uunul cdtre atl, Aceasta masuraze Ig! are propel ss yes, T antropomorfizarea, geomorfizarea, precum s1geometrvarea subtla ‘Side sees propria sa meteica."™ Pentru Martin Heidegger creatia poetica este o masurare, la fl ocuirea poetica, ce astfel Ist gaseste temelul care fl asigura dainuires", masurarea deliritativa defining caracterul poetic al Tocuii. Semniieaieuaril masurt” par a se regis chiar intr-un spectra mai larg deeat cel strict al geometriet traditional. esenta Imasurii pentr Heidegger nefiind un cuantum, .aga cum niet csenta cle! mi este un cuanturs” "Abstractiunea geometric nu este o valoare in sine, masura lune de integrareorganica in lume, luarea el .nu survine nicfodat printr-o smulgere a masurit Ia sine, printr-o coneentrare a fdeslusiri care devine astel ascultare™ Conceptual de spatta tradijonal” materializat in matricile sale se traduce astel prin notiunea de locuire poetica, a auutenticet ‘masurart delimitative, apis simple! masurari cu -instrumente= Calon pentru intocmirea unor planur". Loculrea nepoetica este Imeapabila dea lua mastra tocmat din cauza excesuhut gta furiel str! sa calculus", Locutrea poetiea este legata de ereatia poetica, ce st este 0 construire in sensu obigmutt al edificari i famenajari anor clair, a autenticd masurare’, creatia poetic teste construirea originara lar Tuarea poetica a masuri ine de rosie poetca continta in agin, stringed Jaolltaintr-o unica fexpresie huminoastatea $1 ecoul stralucitoareior aparitt cerest, Intunerieul 1 tacerea a ceea ce este strain” “Athitectal poet este cel care ia masta pentru , pentnialeatutresloewirt, nerezumandu-se doar la utlizarea unor regu le geometries armonice. -Construirea autentes" presupune Alecia! 5 operat ale punerit in relate a cerutut cu pamantul ale fomuli ew hime, ale interlortatt cu exterioritatea, ale naturl st ceulturt ale inaltlul st coboratul, ale exeavatil st elevate Din aceasta perspectiva fenomenologiea, a ramane in sfera ‘matriilr vi ale spa presupune. inainte de orice eometrizare ‘ormalizare, o sere de operatiice definesestrateia fundamental ‘eaiflcar, Daca din punetal de vedere al configurator miter, 162 uso anvonosscrs ‘Se regasescin lucrrile arhitetilor de marca actual, and de acea hnlerolanie @ semanulu, la fel, acele dialeete, ce definese raportl fundamental strat de tetrad hetdeggerian, se regasesc lranserate ‘ceea ce vom nud spatil limite in grosimea acestea, catofanie ‘patil alt de importanta pentru spatiaitatea gilocirea tanaka, apt dovedit 1 de multtudinea de stur ale intemeler i locuit ce se desfsoaratocmat in aeeastagrosime ae, 4.2. Spaqu ave LIMITE Analizind radacinile cvitzatet occidentale, naseute pe rutnele ‘echiulat Impertu Roman, Arnold J. Toynbee scoate in evident lun enomen interesant,stanume acela al aster nel no socket tocmat in spatial graniel une vech! societal. Limita devine cent, ‘capatnd o consisten(a o spaljalitate la scara stories i geografe in timput somnutut storie adane, din interval anilor 875-875 dir, cuprins Ine prabuswes Impertults Roma st ezveltarea progresiva a societati noasire orcidentale miscute fn haos, s-r putea spune cd =-a lato coasta avec societal entra a f prefacuta'in sia spinari a inet no injghebaat de Beelagt gen." Printre deosebirile majore ce diferentiaza lume traditional de cea moderna sunt 51 cele legate de consistenta, grosimea lumitelor dintrediferitele spa .calitcate, Jueru valabi in primal ‘ind la sara teritonila. In timp ce in Iumea moderna grosimea limitelor dintre dieritele teritort este subliata, redusa chiar la nivelul unor barereimaterale, ire teritorie soctetatilor traditio nale, coexistente la un anume moment, exists zone intinse ale (recerilde a una la alta, zone neutre, provinel de granita, lock lunde se purtau batalile sau zone saere, magice, pice penta {eritoilesalbatice,stbjale, ale padi, jungle, mar sau deser- ‘ull La fe, inre spagil alfeat” tulizat si cel salbatie-natural Lune SPATE, SPAT ALE LE 163,zona liminala condenseazs la rind valente magice de aparare, ‘ovandinl spatjalitate dstineta, Nga mult deca ata, dupa cum ‘he-oarata Amold van Gennep in Ritu de trecere, este vorba de 0 ‘Btuati, de stare de limita a individu sau a une! colectivtats ‘inte lustrata de ceremonileceinsotesctrecerea de ino situate ‘magleo-religasa si social Ia alta". “Aga