9107 HqYT sry eanyPT - sind op }todns - INTAAN TNO VIDOTOGOLYIN IS VINOaL AOpN], vuepato'y BOSee ISBN: 978-606-36-0149-1 Copyright © Editura Ars Libri Tebnoredactare: autoarea Corectura: autoarea Coperté: Mariana Muscalu Comenzi: Editura Ars Libri, Costesti,jud, Arges ‘Tel fax: 0248 $46 357 wnedituraarslibrisro Www.edituraarstibri.ro ‘Tiparul executat 1a Tipografia Polichrom Indust Arges 2 ry 2006, Costesti, jud. CUPRINS Tema 1. CONSTITUIREA $I EVOLUTIA TEORIEI CURRICULUMULUI CA DOMENIU DE STUDIU..... 1.1, Teoria curriculumului — domeniu de studiu. eo 1.2, Reforma curriculumului in Romania .. ne u 1.3. Sarcini / exercitii aplicative/ (auto)evaluare 13 ‘TEMA 2. CURRICULUM ~ CONCEPT SI PARADIGMA, EVOLUTII $1 SEMNIFICATII ACTUALE.... 4 2.1. Conceptul de curriculum, derivatii conceptuale su. 15 2.2, Abordarea curriculara a procesului de invatamant 2.3. Tipuri de curriculum «0. 2.4, Domenii ale curriculumuilui 27 2.5. Sarcini / exercitii aplicative/ (auto)evaluare 37 TEMA 3. PROIECTAREA CURRICULUMULU ..............38 3.1. Modele de proiectare CUrTicUlATA ..ssneinsennecneee 39 3.3. Metodologia proiectiirii curriculare 47 3.2.1. Niveluri ale proiectrii procesului de invafamént . 47 3.2.2, Btapele si aciunile proiectarii procesului de invajamant... seen 50 3.2.3.Componentele proiectarii procesului de invafamant31 3.3. Sarcini / exercitii aplicative / (auto)evaluare . 19 23 37 TEMA 4. FINALITATILE CURRICULUMULUI — DEFINIRE, TIPOLOGIL.... eo 58 4.1. Finalitiile edueafionale i 59 4.2. Taxonomii ale finalitatilor educationale 60 4.3. Obiectivele educationale....... 4.3.1. Definire, functii specifice. 65 65 3pawomy ‘201808epad sojayuauinnsut voIUZIIN UY ajarou09 aradax sopJuapmys Tazo v nayUad SeuTId $8 sejoosard sojnnyoatu ayeaoape uns ajtwoyt|dwoxg ‘Anvorde ~onovid 1§ otte10a) asapea ap ound mp oyeztyeue pany Geumonns autq “oMPeUL [UN asa ayEpIoge juNs o[owW9} ovo uL jMpoL ‘anour ysove wig] “pour prejoos jereyoosaid wsizA ap msdya fdoo no yzvazyea1 o yousepIp visofoid nyyuad asopfoxd as sto iuapnys auto ad aivjoas jlonowid injoatt vt orwztiqisoooe 1 owzyauis —“oyezqenjok — quns —_apsmynurjuos Nuapnys ogo ap ayisnsuy soytenqe 18 Jojs|unsouns v osenpeasoine ap jtratunsyst vo 18 sep “tugieaur je Wuezianoe [nud}oeiw vMuUITs nnuad yere ‘aaqyeot|de tfio10Ko 18 uromes oyequazerd quns gyeVeN afouo) uIp oxvoayy nu -reuutid 18 rejoosod Imupurelgauy naquad sojtosayoid v yorSoSepad vasineBoid rjuod dyeuawepury aura; ases uy gresmonsys oys9 vaseLoN'] “mynumjnormo eBojopojour 18 eos! tp ajemawepury aysadse soun ioYe[ sessdou Jejnouuno Hodns un puyy ‘gonoepip viseyod nujuad osoypsoud 98 amo so|ljuapms jeioads wy EyesoIpE arse voUED INaWADaV Sst” PST ozr ace sivas “ald VOOM “2tanteaoosne) / annwartdeulyoroxa /uroivg “¢ e : ~“aresoguya ‘20180epod ieorgruuias i ‘deotoo ~ azejnorsmo (ajasnpard) sqtaunsog ¢'9 4TL™ (eonaeprp