Protozoologia = studiul protozoarelor

Caractere comune protozoarelor:

- Sunt animale unicelulare
- Principalele functii sunt indeplinite cu ajutorul organitelor celulare
- Mod de viata: sunt parazite intracelulare

Protozoarele se impart dupa organitele de miscare:

A. Grupul flagellata (flageli)
Boli parazitare produse de flagellata:
I. Tripanosomiaza este produsa de Trypanosoma (parazite in plasma sangelui
vertebratelor, in lichidele tisulare si LCR).
1. Africane : Trypanosoma gambiente
Trypanosoma rhodesiense Forme heteroxene
2. Americane : Trypanosoma cruzi
3. Romania (la cal): Trypanosoma equperdium - Forma monoxena

Mod de transmitere:
1. Africane
- Gazda definitiva = omul
- Gazda intermediara = musca Tse-Tse – transmite infectia prin intepatura

2. Americane
- Gazda definitiva = omul
- Gazda intermediara = plosnita zburatoare ce apartine genului Triatoma
Transmiterea se face prin materiile fecale/dejectiile plosnitei care aung pe mana omului.
Produc prurit, omul se scarpina si apar leziuni, iar parazitul intra in circuitul sangvin.

3. Trypanosoma equperdium
- Gazda definitiva = calul
- Masculul cal este un rezervor de parazit; are parazitul, nu face boala, ci doar o
transmite
- Transmiterea prin contact sexual.

Trypanosoma: (+desen)
- De la granului bazal porneste flagelul spre apical
- Kinetonucleus = mitocondrie modificata
- Trypanosomele sunt folosite in cercetarile biologiei celulare si in genetica.

Actiune patogena – aspecte clinice:

1. Faza conjunctivo-limfatico-sangvina
Conjunctiv: La locul intepaturii se formeaza un furuncul/tripanom care dispare repede, fara a
lasa cicatrice
Limfatic: Are loc invadarea ganglionilor limfatici.
 - Trypanosoma rhodesiense- etapa rapida si de scurta durata => moarte sigura.
- Trypanosoma gambiense – lunga durata, cu perioade fara simptome evidente
- Apare o stare de curbatura, manifestata prin dureri articulare la nivelul membrelor
- Edem facial si prurit
- Tulburari cardio-vasculare – tahicardie pe un fond de hipotensiune
- Tulburari digestive – splenomegalie
- Cefalee atroce si insomnii

2. Faza neurologica – are loc atacarea meningelui (faza meningee)

Parazitul intra in spatiul subarahnoidian => meningocefalita.
La autopsii s-a observat ca cele 2 foite ale creierului sunt tumefiate/umflate.
Dura mater adera la craniu. Pia mater adera la creier.
- Apar tulburari neurologice, ameteli, somnolenta ziua si insomnii noaptea

Metode de diagnostic
Metoda de laborator (cea mai sigura)= diagnostic de certitudine
- Raderea tegumentului la nivelul furunculului
- Analiza sangelui prin frotiu
- Analiza LCR prin punctie occipitala

Tratament – tratament chimioterapic

- Pentru faza 1 – Lomidina
- Pentru faza 2 – Arsobal

II. Giardioza este produsa de speciile genului Giardia (=Lamblia) intestinalis si

este o forma monoxena. (gazda definitiva= omul, in special copiii)

1. Forma vegetativa (desen) – in duoden, dar in infestari masive ajunge in caecum,

colon si rect, unde se transforma in forma a doua – forma chistica.
Prezinta 8 flageli (2A, 2P si 4L) si o depresiune sub forma de ventuza bilobata pe care
se gasesc cei 2 nuclei.
2. Forma chistica – isi retrage flagelii, devine sferica cu membrana chistica dubla, iar in
interior se gasesc flagelii.
Prezinta 4 nuclei, aparuti in urma diviziunii dupa un plan longitudinal=cariotomie.