cum configuraiile spatiale nu pot fi intelese doar prin prisma unt anallze cantitative sa estetice, tot a limitele spatiale, Epecifcul acestora, prectm $1 grosimea" tor pot f intelese pe ‘eplinhnd in eonsiderare terment cum arf .calfearea” spatial $tinpului, precum siraportul inte cete oud, spatia st timp, ‘Se voreste mtens despre condivonarea reciproca a acestor dou componente, Amaratat anterior fpoteza conform caret impal perceput ritmie st elrcular 5-2 transferat sau a fost absorbit” in ‘configura spatiale specfice. ‘Simetra dintre spativ s{ timp sine mal mult de latura Jor caltativa deeat de cea cantiativa. Acest Iucru este dovedit de “Ghferenta" existenta intre masurile specifice marimilor intinde ‘flor satiate shcele specific intinderilortemporale sce nextstents lune stine 2 masurdrl mpl corespunzatoare geometriet “Spaiale. dupa cum ne arata René Guénon:...in ordinea caltatisa, metria se traduce intr-wan fel cu totul remarcabil pin corespon- a care exists inlresimbolisul spatial sl slmbolismul tempo- enc — ‘Matricle vit ale limbagult spatial sunt in mod direct determi nate de raportl spatio-temporal ‘Corpuriefobiectele)caraeterzate prin intindere, volun temporal, Structurile repetitive de evenimente confera earacter ‘unor locust in cad intnderlor spatjulul, le solidfea” In acelast ‘imp. locurile ea sf centre ~ origine de direc in cadrul spatiulut Istdobandese -alificares” datorita factorulul timp. Chiar daca. asa team ne-o arata 31 Guénon, timpul mu poate l masurat in mod di rect precum intnderea spatiala, ci doar reduetndul Ia aceasta!™, ima ‘usp enwononscr caracteristica sa profund afeanta” ete canter este en eae innobieaca alex dimenstn! ce dcpaseseaspetee sale suit cata Ata ritea spinal et i dmenctunea mental mene tal apart fom evenmentll ee se desoar np, ‘esvind uncarater spall, sa cum ne anta\Guéson sa El finan de esenta. de profumnaimen intel mane, elles: Sirens nr ces spat ontop, loeie" erste enomenolo edges Dresupune transfer de tna, dect un tansfer temporal alta niversl pati eons vale nsimpla ean pret spate Cason Baha gt de ema obit emporae. asta Inde spatiale selina tran deta mate mentee ca Postel pragulut sat ports strand raportl alarm eles en dae angel nan ew a a "Teme de cont mm patio temporal este prezent ic concepicor flosote, cloie 3 ume", rpssnse teoriile arhitecturit. bes Ummitet ce se trasforma | dere corespur {ese seston spat sec el ae ml ta vers: Acas at gr esa in special, eset tema pallor a ee gost de gos imtelor i 25. Mg 30) ato cet ce is enema saqalein send une rare ne! lect aon Sinbale spots dense: Expr erst deh eb-xtr atestapoet dpe al mcr sc Siotale 3 descendent, contatie pe cre team aa ‘Paginile precedente, : ‘unos Seana, Sra aie unre 16s4.2.1. Spite magi ae tnite In subeaptoll 4... am acorn eden dette ce dees caracterul ageerior are. act lec lz lates ce eat al cele ite fae celet natal ‘Sree neem ce am definite rosie splatter! item tentatatnel ade ee alee utero tunel age ate, semiprime, nega existent nor intomi clare ive sp slate el uaz te fata frac Realtatea spin de ecto nope "pte eer de me teeter ta ces tot mt gee Sa tain cae rapor natra/eu (Ste mvs Litele ee” nu oespund inotdecuna ew cle Sone te! te ie puede mt ‘rege rain saan into tet cet rd hecatrale splat pace) spl cal otal Tint asc peonomatent erie decease sca dnl de titan, fi stualinsurprnst de M. Lennar la popataia cana‘ Noun Caledon nde pts sot els fatal sunt inrepatrane 9 hablatl a grup mare ne gl net ou oer aves conte Invreg'omenial aspen caruin se exerelia rade eerurr, ‘lors tlemacoe conan nee Se pare ea avem aie dea face co rosin consistent. lutte hace e fav etna Ine las naunsw” tele tvabledar eae nage. Ese aceasta probablo pana posta a spall termed Ingram alt univers spatial #1 anume cel romanese. Sta eget ncaa nana etoile se tel eter deer ecare svn fate eon eas fespetv trem apie pique 9 padre, Heo ste terial, panes ate ate cee rol de saat inemedar ine st sabi Padre ee dea eS pane in tenors conoacut 9 flo conse zona 7 sfisterioasa, ramasa slbaticd,neimblanzta loc al animator Sabatce, seferitor care exlsta'o-muluituene de credinge Faptul c@ .zona aermediara” este una dle mule ort waga si nedefinita din punt de vedere fic, avdnd ined sernifcatce bans end realitatea caracterzata in termeni deseriti, este relief ce