PARAZITOLOGIE MEDICALA - Prof. Maria Nastasescu - CURS 1 - 19.02.

2013

examen oral. nota finala-prezenta la curs (memorie vizuala) + prezenta lp

Parazitologia s-a desprins ca stiinta din zoologie (zoon-animal, logos-vorbire), relativ

recent, la sf sec XVIII-inceputul sec XIX.

Ea a avut o dezvoltare care a mers paralel cu rezultatele cercetarilor din biologie (bios-
viata, logos-vorbire) ca si a medicinei umane si veterinare.

De cele mai multe ori se face o separare neta intre parazitologia generala si parazitologia
medicala.
Parazitologia generala este stiinta care se ocupa cu studiul tuturor formelor parazite,
incepand de la animale simple organizate, asa cum sunt protozoarele (protos-prim, zoon-
animal), continuand cu metazoarele (metas-al doilea), inclusiv omul.
Parazitologia medicala studiaza cu precadere parazitii de la om si de la animale de interes
economic, unde produc o serie de boli, cu o evolutie mai mult sau mai putin severa. De
aceea, capitolele cele mai importante ale parazitologiei medicale sunt protozoologia
(protos-prim, zoon-animal, logos-vorbire), helmintologia (helminthos-vierme), arachno-
entomologia (entomos-moale).
Totusi, intre parazitologia generala si medicala exista o stransa legatura. Parazitologia
generala tine seama de conceptiile biologiei, medicinei umane si veterinare, iar
parazitologia medicala, care are un puternic caracter aplicativ tine seama de principiile
parazitologiei generale si chiar se conduce dupa ele.

In relatiile dintre un cuplu exista 3 tipuri de convietuiri:

- simbioza
- comensalismul
- parazitism

In simbioza ambii parteneri din cuplu isi aduc foloase reciproce.

In comensalism numai unul din parteneri trage foloase de pe urma celuilalt, dar nu-i aduce
prejudicii.
In parazitism, ca si in comensalism, numai unul din parteneri trage foloase de pe urma
celuilalt, dar ii aduce prejudicii.

DIFERITE CATEGORII DE PARAZITISM

A.1.Parazitismul facultativ
2.Parazitismul obligatoriu

In parazitismul facultativ, parazitul traieste pe suprafata corpului sau in interiorul altui

animal o perioada scurta de timp, dar urmasii lor sunt totdeauna liberi.

In parazitismul obligatoriu, ciclul evolutiv, care se mai numeste ciclul biologic al parazitului,
exista atat faze libere, cat si faze parazite. Din acest punct de vedere deosebim paraziti
externi (ectoparaziti) care traiesc pe tegument, sau in cavitati care comunica direct cu
exteriorul, asa cum este cavitatea branhiala, cavitatea cloacala sau cavitatea anala.
Parazitii interni (endoparaziti) pot trai in celule (intracelulari), in cavitati (cavitari), sau in
tesuturi (tisulari).
1
 PARAZITOLOGIE MEDICALA - Prof. Maria Nastasescu - CURS 1 - 19.02.2013

B.dupa durata relatiilor care se stabilesc intre paraziti si gazda intalnim:

1.parazitism stationar
2.parazitism permanent

In parazitismul stationar, parazitul vine in contact cu gazda un timp scurt, si anume pentru
hranire, pentru reproducere, sau pentru adapost.

Parazitii permanenti au un ciclu evolutiv care cuprinde numai faze parazite care se pot
petrece:
- intr-o singura gazda -gazda definitiva = forma monoxene (xenos-gazda)
- in 2-3 gazde -in afara gazdei definitive mai intalnim o gazda intermediara si uneori apare
a doua gazda intermediara care se numeste gazda auxiliara. = forme heteroxene
(hetero-diferit, xenos-gazda)
De obicei, in gazda definitiva are loc reproducerea, iar in gazdele intermediare are loc de
obicei dezvoltarea larvara.

In ceea ce priveste parazitismul stationar, la randul lui poate fi:

- larvar (protelian = pro-catre, telos-sfarsit) -pentru ca larvele se formeaza la sfarsitul

ciclului evolutiv si in acest caz larvele sunt parazite, iar adultii sunt liberi.
- adultilor (imaginal) -pentru ca il gasim mai ales la insecte pentru ca stadiul de adult la
insecte se mai numeste stadiul de imago, in care adultii sunt paraziti, iar larvele duc o
viata libera.

