Sunteți pe pagina 1din 1

CAUTĂ COTIDIANUL TV ANUNTURI ONLINE     14 OCTOMBRIE 2019

ARTICOLE RECENTE  [ 19:22 ] Iohannis o dă la întors

ACTUALITATE EDITORIAL POLITICĂ  ECONOMIE SOCIAL  CULTURĂ EXTERN LIFESTYLE SPORT BUSINESS TECH SPECIAL 

PROIECTE SPECIALE COTIDIANUL: COTIDIANUL TV TU CE ZICI? OPEN DATA B2B ROMANIA ANALIZE COMENTARII CĂUTARE…

Bucureşti – staţiune balneo-climaterică  EDITORIAL DE CORNEL NISTORESCU

 8 iunie 2019  Adrian Majuru  Dosar de presă, Reportaj 2

Iohannis o dă la întors
Preşedintele a devenit artist. Improvizează după
starea sa su etească şi după nevoi. A ieşit voios la
camere şi a zis că el este adeptul anticipatelor. […]

UN
UN PREȘEDINTE
PREȘEDINTE
CARE
CARE
Bucureştiul a avut multe şanse să e altfel decât un infern al prafului, noroiului, stresului şi mizeriei. Această şansă s-a consumat de-a lungul timpului,
începând cu secolul al XIX-lea. Oraşul nu a avut şansa unui „arhitecton” care să pună în aplicare un plan urbanistic de amploare, pe care să-l VA
VA LUPTA
LUPTA
 
coordoneze cel puţin un deceniu, cu un buget generos.
PENTRU
PENTRU TOȚI
TOȚI
Oraşul grădinilor ROMÂNII
ROMÂNII..
Cu mai bine de 200 de ani în urmă, Bucureştiul era împânzit de grădini şi parcuri, maidane înverzite şi pâlcuri de pădure, care înaintau dincolo de
periferiile în continuă expansiune. A fost o perioadă a nenumăratelor zaiafeturi ce se ţineau atât în timpul sărbătorilor religioase cât şi în urma unor
obiceiuri mai mult sau mai puţin folclorice. Nu existau parcuri şi grădini amenajate iar din sutele de grădini din vechime nu a mai rămas practic nimic. Sa
facem o mică excursie prin aceste locuri care, dacă ar fost păstrate măcar în parte, Bucureştiul ar fost cu totul atlfel decât un colos urban înghiţit de
praf şi noroi.

Vom începe excursia noastră  în trecut cu centrul oraşului de astăzi, unde în zona actualei străzi Covaci, a existat grădina Curţii Domneşti(secolele al XVI-lea
şi al XVIII-lea); în jurul Bărăţiei a existat Grădina Bărăţiei(sec.XVII) şi nu la mare distanţă de ea, s-a a at prima grădină amenajată în stil englezesc: grădina
Dudescului, în secolul al XVIII-lea. Ea s-a a at undeva în zona sistematizată a cartierului Izvor. CMF
CMF 31190008
31190008

În apropierea ei, pe Podul Calicilor (Calea Rahovei), a fost Grădina Laptev, pe locul fabricii de bere Bragadiru (ulterior Calea Rahovei). O foarte frumoasă
ACTUALITATE
grădină a fost aceea a Castrişoaii din suburbia Izvor, în spatele fabricii Opler, astăzi vestita Casă a Poporului.

Cu secolul al XIX-lea au apărut multe grădini renumite cum a fost aceea numită Procopoaia, născută în urma abandonării unui mare proiect – o gară de Rezolvăm noi cumva…
cale ferată în zona centrală a oraşului. Ea s-a a at între Podul Elefterie şi Podul Izvor, pe locul unde se a ă astăzi Opera Română, Facultatea de Drept şi  13 octombrie 2019, 21:20  1

căminele studenţeşti din jur. Dincolo de Dâmboviţa, pe dealul excavat al Spirii, se a a vasta grădina Spirea, înlocuită la 1870 cu Şcoala Militară şi un cartier
foarte cochet, dispărut sub Casa Poporului.