azaundsuen) eonoeprp eifizodsueay * 1-9 gir mv TNORNIND aT: ING. ; asNdowd ‘9 SIE" axoneaa(oine) ; aaneande nitions 7 wisn “ee zor “~ lupurebeaut ap inynssooxd soparynutiog P RANOUOMTE ateZiUPB.0 18 aremmonns ap Hemepoyy “z'¢ 46 96" “MrouMElgAMY ap imnsoooxd ymnutluog -'¢ HO7TNWAINNRIND V VLNINOAWOD - LNYWYLYANI aa IN TINSEDONd TA.LANIENC VIVLYA 109 sv) 6" erenteao(orne) aanwayide uiioroxe / nuoreg ae $8 aqeuor}eonpa sojaanoaiqo Pauwzipeuorferodg “¢-¢-p va, STeuoHHeONpS sarna9Iq0 ap 080305 +; ep TLTema 1. CONSTIT UIREA $1 EVOLU' E CURRICULUMU! : NTU oe ote LUI CA DOMENIU DE STUDIU OBIECTIVE VIZATE PRIN STUDIUL TEMET: > Definirea si analiza teoriei curric studiu > Analiza coordonatelor reformei curriculumului in Romania SUBTEME: 1. Teoria curriculumului—domeniu de stadia 2. Reforma curriculumulai in Romania Sarcini / exercitii aplicative / (auto)evaluare CONCEPTE-CHEIE: teoria curriculumului, curriculara ee ‘ulumului ca domeniu de 1.1. Teoria curriculumului— domeniu de studiu Caracterul evolutiv al teoriei curriculumutui Etapa premoderna: > in secolele XVI-XIX, se foloseste in universitati medievale din Anglia, Olanda (Leiden) si Scotia (Glasgow), cu sensul de curs obligatorix de studiu sau de instruin > in domeniul educatiei, conceptul "curriculum" a fost utilizat in a doua jumatate a secolului XVI, in anul 1582 la Universitatea din Leida (Olanda) si in anul 1633 la Universitatea din Glasgow (Scotia), ca raspuns al autoritatilor statale la autonomia mare a universitatilor; > reaparitia termenului "curriculum" in SUA in secolul XX valorificd acceptiune primard, restrdnsi, de confinut al invatamantului, ‘intr-o situatie instructiv-educativa delimitaté in spagiu gi timp. Etapa moderna >, se dezvolti ideea curriculumutui centrat pe copil (J. Dewey, ¥ 1902, ucrarea The child and the curriculum"): curriculum reprezinta ansamblul experien{elor de invatare organizate de scoala; Curriculum este © orealitate ampla, dinamica, retroactiva si proactiva (© un proces interactiv intre educator si educabili © prefigureazi o apropiere intre educabil (copil) si educatie (curriculum). > se accentueazi idea experientelor concrete, directe si indirecte de invajare, preconizate finalist de scoali (F Bobbitt, 1918 ~ lucrarea The curriculum); Curriculum-ul este:vareyrein|diosipsuey 18 voyeyeMt|dios|pyynut “eayeLeUYdiosipronu ye Brapisuoa 9s “BrefnoluMo voresBanut yliqisod ovy ava uypaoge ap andy ajafedioutsd ~ auujnoruina rygrdoym romBtpesed vayoadsiod mp SMnN-twNjNoF mo wsdnse EoAstJoy-oo}wo}sIs BANoadsiod © aiSaingjsuos injn-tunjnorsino wiL03) - yorwaISIS vorepIOgE ~ (OLOg ‘nosamnotn) mye-wnynoisina e091 uy juazesd ut apeyjoazap uyUOLIC) Teuorjzonpa injnusaisis ajs[eaiu 970} ey jUPUUEIAN! ap injnseooud e omoor0Id 9p wore TepUr NEPMS 9p yoeIqo ko axe MynuMoLLMD wEIOa “Boysaoe 9] axneuUoy afaluanyur pugyeojdxe ‘iwivau, ap [nynULUOD 18 Beau! aieo Jeo exUIp 1o[LMyJOdes vareiopisuosaI a1apan UL ase amo ‘ouiopow HoHoepIp audosd “wnjnozuno 9p nnydeotioa w axuyap ap garjoadsied ynou o wiajo wy ‘Myp-wunynozno 1214091 waxEZy| S119 BI ‘OS, jue ednp ‘snpuoo ne ,wnjnojiins, mjmdeouce vasezijeuortessdo 18 omuysp 9p away aotyeuraysis —ajtaednooaig MEpNys ap nruawop va mjnuINNoyLINd ELL0A, L661 tue up pugdaouy sazaqu ap 3991q0 autAap Ijnuunjnazsins etso9} “yuresBoud ap suas no Og6T Hu UL yezTHN 218g “[BuoHfonnsut 18 jeuoHeanpa nueyd ut 18 oWLOyOr 18 eACUT ne}o![OS o1v9 BHULOUODa — oFoos ymUEId UE JO[LIEqUIYDS LLLOFeP Riza) yout nuzde e ummoqune op ynuoMUD “oURWOY UL (Z00z ‘ea[010g) 1ejnoLAND Teuojsusumpyinet injnyopour ezeq ad wopowentn winjnoiums mun eareyoazap 18 ngnun{nouumno aqe aonnepred atoje; up sopreyojdxa vareanmuyap - vzvoaruury: oP 98 1S wunjnoisins ap apuundiy Yoytsioaip 9 - “BIwInoH4ND Bannoadstod wp grepioqe aysa uiteonpa ‘ereuorjeanpa “0S, ue vdnp ‘purapounsod udeyg, SANASHE OP WEHAHOL Jo}9}EyINZ— DeADMIDAD o a1e}92)98 a]LmMIMUT|uOD op ‘arvivatt op t0;efuarsadxo ‘ouBo}oporam womans o avelNLICY 2yeuOHFeoMpa aaarsoorqo no SANBULIOY afuayea no sopranos 18 aapfeau ap sojaluatiadye Pouted op jwawioya auraap umjnorsma ‘9g 8 u@ojopoyaur ap axjouny 2 amziueaio ap vlueprosues uy varmosjas 0 qupurieaur 1ojaanoa1go JOPANDAIGO earEMUELIOS oO dnsard ynjnummnowins varesoqoygy ‘(uononasus pun uanjnorsan POL “IOIAL ~Y) geztprepunys ‘aluotiodxe — “mynurjuoo nmuninswns eepr vzetiu og 4 OU afayre no wyayddurod af v 1s a SweIsixO OMEUEGE exfoAzap v nastod “g[e00$ ango ap 'Silbuly ateztwosexd 18 aundoouoo ‘axsauyp ayuoureutts ‘2uondxe axe}eam, 9p afuatiodxs ap nyquresue uno RIMPINU! 28 o#oLZ0H0 8 syuszaxd sop ge IHESIOXO U BANOO eoreinuap UP ansorei ‘ooanpuy '$ soanp “2yetou09 aluauadxa op njquiosue uy 9P_minsaeord afe appuorfoonpa ® ansadsar ‘tupjeaur ‘oryreror advo oun: fo sejdiousid ossog wasesony %6 auenjeas—“aanoe — unpaooad “anoaIqo ad yenuco °Teoria curriculum-ului se refera la un sistem al principiilor de elaborare a curriculum-ului (Bocos, 2008): > principii referitoare la curriculum in ansamblul su elaborarea curriculumului in conformitate cu_ idealul educational al scolii; > Tespectarea principiilor de psihologie a invatarii; > Tespectarea particularititilor de varsté si individuale ale elevilor; - descoperirea, _stimularea —si_—_valorificarea disponibilitatilor si a potentialului elevilor; - stimularea gi dezyoltarea gandirii divergente, critice gi creative a clevilor, a imaginatiei lor, + studierea si prospectarea dinamicii sociale si culturale a societatii si adecvarea la acestea, Principii care se refera la activitatea de inva{are ~ activitatea de invatare presupune stiluri, tehnici, procedee diferite, ritmuri de invatare diferite; : ~ activitatea de invatare are la baz eforturi intelectuale si motrice continue; ~ invatarea se poate realiza prin activitati individuale si de grup; ~ activitatea de invatare isi propune dobandirea si dezvoltarea de abilititi, capacitati, _competente, cunostinfe, atitudini, comportamente, conduite etc.; Ja baza invafarii stau interesele gi nevoile educational ale elevilor, pentru a se contribui eficient la dezvoltarea personalitifii lor si la integrarea lor activa in viata sociala. 