Diaconu Veronica

PROIECT DIDACTIC

Data: 12.04.2019
Clasa: a XI-a D
Unitatea de ȋnvățământ: Colegiul Naţional de Informatică Grigore Moisil Braşov
Disciplina: Limba şi literatura română

Unitate de învățare: Curente literare în secolul al XIX-lea

Subiectul: Simbolismul european-prezentare generală
Tipul lecției:comunicare / ȋnsușire de noi cunoștințe
Timp: 45 min
Profesor: Veronica Diaconu

 Competenţe generale
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare.
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare.
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

 Competenţe specifice:
 3.2.Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul secolului XX.
 3.3.Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală.
 4.1.Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale).
 4.2.Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii.

1
Diaconu Veronica

 Obiective
Ȋn timpul activității și la finalul lecției elevii vor fi capabili:
O1. Să definească curentul simbolist, prin raportare la romantism și parnasianism
O2. să se familiarizeze cu specificul expresivității de tip simbolist, pornind de la texte poetice date (fig. de stil dominante, procedee stilistice, teme și
motive)
O3. să identifice cel puțin 5 procedee artistice definitorii ale liricii simboliste, pornind de la textele poetice date
O4. să recunoască teme și motive simboliste
O5. să identifice și să explice simbolurile din poeziile date
O6. să-și exprime opina privind discursul poetic al poeților simboliști francezi (Verlaine, Rimbaud, Mallarmé)

 Resurse
a) Materiale
- texte poetice din Verlaine, Rimbaud, Mallarmé și Baudelaire (Anexă 1)

b) Metodice
- conversaţie euristică;
- exercițiu de spargere a gheții
- problematizare și ȋnvățare prin descoperire;
- brainstorming;
-hartă conceptuală

 Evaluare
- formativă, prin feedback.

2
Diaconu Veronica
SCENARIU DIDACTIC
EVENIMENTE- OBIECTIVE CONŢINUTUL INSTRUCTIV- CONEXIUNE INVERSĂ DURATĂ STRATEGIE EVALUARE
LE LECŢIEI OPERAŢIO- EDUCATIV DIDACTICĂ/
NALE RESURSE
1.Moment Salutul, scurtă conversație 1 min
organizatoric

2. Captarea Profesorul le propune elevilor să scrie două versuri în care să sugereze o

atenției emoție/sentiment, folosindu-se de următoarele cuvinte: roșu, parfumul de
iasomie, mână și scârțâitul ușii. 3 min
-exercițiu de
spargere a gheții
3. Anunțarea - se anunță subiectul discuției: Simbolismul european-aspecte generale - notarea titlului
temei 1 min pe tablă

4.Actualizarea Se dirijează discuția prin ȋntrebări și
informației completări:
- profesorul pune întrebari referitoare la
specificul romantismului, întrebări despre
temele și motive romantice, dar și despre
O1 trăsăturile parnasianismului. De asemenea,
intervine cu diferite completări.
- elevii mentionează că 10 min - conversație - ȋntrebări
romantismul se remarcă prin: euristică;
întoarcerea spre trecut și -brainstorming
adorația acestuia (prezintă - se notează pe
istoria într-o lumină tablă, schematic,
ideologizată), descoperirea din exemplele
folclorului național, aspirația elevilor
spre absolut (iubirea perfectă,
libertatea deplină, cunoaștere
totală), exprimarea cu prioritate
a sentimentelor și trăirilor,
prezența eului liric în text,
subiectivitatea trăirilor, dorința
de evadare din viața reală, teme
romatice: iubirea, istoria, natura
(teme), geniul, extazul,
singuratatea, inadaptatul.