C.dupa actiunea parazitilor asupra gazdelor intalnim:

1.paraziti letali -produc moartea organismului gazda

2.parazitii neletali -nu produc moartea organismului gazda. sunt suportati de organismele
gazda, si de aceea produc o serie de ‘boli de asociatie’, pentru ca se asociaza cu alti
germeni patogeni care se afla in organele pe care le paraziteaza.

D.Hiperparazitism (supraparazitism/poliparazitism) cand parazitii de talie mai mare devin

sursa de hrana si locuinta pentru parazitii de dimensiuni mai mici.

Acest fenomen a fost pus in evidenta de Leuwohoeck pe larve de acarieni in care se

adaposteau larve de purici.

ORIGINEA PARAZITILOR

Parazitii provin din forme libere.

Ei au avut o evolutie care a mers paralel cu cea a gazdelor, dovada fiind larga lor
raspandire in lumea animala.

2
 PARAZITOLOGIE MEDICALA - Prof. Maria Nastasescu - CURS 1 - 19.02.2013

ADAPTARILE PARAZITILOR LA MODUL LOR DE VIATA

Morfologia externa
-forma corpului

Parazitii externi (ectoparazitii) au pentru a rezista miscarilor pe suprafata gazdelor, corpul

turtit dorso-ventral (ca niste placinte). La altele, corpul se scurteaza, se lateste (ca o
basica) si se observa disparitia segmentelor si a apendicelor.
Forma cea mai caracteristica este un crustaceu, numit Amphilina foliacea. Crustaceul este
format din 2 parti. Prima parte este o Amphilina externa care este formata din gonade care
sunt bogat inervate, bogat vascularizate. Ea se prinde de partea ventrala a abdomenului
racului, iar restul organismului este o Amphilina interna reprezentata printr-un sistem de
radacini care ajunge pana in varful apendicelor prin care suge hrana incat racul ramane la
exterior numai cu carcasa tegumentara.

Fiecare specie de paraziti are un dublu nume. Primul nume este de gen si se scrie cu
majuscula, al doilea este de specie si se scrie cu litera mica. Aceasta este denumirea
binominala, data de Linné, care e considerat parintele zoologiei.

La formele parazite interne, pentru a rezista peristaltismului intestinal al gazdelor, la unele

forme, ca si la formele ectoparazite corpul este turtit dorso-ventral (mai ales cele din
sange, latite ca niste placinte), la altele, precum teniile=cestodele, corpul se fragmenteaza
si in general sunt formate din 3 compartimente. Prima regiune este capul sau scolex cu
organe de fixare. A doua regiune, gatul sau zona generatoare de segmente sau proglote.
A 3a regiune, strobilul sau lantul de proglote in care se repeta aparatul genital hermafrodit.
La altele, corpul se ramnifica, adica este dendritic, in care ultimele ramnificatii patrund sub
tegumentul gazdei pentru a absoarbe mai usor substantele nutritive.

Parazitismul complica foarte mult organele de fixare. Sub forma unor spini, carlige,
ventuze.

In ceea ce priveste originea acestor organe de fixare, la viermi, organele provin din teaca
musculocutana a corpului, iar la arahnide si artropode, insecte, organele de fixare provin
din modificarea unor apendice ale corpului.

In ceea ce priveste structura acestor organe de fixare, se poate observa o evolutie a

acestora, in sensul ca la inceput, aceste organe de fixare au forma unor crapaturi laterale
ale tegumentului cu care se prinde de gazda. Exemplul tipic este al unui helmint, popular
numit Botriocefal, Dyphyllobothrium latum. Gazda definitiva este omul, iar una din gazdele
intermediare sunt pestii (stiuca si bibanul).

desen 1

dyphys-dublu. bothrium-botrie, botridie.