10 > Principii care se referd la activitatea de predare - curriculum trebuie si propund situatii de invafare diverse si eficiente, adecvate obiectivelor educationale; - curriculum trebuie si permit descoperirea gi dezvoltarea aptitudinile elevilor, intereselor si nevoilor lor educationale; - activitatea de predare faciliteazd transmiterea de cunostinfe si formarea de competente, _atitudini comportamente, conduite etc.; - curriculum trebuie si dea posibilitatea clevilor si realizeze transferuri de cunostinfe si de competente, in maniere intra- si interdisciplinare; - si se realizeze legatura dintre activitatea instructiv- educativa si viata cotidiand, Specificitatea teoriei curriculumului este dat& de caracterul national al educatiei, de caracterul de prospectie al acesteia, de caracterul permanent al educatiei, dar si de formele educatiei. 1.2. Reforma curriculumului in Rominia in sistemul de invatamant romanesc, termenul "curriculum' a inceput si fie utilizat numai dupa anul 1996, odata cu lansarea reformei invagimantului Coordonate ale reformei invaifcimantului in Romania: > reforma curricular (plan de invafamant, programe scolare) si compatibilizarea europeand a curriculum-ului national; > trecerea de la invatarea reproductiva 1a cea creativa, prin rezolvare de probleme; i1 “tnyoumnozino vareoazep ul ojuoueuad ratleonpo ynjor HeuouMary sound mmnupMEizAU, [nfoatu Bf eIUBLIOY i] auejnowsuno FouUOJas soTHUMISUOUNP |NoYIONds HeItazZorg aejoosaud mnjnjugureigauy jnjoatu e| viUBWIOY, Uy srejnotiino rouLioyer sojJunsuouNp jnoyroads Hejuaz91q VIUPWOY UIP ULIOFar ap |nUaISTS UL IMymum|NoLINS e109} 9] arinjoas ap aptisamp nua Hejuazang OIprys op injruuowop earmyNsuoS Wy MyN-tuNfoTIND & arwoqya ep sopdiound ejueyodun siejuaumary ‘MUM NOELMO 191109) vasinyysuoo UL DAKNIOAe soadma noyIoads Hezq|EUY axenqeaa(oyne) oareayde tftoaaxo / mia4Eg “¢°T 1098 eIzI99p vy [N-uNIROLIND 18 najpnu yn-wnynoino anu, windo — yuqemsa anoadsar “wiejnoimo vareziyeqquaosep ainise es serorsaoe v yumndo easvjaojas und inynyugweiyaur sopmmutjucs earewonsesuoosep aimBise ys 1$ yfeuorjeunroyur vorwosgomesdns yaa ys T a Sa18 ajuajadwios ‘Wenoedeo “Henge ‘otunsouns sopaaya soyntznyoe vareujeuorfoury 18 vareyyeuorfesado | aingise us ‘omjwaur nnued vifeanour SHOAzaP Bs ‘so|Ad|a |nyetiuayod wmdo aoytsoyeA vs - ‘myn. ~tunjmaLino B exoge|9 ap ayLKdiouUd ap 40s eu es - ‘ereudrosipsuen 18 aroun drostpnpnut ‘oseurjdostproyun Heproqe und “sojummutjuos varerdaur ainaise us - “in[npratput 97v epeuorseanpa aptoaau 1§ afasouo1Ut Mo 18 sep ‘1¥eI9100s 9[v wanyoadsrad ap 18 ayensoe ayafutsa0 no vlueproouos uy “aliqrxoy uninuljuoa aza}oajas ys - ‘Teuoreonpa mnyeapt woroune azozta ys - sareo wmynowno mun vasioquje utd sjuaueuued rativonpo vareaoword ¢ ‘azenpeaa ap aytiayens 18 oaneonpa-anonasut aqyfaens “immupurefean —optsmynurjues —‘ajeuorfeonpa steausaiqo any aresacau sojafuapuodapionm varemfise -¢ ‘919 exaydu0s 2amus0o tanonns oun easeyfoazap ezortyiony as ys WOU [opise “oMULIOF 18 axelgaUt ap s0]o{uoLLOdKa voswsBoyUt ‘Teuorien injr-tunjnotians v puvadoma vorezyiqueduios oue]008 1ojoureZosd w ‘jupweleauy ap sopnuEld vo: DIMpMOY Wt a4ppnouuing routofes 270 munisuowurcy ‘euoreurerut axeladooo ap ayesueav sutioy soun vararirut ‘syeuorimusur ronwouoyny wazeato 18 aiwzifenUADsop uid ouspese 18 rejoas mmuomaseueur euuojor ~ ‘eoIuonsefe apslearmnutoa ej varecoucs 4 ‘oyurouose-o190s |ntpau no Joos sojtieyax woxeyjonzapTEMA 2. CURRICULUM ~ CONCEPT SI PARADIGMA. EVOLUTL SI SEMNIFICATI ACTUALE OBIECTIVE VIZATE PRIN STUDIUL TEMEI: > > Definirea gi analiza conceptelor specifice curriculumului Analiza componentelor structurale ale curriculumului. si explicarea interdependentelor dintre acestea Argumentarea modalititii de abordare curricular’ din perspective diferite > Definirea si analiza tipurilor de curriculum: > Definirea i descrierea domeniilor curriculumului SUBTEME: 1. Conceptul de curriculum, derivatii conceptuiale 2. Abordarea curricular a procesului de invatimant 3. Tipuri de curriculum ; 4, Domenii ale curiculumului Sarcini / exercitii aplicative / (auto)evaluare CONCEPTE-CHEIE: curriculum, abordare _curriculara, Proiectare curriculara, arii curriculare, domenii experientiale. cicluri curriculare, mediile curriulare, standarde curriculare de Performanti, situatie de invajare, experienti de invajare gi formare 14 2.1. Conceptul de curriculum, derivafii conceptuale Termenul curriculum provine din limba latina: curriculum (6g) si curricula (pl) ne > sensul propriu: curriculum (subst.): alergare, cursi, drum, intrecere, pisté de intreceri, car de curse/ de lupti; currere (vb.): a alerga, a se grabi, a parcurge, a se pierde > sensul figurat: curriculum solis = curs al Soarelui; curriculum lunae = curs al Lunii; curriculum vitae curs al vietii Termenul curriculum este consemnat pentru prima dati in documentele universitifilor din Leiden (Olanda), 1582 si Glasgow (Scotia), 1633. Prima lucrare lexicograficd in care apare este ,.The Oxford English Dictionary" (OED), iar infelesul care i se confera este cel de ,,curs obligatoriu de studiu sau de instruire, sustimut intro sooala sau o universitate" Pana la mijlocul secolului al XIX-lea, conceptul de curriculum a fost folosit in general cu infelesul de: curs oficial, organizat intr-o scoala, colegiu, universitate, a c&rui parcurgere si absolvire asigura cursantului.un grad superior de scolatizare. In sens larg, termenul de curriculum reprezinti ‘intregul program al actiunilor educative, cu toate componentele si interactiunile dintre ele, in sens restrins - curriculum se refera la continutul invatamantului. 