dacă veţi face
milostenie, veţi face rău duhurilor voastre. Iar când veţi merge într-o ţară oarecare şi veţi străbate
prin ţinuturile [ei] şi veţi fi primiţi, mâncaţi ceea ce vă vor pune în faţa voastră, [şi] vindecaţi pe cei
bolnavi dintre ei. Căci ceea ce intră în gurile voastre nu vă va spurca, ci ceea ce iese din gurile
voastre, aceasta vă va spurca.
(Tom. 6. TGTom. 6. Tom. 27. TGTom. 27. Luc. 9,1-6. Luc. 10,1-12, Luc. 11,1-4. Mat. 6,2-18. Mat. 10,5-
15. Mat. 15,10-20, Marc. 6,7-13. Marc. 7,14-23. 1 Cor. 10,27. Fapt. 10,9-16. Fapt. 11,1-10. Did. 8,1-3)
15. Iisus a spus:

Când îl veţi vedea pe acela care nu a fost născut de femeie, închinaţi-vă cu faţa [la pământ] şi slăviţi-l,
[căci] ACELA ESTE TATĂL VOSTRU.
(Coran 17,61. Psaltirea Maniheistă 121, 25-33)
16. Iisus a spus:

Poate oamenii gândesc că eu am venit ca să aduc pace lumii. Ei nu ştiu că am venit ca să aduc dezbinări
în lume, foc, sabie şi război, căci [dacă] vor fi cinci într-o casă, trei vor fi împotriva a doi şi doi vor fi
împotriva a trei, tatăl va fi împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui şi vor sta de unul singur.
(Tom. 10. Mih. 7,5-6. Luc. 12,49-53. Mat. 10,34-39. Marc. 13,12)
17. Iisus a spus:

Vă voi da ceea ce ochiul n-a mai văzut, nici urechea nu a mai auzit, nici mâna nu a mai atins şi nici
nu a mai intrat [vreodată] în inima omului.
(Isaia 64,1-3. Luc. 10,23-24. Mat. 13,16-17. 1 Cor. 2,9. Faptele lui Petru 39)
18. Ucenicii i-au spus lui Iisus: Spune-ne cum va fi sfârşitul nostru.
Iisus a spus:
Oare aţi descoperit începutul ca să căutaţi sfârşitul ? Căci în locul unde este începutul, acolo va fi şi
sfârşitul. Ferice de cel care stă întru început, căci el va cunoaşte sfârşitul şi nu va gusta moartea.
(Tom. 1. Tom. 19. Tom. 85. TGTom. 1)
19. Iisus a spus:

Ferice de cel care era de la început mai înainte de a fi. Dacă îmi veţi fi ucenici şi veţi asculta cuvintele
mele, aceste pietre vă vor sluji. Căci aveţi CINCI POMI ÎN RAI care nu se schimbă vară şi iarnă şi
frunzele lor nu cad. Cel care îi va cunoaşte nu va gusta moartea.
(Tom. 1. Tom. 18. Tom. 85. TGTom. 1).
20. Ucenicii i-au spus lui Iisus: Spune-ne cu ce se aseamănă Împărăţia Cerurilor.
Le-a spus [Iisus]:
Seamănă cu o sămânţă de muştar, cea mai mică dintre seminţe. Când cade pe pământ lucrat răsare [din ea]
un lujer mare şi va fi adăpost pentru păsările cerului.
(Iez. 17,22-24. Dan. 4,17-19. Mat. 13,31-42. Marc. 4,30-32. Dial. Mânt. 88-89)
21. Maria i-a spus lui Iisus: Cu cine se aseamănă ucenicii tăi ?
[Iisus] a spus:
Seamănă cu nişte copii mici care locuiesc pe un ogor care nu este al lor. Atunci când proprietarii ogorului
vor veni, vor spune: „Daţi-ne înapoi terenul nostru”. Ei se vor despuia în faţa lor ca să-l dea înapoi, şi le
vor înapoia ogorul lor. De aceea vă zic că dacă stăpânul casei ştie că vine hoţul, el va veghea înainte ca
[hoţul] să vină şi nu-i va îngădui să pătrundă în casa sa a împărăţiei sale, şi să ia bunurile lui.
Vegheaţi înaintea lumii, fiţi încinşi cu putere multă încât hoţii să nu afle vreo cale de a ajunge la voi, căci
al lor va fi câştigul pe care îl aşteptaţi.
De-ar fi printre voi un om care să priceapă!
Când rodul s-a copt el a venit în grabă cu secera lui şi l-a cules. Cine are urechi de auzit, să audă!
3
(Tom. 35. Tom. 37. Tom. 103. TGTom. 37. Fac. 3,7-11. Mat. 12,29. Mat. 24,37-44. Marc. 3,27. Luc.
11,21-22. Luc. 12,39-40. 1Tes. 5,2, 2Pet. 3,10. Apoc. 3,3. Apoc. 16,15)
22. Iisus a văzut nişte prunci care sugeau lapte.

A spus ucenicilor lui:
Aceşti prunci care sug lapte se aseamănă cu cei care vor intra în împărăţie.
[Ucenicii] i-au spus lui:
Oare vom intra în împărăţie făcându-ne prunci?
Iisus le-a spus:
Când veţi face din doi unu , şi veţi face partea din afară totuna cu partea dinăuntru şi partea dinăuntru
totuna cu partea din afară, şi partea de sus totuna cu partea de jos, şi veţi face din bărbat şi din femeie
unul şi acelaşi, încât bărbatul să nu mai fie bărbat şi femeia să nu mai fie femeie, şi veţi face [doi] ochi în
locul unui ochi şi o mână în locul unei mâini, un picior în locul unui picior şi un chip în locul unui chip,
atunci veţi intra în împărăţie.
(Tom. 46. Tom. 106. Tom. 114. Mat. 18,1-4. Mat. 19,13-15. Marc. 9,33-37. Marc. 10,13-16. Luc. 9, 46-
48. Luc. 18,15-17. Ioan 3,1-10. Gal. 3,28-29. Ev. Egiptenilor)
23. Iisus a spus:

Vă voi alege, unul dintr-o mie şi doi din zece mii şi vor sta ca unul.
(Tom. 49. Tom. 75. Tom. 106. Eccl. 7,28. Mat. 22,14. Pistis Sophia 134)
MATEI 22
14. Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi.
24. Ucenicii lui au spus: Arată-ne locul unde eşti, căci trebuie să-l căutăm.
[Iisus] le-a spus:
Cine are urechi să audă ! Lumina este înlăuntrul unui om al luminii şi [ea] luminează întreaga lume,
iar dacă nu luminează, atunci este întuneric.
(Tom. 24. Mat. 5,14-16. Mat. 6,22-23. Luc. 11,33-36. Ioan 1,6-13. Ioan 8,12-16. Ioan 12,35-36. Ioan
14,2-7. Dial. Mânt. 8. Dial. Mânt. 14. Dial. Mânt. 27-28. Dial. Mânt. 60-63. Dial. Mânt. 77-78)
25. Iisus a spus:

Iubeşte-1 pe fratele tău ca pe propriul tău suflet şi ai grijă de el ca de lumina ochilor tăi .
(Lev. 19,18. Mat. 22,34-40. Marc. 12,28-34. Luca 10,25-29. Rom. 13,8-10. Gal. 5,13-15. Barn. 19,5)
26. Iisus a spus:

Paiul din ochiul fratelui tău îl vezi, dar bârna din ochiul tău nu o vezi. Când vei scoate bârna din
ochiul tău vei vedea ca să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
(TGTom. 26. Mat. 7,1-5. Luc. 6,37-42)
27. DACĂ NU VEŢI POSTI DE LUMEA [aceasta], nu veţi afla împărăţia . DACĂ NU VEŢI FACE
SABATUL, SABAT, nu îl veţi vedea pe Tatăl.
(Tom. 6. Tom. 14. Tom. 104. TGTom. 6. TGTom. 27. Mat. 9,14-17. Mat. 12,1-8. Marc. 2,23-28)
28. Iisus a spus:

Am stat în mijlocul lumii şi m-am arătat lor în carne şi i-am găsit pe toţi beţi şi nu am găsit pe nici unul
din ei însetat.
Sufletul meu s-a umplut de durere pentru fiii oamenilor, căci ei sunt orbi în inimile lor şi nu văd.
Căci deşerţi au venit pe lume şi tot deşerţi caută să iasă din lume, dar acum ei sunt beţi.
Când se vor trezi din [beţia] vin[ului] însă, se vor căi.
(TGTom. 28. Luc. 21,34-36. Ioan 1,14)
29. Iisus a spus:

Dacă a fost carnea făcută pentru suflet, aceasta este o minune;
iar dacă sufletul [a fost făcut] pentru trup, aceasta este minunea minunilor.
Însă eu mă minunez de cum această mare bogăţie s-a sălăşluit în această sărăcie.
(Tom. 87. Tom. 112. TGTom. 29. Rom. 8,1-8. Gal. 5,16-26)
4
30. Iisus a spus:
Acolo unde sunt trei zei, ei sunt zei. Acolo unde sunt doi sau unul, eu sunt cu el.
(Tom. 22. Tom. 23. Tom. 49. Tom. 75. Tom. 106. TGTom. 30-77)
31. Iisus a spus:

Nici un profet nu e primit în satul lui şi nici un medic nu vindecă pe cei care îl cunosc.
(TGTom. 31. Mat. 13,57-58. Marc. 6,4-5. Luc. 4,23-24. Ioan 4,43-45)
32. Iisus a spus:

Cetatea zidită pe un munte înalt şi bine întărită nu poate cădea şi nici nu poate fi ascunsă.
(TGTom. 32. Mat. 5,14-16)
MATEI 5
14. Voi sunteţi lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă.
15. Nici nu aprind făclie şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.
16. Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din
ceruri.
33. Iisus a spus:

Ceea ce vei auzi în urechea ta, să propovăduieşti de pe acoperişurile voastre la urechea cealaltă.
[Căci] nimeni nu aprinde o făclie ca s-o pună sub [obroc] şi nici nu o pune într-un loc ascuns, ci o
pune în sfeşnic ca oricine intră sau iese să vadă lumina ei.
(TGTom. 33. Mat. 5,14-16. Mat. 10,26-27. Marc. 4,21-23. Luc. 8,16-17. Luc. 12,2-3)
34. Iisus a spus:

Dacă un orb va călăuzi pe un [alt] orb, amândoi vor cădea în groapă.
(Mat. 15,14. Luc. 6,39)
35. Iisus a spus:

Este cu neputinţă ca cineva să intre în casa celui puternic şi să-l ia cu forţa, decât dacă îl leagă de
mâini. Atunci îl vor mişca din casa lui.
(Tom. 21. Tom. 103. Mat. 12,22-30. Marc. 3,23-27. Luc. 11,14-23)
36. Iisus a spus:

NU VĂ FACEŢI GRIJI DIN ZORI PÂNĂ ÎN SEARĂ ŞI DIN SEARĂ PÂNĂ ÎN ZORI PENTRU
CEEA CE VEŢI PUNE PE VOI.
(TGTom. 36. Mat. 6,25-34. Luc. 12,22-34. Dial. Mânt. 51-52)
37. Au spus ucenicii lui: Care va fi ziua când te vei înfăţişa nouă şi care este ziua când te vom vedea ?
Iisus a spus:
Când vă veţi despuia şi nu vă veţi ruşina şi veţi lua hainele voastre şi le veţi pune sub picioarele
voastre, ca nişte copii mici, şi le veţi călca , atunci îl veţi vedea pe Fiul Celui Viu şi nu vă veţi teme.
(Fac. 3,7-11. Tom. 21. TGTom. 37. Ev. Egiptenilor)
38. Iisus a spus:

De multe ori aţi dorit să auziţi cuvintele acestea pe care vi le spun vouă şi nu aţi avut de la cine altcineva
să le auziţi. Vor fi zile când mă veţi căuta şi nu mă veţi găsi.
(TGTom. 38. Mat. 13,17. Luc. 10,23-24. Luc. 17,22. Ioan 7,32-36. Iren. Adv. Haer. 1.20.2)
39. Iisus a spus:

Fariseii şi cărturarii au luat cheile cunoaşterii şi le-au ascuns. Nici ei nu au intrat, nici nu i-au lăsat pe cei
care doreau să intre. Iar voi fiţi isteţi ca şerpii şi curaţi ca porumbeii.
(Tom. 102. TGTom. 39. Mat. 10,16. Mat. 23,13. Luc. 11,52)
40. Iisus a spus:

O mlădiţă de vie a fost sădită în afara Tatălui şi nu s-a întărit [şi de aceea] va fi smulsă şi nimicită.
(Mat. 15,13. Ioan 15,1-6)
5
41. Iisus a spus:
CELUI CARE ARE I SE VA DA, iar celui care nu are i se va lua şi puţinul pe care îl are.
(Tom. 70. Mat. 13,10-13. Mat. 25,14-30. Marc. 4,24-25. Luc. 19.11-27)
42. Iisus a spus:

FIŢI TRECĂTORI.
43. I-au spus ucenicii lui: Cine eşti tu de ne spui aceste lucruri?
[Iisus a răspuns:
Oare] din cele ce eu vă spun nu vă daţi seama cine sunt eu ? Dar voi aţi ajuns ca iudeii, căci ei iubesc
pomul şi urăsc rodul şi iubesc rodul dar urăsc pomul.
(Tom. 45. Mat. 7,15-20. Mat. 12,33. Luc. 6,43-45)
44. Iisus a spus:

Oricine va spune ceva împotriva Tatălui va fi iertat şi oricine va spune ceva împotriva Fiului va fi iertat,
dar oricine va spune ceva împotriva Sfântului Duh nu va fi iertat nici pe pământ, nici în cer.
(Mat. 12,31-32. Marc. 3,28-30. Luc. 12,10)
45. Iisus a spus:

Strugurii nu se culeg din spini şi nici smochinele nu se culeg din ciulini, căci [aceştia] nu dau roade. Omul
cel bun scoate [cele] bune din vistieria lui; [iar] omul cel rău scoate [cele] rele din vistieria lui cea rea,
care este în inima lui, căci din prisosinţa inimii lui el scoate [cele] rele.
(Tom. 43. Mat. 7,15-20. Mat. 12,33-37. Luc. 6,43-45)
46. Iisus a spus:

De la Adam până la Ioan Botezătorul, nimeni dintre cei născuţi din femeie nu s-a ridicat deasupra lui Ioan
Botezătorul încât să plece ochii [în faţa] lui. Iar eu v-am zis: acela dintre voi care va fi [ca unul] mic va
cunoaşte împărăţia şi va fi mai înălţat decât Ioan.
(Tom. 22. Mat. 11,11. Mat. 18,3. Marc. 10,15. Luc. 7,28)
47. Iisus a spus:

Este cu neputinţă ca un om să încalece pe doi cai sau să întindă două arcuri [în acelaşi timp], şi este
cu neputinţă ca un slujitor să slujească la doi stăpâni [căci] îl va cinsti pe unul şi îl va dispreţui pe
celălalt. Nici un om bând vin vechi nu doreşte imediat să bea vin nou. Nu se toarnă vin nou într-un
burduf vechi, ca nu cumva acesta să crape, şi nu se toarnă vin vechi într-un burduf nou, căci [vinul]
s-ar strica. [Tot aşa] nu se coase petece vechi pe o haină nouă, căci [aceasta] s-ar rupe.
(Mat. 6,24. Mat. 9,16. Marc. 2,21. Luc. 5,36-39. 2 Pseudo-Clem. 6,1-6)
48. Iisus a spus:

Dacă doi vor face pace unul cu celălalt în aceeaşi casă, ei vor spune muntelui: „Mişcă-te!”, şi
[muntele] se va mişca.
(Tom. 106. Mat. 17,19-20. Mat. 21,18-22. Marc. 11,20-25. Luc. 17,5-6. 1 Cor. 13,2)
49. Iisus a spus:

Fericiţi [sunteţi] CEI SINGURI ŞI ALEŞI, căci veţi ajunge în împărăţie. Căci de acolo sunteţi şi
acolo vă veţi întoarce.
(Tom. 23. Tom. 75. Tom. 106. Mat. 22,14)
50. Iisus a spus:

Dacă vă vor zice: „De unde sunteţi?”, spuneţi-le: „Noi am venit din lumină, din locul unde lumina a
luat fiinţă prin ea însăşi, a stat [pe picioare] şi s-a arătat în chipul lor”. Dacă vă vor zice: „Voi
sunteţi ?”, spuneţi-le: „Noi suntem copiii ei [ai luminii] şi aleşii Tatălui celui Viu”. Dacă vă întreabă:
„Care este semnul Tatălui vostru în voi?”, spuneţi-le: „O mişcare şi o odihnă”.
(Tom. 83. Tom. 84)
6
51. Ucenicii i-au spus: Când va fi ziua în care se vor odihni cei morţi? Şi când va fi ziua în care va veni
lumea cea nouă ?
[Iisus] le-a spus:
Ceea ce aşteptaţi a venit [deja], dar voi nu o cunoaşteţi.
(Tom. 3. Tom. 113. TGTom. 3. Luc. 17,20-21. Dial. Mânt. 16)
52. Ucenicii i-au spus: Douăzeci şi patru de profeţi au grăit în Israel şi toţi au vorbit despre tine.
[Iisus] le-a spus:
Aţi lăsat la o parte pe Cel viu dinaintea voastră şi aţi grăit despre cei morţi.
(1 Pet. 1,10-12. Ev. Evreilor 2)
53. Ucenicii i-au spus: Tăierea împrejur ne este de folos sau [nu]?
[Iisus] le-a spus:
Dacă ar fi de folos, tatăl lor i-ar fi născut din mama lor [deja] tăiaţi împrejur. Însă adevărata tăiere
împrejur, în duh, este cu totul folositoare.
(Rom. 2,25-29. 1 Cor. 7,17-19. Filip. 3,3. Col. 2,11-14)
54. Iisus a spus:

Fericiţi cei săraci, căci a lor va fi împărăţia Cerurilor.
(Luc. 6,20. Mat. 5,3)
55. Iisus a spus:

Cine nu-şi urăşte tatăl şi mama nu poate fi ucenicul meu, şi [cine nu] îşi urăşte fraţii şi surorile şi nu
îşi ia crucea, aşa cum am făcut eu , nu va fi vrednic de mine.
(Tom. 99. Tom. 101. Mat. 10,34-39. Mat. 16,24-25. Marc. 8,34-35. Luc. 14,25-33)
56. Iisus a spus:

Oricine a cunoscut lumea a găsit un cadavru şi lumea nu este vrednică de cel care a găsit un
cadavru.
(Tom. 80. Tom. 111. Kephalaia Maniheistă XLVII 120,31-121,2.)
57. Iisus a spus:

Împărăţia Tatălui se aseamănă cu un om care are semănătură [bună]. Duşmanul lui a venit în timpul nopţii
şi a semănat neghină asupra seminţei celei bune. Omul nu le-a dat voie [lucrătorilor] să smulgă neghina.
El le-a spus: „Să nu veniţi să smulgeţi neghina şi să smulgeţi şi grâul împreună cu ea. Căci în ziua recoltei
neghinele se vor vedea limpede, vor fi smulse şi arse”.
(Mat. 13,24-30. Marc. 4,26-29)
58. Iisus a spus:

Fericit este omul care s-a chinuit , căci a găsit viaţa.
(1 Pet. 3,14)
59. Iisus a spus:

Priviţi spre Cel Viu cât timp sunteţi vii, ca nu cumva să muriţi, să căutaţi să-l vedeţi şi să nu-l puteţi
vedea.
(Ioan 7,33-34. Ioan 8,21. Ioan 13,33)
60. Au văzut un samaritean care căra un miel, intrând în Iudeea.

A spus [Iisus] ucenicilor lui:
Acela în jurul mielului.
[Ucenicii] i-au spus: Ca să-l omoare şi să-l mănânce.
[Iisus] le-a spus:
Cât timp e viu nu îl va mânca, dar dacă îl omoară şi acesta devine cadavru [atunci îl va putea mânca].
Ei au spus: Nu poate face altfel.
[Iisus] le-a spus:
Asemenea şi voi căutaţi pentru voi un loc întru odihnă, ca să nu deveniţi cadavre şi să fiţi mâncaţi.
7
(Tom. 7. TGTom. 7. Tom. 11)
61. Iisus a spus:

[Din] doi [care] se vor odihni acolo pe un pat, unul va muri şi celălalt va trăi.
Salomeea a spus [lui Iisus]: Cine eşti tu, omule ? Ca [trimis] din [partea] cuiva, ai urcat pe patul meu şi ai
mâncat la masa mea.
Iisus i-a spus:
EU SUNT CEL CE APARE DIN CEL CE ESTE UNU; mi s-au dat din cele ale Tatălui meu.
[Ea i-a spus:] Eu sunt ucenica ta.
[Iisus i-a spus:]
De aceea îţi spun: Când [cineva] va fi unu , se va umple de lumină, iar când [cineva] se va împărţi,
se va umple de întuneric.
(Mat.24,37-44. Mat.11,25-27. Luc.10,21-22. Luc.17,26-35. Ioan 3,31-36. Ioan 13,1-4. Theodotus 36,1-2)
62. Iisus a spus:

Eu spun tainele mele acelora [care sunt vrednici de] tainele [mele]. Ceea ce face dreapta voastră să
nu o ştie stânga voastră.
(Mat. 6,2-4. Mat. 13,10-17. Marc. 4,10-12. Luc. 8,9-10. Clem. Alex. Stromata 5.10.63.7)
63. Iisus a spus:

Era un om bogat care avea multe bogăţii. El [şi-]a spus: „Voi folosi bogăţiile mele ca să semăn, să secer,
să plantez şi să umplu hambarele mele cu roade, [în aşa fel] ca să nu am nevoie de nimic”. Acestea erau
gândurile lui [pe care le avea] în inima lui. Şi chiar în noaptea aceea a murit. Cine are urechi, să audă!
(Luc. 12,13-21. Sir. 11,18-19)
64. Iisus a spus:

Un om avea oaspeţi şi, când a pregătit masa, l-a trimis pe slujitorul său ca să-i cheme pe oaspeţi.
S-a dus la primul [şi] i-a zis:
„Stăpânul meu te cheamă”.
[Acela] i-a spus:
„Am nişte bani pentru nişte negustori care vin la mine deseară şi eu merg să fac comenzi la ei. Cer iertare
[că nu pot veni la] masă”.
S-a dus [slujitorul] la altul [şi] i-a spus:
[Acela] i-a spus:
„Am cumpărat o casă şi sunt chemat pentru câteva zile; nu voi avea răgaz”.
[Acela] i-a spus:
„Prietenul meu se însoară şi eu îi fac masă şi nu pot merge. Cer iertare [că nu pot veni la] masă”.
[Acela] i-a spus:
„Am cumpărat o moşie, mă duc să iau arenda şi [de aceea] nu pot veni. Cer iertare”.
A venit slujitorul [şi] i-a spus stăpânului său:
„Cei pe care i-ai chemat la masă s-au scuzat”.
Stăpânul i-a zis slujitorului:
„Du-te afară pe drumuri şi adu pe oricine găseşti ca să ia masa”.
Cumpărătorii şi negustorii nu vor intra în lăcaşurile Tatălui meu.
(Mat. 22,1-14. Luca 14,15-24. Sir. 26,29)
65. [Iisus] a spus:

Un om bun avea o vie şi a dat-o la nişte arendaşi ca s-o lucreze şi să primească rodul de la ei. L-a trimis
pe slujitorul lui ca arendaşii să-i dea rodul viei. [Arendaşii] l-au prins pe slujitor şi l-au bătut [încât]
aproape că l-au omorât. Slujitorul s-a dus la stăpânul lui şi i-a spus [cele întâmplate].
8
Stăpânul [şi-]a spus: „Poate nu-i cunoştea şi a trimis alt slujitor. Arendaşii l-au bătut [şi] pe celălalt.
Atunci stăpânul l-a trimis pe fiul său, spunându-şi: „Poate le va fi ruşine în faţa lui, a fiului meu.
Arendaşii aceia, deoarece ştiau că el este moştenitorul viei, l-au prins şi l-au ucis.
Cine are urechi, să audă!
(Mat. 21,33-46. Marc. 12,1-12. Luca. 20,9-19.)
66. Iisus a spus:

Arătaţi-mi piatra aceea pe care au aruncat-o zidarii. Ea este piatra din capul unghiului.
(Ps. 118,22. Mat. 21,42. Marc. 12,10. Luc. 20,17. Fapt. 4,11. 1 Pet. 2,4. 1 Pet. 2,7)
67. Iisus a spus:

Celui care cunoaşte totul [dar] are lipsă de [cunoaşterea de] el însuşi, îi lipseşte totul.
(Tom. Atl. 138,16-18)
68. Iisus a spus:

Ferice de voi când veţi fi urâţi şi prigoniţi şi [ei] nu vor găsi loc [acolo] unde aţi fost prigoniţi.
(Mat. 5,10-12. Luc. 6,22-23. 1 Pet. 4,12-19. Clem. Alex. Stromata 4.6.41.2)
69. Iisus a spus:

Fericiţi cei care au fost prigoniţi în inimile lor, [căci] aceştia l-au cunoscut pe Tatăl cu adevărat.
Fericiţi cei flămânzi, căci pântecele celui dorit va fi îndestulat.
(Mat. 5,6. Mat. 5,10-12. Luc. 6,21-23)
70. Iisus a spus:

Când veţi naşte ceea ce este în voi, ceea ce aveţi vă va salva, [iar] dacă nu aveţi aceasta în voi, ceea
ce nu aveţi în voi vă va omorî.
(Tom. 41. Mat. 13,10-13. Mat. 25,14-30. Marc. 4,24-25. Luc. 19,11-27)
71. Iisus a spus:

Voi dărâma [această] casă şi nimeni nu o va putea clădi [din nou].
(Mat. 26,59-68. Mat. 27,39-40. Marc. 14,55-65. Marc. 15,29-30. Fapt. 6,12-14)
72. Un om i-a spus [lui Iisus]: Spune-le fraţilor mei să împartă bunurile tatălui meu cu mine.
[Iisus] i-a spus:
O, omule, cine m-a făcut pe mine împărţitor ? S-a întors spre ucenicii lui şi le-a zis: Oare sunt eu un
împărţitor ?
(Luc. 12,13-21)
73. Iisus a spus:

Secerişul este bogat, iar lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l pe stăpân să trimită lucrători la seceriş.
(Mat. 9,35-38. Luc. 10,1-16. Ioan 4,31-38)
74. A spus:
Doamne ! Mulţi sunt în jurul jgheabului, dar nimeni nu este în fântână.
(Origen, Contra Celsum 8,15)
75. Iisus a spus:

Mulţi stau la uşă, DAR CEI SINGURI VOR INTRA ÎN CAMERA NUNŢII.
(Tom. 23. Tom. 49. Tom. 106. Mat. 22,14)
76. Iisus a spus:

Împărăţia Tatălui se aseamănă cu un negustor care avea marfa şi a găsit un mărgăritar. Negustorul era
înţelept: a vândut marfa [şi] a cumpărat doar mărgăritarul. Căutaţi şi voi comoara sa care nu piere şi
dăinuie, [acolo] unde molia nu se apropie şi nici viermele nu o strică.
(Mat. 6,19-21. Mat. 13,45-46. Luc. 12,33-34)
9
77. Iisus a spus:
EU SUNT LUMINA ACEEA CARE ESTE ASUPRA TUTUROR.
EU SUNT TOTUL ŞI TOTUL VINE DE LA MINE ŞI TOTUL AJUNGE LA MINE.
Despicaţi un lemn şi eu sunt acolo, ridicaţi o piatră şi mă veţi găsi acolo.
(TGTom. 30+77. Mat. 18,20. Ioan 8,12-20)
78. Iisus a spus:

De ce aţi ieşit la câmp ? Ca să vedeţi o trestie clătinată de vânt? Şi ca să vedeţi un om cu haine moi pe el
[precum cele ale] regilor voştri şi ale celor puternici ai voştri? Aceştia au haine moi peste ei şi nu pot
cunoaşte adevărul.
(Mat. 11,7-15. Luc. 7,24-30)
79. O femeie din mulţime i-a spus: Fericit e pântecele care te-a purtat şi [fericiţi] sânii care te-au hrănit!
[Iisus] i-a spus:
Fericiţi cei care au ascultat cuvântul Tatălui [şi] l-au păzit cu adevărat, căci vor veni zile când veţi
spune: „Fericit pântecele acela care nu a zămislit şi [fericiţi] sânii aceia care nu au alăptat”.
(Luc. 11,27-28. Luc. 23,29. Ev. Egiptenilor)
80. Iisus a spus:

Cel care a cunoscut lumea a găsit un trup, iar lumea nu este vrednică de cel care a găsit un trup.
(Tom. 56. Tom. 111)
81. Iisus a spus:

Cine a ajuns bogat, să ajungă rege, şi cine are putere, să renunţe [la ea].
(Tom. 110. Mat. 19,23. Marc. 10,23. Luc. 18,24. Dial. Mânt. 20)
82. Iisus a spus:

Cel care este aproape de mine este aproape de foc şi cel care este departe de mine este departe de
împărăţie.
(Marc. 12,34)
83. Iisus a spus:

Chipurile sunt arătate omului şi lumina dinăuntrul lor se ascunde în chipul luminii Tatălui. El se va
descoperi, iar chipul Lui [va fi] ascuns de lumina Lui.
(1 Tim. 6,15-16. 2 Cor. 3,18. 2 Cor. 4,4-6)
84. Iisus a spus:

Acum, când vedeţi asemănarea voastră vă bucuraţi, iar când veţi vedea chipurile voastre, cele care
au luat fiinţă la începutul vostru, care nici nu mor, nici nu se arată, cum veţi putea îndura?
(Fac. 1,26-28)
85. Iisus a spus:

Printr-o mare putere şi [printr-o] mare bogăţie Adam a luat fiinţă şi nu a fost vrednic de voi, căci
dacă ei ar fi fost vrednici nu [ar fi gustat] moartea.
(Fac. 3,17-19)
86. Iisus a spus:

[Vulpile au vizuinile] lor şi păsările au cuiburile lor; fiul omului [însă] nu are un loc unde să-şi
rezeme capul şi să se odihnească.
(Mat. 8,20. Luc. 9,58)
87. Iisus a spus:

Nenorocit [e] trupul care depinde de un [alt] trup şi nenorocit [e] sufletul care depinde de cele două
[trupuri].
(Tom. 29. Tom. 112)
10
88. Iisus a spus:
Vor veni la voi îngeri şi profeţi şi vă vor da ceea ce este al vostru şi voi, de asemenea, daţi-le ceea ce
aveţi în mâinile voastre şi spuneţi către voi înşivă: „Când [va veni] ziua în care vor veni şi vor lua
ceea ce este al lor?”.
89. Iisus a spus:

De ce spălaţi partea din afară a paharului? Nu înţelegeţi că Cel care a creat partea dinăuntru [este]
tot acela care a creat partea din afară?
(Mat. 23,25-26. Luc. 11,39-41)
90. Iisus a spus:

VENIŢI LA MINE, CĂCI BUN ESTE JUGUL MEU ŞI BLÂNDĂ ESTE STĂPÂNIREA MEA ŞI
[ÎN EA] VEŢI GĂSI ODIHNĂ PENTRU VOI.
(Mat. 11,29-30)
91. I-au spus: Spune-ne cine eşti, ca să credem în tine.