„Lupul” şi-a schimbat părul. Dar


Foarte apreciată în secolul al XIX-lea a fost şi Grădina Scufa, a ată pe Podul de Pământ(Calea Plevnei), spre Bariera Grozăveştilor. În apropierea ei, în aval năravul?
pe Dâmboviţa, a fost Grădina cu Cai. Fragmente din vechi grădini s-au păstrat doar pe Dealul Patriarhiei. La poalele acestuia, către actuala stradă 11 Iunie,  13 octombrie 2019  4
s-a a at Grădina „La Şapte Nuci”. Din vastul ei teritoriu s-au format câteva parcuri mai mici: Pariziana şi Suzana, către actualul Parc Carol I. În apropiere s-a
a at Grădina Gramont, parcelată după 1870 cu prilejul amenajării actualului bulevard Regina Maria. Centrul grădinii a fost pe actualul rond al bulevardului,
numit Piaţa Regina Maria. Aici, la nalul secolului al XVIII-lea,  se adunau turcii şi se luptau între ei, luptătorii ind goi şi unşi cu untdelemn. Pentru secolul al Iohannis o dă la întors
xIX-lea, foarte apreciată a fost şi grădina Belvedere, a ată între strada Francmazon şi Regia de Tutun a Statului. Astăzi pe locul ei se a ă Spitalul Militar,  13 octombrie 2019  18

Gara de Nord şi străzile din vecinătate.

Revenind în centrul oraşului, pe strada Academiei, în spatele Băncii Naţionale au rezistat până în secolul XX, Grădina Stavri şi Grădina Blanduziei. În grădina
(VIDEO) N-o să crezi cine a
jupânului Stavri cânta la 1877 o mare orchestră, condusă de fostul capelmaistru al imperiului rus, pe nume Şipec. În grădina Blanduziei se a a o şcoală
câştigat turneul!
unde „vara se făcea teatru iar iarna se făceau baluri”(George Potra).
 13 octombrie 2019  0

Pornind pe Calea Victoriei, întâlnim o grădină pe strada Ion Câmpineanu, faimoasă pentru că aici se mâncau vestiţii mitittei şi se cântau cuplete foarte
vesele. Încă puţin şi se ajunge la grădina Union, pe locul căreia se va ridica mai târziu hotelul Simplon. Până la grădina Union, ne oprim la vestita grădină (DOCUMENT) Scrisoarea care a
Oteteleşanu cu vestitul parc în care trupa Grigorescu şi, mai târziu, Leonard, Maximilian, Carusy, înveseleau Bucureştii prin operetele ce jucau. La 1931, pe generat un scandal uriaş în faţa
locul grădinii şi al terasei Oteteleşanu a fost ridicat Palatul Telefoanelor casei Luizei
 13 octombrie 2019  4

Spre uitatul târg al Moşilor(des inţat de comunişti şi multiplicat astăzi, derizoriu, prin zeci de talciocuri) se a a întinsa şi animata grădină Heliade, foarte
îndrăgită doar în perioada Moşilor. Aici se făceau umbrare pentru cârciumi, ţuicarii veneau cu butoaiele şi tot de la butoi, în picioare, se serveau cu ţuică.
Preşedintele României, plecat la
Purta numele „Heliade”, deoarece aproape de intrarea în grădină, se a au zidurile în ruină ale fostei case unde Heliade Rădulescu îl găzduise pe învăţatul
război: „Statul paralel e PSD”
Gheorghe Lazăr. Pe drumul spre Târgul Moşilor se a a o grădină mică numită „La Zece Mese”, tăiată de o uliţă unde locuiau lăutari ţigani. Uliţa s-a  13 octombrie 2019  13
transformat în stradă, iar grădina a dispărut începând cu secolul XX dar numele străzii, Zece Mese, s-a păstrat până azi.