15LI ‘he1ar90s aye Ancona apixyjeuy ap ovfouny uy ystpeioods 9P BlEpUeWOs.I BALCONPE TYAJO - ;punwore wnpnoHUND 2JeuoyUoU 1$ ajeuoyu arejeauy 9P ejuazsacxa ap jnyqureste — (ppy2i008) pouuofin wrynonung (e}ua}edutoo ap tundn jyuauiop ad ~ ywzypioads wnjnouuins sajenydaou09 Wyeariog ‘mynaoyo Jo anvonpa Sunouved sso yaqn-tunqnotims eyfeoryMLtes 22]008 1x9qUOO UY Tapp 9180 minumnottmo [e jenuaD |mouNg “(greuyjdiosipsueay) wee arepard ap ayeuea afepout ut sojaurdiosip vosws8aquT “azejnonuno nes AS soneUtO} soe voresBoMT (q “o}9 astnuysul ap eovoyfius 18 aporaut ‘Lamanutuod ‘aarjoaigo TEUUEEAUL ap Inqnsoooid Jo}aUOUOdWOD JoIN vaYe|NoTLE (e ayuauodurod ajavorguum aysaunas aivo (ZT9Z ‘$090 UE [661 “Mears “AuwBog) 107.89; ;doouo9 un 2189 jRUMYNDLLAN ropeyey]nzar warenyeno (Heuanoe ‘sovoyfits ‘opoyaut) arvziqeas ap ajit{ipuco 2yeuorfeumoyur opngnutiuoa nruatuop mum aorpioads ajaanoaiqo usuodwuod ejarvoygut anuIp viuepuadaprolut FoyHOTeA uMjmo}LaM9 9p [nuoutioy ‘guipowl sunt}do908 UL mymunnaiuuns ajajuauoduoy AAA A (oLoz ‘nosajnoryy) er0\sa9e a}@ auauoduios nes ajuojadutos ud opeunsdxa ‘oyeimonqsar or AiseiZo1d 18 aanefnums “soytoods asvigauy ap aiuotsadxo TeiINza1 B nv 29 “aIRs Jaluarstxa nBuN v-op wo un sndns 9189 2169 E] areizauy ap sojteyunuodo jaojtienns vawEno) (8007 topqoq-forBayq w jroqdures ‘tjomse>) tosogad 9P atepiya ‘soqndoo afaiustiedxa aywoy utp ymgoye nsimored “(9007 ‘ueaneag ‘asneutaq) 10joanoarqo {uez1[e94 voreanseu nnuodaxenyvaa sp sapaooivd 18 a1vipauy 9p Hewanse ap ‘aonoeprp aovojfiut 9p “gretiuaasas prorueu St ovaimazaid tminuy}uos ‘oansaigo ap rezyue8s0 nyquiesue “(8861 ‘ec W098 aqrotdse qns axe 2 aoqo un a1 ad arufeaut 2P s0ja}ustadxa h[quresue vo JBraprsuos aysa [o-wnynotms “C1861 “MEUICH,C) apeor yep v vownanoe inset 99 W enyeaa © nnuod aieziqnn ajeiaumnsur #8 sfapoieut ‘tandoos s0}sa00 voroiune waved ousomoy apimranoe 1 ojeovoyfn “algo “Saneonpe manse oun ajaarioeiqo 16 ajLindoos “arLinjah aouYjaP om aneoude joo1ord uN aise jmumjnoysino < ‘(6461 Tereeryy) azejoos Hnuluoo 9p wIst] o ajsa jnamynoramo < *(8961 ‘“uSy) 19 eIEge UL nes ypEODs Uy BieZt/POx 9 FoUP Wo.9y:PUI “efeoas ap yyewUpUT 18 weaxU|d 9 oo omlgauy 9p areuanoe wavanuy emtzardar winjnotums ¢ ‘2yonydeouos pappunjoqy A A Jopputidiostp ape 4 ‘ooze “THO10) uajo aIsa0v ayeoytoads uns ote Ud sojoruauunaop aiqwesue 8 umoord Suywejpam op aringsur amooy Uf Bfo}soor & ateziteaz0 op Jojaiarueur » 18 axeleauy 9p JOJaLIAFO © RSUNXO ene gmzardar wnjmorsin9 “ajemioe ojizeproqe UT : eeecurriculum prescris (explicit, written) — ansamblul