studi asupraantropolagie spate nor popula din Volta Superoara,studlate de M. Hatta Jon 316. Roque" le este specifies o nutanlare so lemons spat, dela acl cult uman psi la eel salbaie: dar sacte ‘maracinigul cultivat al satulul, Sago, care face parte Integeta in acest, este compus dn juataptinerea terior content eu ce cullivat:gabio este -maree muracinis hatail constant Aintrun amestee de tertort defrsate gi ctivate 9 de ler nede(rgate, impreuna eonstiindu-se in -orlzmtul visual ol satu: gaa este hatigul ce se intinde dincolo de gable pana Ja satu urmator; de o parte gt de alta drurmutt ce faa St sate se gAscste ouciou gabie, desigul pericules, porthine de ‘msircin spines foarte dens sl mpenetrabl dar eave neste haisul satbatc in sine, populat ce animale periculacse, ests 3 un tertorta Bago foaste idepartt,ntuime a eee oe ha ace ‘hume despre care nu se sie a se nun afl impos 1 eden sau localiza’, caruia locale | se adreseag’ pentru a avea copia marginea mlagtnl se gasete hati sabres pexs feet calito decal legit dented nepal sau cullivat ‘Uneort spatile vagi ale limitel intre zona civilzala $1 cea slbatied devin mobile in constinta antmitor popula Fopulatilor gurmange, studiate de M. Carty, le este specie o dubla define a oti de patie sala Pe dao parte, moagu delineste acest spat dim puncte vedere scrip. Termeni de fu pe dealt parte scopes spec mull tal ing de nels, legate de spl stipe Ef poate A asott cu innderea de savant unde mn exits opal Grae ator frutefemeierealizearaconlimentale spectNee seven opacul ce produce acest frit find asott fel aes Droduedtoare de hana, fr tert fara afl de conse hdde seritate-Termentl smascln este mart deo anume frm de set Sefer ponte hrf tere ret rea ae sa feast teen sapere at omen animale siieiee ah al vegetal spontane’. spall -nonuman aarestesic nemumch de mana omencesce’ tse realate [ete mere departs, meet prea depart” da 3 foarte Sec ner: ar departe vasa fsenne doar ean fa cle dept poste 20 ¥8 reagent gages Geen ete depart pat a8 8 Sunge, Fatt ‘nu este un teritoriu cadasteabil, ci un spatite “ i ance at ae vanes fe de re etal fut svaroca mat pan i eat sea tine en entries =e Insslasezarea siteasea poate deven spatial intermediarintre cel umanaat ndividualiza, deaceasta data, al unital deLocuit t ‘Spatul safbalic exterior Nepatul oneal i care se cars popula tb in Nepal one cute domes ut pepoterente ia dee cle. vANGAE onencrarea seiner, hipla mpoeva grindinel SEITE AlChat ale eaerarafal nepal in acest cont ees ae epee, pare me 0 pA Goatatn, Cu eat nota dest este mal vagal ‘eh inconsieri cu tat spat ce ie pata seem oft ale sale ene ncreat de sens ump Simoes est du pacts, Chse ete de oot 2esEkdhie in tonta mre su cate devorinea ace fadun Remarcam ail mln care spat satesc este aint cu cel al padur, devenind astfel spa gtermediar inte wan st Silbatie, intre spatiul civiizat al satulut gi cel salbatic al padi fvand deface eo ia slab ante cash at avin ra “1 puter regast sin eazul satelor Dputernid, Este wn fenomen ce-1 puter re4a u stor Fomanestirispite, dela deal smvnte, in care separarea ciate balbaliciune este reprezentala de epozitia cast (gospodarie)— ‘ansamblel sat~padure, 168 ‘usm eawononsce a | 4.2.2, Traversari si penetrati ale limitetor Marea majoritate a exemplelor supuse analize in capitol an terior apartin unor categort de organiza spatiale earacterzate de relat topologice. spectiiceagezarilor primitive sau semiprimitiv. Caracteristctle esentiale ale acestor organi, proximitatea ‘ementelor st gradul or de inchidere sunt reflectarea nor obit ‘8 conceptl despre lume cet au corespondentl in mitur i cere ‘mont. Acestea au migrat in memorlacolectivao dat cu dobandirea ‘organtzarilor spatiale geometsice urbane, ce le regasim atat in antichitateaelasica greceasea sf romana, cat sin diferitele orga hizari spatiale ineepaid cu Renasterea, Un subicet de real interes pentru o antropologie a spatial il constitute zonele de ,interpenetrare” de ,inealecare” gf suprapts rete a elementelor spatiale disjuncte, a zonelar ambigue, inter ‘mediare, ce rezultaastfel de asemenca penetratile gf raversérile limitelor spatiale mprena ex intreaga lor simbolstica De cele mal multe ori Lmiteleinsele, ce despa teritorii sau pati iferite, devin locuri, caracterzate prin conststenta spatial st stmbolica, Pe