Le-a spus:
Voi cercetaţi faţa cerului şi a pământului, iar pe acela care este înaintea voastră nu cunoaşteţi şi nu
ştiţi să cercetaţi această clipă.
(Mat. 16,3. Luc. 12,56)
92. Iisus a spus:

Căutaţi şi veţi găsi. Însă ceea ce m-aţi întrebat în zilele [acelea] [şi] nu v-am spus atunci, acum sunt
doritor să le spun şi voi nu le căutaţi.
(Tom. 2. Tom. 94. TGTom. 2. Mat. 7,7-8. Luc. 11,9-10. Ioan 16,4,20-28)
93. Nu daţi cele sfinte câinilor că le vor arunca în bălegar.

Nu aruncaţi mărgăritare porcilor că vor face din ele ... .
(Mat. 7,6. Did. 9,5)
94. Iisus [a spus]:

Cine caută va găsi şi celui care bate [la uşă] i se va deschide.
(Tom. 2. Tom. 92. TGTom. 2. Mat. 7,7-8. Luc. 11,9-10. Ioan 16,20-28. Dial. Mânt. 9-12)
95. [Iisus a spus]:

Dacă aveţi bani nu-i daţi cu camătă, ci daţi-i aceluia din mâna căruia nu-i veţi lua [înapoi].
(Luc. 6,34. Mat. 5,42)
96. Iisus [a spus]:

Împărăţia Tatălui se aseamănă cu o femeie [care] a luat puţină drojdie [şi a ascuns-o] în aluat şi a
făcut pâini mari. Cine are urechi, să audă!
(Luc. 13,21-22)
97. Iisus a spus:

Împărăţia Tatălui se aseamănă cu o femeie [care] purta un ulcior plin cu făină [şi] umbla pe un drum
îndepărtat. S-a spart toarta ulciorului şi făina s-a vărsat pe drum în urma ei. Ea nu ştia că se întâmplase
aşa ceva şi nu şi-a dat seama de [acest] necaz. Când a deschis [uşa şi a intrat] în casa ei, a pus ulciorul jos
şi l-a găsit gol.
98. Iisus a spus:

Împărăţia Tatălui se aseamănă cu un om care voia să ucidă un om de vază. Acasă, a scos sabia şi a înfipt-
o în perete ca să-şi dea seama dacă mâna lui va avea putere în ea [de a înfige sabia].
Atunci l-a ucis pe [acel] om de vază.
(Luc. 14,31)
11
99. Ucenicii i-au spus: Fraţii tăi şi mama ta stau afară.
El le-a spus:
CEI CARE SUNT ÎN ACEST LOC ŞI FAC VOIA TATĂLUI MEU sunt fraţii mei şi mama mea. Ei
sunt aceia care vor intra în împărăţia Tatălui meu.
(Tom. 55. Tom. 101. Mat. 12,46-50. Marc. 3,31-35. Luc. 8,19-21. Ev. Ebionită 5)
100. I-au arătat lui Iisus [o monedă de] aur şi i-au spus: Oamenii Cezarului ne cer dări.
El le-a spus:
Daţi-i Cezarului ceea ce este al Cezarului, daţi-i lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu şi
daţi-mi mie ceea ce este al meu.
(Mat. 22,15-22. Marc. 12,13-17. Luc. 20,20-26)
101. Cine nu-şi urăşte tatăl şi mama ÎN FELUL MEU nu poate deveni ucenicul meu, şi cine nu-şi
iubeşte tatăl şi mama ÎN FELUL MEU nu poate deveni ucenicul meu. Căci mama mea [...] , iar
[mama mea] adevărată mi-a dat viaţa.
(Tom. 55. Tom. 99. Tom. 105. Mat. 10,34-39. Mat. 16,24-28. Luc. 9,23-27. Luc. 14,25-33)
102. Iisus a spus:

Vai de ei, fariseii, căci se aseamănă cu un câine care doarme în ieslea unor boi, căci nici el nu mănâncă,
nici pe boi nu-i lasă să mănânce.
(Tom. 39. TGTom. 39. Mat. 23,13. Luc. 11,52)
103. Iisus a spus:

Fericit este omul acela care ştie prin ce parte vor intra hoţii, în aşa fel încât să se ridice, să-şi adune
împărăţia şi să-şi încingă mijlocul de la început, înainte ca ei să intre.
(Tom. 21. Luc. 12,39-40. Mat. 24,37-44. 1 Tes. 5,2. 2 Pet. 3,10, Apoc. 3,3. Apoc. 16,15)
104. I-au spus lui [Iisus]: Vino să ne rugăm astăzi şi să postim.

Iisus a spus:
CE PĂCAT AM FĂCUT SAU ÎN CE AM FOST BIRUIT? Dar când mirele va ieşi din camera de
nuntă, atunci să se roage şi să postească [oamenii].
(Tom. 6. Tom. 14. Tom. 27. TGTom. 27. Mat. 9,14-17. Marc. 2,18-22. Luc. 5,33-39)
105. Iisus a spus:

Pe acela care-şi va cunoaşte tatăl şi mama, [ei] îl vor numi fiu de curvă.
(Ioan 8,39-47)
106. Iisus a spus:

Când veţi face din doi unu, veţi fi fiii omului şi dacă veţi spune „Munte, mişcă-te!”, [muntele] se va
mişca.
(Tom. 22. Tom. 23. Tom. 48. Tom. 49. Tom. 75. Mat. 17,19-20. Mat. 21,18-22. Marc. 11,20-25. 1 Cor.
13,2. Ev. Egiptenilor)
107. Iisus a spus:

Împărăţia se aseamănă cu un păstor care avea o sută de oi. Una din ele, cea mai mare, s-a rătăcit.
[Păstorul] le-a lăsat pe cele nouăzeci şi nouă [şi] a căutat-o pe aceea până ce a găsit-o. După ce s-a
necăjit, i-a spus oii: „Te iubesc mai mult decât pe cele nouăzeci şi nouă”.
(Mat. 18,12-14. Luc. 15,3-7)
108. Iisus a spus:

Cine bea din gura mea va deveni ca mine [şi] eu, de asemenea, voi deveni ceea ce el este şi cele
ascunse i se vor descoperi.
(Ioan 4,7-15. Ioan 7,37-39. 1 Cor. 10,4. Apoc. 22,17)
12
109. Iisus a spus:
Împărăţia se aseamănă cu un om care avea în ogorul lui o comoară ascunsă, de care nu ştia, şi după
moartea lui a lăsat ogorul fiului său. Fiul său nu ştia [acest lucrul, a luat ogorul şi l-a vândut. Şi
acela care l-a cumpărat a venit să-l are, a găsit comoara şi a început să dea banii cu camătă oricui
voia el.
(Mat. 13,44)
110. Iisus a spus:

CINE A GĂSIT LUMEA ŞI A AJUNS BOGAT SĂ RENUNŢE LA LUME.
(Tom. 81. Mat. 19,23. Marc. 10,23. Luc. 18,24)
111. Iisus a spus:

Cerurile şi pământul se vor desfăşura în faţa voastră şi cel care e viu din cel care e viu nu va vedea
moartea.
Căci Iisus a zis:
LUMEA NU ESTE VREDNICĂ DE ACELA CARE SE GĂSEŞTE PE SINE ÎNSUŞI.
(Tom. 11. Isa. 34,4. Luc. 16,17. Luc. 23,32-33. Mat. 5,18. Mat. 24,34-35. Marc. 13,30-31)
112. Iisus a spus:

Vai de carnea care depinde de suflet [şi] vai de sufletul care depinde de carne.
(Tom. 29. Tom. 87)
113. Ucenicii i-au spus [lui Iisus: În ce zi va veni împărăţia ?

[Iisus a răspuns]:
Ea nu va veni în chip văzut. Nu se va spune: „Iată, în partea [aceasta]” sau „Iată, în [partea]
aceea”. Însă Împărăţia Tatălui se întinde pe pământ, iar oamenii nu o văd.
(Tom. 3. Tom. 51. TGTom. 3. Mat. 24,23-28. Marc. 13,21-23. Luc. 17,20-25)
114. Simon Petru le-a spus: Maria să plece dintre noi, căci femeile nu sunt vrednice de Viaţă.
Iisus a spus:
Iată, eu o voi călăuzi [în aşa fel] ca s-o fac bărbat, ca să fie şi ea un suflet viu asemenea vouă,
bărbaţilor. Căci orice femeie care se face bărbat va intra în Împărăţia Cerurilor.
(Tom. 22. Gal. 3,28-29).
EVANGHELIA DUPĂ TOMA
ABREVIERI FOLOSITE
I. Pentru trimiterile la cărţile canonice (biblice) s-au folosit abrevierile uzuale.
II. Alte abrevieri folosite în trimiterile textului:
- 2 Pseudo-Clem. - Epistola a doua a lui Clement Romanul
- Apoc. Iacob - Apocalipsa lui Iacob
- Barn. - Epistola lui Barnaba
- Clem. Alex. - Clement din Alexandria
- Cop. Tom. - Evanghelia copilăriei lui Iisus după Pseudo-Toma
- Dial. Mânt. - Dialogul Mântuitorului
- Did. - Didahia
13
- Ev. Ebionită - Evanghelia Ebionită
- Ev. Egiptenilor - Evanghelia Egiptenilor
- Ev. Evreilor - Evanghelia Evreilor
- Iren. Adv. Haer. - Irineu de Lyon, Adversus Haereses
- TGTom. - Textul grecesc al Evangheliei după Toma
- Theodotus - Extrase din Theodotus (după Clement din Alexandria)
- Tom. - Evanghelia după Toma (textul copt)
- Tom. Atl. - Cartea lui Toma „Atletul”
Acestea sunt cuvintele cele ascunse pe care le-a grăit IISUS CEL VIU şi pe care le-a scris Didim
Iuda Toma (Didymos Iehuda Toma):
Oricine va găsi înţelesul acestor cuvinte nu va gusta moartea.
(TGTom. 1. Tom. 111. Ioan 8,51. Tom. Atl. 1)
IOAN
51. Adevărat, adevărat zic vouă: Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac.
2. Iisus a spus:
Cel care caută să nu înceteze să caute până nu va găsi, şi atunci când va găsi se va tulbura, şi dacă
se va tulbura, se va minuna şi va fi rege peste tot.
(Tom. 92. Tom. 94. Luc. 11,9-13. Mat. 7,7-11. Ev. Evreilor 4)
LUCA
9. Şi Eu zic vouă: Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide.
10. Că oricine cere ia; şi cel ce caută găseşte, şi celui ce bate i se va deschide.
11. Şi care tată dintre voi, dacă îi va cere fiul pâine, oare, îi va da piatră? Sau dacă îi va cere peşte, oare îi va da, în loc de peşte, şarpe?
12. Sau dacă-i va cere un ou, îi va da scorpie?
13. Deci dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi fiilor voştri daruri bune, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da Duh Sfânt celor care îl cer
de la El!
MATEI
7. Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide.
8. Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide.
9. Sau cine este omul acela între voi care, de va cere fiul său pâine, oare el îi va da piatră?
10. Sau de-i va cere peşte, oare el îi va da şarpe?
11. Deci, dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi daruri bune fiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer
de la El?
3. Iisus a spus:
Dacă cei care vă conduc vă zic: „Uitaţi-vă, împărăţia este în cer!” atunci păsările vor ajunge înaintea
voastră în cer; dacă vă spun că [împărăţia] este în mare, atunci peştii vor ajunge înaintea voastră.
Ea [împărăţia] însă se află înlăuntrul vostru şi în afara voastră. Când vă veţi cunoaşte pe voi înşivă,
atunci veţi fi cunoscuţi şi veţi înţelege că sunteţi fii ai Tatălui cel Viu.
Dar dacă nu vă veţi cunoaşte pe voi înşivă, atunci veţi fi săraci şi voi înşivă veţi fi sărăcie.
(TGTom.3. Tom.51. Tom.113. Deut.30,11-14. Luc.17,20-25. Mat.24,23-28. Marc.13,21-23. Rom.10,5-6)
LUCA
20. Şi fiind întrebat de farisei când va veni împărăţia lui Dumnezeu, le-a răspuns şi a zis: Împărăţia lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
21. Şi nici nu vor zice: Iat-o aici sau acolo. Căci, iată, împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul vostru.
22. Zis-a către ucenici: Veni-vor zile când veţi dori să vedeţi una din zilele Fiului Omului, şi nu veţi vedea.
23. Şi vor zice vouă: Iată este acolo; iată, aici; nu vă duceţi şi nu vă luaţi după ei.
24. Căci după cum fulgerul, fulgerând dintr-o parte de sub cer, luminează până la cealaltă parte de sub cer, aşa va fi şi Fiul Omului în ziua
Sa.
25. Dar mai întâi El trebuie să sufere multe şi să fie lepădat de neamul acesta.
MATEI
23. Atunci, de vă va zice cineva: Iată, Mesia este aici sau dincolo, să nu-l credeţi.
24. Căci se vor ridica hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor da semne mari şi chiar minuni, ca să amăgească, de va fi cu putinţă, şi pe
cei aleşi.
25. Iată, v-am spus de mai înainte.
26. Deci, de vă vor zice vouă: Iată este în pustie, să nu ieşiţi; iată este în cămări, să nu credeţi.
27. Căci precum fulgerul iese de la răsărit şi se arată până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului Omului.
28. Căci unde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturii.
MARCU
21. Şi atunci dacă vă va zice cineva: Iată, aci este Hristos, sau iată acolo, să nu credeţi.
22. Se vor scula hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor face semne şi minuni, ca să ducă în rătăcire, de se poate, pe cei aleşi.
23. Dar voi luaţi seama. Iată dinainte v-am spus vouă toate.
14
ROMANI
5. Căci Moise scrie despre dreptatea care vine din lege, că: "Omul care o va îndeplini va trăi prin ea".
6. Iar dreptatea din credinţă grăieşte aşa: "Să nu zici în inima ta: Cine se va sui la cer?", ca adică să coboare pe Hristos!
4. Iisus a spus:
Omul bătrân de zile nu va pregeta să-l întrebe pe copilul cel mic, de numai şapte zile, despre locul vieţii şi
va fi viu, căci mulţi dintre cei dintâi vor fi cei din urmă şi VOR DEVENI UNUL SINGUR.
(TGTom. 4. Luc. 10,21-22. Luc. 13,30. Mat. 11,25-30. Mat. 20,16. Marc. 10,31. Cop. Tom. 7,1-4. Hipolit
Refutatio 5.7)
LUCA
21. În acesta ceas, El S-a bucurat în Duhul Sfânt şi a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea
de cei înţelepţi şi de cei pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. Aşa, Părinte, căci aşa a fost înaintea Ta, bunăvoinţa Ta.
22. Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte cine este Fiul, decât numai Tatăl, şi cine este Tatăl, decât numai Fiul şi
căruia voieşte Fiul să-i descopere.
13
30. Şi iată, sunt unii de pe urmă care vor fi întâi, şi sunt alţii întâi care vor fi pe urmă.
MATEI
25. În vremea aceea, răspunzând, Iisus a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, căci ai ascuns acestea de cei
înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.
26. Da, Părinte, căci aşa a fost bunăvoirea înaintea Ta.
27. Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaşte nimeni, decât
numai Fiul şi cel căruia va voi Fiul să-i descopere.
28. Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi.
29. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre.
30. Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară.
20
16. Astfel vor fi cei de pe urmă întâi şi cei dintâi pe urmă, că mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi.
MARCU
31. Şi mulţi dintre cei dintâi vor fi pe urmă, şi din cei de pe urmă întâi.
5. Iisus a spus:
Cunoaşte ceea ce este în faţa ta, şi ceea ce îţi este ascuns îţi va fi descoperit, căci nu este nimic
ascuns care să nu se arate.
(TGTom. 5. Tom. 6. Luc. 8,16 -17. Luc. 12,1-3. Mat. 10,26-27. Marc. 4,21-22)
LUCA
16. Nimeni, aprinzând făclia, n-o ascunde sub un vas, sau n-o pune sub pat, ci o aşează în sfeşnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina.
17. Căci nu este nimic ascuns, care să nu se dea pe faţă şi nimic tainic, care să nu se cunoască şi să nu vină la arătare.
12
1. Şi în acelaşi timp, adunându-se mulţime mii şi mii de oameni, încât se călcau unii pe alţii, Iisus a început să vorbească întâi către ucenicii
Săi: Feriţi-vă de aluatul fariseilor, care este făţărnicia.
2. Că nimic nu este acoperit care să nu se descopere şi nimic ascuns care să nu se cunoască.
3. De aceea, câte aţi spus la întuneric se vor auzi la lumină; şi ceea ce aţi vorbit la ureche, în odăi, se va vesti de pe acoperişuri.
MATEI
26. Deci nu vă temeţi de ei, căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut.
27. Ceea ce vă grăiesc la întuneric, spuneţi la lumină şi ceea ce auziţi la ureche, propovăduiţi de pe case.
MARCU
21. Şi le zicea: Se aduce oare făclia ca să fie pusă sub obroc sau sub pat? Oare nu ca să fie pusă în sfeşnic?
22. Căci nu e nimic ascuns ca să nu se dea pe faţă; nici n-a fost ceva tăinuit, decât ca să vină la arătare.
6. Şi ucenicii l-au întrebat, spunându-i:

Vrei să postim? În ce fel să ne rugăm? Să facem milostenie? De la care mâncăruri să ne abţinem ?
A spus Iisus:
NU MINŢIŢI, ŞI CEEA CE URÂŢI SĂ NU FACEŢI, căci toate sunt descoperite în faţa cerului şi nu
este nimic ascuns care să nu se arate şi nu este nimic acoperit care să nu se descopere.
(TGTom. 6. Tom. 5, Tom. 27. Tom. 104. Tob. 4,15. Luc. 6:31. Luc. 8,16-17. Luc. 11.1-4, Luc. 12,1-3.
Mat. 6. Mat. 10,26-27. Marc. 4,21-22. Did. 8,1-3. Talmud Sabat 31a)
LUCA 6
31. Şi precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea;
8
11
1. Şi pe când Se ruga Iisus într-un loc, când a încetat, unul dintre ucenicii Lui I-a zis: Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan
pe ucenicii lui.
2. Şi le-a zis: Când vă rugaţi, ziceţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău. Vie împărăţia Ta. Facă-se voia Ta, precum în
cer aşa şi pe pământ.
15
3. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă în fiecare zi.
4. Şi ne iartă nouă păcatele noastre, căci şi noi înşine iertăm tuturor celor ce ne greşesc nouă. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte
de cel rău.
12
1. Şi în acelaşi timp, adunându-se mulţime mii şi mii de oameni, încât se călcau unii pe alţii, Iisus a început să vorbească întâi către ucenicii
Săi: Feriţi-vă de aluatul fariseilor, care este făţărnicia.
MATEI 6
1. Luaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi înaintea oamenilor ca să fiţi văzuţi de ei; altfel nu veţi avea plată de la Tatăl
vostru Cel din ceruri.
2. Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, ca să fie slăviţi de oameni; adevărat grăiesc
vouă: şi-au luat plata lor.
3. Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta,
4. Ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.
5. Iar când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le place, prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate
oamenilor; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor.
6. Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi
va răsplăti ţie.
7. Când vă rugaţi, nu spuneţi multe ca neamurile, că ele cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultate.
8. Deci nu vă asemănaţi lor, că ştie Tatăl vostru de cele ce aveţi trebuinţă mai înainte ca să cereţi voi de la El.
9. Deci voi aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău;
10. Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.
11. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi;
12. Şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri;
13. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!
14. Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc;
15. Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre.
16. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat
plata lor.
17. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală,
18. Ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.
19. Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură.
20. Ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură.
21. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.
22. Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat.
23. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult!
24. Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va
dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona.
25. De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul
mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea?
26. Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi
voi cu mult mai presus decât ele?
27. Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot?
28. Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.
29. Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.
30. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi,
puţin credincioşilor?
31. Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca?
32. Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele.
33. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.
34. Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei.
10
MARCU 4
7. Iisus a spus:
Ferice de leul acela pe care îl va mânca un om, căci leul se va face om.
Şi blestemat este omul pe care îl va mânca leul, căci [tot] om se va face leul.
(Tom. 11. Tom. 60)
Omul seamănă cu pescarul acela înţelept care şi-a aruncat năvodul în mare şi l-a scos din mare plin cu
peşti mici, iar între aceştia a căzut un peşte mare şi bun. Pescarul înţelept a aruncat toţi peştii mici înapoi
în mare. El a ales fără nici o greutate peştele cel mare. Cine are urechi de auzit, să audă!
(Mat. 13,47-50. Omiliile lui Filoxen 1,9)
MATEI
16
47. Asemenea este iarăşi împărăţia cerurilor cu un năvod aruncat în mare şi care adună tot felul de peşti.
48. Iar când s-a umplut, l-au tras pescarii la mal şi, şezând, au ales în vase pe cei buni, iar pe cei răi i-au aruncat afară.
49. Aşa va fi la sfârşitul veacului: vor ieşi îngerii şi vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor drepţi.
50. Şi îi vor arunca în cuptorul cel de foc; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.
9. Iisus a spus:
Iată, semănătorul a ieşit, şi-a umplut mâna [cu seminţe şi] le-a aruncat. Unele au căzut pe drum şi au venit
păsările şi le-au ciugulit; altele au căzut pe piatră şi nu au prins rădăcini jos în pământ şi nu au înălţat
spice către cer; altele au căzut între spini care au înăbuşit seminţele şi viermii le-au mâncat. Altele au
căzut pe pământ bun şi au dat roadă bună spre cer: au produs şaizeci pe măsură şi o sută douăzeci pe
măsură.
(Luc. 8,4-8. Luc. 8,11-15. Mat. 13,3-9. Mat. 13,18-23. Marc. 4,2-9. Marc. 4,13-20. Cop. Tom. 12,1-2.
Apoc. Iacob 8,1-2)
LUCA 8
4. Şi adunându-se mulţime multă şi venind de prin cetăţi la El, a zis în pildă:
5. Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa. Şi semănând el, una a căzut lângă drum şi a fost călcată cu picioarele şi păsările cerului au
mâncat-o.
6. Şi alta a căzut pe piatră, şi, răsărind, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală.
7. Şi alta a căzut între spini şi spinii, crescând cu ea, au înăbuşit-o.
8. Şi alta a căzut pe pământul cel bun şi, crescând, a făcut rod însutit. Acestea zicând, striga: Cine are urechi de auzit să audă.
11. Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu.
12. Iar cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul şi ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând, să se mântuiască.
13. Iar cea de pe piatră sunt aceia care, auzind cuvântul îl primesc cu bucurie, dar aceştia nu au rădăcină; ei cred până la o vreme, iar la
vreme de încercare se leapădă.
14. Cea căzută între spini sunt cei ce aud cuvântul, dar umblând cu grijile şi cu bogăţia şi cu plăcerile vieţii, se înăbuşă şi nu rodesc.
15. Iar cea de pe pământ bun sunt cei ce, cu inimă curată şi bună, aud cuvântul, îl păstrează şi rodesc întru răbdare.
MATEI 13
3. Şi le-a grăit lor multe, în pilde, zicând: Iată a ieşit semănătorul să semene.
4. Şi pe când semăna, unele seminţe au căzut lângă drum şi au venit păsările şi le-au mâncat.
5. Altele au căzut pe loc pietros, unde n-aveau pământ mult şi îndată au răsărit, că n-aveau pământ adânc;
6. Iar când s-a ivit soarele, s-au pălit de arşiţă şi, neavând rădăcină, s-au uscat.
7. Altele au căzut între spini, dar spinii au crescut şi le-au înăbuşit.
8. Altele au căzut pe pământ bun şi au dat rod: una o sută, alta şaizeci, alta treizeci.
9. Cine are urechi de auzit să audă.
18. Voi, deci, ascultaţi pilda semănătorului:

19. De la oricine aude cuvântul împărăţiei şi nu-l înţelege, vine cel viclean şi răpeşte ce s-a semănat în inima lui; aceasta este sămânţa
semănată lângă drum.
20. Cea semănată pe loc pietros este cel care aude cuvântul şi îndată îl primeşte cu bucurie,
21. Dar nu are rădăcină în sine, ci ţine până la o vreme şi, întâmplându-se strâmtorare sau prigoană pentru cuvânt, îndată se sminteşte.
22. Cea semănată în spini este cel care aude cuvântul, dar grija acestei lumi şi înşelăciunea avuţiei înăbuşă cuvântul şi îl face neroditor.
23. Iar sămânţa semănată în pământ bun este cel care aude cuvântul şi-l înţelege, deci care aduce rod şi face: unul o sută, altul şaizeci, altul
treizeci.
MARCU 4
2. Şi-i învăţa multe în pilde, şi în învăţătura Sa le zicea:
3. Ascultaţi: Iată, ieşit-a semănătorul să semene.
4. Şi pe când semăna el, o sămânţă a căzut lângă cale şi păsările cerului au venit şi au mâncat-o.
5. Şi alta a căzut pe loc pietros, unde nu avea pământ mult, şi îndată a răsărit, pentru că nu avea pământ mult.
6. Şi când s-a ridicat soarele, s-a veştejit şi, neavând rădăcină, s-a uscat.
7. Altă sămânţă a căzut în spini, a crescut, dar spinii au înăbuşit-o şi rod n-a dat.
8. Şi altele au căzut pe pământul cel bun şi, înălţându-se şi crescând, au dat roade şi au adus: una treizeci, alta şaizeci, alta o sută.
9. Şi zicea: Cine are urechi de auzit să audă.
MARCU 4
13. Şi le-a zis: Nu pricepeţi pilda aceasta? Dar cum veţi înţelege toate pildele?
14. Semănătorul seamănă cuvântul.
15. Cele de lângă cale sunt aceia în care se seamănă cuvântul, şi, când îl aud, îndată vine satana şi ia cuvântul cel semănat în inimile lor.
16. Cele semănate pe loc pietros sunt aceia care, când aud cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie,
17. Dar n-au rădăcină în ei, ci ţin până la un timp; apoi când se întâmplă strâmtorare sau prigoană pentru cuvânt, îndată se smintesc.
18. Şi cele semănate între spini sunt cei ce ascultă cuvântul,
19. Dar grijile veacului şi înşelăciunea bogăţiei şi poftele după celelalte, pătrunzând în ei, înăbuşă cuvântul şi îl fac neroditor.
20. Iar cele semănate pe pământul cel bun sunt cei ce aud cuvântul şi-l primesc şi aduc roade: unul treizeci, altul şaizeci şi altul o sută.
10. Iisus a spus:

Foc am aruncat asupra lumii, şi iată, Eu îl păzesc până ce va dogori.
(Luc. 12,49. Pistis Sophia 141)
LUCA 12
49. Foc am venit să arunc pe pământ şi cât aş vrea să fie acum aprins!
17
11. Iisus a spus:
Cerul acesta va trece şi cel ce este deasupra lui va trece, şi cei morţi nu trăiesc şi cei vii nu vor muri.
În zilele în care mâncaţi ceea ce era mort făceaţi ca acesta să fie viu.
Atunci când veţi fi în lumină, ce veţi face ?
În ziua în care eraţi unu v-aţi făcut doi; [iar acum] când sunteţi doi, ce veţi face?
(Tom. 7. Tom. 111. Isaia 34,4. Luc. 16,17. Luc. 23,32-33. Mat. 5,18. Mat. 24,34-35. Marc. 13,30-31. Dial.
Mânt. 56-57. Hipolit Refutatio 5.8.32)
ISAIA 34
4. Toată oştirea cerului se va topi, cerurile se vor strânge ca un sul de hârtie şi toată oştirea lor va cădea cum cad frunzele de viţă şi cele de
smochin.
LUCA 16
17. Dar mai lesne e să treacă cerul şi pământul, decât să cadă din Lege un corn de literă.
23
32. Şi erau duşi şi alţii, doi făcători de rele, ca să-i omoare împreună cu El.
33. Şi când au ajuns la locul ce se cheamă al Căpăţânii, L-au răstignit acolo pe El şi pe făcătorii de rele, unul de-a dreapta şi unul de-a
stânga.
MATEI 5
18. Căci adevărat zic vouă: Înainte de a trece cerul şi pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate.
24
34. Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta, până ce nu vor fi toate acestea.
35. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
MARCU 13
30. Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta până ce nu vor fi toate acestea.
12. Ucenicii i-au spus lui Iisus: Ştim că vei pleca de la noi. Cine va deveni mai marele peste noi ?
Iisus le-a spus:
Oriunde veţi merge, vă veţi duce la Iacob cel Drept, datorită căruia s-au făcut cerul şi pământul .
(Luc. 9,46. Luc. 22,24-26. Marc. 9,33-35)
LUCA 9
46. Şi a intrat gând în inima lor: Cine dintre ei ar fi mai mare?
22
24. Şi s-a iscat între ei şi neînţelegere: cine dintre ei se pare că e mai mare?
25. Iar El le-a zis: Regii neamurilor domnesc peste ele şi se numesc binefăcători.
26. Dar între voi să nu fie astfel, ci cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai tânăr, şi căpetenia ca acela care slujeşte.
MARCU 9
33. Şi au venit în Capernaum. Şi fiind în casă, i-a întrebat: Ce vorbeaţi între voi pe drum?
34. Iar ei tăceau, fiindcă pe cale se întrebaseră unii pe alţii cine dintre ei este mai mare.
35. Şi şezând jos, a chemat pe cei doisprezece şi le-a zis: Dacă cineva vrea să fie întâiul, să fie cel din urmă dintre toţi şi slujitor al tuturor.
13. Iisus le-a spus ucenicilor lui:

Asemuiţi-Mă şi spuneţi-Mi cu cine semăn.
A spus Simon Petru:
Semeni cu un înger drept.
A spus Matei:
Semeni cu un filozof înţelept.
A spus Toma:
Stăpâne, gura mea nu va îngădui nicicum să spun cu cine semeni.
Iisus a spus:
Eu nu sunt stăpânul tău deoarece ai băut şi te-ai îmbătat din izvorul acela clocotitor pe care eu l-am
măsurat. Şi l-a luat [pe Toma] şi l-a dus deoparte şi i-a spus trei cuvinte. Când Toma a venit la tovarăşii
lui, ei l-au întrebat ce i-a spus Iisus.
Toma le-a spus: Dacă v-aş zice unul din cuvintele pe care [Iisus] mi le-a spus, aţi lua pietre şi le-aţi arunca
în mine şi un foc ar ieşi din pietre şi v-ar mistui.
(Tom. 28. Luc. 9,18-22. Luc. 21,34. Mat. 16,13-21. Ioan 4,13-15. Marc. 8,27-30)
LUCA 9
18. Şi când Se ruga El singur, erau cu El ucenicii, şi i-a întrebat, zicând: Cine zic mulţimile că sunt Eu?
19. Iar ei, răspunzând, au zis: Ioan Botezătorul, iar alţii Ilie, iar alţii că a înviat un prooroc din cei vechi.
20. Şi El le-a zis: Dar voi cine ziceţi că sunt Eu? Iar Petru, răspunzând, a zis: Hristosul lui Dumnezeu.
21. Iar El, certându-i, le-a poruncit să nu spună nimănui aceasta,
22. Zicând că Fiul Omului trebuie să pătimească multe şi să fie defăimat de către bătrâni şi de către arhierei şi de către cărturari şi să fie
18
omorât, iar a treia zi să învieze.
21
34. Luaţi seama la voi înşivă, să nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare şi de băutură şi de grijile vieţii, şi ziua aceea să vine peste voi
fără de veste,
MATEI 16
13. Şi venind Iisus în părţile Cezareii lui Filip, îi întreba pe ucenicii Săi, zicând: Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului?
14. Iar ei au răspuns: Unii, Ioan Botezătorul, alţii Ilie, alţii Ieremia sau unul dintre prooroci.
15. Şi le-a zis: Dar voi cine ziceţi că sunt?
16. Răspunzând Simon Petru a zis: Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.
17. Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: Fericit eşti Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-au descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din
ceruri.
18. Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.
19. Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi
în ceruri.
20. Atunci a poruncit ucenicilor Lui să nu spună nimănui că El este Hristosul.
21. De atunci a început Iisus să arate ucenicilor Lui că El trebuie să meargă la Ierusalim şi să pătimească multe de la bătrâni şi de la arhierei
şi de la cărturari şi să fie ucis, şi a treia zi să învieze.
IOAN 4
13. Iisus a răspuns şi i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăşi;
14. Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă
curgătoare spre viaţă veşnică.
15. Femeia a zis către El: Doamne, dă-mi această apă ca să nu mai însetez, nici să mai vin aici să scot.
MARCU 8
27. Şi a ieşit Iisus şi ucenicii Lui prin satele din preajma Cezareii lui Filip. Şi pe drum întreba pe ucenicii Săi, zicându-le: Cine zic oamenii că
sunt?
28. Ei au răspuns Lui, zicând: Unii spun că eşti Ioan Botezătorul, alţii că eşti Ilie, iar alţii că eşti unul din prooroci.
29. Şi El i-a întrebat: Dar voi cine ziceţi că sunt Eu? Răspunzând, Petru a zis Lui: Tu eşti Hristosul.
30. Şi El le-a dat poruncă să nu spună nimănui despre El.
14. Iisus le-a spus:

Dacă veţi posti, veţi zămisli vouă păcat, şi dacă vă veţi ruga, veţi fi osândiţi, şi dacă veţi face
milostenie, veţi face rău duhurilor voastre. Iar când veţi merge într-o ţară oarecare şi veţi străbate
prin ţinuturile [ei] şi veţi fi primiţi, mâncaţi ceea ce vă vor pune în faţa voastră, [şi] vindecaţi pe cei
bolnavi dintre ei. Căci ceea ce intră în gurile voastre nu vă va spurca, ci ceea ce iese din gurile
voastre, aceasta vă va spurca.
(Tom. 6. TGTom. 6. Tom. 27. TGTom. 27. Luc. 9,1-6. Luc. 10,1-12, Luc. 11,1-4. Mat. 6,2-18. Mat. 10,5-
15. Mat. 15,10-20, Marc. 6,7-13. Marc. 7,14-23. 1 Cor. 10,27. Fapt. 10,9-16. Fapt. 11,1-10. Did. 8,1-3)
LUCA 9
1. Şi chemând pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat putere şi stăpânire peste toţi demonii şi să vindece bolile.
2. Şi i-a trimis să propovăduiască împărăţia lui Dumnezeu şi să vindece pe cei bolnavi.
3. Şi a zis către ei: Să nu luaţi nimic pe drum, nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani şi nici să nu aveţi câte două haine.
4. Şi în orice casă veţi intra, acolo să rămâneţi şi de acolo să plecaţi.
5. Şi câţi nu vă vor primi, ieşind din acea cetate scuturaţi praful de pe picioarele voastre, spre mărturie împotriva lor.
6. Iar ei, plecând, mergeau prin sate binevestind şi vindecând pretutindeni.
LUCA 10
1. Iar după acestea, Domnul a ales alţi şaptezeci (şi doi) şi i-a trimis câte doi înaintea feţei Sale, în fiecare cetate şi loc, unde Însuşi avea să
vină.
2. Şi zicea către ei: Secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini; rugaţi deci pe Domnul secerişului, ca să scoată lucrători la secerişul Său.
3. Mergeţi; iată, Eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.
4. Nu purtaţi pungă, nici traistă, nici încălţăminte; şi pe nimeni să nu salutaţi pe cale.
5. Iar în orice casă veţi intra, întâi ziceţi: Pace casei acesteia.
6. Şi de va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el, iar de nu, se va întoarce la voi.
7. Şi în această casă rămâneţi, mâncând şi bând cele ce vă vor da, căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Nu vă mutaţi din casă în casă.
8. Şi în orice cetate veţi intra şi vă vor primi, mâncaţi cele ce vă vor pune înainte.
9. Şi vindecaţi pe bolnavii din ea şi ziceţi-le: S-a apropiat de voi împărăţia lui Dumnezeu.
10. Şi în orice cetate veţi intra şi nu vă vor primi, ieşind în pieţele ei, ziceţi:
11. Şi praful care s-a lipit de picioarele noastre din cetatea noastră vi-l scuturăm vouă. Dar aceasta să ştiţi, că s-a apropiat împărăţia lui
Dumnezeu.
12. Zic vouă: Că mai uşor va fi Sodomei în ziua aceea, decât cetăţii aceleia.
LUCA 11
1. Şi pe când Se ruga Iisus într-un loc, când a încetat, unul dintre ucenicii Lui I-a zis: Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan
pe ucenicii lui.
2. Şi le-a zis: Când vă rugaţi, ziceţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău. Vie împărăţia Ta. Facă-se voia Ta,
precum în cer aşa şi pe pământ.
3. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă în fiecare zi.
4. Şi ne iartă nouă păcatele noastre, căci şi noi înşine iertăm tuturor celor ce ne greşesc nouă. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel rău.
MATEI 6
19
5. Iar când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le place, prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate
oamenilor; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor.
6. Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi
va răsplăti ţie.
7. Când vă rugaţi, nu spuneţi multe ca neamurile, că ele cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultate.
8. Deci nu vă asemănaţi lor, că ştie Tatăl vostru de cele ce aveţi trebuinţă mai înainte ca să cereţi voi de la El.
9. Deci voi aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău;
10. Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.
11. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi;
12. Şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri;
13. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!
14. Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc;
15. Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre.
16. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat
plata lor.
17. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală,
18. Ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.
MATEI 10
5. Pe aceşti doisprezece i-a trimis Iisus, poruncindu-le lor şi zicând: În calea păgânilor să nu mergeţi, şi în vreo cetate de samarineni să nu
intraţi;
6. Ci mai degrabă mergeţi către oile cele pierdute ale casei lui Israel.
7. Şi mergând, propovăduiţi, zicând: S-a apropiat împărăţia cerurilor.
8. Tămăduiţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe cei leproşi, pe demoni scoateţi-i; în dar aţi luat, în dar să daţi.
9. Să nu aveţi nici aur, nici arginţi, nici bani în cingătorile voastre;
10. Nici traistă pe drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa.
11. În orice cetate sau sat veţi intra, cercetaţi cine este în el vrednic şi acolo rămâneţi până ce veţi ieşi.
12. Şi intrând în casă, uraţi-i, zicând: "Pace casei acesteia".
13. Şi dacă este casa aceea vrednică, vină pacea voastră peste ea. Iar de nu este vrednică, pacea voastră întoarcă-se la voi.
14. Cine nu vă va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, ieşind din casa sau din cetatea aceea, scuturaţi praful de pe picioarele
voastre.
15. Adevărat grăiesc vouă, mai uşor va fi pământului Sodomei şi Gomorei, în ziua judecăţii, decât cetăţii aceleia.
15
10. Şi chemând la Sine mulţimile, le-a zis: Ascultaţi şi înţelegeţi:
11. Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea spurcă pe om.
12. Atunci, apropiindu-se, ucenicii I-au zis: Ştii că fariseii, auzind cuvântul, s-au scandalizat?
13. Iar El, răspunzând, a zis: Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină.
14. Lăsaţii pe ei; sunt călăuze oarbe, orbilor; şi dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă.
15. Şi Petru, răspunzând, I-a zis: Lămureşte-ne nouă pilda aceasta.
16. El a zis: Acum şi voi sunteţi nepricepuţi?
17. Nu înţelegeţi că tot ce intră în gură se duce în pântece şi se aruncă afară?
18. Iar cele ce ies din gură pornesc din inimă şi acelea spurcă pe om.
19. Căci din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtişaguri, mărturii mincinoase, hule.
20. Acestea sunt care spurcă pe om, dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om.
MARCU 6
7. Şi a chemat la Sine pe cei doisprezece şi a început să-i trimită doi câte doi şi le-a dat putere asupra duhurilor necurate.
8. Şi le-a poruncit să nu ia nimic cu ei, pe cale, ci numai toiag. Nici pâine, nici traistă, nici bani la cingătoare;
9. Ci să fie încălţaţi cu sandale şi să nu se îmbrace cu două haine.
10. Şi le zicea: În orice casă veţi intra, acolo să rămâneţi până ce veţi ieşi de acolo.
11. Şi dacă într-un loc nu vă vor primi pe voi, nici nu vă vor asculta, ieşind de acolo, scuturaţi praful de sub picioarele voastre, spre mărturie
lor. Adevărat grăiesc vouă: Mai uşor va fi Sodomei şi Gomorei, în ziua judecăţii, decât cetăţii aceleia.
12. Şi ieşind, ei propovăduiau să se pocăiască.
13. Şi scoteau mulţi demoni şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi-i vindecau.
7
14. Şi chemând iarăşi mulţimea la El, le zicea: Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi:
15. Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă.
16. De are cineva urechi de auzit să audă.
17. Şi când a intrat în casă de la mulţime, L-au întrebat ucenicii despre această pildă.
18. Şi El le-a zis: Aşadar şi voi sunteţi nepricepuţi? Nu înţelegeţi, oare, că tot ce intră în om, din afară, nu poate să-l spurce?
19. Că nu intră în inima lui, ci în pântece, şi iese afară, pe calea sa, bucatele fiind toate curate.
20. Dar zicea că ceea ce iese din om, aceea spurcă pe om.
21. Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, hoţiile, uciderile,
22. Adulterul, lăcomiile, vicleniile, înşelăciunea, neruşinarea, ochiul pizmaş, hula, trufia, uşurătatea.
23. Toate aceste rele ies dinăuntru şi spurcă pe om.
1CORINTENI 10
27. Dacă cineva dintre necredincioşi vă cheamă pe voi la masă şi voiţi să vă duceţi, mâncaţi orice vă este pus înainte, fără să întrebaţi nimic
pentru conştiinţă.
FAPTE 10
9. Iar a doua zi, pe când ei mergeau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s-a suit pe acoperiş, să se roage pe la ceasul al şaselea.
20
10. Şi i s-a făcut foame şi voia să mănânce, dar, pe când ei îi pregăteau să mănânce, a căzut în extaz.
11. Şi a văzut cerul deschis şi coborându-se ceva ca o faţă mare de pânză, legată în patru colţuri, lăsându-se pe pământ.
12. În ea erau toate dobitoacele cu patru picioare şi târâtoarele pământului şi păsările cerului.
13. Şi glas a fost către el: Sculându-te, Petre, junghie şi mănâncă.
14. Iar Petru a zis: Nicidecum, Doamne, căci niciodată n-am mâncat nimic spurcat şi necurat.
15. Şi iarăşi, a doua oară, a fost glas către el: Cele ce Dumnezeu a curăţit, tu să nu le numeşti spurcate.
16. Şi aceasta s-a făcut de trei ori şi îndată acel ceva s-a ridicat la cer.
11
1. Apostolii şi fraţii, care erau prin Iudeea, au auzit că şi păgânii au primit cuvântul lui Dumnezeu.
2. Şi când Petru s-a suit în Ierusalim, credincioşii tăiaţi împrejur se împotriveau,
3. Zicându-i: Ai intrat la oameni netăiaţi împrejur şi ai mâncat cu ei.
4. Şi începând, Petru le-a înfăţişat pe rând, zicând:
5. Eu eram în cetatea Iope şi mă rugam; şi am văzut, în extaz, o vedenie: ceva coborându-se ca o faţă mare de pânză, legată în patru
colţuri, lăsându-se în jos din cer, şi a venit până la mine.
6. Privind spre aceasta, cu luare aminte, am văzut dobitoacele cele cu patru picioare ale pământului şi fiarele şi târâtoarele şi păsările
cerului.
7. Şi am auzit un glas, care-mi zicea: Sculându-te, Petre, junghie şi mănâncă.
8. Şi am zis: Nicidecum, Doamne, căci nimic spurcat sau necurat n-a intrat vreodată în gura mea.
9. Şi glasul mi-a grăit a doua oară din cer: Cele ce Dumnezeu a curăţit, tu să nu le numeşti spurcate.
10. Şi aceasta s-a făcut de trei ori şi au fost luate iarăşi toate în cer.
15. Iisus a spus:

Când îl veţi vedea pe acela care nu a fost născut de femeie, închinaţi-vă cu faţa [la pământ] şi slăviţi-l,
[căci] ACELA ESTE TATĂL VOSTRU.
(Coran 17,61. Psaltirea Maniheistă 121, 25-33)
16. Iisus a spus:

Poate oamenii gândesc că eu am venit ca să aduc pace lumii. Ei nu ştiu că am venit ca să aduc dezbinări
în lume, foc, sabie şi război, căci [dacă] vor fi cinci într-o casă, trei vor fi împotriva a doi şi doi vor fi
împotriva a trei, tatăl va fi împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui şi vor sta de unul singur.
(Tom. 10. Mih. 7,5-6. Luc. 12,49-53. Mat. 10,34-39. Marc. 13,12)
LUCA 12
49. Foc am venit să arunc pe pământ şi cât aş vrea să fie acum aprins!
50. Şi cu botez am a Mă boteza, şi câtă nerăbdare am până ce se va îndeplini!
51. Vi se pare că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci dezbinare.
52. Căci de acum înainte cinci dintr-o casă vor fi dezbinaţi: trei împotriva a doi şi doi împotriva a trei.
53. Dezbinaţi vor fi: tatăl împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii
sale şi nora împotriva soacrei.
MATEI 10
34. Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie.
35. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra sa.
36. Şi duşmanii omului (vor fi) casnicii lui.
37. Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe
Mine nu este vrednic de Mine.
38. Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine.
39. Cine ţine la sufletul lui îl va pierde, iar cine-şi pierde sufletul lui pentru Mine îl va găsi.
MARCU 13
12. Şi va da frate pe frate la moarte şi tată pe copil şi copiii se vor răzvrăti împotriva părinţilor şi îi vor ucide.
17. Iisus a spus:

Vă voi da ceea ce ochiul n-a mai văzut, nici urechea nu a mai auzit, nici mâna nu a mai atins şi nici
nu a mai intrat [vreodată] în inima omului.
(Isaia 64,1-3. Luc. 10,23-24. Mat. 13,16-17. 1 Cor. 2,9. Faptele lui Petru 39)
ISAIA 64
1. Ca un foc care arde vreascurile, ca o vâlvătaie care fierbe apa în clocot, fă pe vrăjmaşii Tăi să cunoască numele Tău şi să tremure înaintea
Ta neamurile, văzându-Te
2. Făcând minuni neaşteptate,
3. Despre care niciodată nu s-a auzit grăind. Nici urechea n-a auzit, nici ochiul n-a văzut un dumnezeu, afară de Tine, care ar săvârşi unele
ca acestea pentru cei ce nădăjduiesc în el.
LUCA 10
23. Şi întorcându-Se către ucenici, de o parte a zis: Fericiţi sunt ochii care văd cele ce vedeţi voi!
24. Căci zic vouă: Mulţi prooroci şi regi au voit să vadă ceea ce vedeţi voi, dar n-au văzut, şi să audă ceea ce auziţi, dar n-au auzit.
MATEI 13
16. Dar fericiţi sunt ochii voştri că văd şi urechile voastre că aud.
17. Căci adevărat grăiesc vouă că mulţi prooroci şi drepţi au dorit să vadă cele ce priviţi voi, şi n-au văzut, şi să audă cele ce auziţi voi, şi n-
au auzit.
1 CORINTENI 2
21
9. Ci precum este scris: "Cele ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gătit Dumnezeu celor
ce-L iubesc pe El".
FAPTE 39
18. Ucenicii i-au spus lui Iisus: Spune-ne cum va fi sfârşitul nostru.
Iisus a spus:
Oare aţi descoperit începutul ca să căutaţi sfârşitul ? Căci în locul unde este începutul, acolo va fi şi
sfârşitul. Ferice de cel care stă întru început, căci el va cunoaşte sfârşitul şi nu va gusta moartea.
(Tom. 1. Tom. 19. Tom. 85. TGTom. 1)
19. Iisus a spus:

Ferice de cel care era de la început mai înainte de a fi. Dacă îmi veţi fi ucenici şi veţi asculta cuvintele
mele, aceste pietre vă vor sluji. Căci aveţi CINCI POMI ÎN RAI care nu se schimbă vară şi iarnă şi
frunzele lor nu cad. Cel care îi va cunoaşte nu va gusta moartea.
(Tom. 1. Tom. 18. Tom. 85. TGTom. 1).
20. Ucenicii i-au spus lui Iisus: Spune-ne cu ce se aseamănă Împărăţia Cerurilor.
Le-a spus [Iisus]:
Seamănă cu o sămânţă de muştar, cea mai mică dintre seminţe. Când cade pe pământ lucrat răsare [din ea]
un lujer mare şi va fi adăpost pentru păsările cerului.
(Iez. 17,22-24. Dan. 4,17-19. Mat. 13,31-42. Marc. 4,30-32. Dial. Mânt. 88-89)
IEZECHIEL 17
22. Aşa zice Domnul Dumnezeu: "Voi lua din vârful cedrului celui înalt un lăstar şi-l voi sădi; din creştetul lui voi rupe lăstarul cel plăpând şi-l
voi sădi pe un munte înalt şi măreţ.
23. Pe muntele cel înalt al lui Israel îl voi sădi şi va slobozi ramuri, va aduce rod, şi se va face un cedru falnic şi vor locui în el tot felul de
păsări; tot felul de înaripate vor locui în umbra ramurilor lui.
24. Şi vor cunoaşte toţi pomii câmpului că Eu, Domnul, pomul înalt îl fac mic şi pe cel mic îl fac înalt; pomul verde îl usuc şi pomul uscat îl
înverzesc. Eu, Domnul, am spus acestea".
DANIAEL 4
17. Copacul pe care tu l-ai văzut, mare şi puternic, care cu vârful ajungea până la cer şi se vedea până la capătul pământului,
18. Cu frunziş frumos, cu rod mult şi din care se hrăneau toţi, sub care se adăposteau fiarele câmpului, iar în ramurile lui făceau cuiburi
păsările cerului,
19. Acela eşti tu, o, rege, tu, care te-ai mărit şi te-ai făcut puternic, ai crescut şi ai ajuns până la ceruri, ai stăpânirea ta până la marginea
pământului.
MATEI 13
31. O altă pildă le-a pus înainte, zicând: Împărăţia cerurilor este asemenea grăuntelui de muştar, pe care, luându-l, omul l-a semănat în
ţarina sa,
32. Şi care este mai mic decât toate seminţele, dar când a crescut este mai mare decât toate legumele şi se face pom, încât vin păsările
cerului şi se sălăşluiesc în ramurile lui.
33. Altă pildă le-a spus lor: Asemenea este împărăţia cerurilor aluatului pe care, luându-l, o femeie l-a ascuns în trei măsuri de făină, până
ce s-a dospit toată.
34. Toate acestea le-a vorbit Iisus mulţimilor în pilde, şi fără pildă nu le grăia nimic,
35. Ca să se împlinească ce s-a spus prin proorocul care zice: "Deschide-voi în pilde gura Mea, spune-voi cele ascunse de la întemeierea
lumii".
36. După aceea, lăsând mulţimile, a venit în casă, iar ucenicii Lui s-au apropiat de El, zicând: Lămureşte-ne nouă pilda cu neghina din
ţarină.
37. El, răspunzând, le-a zis: Cel ce seamănă sămânţa cea bună este Fiul Omului.
38. Ţarina este lumea; sămânţa cea bună sunt fiii împărăţiei; iar neghina sunt fiii celui rău.
39. Duşmanul care a semănat-o este diavolul; secerişul este sfârşitul lumii, iar secerătorii sunt îngerii.
40. Şi, după cum se alege neghina şi se arde în foc, aşa va fi la sfârşitul veacului.
41. Trimite-va Fiul Omului pe îngerii Săi, vor culege din împărăţia Lui toate smintelile şi pe cei ce fac fărădelegea,
42. Şi-i vor arunca pe ei în cuptorul cu foc; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.
MARCU 4
30. Şi zicea: Cum vom asemăna împărăţia lui Dumnezeu, sau în ce pildă o vom închipui?
31. Cu grăuntele de muştar care, când se seamănă în pământ, este mai mic decât toate seminţele de pe pământ;
32. Dar, după ce s-a semănat, creşte şi se face mai mare decât toate legumele şi face ramuri mari, încât sub umbra lui pot să sălăşluiască
păsările cerului.
21. Maria i-a spus lui Iisus: Cu cine se aseamănă ucenicii tăi ?
[Iisus] a spus:
Seamănă cu nişte copii mici care locuiesc pe un ogor care nu este al lor. Atunci când proprietarii ogorului
vor veni, vor spune: „Daţi-ne înapoi terenul nostru”. Ei se vor despuia în faţa lor ca să-l dea înapoi, şi le
vor înapoia ogorul lor. De aceea vă zic că dacă stăpânul casei ştie că vine hoţul, el va veghea înainte ca
[hoţul] să vină şi nu-i va îngădui să pătrundă în casa sa a împărăţiei sale, şi să ia bunurile lui.
22
Vegheaţi înaintea lumii, fiţi încinşi cu putere multă încât hoţii să nu afle vreo cale de a ajunge la voi, căci
al lor va fi câştigul pe care îl aşteptaţi.
De-ar fi printre voi un om care să priceapă!
Când rodul s-a copt el a venit în grabă cu secera lui şi l-a cules. Cine are urechi de auzit, să audă!
(Tom. 35. Tom. 37. Tom. 103. TGTom. 37. Fac. 3,7-11. Mat. 12,29. Mat. 24,37-44. Marc. 3,27. Luc.
11,21-22. Luc. 12,39-40. 1Tes. 5,2, 2Pet. 3,10. Apoc. 3,3. Apoc. 16,15)
FACEREA 3
7. Atunci li s-au deschis ochii la amândoi şi au cunoscut că erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut acoperăminte.
8. Iar când au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla prin rai, în răcoarea serii, s-au ascuns Adam şi femeia lui de faţa Domnului
Dumnezeu printre pomii raiului.
9. Şi a strigat Domnul Dumnezeu pe Adam şi i-a zis: "Adame, unde eşti?"
10. Răspuns-a acesta: "Am auzit glasul Tău în rai şi m-am temut, căci sunt gol, şi m-am ascuns".
11. Şi i-a zis Dumnezeu: "Cine ti-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care ti-am poruncit să nu mănânci?"
MATEI 12
29. Cum poate cineva să intre în casa celui tare şi să-i jefuiască lucrurile, dacă nu va lega întâi pe cel tare şi pe urmă să-i prade casa?
24
37. Şi precum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi venirea Fiului Omului.
38. Căci precum în zilele acelea dinainte de potop, oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în
corabie,
39. Şi n-au ştiut până ce a venit potopul şi i-a luat pe toţi, la fel va fi şi venirea Fiului Omului.
40. Atunci, din doi care vor fi în ţarină, unul se va lua şi altul se va lăsa.
41. Din două care vor măcina la moară, una se va lua şi alta se va lăsa.
42. Privegheaţi deci, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru.
43. Aceea cunoaşteţi, că de-ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte vine furul, ar priveghea şi n-ar lăsa să i se spargă casa.
44. De aceea şi voi fiţi gata, că în ceasul în care nu gândiţi Fiul Omului va veni.
MARCU 3
27. Dar nimeni nu poate, intrând în casa celui tare, să-i răpească lucrurile, de nu va lega întâi pe cel tare, şi atunci va jefui casa lui.
LUCA 11
21. Când cel tare şi înarmat fiind îşi păzeşte curtea, avuţiile lui sunt în pace.
22. Dar când unul mai tare decât el vine asupra lui şi-l înfrânge, îi ia toate armele pe care se bizuia, iar prăzile de la el le împarte.
12
39. Iar aceasta să ştiţi că, de ar şti stăpânul casei în care ceas vine furul, ar veghea şi n-ar lăsa să i se spargă casa.
40. Deci şi voi fiţi gata, că în ceasul în care nu gândiţi Fiul Omului va veni.
1 TESALONICENI
2. Căci voi înşivă ştiţi bine că ziua Domnului vine aşa, ca un fur noaptea.
2 PETRU 3
10. Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi pământul şi lucrurile de pe
el se vor mistui.
APOCALIPSA 3
3. Drept aceea, adu-ţi aminte cum ai primit şi ai auzit şi păstrează şi te pocăieşte. Iar de nu vei priveghea, voi veni ca un fur şi nu vei şti în
care ceas voi veni asupra ta.
16
15. Iată, vin ca un fur. Fericit este cel ce priveghează şi păstrează veşmintele sale, ca să nu umble gol şi să se vadă ruşinea lui!
22. Iisus a văzut nişte prunci care sugeau lapte.