La bariera Vergului s-a a at Grădina Ivaşcu, unde de Paşte se ciocneau ouă roşii, se mânca pastramă friptă la proţap şi se bea vin din oală de pământ. Date o ciale: Mai puţine rme
Către 1930 grădina era cuprinsă de case şi străzi. Pe Calea Văcăreşti se a a Grădina Văraru, era foarte animată din Duminica Floriilor până după Duminica dizolvate
Tomii, de căluşei cu paiaţe, mâncători de foc, bragagii, limonagii etc. Pe locul fostului Abator a existat Grădina Livada cu Duzi iar pe locul actualului  13 octombrie 2019  0

Mauzoleu din Parcul Carol I, a existat Grădina Oracici. În secolul al XIX-lea, chiar şi pe teritoriul actualului cimitir Bellu, a fost o mare grădină de petrecere,
unde se jucau Hora, Sârba, Chindia, Bătuta, Gălăţeanca, Ca la uşa cortului, Ca la Breaza, Arnăuţeasca, etc. Acestea sunt o parte dintre sutele de grădini
(VIDEO) Capitala, sub asediu –
pentru zaiafeturi, recreere sau plimbare folosite de mahalagii de toată mâna. De pildă, cine îşi mai aminteşte de faptul că la intersecţia străzii
imagini teribile!
Fetiţelor(astăzi prof.Ion Bogdan) cu strada Polonă, mai exista până către 1920, o grădină unde au cântat ultimii lăutari autentici, ind înlocuiţi apoi, cu
 13 octombrie 2019  1
rapiditate, de cei numiţi în folclorul urban „diseur”-i sau „gurişti” care preluau hituri romanţate din Occident.

Secolul al XIX-lea a reprezentat şi începutul amenajării primelor parcuri publice în sens modern şi al primelor alei de promenadă: Grădina Cişmigiu(1852),
Frisoane pentru bugetari:
Aleea Patriarhiei(1830-32); Şoseaua şi parcul Kissele (1831-1833), Grădina Icoanei şi nefericita grădină Ioanid(1870-1874), al cărui renume a fost botezat în „Guvernul meu” începe cu
„Ion Voicu” etc. reduceri
 13 octombrie 2019  28

„Trădătorul” strigă: Dezastru


Apele Minerale de la Văcăreşti iminent!
 13 octombrie 2019  6

Punctul forte al Bucureştilor din vechime nu au fost doar sutele de grădini şi parcuri, pâlcuri de pădure, iazuri şi salbele de lacuri unde nu se încumeta
nimeni să ocupe hălci uriaşe pentru castele şi vile rustice. Au existat şi bogăţii nebănuite: ape minerale feruginoase. SONDAJ COTIDIANUL.RO

Printr-o fericită întâmplare, în vechea mahala a Dobrotesii (dispărută prin sistematizare, acum Blv. Octavian Goga), la începutul Căii Văcăreşti au fost
Vedeţi în Ludovic Orban un premier?
descoperite la 1871 trei surse de ape minerale feruginoase. Povestea începe cu proiectul Primăriei de a ridica câteva poduri de er spre marginea oraşului,
peste Dâmboviţa. În primăvara anului 1871, sarcina a fost preluată prin licitaţie publică de Alexis Godillot, secondat de inginerul francez A.Berthon. Astfel
Da
că, „pe când se făceau săpăturile pentru punerea temeliei, din malul drept al Dâmboviţei a ţâşnit în mai multe locuri apă limpede şi rece. Şi cu cât
Nu
săpăturile înaintau spre mal, cu atât curgerea apei devenea din ce în ce mai abundentă încât, la un moment dat, muncitorii au fost împiedicaţi să-şi
continue lucrările, indcă apele ce izvorau umpleau repede gropile făcute”(George Potra). VOTEAZĂ