deo parte mitele par a fl de netrecut, pede alta parte ele sunt locur, locuri de trecere inte spatiledelimitate™® ‘Limit ideala presupune caracterul impermeabil ins nicl un fel de limita teritoriala nu este deneintrecut, Fieeare limite, ertet ‘de materialé arf, 1 sunt speciice lol prvtegiate ale penetrari sale, Zidurile, protecile magice sau fronterele juridice intéresc valoarea de oprelist a limitel in timp ce porte, puntle(pourie), pragurile st waite sunt elementele ce organizeara penetrarea Imitelor, controll trecert si caracterul lor select. © limitare pputernica inceteaza de a mat juca rolul sas, in momentul in care [Penetrarea sa nu mai est sub controlil individu sat colectiitath etinatoare atertortulu, Atune! avem situatiainvaziel mitre, a ‘evadlatt sata patrunderl prin efractie, a tnvaziet magice sat a fenomenulta! actual de emigrate elandestinal™. Uuptre SeaTALE, SOx ALE aren 169‘A. PODUL, PUNTEA [Nurintamplator,tetrada heldeggeriana se intrupeaza inocu ‘numit pod, Semnifieagiile podulul depasese stricta sa utlitate leste prin excelenta un lc al ravers spat ingurul sau, ‘Simbolismil pout, al puntl seleaga. dupa cum R. Guénon ociteara pe dia Coomaraswamy™, de veel termen sanserit selu,ce se regaseste in Rig-Veda. Cuvan selnseamnd saause ale" semmicind leita. Pel eas “Geedous maturiaersand anita. Lafelea si. Helder R. Guénon se refera la Incdrcatura spirituala a semnificatiet Sie pun ca egatur a dowd sta fete ale itl Sestcontnt pote an mt ein ee seca mint recur tana sable! su pina re copec Ingustimea ete al leat de caracterlperelos a cal te uccere lar Guenon noi, pe de alld pare dublul sens al ivantatiengeses bean sara des ott ind pravachol ese eat, at 9 beta acl inp aera de a fece cdl see sole a punt it sie peste peng ai ep, a heideggedata lt ana h Gutson ere carssterl snbollal maar unt, Gat Gepargte in scan ip d cre po aceteareprein ia enol cel a lrg Cera mena owl tsar corel mor ccs ene, pdl ene eile in pct Se Intorcand-nefntr-«n plan mat terest, semniicaile pod sunt legate de cele ale pute ale eondueatorulu. Ate face huntre sipunte’ eatactiunl side egatura simbolismul pol ‘Termenill Ponti" serefera la conducatorul biserieleatolice crestine, lar acelagt R. Guénon 0 eiteaza pe d-na Coomaraswany “Cel ce vrea a fe Condueator. cela trebute sa fie Punte-" 70 ‘yuan cavononscn Expresic a puter! inseamna sl expresie a forte. tar acest her ‘regisim exprimat in mod nemijloci in atatea exemple de pod, Ja cele masive,stereotomice, scheletale sai cablat, Podul devin lc eu att mal multin exemple de excepie in «care el capt valenile patil ale iehider, materiale ste Scene eee a eee rege cheaza intrerupertle nor mite piu sunt de netrecut: porte exprima controlulasupra dor s intarines Inchiderilor. Ele Sunt, fa flea sf podtl, cur ale intlniei microcosmosul spl interior al une case sau al une agezir eu macrocosmostl ful ‘xterioane ig 27g 28) Poarla este cosmos a intredeschisulu™, de doua on sim- bole, corespunzitoreeor doua situa extrem In care se poate alla: incuiata, opaca sau deschsa. Referitor la spatial sacru al biseret sau tempat, acesta insupteste poart, le al ever? Combinafia poattr-niga spec flea aritecturlromanice a portalub serie reprezinta, dupa T. Buckardt, eta de M. Davy, imagine reuse acaverl lumii aceasta corespunzand ini biserii, devenita local ep levine sea nciind cu simbolisml port celeste"caractereala Drintr-o miseare in doua sensuri, cel aseensional a introducerit sufletelorin imparata fui Dumnezeu stcel descendent, l coborart ‘mesajulul divin asupra lor {In arhitectura traditional in primal nd a eifieilr de cult, ‘dar sli cele profane, amplasarea porto respecta reguli strite le orientari rituals, aga cx am vazut in eaptoll 3. Pentru organizarile spatiale profane, portile contin semniicai fe provin din zona sacrului mal inainte amintita, ee se refera la ‘sanse i destin. avin rolul de a itr patrnlereaspirtelor male fice: semnifcatia simbotica si magica a portilorlaranest maramure- syne sl secuiestt $1 simbolistica cosmic a incrustallior $1 ‘omamentelor lor sunt eunoscute.Semnificatile porilor caselorcabillor (Algeria) menttonate de , Bourdieu sunt elocvente. Acestea sunt legate de sernificatiie fnehidertt si desehiderit poarta inchisa semnifiea saracia 31 Sleriitatea, jar cea desehisa, aducatoare a