3
Diaconu Veronica
- elevii menționează că
parnasianismul se remarcă
printr-o poezie descriptivă,
impersonală, ornamentală,
obiectivă, eliberată de
afectivitate, virtuozitate
formală, elogiul civilizațiilor, al
mitologiei

-Profesorul le comunică elevilor că 10 min: - conversație,

5.Dirijarea simbolismul apare ca o reacție împotriva -elevii notează pe caiet - notează pe tablă
ȋnvățării O1, O3 retoricii romantice, parnasianismului, dar și ca informațiile primite apariția curentului
reacție antipozitivistă (pozitivismul- simbolist,
cunoașterea autentică este cea științifică), -elevii participă cu întrebări și reprezentanții,
antiraționalistă (combate intelectualismul și impresii personale caracteristicile
cunoașterea abstractă, gândirea în formule, .
considerând că esența fenomenelor nu poate fi
recunoscută pe cale rațională, ci prin intuiție).
Apare în Franţa-1886-Jean Moréas-„Le
Figaro”-scrisoarea Le Symbolisme;România-
1880-Al. Macedonski-„Literatorul”- articolul
Poezia viitorului.
Percursorul simbolismului este considerat
Chareles Baudelaire. Ca reprezentanți de
seamă a simbolismului pot fi numiți Paul
Verlaine, A. Rimbaud, Stephan Mallarmé,
Laforgue, Corbiere. Munch, Klimt, Gustave
Moreau, reprezentanți ai simbolismului ȋn
pictură. Li se arată niște picturi acestora
Preferință pentru sugestie pentru a exprima

4
Diaconu Veronica
poetic corespondențele între eul poetic și
marele univers (A numi un lucru înseamnă a
suprima trei sferturi din bucuria poemului
care este făcută să ghicească puțin câte puțin,
a sugera, iată visul-Mallarmé), simbolul
înlocuiește expresia directă, vorbirea rațională,
meditând cunoașterea pe calea analogiei și a
convenției, sunt cultivate senzațiile de natură
olfactivă, vizuală, auditivă, obsesia culorilor și
a instrumentelor (Verlaine-Muzica înainte de
toate), sinestezia, înclinații către stări
nedefinite, preferințe pentru mediul citadin,
teme și motive: iubirea ca motiv de reverie,
natura ca loc al corespondențelor, stări
sufletești precum spleen-ul, angoasă, oboseală
psihică, apăsare sufletească, nevroză,
disperare- toate sterile fiind sugerate.
Corespondența dintre cuvânt și elementele din
natură reprezintă o modalitate de realizare
literară a poeziilor (analogii între senzații,
emoții) Se comunică prin senzații, nu e nimic
rational și logic, ci vag și ambiguu.

-profesorul propune elevilor pentru -elevii vor lucra în echipe de 17 -învățarea prin
6. Asigurarea familiarizarea cu estetica simbolistă câteva câte 5 elevi. Vor lectura poezia minute descoperire -ȋntrebări,
retenției și a poeme ale lui Verlaine, Mallarmé, Rimbaud, și apoi rezolva sarcina - problematizarea -aprecieri
feedback-ului O2, 4,5,6 Baudelaire. Vor trebui să le citească și să corespunzătoare poeziei primite -hartă verbale.
identifice trăsături specifice curentului, teme, (vezi anexă 1) conceptuală
viziune poetică, structură și elemente de
compoziție, care vor fi notate ulterior pe tablă,
astfel conturând o imagine de ansamblu a
simbolismului

5
Diaconu Veronica
7 Temă -Elevii vor scrie o poezie despre semnificația pe care ei o atribuie fiecărei dintre
pentru acasă culorile gri, marou, roșu, albastru, alb, dar și sunetelor următoare: scârțâitului
ușii, clipocitul apei. 2 min
- aprecieri
verbale;
- motivare.

Ȋncheiere
1 min
Salutul

6
Diaconu Veronica

Anexa 1

1. Identificați tema și motivele poetice din Briza Marină a lui Stephane Mallarmé.

Mîhnită-i toată carnea iar cărţile, citite.