ECONOMIE

Date o ciale: Mai puţine rme


dizolvate
 13 octombrie 2019 0
2.Apele minerale de la Văcăreşti aveau o cantitate mai mare de bircarbonat de er decât cele din Occident,
de la Spa. Reclamă 1874 Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în
Municipiul Bucureşti – respectiv 3.940 de rme (în
Consiliul Comunal a decis să pună spre folosul public bogăţia de ape minerale de pe Calea Văcăreştilor, cu atât mai mult cu cât, erau de mare folosinţă la scădere cu 17,9% faţă de… […]
vindecarea unor boli. În cursul anului 1872, apele care ţâşneau din trei izvoare diferite au fost captate într-un singur puţ numit „Fântâna domniţa Maria”,
unde se adunau 32 000 vedre de apă în 24 de ore, după calculul inginerului francez. În vecinătatea fântânii, peste Dâmboviţa, a fost amenajată o hală de
Mai bine mai târziu decât
către primărie, pentru vizitatorii care se puteau adăposti şi feri de ploaie sau soare. Zona a cunoscut rapid o amenajare spectaculoasă. Persoane
niciodată
particulare precum Nicolae Gussi(proto-medic al Valahiei) şi Petre Grădişteanu (avocat) şi-au amenajat propriile grădini a ate în vecinătate pentru a le
 13 octombrie 2019  4
pune cu multă bunăvoinţă, la dispoziţia publicului. Nu foarte departe se a au Dealul Filaretului (încă neamenajat în Parcul Carol I), Dealul Piscului şi Dealul
Văcăreştilor, care erau parcurse pentru recreere de posesorii de trăsuri. Pădurile, grădinile şi viile acopereau o mare parte din aceste platouri. Până către
nalul secolului al XIX-lea, bucureştenii veneau la apele minerale de la Văcăreşti, „mai ales dumincile şi de sărbători”, când doamnele se adunau pentru a De citul, Dumnezeu cu mila: „Cu
irta cu tinerii de bon ton „dar moda era ca ecare să poarte în mână o ceşcuţă plină cu apă şi să se plimbe, de colo până colo, căci aşa era prescripţia noi, da, cu alţii…”
medicală”(Constantin Bacalbaşa).  12 octombrie 2019  3

DIALOGURI ESENŢIALE

Pictorul Viorel Mărginean-


valoarea naţională de pe stradă
Pangratti
 23 aprilie 2019  Comentariile sunt
închise

“Ceea ce trăim în ultimele


decenii e unul dintre cele mai
grave atentate la adresa
spiritualităţii”
 21 martie 2019  10

“Teatrul înseamnă acum şi aici”


 2 martie 2019  3

3.Consiliul Comunal a decis să pună spre folosul public bogăţia de ape minerale de pe Calea Văcăreştilor
ANDOGRAFIA ZILEI
Apele minerale de la Văcăreşti „aveau o cantitate mai mare de bircarbonat de er decât cele din Occident, de la Spa, renumite şi foarte căutate de oamenii
bogaţi din Europa şi din ţara noastră”(George Potra).  Cu toate acestea, investiţia a căzut pradă paraginii, numele şi locaţia dispărând cu rapdiditate
începând cu secolul XX. Băile de la Spa, mai sărace în er şi mai costisitoare, au rămas mai de modă pentru irt şi curtoazii decât bogăţia apelor minerale
de la Văcăreşti. Bucureştii ar fost singura capitală europeană cu un astfel de agrement de certă valoare turistică şi medicală.

„Sinaia Mică” de lângă Bucureşti

Un proiect practic necunoscut a fost o interesantă iniţiativă privată şi anume aceea de a aduce Sinaia mai aproape de Bucureşti. O staţiune balneo-
climaterică la marginea capitalei a fost o ambiţioasă viziune de la începutul secolului XX. Numele ei: „Staţiunea de vilegiatură şi Idroterapia Sinaia Mică la
Chitila-Mogoşoaia lângă Bucuresci”.

Pe scurt, Elena Athanasiu Rădulescu, „proprietară parafernală a Chitilei-Mogoşoaia”, cu consimţământul soţului ei Athanasie Rădulescu, a decis să se
implice în acest proiect edilitar-urbanistic fără precedent. Întinsa proprietate a familiei Rădulescu a fost parcelată în 399 de loturi de categoria A(600 mp a
câte 900 lei bucata), a ate de-a lungul bulevardelor centrale ale staţiunii. Au fost stabilite apoi un număr de 507 loturi de categorie B, a câte 510 mp şi 500
lei ecare, a ate pe arterele secundare. Perimetrele mărginaşe se compuneau dintr-un număr total de alte 844 loturi a câte 400 mp şi 300 lei ecare.
Vânzarea parcelelor urma să se facă „cu plata o dată sau în mai multe termene, după dorinţa cumpărătorului”.