luminilfecundante a Soarelui, a norocult a prosperitatl Pentra ai ura eniva prosperilate se spurte: spentru ca poaria La sa ramana deschisi sau asa fas fle deschna ea 0 Toschees Omul bogat s1 generos este acela despre care se Spume: weasa este o moschee, ca este deschist pentru tol, Shracl si bogaty ea este pina de plainte sl cus-cus, 2 este play (hat mune" M. Granet, referindu-se fa semaificatile portion asezasior chinezesti. mentioneaza caracterul sacru al acestora, ele find ‘Sine de spnitele dusmaralor ining al carr eforLincazde ase Se concentra tocmat asupra portilor. De aict stroll deosebit al ardent cel care, 6 dovada tint cap tat (de vrsjmay) aducea un ‘Surplus de sinlenie unel port, metia a: devent gardlan: el pereepea in proftal sa taxa de trecere. Pe tumutile portor Per cxpus, din bravura. capul tsdatordi ce a dont a vedea famieul penetrand in ores. Din bravura de asemenca, se fexpumeaie pe ziduri eadavrele capturate s1 erau suspendate Scasupra portilortrfeele, armele unui eondueator rival. In fevangao eelate se aimfea encerta din momentul in eare pe ‘dure sale asediatond planta un stindard al conducatorulut ‘Sccstela. In port idl este inelusa dinates oragul. "| Daca poposim in Japon este specific apt. mele sf dtianizeaea pana Ta a deve impicke sf smbolzate de anunite “ohieete 5 locur. printre care porile Tor, devente stmbolint “fuionome, sunt cele mal importante. Spatille decaltal difertte st ‘distincte sunt delimitate de asemenea, alaturind porilor schimbart _Se nivel. trepte, prague, va ‘ya cawononscnt Prag semnalizeaza st pregateste la rindul sau trecerea, El este local deschideriHimitel zona a penetratel sale, dar s1spatiu al selectlel gt barteret sociale Este caracterzat printr-o limita sa propre s este obiect al ‘unor dispozitive materiale st simbolice particulare El este adesea ‘material printr-un nivel de ealeare ce exprima prin intermedia diferenfet de nivel, o ferarhie calitatva a spatilor. Pragul are un caracter seleciv in sens magle s social, dupa cum ne releva analizele referttoare lacaseletracitionale. Pragurile se pot repeta, flecare prag generand o selectie ‘suplimentarain eadral suecestunil spatilor. Casa nepaleza constitule un exemplu in acest sens™, casa thakal posedand mal multe pragurt, legate de gradee de intimate ale celor din familie sale stranilor ce patrund in ea. Poarta de ntrare si prispa se constitwie in primele dour pragur,jucand wn rol de protect $1 de mareaj al proprietat, al treilea prag find constitult deo treapta ce separa intrarea ce camera de 2. Membr ‘eastelorindo-nepaleze samai gi kam mio pot trece, iar servitort sunt admis! in camera de, neputand intra in schimb in celelalte ‘camere. Un ultim pra marcheaza accesulin zona secret” a cash cc este marcata printr-o mica denivelare ce separa camera stramosilor in dowa pari, limita pe care doar membritclanul stapanuluo pot depas Acestcaracter selectiv al pragurilor este prezent pretutindent {ea asa arabeasca, in care regasim marcarea importantel dele ‘acamerelor prin diferente de nivel loblcetun de ase descalla sia se spAla inainte de ale tree, pana la case din ins ale Pactical™, ‘in care platform din faa case, o veranda acopertt, este locul de select, ‘Caracterul select al pragulutisl gasesteineununarea tn cal -spatlulul-prag” al labrintulul, Caracteristlea acestuia este accea @ drumulut sinuos, plin de obstacole, dinspre un exterior Semnifednd universtilhaote, ost, profan, catre un centr aparat de intrus, reprezentand spall organizat, sacra, Labirntul este lunave stanat, Sex ALE nares vaect. spain pret Att Ren Guton ct st Mos liade asociaza acest spatit-prag cu grota, reliefand valoarea ‘imbolea aealatorte! niiatice™” sia relate! grota-labirint. Labi ‘anu, in acest caz, este pragul selectv legat de admiterea pentru initlere. lar parcursul labiriie este © reprezentare a probelor Initialice; atunet eand era in mod frie mijloc de acces la anumite ‘ancluare,riturile corespunastoare se desfasurau pe parcursul labirntc. : TLabirintul avea dect fanctia apararit anul centr’. Acest centr putea fh fo cetate, un mormint sat an sanctunr. dar in ore cazs el : ia. remand Spara un spatt magieo-religios care trebuia fnviolabil pentru nechematl, pentru neiniat fn acest sens, grota intrupeaza imagines Lum in totaita- tea sa. a cerufui 31a