de documente scolare sub forma de planuri de invayimént, programe scolare iz curriculum predat ~ curricula transmis efectiv elevilor si care va fi supus procesului de evaluare scolara curriculum invajat - curricula asimilat efectiv de elev si care este actualizat in diverse imprejurari curriculum suport (ghiduri, c&rfi, resurse multimedia etc.) curriculum testat ~ curricula supus evaluarii gcolare curriculum general - tipuri de valori propuse tuturor elevilor Gintr-un areal geografic si care asigura o integrare la nivelul Giferitelor paliere societale curriculum local — ansamblul de oferte educationale de care beneficiaza doar elevii dintr-un anumit spatiu geografic pentru care ele se dovedesc operafionale si necesare i curriculum exclus - secvente curriculare care nu au fost ipostaziate in predare din anumite rafiuni — uzurd moral’, inadeovare ideologica curriculum diferentiat si personalizat - oferta educationala constind dintr-un pachet de discipline cu alocirile orare asociate acestora, diferentiate pe profiluri_(teoretic {tehnologic), pe specializari sau pe categorii scolare (elevi cu CES, elevi cu dificultati de invatare etc curriculum informal (null) ~ ceea ce nu se pred& in scoaki, lasind elevilor impresia c& nu este necesar, nu este vizat; nu este specificat in documentele scolare curriculum internal (léuntric) — sinteza personal a tuturor curricula cérora le este expus elevul (experiente de invafare, familiale, sociale, ambiental) 18 © electronic curriculum - curricula oferit de Internet si asimilat de fiecare elev in functie de curriculum launtric al fiecdruia © curriculum integrat - ,.... educatia organizati in asa mod jincat intersecteaza principalele arii tematice ale mai multor discipline, construieste 0 viziune holistica si lumii reale”” (Shoemaker, 1989); curriculum integrat sugereazi corelarea, punerea in relatie, integrarea confinuturilor, iar demersul didactic necesiti 0 abordare curriculara, in care punctul de pornire este, cel mai adesea, finalitatea urmarita/ competenta, funcfie de care sunt alese celelalte componente ale procesului de invafamant (Creu, 1998; Chis, 2001). 2.2. Abordarea curricular’ a procesului de invafimant Introducerea conceptului de curriculum a determinat dezvoltarea conceptului de proiectare curriculara, Proiectarea curriculara valorizeaza abordarea curriculara, sistemica si integratoare asupra intregului proces educativ. Abordarea currieulara urméreste optimizarea raporturilor de relationare dintre componentele structurale ale curriculum- ului: obiective educationale, continuturi curriculare, strategii de instruire, strategii de evaluare, precum gi intre actiunile de predare, invajare si evaluare subordonate finalitatilor angajate la nivelul sistemului educational (abordare macro) si procesului educational (abordare micro). Din punt de vedere