Apariţia staţiunii Sinaia Mică s-a datorat faptului că „nu toţi au timpul ori mijloacele să se ducă aşa de departe, cei mai mulţi sunt în căutarea unei localităţi
care, în imediata apropiere a Capitalei, să le ofere, cu mai mică cheltuială, plăcerile vilegiaturei şi însuşirile favorabile restabilirii sănătăţii”. La 1900,
staţiunea se a a la numai 6 km de barierele oraşului, Griviţa şi Victoria. Sinaia Mică era deservită de o gară de cale ferată care urma linia Forturilor, ea ind
înconjurată pe două părţi de pădurea Mogoşoaia, scăldată de altă parte de apa Colentinei, şi „înzestrată de natură cu vâlcele răcoroase, ferite de vânt şi
adumbrite de soare”. Investitorii descoperiseră şi resurse termale subterane care fuseseră deja puse în valoare cu ajutorul unei fântâni „săpată de curând”,
apă care atrăgea zilnic „nesfărşite pelegrinaţiuni de mii şi mii de persoane, care, seduse de calitatea acestei ape, o considerau un leac”.

Soţii Athnanasiu „au hotărât să creeze la Chitila-Mogoşoaia”, o staţiune modernă „după chipul stabilimentelor similare din străinătate”. Sinaia Mică urma să
aibă un corp central de formă octogonală, dezvoltat în jurul Pieţei Columnei Traiane. Partea centrală a staţiunii era tăiată de bulevarde spaţioase: Carmen
Sylva, Ferdinand, Carol I şi Maria. Spre sud, staţiunea era mărginită de bulevardul Brâncovenilor, la est de bulevardul General Berindei, la nord de
bulevardul Micilor Principi iar la vest de bulevardul Basarabiei.

6.Sinaia Mica – jumatatea de nord a statiunii proiectate

7.Jumatatea de sud a statiunii proiectate

În spaţiul staţiunii se a a o şcoală, o primărie, o piaţă comunală, o biserică, o vastă piaţă de comerţ şi desigur, o gară modernă. Hotelul staţiunii se
continua cu o terasă a cărei prelungire conţinea un bazin cu apă în mijlocul unui parc amenajat cu pomi ornamentali. Complexul hotelier era completat cu
terenuri de tenis, un cazino, un pavilion-cofetărie, şi un han pentru turiştii ocazionali. Parcul staţiunii urma să e animat de două estrade muzicale.

În vecinătatea hotelului urma să e amenajat „un stabiliment de idroterapie cu inhalaţiuni Wasmuth şi cură Kneipp”. În consecinţă, „cine va locui la Sinaia
Mică va avea foloasele unei vilegiaturi sănătoase, plăcute şi ieftine, fără a-şi întrerupe afacerile ce ar avea în Bucuresci, căci, graţie drumului de er al
Forturilor ce va deservi Sinaia Mică şi, mai cu seamă, tramvaielor Capitalei, care s-au prelungit şi funcţionează deja, pe la bariera Târgoviştei şi Bucureştii
Noi, până lângă Sinaia Mică, şi se vor prelungi şi prin’tr’această staţiune, comunicaţiunea între Sinaia Mică şi capitală se face în vreo 20 de minute, cu o
cheltuială mult mai mică decât o cursă de birjă”.

Banca de Scont din Bucureşti (cu sediul pe Smârdan nr.2 la 1900 şi naţionalizată la 1949), urma să vândă sau să închirieze parcelele pe 99 de ani, publicului
doritor de schimbare.

Pe drept cuvânt, se întrebau investitorii de atunci(oare şi cei de astăzi?!), dacă bucureşteanul liber profesionist, care „obligat a sta tot timpul zilei cu
afacerile sale în Bucureşti, nu va fericit să aibă, la Sinaia Mică, o vilă sau o casă în care să-şi instaleze familia de cu primăvară până iarna, la aer, la răcoare,
la sănătate şi economie şi, după ce şi-a sfârşit afacerile în oraş, să se ducă seara la Sinaia Mică, pentru a petrece în sânul familiei până a doua zi
dimineaţa?”

Mult prea idilic peisajul pentru mahalagii cu dare de mână de pe cuprinsul Bucureştiului. Cum să plece ei de lângă cârciumioara afumată de aburii micilor
şi smiorcăiala lăutărească? Bucureştenii cu dare de mână nu au dorit minunata schimbare de cotidian pe care a oferit-o un asemenea proiect îndrăzneţ. La
1904 se vânduseră doar 130 de loturi. În orice caz, proiectul s-a prăbuşit. Şi de atunci, nu se cunoaşte o altă iniţiativă similară pentru împrejurimile
apropiate sau îndepărtate ale capitalei. Pe locul unde a fost proiectată Sinaia Mică se a ă astăzi cartierul Străuleşti.