pamantulll deopotriva, loc al conextunti ‘mleracosm-maerocost ‘Simbolul grotel este pe de 0 parte complementar celut al rmuntel, pe de altA parte se aflafnsa tntr-un raport ce uneste Ssimbotisril sau cu ce a imi ‘Aparita imagini bidimensonale a labirintulut este legata de oui aspecte, antime pe de o parte acela al marcarii unui eentra “plril prectim orice loc al inijert (cum este cazul labirinturlor iBravate pe dalele din mteriorul unor biserii spe de alts parte fela de oprire a infhsentelor malefice prin gravarea de labirintu, de exemplu pe portile caselar anice grecest Acest ultim aspect ne trimite la rokul militar al labirintall, un rol defensi, ata la ‘moduli, eat sla un nivel legat de insas semnifcata agezarilor ‘omenest, de stiinga sacra” ce statealabaza funda, amps s orienta acestora, Functia sa militar devenea astel. dupa cum se ara ade dro variant aunt saleesenta de aarare impotriva .riulu,spritelor ose 1a mort splrtuale. Un labirin interzicea deopotriva patranderea inamiculul in cetate, permitnd Intrarea celor ce cunosteatt planurile Inerarilor de aparare 31 acces in cette al spetlorexterioae, in condiileincare Central” ‘mbratisa intreg ansamblul cetai ale caret configurati reprod eau intreg Univers ‘Opusa acestui caracter extrem de seleety al labirintulul este caracterstca ce mediator al pragulul el putind Nreleul delegtura Inte spabt cu valor caltiaive comparabile,diferentiate in plan ‘oriental Termenul de .prag” defineste marea familie a spatilor inter- mediave, axind firctia de seleetie gi mediere inte spat eferte, finn relia nuntru—aferd, natura cular dar avd funetin de a spatializa expresia lerarhiter sociale, modaltale de a se artcula spatial, de a finscriptionatevelaite sociale, Novjunes de -spabis intermediar se regaseste la nivelun diferite de scara. de marime 5! complesitate: puter vorbt despre rent ‘ntermediare, spailintermedhare exterioare spatial locut lease, Drecutm si spat! nterioare intermediare 8) Relat interio-exterior se desfagoara th timp, in eadeul migearih, spate ce se suceed find pereepute seevential. Un ‘exempl de regtane intermediara nt releva argantzarea spatiulat Ja populatia aymara, Avem aict de a face eu un concep. taypi ce fare semmificatia de zona, regiune inermediara. Lacul Tita are ‘oatare semaniicaie,stuandut-se inte Uren si Uma, ce constitu ‘un cuple opus, doua arit independente. Lacul mu este doar ut spatiu geogratie particular, fl reprezinta In acelas! timp o forta centrifuga, ce tinde @ vdeparta unul de altul cet dot terment al dialismul 1 & fora centripets, ce asigura mederen In acelast timp, in limba aymara, tay desemneaza ceea ce este situat in centr iar in arhitectra simbolieatayprreprezinta Jocul de intainire de care depinde intr echilibral sistermat, In acest sens, ata lacul (spats al navigated, flav et si muntele Fut de exempt. spatiu al ascensiund se constitute tn regtunt infermediare eu pronun(ata valoare simboliea de mediere tnire terestrasicelest ») Notwunea de spatta itermediar exterior ease este euprinsd In cadrul unor matrei ce caracterizeaza structura vie a imbaat wre seats, spat ate ne 175tetra, deit de Christopher Alexander in The Peter La guage of reece Seesar petals bordats de acese 9 scr deschise cre fa regaturs ine aceasta seal llr eco boreaza asf! net (tatea tre specie interioare a8 se faca prin inermedl “purer sar ca rgcare intr ei, scons Fae pim patter Avesta este completa de celal str-galerc ce penetreazaminaa une cade. Tina exempt ete ct iustrat de concept de grain pe jumitate aseunsa nll prea pies, ret prea lta inti, ce sate angura ra la rar” care epost ella prin Trot acest spat intermedia ce presapuneo shimbare ehumina, de supraini. de sunet, de directie de nivel de vedere deiner ete Taal unt strutur urbane ma complse bog sph sntetmedinn este confeitade-ierarhlzarea spalilor deschise exterioare, de la cele mat mici pana la intre acestea, Siouander istinge concep de area, port, ce margieste dar tiie lad concept Se curt "ce confine owerand- ae ce edechide cate ea, in rindul et curtea find att wn spats de {Meese ct un spaburee.privente" etre mula ag concept {itera pata ce se ofa str au ima spat termediar Stat ng, isan pe ferent dene, precum steel de eras ring spend fiat a etl acopersut Prispy veranda, engaua, lg sunt toate exemple ae wor spa