Să fug! să fug aiurea! Sunt păsări fericite
Să zboare între ceruri şi spume neperechi!
Nimic, nici oglindite-n priviri grădini prea-vechi
în calea unei inimi care închină mării
O, nopţi! nici ocrotite, de răul călimării,
Foi, goale,-n clar de lampă, de către propriul alb
Nici tînăra femeie, la sîn cu prunc rozalb.
Tot am să plec! Fregată,-n tresalt de mari pavoaze,
Sus ancora spre darnici atoli şi blînde oaze!
Un greu Plictis, în care speranţe crude gem,
Mai crede-n bun-rămasul batistelor, suprem!
Şi, ispitind furtuna, înaltele catarge
Sunt, poate, dintre-acelea ce vîntul le va sparge
Fără catarge, fără, pierduţi la antipozi...
Dar, inimă, ascultă-i cum cîntă, pe matrozi!
Mallarmé
(Trad.: Şerban Foarţă)

7
Diaconu Veronica

1. Care este crezul poetic exprimat în Arta poetică a lui Paul Verlaine?

Ci numai muzica s-o desmierzi.

Precumpănească, deci, vers impar, Fugi dar de crima ce-o Poantă e,
Mai vag în aer, fără habar, Spiritul crud şi Râsul impur,
Uşure ce-i, tot uşor îl pierzi. Lacrimi smulg ele şi din Azur,
Astă fiertură de be-he-he!
Nu te-avânta cuvântul să-l alegi
De nu ţi-e arma puţin dispreţ: Ia elocinţa, strânge-o de gât!
Cântul de-i tern e cel mai de preţ; N-ar strica – tot eşti în formă azi–
Precisu-i nepresis: privilegi. Rima în ape cuminţi s-o scalzi,
Că nu-şi face iar de cap – dar cât?!
Priviri ascunse după-un voal,
Ziua ce tremură-n amiezi, De-atâta Rimă, zău că mi-e silă!
Stelele limpezi care le vezi Ce copil surd sau care nebun
În cerul serii, autumnal! Ne-a dat veriga asta drept bun,
Vădit fier vechi de-o freci cu-o pilă?!
Că numai Nuanţa e de folos.
Iată Culoarea. Nu – nicidecum! Ci numai muzică, tot mereu!
Singură Nuanţa, mai ştie-acum Stihul tău fie-acel zburător
De vis să lege vis sfiicios! Ce-şi ia avânt din cei ce mor

8
Diaconu Veronica

Spre noi iubiri, spre-un nou empireu.

Versul tău fie o aventură,

Vântului soră-n zori şi-n perind,
Mentă şi cimbru, câmp înflorind…
Să ştii că restu-i literatură!

Adăugat de: Gerra Orivera

9
Diaconu Veronica

1. Identificați tema și viziunea poetică în poezia Corespondențe a lui Charles Baudelaire.

Natura e un templu ai cărui stâlpi trăiesc

Și scot adesea tulburi cuvinte, ca-ntr-o ceață;
Prin codri de simboluri petrece omu -n viață
Și toate-l cercetează c-un ochi prietenesc.

Ca lungi ecouri unite-n depărtare

Într-un acord în care mari taine se ascund,
Ca noaptea sau lumina, adânc, fără hotare,
Parfum, culoare, sunet se-ngână și-și răspund.

Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii,

Dulci ca un ton de flaut, verzi ca niște câmpii,
- Iar altele bogate, trufașe, prihănite,

Purtând în ele-avânturi de lucruri infinite,

Ca moscul, ambra, smirna, tămâia care cântă
Tot ce vrăjește mintea și simțurile-ncântă.

(Traducători: Al. Philippide și Ion Gorun)

10
Diaconu Veronica

1. Identificați tema și modul în care este con struit discursul poetic în poemul Vocale a lui Arthur Rimbaud

A negru, E alb, I rosu, U verde, O de-azur,

Latentele origini vi le voi spune toate:
A e corsetul negru de muste-ntarâtate
Ce-nchipuie în jurul cadavrului impur

Golfuri de umbra; E, aburi candi ́ z i si corturi nalte,

Lanci de ghetari, regi albi si freamat de rasuri,
I, purpuri, sânge ftizic, râs de frumoase guri,
Cuprinse de mânie sau de betii crispate;

U, cicluri si vibrare de valuri verzi, genuni,

Ori linistea adânca a turmei pe pasuni
Si-a urmelor sapate pe-o frunte studioasa;

O, Trâmbita suprema cu tipete pierdute,

Tacerile de Astre si Îngeri strabatute,
– Omega, violetul ce Ochii-I îl revarsa!
(Traducere de Petru Dinca)

11