Pentru Bucureşti, poate doar restaurarea integrală a centrului vechi, redat în întregime circulaţiei pietonale şi punerea în valoare a cartierelor salvate prin
hazard de la demolare, precum Negustori, Mântuleasa, Sfântul Ştefan etc., mai pot pune în valoare potenţialul turistic şi de agrement al Capitalei.

UN
UNPREȘEDINTE
PREȘEDINTE
 
CARE
CARE
VA
VA LUPTA
LUPTA PENTRU
PENTRU TOȚI
TOȚI ROMÂNII
ROMÂNII..

CMF
CMF 31190008
31190008

Adaugă Anunțul Tău

Anunturi-Publicitate On-line

Anunturi-Publicitate On-line

Top 100 Vinuri Românești

Primul catalog de vinuri TOP 100 din România! Conține o scurtă descriere a fiecărui vin medaliat, articole și interviuri cu reprezentanți, oenologi și proprietari ai unor crame cunoscute în industria ...

G Suite by Google Cloud pentru Afaceri

Email, video conferinţe, documente şi multe altele. G Suite este o suită de aplicaţii cloud, care vă ajută să vă conectaţi în echipă, să lucraţi de oriunde, de pe orice dispozitiv.

Dorești să vezi anunțul tău aici? Adaugă-l acum! Indică titlul, mesajul, o imagine și plătește pentru a-ți afișa anunțul în această listă.

Adaugă Anunțul Tău

Recomanda  5 Like 17    

 BUCUREŞTI BUGET PLAN URBANISTIC

Adrian Majuru  527 Articole

Author

REPORTAJ 

„Domeniul Coroanei” a lansat Timpul şi memoria alimentaţiei Falimentarea naturii &


colecţia „Marama” chiar în urbane extincţia umanităţii
palatul Reginei Maria  2 iunie 2019  Adrian Majuru  Dosar de  19 mai 2019  Adrian Majuru  Actualitate,
 9 iunie 2019  Ion Spanu  Reportaj, presă, Reportaj 1 Reportaj 1
România care merge 4 Specialiştii în alimentaţie studiază nevoile Natura a ajutat la apariţia şi formarea noastră iar
După ce săptămîna trecută a lansat noua cantitative şi calitative de hrană  ale diverselor distrugerea naturii va determina, prin
colecţie de vinuri „MARAMA” în Castelul Bran, tipologii umane, după sex, vârstă, activitate falimentarea naturii şi războiul resurselor,
„Domeniul Coroanei” a făcut acelaşi lucru depusă etc. […] extincţia noastră; un posibil nal al
sîmbătă, în Balcic, pe litoralul bulgăresc al Mării Antropocenului va acesta. […]
Negre Mai exact, în Palatul Reginei Maria, locul
de su et al fostei regine a României, acolo unde,
prin testament, a decis ca inima sa să e
păstrată. […]

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Week-end cu restricţii de tra c în Cum au ruginit 800.000 euro „Miercurea neagră” de la Bursă, sub
Bucureşti! anchetă

 ANTERIOR URMĂTOR 
Un Babel in nit Vântul schimbărilor ajunge şi la MApN

2 COMENTARII

tautu spune:
8 IUNIE 2019 LA 19:56

Foarte interesant! Totusi ce s-o intamplat cu apa de la Vacaresti? Doar nu s-o evaporat.

adrian spune:
8 IUNIE 2019 LA 22:02

Au disparut prin indreptarea albiei Dambovitei un deceniu mai tarziu. In acel loc au fost ridicate mai tarziu uzinele Timpuri Noi.

Comentariile sunt închise.

Politică Editorial Cultură

Social Cotidianul TV Lifestyle

Justiţie Business to Business Tech

Economie Open Data Sport

DESPRE NOI ECHIPA CONTACT SITEMAP RSS FEED PRIVACY & COOKIES POLICY

©2019 Cotidianul.ro - Toate drepturile rezervate.