deachise ce se desfagoara pe una sa tal me lature Stor nchse se reqasim pe meridian geograce st culrale verse, Cea ce le uneste eae caractcrl fr de primi, de zona {ana selec, spatial ohne! sa al une activa la adapos tulacoperiu Tovuin indo-nepaez este inconjurala de o veranda dea tungata ues pert desempata ew mele platform pi, ce servetedrep sot -Aceasta este o zo fancilor multiple, Ba conse ns are easel cen ml desi ent ese exes 176 ‘ian oavonoxsctn ‘el mcr part care, i sean eal, vn se i acuta acer cw sepia casera penta ees Ft al respelabl sunt rn ptr sath or 9 rorimtat fa de ane pen fala! dete pete una saa dor nonce cree lca uf oe sian general in Umpul il 9c neste ime de fact i Ccumertane ca prt pot dep aca sn ‘Temaream astfel acordarea unut tip de organizare weit eorganizaressratiicare socials ae Aces page spl cprinde den aco ep te dmenshunen socks daro seranicnd pe cesta Semin seme coe Pep cracls pines acest mace spaala pute ogaan tear hin artectara cle de-nngal ie i nunteeateapusin dace st anette at pace ‘coaspaitinenmaiar ete no aoa Conte ‘cnt uh emer cesses ‘atu terior eat 9 din nternalbarea satus be Ine elementse recpoce sinters ence ra inc doer de mers soaeanten aan aeteaee Sap euoe Met aeons aa ner, denn un spits ambiga in ere eet a Posedand semnificatit duble sau multiple, oe Noun de spt temas ac rem eal in ert cast extn ornate delacle al acces pace oa Ste nesper, tourer cone asearnes (espace, avd tattle terete egits pn ocunilnepalze ee seupa conn dine aa rn atl ai npr de soo ie po Sonepat lant Cnr Aran ee oA teristica de mediere a spatiulul interior al coset pein fuera, al cnc wate dae ara e sia etary sah spat pati Imanhletnscoenfececorsjund ner prade eae oa PATE, SPAT ALE Na "7acest up de ont sre caractertstet spatial omogene, acest UP sane ae tekst aatoren stat exempiis cal peruaNe ar hasta de Alocder Spat exterior al acstel st td ele reesei ele sn ob e rcces prietenii formal, precum preotul, colegit de mune sa eee tae carte te fame. Radel pateilor Tee cte destin cera fais - emer et ert amin popes peter omar ace 0 Seas te anure race prety spect Cae tmalte spat precamballe esr wa regula pil de tumstate, dupa cum nore conte sar eps nape toate calor, dar Chr ie atnaproape nce Up de clade i cad, magazin aarti bru sn chiar ert Regis organics ras spall i areca deste ata Ade seen crap rganarca spain exeriare el itr de me edt decorator nex, see etc venerated PES ra (er igure dine acest curt dpi sure Ser eal. allate de serena a nivel de eae as ganizarea ula gradual de intitate este precent. n. n tae care petra a prune pana i ca cin wma sailor notte serie debra degra 8550 Tete deat opace, dar ott prezente - seein near ne relva aca princi Aven el de eee trgpeste oda caraersarea orth aerate 3 Sta etl ih cel al fet pra pe mate aa tc preinse sun dec nce mal preenteea eNapoatind comorie fier accesul al find limita Ia persoarcle ar ete Dupt cam he arta M. Gabor, aceasta elm thro corte es posestune aie se costae Eivapamcteserenl a cequareinaet put dintse exemple cee mal locent ee at sabe ete let de recta raionala japoneca na SuSE Milton, Uebute mention interes deosebl pe care atatarhitecti sl teoreicienit occidental, ct see japoneat Lau avut pentru aceasta, Daca la pima vedere, arhitetlor occidental rh {ccturatradiional japoneza le-a panuta fle conlirmare a proprillor Intuit, o serie de studi de profunzime a cos in evidenta orealitate extrem de diferita in multe aspecte ale ef O prima diferenta zace chiar in semnificatia termenulul spat, Diferita de viziunea ‘occidental, bazata pe semnificatiatridimensionalé a conceplulul spatial, in care ceea ce este inchis gf clardelimital pare a tlustra adevaratul spat, in care chiar spatiul cosmic, infin, se defineste ‘aun continuum tridimensional din care azhitectul seulpteaza sh, ‘modeleaza spatile finite, conceptia Japoneza a spatial este {totalmente feria. Fara sa se bazeze pe concepts since, mate ‘atice, char daca exista sinuarita(t eu cel occidental, european, spatial japonez mua fost conceput nilodata can factor fie. Bazala pe dihotomia forma (obtect)-nonforma (spat, semni- ‘leat japoneza a spatiului este legata de conslientizarea notin de loc, nun sensu spatfulul tridimensional inchis, cca stcadru vag defini, loc al evenimentulul; termentil MA defineste cel mal bine acest