A spus ucenicilor lui:
Aceşti prunci care sug lapte se aseamănă cu cei care vor intra în împărăţie.
[Ucenicii] i-au spus lui:
Oare vom intra în împărăţie făcându-ne prunci?
Iisus le-a spus:
Când veţi face din doi unu , şi veţi face partea din afară totuna cu partea dinăuntru şi partea dinăuntru
totuna cu partea din afară, şi partea de sus totuna cu partea de jos, şi veţi face din bărbat şi din femeie
unul şi acelaşi, încât bărbatul să nu mai fie bărbat şi femeia să nu mai fie femeie, şi veţi face [doi] ochi în
locul unui ochi şi o mână în locul unei mâini, un picior în locul unui picior şi un chip în locul unui chip,
atunci veţi intra în împărăţie.
(Tom. 46. Tom. 106. Tom. 114. Mat. 18,1-4. Mat. 19,13-15. Marc. 9,33-37. Marc. 10,13-16. Luc. 9, 46-
48. Luc. 18,15-17. Ioan 3,1-10. Gal. 3,28-29. Ev. Egiptenilor)
MATEI 18
1. În ceasul acela, s-au apropiat ucenicii de Iisus şi I-au zis: Cine, oare, este mai mare în împărăţia cerurilor?
2. Şi chemând la Sine un prunc, l-a pus în mijlocul lor,
3. Şi a zis: Adevărat zic vouă: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.
4. Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împărăţia cerurilor.
19
13. Atunci I s-au adus copii, ca să-şi pună mâinile peste ei şi să Se roage; dar ucenicii îi certau.
23
14. Iar Iisus a zis: Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la Mine, că a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor.
15. Şi punându-Şi mâinile peste ei, S-a dus de acolo.
MARCU 9
33. Şi au venit în Capernaum. Şi fiind în casă, i-a întrebat: Ce vorbeaţi între voi pe drum?
34. Iar ei tăceau, fiindcă pe cale se întrebaseră unii pe alţii cine dintre ei este mai mare.
35. Şi şezând jos, a chemat pe cei doisprezece şi le-a zis: Dacă cineva vrea să fie întâiul, să fie cel din urmă dintre toţi şi slujitor al tuturor.
36. Şi luând un copil, l-a pus în mijlocul lor şi, luându-l în braţe, le-a zis:
37. Oricine va primi, în numele Meu, pe unul din aceşti copii pe Mine Mă primeşte; şi oricine Mă primeşte, nu pe Mine Mă primeşte, ci pe Cel
ce M-a trimis pe Mine.
10
13. Şi aduceau la El copii, ca să-Şi pună mâinile peste ei, dar ucenicii certau pe cei ce-i aduceau.
14. Iar Iisus, văzând, S-a mâhnit şi le-a zis: Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu.
15. Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.
16. Şi, luându-i în braţe, i-a binecuvântat, punându-Şi mâinile peste ei.
LUCA 9
46. Şi a intrat gând în inima lor: Cine dintre ei ar fi mai mare?
47. Iar Iisus, cunoscând cugetul inimii lor, a luat un copil, l-a pus lângă Sine,
48. Şi le-a zis: Oricine va primi pruncul acesta, în numele Meu, pe Mine Mă primeşte; iar oricine Mă va primi pe Mine, primeşte pe Cel ce M-a
trimis pe Mine. Căci cel ce este mai mic între voi toţi, acesta este mare.
18
15. Şi aduceau la El şi pruncii, ca să Se atingă de ei. Iar ucenicii, văzând, îi certau.
16. Iar Iisus i-a chemat la Sine, zicând: Lăsaţi copii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca aceştia.
17. Adevărat grăiesc vouă: Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un prunc nu va intra în ea.
IOAN 3
1. Şi era un om dintre farisei, care se numea Nicodim şi care era fruntaş al iudeilor.
2. Acesta a venit noaptea la Iisus şi I-a zis: Rabi, ştim că de la Dumnezeu ai venit învăţător; că nimeni nu poate face aceste minuni, pe care
le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.
3. Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva de sus, nu va putea să vadă împărăţia lui Dumnezeu.
4. Iar Nicodim a zis către El: Cum poate omul să se nască, fiind bătrân? Oare, poate să intre a doua oară în pântecele mamei sale şi să se
nască?
5. Iisus a răspuns: Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în împărăţia lui Dumnezeu.
6. Ce este născut din trup, trup este; şi ce este născut din Duh, duh este.
7. Nu te mira că ţi-am zis: Trebuie să vă naşteţi de sus.
8. Vântul suflă unde voieşte şi tu auzi glasul lui, dar nu ştii de unde vine, nici încotro se duce. Astfel este cu oricine e născut din Duhul.
9. A răspuns Nicodim şi i-a zis: Cum pot să fie acestea?
10. Iisus a răspuns şi i-a zis: Tu eşti învăţătorul lui Israel şi nu cunoşti acestea?
GALATENI 3
28. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una
sunteţi în Hristos Iisus.
29. Iar dacă voi sunteţi ai lui Hristos, sunteţi deci urmaşii lui Avraam, moştenitori după făgăduinţă.
23. Iisus a spus:

Vă voi alege, unul dintr-o mie şi doi din zece mii şi vor sta ca unul.
(Tom. 49. Tom. 75. Tom. 106. Eccl. 7,28. Mat. 22,14. Pistis Sophia 134)
MATEI 22
24. Ucenicii lui au spus: Arată-ne locul unde eşti, căci trebuie să-l căutăm.
[Iisus] le-a spus:
Cine are urechi să audă ! Lumina este înlăuntrul unui om al luminii şi [ea] luminează întreaga lume,
iar dacă nu luminează, atunci este întuneric.
(Tom. 24. Mat. 5,14-16. Mat. 6,22-23. Luc. 11,33-36. Ioan 1,6-13. Ioan 8,12-16. Ioan 12,35-36. Ioan
14,2-7. Dial. Mânt. 8. Dial. Mânt. 14. Dial. Mânt. 27-28. Dial. Mânt. 60-63. Dial. Mânt. 77-78)
MATEI 5
ceruri.
6
22. Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat.
23. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult!
LUCA 11
33. Nimeni, aprinzând făclie, nu o pune în loc ascuns, nici sub obroc, ci în sfeşnic, ca aceia care intră să vadă lumina.
34. Luminătorul trupului este ochiul tău. Când ochiul tău este curat, atunci tot trupul tău e luminat; dar când ochiul tău e rău, atunci şi
trupul tău e întunecat.
35. Ia seama deci ca lumina din tine să nu fie întuneric.
36. Aşadar, dacă tot trupul tău e luminat, neavând nici o parte întunecată, luminat va fi în întregime, ca şi când te luminează făclia cu
strălucirea ei.
24
IOAN 1
6. Fost-a om trimis de la Dumnezeu, numele lui era Ioan.
7. Acesta a venit spre mărturie, ca să mărturisească despre Lumină, ca toţi să creadă prin el.
8. Nu era el Lumina ci ca să mărturisească despre Lumină.
9. Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume.
10. În lume era şi lumea prin El s-a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut.
11. Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit.
12. Şi celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu,
13. Care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut.
8
12. Deci iarăşi le-a vorbit Iisus zicând: Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.
13. De aceea fariseii I-au zis: Tu mărturiseşti despre Tine Însuţi; mărturia Ta nu este adevărată.
14. A răspuns Iisus şi le-a zis: Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, mărturia Mea este adevărată, fiindcă ştiu de unde am venit şi
unde Mă duc. Voi nu ştiţi de unde vin, nici unde Mă duc.
15. Voi judecaţi după trup; Eu nu judec pe nimeni.
16. Şi chiar dacă Eu judec, judecata Mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci Eu şi Cel ce M-a trimis pe Mine.
12
35. Deci le-a zis Iisus: Încă puţină vreme Lumina este cu voi. Umblaţi cât aveţi Lumina ca să nu vă prindă întunericul. Căci cel ce umblă în
întuneric nu ştie unde merge.
36. Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai Luminii. Acestea le-a vorbit iisus şi, plecând, S-a ascuns de ei.
14
2. În casa Tatălui Meu multe locaşuri sunt. Iar de nu, v-aş fi spus. Mă duc să vă gătesc loc.
3. Şi dacă Mă voi duce şi vă voi găti loc, iarăşi voi veni şi vă voi lua la Mine, ca să fiţi şi voi unde sunt Eu.
4. Şi unde Mă duc Eu, voi ştiţi şi ştiţi şi calea.
5. Toma i-a zis: Doamne, nu ştim unde Te duci; şi cum putem şti calea?
6. Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine.
7. Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, şi pe Tatăl Meu L-aţi fi cunoscut; dar de acum Îl cunoaşteţi pe El şi L-aţi şi văzut.
25. Iisus a spus:

Iubeşte-1 pe fratele tău ca pe propriul tău suflet şi ai grijă de el ca de lumina ochilor tăi .
(Lev. 19,18. Mat. 22,34-40. Marc. 12,28-34. Luca 10,25-29. Rom. 13,8-10. Gal. 5,13-15. Barn. 19,5)
LEVITICUL 19
18. Să nu te răzbuni cu mina ta şi să nu ai ură asupra fiilor poporului tău, ci să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
MATEI 22
34. Şi auzind fariseii că a închis gura saducheilor, s-au adunat laolaltă.
35. Unul dintre ei, învăţător de Lege, ispitindu-L pe Iisus, L-a întrebat:
36. Învăţătorule, care poruncă este mai mare în Lege?
37. El i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.
38. Aceasta este marea şi întâia poruncă.
39. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
40. În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi proorocii.
MARCU 12
28. Şi apropiindu-se unul din cărturari, care îi auzise vorbind între ei şi, văzând că bine le-a răspuns, L-a întrebat: Care poruncă este întâia
dintre toate?
29. Iisus i-a răspuns că întâia este: "Ascultă Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn".
30. Şi: "Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta". Aceasta este
cea dintâi poruncă.
31. Iar a doua e aceasta: "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi". Mai mare decât acestea nu este altă poruncă.
32. Şi I-a zis cărturarul: Bine, Învăţătorule. Adevărat ai zis că unul este Dumnezeu şi nu este altul afară de El.
33. Şi a-L iubi pe El din toată inima, din tot sufletul, din tot cugetul şi din toată puterea şi a iubi pe aproapele tău ca pe tine însuţi este mai
mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele.
34. Iar Iisus, văzându-l că a răspuns cu înţelepciune, i-a zis: Nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu. Şi nimeni nu mai îndrăznea să-L mai
întrebe.
LUCA 10
25. Şi iată, un învăţător de lege s-a ridicat, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci?
26. Iar Iisus a zis către el: Ce este scris în Lege? Cum citeşti?
27. Iar el, răspunzând, a zis: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot
cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
28. Iar El i-a zis: Drept ai răspuns, fă aceasta şi vei trăi.
29. Dar el, voind să se îndrepteze pe sine, a zis către Iisus: Şi cine este aproapele meu?
ROMANI 13
8. Nimănui cu nimic nu fiţi datori, decât cu iubirea unuia faţă de altul; că cel care iubeşte pe aproapele a împlinit legea.
9. Pentru că (poruncile): Să nu săvârşeşti adulter; să nu ucizi; să nu furi; să nu mărturiseşti strâmb; să nu pofteşti... şi orice altă poruncă ar
mai fi se cuprind în acest cuvânt: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
10. Iubirea nu face rău aproapelui; iubirea este deci împlinirea legii.
GALATENI 5
13. Căci voi, fraţilor, aţi fost chemaţi la libertate; numai să nu folosiţi libertatea ca prilej de a sluji trupului, ci slujiţi unul altuia prin
iubire.
14. Căci toată Legea se cuprinde într-un singur cuvânt, în acesta: Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
25
15. Iar dacă vă muşcaţi unul pe altul şi vă mâncaţi, vedeţi să nu vă nimiciţi voi între voi.
26. Iisus a spus:

Paiul din ochiul fratelui tău îl vezi, dar bârna din ochiul tău nu o vezi. Când vei scoate bârna din
ochiul tău vei vedea ca să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
(TGTom. 26. Mat. 7,1-5. Luc. 6,37-42)
MATEI 7
1. Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.
2. Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura.
3. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?
4. Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău?
5. Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
LUCA 6
37. Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi veţi fi iertaţi.
38. Daţi şi se va da. Turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată, clătinată şi cu vârf, căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceeaşi vi se
va măsura.
39. Şi le-a spus şi pildă: Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?
40. Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.
41. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?
42. Sau cum poţi să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând bârna care este în ochiul tău? Făţarnice, scoate mai
întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
27. DACĂ NU VEŢI POSTI DE LUMEA [aceasta], nu veţi afla împărăţia . DACĂ NU VEŢI FACE
SABATUL, SABAT, nu îl veţi vedea pe Tatăl.
(Tom. 6. Tom. 14. Tom. 104. TGTom. 6. TGTom. 27. Mat. 9,14-17. Mat. 12,1-8. Marc. 2,23-28)
MATEI 9
14. Atunci au venit la El ucenicii lui Ioan, zicând: Pentru ce noi şi fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc?
15. Şi Iisus le-a zis: Pot oare, fiii nunţii să fie trişti câtă vreme mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor
posti.
16. Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche, căci peticul acesta, ca umplutură, trage din haină şi se face o ruptură şi mai
rea.
17. Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; alminterea burdufurile crapă: vinul se varsă şi burdufurile se strică; ci pun vin nou în
burdufuri noi şi amândouă se păstrează împreună.
12
1. În vremea aceea, mergea Iisus, într-o zi de sâmbătă, printre semănături, iar ucenicii Lui au flămânzit şi au început să smulgă spice şi să
mănânce.
2. Văzând aceasta, fariseii au zis Lui: Iată, ucenicii Tăi fac ceea ce nu se cuvine să facă sâmbăta.
3. Iar El le-a zis: Au n-aţi citit ce-a făcut David când a flămânzit, el şi cei ce erau cu el?
4. Cum a intrat în casa Domnului şi a mâncat pâinile punerii înainte, care nu se cuveneau lui să le mănânce, nici celor ce erau cu el, ci numai
preoţilor?
5. Sau n-aţi citit în Lege că preoţii, sâmbăta, în templu, calcă sâmbăta şi sunt fără de vină?
6. Ci grăiesc vouă că mai mare decât templul este aici.
7. Dacă ştiaţi ce înseamnă: Milă voiesc iar nu jertfă, n-aţi fi osândit pe cei nevinovaţi.
8. Că Domn este şi al sâmbetei Fiul Omului.
MARCU 2
23. Şi pe când mergea El într-o sâmbătă prin semănături, ucenicii Lui, în drumul lor, au început să smulgă spice.
24. Şi fariseii Îi ziceau: Vezi, de ce fac sâmbăta ce nu se cuvine?
25. Şi Iisus le-a răspuns: Au niciodată n-aţi citit ce a făcut David, când a avut nevoie şi a flămânzit, el şi cei ce erau cu el?
26. Cum a intrat în casa lui Dumnezeu, în zilele lui Abiatar arhiereul, şi a mâncat pâinile punerii înainte, pe care nu se cuvenea să le
mănânce decât numai preoţii, şi a dat şi celor ce erau cu el?
27. Şi le zicea lor: Sâmbăta a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru sâmbătă.
28. Astfel că Fiul Omului este domn şi al sâmbetei.
28. Iisus a spus:

Am stat în mijlocul lumii şi m-am arătat lor în carne şi i-am găsit pe toţi beţi şi nu am găsit pe nici unul
din ei însetat.
Sufletul meu s-a umplut de durere pentru fiii oamenilor, căci ei sunt orbi în inimile lor şi nu văd.
Căci deşerţi au venit pe lume şi tot deşerţi caută să iasă din lume, dar acum ei sunt beţi.
Când se vor trezi din [beţia] vin[ului] însă, se vor căi.
(TGTom. 28. Luc. 21,34-36. Ioan 1,14)
LUCA 21
34. Luaţi seama la voi înşivă, să nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare şi de băutură şi de grijile vieţii, şi ziua aceea să vine peste voi
fără de veste,
35. Ca o cursă; căci va veni peste toţi cei ce locuiesc pe faţa întregului pământ.
36. Privegheaţi dar în toată vremea rugându-vă, ca să vă întăriţi să scăpaţi de toate acestea care au să vină şi să staţi înaintea Fiului
Omului.
26
IOAN 1
14. Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr.
29. Iisus a spus:

Dacă a fost carnea făcută pentru suflet, aceasta este o minune;
iar dacă sufletul [a fost făcut] pentru trup, aceasta este minunea minunilor.
Însă eu mă minunez de cum această mare bogăţie s-a sălăşluit în această sărăcie.
(Tom. 87. Tom. 112. TGTom. 29. Rom. 8,1-8. Gal. 5,16-26)
ROMANI 8
1. Drept aceea nici o osândă nu este acum asupra celor ce sunt în Hristos Iisus.
2. Căci legea duhului vieţii în Hristos Iisus m-a eliberat de legea păcatului şi a morţii,
3. Pentru că ceea ce era cu neputinţă Legii - fiind slabă prin trup - a săvârşit Dumnezeu, trimiţând pe Fiul Său întru asemănarea trupului
păcatului şi pentru păcat a osândit păcatul în trup,
4. Pentru ca îndreptarea din Lege să se împlinească în noi, care nu umblăm după trup, ci după duh.
5. Căci cei ce sunt după trup cugetă cele ale trupului, iar cei ce sunt după Duh, cele ale Duhului.
6. Căci dorinţa cărnii este moarte dar dorinţa Duhului este viaţă şi pace;
7. Fiindcă dorinţa cărnii este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci nu se supune legii lui Dumnezeu, că nici nu poate.
8. Iar cei ce sunt în carne nu pot să placă lui Dumnezeu.
GALATENI 5
16. Zic dar: În Duhul să umblaţi şi să nu împliniţi pofta trupului.
17. Căci trupul pofteşte împotriva duhului, iar duhul împotriva trupului; căci acestea se împotrivesc unul altuia, ca să nu faceţi cele ce aţi
voi.
18. Iar de vă purtaţi în Duhul nu sunteţi sub Lege.
19. Iar faptele trupului sunt cunoscute, şi ele sunt: adulter, desfrânare, necurăţie, destrăbălare,
20. Închinare la idoli, fermecătorie, vrajbe, certuri, zavistii, mânii, gâlcevi, dezbinări, eresuri,
21. Pizmuiri, ucideri, beţii, chefuri şi cele asemenea acestora, pe care vi le spun dinainte, precum dinainte v-am şi spus, că cei ce fac unele
ca acestea nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.
22. Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa,
23. Blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege.
24. Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus şi-au răstignit trupul împreună cu patimile şi cu poftele.
25. Dacă trăim în Duhul, în Duhul să şi umblăm.
26. Să nu fim iubitori de mărire deşartă, supărându-ne unii pe alţii şi pizmuindu-ne unii pe alţii.
30. Iisus a spus:

Acolo unde sunt trei zei, ei sunt zei. Acolo unde sunt doi sau unul, eu sunt cu el.
(Tom. 22. Tom. 23. Tom. 49. Tom. 75. Tom. 106. TGTom. 30-77)
31. Iisus a spus:

Nici un profet nu e primit în satul lui şi nici un medic nu vindecă pe cei care îl cunosc.
(TGTom. 31. Mat. 13,57-58. Marc. 6,4-5. Luc. 4,23-24. Ioan 4,43-45)
MATEI 13
57. Şi se sminteau întru El. Iar Iisus le-a zis: Nu este prooroc dispreţuit decât în patria lui şi în casa lui.
58. Şi n-a făcut acolo multe minuni, din pricina necredinţei lor.
MARCU 6
4. Şi le zicea Iisus: Nu este prooroc dispreţuit, decât în patria sa şi între rudele sale şi în casa sa.
5. Şi n-a putut acolo să facă nici o minune, decât că, punându-Şi mâinile peste puţini bolnavi, i-a vindecat.
LUCA 4
23. Şi El le-a zis: Cu adevărat Îmi veţi spune această pildă: Doctore, vindecă-te pe tine însuţi! Câte am auzit că s-au făcut în Capernaum, fă
şi aici în patria Ta.
24. Şi le-a zis: Adevărat zic vouă că nici un prooroc nu este bine primit în patria sa.
IOAN 4
43. Şi după cele două zile, a plecat de acolo în Galileea.
44. Căci Iisus însuşi a mărturisit că un prooroc nu e cinstit în ţara lui.
45. Deci, când a venit în Galileea, L-au primit galileenii, cei ce văzuseră toate câte făcuse El în Ierusalim, la sărbătoare, căci şi ei veniseră la
sărbătoare.
32. Iisus a spus:

Cetatea zidită pe un munte înalt şi bine întărită nu poate cădea şi nici nu poate fi ascunsă.
(TGTom. 32. Mat. 5,14-16)
MATEI 5
ceruri.
33. Iisus a spus:

27
Ceea ce vei auzi în urechea ta, să propovăduieşti de pe acoperişurile voastre la urechea cealaltă.
[Căci] nimeni nu aprinde o făclie ca s-o pună sub [obroc] şi nici nu o pune într-un loc ascuns, ci o
pune în sfeşnic ca oricine intră sau iese să vadă lumina ei.
(TGTom. 33. Mat. 5,14-16. Mat. 10,26-27. Marc. 4,21-23. Luc. 8,16-17. Luc. 12,2-3)
MATEI 5
ceruri.
10
MARCU 4
LUCA 8
12
34. Iisus a spus:

Dacă un orb va călăuzi pe un [alt] orb, amândoi vor cădea în groapă.
(Mat. 15,14. Luc. 6,39)
MATEI 15
14. Lăsaţii pe ei; sunt călăuze oarbe, orbilor; şi dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă.
LUCA 6
39. Şi le-a spus şi pildă: Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?
35. Iisus a spus:

Este cu neputinţă ca cineva să intre în casa celui puternic şi să-l ia cu forţa, decât dacă îl leagă de
mâini. Atunci îl vor mişca din casa lui.
(Tom. 21. Tom. 103. Mat. 12,22-30. Marc. 3,23-27. Luc. 11,14-23)
MATEI 12
22. Atunci au adus la El pe un demonizat, orb şi mut, şi l-a vindecat, încât cel orb şi mut vorbea şi vedea.
23. Mulţimile toate se mirau zicând: Nu este, oare, Acesta, Fiul lui David?
24. Fariseii însă, auzind, ziceau: Acesta nu scoate pe demoni decât cu Beelzebul, căpetenia demonilor.
25. Cunoscând gândurile lor, Iisus le-a zis: Orice împărăţie care se dezbină în sine se pustieşte, orice cetate sau casă care se dezbină în sine
nu va dăinui.
26. Dacă satana scoate pe satana, s-a dezbinat în sine; dar atunci cum va dăinui împărăţia lui?
27. Şi dacă Eu scot pe demoni cu Beelzebul, feciorii voştri cu cine îi scot? De aceea ei vă vor fi judecători.
28. Iar dacă Eu cu Duhul lui Dumnezeu scot pe demoni, iată a ajuns la voi împărăţia lui Dumnezeu.
29. Cum poate cineva să intre în casa celui tare şi să-i jefuiască lucrurile, dacă nu va lega întâi pe cel tare şi pe urmă să-i prade casa?
30. Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte.
MARCU 3
23. Şi chemându-i la Sine, le-a vorbit în pilde: Cum poate satana să alunge pe satana?
24. Dacă o împărăţie se va dezbina în sine, acea împărăţie nu mai poate dăinui.
25. Şi dacă o casă se va dezbina în sine, casa aceea nu va mai putea să se ţină.
26. Şi dacă satana s-a sculat împotriva sa însuşi şi s-a dezbinat, nu poate să dăinuiască, ci are sfârşit.
27. Dar nimeni nu poate, intrând în casa celui tare, să-i răpească lucrurile, de nu va lega întâi pe cel tare, şi atunci va jefui casa lui.
LUCA 11
14. Şi a scos un demon, şi acela era mut. Şi când a ieşit demonul, mutul a vorbit, iar mulţimile s-au minunat.
15. Iar unii dintre ei au zis: Cu Beelzebul, căpetenia demonilor, scoate pe demoni.
16. Iar alţii, ispitindu-L, cereau de la El semn din cer.
17. Dar El, cunoscând gândurile lor, le-a zis: Orice împărăţie, dezbinându-se în sine, se pustieşte şi casă peste casă cade.
18. Şi dacă satana s-a dezbinat în sine, cum va mai sta împărăţia lui? Fiindcă ziceţi că Eu scot pe demoni cu Beelzebul.
19. Iar dacă Eu scot demonii cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? De aceea ei vă vor fi judecători.
20. Iar dacă Eu, cu degetul lui Dumnezeu, scot pe demoni iată a ajuns la voi împărăţia lui Dumnezeu.
21. Când cel tare şi înarmat fiind îşi păzeşte curtea, avuţiile lui sunt în pace.
22. Dar când unul mai tare decât el vine asupra lui şi-l înfrânge, îi ia toate armele pe care se bizuia, iar prăzile de la el le împarte.
23. Cel ce nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cel ce nu adună cu Mine risipeşte.
36. Iisus a spus:
28
NU VĂ FACEŢI GRIJI DIN ZORI PÂNĂ ÎN SEARĂ ŞI DIN SEARĂ PÂNĂ ÎN ZORI PENTRU
CEEA CE VEŢI PUNE PE VOI.
(TGTom. 36. Mat. 6,25-34. Luc. 12,22-34. Dial. Mânt. 51-52)
MATEI 6
25. De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul
mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea?
26. Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi
voi cu mult mai presus decât ele?
27. Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot?
28. Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.
29. Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.
30. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi,
puţin credincioşilor?
31. Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca?
32. Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele.
33. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.
34. Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei.
LUCA 12
22. Şi a zis către ucenicii Săi: De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru viaţa voastră ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi
îmbrăca.
23. Viaţa este mai mult decât hrana şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea.
24. Priviţi la corbi, că nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n-au cămară, nici jitniţă, şi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai de preţ sunteţi voi
decât păsările!
25. Şi cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot?
26. Deci dacă nu puteţi să faceţi nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijiţi de celelalte?
27. Priviţi la crini cum cresc: Nu torc, nici nu ţes. Şi zic vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.
28. Iar dacă iarba care este azi pe câmp, iar mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu aşa o îmbracă, cu cât mai mult pe voi, puţin
credincioşilor!
29. Şi voi să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea şi nu fiţi îngrijoraţi.
30. Căci toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de acestea;
31. Căutaţi mai întâi împărăţia Lui. Şi toate acestea se vor adăuga vouă.
32. Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea vouă împărăţia.
33. Vindeţi averile voastre şi daţi milostenie; faceţi-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuţinată în ceruri, unde fur nu se apropie,
nici molie nu o strică.
34. Căci unde este comoara voastră, acolo este inima voastră.
37. Au spus ucenicii lui: Care va fi ziua când te vei înfăţişa nouă şi care este ziua când te vom vedea ?
Iisus a spus:
Când vă veţi despuia şi nu vă veţi ruşina şi veţi lua hainele voastre şi le veţi pune sub picioarele
voastre, ca nişte copii mici, şi le veţi călca , atunci îl veţi vedea pe Fiul Celui Viu şi nu vă veţi teme.
(Fac. 3,7-11. Tom. 21. TGTom. 37. Ev. Egiptenilor)
FACEREA 3
7. Atunci li s-au deschis ochii la amândoi şi au cunoscut că erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut acoperăminte.
8. Iar când au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla prin rai, în răcoarea serii, s-au ascuns Adam şi femeia lui de faţa Domnului
Dumnezeu printre pomii raiului.
9. Şi a strigat Domnul Dumnezeu pe Adam şi i-a zis: "Adame, unde eşti?"
10. Răspuns-a acesta: "Am auzit glasul Tău în rai şi m-am temut, căci sunt gol, şi m-am ascuns".
11. Şi i-a zis Dumnezeu: "Cine ti-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care ti-am poruncit să nu mănânci?"
38. Iisus a spus:

De multe ori aţi dorit să auziţi cuvintele acestea pe care vi le spun vouă şi nu aţi avut de la cine altcineva
să le auziţi. Vor fi zile când mă veţi căuta şi nu mă veţi găsi.
(TGTom. 38. Mat. 13,17. Luc. 10,23-24. Luc. 17,22. Ioan 7,32-36. Iren. Adv. Haer. 1.20.2)
MATEI 13
au auzit.
LUCA 10
23. Şi întorcându-Se către ucenici, de o parte a zis: Fericiţi sunt ochii care văd cele ce vedeţi voi!
24. Căci zic vouă: Mulţi prooroci şi regi au voit să vadă ceea ce vedeţi voi, dar n-au văzut, şi să audă ceea ce auziţi, dar n-au auzit.
17
IOAN 7
32. Au auzit fariseii mulţimea murmurând acestea despre El şi au trimis arhiereii şi fariseii slujitori ca să-L prindă.
33. Dar Iisus le-a zis: Puţin timp mai sunt cu voi şi Mă duc la Cel ce M-a trimis.
34. Mă veţi căuta şi nu Mă veţi găsi; şi unde sunt Eu, voi nu puteţi să veniţi.
35. Deci au zis iudeii, între ei: Unde are să Se ducă Acesta, ca noi să nu-L găsim? Nu cumva va merge la cei împrăştiaţi printre elini şi va
învăţa pe elini?
29
36. Ce înseamnă acest cuvânt pe care l-a spus: Mă veţi căuta şi nu Mă veţi găsi şi unde sunt Eu, voi nu puteţi să veniţi?
39. Iisus a spus:

Fariseii şi cărturarii au luat cheile cunoaşterii şi le-au ascuns. Nici ei nu au intrat, nici nu i-au lăsat pe cei
care doreau să intre. Iar voi fiţi isteţi ca şerpii şi curaţi ca porumbeii.
(Tom. 102. TGTom. 39. Mat. 10,16. Mat. 23,13. Luc. 11,52)
MATEI 10
16. Iată Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii.
23
13. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce vor să
intre nu-i lăsaţi.
LUCA 11
52. Vai vouă, învăţătorilor de Lege! Că aţi luat cheia cunoştinţei; voi înşivă n-aţi intrat, iar pe cei ce voiau să intre i-aţi împiedecat.
40. Iisus a spus:

O mlădiţă de vie a fost sădită în afara Tatălui şi nu s-a întărit [şi de aceea] va fi smulsă şi nimicită.
(Mat. 15,13. Ioan 15,1-6)
MATEI 15
13. Iar El, răspunzând, a zis: Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină.
IOAN 15
1. Eu sunt viţa cea adevărată şi Tatăl Meu este lucrătorul.
2. Orice mlădiţă care nu aduce roadă întru Mine, El o taie; şi orice mlădiţă care aduce roadă, El o curăţeşte, ca mai multă roadă să aducă.
3. Acum voi sunteţi curaţi, pentru cuvântul pe care vi l-am spus.
4. Rămâneţi în Mine şi Eu în voi. Precum mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi, dacă nu
rămâneţi în Mine.
5. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne întru Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic.
6. Dacă cineva nu rămâne în Mine se aruncă afară ca mlădiţa şi se usucă; şi le adună şi le aruncă în foc şi ard.
41. Iisus a spus:

CELUI CARE ARE I SE VA DA, iar celui care nu are i se va lua şi puţinul pe care îl are.
(Tom. 70. Mat. 13,10-13. Mat. 25,14-30. Marc. 4,24-25. Luc. 19.11-27)
MATEI 13
10. Şi ucenicii, apropiindu-se de El, I-au zis: De ce le vorbeşti lor în pilde?
11. Iar El, răspunzând, le-a zis: Pentru că vouă vi s-a dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei cerurilor, pe când acestora nu li s-a dat.
12. Căci celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce nu are, şi ce are i se va lua.
13. De aceea le vorbesc în pilde, că, văzând, nu văd şi, auzind, nu aud, nici nu înţeleg.
25
14. Şi mai este ca un om care, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa.
15. Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui şi a plecat.
16. Îndată, mergând, cel ce luase cinci talanţi a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi.
17. De asemenea şi cel cu doi a câştigat alţi doi.
18. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său.
19. După multă vreme a venit şi stăpânul acelor slugi şi a făcut socoteala cu ele.
20. Şi apropiindu-se cel care luase cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am
câştigat cu ei.
21. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria
domnului tău.
22. Apropiindu-se şi cel cu doi talanţi, a zis: Doamne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi talanţi am câştigat cu ei.
domnului tău.
24. Apropiindu-se apoi şi cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de
unde n-ai împrăştiat.
25. Şi temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău.
26. Şi răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat?
27. Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă.
28. Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi.
29. Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua.
30. Iar pe sluga netrebnică aruncaţi-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.
MARCU
24. Şi le zicea: Luaţi seama la ce auziţi: Cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura; iar vouă celor ce ascultaţi, vi se va da şi vă va prisosi.
25. Căci celui ce are i se va da; dar de la cel ce nu are, şi ce are i se va lua.
LUCA
11. Şi ascultând ei acestea, Iisus, adăugând, le-a spus o pildă, fiindcă El era aproape de Ierusalim, iar ei credeau că împărăţia lui Dumnezeu
se va arăta îndată.
12. Deci a zis: Un om de neam mare s-a dus într-o ţară îndepărtată, ca să-şi ia domnie şi să se întoarcă.
13. Şi chemând zece slugi ale sale, le-a dat zece mine şi a zis către ele: Neguţătoriţi cu ele până ce voi veni!
14. Dar cetăţenii lui îl urau şi au trimis solie în urma lui, zicând: Nu voim ca acesta să domnească peste noi.
15. Şi când s-a întors el, după ce luase domnia, a zis să fie chemate slugile acelea, cărora le dăduse banii, ca să ştie cine ce a neguţătorit.
30
16. Şi a venit cea dintâi, zicând: Doamne, mina ta a adus câştig zece mine.
17. Şi i-a zis stăpânul: Bine slugă bună, fiindcă întru puţin ai fost credincioasă, să ai stăpânire peste zece cetăţi.
18. Şi a venit a doua, zicând: Mina ta, stăpâne, a mai adus cinci mine.
19. Iar el a zis şi acesteia: Să ai şi tu stăpânire peste cinci cetăţi.
20. A venit şi cealaltă, zicând: Doamne, iată mina ta, pe care am păstrat-o într-un ştergar,
21. Că mă temeam de tine, pentru că eşti om aspru: iei ce nu ai pus şi seceri ce n-ai semănat.
22. Zis-a lui stăpânul: Din cuvintele tale te voi judeca, slugă vicleană. Ai ştiut că sunt om aspru: iau ce nu am pus şi secer ce nu am
semănat;
23. Pentru ce deci n-ai dat banul meu schimbătorilor de bani? Şi eu, venind, l-aş fi luat cu dobândă.
24. Şi a zis celor ce stăteau de faţă: Luaţi de la el mina şi daţi-o celui ce are zece mine.
25. Şi ei au zis lui: Doamne, acela are zece mine.
26. Zic vouă: Că oricui are i se va da, iar de la cel ce nu are şi ceea ce are i se va lua.
27. Iar pe acei vrăjmaşi ai mei, care n-au voit să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi tăiaţi-i în faţa mea.
42. Iisus a spus:

FIŢI TRECĂTORI.
43. I-au spus ucenicii lui: Cine eşti tu de ne spui aceste lucruri?
[Iisus a răspuns:
Oare] din cele ce eu vă spun nu vă daţi seama cine sunt eu ? Dar voi aţi ajuns ca iudeii, căci ei iubesc
pomul şi urăsc rodul şi iubesc rodul dar urăsc pomul.
(Tom. 45. Mat. 7,15-20. Mat. 12,33. Luc. 6,43-45)
MATEI 7
15. Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.
16. După roadele lor îi veţi cunoaşte. Au doară culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?
17. Aşa că orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele.
18. Nu poate pom bun să facă roade rele, nici pom rău să facă roade bune.
19. Iar orice pom care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc.
20. De aceea, după roadele lor îi veţi cunoaşte.
12
33. Ori spuneţi că pomul este bun şi rodul lui e bun, ori spuneţi că pomul e rău şi rodul lui e rău, căci după roadă se cunoaşte pomul.
LUCA 6
43. Căci nu este pom bun care să facă roade rele şi, iarăşi, nici pom rău care să facă roade bune.
44. Căci fiecare pom se cunoaşte după roadele lui. Că nu se adună smochine din mărăcini şi nici nu se culeg struguri din spini.
45. Omul bun, din vistieria cea bună a inimii sale, scoate cele bune, pe când omul rău, din vistieria cea rea a inimii lui, scoate cele rele. Căci
din prisosul inimii grăieşte gura lui.
44. Iisus a spus:

Oricine va spune ceva împotriva Tatălui va fi iertat şi oricine va spune ceva împotriva Fiului va fi iertat,
dar oricine va spune ceva împotriva Sfântului Duh nu va fi iertat nici pe pământ, nici în cer.
(Mat. 12,31-32. Marc. 3,28-30. Luc. 12,10)
MATEI 12
31. De aceea vă zic: Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu se va ierta.
32. Celui care va zice cuvânt împotriva Fiului Omului, se va ierta lui; dar celui care va zice împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta lui, nici
în veacul acesta, nici în cel ce va să fie.
MARCU 3
28. Adevărat grăiesc vouă că toate vor fi iertate fiilor oamenilor, păcatele şi hulele câte vor fi hulit;
29. Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de osânda veşnică.
30. Pentru că ziceau: Are duh necurat.
LUCA 12
10. Oricui va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, i se va ierta; dar celui ce va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta.
45. Iisus a spus:

Strugurii nu se culeg din spini şi nici smochinele nu se culeg din ciulini, căci [aceştia] nu dau roade. Omul
cel bun scoate [cele] bune din vistieria lui; [iar] omul cel rău scoate [cele] rele din vistieria lui cea rea,
care este în inima lui, căci din prisosinţa inimii lui el scoate [cele] rele.
(Tom. 43. Mat. 7,15-20. Mat. 12,33-37. Luc. 6,43-45)
MATEI 7
15. Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.
16. După roadele lor îi veţi cunoaşte. Au doară culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?
17. Aşa că orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele.
18. Nu poate pom bun să facă roade rele, nici pom rău să facă roade bune.
19. Iar orice pom care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc.
20. De aceea, după roadele lor îi veţi cunoaşte.
31
12
33. Ori spuneţi că pomul este bun şi rodul lui e bun, ori spuneţi că pomul e rău şi rodul lui e rău, căci după roadă se cunoaşte pomul.
34. Pui de vipere, cum puteţi să grăiţi cele bune, odată ce sunteţi răi? Căci din prisosul inimii grăieşte gura.
35. Omul cel bun din comoara lui cea bună scoate afară cele bune, pe când omul cel rău, din comoara lui cea rea scoate afară cele rele.
36. Vă spun că pentru orice cuvânt deşert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteală în ziua judecăţii.
37. Căci din cuvintele tale vei fi găsit drept, şi din cuvintele tale vei fi osândit.
LUCA 6
43. Căci nu este pom bun care să facă roade rele şi, iarăşi, nici pom rău care să facă roade bune.
44. Căci fiecare pom se cunoaşte după roadele lui. Că nu se adună smochine din mărăcini şi nici nu se culeg struguri din spini.
45. Omul bun, din vistieria cea bună a inimii sale, scoate cele bune, pe când omul rău, din vistieria cea rea a inimii lui, scoate cele rele. Căci
din prisosul inimii grăieşte gura lui.
46. Iisus a spus:

De la Adam până la Ioan Botezătorul, nimeni dintre cei născuţi din femeie nu s-a ridicat deasupra lui Ioan
Botezătorul încât să plece ochii [în faţa] lui. Iar eu v-am zis: acela dintre voi care va fi [ca unul] mic va
cunoaşte împărăţia şi va fi mai înălţat decât Ioan.
(Tom. 22. Mat. 11,11. Mat. 18,3. Marc. 10,15. Luc. 7,28)
MATEI 11
11. Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuşi cel mai mic în împărăţia
cerurilor este mai mare decât el.
18
3. Şi a zis: Adevărat zic vouă: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.
MARCU 10
15. Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.
LUCA 7
28. Zic vouă: Între cei născuţi din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan; dar cel mai mic în împărăţia lui Dumnezeu este mai mare
decât el.
47. Iisus a spus:

Este cu neputinţă ca un om să încalece pe doi cai sau să întindă două arcuri [în acelaşi timp], şi este
cu neputinţă ca un slujitor să slujească la doi stăpâni [căci] îl va cinsti pe unul şi îl va dispreţui pe
celălalt. Nici un om bând vin vechi nu doreşte imediat să bea vin nou. Nu se toarnă vin nou într-un
burduf vechi, ca nu cumva acesta să crape, şi nu se toarnă vin vechi într-un burduf nou, căci [vinul]
s-ar strica. [Tot aşa] nu se coase petece vechi pe o haină nouă, căci [aceasta] s-ar rupe.
(Mat. 6,24. Mat. 9,16. Marc. 2,21. Luc. 5,36-39. 2 Pseudo-Clem. 6,1-6)
MATEI 6
24. Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va
dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona.
9
rea.
MARCU 2
21. Nimeni nu coase la haină veche petic dintr-o bucată de stofă nouă, iar de nu, peticul nou va trage din haina veche şi se va face o ruptură
şi mai rea.
LUCA 5
36. Le-a spus lor şi o pildă: Nimeni, rupând petic de la haină nouă, nu-l pune la haină veche, altfel rupe haina cea nouă, iar peticul luat din
ea nu se potriveşte la cea veche.
37. Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se strică şi burdufurile.
38. Ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi şi împreună se vor păstra.
39. Şi nimeni, bând vin vechi, nu voieşte de cel nou, căci zice: E mai bun cel vechi.
48. Iisus a spus:

Dacă doi vor face pace unul cu celălalt în aceeaşi casă, ei vor spune muntelui: „Mişcă-te!”, şi
[muntele] se va mişca.
(Tom. 106. Mat. 17,19-20. Mat. 21,18-22. Marc. 11,20-25. Luc. 17,5-6. 1 Cor. 13,2)
MATEI 17
19. Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi n-am putut să-l scoatem?
20. Iar Iisus le-a răspuns: Pentru puţina voastră credinţă. Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de
muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă.
MATEI 21
18. Dimineaţa, a doua zi, pe când se întorcea în cetate, a flămânzit;
19. Şi văzând un smochin lângă cale, S-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el decât numai frunze, şi a zis lui: De acum înainte să nu mai fie rod
din tine în veac! Şi smochinul s-a uscat îndată.
20. Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat, zicând: Cum s-a uscat smochinul îndată?
32
21. Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: Adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut cu
smochinul, ci şi muntelui acestuia de veţi zice: Ridică-te şi aruncă-te în mare, va fi aşa.
22. Şi toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, veţi primi.
MARCU 11
20. Dimineaţa, trecând pe acolo, au văzut smochinul uscat din rădăcini.
21. Şi Petru, aducându-şi aminte, I-a zis: Învăţătorule, iată smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat.
22. Şi răspunzând, Iisus le-a zis: Aveţi credinţă în Dumnezeu.
23. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te şi te aruncă în mare, şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce
spune se va face, fi-va lui orice va zice.
24. De aceea vă zic vouă: Toate câte cereţi, rugându-vă, să credeţi că le-aţi primit şi le veţi avea.
25. Iar când staţi de vă rugaţi, iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, ca şi Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte vouă greşealele voastre.
LUCA 17
5. Şi au zis apostolii către Domnul: Sporeşte-ne credinţa.
6. Iar Domnul a zis: De aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice acestui sicomor: Dezrădăcinează-te şi te sădeşte în mare, şi vă va
asculta.
49. Iisus a spus:

Fericiţi [sunteţi] CEI SINGURI ŞI ALEŞI, căci veţi ajunge în împărăţie. Căci de acolo sunteţi şi
acolo vă veţi întoarce.
(Tom. 23. Tom. 75. Tom. 106. Mat. 22,14)
MATEI 22
50. Iisus a spus:

Dacă vă vor zice: „De unde sunteţi?”, spuneţi-le: „Noi am venit din lumină, din locul unde lumina a
luat fiinţă prin ea însăşi, a stat [pe picioare] şi s-a arătat în chipul lor”. Dacă vă vor zice: „Voi
sunteţi ?”, spuneţi-le: „Noi suntem copiii ei [ai luminii] şi aleşii Tatălui celui Viu”. Dacă vă întreabă:
„Care este semnul Tatălui vostru în voi?”, spuneţi-le: „O mişcare şi o odihnă”.
(Tom. 83. Tom. 84)
51. Ucenicii i-au spus: Când va fi ziua în care se vor odihni cei morţi? Şi când va fi ziua în care va veni
lumea cea nouă ?
[Iisus] le-a spus:
Ceea ce aşteptaţi a venit [deja], dar voi nu o cunoaşteţi.
(Tom. 3. Tom. 113. TGTom. 3. Luc. 17,20-21. Dial. Mânt. 16)
LUCA 17
52. Ucenicii i-au spus: Douăzeci şi patru de profeţi au grăit în Israel şi toţi au vorbit despre tine.
[Iisus] le-a spus:
Aţi lăsat la o parte pe Cel viu dinaintea voastră şi aţi grăit despre cei morţi.
(1 Pet. 1,10-12. Ev. Evreilor 2)
I PETRU 1
10. Această mântuire au căutat-o cu stăruinţă şi au cercetat-o cu de-amănuntul proorocii, care au proorocit despre harul ce avea să vină la
voi.
11. Cercetând în care şi în ce fel de vreme le arăta Duhul lui Hristos, Care era întru ei, când le mărturisea de mai înainte despre patimile lui
Hristos şi despre măririle cele de după ele,
12. Lor le-a fost descoperit că nu pentru ei înşişi, ci pentru voi slujeau ei aceste lucruri, care acum vi s-au vestit prin cei ce, întru Duhul
Sfânt trimis din cer, v-au propovăduit Evanghelia, spre care şi îngerii doresc să privească.
53. Ucenicii i-au spus: Tăierea împrejur ne este de folos sau [nu]?
[Iisus] le-a spus:
Dacă ar fi de folos, tatăl lor i-ar fi născut din mama lor [deja] tăiaţi împrejur. Însă adevărata tăiere
împrejur, în duh, este cu totul folositoare.
(Rom. 2,25-29. 1 Cor. 7,17-19. Filip. 3,3. Col. 2,11-14)
ROMANI 2
25. Căci tăierea împrejur foloseşte, dacă păzeşti legea; dacă însă eşti călcător de lege, tăierea ta împrejur s-a făcut netăiere împrejur.
26. Deci dacă cel netăiat împrejur păzeşte hotărârile legii, netăierea lui împrejur nu va fi, oare, socotită ca tăiere împrejur?
27. Iar el - din fire netăiat împrejur, dar împlinitor al legii - nu te va judeca, oare, pe tine, care, prin litera legii şi prin tăierea împrejur, eşti
călcător de lege?
28. Pentru că nu cel ce se arată pe din afară e iudeu, nici cea arătată pe dinafară în trup, este tăiere împrejur;
29. Ci este iudeu cel întru ascuns, iar tăierea împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în literă; a cărui laudă nu vine de la oameni, ci de la
33
Dumnezeu.
I CORINTENI 7
17. Numai că, aşa cum a dat Domnul fiecăruia, aşa cum l-a chemat Dumnezeu pe fiecare, astfel să umble. Şi aşa rânduiesc în toate
Bisericile.
18. A fost cineva chemat, fiind tăiat împrejur? Să nu se ascundă. A fost cineva chemat în netăiere împrejur? Să nu se taie împrejur.
19. Tăierea împrejur nu este nimic; şi netăierea împrejur nu este nimic, ci paza poruncilor lui Dumnezeu.
FILIPENI 3
3. Pentru că noi suntem tăierea împrejur, noi cei ce slujim în Duhul lui Dumnezeu, şi ne lăudăm întru Hristos Iisus şi nu ne bizuim pe trup,
COLOSENI 2
11. În El aţi şi fost tăiaţi împrejur, cu tăiere împrejur nefăcută de mână, prin dezbrăcarea de trupul cărnii, întru tăierea împrejur a lui
Hristos.
12. Îngropaţi fiind împreună cu El prin botez, cu El aţi şi înviat prin credinţa în lucrarea lui Dumnezeu, Cel ce L-a înviat pe El din morţi.
13. Iar pe voi care eraţi morţi, în fărădelegile şi în netăierea împrejur a trupului vostru, v-a făcut vii, împreună cu Sine, iertându-ne toate
greşealele;
14. Ştergând zapisul ce era asupra noastră, care ne era potrivnic cu rânduielile lui, şi l-a luat din mijloc, pironindu-l pe cruce.
54. Iisus a spus:

Fericiţi cei săraci, căci a lor va fi împărăţia Cerurilor.
(Luc. 6,20. Mat. 5,3)
LUCA 6
20. Şi El, ridicându-Şi ochii spre ucenicii Săi, zicea: Fericiţi voi cei săraci, că a voastră este împărăţia lui Dumnezeu.
MATEI 5
3. Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.
55. Iisus a spus:

Cine nu-şi urăşte tatăl şi mama nu poate fi ucenicul meu, şi [cine nu] îşi urăşte fraţii şi surorile şi nu
îşi ia crucea, aşa cum am făcut eu , nu va fi vrednic de mine.
(Tom. 99. Tom. 101. Mat. 10,34-39. Mat. 16,24-25. Marc. 8,34-35. Luc. 14,25-33)
MATEI 10
MATEI 16
24. Atunci Iisus a zis ucenicilor Săi: Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.
25. Că cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde; iar cine îşi va pierde sufletul pentru Mine îl va afla.
MARCU 8
34. Şi chemând la Sine mulţimea, împreună cu ucenicii Săi, le-a zis: Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi
să-Mi urmeze Mie.
35. Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde, iar cine va pierde sufletul Său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va scăpa.
LUCA 14
25. Şi mergeau cu El mulţimi multe; şi întorcându-Se, a zis către ele:
26. Dacă vine cineva la Mine şi nu urăşte pe tatăl său şi pe mamă şi pe femeie şi pe copii şi pe fraţi şi pe surori, chiar şi sufletul său însuşi, nu
poate să fie ucenicul Meu.
27. Şi cel ce nu-şi poartă crucea sa şi nu vine după Mine nu poate să fie ucenicul Meu.
28. Că cine dintre voi vrând să zidească un turn nu stă mai întâi şi-şi face socoteala cheltuielii, dacă are cu ce să-l isprăvească?
29. Ca nu cumva, punându-i temelia şi neputând să-l termine, toţi cei care vor vedea să înceapă a-l lua în râs,
30. Zicând: Acest om a început să zidească, dar n-a putut isprăvi.
31. Sau care rege, plecând să se bată în război cu alt rege, nu va sta întâi să se sfătuiască, dacă va putea să întâmpine cu zece mii pe cel
care vine împotriva lui cu douăzeci de mii?
32. Iar de nu, încă fiind el departe, îi trimite solie şi se roagă de pace.
33. Aşadar oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate să fie ucenicul Meu.
56. Iisus a spus:

Oricine a cunoscut lumea a găsit un cadavru şi lumea nu este vrednică de cel care a găsit un
cadavru.
(Tom. 80. Tom. 111. Kephalaia Maniheistă XLVII 120,31-121,2.)
57. Iisus a spus:

Împărăţia Tatălui se aseamănă cu un om care are semănătură [bună]. Duşmanul lui a venit în timpul nopţii
şi a semănat neghină asupra seminţei celei bune. Omul nu le-a dat voie [lucrătorilor] să smulgă neghina.
34
El le-a spus: „Să nu veniţi să smulgeţi neghina şi să smulgeţi şi grâul împreună cu ea. Căci în ziua recoltei
neghinele se vor vedea limpede, vor fi smulse şi arse”.
(Mat. 13,24-30. Marc. 4,26-29)
MATEI 13
24. Altă pildă le-a pus lor înainte, zicând: Asemenea este împărăţia cerurilor omului care a semănat sămânţă bună în ţarina sa.
25. Dar pe când oamenii dormeau, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină printre grâu şi s-a dus.
26. Iar dacă a crescut paiul şi a făcut rod, atunci s-a arătat şi neghina.
27. Venind slugile stăpânului casei, i-au zis: Doamne, n-ai semănat tu, oare, sămânţă bună în ţarina ta? De unde dar are neghină?
28. Iar el le-a răspuns: Un om vrăjmaş a făcut aceasta. Slugile i-au zis: Voieşti deci să ne ducem şi s-o plivim?
29. El însă a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeţi odată cu ea şi grâul.
30. Lăsaţi să crească împreună şi grâul şi neghina, până la seceriş, şi la vremea secerişului voi zice secerătorilor: Pliviţi întâi neghina şi
legaţi-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunaţi-l în jitniţa mea.
MARCU 4
26. Şi zicea: Aşa este împărăţia lui Dumnezeu, ca un om care aruncă sămânţa în pământ,
27. Şi doarme şi se scoală, noaptea şi ziua, şi sămânţa răsare şi creşte, cum nu ştie el.
28. Pământul rodeşte de la sine: mai întâi pai, apoi spic, după aceea grâu deplin în spic.
29. Iar când rodul se coace, îndată trimite secera, că a sosit secerişul.
58. Iisus a spus:

Fericit este omul care s-a chinuit , căci a găsit viaţa.
(1 Pet. 3,14)
I PETRU 3
14. Dar de veţi şi pătimi pentru dreptate, fericiţi veţi fi. Iar de frica lor să nu vă temeţi, nici să vă tulburaţi.
59. Iisus a spus:

Priviţi spre Cel Viu cât timp sunteţi vii, ca nu cumva să muriţi, să căutaţi să-l vedeţi şi să nu-l puteţi
vedea.
(Ioan 7,33-34. Ioan 8,21. Ioan 13,33)
IOAN 7
33. Dar Iisus le-a zis: Puţin timp mai sunt cu voi şi Mă duc la Cel ce M-a trimis.
34. Mă veţi căuta şi nu Mă veţi găsi; şi unde sunt Eu, voi nu puteţi să veniţi.
IOAN 8
21. Şi iarăşi le-a zis: Eu Mă duc şi Mă veţi căuta şi veţi muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.
IOAN 13
33. Fiilor, încă puţin timp sunt cu voi. Voi Mă veţi căuta, dar, după cum am spus iudeilor - că unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni - vă spun
vouă acum.
60. Au văzut un samaritean care căra un miel, intrând în Iudeea.