Al doilea tip de ventuze sunt cele care au o cavitate sau un orificiu, o tunica musculara
care o inconjoara, si care e formata din fibre circulare care merg paralel cu deschiderea
3
 PARAZITOLOGIE MEDICALA - Prof. Maria Nastasescu - CURS 1 - 19.02.2013

ventuzei si fibre radiale care ii dau un aspect tarcat. Acest tip de ventuza este bogat
inervata cu celule ganglionare, celule nervoase mari si bogat irigate. Ele au independenta
in miscarea lor. Acest tip de ventuze se gaseste la Taenia solium, la care gazda definitiva
este omul si traieste impreuna cu botriocefalul. Gazda intermediara este porcul. Omul se
infesteaza mancand carne de porc nefiarta sau nefripta bine. La gazda intermediara gasim
formele larvare care dau o serie de boli grave.

desen 2

desen 3

Pe rostrum bucal se gaseste o dubla coroana de carlige cu forma de ancora. Apoi sunt 4
ventuze, una ventrala, una dorsala si 2 laterale.

Al 3lea tip de ventuze sunt ventuzele compuse, latite ca niste placinte, pe care le gasim la
formele care traiesc in sange, formele sanguinicole, pentru a rezistenta circulatiei rapide a
sangelui.

Separate prin pereti musculosi verticali si prin septe musculoase orizontale in numeroase
camarute sau alveole. o astfel de ventuza se prinde foarte bine de artera sau vena, nefiind
transportate de fluxul sanguin.

Morfologia interna (sistemele de organe)

REGULA GENERALA: Parazitismul simplifica foarte mult organizatia corpului, dar

complica extraordinar de mult aparatul reproducator si reproducerea.

Majoritatea parazitilor nu au tub digestiv! -> hranirea se realizeaza prin osmoza si anume
simpla difuziune prin peretele corpului.

Nu au aparat circulator! -> circulatia se realizeaza prin lichidele din cavitatea corpului.

Nu au aparat respirator specializat! -> respiratia se realizeaza la nivelul tegumentului unde

exista un sistem de capilare sanguine care faciliteaza respiratia. Legat de acest lucru, la
paraziti exista 2 tipuri de respiratie:
1.respiratie aeroba in prezenta O2, pe care o gasim la formele ectoparazite.
2.respiratie anaeroba, la formele endoparazite, cu exceptia formelor care traiesc in sange,
unde respiratia este aeroba.

In ceea ce priveste aparatul genital, majoritatea parazitilor se caracterizeaza prin

hiperfecunditate. adica depun fie un numar mare de oua (forme ovipare), sau depun un
numar mare de larve vii (forme vivipare).
exemple:
vivipare-Trichinella spiralis=vierme cilindric, sau filiform, face parte din clasa Nematoda
(nematos-fir/cilindru). gazda definitiva e omul, gazda intermediara e porcul sau sobolanul.
Depunde in 42h de la infestare 10.000larve vii! Dupa 42h este apta din nou de
reproducere.
4
 PARAZITOLOGIE MEDICALA - Prof. Maria Nastasescu - CURS 1 - 19.02.2013

ovipare-Ancylostoma duodenale=vierme cilindric, sau filiform. In decurs de 4-5ani cat

traieste, depunde 20milioane de oua!
! -Taenia solium- in decurs de 10-15ani cat traieste, depunde 200milioane oua.

Ca adaptare la viata parazitara, pentru a rezista trecerii prin mai multe gazde si prin mai
multe medii de viata, apare hermafroditismul.

La alte forme, parazitii traiesc in cupluri. fie inchistati in alveolele pulmonare, fie prezenti in
artere si vene. Masculul alungit cilindric are marginile corpului indoite ventral, formand un
canal ginefor in care sta incolacita femela (ginos-femela, phorein-a purta)

desen5

Modificari importante apar atat la oua, cat si la larve.

In ceea ce priveste oualele, exemplul tipic sunt niste forme parazite in sistemul venos la
om, specii ale genului Schistosoma.
1.haematobium-in venele vezicii urinare -duce la neoplasme vaginale
prezinta un pinten posterior lung.
desen 6

2.mansoni -in venele intestinului gros

prezinta un pinten lateral mai alungit
desen7
3.japonicum- in aa si vv hepatice
desen8

Cunoasterea structurii oualor are importanta pentru diagnosticarea bolii respective!