concept. cuplind concepte de forma si nonforma,(obiect 51 spa(iu) cu experienta subjectivas semanificatia Iai MA ea sens al Toca smu este ceva generat de princip compoctionale, este ceva ‘ce-a face lo in maginatia omeneasea ce experimenteazaaceste clemente, putand f deinita ea soc al experienjeh, find mai aproape de almosfera misterioasa cauzatt de distributia exteroara a simboturilon =" Inaceste condi, organizarea secventila a spatfuli 3 egul -gradulut de intimatate" sunt componente esenjale ale ut MA. Este vorba alcl de o preferinta certa pentru zonele intermediate in defavoarea taleturilornete. A. Berque®"® descopera ipostaze care in sa lustreze acest principiu. De asemenea, A. Berque regaseste Sto alla maniera de a f puse in evidenta spatile intermediare Japoneze. MA se regaseste stn tehnica juxtapuneriimaginilr, ce este utlizata mat ales in tehnica peisajul, utiizand un al trellea lune SeaTALE, SPAT ALE Lares 179sn plan, tn tmp ce natura pete pune i aloare un prim q esa lal secund, sagen Pea ert on st{el ascuns, dar, datorita prezentet Lainie al ee : “ re prim treilea plan, Aceasti modalitate ,este complet ‘a Patapon none, pecum ele ale rao ht Vnncielvicomte, care strapung, ariculeaza st diminseaza tnnderes nfo to at, statis segmenteze" (i, 29) tao pont La aces modal se refer 5 Arata a uate cone de spt ti Ue pons ert Centennial cena pt este ene evrmetle rinses ip oa ace et aA, - saracterul cvadridimensional al spatiulut Se emnatin ante ‘bidimensionale combinate, er const dnt dete ‘recombinants seer. Th ior pti pon, spate rere erie tet dent rare spa cr Meant aca dea ig target tt prop st fe perearsecu pcan proven sac gard. 44.2.2, naltime st addncime, Limita de sus, tintta de jos igcaron ascendentd gi descendent®) rag erat tp cum am zt ine pu otra ce genre ue sa atrial de fap xprize tea api etermedare cand cae Meroe soda sonar asa moonen de bal exe ces ec sv rs ea cna anion ear mentee ae ‘Soccer neste an Ace cain 5 Pea pe dvisaresin coe de valor des reper pn Ia fam zontal de ealeare samara poet om -gasindu-se trei zone, cea de pamant batut, cea de platform Sint eres denny etal cena i Se sak pagar n pune de vedere ste se ater 180 ‘ian eawononsest ‘it st simbolie. O analiza de tip antiopoogle este interesata de ‘setnifcatle treceri pragulut, ontiere, de la un spaltt i albu, dle grad st conditile de permeabaltate a imiteor. ‘In cazul casei japonece trecerea de a pamint batut la platform se realizeaza printr-o demarcatie ce o subliniaza, legata de ‘erarhizarea spaiior ceo compun: acelagt luera il puitem relic ‘azul arhitecturii noastre populare,casele gorjene pe pivnita ce exempl, tnde dferentierea se ealizeaza prin intermedia teptlor ‘xterioare, In ambee situa stin multe altele dupa cam vom relen ‘vem de-a face eu trecerea de la un nivel la alt dels un spatis coborit la unul idiat, determina de valrileatagateinaltines Demarcatia ce nu poate 8 trecuta fara descaltare precum in ‘exemplul japonez, asigura disjunetia si conjunctiaspatilor dee, Potriva, introducdnd in acelas timp dimensiunca vertical sf sem niflcatia sain cadrul struecturarl spatiale Intreaga deplasare in cadrul casei japoneve este un wrcug- ‘coboras chiar daca inte zona platforniei si a camereor talam slferenta de nivel nu este matertalizatafiie2”. Din punctal de ‘vedere al insltimi, ona de platforms, engaa—veranda, este ns lntermediara, facdna legatura intre Zona de teren bali 3} zona atari, mediind atat din punet de vedere spatial eit 31 soci, ‘xempliicind o relate de vecnatate la oinaltime medic Rohit inaltim in structurarea spatila este o constanta pre- ‘2enta pe dierttele meridiane geografice culturale storie, Anica ‘acuta de M. Gaboriau asupra caset indo-nepaleze ne-a elevate ‘asemenea acest nomen delta dintre pariea alta acasel ala be latura din spate si partea joasa a el aflata pe lature fatal, ‘matesalizata tn primal rand prin intermedi inet star, pan 4 accentuata $1 printr-odicren{a de nivel, erarhla dintre sus Jos Mind cea a purus a impurutis Un tip de ferarhizare comparabila se regaseste in interioru! locutnte traditionale kablle (Algeria) Interioral et este structurat in inaltime pe doua nivelurt distincte: partea mal joasa este cea ‘animala, infertoara, tar partea mat inalta este cea omeneases, superioara. lahore sramau, sext ate nares 181