Actiune patogena:
Debutul giardiozei – febra, inapetenta, indispozitie generala
Manifestari digestive (semne evidente)- dureri periombilicale, modificari de tranzit intestinal,
enterita rebela la orice forma de tratament.
Manifestari nervoase – iritabilitate, ameteli, tulburari de comportament.
Tulburari alergice (caracteristice)- alergii respiratorii (bronsite, laringite, crize de astm),
cutanate (urticarie si prurit), cardiovasculare (HTA, extrasistole), oculare (conjunctivite
oculare purulente).
Tulburari hepato-biliare – dischinezii, colecistite

Rezultat=> scadere masiva in greutate pe un fond de HTA prelungita.

Metode de diagnostic
1. Pentru forma vegetativa – examen lichid duodenal obtinut prin tubare. Analiza trebuie
realizata rapid (10-20 min de la tubare pt ca forma vegetativa nu rezista mult).
2. Pentru forma chistica – examen materii fecale = examen coproparazitologic repetat pt
ca nu ies intotdeauna chistii.
Tratament:
- Medicamentos: Metronidazol si Tinidazol
- Igiena intima perfecta.

III. Leishmanioza este produsa de speciile genului Leishmania .

Toate speciile genului Leishmania, la inceput au fost parazite la rozatoare. De aici au trecut la
canide (caini si pisici) si mai departe la om.= antropozonoza.
Exista aproximativ 70 specii, dintre care 3 sunt mai importante:
a) Leishamnia donovani – produce leishmanioza viscerala (Febra Kala-azar; febra
neagra; splenomegalie tropicala; febra Dum-Dum).
b) Leishmania tropica – Leishmanioza cutanata (boala lui Borovski; pendica; buton de
Orient)
c) Leishmania bransiliensis – Leishmania - Leishmanioza cutaneo-mucoasa.

Toate sunt forme heteroxene:

- Gazda definitiva = omul; o gasim la nivelul ganglionilor limfatici, la nivel splenic si
hepatic si in maduva hematogena
In stare libera le gasim in plasma sangelui si LCR.
- Gazda intermediara = insecte sugatoare de sange – tantari ce apartin genului
Phlebotomus.
Transmiterea se face prin intepatura tantarului, prin materiile fecale ale tantarului care contin
paraziti.
Transmiterea se face si transfuzial.

Structura:
- Este unul dintre cei mai mici paraziti – 1,5-2 µ
- Forma sferica, membrana plasmatica, citoplasma, nucleu
- Organitul de miscare = flagel – prezinta o radacina flagelara scurta care reprezinta
partea anterioara
- Partea posterioara cuprinde nucleul
- Lipseste parte libera flagel
Aspecte clinice
Leishmanioza viscerala – boala are o
- perioada de debut (de la 1-2 saptamani pana la 1-2 ani). Uneori, la locul intepaturii
tantarului apare un furuncul (leishmanion) care dispare fara a lasa cicatrice.
- Perioada de stare este caracterizata de o triada de simptome : febra anarhica, anemie
severa, splenomegalie
Splina ajunge la 3-4 kg si coboara in fosa iliaca dreapta, dand splina “in echer”.
Se observa hipertrofia ganglionilor limfatici = adenopatie generalizata in toate regiunile
corpului; ganglionii ajung la dimensiunea unei nuci.
Au loc hemoragii multiple pt ca parazitul traverseaza vase cu calibru mare, dand sindromul
hemoragic.
Sindrom digestiv caracterizat prin diaree, constipatii, ictere, dischinezii.
Pielea este hiperpigmentata (cenusiu-negru), fata se umfla si prezinta furuncule – aspect
bonian (de lepra).

Metode de diagnostic
- Diagnosticul de laborator presupune punerea in evidenta a parazitului in organele
bogate in sistem reticulo-endotelial.
Punctii ganglionare, hepatice, splenice, osoase, mai rar in sange.
- Metode serologice – insamantarea pe medii de cultura pt imbolnavirea experimentala
= xenodiagnostic (xenos=gazda).
Mediul de cultura este Novy-Nicolle-Mac Neal; este agar- agar cu sange de iepure.

Tratament – chimioterapic: medicamente pe baza de antimoniu pentavalent.