A spus [Iisus] ucenicilor lui:
Acela în jurul mielului.
[Ucenicii] i-au spus: Ca să-l omoare şi să-l mănânce.
[Iisus] le-a spus:
Cât timp e viu nu îl va mânca, dar dacă îl omoară şi acesta devine cadavru [atunci îl va putea mânca].
Ei au spus: Nu poate face altfel.
[Iisus] le-a spus:
Asemenea şi voi căutaţi pentru voi un loc întru odihnă, ca să nu deveniţi cadavre şi să fiţi mâncaţi.
(Tom. 7. TGTom. 7. Tom. 11)
61. Iisus a spus:

[Din] doi [care] se vor odihni acolo pe un pat, unul va muri şi celălalt va trăi.
Salomeea a spus [lui Iisus]: Cine eşti tu, omule ? Ca [trimis] din [partea] cuiva, ai urcat pe patul meu şi ai
mâncat la masa mea.
Iisus i-a spus:
EU SUNT CEL CE APARE DIN CEL CE ESTE UNU; mi s-au dat din cele ale Tatălui meu.
[Ea i-a spus:] Eu sunt ucenica ta.
[Iisus i-a spus:]
De aceea îţi spun: Când [cineva] va fi unu , se va umple de lumină, iar când [cineva] se va împărţi,
se va umple de întuneric.
(Mat.11,25-27. Mat.24,37-44. Luc.10,21-22. Luc.17,26-35. Ioan 3,31-36. Ioan 13,1-4. Theodotus 36,1-2)
MATEI 11
35
25. În vremea aceea, răspunzând, Iisus a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, căci ai ascuns acestea de cei
înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.
26. Da, Părinte, căci aşa a fost bunăvoirea înaintea Ta.
27. Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaşte nimeni, decât
numai Fiul şi cel căruia va voi Fiul să-i descopere.
MATEI 24
corabie,
LUCA 10
21. În acesta ceas, El S-a bucurat în Duhul Sfânt şi a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea
de cei înţelepţi şi de cei pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. Aşa, Părinte, căci aşa a fost înaintea Ta, bunăvoinţa Ta.
22. Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte cine este Fiul, decât numai Tatăl, şi cine este Tatăl, decât numai Fiul şi
căruia voieşte Fiul să-i descopere.
LUCA 17
26. Şi precum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi şi în zilele Fiului Omului:
27. Mâncau, beau, se însurau, se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie şi a venit potopul şi i-a nimicit pe toţi.
28. Tot aşa precum a fost în zilele lui Lot: mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, şi zideau,
29. Iar în ziua în care a ieşit Lot din Sodoma a plouat din cer foc şi pucioasă şi i-a nimicit pe toţi,
30. La fel va fi în ziua în care se va arăta Fiul Omului.
31. În ziua aceea, cel care va fi pe acoperişul casei, şi lucrurile lui în casă, să nu se coboare ca să le ia; de asemenea, cel ce va fi în ţarină să
nu se întoarcă înapoi.
32. Aduceţi-vă aminte de femeia lui Lot.
33. Cine va căuta să-şi scape sufletul, îl va pierde; iar cine îl va pierde, acela îl va dobândi.
34. Zic vouă: În noaptea aceea vor fi doi într-un pat; unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat.
35. Două vor măcina împreună; una va fi luată şi alta va fi lăsată.
IOAN 3
31. Cel ce vine de sus este deasupra tuturor; cel ce este de pe pământ pământesc este şi de pe pământ grăieşte. Cel ce vine din cer este
deasupra tuturor.
32. Şi ce a văzut şi a auzit, aceea mărturiseşte, dar mărturia Lui nu o primeşte nimeni.
33. Cel ce a primit mărturia Lui a pecetluit că Dumnezeu este adevărat.
34. Căci cel pe care l-a trimis Dumnezeu vorbeşte cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu dă Duhul cu măsură.
35. Tatăl iubeşte pe Fiul şi toate le-a dat în mâna Lui.
36. Cel ce crede în Fiul are viaţă veşnică, iar cel ce nu ascultă de Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.
IOAN 13
1. Iar înainte de sărbătoarea Paştilor, ştiind Iisus că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubind pe ai Săi cei din lume,
până la sfârşit i-a iubit.
2. Şi făcându-se Cină, şi diavolul punând în inima lui Iuda fiul lui Simon Iscarioteanul, ca să-l vândă,
3. Iisus, ştiind că Tatăl I-a dat Lui toate în mâini şi că de la Dumnezeu a ieşit şi la Dumnezeu merge,
4. S-a sculat de la Cină, S-a dezbrăcat de haine şi, luând un ştergar, S-a încins cu el.
62. Iisus a spus:

Eu spun tainele mele acelora [care sunt vrednici de] tainele [mele]. Ceea ce face dreapta voastră să
nu o ştie stânga voastră.
(Mat. 6,2-4. Mat. 13,10-17. Marc. 4,10-12. Luc. 8,9-10. Clem. Alex. Stromata 5.10.63.7)
MATEI 6
MATEI 13
14. Şi se împlineşte cu ei proorocia lui Isaia, care zice: "Cu urechile veţi auzi, dar nu veţi înţelege, şi cu ochii vă veţi uita, dar nu veţi
vedea".
15. Căci inima acestui popor s-a învârtoşat şi cu urechile aude greu şi ochii lui s-au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii şi să audă cu urechile
şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă, şi Eu să-i tămăduiesc pe ei.
16. Dar fericiţi sunt ochii voştri că văd şi urechile voastre că aud.
au auzit.
MARCU 4
10. Iar când a fost singur, cei ce erau lângă El, împreună cu cei doisprezece, Îl întrebau despre pilde.
36
11. Şi le-a răspuns: Vouă vă e dat să cunoaşteţi taina împărăţiei lui Dumnezeu, dar pentru cei de afară totul se face în pilde,
12. Ca uitându-se, să privească şi să nu vadă, şi, auzind, să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă şi să fie iertaţi.
LUCA 8
9. Şi ucenicii Lui Îl întrebau: Ce înseamnă pilda aceasta?
10. El a zis: Vouă vă este dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei lui Dumnezeu, iar celorlalţi în pilde, ca, văzând, să nu vadă şi, auzind, să nu
înţeleagă.
63. Iisus a spus:

Era un om bogat care avea multe bogăţii. El [şi-]a spus: „Voi folosi bogăţiile mele ca să semăn, să secer,
să plantez şi să umplu hambarele mele cu roade, [în aşa fel] ca să nu am nevoie de nimic”. Acestea erau
gândurile lui [pe care le avea] în inima lui. Şi chiar în noaptea aceea a murit. Cine are urechi, să audă!
(Luc. 12,13-21. Sir. 11,18-19)
LUCA 12
13. Zis-a Lui cineva din mulţime: Învăţătorule, zi fratelui meu să împartă cu mine moştenirea.
14. Iar El i-a zis: Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?
15. Şi a zis către ei: Vedeţi şi păziţi-vă de toată lăcomia, căci viaţa cuiva nu stă în prisosul avuţiilor sale.
16. Şi le-a spus lor această pildă, zicând: Unui om bogat i-a rodit din belşug ţarina.
17. Şi el cugeta în sine, zicând: Ce voi face, că n-am unde să adun roadele mele?
18. Şi a zis: Aceasta voi face: Voi strica jitniţele mele şi mai mari le voi zidi şi voi strânge acolo tot grâul şi bunătăţile mele;
19. Şi voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea, veseleşte-te.
20. Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce ai pregătit ale cui vor fi?
21. Aşa se întâmplă cu cel ce-şi adună comori sieşi şi nu se îmbogăţeşte în Dumnezeu.
64. Iisus a spus:

Un om avea oaspeţi şi, când a pregătit masa, l-a trimis pe slujitorul său ca să-i cheme pe oaspeţi.
S-a dus la primul [şi] i-a zis:
[Acela] i-a spus:
„Am nişte bani pentru nişte negustori care vin la mine deseară şi eu merg să fac comenzi la ei. Cer iertare
[că nu pot veni la] masă”.
[Acela] i-a spus:
„Am cumpărat o casă şi sunt chemat pentru câteva zile; nu voi avea răgaz”.
[Acela] i-a spus:
„Prietenul meu se însoară şi eu îi fac masă şi nu pot merge. Cer iertare [că nu pot veni la] masă”.
[Acela] i-a spus:
„Am cumpărat o moşie, mă duc să iau arenda şi [de aceea] nu pot veni. Cer iertare”.
A venit slujitorul [şi] i-a spus stăpânului său:
„Cei pe care i-ai chemat la masă s-au scuzat”.
Stăpânul i-a zis slujitorului:
„Du-te afară pe drumuri şi adu pe oricine găseşti ca să ia masa”.
Cumpărătorii şi negustorii nu vor intra în lăcaşurile Tatălui meu.
(Mat. 22,1-14. Luca 14,15-24. Sir. 26,29)
MATEI 22
1. Şi, răspunzând, Iisus a vorbit iarăşi în pilde, zicându-le:
2. Împărăţia cerurilor asemănatu-s-a omului împărat care a făcut nuntă fiului său.
3. Şi a trimis pe slugile sale ca să cheme pe cei poftiţi la nuntă, dar ei n-au voit să vină.
4. Iarăşi a trimis alte slugi, zicând: Spuneţi celor chemaţi: Iată, am pregătit ospăţul meu; juncii mei şi cele îngrăşate s-au junghiat şi toate
sunt gata. Veniţi la nuntă.
5. Dar ei, fără să ţină seama, s-au dus: unul la ţarina sa, altul la neguţătoria lui;
6. Iar ceilalţi, punând mâna pe slugile lui, le-au batjocorit şi le-au ucis.
7. Şi auzind împăratul de acestea, s-a umplut de mânie, şi trimiţând oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia şi cetăţii lor i-au dat foc.
8. Apoi a zis către slugile sale: Nunta este gata, dar cei poftiţi n-au fost vrednici.
9. Mergeţi deci la răspântiile drumurilor şi pe câţi veţi găsi, chemaţi-i la nuntă.
10. Şi ieşind slugile acelea la drumuri, au adunat pe toţi câţi i-au găsit, şi răi şi buni, şi s-a umplut casa nunţii cu oaspeţi.
11. Iar intrând împăratul ca să privească pe oaspeţi, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat în haină de nuntă,
12. Şi i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă? El însă a tăcut.
37
13. Atunci împăratul a zis slugilor: Legaţi-l de picioare şi de mâini şi aruncaţi-l în întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi
scrâşnirea dinţilor.
LUCA 14
15. Şi auzind acestea, unul dintre cei ce şedeau cu El la masă I-a zis: Fericit este cel ce va prânzi în împărăţia lui Dumnezeu!
16. Iar El i-a zis: Un om oarecare a făcut cină mare şi a chemat pe mulţi;
17. Şi a trimis la ceasul cinei pe sluga sa ca să spună celor chemaţi: Veniţi, că iată toate sunt gata.
18. Şi au început unul câte unul, să-şi ceară iertare. Cel dintâi i-a zis: Ţarină am cumpărat şi am nevoie să ies ca s-o văd; te rog iartă-mă.
19. Şi altul a zis: Cinci perechi de boi am cumpărat şi mă duc să-i încerc; te rog iartă-mă.
20. Al treilea a zis: Femeie mi-am luat şi de aceea nu pot veni.
21. Şi întorcându-se, sluga a spus stăpânului său acestea. Atunci, mâniindu-se, stăpânul casei a zis: Ieşi îndată în pieţele şi uliţele cetăţii, şi
pe săraci, şi pe neputincioşi, şi pe orbi, şi pe şchiopi adu-i aici.
22. Şi a zis sluga: Doamne, s-a făcut precum ai poruncit şi tot mai este loc.
23. Şi a zis stăpânul către slugă: Ieşi la drumuri şi la garduri şi sileşte să intre, ca să mi se umple casa,
24. Căci zic vouă: Nici unul din bărbaţii aceia care au fost chemaţi nu va gusta din cina mea.
65. [Iisus] a spus:

Un om bun avea o vie şi a dat-o la nişte arendaşi ca s-o lucreze şi să primească rodul de la ei. L-a trimis
pe slujitorul lui ca arendaşii să-i dea rodul viei. [Arendaşii] l-au prins pe slujitor şi l-au bătut [încât]
aproape că l-au omorât. Slujitorul s-a dus la stăpânul lui şi i-a spus [cele întâmplate].
Stăpânul [şi-]a spus: „Poate nu-i cunoştea şi a trimis alt slujitor. Arendaşii l-au bătut [şi] pe celălalt.
Atunci stăpânul l-a trimis pe fiul său, spunându-şi: „Poate le va fi ruşine în faţa lui, a fiului meu.
Arendaşii aceia, deoarece ştiau că el este moştenitorul viei, l-au prins şi l-au ucis.
Cine are urechi, să audă!
(Mat. 21,33-46. Marc. 12,1-12. Luca. 20,9-19.)
MATEI 21
33. Ascultaţi altă pildă: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un
turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe.
34. Când a sosit timpul roadelor, a trimis pe slugile sale la lucrători, ca să-i ia roadele.
35. Dar lucrătorii, punând mâna pe slugi, pe una au bătut-o, pe alta au omorât-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre.
36. Din nou a trimis alte slugi, mai multe decât cele dintâi, şi au făcut cu ele tot aşa.
37. La urmă, a trimis la ei pe fiul său zicând: Se vor ruşina de fiul meu.
38. Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui.
39. Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au ucis.
40. Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători?
41. I-au răspuns: Pe aceşti răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor.
42. Zis-a lor Iisus: Au n-aţi citit niciodată în Scripturi: "Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului. De la
Domnul a fost aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri"?
43. De aceea vă spun că împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care va face roadele ei.
44. Cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cine va cădea îl va strivi.
45. Iar arhiereii şi fariseii, ascultând pildele Lui, au înţeles că despre ei vorbeşte.
46. Şi căutând să-L prindă, s-au temut de popor pentru că Îl socotea prooroc.
MARCU 12
1. Şi a început să le vorbească în pilde: Un om a sădit o vie, a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit turn şi a dat-o lucrătorilor,
iar el s-a dus departe.
2. Şi la vreme, a trimis la lucrători o slugă, ca să ia de la ei din roadele viei.
3. Dar ei, punând mâna pe ea, au bătut-o şi i-au dat drumul fără nimic.
4. Şi a trimis la ei, iarăşi, altă slugă, dar şi pe aceea, lovind-o cu pietre, i-au spart capul şi au ocărât-o.
5. Şi a trimis alta. Dar şi pe aceea au ucis-o; şi pe multe altele: pe unele bătându-le, iar pe altele ucigându-le.
6. Mai avea şi un fiu iubit al său şi în cele din urmă l-a trimis la lucrători, zicând: Se vor ruşina de fiul meu.
7. Dar acei lucrători au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi moştenirea va fi a noastră.
8. Şi prinzându-l l-au omorât şi l-au aruncat afară din vie.
9. Ce va face acum stăpânul viei? Va veni şi va pierde pe lucrători, iar via o va da altora.
10. Oare nici Scriptura aceasta n-aţi citit-o: "Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului?
11. De la Domnul s-a făcut aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri".
12. Şi căutau să-L prindă, dar se temeau de popor. Căci înţeleseseră că împotriva lor zisese pilda aceasta. Şi lăsându-L, s-au dus.
LUCA 20
9. Şi a început să spună către popor pilda aceasta: Un om a sădit vie şi a dat-o lucrătorilor şi a plecat departe pentru multă vreme.
10. Şi la timpul potrivit, a trimis la lucrători o slugă ca să-i dea din rodul viei. Lucrătorii însă, bătând-o, au trimis-o fără nimic.
11. Şi a trimis apoi altă slugă, dar ei, bătând-o şi pe aceea şi batjocorind-o, au trimis-o fără nimic.
12. Şi a trimis apoi pe a treia; iar ei, rănind-o şi pe aceea, au alungat-o.
13. Şi stăpânul viei a zis: Ce voi face? Voi trimite pe fiul meu cel iubit; poate se vor ruşina de el.
14. Iar lucrătorii, văzându-l, s-au vorbit între ei, zicând: Acesta este moştenitorul; să-l omorâm ca moştenirea să fie a noastră.
15. Şi scoţându-l afară din vie, l-au ucis. Ce va face, deci, acestora, stăpânul viei?
16. Va veni şi va pierde pe lucrătorii aceia, iar via o va da altora. Iar ei auzind, au zis: Să nu se întâmple!
17. El însă, privind la ei, a zis: Ce înseamnă, deci, scriptura aceasta: "Piatra pe care n-au luat-o în seamă ziditorii, aceasta a ajuns în capul
unghiului"?
18. Oricine va cădea pe această piatră va fi sfărâmat, iar pe cine va cădea ea îl va zdrobi.
38
19. Iar cărturarii şi arhiereii căutau să pună mâna pe El, în ceasul acela, dar s-au temut de popor. Căci ei au înţeles că Iisus spusese pilda
aceasta pentru ei.
66. Iisus a spus:

Arătaţi-mi piatra aceea pe care au aruncat-o zidarii. Ea este piatra din capul unghiului.
(Ps. 118,22. Mat. 21,42. Marc. 12,10. Luc. 20,17. Fapt. 4,11. 1 Pet. 2,4. 1 Pet. 2,7)
PSALMI 118
22. Ia de la mine ocara şi defăimarea, că mărturiile Tale am păzit.
MATEI 21
42. Zis-a lor Iisus: Au n-aţi citit niciodată în Scripturi: "Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului. De la
Domnul a fost aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri"?
MARCU 12
10. Oare nici Scriptura aceasta n-aţi citit-o: "Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului?
LUCA 20
17. El însă, privind la ei, a zis: Ce înseamnă, deci, scriptura aceasta: "Piatra pe care n-au luat-o în seamă ziditorii, aceasta a ajuns în capul
unghiului"?
FAPTELE APOSTOLILOR 4
11. Acesta este piatra cea neluată în seamă de către voi, zidarii, care a ajuns în capul unghiului;
I PETRU 2
4. Apropiaţi-vă de El, piatra cea vie, de oameni într-adevăr neluată în seamă, dar la Dumnezeu aleasă şi de preţ;
I PETRU 2
7. Pentru voi, deci, care credeţi, (Piatra) este cinstea; iar pentru cei ce nu cred, piatra pe care n-au băgat-o în seamă ziditorii, aceasta a
ajuns să fie în capul unghiului,
67. Iisus a spus:

Celui care cunoaşte totul [dar] are lipsă de [cunoaşterea de] el însuşi, îi lipseşte totul.
(Tom. Atl. 138,16-18)
68. Iisus a spus:

Ferice de voi când veţi fi urâţi şi prigoniţi şi [ei] nu vor găsi loc [acolo] unde aţi fost prigoniţi.
(Mat. 5,10-12. Luc. 6,22-23. 1 Pet. 4,12-19. Clem. Alex. Stromata 4.6.41.2)
MATEI 5
10. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.
11. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.
12. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi.
LUCA 6
22. Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda numele voastre ca rău din pricina
Fiului Omului.
23. Bucuraţi-vă în ziua aceea şi vă veseliţi, că, iată, plata voastră multă este în cer; pentru că tot aşa făceau proorocilor părinţii lor.
1 PETRU 4
12. Iubiţilor, nu vă miraţi de focul aprins între voi spre ispitire, ca şi cum vi s-ar întâmpla ceva străin,
13. Ci, întrucât sunteţi părtaşi la suferinţele lui Hristos, bucuraţi-vă, pentru ca şi la arătarea slavei Lui să vă bucuraţi cu bucurie mare.
14. De sunteţi ocărâţi pentru numele lui Hristos, fericiţi sunteţi, căci Duhul slavei şi al lui Dumnezeu Se odihneşte peste voi; de către unii El
se huleşte, iar de voi se preaslăveşte.
15. Nimeni dintre voi să nu sufere ca ucigaş, sau fur, sau făcător de rele, sau ca un râvnitor de lucruri străine.
16. Iar de suferă ca creştin, să nu se ruşineze, ci să preamărească pe Dumnezeu, pentru numele acesta.
17. Căci vremea este ca să înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu; şi dacă începe întâi de la noi, care va fi sfârşitul celor care nu ascultă
de Evanghelia lui Dumnezeu?
18. Şi dacă dreptul abia se mântuieşte, ce va fi cu cel necredincios şi păcătos?
19. Pentru aceea, şi cei ce suferă, după voia lui Dumnezeu, să-şi încredinţeze Lui, credinciosului Ziditor, sufletele lor, săvârşind fapte bune.
69. Iisus a spus:

Fericiţi cei care au fost prigoniţi în inimile lor, [căci] aceştia l-au cunoscut pe Tatăl cu adevărat.
Fericiţi cei flămânzi, căci pântecele celui dorit va fi îndestulat.
(Mat. 5,6. Mat. 5,10-12. Luc. 6,21-23)
MATEI 5
6. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
MATEI 5
10. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.
11. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.
12. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi.
LUCA 6
21. Fericiţi voi care flămânziţi acum, că vă veţi sătura. Fericiţi cei ce plângeţi acum, că veţi râde.
22. Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda numele voastre ca rău din pricina
Fiului Omului.
39
23. Bucuraţi-vă în ziua aceea şi vă veseliţi, că, iată, plata voastră multă este în cer; pentru că tot aşa făceau proorocilor părinţii lor.
70. Iisus a spus:

Când veţi naşte ceea ce este în voi, ceea ce aveţi vă va salva, [iar] dacă nu aveţi aceasta în voi, ceea
ce nu aveţi în voi vă va omorî.
(Tom. 41. Mat. 13,10-13. Mat. 25,14-30. Marc. 4,24-25. Luc. 19,11-27)
MATEI 13
MATEI 25
14. Şi mai este ca un om care, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa.
15. Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui şi a plecat.
16. Îndată, mergând, cel ce luase cinci talanţi a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi.
17. De asemenea şi cel cu doi a câştigat alţi doi.
18. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său.
19. După multă vreme a venit şi stăpânul acelor slugi şi a făcut socoteala cu ele.
20. Şi apropiindu-se cel care luase cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am
câştigat cu ei.
domnului tău.
22. Apropiindu-se şi cel cu doi talanţi, a zis: Doamne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi talanţi am câştigat cu ei.
domnului tău.
24. Apropiindu-se apoi şi cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de
unde n-ai împrăştiat.
25. Şi temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău.
26. Şi răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat?
27. Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă.
28. Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi.
29. Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua.
30. Iar pe sluga netrebnică aruncaţi-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.
MARCU 4
24. Şi le zicea: Luaţi seama la ce auziţi: Cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura; iar vouă celor ce ascultaţi, vi se va da şi vă va prisosi.
25. Căci celui ce are i se va da; dar de la cel ce nu are, şi ce are i se va lua.
LUCA 19
11. Şi ascultând ei acestea, Iisus, adăugând, le-a spus o pildă, fiindcă El era aproape de Ierusalim, iar ei credeau că împărăţia lui Dumnezeu
se va arăta îndată.
12. Deci a zis: Un om de neam mare s-a dus într-o ţară îndepărtată, ca să-şi ia domnie şi să se întoarcă.
13. Şi chemând zece slugi ale sale, le-a dat zece mine şi a zis către ele: Neguţătoriţi cu ele până ce voi veni!
14. Dar cetăţenii lui îl urau şi au trimis solie în urma lui, zicând: Nu voim ca acesta să domnească peste noi.
15. Şi când s-a întors el, după ce luase domnia, a zis să fie chemate slugile acelea, cărora le dăduse banii, ca să ştie cine ce a neguţătorit.
16. Şi a venit cea dintâi, zicând: Doamne, mina ta a adus câştig zece mine.
17. Şi i-a zis stăpânul: Bine slugă bună, fiindcă întru puţin ai fost credincioasă, să ai stăpânire peste zece cetăţi.
18. Şi a venit a doua, zicând: Mina ta, stăpâne, a mai adus cinci mine.
19. Iar el a zis şi acesteia: Să ai şi tu stăpânire peste cinci cetăţi.
20. A venit şi cealaltă, zicând: Doamne, iată mina ta, pe care am păstrat-o într-un ştergar,
21. Că mă temeam de tine, pentru că eşti om aspru: iei ce nu ai pus şi seceri ce n-ai semănat.
22. Zis-a lui stăpânul: Din cuvintele tale te voi judeca, slugă vicleană. Ai ştiut că sunt om aspru: iau ce nu am pus şi secer ce nu am
semănat;
23. Pentru ce deci n-ai dat banul meu schimbătorilor de bani? Şi eu, venind, l-aş fi luat cu dobândă.
24. Şi a zis celor ce stăteau de faţă: Luaţi de la el mina şi daţi-o celui ce are zece mine.
25. Şi ei au zis lui: Doamne, acela are zece mine.
26. Zic vouă: Că oricui are i se va da, iar de la cel ce nu are şi ceea ce are i se va lua.
27. Iar pe acei vrăjmaşi ai mei, care n-au voit să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi tăiaţi-i în faţa mea.
71. Iisus a spus:

Voi dărâma [această] casă şi nimeni nu o va putea clădi [din nou].
(Mat. 26,59-68. Mat. 27,39-40. Marc. 14,55-65. Marc. 15,29-30. Fapt. 6,12-14)
MATEI 26
59. Iar arhiereii, bătrânii şi tot sinedriul căutau mărturie mincinoasă împotriva lui Iisus, ca să-L omoare.
60. Şi n-au găsit, deşi veniseră mulţi martori mincinoşi. Mai pe urmă însă au venit doi şi au spus:
61. Acesta a zis: Pot să dărâm templul lui Dumnezeu şi în trei zile să-l clădesc.
62. Şi, sculându-se, arhiereul I-a zis: Nu răspunzi nimic la ceea ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?
63. Dar Iisus tăcea. Şi arhiereul I-a zis: Te jur pe Dumnezeul cel viu, să ne spui nouă de eşti Tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.
64. Iisus i-a răspuns: Tu ai zis. Şi vă spun încă: De acum veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta puterii şi venind pe norii cerului.
65. Atunci arhiereul şi-a sfâşiat hainele, zicând: A hulit! Ce ne mai trebuie martori? Iată acum aţi auzit hula Lui.
40
66. Ce vi se pare? Iar ei, răspunzând, au zis: Este vinovat de moarte.
67. Şi au scuipat în obrazul Lui, bătându-L cu pumnii, iar unii Îi dădeau palme,
68. Zicând: Prooroceşte-ne, Hristoase, cine este cel ce Te-a lovit.
MATEI 27
39. Iar trecătorii Îl huleau, clătinându-şi capetele,
40. Şi zicând: Tu, Cel ce dărâmi templul şi în trei zile îl zideşti, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe
cruce!
MARCU 14
55. Arhiereii şi tot sinedriul căutau împotriva lui Iisus mărturie ca să-L dea la moarte, dar nu găseau.
56. Că mulţi mărturiseau mincinos împotriva Lui, dar mărturiile nu se potriveau.
57. Şi ridicându-se unii, au dat mărturie mincinoasă împotriva Lui, zicând:
58. Noi L-am auzit zicând: Voi dărâma acest templu făcut de mână, şi în trei zile altul, nefăcut de mână, voi clădi.
59. Dar nici aşa mărturia lor nu era la fel.
60. Şi, sculându-se în mijlocul lor, arhiereul L-a întrebat pe Iisus, zicând: Nu răspunzi nimic la tot ce mărturisesc împotriva Ta aceştia?
61. Iar El tăcea şi nu răspundea nimic. Iarăşi L-a întrebat arhiereul şi I-a zis: Eşti tu Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?
62. Iar Iisus a zis: Eu sunt şi veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta Celui Atotputernic şi venind pe norii cerului.
63. Iar arhiereul, sfâşiindu-şi hainele, a zis: Ce trebuinţă mai avem de martori?
64. Aţi auzit hula. Ce vi se pare vouă? Iar ei toţi au judecat că El este vinovat de moarte.
65. Şi unii au început să-L scuipe şi să-I acopere faţa şi să-L bată cu pumnii şi să-I zică: Prooroceşte! Şi slugile Îl băteau cu palmele.
MARCU 15
29. Iar cei ce treceau pe acolo Îl huleau, clătinându-şi capetele şi zicând: Huu! Cel care dărâmi templul şi în trei zile îl zideşti.
30. Mântuieşte-Te pe Tine Însuţi, coborându-Te de pe cruce!
FAPTELE APOSTOLILOR 6
12. Şi au întărâtat poporul şi pe bătrâni şi pe cărturari şi, năvălind asupră-i, l-au răpit şi l-au dus în sinedriu.
13. Şi au pus martori mincinoşi, care ziceau: Acest om nu încetează a vorbi cuvinte de hulă împotriva acestui loc sfânt şi a Legii.
14. Că l-au auzit zicând că Acest Iisus Nazarineanul va strica locul acesta şi va schimba datinile pe care ni le-a lăsat nouă Moise.
72. Un om i-a spus [lui Iisus]: Spune-le fraţilor mei să împartă bunurile tatălui meu cu mine.
[Iisus] i-a spus:
O, omule, cine m-a făcut pe mine împărţitor ? S-a întors spre ucenicii lui şi le-a zis: Oare sunt eu un
împărţitor ?
(Luc. 12,13-21)
LUCA 12
13. Zis-a Lui cineva din mulţime: Învăţătorule, zi fratelui meu să împartă cu mine moştenirea.
14. Iar El i-a zis: Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?
15. Şi a zis către ei: Vedeţi şi păziţi-vă de toată lăcomia, căci viaţa cuiva nu stă în prisosul avuţiilor sale.
16. Şi le-a spus lor această pildă, zicând: Unui om bogat i-a rodit din belşug ţarina.
17. Şi el cugeta în sine, zicând: Ce voi face, că n-am unde să adun roadele mele?
18. Şi a zis: Aceasta voi face: Voi strica jitniţele mele şi mai mari le voi zidi şi voi strânge acolo tot grâul şi bunătăţile mele;
19. Şi voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea, veseleşte-te.
20. Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce ai pregătit ale cui vor fi?
21. Aşa se întâmplă cu cel ce-şi adună comori sieşi şi nu se îmbogăţeşte în Dumnezeu.
73. Iisus a spus:

Secerişul este bogat, iar lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l pe stăpân să trimită lucrători la seceriş.
(Mat. 9,35-38. Luc. 10,1-16. Ioan 4,31-38)
MATEI 9
35. Şi Iisus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia împărăţiei şi vindecând toată boala şi toată
neputinţa în popor.
36. Şi văzând mulţimile, I s-a făcut milă de ele că erau necăjite şi rătăcite ca nişte oi care n-au păstor.
37. Atunci a zis ucenicilor Lui: Secerişul e mult, dar lucrătorii sunt puţini.
38. Rugaţi, deci, pe Domnul secerişului, ca să scoată lurcători la secerişul Său.
LUCA 10
1. Iar după acestea, Domnul a ales alţi şaptezeci (şi doi) şi i-a trimis câte doi înaintea feţei Sale, în fiecare cetate şi loc, unde Însuşi avea să
vină.
2. Şi zicea către ei: Secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini; rugaţi deci pe Domnul secerişului, ca să scoată lucrători la secerişul Său.
3. Mergeţi; iată, Eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.
4. Nu purtaţi pungă, nici traistă, nici încălţăminte; şi pe nimeni să nu salutaţi pe cale.
5. Iar în orice casă veţi intra, întâi ziceţi: Pace casei acesteia.
6. Şi de va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el, iar de nu, se va întoarce la voi.
7. Şi în această casă rămâneţi, mâncând şi bând cele ce vă vor da, căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Nu vă mutaţi din casă în casă.
8. Şi în orice cetate veţi intra şi vă vor primi, mâncaţi cele ce vă vor pune înainte.
9. Şi vindecaţi pe bolnavii din ea şi ziceţi-le: S-a apropiat de voi împărăţia lui Dumnezeu.
10. Şi în orice cetate veţi intra şi nu vă vor primi, ieşind în pieţele ei, ziceţi:
11. Şi praful care s-a lipit de picioarele noastre din cetatea noastră vi-l scuturăm vouă. Dar aceasta să ştiţi, că s-a apropiat împărăţia lui
Dumnezeu.
12. Zic vouă: Că mai uşor va fi Sodomei în ziua aceea, decât cetăţii aceleia.
41
13. Vai ţie, Horazine! Vai ţie, Betsaido! Căci dacă în Tir şi în Sidon s-ar fi făcut minunile care s-au făcut la voi, de mult s-ar fi pocăit, stând în
sac şi în cenuşă.
14. Dar Tirului şi Sidonului mai uşor le va fi la judecată, decât vouă.
15. Şi tu, Capernaume, nu ai fost înălţat, oare, până la cer? Până la iad vei fi coborât!
16. Cel ce vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă, şi cel ce se leapădă de voi se leapădă de Mine; iar cine se leapădă de Mine se leapădă de Cel
ce M-a trimis pe Mine.
IOAN 4
31. Între timp, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Învăţătorule, mănâncă.
32. Iar El le-a zis: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ştiţi.
33. Ziceau deci ucenicii între ei: Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?
34. Iisus le-a zis: Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine şi să săvârşesc lucrul Lui.
35. Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni şi vine secerişul? Iată zic vouă: Ridicaţi ochii voştri şi priviţi holdele că sunt albe pentru seceriş.
36. Iar cel ce seceră primeşte plată şi adună roade spre viaţa veşnică, ca să se bucure împreună şi cel ce seamănă şi cel ce seceră.
37. Căci în aceasta se adevereşte cuvântul: Că unul este semănătorul şi altul secerătorul.
38. Eu v-am trimis să seceraţi ceea ce voi n-aţi muncit; alţii au muncit şi voi aţi intrat în munca lor.
74. A spus:
Doamne ! Mulţi sunt în jurul jgheabului, dar nimeni nu este în fântână.
(Origen, Contra Celsum 8,15)
75. Iisus a spus:

Mulţi stau la uşă, DAR CEI SINGURI VOR INTRA ÎN CAMERA NUNŢII.
(Tom. 23. Tom. 49. Tom. 106. Mat. 22,14)
MATEI 22
76. Iisus a spus:

Împărăţia Tatălui se aseamănă cu un negustor care avea marfa şi a găsit un mărgăritar. Negustorul era
înţelept: a vândut marfa [şi] a cumpărat doar mărgăritarul. Căutaţi şi voi comoara sa care nu piere şi
dăinuie, [acolo] unde molia nu se apropie şi nici viermele nu o strică.
(Mat. 6,19-21. Mat. 13,45-46. Luc. 12,33-34)
MATEI 6
19. Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură.
20. Ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură.
21. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.
MATEI 13
45. Iarăşi asemenea este împărăţia cerurilor cu un neguţător care caută mărgăritare bune.
46. Şi aflând un mărgăritar de mult preţ, s-a dus, a vândut toate câte avea şi l-a cumpărat.
LUCA 12
33. Vindeţi averile voastre şi daţi milostenie; faceţi-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuţinată în ceruri, unde fur nu se apropie,
nici molie nu o strică.
34. Căci unde este comoara voastră, acolo este inima voastră.
77. Iisus a spus:

EU SUNT LUMINA ACEEA CARE ESTE ASUPRA TUTUROR.
EU SUNT TOTUL ŞI TOTUL VINE DE LA MINE ŞI TOTUL AJUNGE LA MINE.
Despicaţi un lemn şi eu sunt acolo, ridicaţi o piatră şi mă veţi găsi acolo.
(TGTom. 30+77. Mat. 18,20. Ioan 8,12-20)
MATEI 18
20. Că unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor.
IOAN 8
12. Deci iarăşi le-a vorbit Iisus zicând: Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.
13. De aceea fariseii I-au zis: Tu mărturiseşti despre Tine Însuţi; mărturia Ta nu este adevărată.
14. A răspuns Iisus şi le-a zis: Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, mărturia Mea este adevărată, fiindcă ştiu de unde am venit şi
unde Mă duc. Voi nu ştiţi de unde vin, nici unde Mă duc.
15. Voi judecaţi după trup; Eu nu judec pe nimeni.
16. Şi chiar dacă Eu judec, judecata Mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci Eu şi Cel ce M-a trimis pe Mine.
17. Şi în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată.
18. Eu sunt Cel ce mărturisesc despre Mine Însumi şi mărturiseşte despre Mine Tatăl, Cel ce M-a trimis.
19. Îi ziceau deci: Unde este Tatăl Tău? Răspuns-a Iisus: Nu mă ştiţi nici pe Mine nici pe Tatăl Meu; dacă M-aţi şti pe Mine, aţi şti şi pe Tatăl
Meu.
20. Cuvintele acestea le-a grăit Iisus în vistierie, pe când învăţa în templu; şi nimeni nu L-a prins, că încă nu venise ceasul Lui.
78. Iisus a spus:

42
De ce aţi ieşit la câmp ? Ca să vedeţi o trestie clătinată de vânt? Şi ca să vedeţi un om cu haine moi pe el
[precum cele ale] regilor voştri şi ale celor puternici ai voştri? Aceştia au haine moi peste ei şi nu pot
cunoaşte adevărul.
(Mat. 11,7-15. Luc. 7,24-30)
MATEI 11
7. După plecarea acestora, Iisus a început să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce-aţi ieşit să vedeţi în pustie? Au trestie clătinată de vânt?
8. Dar de ce aţi ieşit? Să vedeţi un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce poartă haine moi sunt în casele regilor.
9. Atunci de ce-aţi ieşit? Să vedeţi un prooroc? Da, zic vouă, şi mai mult decât un prooroc.
10. Că el este acela despre care s-a scris: "Iată Eu trimit, înaintea feţei Tale, pe îngerul Meu, care va pregăti calea Ta, înaintea Ta".
11. Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuşi cel mai mic în împărăţia
cerurilor este mai mare decât el.
12. Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăţia cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea.
13. Toţi proorocii şi Legea au proorocit până la Ioan.
14. Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină.
LUCA 7
24. Iar, după ce trimişii lui Ioan au plecat, El a început să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce aţi ieşit să priviţi, în pustie? Oare trestie
clătinată de vânt?
25. Dar ce aţi ieşit să vedeţi? Oare om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce poartă haine scumpe şi petrec în desfătare sunt în casele regilor.
26. Dar ce-aţi ieşit să vedeţi? Oare prooroc? Da! Zic vouă: şi mai mult decât un prooroc.
27. Acesta este cel despre care s-a scris: "Iată trimit înaintea feţei Tale pe îngerul Meu care va găti calea Ta, înaintea Ta".
28. Zic vouă: Între cei născuţi din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan; dar cel mai mic în împărăţia lui Dumnezeu este mai mare
decât el.
29. Şi tot poporul auzind, şi vameşii s-au încredinţat de dreptatea lui Dumnezeu, botezându-se cu botezul lui Ioan.
30. Iar fariseii şi învăţătorii de lege au călcat voia lui Dumnezeu în ei înşişi, nebotezându-se de el.
79. O femeie din mulţime i-a spus: Fericit e pântecele care te-a purtat şi [fericiţi] sânii care te-au hrănit!
[Iisus] i-a spus:
Fericiţi cei care au ascultat cuvântul Tatălui [şi] l-au păzit cu adevărat, căci vor veni zile când veţi
spune: „Fericit pântecele acela care nu a zămislit şi [fericiţi] sânii aceia care nu au alăptat”.
(Luc. 11,27-28. Luc. 23,29. Ev. Egiptenilor)
LUCA 11
27. Şi când zicea El acestea, o femeie din mulţime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a purtat şi fericiţi sunt sânii pe
care i-ai supt!
28. Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc.
LUCA 23
29. Căci iată, vin zile în care vor zice: Fericite sunt cele sterpe şi pântecele care n-au născut şi sânii care n-au alăptat!
80. Iisus a spus:

Cel care a cunoscut lumea a găsit un trup, iar lumea nu este vrednică de cel care a găsit un trup.
(Tom. 56. Tom. 111)
81. Iisus a spus:

Cine a ajuns bogat, să ajungă rege, şi cine are putere, să renunţe [la ea].
(Tom. 110. Mat. 19,23. Marc. 10,23. Luc. 18,24. Dial. Mânt. 20)
MATEI 19
23. Iar Iisus a zis ucenicilor Săi: Adevărat zic vouă că un bogat cu greu va intra în împărăţia cerurilor.
MARCU 10
23. Şi Iisus, uitându-Se în jur, a zis către ucenicii Săi: Cât de greu vor intra bogaţii în împărăţia lui Dumnezeu!
LUCA 18
24. Şi văzându-l întristat, Iisus a zis: Cât de greu vor intra cei ce au averi în împărăţia lui Dumnezeu!
82. Iisus a spus:

Cel care este aproape de mine este aproape de foc şi cel care este departe de mine este departe de
împărăţie.
(Marc. 12,34)
MARCU 12
34. Iar Iisus, văzându-l că a răspuns cu înţelepciune, i-a zis: Nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu. Şi nimeni nu mai îndrăznea să-L mai
întrebe.
83. Iisus a spus:
43
Chipurile sunt arătate omului şi lumina dinăuntrul lor se ascunde în chipul luminii Tatălui. El se va
descoperi, iar chipul Lui [va fi] ascuns de lumina Lui.
(1 Tim. 6,15-16. 2 Cor. 3,18. 2 Cor. 4,4-6)
I TIMOTEI 6
15. Pe care, la timpul cuvenit, o va arăta fericitul şi singurul Stăpânitor, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor,
16. Cel ce singur are nemurire şi locuieşte întru lumină neapropiată; pe Care nu L-a văzut nimeni dintre oameni, nici nu poate să-L vadă; a
Căruia este cinstea şi puterea veşnică! Amin.
II CORINTENI 3
18. Iar noi toţi, privind ca în oglindă, cu faţa descoperită, slava Domnului, ne prefacem în acelaşi chip din slavă în slavă, ca de la Duhul
Domnului.
II CORINTENI 4
4. În care Dumnezeul veacului acestuia a orbit minţile necredincioşilor, ca să nu le lumineze lumina Evangheliei slavei lui Hristos, Care este
chipul lui Dumnezeu.
5. Căci nu ne propovăduim pe noi înşine, ci pe Hristos Iisus, Domnul, iar noi înşine suntem slugile voastre, pentru Iisus.
6. Fiindcă Dumnezeu, Care a zis: "Strălucească, din întuneric, lumina" - El a strălucit în inimile noastre, ca să strălucească cunoştinţa slavei
lui Dumnezeu, pe faţa lui Hristos.
84. Iisus a spus:

Acum, când vedeţi asemănarea voastră vă bucuraţi, iar când veţi vedea chipurile voastre, cele care
au luat fiinţă la începutul vostru, care nici nu mor, nici nu se arată, cum veţi putea îndura?
(Fac. 1,26-28)
FACEREA 1
26. Şi a zis Dumnezeu: "Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele
domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!"
27. Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie.
28. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: "Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste
păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!"
85. Iisus a spus:

Printr-o mare putere şi [printr-o] mare bogăţie Adam a luat fiinţă şi nu a fost vrednic de voi, căci
dacă ei ar fi fost vrednici nu [ar fi gustat] moartea.
(Fac. 3,17-19)
FACEREA 3
17. Iar lui Adam i-a zis: "Pentru că ai ascultat vorba femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: "Să nu mănânci", blestemat va
fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale!
18. Spini şi pălămidă îţi va rodi el şi te vei hrăni cu iarba câmpului!
19. În sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei
întoarce".
86. Iisus a spus:

[Vulpile au vizuinile] lor şi păsările au cuiburile lor; fiul omului [însă] nu are un loc unde să-şi
rezeme capul şi să se odihnească.
(Mat. 8,20. Luc. 9,58)
MATEI 8
20. Dar Iisus i-a răspuns: Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi; Fiul Omului însă nu are unde să-Şi plece capul.
LUCA 9
58. Şi i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului n-are unde să-Şi plece capul.
87. Iisus a spus:

Nenorocit [e] trupul care depinde de un [alt] trup şi nenorocit [e] sufletul care depinde de cele două
[trupuri].
(Tom. 29. Tom. 112)
88. Iisus a spus:

Vor veni la voi îngeri şi profeţi şi vă vor da ceea ce este al vostru şi voi, de asemenea, daţi-le ceea ce
aveţi în mâinile voastre şi spuneţi către voi înşivă: „Când [va veni] ziua în care vor veni şi vor lua
ceea ce este al lor?”.
89. Iisus a spus:

De ce spălaţi partea din afară a paharului? Nu înţelegeţi că Cel care a creat partea dinăuntru [este]
tot acela care a creat partea din afară?
44
(Mat. 23,25-26. Luc. 11,39-41)
MATEI 23
25. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că voi curăţiţi partea din afară a paharului şi a blidului, iar înăuntru sunt pline de răpire şi de
lăcomie.
26. Fariseule orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului, ca să fie curată şi cea din afară.
LUCA 11
39. Şi Domnul a zis către el: Acum, voi fariseilor, curăţiţi partea din afară a paharului şi a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de răpire şi
de viclenie.
40. Nebunilor! Oare, cel ce a făcut partea din afară n-a făcut şi partea dinăuntru?
41. Daţi mai întâi milostenie cele ce sunt înlăuntrul vostru şi, iată, toate vă vor fi curate.
90. Iisus a spus:

VENIŢI LA MINE, CĂCI BUN ESTE JUGUL MEU ŞI BLÂNDĂ ESTE STĂPÂNIREA MEA ŞI
[ÎN EA] VEŢI GĂSI ODIHNĂ PENTRU VOI.
(Mat. 11,29-30)
MATEI 11
29. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre.
30. Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară.
91. I-au spus: Spune-ne cine eşti, ca să credem în tine.

Le-a spus:
Voi cercetaţi faţa cerului şi a pământului, iar pe acela care este înaintea voastră nu cunoaşteţi şi nu
ştiţi să cercetaţi această clipă.
(Mat. 16,3. Luc. 12,56)
MATEI 16
3. Iar dimineaţa ziceţi: Astăzi va fi furtună, pentru că cerul este roşu-posomorât. Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s-o judecaţi, dar semnele
vremilor nu puteţi!
LUCA 12
56. Făţarnicilor! Faţa pământului şi a cerului ştiţi să o deosebiţi, dar vremea aceasta cum de nu o deosebiţi?
92. Iisus a spus:

Căutaţi şi veţi găsi. Însă ceea ce m-aţi întrebat în zilele [acelea] [şi] nu v-am spus atunci, acum sunt
doritor să le spun şi voi nu le căutaţi.
(Tom. 2. Tom. 94. TGTom. 2. Mat. 7,7-8. Luc. 11,9-10. Ioan 16,4,20-28)
MATEI 7
LUCA 11
IOAN 16
4. Iar acestea vi le-am spus, ca să vă aduceţi aminte de ele, când va veni ceasul lor, că Eu vi le-am spus. Şi acestea nu vi le-am spus de la
început, fiindcă eram cu voi.
IOAN 16
20. Adevărat, adevărat zic vouă că voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura. Voi vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va
preface în bucurie.
21. Femeia, când e să nască, se întristează, fiindcă a sosit ceasul ei; dar după ce a născut copilul, nu-şi mai aduce aminte de durere, pentru
bucuria că s-a născut om în lume.
22. Deci şi voi acum sunteţi trişti, dar iarăşi vă voi vedea şi se va bucura inima voastră şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi.
23. Şi în ziua aceea nu Mă veţi întreba nimic. Adevărat, adevărat zic vouă: Orice veţi cere de la Tatăl în numele Meu El vă va da.
24. Până acum n-aţi cerut nimic în numele Meu; cereţi şi veţi primi, ca bucuria voastră să fie deplină.
25. Acestea vi le-am spus în pilde, dar vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în pilde, ci pe faţă vă voi vesti despre Tatăl.
26. În ziua aceea veţi cere în numele Meu; şi nu vă zic că voi ruga pe Tatăl pentru voi,
27. Căci Însuşi Tatăl vă iubeşte pe voi, fiindcă voi M-aţi iubit pe Mine şi aţi crezut că de la Dumnezeu am ieşit.
28. Ieşit-am de la Tatăl şi am venit în lume; iarăşi las lumea şi Mă duc la Tatăl.
93. Nu daţi cele sfinte câinilor că le vor arunca în bălegar.

Nu aruncaţi mărgăritare porcilor că vor face din ele ... .
(Mat. 7,6. Did. 9,5)
94. Iisus [a spus]:

Cine caută va găsi şi celui care bate [la uşă] i se va deschide.
(Tom. 2. Tom. 92. TGTom. 2. Mat. 7,7-8. Luc. 11,9-10. Ioan 16,20-28. Dial. Mânt. 9-12)
45
MATEI 7
LUCA 11
IOAN 16
20. Adevărat, adevărat zic vouă că voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura. Voi vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va
preface în bucurie.
21. Femeia, când e să nască, se întristează, fiindcă a sosit ceasul ei; dar după ce a născut copilul, nu-şi mai aduce aminte de durere, pentru
bucuria că s-a născut om în lume.
22. Deci şi voi acum sunteţi trişti, dar iarăşi vă voi vedea şi se va bucura inima voastră şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi.
23. Şi în ziua aceea nu Mă veţi întreba nimic. Adevărat, adevărat zic vouă: Orice veţi cere de la Tatăl în numele Meu El vă va da.
24. Până acum n-aţi cerut nimic în numele Meu; cereţi şi veţi primi, ca bucuria voastră să fie deplină.
25. Acestea vi le-am spus în pilde, dar vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în pilde, ci pe faţă vă voi vesti despre Tatăl.
26. În ziua aceea veţi cere în numele Meu; şi nu vă zic că voi ruga pe Tatăl pentru voi,
27. Căci Însuşi Tatăl vă iubeşte pe voi, fiindcă voi M-aţi iubit pe Mine şi aţi crezut că de la Dumnezeu am ieşit.
28. Ieşit-am de la Tatăl şi am venit în lume; iarăşi las lumea şi Mă duc la Tatăl.
95. [Iisus a spus]:

Dacă aveţi bani nu-i daţi cu camătă, ci daţi-i aceluia din mâna căruia nu-i veţi lua [înapoi].
(Luc. 6,34. Mat. 5,42)
LUCA 6
34. Şi dacă daţi împrumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor,
ca să primească înapoi întocmai.
MATEI 5
42. Celui care cere de la tine, dă-i; şi de la cel ce voieşte să se împrumute de la tine, nu întoarce faţa ta.
96. Iisus [a spus]:

Împărăţia Tatălui se aseamănă cu o femeie [care] a luat puţină drojdie [şi a ascuns-o] în aluat şi a
făcut pâini mari. Cine are urechi, să audă!
(Luc. 13,21-22)
LUCA 13
21. Asemenea este aluatului pe care, luându-l, femeia l-a ascuns în trei măsuri de făină, până ce s-a dospit totul.
22. Şi mergea El prin cetăţi şi prin sate, învăţând şi călătorind spre Ierusalim.
97. Iisus a spus:

Împărăţia Tatălui se aseamănă cu o femeie [care] purta un ulcior plin cu făină [şi] umbla pe un drum
îndepărtat. S-a spart toarta ulciorului şi făina s-a vărsat pe drum în urma ei. Ea nu ştia că se întâmplase
aşa ceva şi nu şi-a dat seama de [acest] necaz. Când a deschis [uşa şi a intrat] în casa ei, a pus ulciorul jos
şi l-a găsit gol.
98. Iisus a spus:

Împărăţia Tatălui se aseamănă cu un om care voia să ucidă un om de vază. Acasă, a scos sabia şi a înfipt-
o în perete ca să-şi dea seama dacă mâna lui va avea putere în ea [de a înfige sabia].
Atunci l-a ucis pe [acel] om de vază.
(Luc. 14,31)
LUCA 14
99. Ucenicii i-au spus: Fraţii tăi şi mama ta stau afară.

El le-a spus:
CEI CARE SUNT ÎN ACEST LOC ŞI FAC VOIA TATĂLUI MEU sunt fraţii mei şi mama mea. Ei
sunt aceia care vor intra în împărăţia Tatălui meu.
(Tom. 55. Tom. 101. Mat. 12,46-50. Marc. 3,31-35. Luc. 8,19-21. Ev. Ebionită 5)
MATEI 12
46. Şi încă vorbind El mulţimilor, iată mama şi fraţii Lui stăteau afară, căutând să vorbească cu El.
47. Cineva I-a zis: Iată mama Ta şi fraţii Tăi stau afară, căutând să-Ţi vorbească.
48. Iar El i-a zis: Cine este mama Mea şi cine sunt fraţii Mei?
49. Şi, întinzând mâna către ucenicii Săi, a zis: Iată mama Mea şi fraţii Mei.
50. Că oricine va face voia Tatălui Meu Celui din ceruri, acela îmi este frate şi soră şi mamă.
46
MARCU 3
31. Şi au venit mama Lui şi fraţii Lui şi, stând afară, au trimis la El ca sn-L cheme.
32. Iar mulţimea şedea împrejurul Lui. Şi I-au zis unii: Iată mama Ta şi fraţii Tăi şi surorile Tale sunt afară. Te caută.
33. Şi, răspunzând lor, le-a zis: Cine este mama Mea şi fraţii Mei?
34. Şi privind pe cei ce şedeau în jurul Lui, a zis: Iată mama Mea şi fraţii Mei.
35. Că oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele Meu şi sora Mea şi mama Mea.
LUCA 8
19. Şi au venit la El mama Lui şi fraţii; dar nu puteau să se apropie de El din pricina mulţimii.
20. Şi I s-a vestit: Mama Ta şi fraţii Tăi stau afară şi voiesc să Te vadă.
21. Iar El, răspunzând, a zis către ei: Mama mea şi fraţii Mei sunt aceştia care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l îndeplinesc.
100. I-au arătat lui Iisus [o monedă de] aur şi i-au spus: Oamenii Cezarului ne cer dări.
El le-a spus:
Daţi-i Cezarului ceea ce este al Cezarului, daţi-i lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu şi
daţi-mi mie ceea ce este al meu.
(Mat. 22,15-22. Marc. 12,13-17. Luc. 20,20-26)
MATEI 22
15. Atunci s-au dus fariseii şi au ţinut sfat ca să-L prindă pe El în cuvânt.
16. Şi au trimis la El pe ucenicii lor, împreună cu irodianii, zicând: Învăţătorule, ştim că eşti omul adevărului şi întru adevăr înveţi calea lui
Dumnezeu şi nu-Ţi pasă de nimeni, pentru că nu cauţi la faţa oamenilor.
17. Spune-ne deci nouă: Ce Ţi se pare? Se cuvine să dăm dajdie Cezarului sau nu?
18. Iar Iisus, cunoscând viclenia lor, le-a răspuns: Ce Mă ispitiţi, făţarnicilor?
19. Arătaţi-Mi banul de dajdie. Iar ei I-au adus un dinar.
20. Iisus le-a zis: Al cui e chipul acesta şi inscripţia de pe el?
21. Răspuns-au ei: Ale Cezarului. Atunci a zis lor: Daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui
Dumnezeu.
22. Auzind aceasta, s-au minunat şi, lăsându-L, s-au dus.
MARCU 12
13. Şi au trimis la El pe unii din farisei şi din irodiani, ca să-L prindă în cuvânt.
14. Iar ei, venind, I-au zis: Învăţătorule, ştim că spui adevărul şi nu-Ţi pasă de nimeni, fiindcă nu cauţi la faţa oamenilor, ci cu adevărat
înveţi calea lui Dumnezeu. Se cuvine a da dajdie Cezarului sau nu? Să dăm sau să nu dăm?
15. El însă, cunoscând făţărnicia lor, le-a zis: Pentru ce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un dinar ca să-l văd.
16. Şi I-au adus. Şi i-a întrebat Iisus: Al cui e chipul acesta în inscripţia de pe el? Iar ei I-au zis: Ale Cezarului.
17. Iar Iisus a zis: Daţi Cezarului cele ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. Şi se mirau de El.
LUCA 20
20. Şi pândindu-L, I-au trimis iscoade, care se prefăceau că sunt drepţi, ca să-L prindă în cuvânt şi să-L dea stăpânirii şi puterii dregătorului.
21. Şi L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi drept şi nu cauţi la faţa omului, ci cu adevărat înveţi calea lui
Dumnezeu:
22. Se cuvine ca noi să dăm dajdie Cezarului sau nu?
23. Dar Iisus, cunoscând vicleşugul lor, a zis către ei: De ce Mă ispitiţi?
24. Arătaţi-mi un dinar. Al cui chip şi scriere are pe el? Iar ei au zis: Ale Cezarului.
25. Şi El a zis către ei: Aşadar, daţi cele ce sunt ale Cezarului, Cezarului şi cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.
26. Şi nu L-au putut prinde în cuvânt înaintea poporului şi, mirându-se de cuvântul Lui, au tăcut.
101. Cine nu-şi urăşte tatăl şi mama ÎN FELUL MEU nu poate deveni ucenicul meu, şi cine nu-şi
iubeşte tatăl şi mama ÎN FELUL MEU nu poate deveni ucenicul meu. Căci mama mea [...] , iar
[mama mea] adevărată mi-a dat viaţa.
(Tom. 55. Tom. 99. Tom. 105. Mat. 10,34-39. Mat. 16,24-28. Luc. 9,23-27. Luc. 14,25-33)
MATEI 10
MATEI 16
24. Atunci Iisus a zis ucenicilor Săi: Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.
25. Că cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde; iar cine îşi va pierde sufletul pentru Mine îl va afla.
26. Pentru că ce-i va folosi omului, dacă va câştiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul
său?
27. Căci Fiul Omului va să vină întru slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele sale.
28. Adevărat grăiesc vouă: Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea pe Fiul Omului, venind în împărăţia
Sa.
LUCA 9
23. Şi zicea către toţi: Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-Mi urmeze Mie;
24. Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde; iar cine-şi va pierde sufletul pentru Mine, acela îl va mântui.
47
25. Că ce foloseşte omului dacă va câştiga lumea toată, iar pe sine se va pierde sau se va păgubi?
26. Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, de acesta şi Fiul Omului se va ruşina, când va veni întru slava Sa şi a Tatălui şi a
sfinţilor îngeri.
27. Cu adevărat însă spun vouă: Sunt unii, dintre cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu.
LUCA 14
25. Şi mergeau cu El mulţimi multe; şi întorcându-Se, a zis către ele:
26. Dacă vine cineva la Mine şi nu urăşte pe tatăl său şi pe mamă şi pe femeie şi pe copii şi pe fraţi şi pe surori, chiar şi sufletul său însuşi, nu
poate să fie ucenicul Meu.
27. Şi cel ce nu-şi poartă crucea sa şi nu vine după Mine nu poate să fie ucenicul Meu.
28. Că cine dintre voi vrând să zidească un turn nu stă mai întâi şi-şi face socoteala cheltuielii, dacă are cu ce să-l isprăvească?
29. Ca nu cumva, punându-i temelia şi neputând să-l termine, toţi cei care vor vedea să înceapă a-l lua în râs,
30. Zicând: Acest om a început să zidească, dar n-a putut isprăvi.
32. Iar de nu, încă fiind el departe, îi trimite solie şi se roagă de pace.
33. Aşadar oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate să fie ucenicul Meu.
102. Iisus a spus:

Vai de ei, fariseii, căci se aseamănă cu un câine care doarme în ieslea unor boi, căci nici el nu mănâncă,
nici pe boi nu-i lasă să mănânce.
(Tom. 39. TGTom. 39. Mat. 23,13. Luc. 11,52)
MATEI 23
13. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce vor să
intre nu-i lăsaţi.
LUCA 11
52. Vai vouă, învăţătorilor de Lege! Că aţi luat cheia cunoştinţei; voi înşivă n-aţi intrat, iar pe cei ce voiau să intre i-aţi împiedecat.
103. Iisus a spus:

Fericit este omul acela care ştie prin ce parte vor intra hoţii, în aşa fel încât să se ridice, să-şi adune
împărăţia şi să-şi încingă mijlocul de la început, înainte ca ei să intre.
(Tom. 21. Luc. 12,39-40. Mat. 24,37-44. 1 Tes. 5,2. 2 Pet. 3,10, Apoc. 3,3. Apoc. 16,15)
LUCA 12
39. Iar aceasta să ştiţi că, de ar şti stăpânul casei în care ceas vine furul, ar veghea şi n-ar lăsa să i se spargă casa.
40. Deci şi voi fiţi gata, că în ceasul în care nu gândiţi Fiul Omului va veni.
MATEI 24
corabie,
I TESALONICENI 5
2. Căci voi înşivă ştiţi bine că ziua Domnului vine aşa, ca un fur noaptea.
II PETRU 3
10. Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi pământul şi lucrurile de pe
el se vor mistui.
APOCALIPSA 3
3. Drept aceea, adu-ţi aminte cum ai primit şi ai auzit şi păstrează şi te pocăieşte. Iar de nu vei priveghea, voi veni ca un fur şi nu vei şti în
care ceas voi veni asupra ta.
APOCALIPSA 16
15. Iată, vin ca un fur. Fericit este cel ce priveghează şi păstrează veşmintele sale, ca să nu umble gol şi să se vadă ruşinea lui!
104. I-au spus lui [Iisus]: Vino să ne rugăm astăzi şi să postim.