structural si functional, abordarea 19Iz miuode ango 9p ({euorvonpa injnwoysis ope 18) 07008 91e uENeAs op varezyeer oyuuad aejnoumo jnopopy nbgutunurod aye a}a19U09 apeuorieonpa so}fonaU visardso Pung of ‘oyeuremaap [2100s ay ¥s yod ugUMBfeAtN op mnsaooud Inspeo uy oqwzia afusjadutoo ajaun yo tmdey e wiagos og ainiusut vo 1098 vayoadsiod utp paymoising aavpiogy ueum, Meyqeuosied vereyjoazap 1 voreuuoy pupinBise ‘souqjue svepi[eA I$ oqvsI0xe auntjox ap oureyos son v 18 (Lopudep 1S Hodooud) sieupge “Yetoedes ‘olunSouns sommnue verezrrqour sundnsard 10[@juareduoo waxeyjoazop 1S voresioxo ‘warem0.4 “SormeUNp 18 row ayxaqu0D UL roTFAaqa soy LeNtIqe 18 sopsjunsouns suyzriqow 18 mmuasuen v. juaIoyD pow UL Huwzifear Indoos uy 1ojajusjodiuos varozuoyea v] Bajar ag poisopoyrsd patyoadsiad wip pannoi.ins auvpiogy SqEqenTeAS JO$n apeUy iNrzIYoe ap rou) UL apeLTUdKe ofeI00s Jojaiurzs9 oneuged eoyde pour um pundser ovo ‘opBopu uhenjop sown & safe anys 9p rupuegop vanoodsiad ut SonsePIp JojaluengUT 1§ sopLMsrawap wNYsUOD atfer8 “HouNUt fplaid ape ‘opero0s 18 opeuorsazord fara eye apenyoe sojalutios Surg rou apundser ajizayadutos ad yesqu20 sefnoumno [njapoyy (ay.reuuin apeuor}eonpo aiteuieays) viru asao ap 18 (inmugweigauy jnjnutjuos) Pipa 2899 anut yjeuolfoury eluspuadaproqur ap ‘or0omIp uinyEB9] toun eorezyqeex oundnsard imjn-tanjnouns eoswon|dy ‘Sanonmsuos ‘ayiqesizop ‘oanizod ‘eyueagyer axeut0y {8 arelgauy op oluariodxa uy rerpmis ap s0jautay .voroonpen, sundnserd — afusjeduioa «ad yenuso—n-umynoun3 oz whtzuyoo /Puajadwos aumasp umonys “Heqe 18 enoedes ap mele ‘oreorgzursdno tamonns uy ayesBoju 19 ‘opefozt 1$ ams wy aialunsouns jwazopuodard gzeaziio[ea row as nu feuesodurouos eSoBepad uy yeiapisuosax ys0y e sojafujsouno Thyoy allatadwuon ad proauao panynoi.una va.mpiogy AMIENS axepsoge ap aJapoyy (oxenyeaa ap foruyon1$ oporou “uSarens) azefeat 18 owpaid ap solenanoe vuaroyo ,,cezeanyeaa as ung, < ‘(oupain oasmsar 1 unsaid “oxesooau ayetrarew ajEop “Sreyues-oomay8) ojtiipuoa “aresasou 012 ayslipuo {S$ oinieds ‘mjmurexdo1d qua8mnored sesosou dun ap Imieateiut) wluaroya to apenarjae 0 azoqniap as ys yzvouin cumin 18 sfeniaeur “jerodurar-onleds ,zapuos 99 uy,, < *Cerep ateuortems sjarvonuos wy windo ayeuquios “ufeianse e onziuwi10 op auunoy 1 sovoyfiut “aporou ap Imiqmesue nnusd aor8oyeRs elHZI0ap) areqniouMo tieMANoE 9 undh “eoxeluany 18 eampoid wztywar 10a as ,,zuin, 4 ‘Quewueigauy ap mjnsaoo1d sqamynuijuos) rejzauy jepaid angan auunue dD, ‘@leuorfeonpa afaancargo vioqeia 104 as) [nuresZord "Bmomed ¥s 19 v9 ooAou a}s9 ,,299 naa, Hes 290 aq. < “CoB gtittdo ‘20] aqnfentdse 10] ajosarayu ‘ayeuorfeanpo 104 S}onou no “SyenprAIpUL 1S pISIBA ap HypUeINoned) rmgsay mfootqns rjzonpa uns 469T1Du NUS Wzeasaipe as T gM, (8002 ‘$000g) uegenty apaoyeunin yf 9P Pupoatd ezeozyeas os queuuElgAUy ap rmynsogord & pre|noLsIn9