Iisus a spus:
CE PĂCAT AM FĂCUT SAU ÎN CE AM FOST BIRUIT? Dar când mirele va ieşi din camera de
nuntă, atunci să se roage şi să postească [oamenii].
(Tom. 6. Tom. 14. Tom. 27. TGTom. 27. Mat. 9,14-17. Marc. 2,18-22. Luc. 5,33-39)
MATEI 9
14. Atunci au venit la El ucenicii lui Ioan, zicând: Pentru ce noi şi fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc?
15. Şi Iisus le-a zis: Pot oare, fiii nunţii să fie trişti câtă vreme mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor
posti.
48
rea.
17. Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; alminterea burdufurile crapă: vinul se varsă şi burdufurile se strică; ci pun vin nou în
burdufuri noi şi amândouă se păstrează împreună.
MARCU 2
18. Ucenicii lui Ioan şi ai fariseilor posteau şi au venit şi I-au zis Lui: De ce ucenicii lui Ioan şi ucenicii fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu
postesc?
19. Şi Iisus le-a zis: Pot, oare, prietenii mirelui să postească cât timp este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei, nu pot să postească.
20. Dar vor veni zile, când se va lua mirele de la ei şi atunci vor posti în acele zile.
21. Nimeni nu coase la haină veche petic dintr-o bucată de stofă nouă, iar de nu, peticul nou va trage din haina veche şi se va face o ruptură
şi mai rea.
22. Nimeni, iarăşi, nu pune vin nou în burdufuri vechi, iar de nu, vinul nou sparge burdufurile şi vinul se vară şi burdufurile se strică; încât
vinul nou trebuie să fie în burdufuri noi.
LUCA 5
33. Iar ei au zis către El: Ucenicii lui Ioan postesc adesea şi fac rugăciuni, de asemenea şi ai fariseilor, iar ai Tăi mănâncă şi beau.
34. Iar Iisus a zis către ei: Puteţi, oare, să faceţi pe fiii nunţii să postească, cât timp Mirele este cu ei?
35. Dar vor veni zile când Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti în acele zile.
36. Le-a spus lor şi o pildă: Nimeni, rupând petic de la haină nouă, nu-l pune la haină veche, altfel rupe haina cea nouă, iar peticul luat din
ea nu se potriveşte la cea veche.
37. Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se strică şi burdufurile.
38. Ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi şi împreună se vor păstra.
39. Şi nimeni, bând vin vechi, nu voieşte de cel nou, căci zice: E mai bun cel vechi.
105. Iisus a spus:

Pe acela care-şi va cunoaşte tatăl şi mama, [ei] îl vor numi fiu de curvă.
(Ioan 8,39-47)
IOAN 8
39. Ei au răspuns şi I-au zis: Tatăl nostru este Avraam. Iisus le-a zis: Dacă aţi fi fiii lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam.
40. Dar voi acum căutaţi să Mă ucideţi pe Mine, Omul care v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Avraam n-a făcut
aceasta.
41. Voi faceţi faptele tatălui vostru. Zis-au Lui: Noi nu ne-am născut din desfrânare. Un tată avem: pe Dumnezeu.
42. Le-a zis Iisus: Dacă Dumnezeu are fi Tatăl vostru, M-aţi iubi pe Mine, căci de la Dumnezeu am ieşit şi am venit. Pentru că n-am venit de
la Mine însumi, ci El M-a trimis.
43. De ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Fiindcă nu puteţi să daţi ascultare cuvântului Meu.
44. Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru. El, de la început, a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru
adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii.
45. Dar pe Mine, fiindcă spun adevărul, nu Mă credeţi.
46. Cine dintre voi Mă vădeşte de păcat? Dacă spun adevărul, de ce voi nu Mă credeţi?
47. Cel care este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; de aceea voi nu ascultaţi pentru că nu sunteţi de la Dumnezeu.
106. Iisus a spus:

Când veţi face din doi unu, veţi fi fiii omului şi dacă veţi spune „Munte, mişcă-te!”, [muntele] se va
mişca.
(Tom. 22. Tom. 23. Tom. 48. Tom. 49. Tom. 75. Mat. 17,19-20. Mat. 21,18-22. Marc. 11,20-25. 1 Cor.
13,2. Ev. Egiptenilor)
MATEI 17
19. Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi n-am putut să-l scoatem?
20. Iar Iisus le-a răspuns: Pentru puţina voastră credinţă. Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de
muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă.
MATEI 21
18. Dimineaţa, a doua zi, pe când se întorcea în cetate, a flămânzit;
19. Şi văzând un smochin lângă cale, S-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el decât numai frunze, şi a zis lui: De acum înainte să nu mai fie rod
din tine în veac! Şi smochinul s-a uscat îndată.
20. Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat, zicând: Cum s-a uscat smochinul îndată?
21. Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: Adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut cu
smochinul, ci şi muntelui acestuia de veţi zice: Ridică-te şi aruncă-te în mare, va fi aşa.
22. Şi toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, veţi primi.
MARCU 11
20. Dimineaţa, trecând pe acolo, au văzut smochinul uscat din rădăcini.
21. Şi Petru, aducându-şi aminte, I-a zis: Învăţătorule, iată smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat.
22. Şi răspunzând, Iisus le-a zis: Aveţi credinţă în Dumnezeu.
23. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te şi te aruncă în mare, şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce
spune se va face, fi-va lui orice va zice.
24. De aceea vă zic vouă: Toate câte cereţi, rugându-vă, să credeţi că le-aţi primit şi le veţi avea.
25. Iar când staţi de vă rugaţi, iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, ca şi Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte vouă greşealele voastre.
I CORINTENI 13
2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar
dragoste nu am, nimic nu sunt.
49
107. Iisus a spus:
Împărăţia se aseamănă cu un păstor care avea o sută de oi. Una din ele, cea mai mare, s-a rătăcit.
[Păstorul] le-a lăsat pe cele nouăzeci şi nouă [şi] a căutat-o pe aceea până ce a găsit-o. După ce s-a
necăjit, i-a spus oii: „Te iubesc mai mult decât pe cele nouăzeci şi nouă”.
(Mat. 18,12-14. Luc. 15,3-7)
MATEI 18
12. Ce vi se pare? Dacă un om ar avea o sută de oi şi una din ele s-ar rătăci, nu va lăsa, oare, în munţi pe cele nouăzeci şi nouă şi ducându-se
va căuta pe cea rătăcită?
13. Şi dacă s-ar întâmpla s-o găsească, adevăr grăiesc vouă că se bucură de ea mai mult decât de cele nouăzeci şi nouă, care nu s-au rătăcit.
14. Astfel nu este vrere înaintea Tatălui vostru, Cel din ceruri, ca să piară vreunul dintr-aceştia mici.
LUCA 15
3. Şi a zis către ei pilda aceasta, spunând:
4. Care om dintre voi, având o sută de oi şi pierzând din ele una, nu lasă pe cele nouăzeci şi nouă în pustie şi se duce după cea pierdută,
până ce o găseşte?
5. Şi găsind-o, o pune pe umerii săi, bucurându-se;
6. Şi sosind acasă, cheamă prietenii şi vecinii, zicându-le: Bucuraţi-vă cu mine, că am găsit oaia cea pierdută.
7. Zic vouă: Că aşa şi în cer va fi mai multă bucurie pentru un păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi, care n-au
nevoie de pocăinţă.
108. Iisus a spus:

Cine bea din gura mea va deveni ca mine [şi] eu, de asemenea, voi deveni ceea ce el este şi cele
ascunse i se vor descoperi.
(Ioan 4,7-15. Ioan 7,37-39. 1 Cor. 10,4. Apoc. 22,17)
IOAN 4
7. Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis: Dă-Mi să beau.
8. Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate, ca să cumpere merinde.
9. Femeia samarineancă I-a zis: Cum Tu, care eşti iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt femeie samarineancă? Pentru că iudeii nu au
amestec cu samarinenii.
10. Iisus a răspuns şi i-a zis: Dacă ai fi ştiut darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: Dă-Mi să beau, tu ai fi cerut de la El, şi ţi-ar fi dat
apă vie.
11. Femeia I-a zis: Doamne, nici găleată nu ai, şi fântâna e adâncă; de unde, dar, ai apa cea vie?
12. Nu cumva eşti Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat această fântână şi el însuşi a băut din ea şi fiii lui şi turmele lui?
13. Iisus a răspuns şi i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăşi;
14. Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă
curgătoare spre viaţă veşnică.
15. Femeia a zis către El: Doamne, dă-mi această apă ca să nu mai însetez, nici să mai vin aici să scot.
IOAN 7
37. Iar în ziua cea din urmă - ziua cea mare a sărbătorii - Iisus a stat între ei şi a strigat, zicând: Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să
bea.
38. Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura: râuri de apă vie vor curge din pântecele lui.
39. Iar aceasta a zis-o despre Duhul pe Care aveau să-L primească acei ce cred în El. Căci încă nu era (dat) Duhul, pentru că Iisus încă nu
fusese preaslăvit.
I CORINTENI 10
4. Şi toţi, aceeaşi băutură duhovnicească au băut, pentru că beau din piatra duhovnicească ce îi urma. Iar piatra era Hristos.
APOCALIPSA 22
17. Şi Duhul şi mireasa zic: Vino. Şi cel ce aude să zică: Vino. Şi cel însetat să vină, cel ce doreşte să ia în dar apa vieţii.
109. Iisus a spus:

Împărăţia se aseamănă cu un om care avea în ogorul lui o comoară ascunsă, de care nu ştia, şi după
moartea lui a lăsat ogorul fiului său. Fiul său nu ştia [acest lucrul, a luat ogorul şi l-a vândut. Şi
acela care l-a cumpărat a venit să-l are, a găsit comoara şi a început să dea banii cu camătă oricui
voia el.
(Mat. 13,44)
MATEI 13
44. Asemenea este împărăţia cerurilor cu o comoară ascunsă în ţarină, pe care, găsind-o un om, a ascuns-o, şi de bucuria ei se duce şi vinde
tot ce are şi cumpără ţarina aceea.
110. Iisus a spus:

CINE A GĂSIT LUMEA ŞI A AJUNS BOGAT SĂ RENUNŢE LA LUME.
(Tom. 81. Mat. 19,23. Marc. 10,23. Luc. 18,24)
MATEI 19
23. Iar Iisus a zis ucenicilor Săi: Adevărat zic vouă că un bogat cu greu va intra în împărăţia cerurilor.
MARCU 10
50
23. Şi Iisus, uitându-Se în jur, a zis către ucenicii Săi: Cât de greu vor intra bogaţii în împărăţia lui Dumnezeu!
LUCA 18
24. Şi văzându-l întristat, Iisus a zis: Cât de greu vor intra cei ce au averi în împărăţia lui Dumnezeu!
111. Iisus a spus:

Cerurile şi pământul se vor desfăşura în faţa voastră şi cel care e viu din cel care e viu nu va vedea
moartea.
Căci Iisus a zis:
LUMEA NU ESTE VREDNICĂ DE ACELA CARE SE GĂSEŞTE PE SINE ÎNSUŞI.
(Tom. 11. Isa. 34,4. Luc. 16,17. Luc. 23,32-33. Mat. 5,18. Mat. 24,34-35. Marc. 13,30-31)
LUCA 16
17. Dar mai lesne e să treacă cerul şi pământul, decât să cadă din Lege un corn de literă.
LUCA 23
32. Şi erau duşi şi alţii, doi făcători de rele, ca să-i omoare împreună cu El.
33. Şi când au ajuns la locul ce se cheamă al Căpăţânii, L-au răstignit acolo pe El şi pe făcătorii de rele, unul de-a dreapta şi unul de-a
stânga.
MATEI 5
18. Căci adevărat zic vouă: Înainte de a trece cerul şi pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate.
MATEI 24
34. Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta, până ce nu vor fi toate acestea.
MARCU 13
30. Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta până ce nu vor fi toate acestea.
112. Iisus a spus:

Vai de carnea care depinde de suflet [şi] vai de sufletul care depinde de carne.
(Tom. 29. Tom. 87)
113. Ucenicii i-au spus [lui Iisus: În ce zi va veni împărăţia ?

[Iisus a răspuns]:
Ea nu va veni în chip văzut. Nu se va spune: „Iată, în partea [aceasta]” sau „Iată, în [partea]
aceea”. Însă Împărăţia Tatălui se întinde pe pământ, iar oamenii nu o văd.
(Tom. 3. Tom. 51. TGTom. 3. Mat. 24,23-28. Marc. 13,21-23. Luc. 17,20-25)
MATEI 24
23. Atunci, de vă va zice cineva: Iată, Mesia este aici sau dincolo, să nu-l credeţi.
24. Căci se vor ridica hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor da semne mari şi chiar minuni, ca să amăgească, de va fi cu putinţă, şi pe
cei aleşi.
25. Iată, v-am spus de mai înainte.
26. Deci, de vă vor zice vouă: Iată este în pustie, să nu ieşiţi; iată este în cămări, să nu credeţi.
27. Căci precum fulgerul iese de la răsărit şi se arată până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului Omului.
28. Căci unde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturii.
MARCU 13
21. Şi atunci dacă vă va zice cineva: Iată, aci este Hristos, sau iată acolo, să nu credeţi.
22. Se vor scula hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor face semne şi minuni, ca să ducă în rătăcire, de se poate, pe cei aleşi.
23. Dar voi luaţi seama. Iată dinainte v-am spus vouă toate.
LUCA 17
23. Şi vor zice vouă: Iată este acolo; iată, aici; nu vă duceţi şi nu vă luaţi după ei.
24. Căci după cum fulgerul, fulgerând dintr-o parte de sub cer, luminează până la cealaltă parte de sub cer, aşa va fi şi Fiul Omului în ziua
Sa.
25. Dar mai întâi El trebuie să sufere multe şi să fie lepădat de neamul acesta.
114. Simon Petru le-a spus: Maria să plece dintre noi, căci femeile nu sunt vrednice de Viaţă.
Iisus a spus:
Iată, eu o voi călăuzi [în aşa fel] ca s-o fac bărbat, ca să fie şi ea un suflet viu asemenea vouă,
bărbaţilor. Căci orice femeie care se face bărbat va intra în Împărăţia Cerurilor.
(Tom. 22. Gal. 3,28-29).
GALATENI 3
28. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una
sunteţi în Hristos Iisus.
51
29. Iar dacă voi sunteţi ai lui Hristos, sunteţi deci urmaşii lui Avraam, moştenitori după făgăduinţă.
EVANGHELIA DUPĂ TOMA - Tiberiu BRÃILEAN

Evanghelia după Toma este unul dintre cele mai cunoscute si mai frumoase texte apocrife, de o
importantă particulară pentru întelegerea începuturilor crestinismului. Desi face obiectul multor
contestări, nici un cercetător serios nu o poate ocoli. Este plină de sensuri ascunse, ceea ce fascinează.
Spre deosebire de celelalte Evanghelii, canonice, sau apocrife, de această dată nu ne sînt
prezentate aspecte legate de viata lui Iisus, ci doar citate, peste o sută de pilde (logion, în greceste) ce-i
sînt atribuite. Iată de ce am ales să o prezentăm aici.
A fost descoperită în 1945, desi prima mentiune despre ea o găsim la Hipolit, în Refutatio, tratat
compus la începutul secolului al III-lea. Aici, Evanghelia după Toma este atribuită sectei naasenilor.
La rîndul său, în aceeasi perioadă, Origen o plasează în rîndul scrierilor heterodoxe, iar Eusebiu
din Cezareea se referă de asemenea, la ea ca la o erezie maniheistă.
Evanghelia de fată face parte dintre textele descoperite la Nag Hammadi, în limba coptă. Aceste
texte, interzise de către episcopul Atanasie al Alexandriei în anul 367, au contribuit din plin la întelegerea
modului cum s-a format învătătura crestină, precum si ortodoxia, sau Biserica oficială ca nucleu central al
acestei învătături, fată de care documentele oarecum diferite au fost considerate eretice si aruncate la
cosul de gunoi al istoriei.
52
Dar iată că ele au supravietuit, Manuscrisele de la Marea Moartă, cele de la Nag Hmmadi si
Evanghelia lui Iuda le readuc printre noi si le resupun atentiei credinciosului contemporan.
Editia pe care o prezentăm aici este una bilingvă, în coptă si româneste, traducerea, studiul
introductiv si notele apartinînd lui Gustavo-Adolfo Loría-Rivel. Lucrarea a a părut la Editura Polirom,
Iasi, 1993, sub îngrijirea lui Ioan-Florin Florescu.
Majoritatea exegetilor consideră că Evanghelia după Toma a apărut undeva în a doua jumătate a
secolului I, cel mai probabil în mediul siriac, unde apostolul se bucura de o mare popularitate si unde au
mai apărut si alte lucrări atribuite lui, cum sînt Faptele lui Toma si Cartea lui Toma „Atletul”. În ce
priveste autorul cărtii, el pare să fie un gnostic iudeo-crestin, care încearcă să acomodeze învătătura lui
Iisus cu cea a Vechiului Testament.
Lucrarea propovăduieste cunoasterea eliberatoare, prezentînd o învătătură „secretă”, adică
destinată unor grupuri de initiati:
„Si a spus Iisus: oricine va găsi întelesul acestor cuvinte nu va gusta moartea”,
text care seamănă cu cel din Marcu – 4.11 si Luca – 11.52. Tot la cunoasterea eliberatoare (gnosis) se
referă si Sfîntul Pavel, în 1 Corinteni – 8.7; 10.11. Aceasta este o abordare gnostică. Căzînd în lumea
materială, sufletele si-au luat un învelis din carne ca să poată supravietui aici. Dar Dumnezeul cel Bun nu
uită de ele si trimite pe Fiul său ca să le elibereze, aducîndu-le gnoza cea desăvîrsită, capabilă să le scoată
din temnita trupului si să le întoarcă la Dumnezeu.
Trezirea omului se realizează prin descoperirea si aprinderea scînteii divine ce sălăsluieste în el,
lăuntrul lăuntrurilor, prin cunoasterea sinelui său profund. Ce mult seamănă aceste învătături cu cele
brahmanice sau budhiste, Gnoza adună sincretic elemente ale mai tuturor sisteme religioase antice, dar
majoritatea lor, cu exceptia celei hermetice, a celei simoniene a celei maniheiste si a celei iudaice,
prelucrează imaginarul crestin. Dumnezeul Vechiului Testament este Demiurgul, sau Dumnezeul cel Rău,
care a creat lumea asta capricioasă, în vreme ce Dumnezeul Noului Testament este considerat Dumnezeul
cel Bun, iar Iisus este Fiul Său, trimis să aducă oamenilor mîntuirea.
Iată cîteva exemple edificatoare de astfel de logia (pluralul de la logion):
„Iisus a spus: Oricine a cunoscut lumea a găsit un cadavru, iar lumea nu este vrednică de cel care a
găsit un cadavru” (56),
sau „Vai de carnea care depinde de suflet si vai de sufletul care depinde de carne”,
sau „Iisus a spus: Acum, cînd vedeti asemănarea voastră vă bucurati, iar cînd veti vedea chipurile
voastre, cele care au luat fiintă la începutul vostru, care nici nu mor, nici nu se arată, cum veti putea
îndura?” (84),
sau: „Atunci cînd veti fi în lumină, ce veti face?” (11).
Sînt, cred vizibile influentele altor religii si în primul rînd a hermetismului, cînd este vorba despre
„chip”, despre sinele nostru profund, care e vesnic. Universul gnosticilor este unul plin de lumină,
Dumnezeu este Lumină, ca si în Evanghelia după Ioan. Alte teme gnostice prezente sînt: obsesia regăsirii
unitătii primordiale, mitul sufletului androgin, opozitia lumină-întuneric, functia eliberatoare a cunoasterii
de sine s.a. Si totusi această Evanghelie pare cea mai putin gnostică dintre toate evangheliile apocrife si
cea mai apropiată de Evangheliile canonice si de epistolele pauline. Dintre cele 114 de logia, 79 au
legătură directă cu textele canonice.
Evanghelia după Toma constituie o colectie de maxime sapientiale si ezoterice, avînd, cum am
arătat, origini diverse. Foarte interesant mi se pare versetul nr. 12, în care Iisus îl desemnează pe Iacob cel
Drept ca urmas al său. De asemenea, Iisus declară că „adevărata tăiere împrejur se face în Duh”.
Adevărata mamă este considerată cea dătătoare de viată, adică, precum în Evanghelia evreilor,
Sfîntul Duh. Camăta este condamnată în mod transant. Avem deci de-a face cu o lucrare eterogenă, ce
adună elemente ale mai multor traditii si credinte prezente în epocă.
Dogma ortodoxă asa cum o stim pînă astăzi s-a statuat la Conciliul de la Calcedon, din anul 451.
Prin urmare, atunci cînd a fost scrisă, ca si celelalte Evanghelii, nu era deloc eretică. Si nu văd
care ar fi motivele pentru ca astăzi să fie considerată astfel. Pînă în secolul al IV-lea, reflectia crestină se
53
făcea în strînsă legătură cu o formă moderată de gnosticism. Ideologia crestină era o problemă deschisă,
ea s-a polarizat mai apoi, astfel încît aceste texte nu au nici o vină, ba dimpotrivă. Cu toate acestea,
procesul de polarizare a afectat Evanghelia, care a fost considerată gnostică si respinsă de Biserica
oficială.
Evanghelia după Toma e scrisă în dialectul sahidic al limbii copte, adică cel ce se vorbea în Teba,
dialect în care au fost scrise majoritatea operelor literare ale vremii. Ea cuprinde, cum am mai arătat o
colectie de spuse ale Mîntuitorului care circulau în traditia orală. Rezultă un caracter eterogen, plin de
interpolări de origine iudaică sau elenistică, de elemente gnostice, specifice literaturii apocrife. Prin
urmare, nu credem ca Evanghelia să fi avut un singur autor, ci reprezintă mai curînd reunirea mai multor
traditii orale, diferite si uneori contradictorii. Este posibil să fi existat un prototext, un corp comun, căruia
ulterior i s-au adăugat alte contributii.
Spusele din Evanghelie seamănă izbitor cu ceea ce se practica la musulmani mai tîrziu, sub
denumirea de hadith, spuse ale lui Mahomed. La musulmani se considera că cine detine 40 de astfel de
hadith va fi asezat de Dumnezeu printre legiuitori si drepti în Ziua Învierii. Poate că la fel gîndeau si
crestinii, cunoscute fiind interferentele între cele trei religii abrahamice pînă în ziua de astăzi.
Gnostice si eretice pot fi considerate, cum am arătat, numai anumite logia, iar nu întreaga carte.
Textul de fată ne-a ajutat să cunoastem direct această Evanghelie si nu doar prin detractorii săi, asa
cum s-a întîmplat sute de ani. De aceea importanta descoperirii de la Nag Hammadi este extraordinară,
putînd fi egalată doar de descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă.
Evanghelia după Toma fascinează prin profunzimea cugetărilor, prin intensitatea sa spirituală si
prin forta sa de expresie. Ea reprezintă o operă de de referintă pentru specialistii si nonspecialistii care
studiază crestinismul primar si sînt dornici de noi trăiri spirituale, fapt pentru care multumim celor care o
fac acum accesibilă si publicului românesc, în traducere directă din limba coptă si din versiunea
fragmentare grecească. Editia beneficiază de un complex aparat critic, cu trimiteri la comentariile
specialistilor. Specialisti care i-au consacrat pînă acum zeci de editii si o bibliografie imensă. Unii, mai
scortosi, se tem de acest text, care a si fost interzis multă vreme, altii îi exaltă virtutile pînă la sacralizare.
Important este că el ne poate ajuta pe calea către adevăr.
54

23 Evanghelia Dupa Toma

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

23 Evanghelia Dupa Toma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EVANGHELIA DUPĂ TOMA

6. Şi ucenicii l-au întrebat, spunându-i:

10. Iisus a spus:

11. Iisus a spus:

13. Iisus le-a spus ucenicilor lui:

14. Iisus le-a spus:

15. Iisus a spus:

16. Iisus a spus:

17. Iisus a spus:

19. Iisus a spus:

22. Iisus a văzut nişte prunci care sugeau lapte.

23. Iisus a spus:

25. Iisus a spus:

26. Iisus a spus:

28. Iisus a spus:

29. Iisus a spus:

31. Iisus a spus:

32. Iisus a spus:

33. Iisus a spus:

34. Iisus a spus:

35. Iisus a spus:

36. Iisus a spus:

38. Iisus a spus:

39. Iisus a spus:

40. Iisus a spus:

42. Iisus a spus:

44. Iisus a spus:

45. Iisus a spus:

46. Iisus a spus:

47. Iisus a spus:

48. Iisus a spus:

49. Iisus a spus:

50. Iisus a spus:

54. Iisus a spus:

55. Iisus a spus:

56. Iisus a spus:

57. Iisus a spus:

58. Iisus a spus:

59. Iisus a spus:

60. Au văzut un samaritean care căra un miel, intrând în Iudeea.

61. Iisus a spus:

62. Iisus a spus:

63. Iisus a spus:

64. Iisus a spus:

65. [Iisus] a spus:

66. Iisus a spus:

67. Iisus a spus:

68. Iisus a spus:

69. Iisus a spus:

70. Iisus a spus:

71. Iisus a spus:

73. Iisus a spus:

75. Iisus a spus:

76. Iisus a spus:

78. Iisus a spus:

80. Iisus a spus:

81. Iisus a spus:

82. Iisus a spus:

83. Iisus a spus:

84. Iisus a spus:

85. Iisus a spus:

86. Iisus a spus:

87. Iisus a spus:

89. Iisus a spus: