LEGE A CoNTENcrosuLut ADMtNtsrRATtv
204 ANToNtE
Numai din coroborarea alin.4, al art.l4 cu alin.2 al ad. l5 rezultd cd instanta de
poate mentine misura suspendirii, pronunlAnd o incheiere care poate fi atacald separat.
cu recur!, in terrnen de 5 zile de la pronunfare. In lelul acesta efeclul suspensiv al recursq.
lui, reglementat de arl.20 alin.2, nr.L se rdsfrdnge 9i asupra suspenddrii actuluj administrativ
AceasE conciuzie se impune cu atdt mai mull din atin.J al art.l5 care. inlarurd orice dubiu,
precizdnd c6 introducerea recursului, potdvit art.l4 alin.4,,,nu suspendi executar€a".
Se deduce, logic, cd nici recursul promoyalinbaza zirt.l4 alin.4 nu suspendd executarea.
fiind vorba de aceiagi institulie, alin.4 al afi.14 fAcand corp comun cu alin.3 al arr.l5.
Nu este exclusd nici conturarea unei practici de a se introduce $i de c6tre subiectele
vizate de alin.I acfiun'ea in anulare odate cu acliuhea in suspendarc.
in aceste ipoteze instanla se va pronunfa, potdvit alin.2, numai asupra suspenddrii,
dar prin incheiere, ddndu-se termen pentrar fond, dupd expirarea temenului in care trebuje
sd se rezolve plangerea prealabi16. Ar fi o practici de buni administrare ajustiliei ingdduit6
de texlele Jegale ce le comentam, texte izvorate gi din exp€rienla noash6 de avocat, fiind
de neconceput ca instanta sd nu se pronunte p^e lbndul cererii de suspendare intrucat acti-
unea ce are ca obiect anularea este prematura. In cel mai rau caz se respinge fondul, dar nu
Si cererea de suspendare prin invocarea exceptiei prematuritafii.
Mai relinem cd instanta trebuie s[ rezolve cererea ,, de urgenSd", dar in toate situaliile
cu ciurea pArliior
S-a renunfat la ieglementarea solutionfuii cererii ,,chiar gifird citarea pdrlilof', carc
a devenit neconstitnf ionah fal6 de principiul inrrodus in art.2l al Corstitufiei, prin Legea
de revizuire in 2003: ,tdr\ile au dreptul la un proces echitabil Si la solulionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil " (altn,3)
Nu poate fi vorba de un proces echitabil dacd o parte nu a fost citata oricdta ulgenle
ar fi in rezolvarea acesteia. Este moti\.ul pentru care in art.4 alin.3 din Lege s-a introdus
solufia ,,citirii pirtilor", iar in ar1.21 a1in.5 se vorbeqte despre citarea .prin orice mijloc
rapid de comunicare a inlform&tiilor sc se".
Dac6, dupb oblinerea suspenddrii actului administrativ, reclamantul nu mai introduce
acliune in anulare, administralia pdrdtd are deschisi o acfiune p€ntru a obline anularea
nidsurii de suspendare, dupd implinirea termenului prev6zut de art.l1 alin.1 din lege.
3.Consideralii teoretice pe marginea unor situafii reale. Cauza dr. Sorin Opres-
cu contra Ministerului Sdnntelii.
La sftrgitul anului 2005, dupa ce Parlamentul intrase in vacan!a, ministrul sAnAtddi in
funcliune din. Guvernul Tbriceanu a gocat opinia publica p n destituiri spectaculoase d€
consilii de administmtie $i colnitete directoare la cateva spitale semnificative din tard, intre
care $i Spitalul ljniversitar de Urgenid din Bucureqti, respectiv Spitalul ,,Elias", ambele
conduse, in calitate de director general, de Prof.univ.dr. Sorin Oprescu, care avea gi,,vina"
de a fi senator al principalului partid de opozilie.
Dincolo de conotalia politicI evidentd, intereseazl din aceastd spefd problemele de
drept care se desprind, fiind prima spele care a verificat cu adevdrat funcJionarea institugiei
suspenddrii reglementatA de art.14 din legq la care ne referim.
Concret, ministrul sdnetafii in data de 15 Decembrie 2005 emite Ordinul m.1354 prin
care, in fapt, demlte comitetul director al Spitalului Universitar de Urgenfe Bucurefti,
respectiv Ordinul n,1314 pth. care demite consiliul de administratie; pe data de
16.12.2005 sunt emise Ordinul nr.1417 prin care nume$le un nou consiliu de administralie
205
alin.S din O.U.G. nr.154/2005 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2005r14,
declarat, ulterioq neconstitulionallr5.
Prin Sentinla nr.6 din 5 ianuarie 2006 a Cu4ii de Apel Bucure$ti, Sec{ia de contencios
i
9i frscal, piomrnlatd in Dosarul nr 485/2005, Cu*ea a dispus suspendarea celor
I acte administative atacate, solutie executorie de drept, dup6 cum precizeazd ahn,4 al
.4. Cu toate acestea, ministrul sdndtitii, chiar in ziua in care s-a pronunlat instanfa a emis
ordine prin care revocd cele patru ordine din decembrie suspendate de instanld $i, mai
, intrand sub incidenp legii penale, emite alte doud ordine (nr.1l qi 12 din 05.01.2006),
ice cu cele din l"ma decembrie 2005, sub aspectul obiectului, cu particuladtatea cA s-a
t o rocadd intre directori, de numire a unor noi structuri de conducere.
Ca temeijuridic penhu noile ordine au fost relinute dispoziliile art.29 alin.2 9i 3 din
spitalelor, alineate nou-introduse prin O.U.G.nr206/2005t16 de modificare qi com-
a Legit 270/2003.
Aceste noi ordine au fost, la rdndul lor, suspendate prin Sentinfa nr.l 7 t din 25 ianuar-
pronuntatd in DosanLl w.65'//212006, de pe rolul Cu4ii de Apel Bucureqti, Secfia
contencios ad-rniniskativ 9i fiscal. De data aceasta, ministrul a fost ,.mai temperat" a
doar un singur ordin prin care a numit un director interimal pdnd la solulionarea pe
a litigiului ( menliondm cA acest act nu a fost publicai pe site-ul oficial al ministerului,
se procedase rer,nis numai noului director provizoriu; pentru aceste con-
ante or, fiind
degi la acel moment nu am reuiit sd intldm in posesia unei copii de pe acest act
, din Comunicatul de presd al Ministerului Sdndtalii rezulta cd urma sd producd
incepdnd cu data de 26.01.2006). In urma scandalului public declanqat de aceastA
sfidare a justiliei, ministrul a fost obligat sd i$i recunoasca inftdngerea, astfel incet pe
de 31.01.2006 a emis Ordinul nr69 pdn care a dispus incetarea mbsurii de numire a
director provizoriu la conducerea Spitalului Universitar de Urgenli Bucurelti.
Dincolo de acest final ,,fericit" pentru conducerea legal6 a spitalului, este evident cA
creat un precedent foarte periculos, care poate conduce la transformarea instituliei sus-
ii, reglementata de art,14, intr-o institulie firi
sens, aruncatd in derizoriu, ceea ce
de neconceput intr-un stat de drept. Tocmai aceasta este rafiunea de a fi a contencio-
i administrativ, anume ,,disciplinarea" administratiilor parate, contracararea comporta-
or abuzive ale dif'erililor qefi din adrninistratie, mai ales cdnd, ,,in spate", sunt moti-
ii de ordin politic (epurare pe criterii politice).
Este evident cd emiterea de noi ordine, dupd prima Sentitrti.de suspendare, ca $i
unui ordin de nurnire a unui director interimar, dupi a doua Sentin{i de sus-
dare, reprezinta un abuz de drept, care poate avea gi semnificafie penal6, In prezen-
lucrare intereseazd semnificalia sub aspectul Dreptului administrativ a sentintei
de suspendare a actului adminisffatlv.
lllPublicatd r^n lvl.Ofl Padea I nr. 1012din15.11.2005
lliDecizia Cu4ii conslitufionale n. 95 din 23.02.2006, pLrb,.cata in M.Oi ParLea I nr.I r7 din23 02.2000
ll6p',hli.or;i' MOf padFr I nrllTSdin?? lrronl
 Cum s-a arAtat gi in cele ce preced, suspendarea actrLlui adnlilistradv are
intreruperii producedi efectelor acestuia, ca $i cum actul dispare din circuitul juridic,
fom,al-juridic el exist6. Logic; dacl actul administrativ a avut drept obiect d
unei structuri, de conducere, odatd ce achtl respeqtiv este slspendat de instanlE
respectivi redevine funcliottald, temeirLl in drept reprezentdndu-l solugia i
Emiterea de noi acte administrative prin cafe se reitereaza starea conflictuala
yudecalii. dinculo de catacierul penal al condttttei conduc;iorulul in cauza. atrage
tenla acestora,
Ilegalitatea noilor acte este grosiera. ele nu prezintd nici o aparenld de legalitate,
ales ci, revenind la spegd, ministrul slnatiii a fecut conferinld de presd, a dat numer
interviuri pe aproape toate posturile dd televiziune publice gi private din republici, in
sul cd'r.ru respectd decizia instanlei $i cat Domnia Sa va fi in funcfiune Sorin
se va intoarce in funclia de director.
Un asemenea con.rpoftament abuziv, generaliz6nd, il plaseaza pe cel in cauze
afie de fap( neaparatd in drept, care atrage inexistenla actelor adninistrative
in spe1i, cirm s-a ardtat, pentru a nu prejudicia interesele reclamanfiloq s-a
nou la institulia suspenddrii, venindu-se cu noi proberpentrLL a se demonstra
gravd a serviciului public realiZat de Spitalul Uu'iversitar de Urgenld Bucureqti, dupd
tituirea directorului Sorin Oprbscu' A lost o solutie dictatd de practica, de
urgenla situa,tiei, dar sdb aspeet leoretic solufia corecti era punerea in executare a
sentinfe de suspendar€ (Sentinla nr6 din 05.01.2006 a Cur{ii de Apel Bucure$ti,
contencios administrativ $i fi seal).
De vreme ce in prima parte a a1in.4 al art.l4 se menlioneazd principiul,,e
drept" a inch€ierii sau, dupd caz, a sentinfei prin care s-a dispns suspendarea
administrativ, acest principiu stabilit prin,lege organice nu poate ti' paralizat prin noi
administrative ale autorita$i parate, Ar insemna cI actul administrativ, fie acesta
ordin ministerial, modificd legea $i cA adminisfi-aia, care ,,cade in pretenfii" in jus
eludeazd hotdrdrea iudecetoreasca, ceea ce este de neconceput latd de principiul
puterilor consacrat de,art.l alin.4 din Constitulie, fald de principiile stzrirlui de dre
general, consacrate,de Constitulie. :
Emiterea a noi ordine, de noi acte adrninistrative, in generai, pentru a paraliza
alin.4 al art. I4 din Legea nr554/2004, implicit a hoterarii judecdtoregti pronunlali
'in baza acestui text reprezinte o tbrmi de manifestare a rezislenlei fap de o h
judecitoreas€i, iar aceastE rezisten!i se infringe prin mijloace specilice' puse
la indemAna executorilor judecitoretti.
Din coroborarea alin.4 al art.l4 cu afi.z8 alin.l al Legii ur.554/2004 rczultl'
opereazi institugia contestafiei la execlLtate, asemenea acfiuni trebuie respinse ca i
ibile. Suntem de pdrere cA pentru a infiAnge rezistenfa conducdtorilor adm
pdrdte la pur.rerea tn executare a hotArarilor instanlelor judecdtoregti, pronunlate in
art.l4 alin.4 sau ale art.l5 alin.3, se pot aplica, prin analogie, prevederile alin 2 al
fiind vorba de o situafie similard. De aici, rezultA cd instanlele, pronuntand
condiEiile art.14 alin.4 sau ale art.15 a1in.3, pot obliga administrafia parata sa
ordineajuridicd anterioard emiterii actului cale a lost suspendat, intr-un anumit
obligarea qi la plata anenzii pentm fiecare zi de int6rziere prevdzuti de a1in.2 al art.24.
Articolul 24 are caracter general, el acoperA gi ipotezele de Ia aft.l 5 $i 15, ehiar dacd nu se
spune expaes"t.
4. Problema suspendirii actului administrativ care produce efecte juridice
civile. in-pr,actlba judecltoreascd, care se cbntureazd pe art.14, ce-l eomenldm, adminis-
traiile parate ddice tot felul de exceplii intre care, la loc de cinste, exceplia lipsei de
'interes in ipoteza in care actul administrativ ce face obiectul cererii de suspendare ,,Ei-a
Apuizat dfectele" in sensul ce persoana vizata de ordinul ministnilui, de pildd, a fost deja
inlocuitl cu o altA persoan6, fiind emis,un ordin de investitur5 sau cd in utma hotArarii
Consiliului judelean, atacatA; s-a incheiat deja, contractul de asociere intre subiectul de
:diept declarat ce$tigdtor al licitaliei Consiliuljudelean respectiv. Este. de fapt, problema
5i
suspend6rii actului administrativ care, deja, Ia data judecirii cererii de suspendare, a dat
naqtere la alte efecte juridice decAt cele de drept administratin respectiv a condus la
indheieiea unui contract civil sau comercia[.
Practica este, din pdcate; impdrtitd. Solu{ia'admitefii' unor asemenea exceptii qi
refuzul solutionirii, pe fond, a cererii de suspendare este prolund eronatd. lnstitulia
suspenddrii, reglementatd de afi.14 este intin legatd de institulia ,,procedurii prealabite"
reglementatd de an.7. reieqind ca odata ce s-a introdus ..ac1iune prealabild"; persoana vara-
rmatd in eauZd dobdndegte drepnrl nu nunai de a cere suspendarea actului ce face obiec-
lul ..procedurii prea)abile''. ci 9i dreprul de a fi judecati aceasli cerere pe fond. Ir,umai
intr-o atare intepretare se asigurd echilibrul intre instihrliile reglementate de Legea
;'hi.554/2004
9i se menline consonanla intre solufirle acestbi legi gi principiile consacrate de
Cbnstitu{ie: at-1 alin.1,4,5; afi.16 aft.21; art52 alin.1 9i 2; at.I26 alin.6'.
- :' Nu are relevanlS dacd actul adminishativ atacat a dal naStere la et'eote juridice cjvile, mai
iimult in baza acestrLia s-a incheiatun actjuridic civil, suspendarea actului adnrinistrativ atrage,
liimiriicit, suspendarea actului civil; care este tocmai efechrl actului administrativ,:rum6ad ca
9i
;i t l itM
enliondm ca in Cauza Oprescu conlra l\,linisteru I S inaElii, care a avut ca obiect suspendarea ordinelor
emise de miiisrrul sandrAlii. in 5 ianuarie 2006. pentru a liai'aliaa efecle1e SeDtiiifei nr.6 din 5 ianuarie 2006 a
j:Cu4ii
de,Apel, Seblia de contencios adminisfativ $i fiscal, s-a folmulat $i capdtul de cerere de restabilire de
Edtre ministrul sandtdlii a situaliei anterioare, iiltr-ur anumit termen, sub sanc;iunea amenzii prevdzuti de
:rart.24 alin.2, pentru fiecare zi de intaEiere, cilp6t de cerere nelual in seanii de instanta, deci nerelinut in dis-
po/itiv. cu urmaroareir muri\xre rn cor,.rderenLcre.enLintei. inceeaceprivesterestabilireaprorizorieasiLrF
aliei anierioare emiterii ordinului 9r obligarea ministrului sdndtalii, sub sancfiliilea amenzii pr€v izvld de afi,24
alin.2 din Legea nr.554/2004 sd;nstaleze consiliul de admlnisrralie ti comitetul direclor revocat prin ordinele
,
lhr,9:9i I 0, aceasla nu :rep ieiin ti, in s ine, u n capd t de'cer€re, res tabilirea situati€i este co nsec inta fireasci
'S.suspenderii executiirii ordinului. suspendare.care este executolie de drept, nemaifiind necesari o pre-
lre suplimentari
iflzare erecutar'ea acesteia" (Sentinia civiLA nr l7l din 25.01
pentru €xecutarea
suplimentare pentru 25.01.2006, a Cu4ii de Apel
Siciiade contencios adrninishativ qi fiircal, pronuiilati in Do sarul nr.d'tZlZtZOOil. Este oorect. rig-
teoi€tic,' mtionamenlul inslanlei, dar in faia rczistenlei manifestate a administrafiei parete la punirea in
a primei sentinle de executar€ (Sentinta nr6 din 5 janj2006) se jmpunea $i admiterea acastui capdt
cerere. Dovadi, minislrul sdndtAlii a emis un nou ordin dupe argumenrarea publica 'foarlc savanti" a avo-
or ministrului 'in cauzd, in trunte cu Prof.univ.dr Valeriu Stoic4 ci nu s,a admis $i capatul de cerere rcfer-
la restabilirea situariei anlelioare. Minjstrul sanaralii a ccdat numai dupa o arentionare publice a Pregedin-
li Romaniei, care, la randul ei, avea un substrat polilic.
DacE acceptdin aplicarea, prin analogie, a art.24 alin.2 asemenea silualii vor fi evitate.
208 Auroun
anmci cand se solutioneaza litigiul pe fond, judecatorul se se pronunle $i asupra
acnrlui civil, flind aplicabile, in mod corespunzator, prevederile alin,6 ale art.l din Lege.
Articolul I5 - Solicitarea suspendiirii nrin acliunea ofineipald
reclamant 6i prin cererga ctdresatd instanlei competente pentru anuLarea, In tot sau,iu
pqrte, a actului atctcat, In acest caz, instanla va pulea di;pune suspendarea actului adnin-
istraliy cttacat, pdnd la solu|ionarea definitlvd Si irevocabild a cauzei. Cererea de s11s-
pendare se poateformula odatd cu qcliunea principald sau"printr-o acliune separatd, pdnd
Ia solulionarea acyiunii d9 fond.
(2) Dkpoziliile alin. (2) Si (4) ale qrt. l4 se aplicd tn mod coresptuadtor
(3) Hotdrdrea dcttd cererii de suspendare este executorie de dr:ept, iar infroducerca
recursului, potrivit art. 14 alln. (4), nu suspendd executarea.
Comentariu
l.Comparatie cu situafia anterioari. Fie cd reclamantul a cerut suspendarea in paia,
lel cu exercitarea acliunii prealabile qi i s.a respins cererq, fie cA nu a cerut suspendarea in
baza art.l4, odatd ce,introduce acliunea in anulare, 4rticolul 15,.la care ne referim, ii con-
ferd dreptul de a solicita suspendarea sau, dupd caz, de a reitera cererea de suspendare.
Nora reglementare line sd f4cA cuvenitele precizdri in legature cu caracterul cererii it
suspendare $i perioada in care aceasta poate fi ficuti. Se inl6tur6, astfel, orice dubiu, oer-
erea de suspendare poate fi lormuhta odata cu aotiunea principald, in anulare sau intr-o acli-
une separatA, dar numai pani in rnomentul solutionfii fondului. Din coroborarea art.15 cu
art. 20 rezultd cA cererea de suspendare ru poate fi reiteratd in recurs. Este de retinut cd
in condiliile art.15 suspendarea actului administrativ se dispune ,pdnd la soluyionarw
definitivd gi irevocabili a cau4,ef', iar recursul impotdva hoterarii de suspendare nu are ca
efect suspendarea executdrii acestei hotfuari, cum s-a ardtat deja. Odatd respinsi, insd, c€r
erea de suspendare in condifile art.15, ea nu mai poate fi reiteratd de partea interesati in
recurs, dar noua reglementare contine o inovalie, judecatea tecursului in situatii deosebite.
Nimic nu opreqte pafiea interesatd ca dupd solulia instanlei de fond de respingere a
acliunii in anulare. implrcir a acliuniiin suspendare. sd solicite sesizarea insranler de recurs
in condiliile art. 21 .
Se deduce, din coroborarea alin.l cu alin. 3 ale art. 15, ca soLutia instanlei de fond de
suspendare a actului adminisfativ produce efecte ,eAnd Ia solulionared definitivd ftirevT-
cubild a cquzei" doar daca aceasla hotarare a rdmas definitivd. adicd dacd nu d lost recuratd
sau daca s-a respins recwsul, jnlrodus in condiliile art,l4 alin.4. coroborar cu art.l5 alin.l.
2.Efectele hotiririi de suspendare. Dacd actul administrativ a fost suspendat in
condifiile art.14, se in{elege cd, urmare a soluliei instanlei de fond; chiar dacd'in dispozi-
tiwl acesteia nu se prevede in mod expres, devin inoidente prevederile alin.l ale an.14,
implinindu-se rermenul pdna la care a lost pronuntard suspendarea. Dacd instanta de lond
hant',., -"i-" .l"r; -r, ;arara, ,la c.,enEnn're .a ,,n ^-rir .l a.rl..-ji
^cr-.c.i?or;
lonaov4l7, LEGE A CoNTENctosuLUt ADM|NtsrRATrv
nu se poate dispune decdt pdnd la solulionarea actiunii de fond. Este de obser-
, ad leza a ll-a a alin,2 al a.rt.15, la care ne referim, nu conline o normd imperative, ci
la latitudinea instanlei sd dispund suspendarea, care poate t\ ,,pdnri ta solulionarect
Si irevocabild q cauzei". Este o problemi de bund administrare ajustiliei pentru
,realiza un proces echitabil. Judecdtorul care dispune cu ugurinp suspendarea,
iar dupa
fondului ajunge la eoncluzia cA ac{iUnea in anulare trebuie respinsd, se pune intr-
delicat6 sub aspect profesional. Este de presupus, lnsi, ci in ipoteza in care nu
dispusd suspendarea $i admiterea dcfiunii este previzibili, judecitorul va dis-
e suspendarea.printr-o hotirere separati, adici printr-o incheiere, spre a face
art.20 alin.2.
'C0nd acfiunea in suspendare face obiectul' unei cauze dife te, este clar
cd. efectul
hotd;ari, dacA a devenit irevocabild,prin netecurare sau prin respingerea recursu-
se menJine, chiar dac6 instanfa de fond. a respins actiunea, fiind un efect inevitabil al
.3;Instanla,competentipentrufondgisuspendare.Dincoroborareaart.l0alin.3cu
alin.1, ca qi din interpretarea sistemalicd a Legii; prin raponare gi la principiile din
de procedurd civili, care yizeazd" rcgimv,l actiunii principale qi al celei cztre are ca
ect m6su vremelnice, dispuse pdn ordonantl pre$edintialA, rezultA ce nu este de con_
ca reclamantul si introducd actiunea in dnulare la instanta competentd la dorniciliul
jar actiunea in suspendare la instanta competenta la domiciliul p6r6tului
sau invers.
nu pot fi introduse decat la aceea$i instante, stabilita dupd unul din criteriile pre_
la art. i0 alin-3
Articolul l6 - Introd.ucerea in cauzd a functionarului
, (1) Cererile in justilie, preydzute de prezenta lege, yor puteafrformulate
Si personal
persoaneifzice care a elaborat, emis sau incheiat qctul, ori, dupd cqz, care se
))inoyatd de refuztl de a rezolya cererea referitoctre la un drept subiectiy sau la rln
res,legitlm, ddcd se solicitd plata unor despdgubiri pentrt! prejucliaiul cauzat sau pen-
,nfir/iere. in cazuL in cir"e acliunea se aclmite, persoancr respectivd va puteaf oblig-
plata despirgubirilor )olidar cu autoritatea publicd respectivd.
)' (2) Persoana aclionatd qstlbl in justili.e poate chema in garanpe pe superiorul sdtt
de.lq cqre q primit ordin scrts sd elaboreze squ sd nu elaboreze actul.
Comentrriu
.,l.Semnificafie terminologicd. Solulia nu este noud, pe fond, dar redactarea este sen-
pedectionatd t-a!e de textul art.13 din Legea nr,29/1990. in legea veche s-a operat cu
de ;,functionar ul auturtfilii pAfitu" , care in practicA a condus la multiple inter-
i, iar noua lege vorbe$te d,espre ,,persoant /izicd care,, it,ldsendu-se sd se inleleagd
poate fi vorba de.orice persoand fizicd din cadrul autodtdlii perate, de la functionarii cei
mici in $ad pana la demnitari. Legea noud nuan{eazA situaliile in care trebuie sd se ti
persoana fizica respectiva, anume sd fi cont buit la elaborarea actului, la emiterea ori.
acz 1o iilnllpie-" rio rcc-anri,, d "^ €.^; .;-^,,^]x r^ .^c.-.t ^
^-i-^i^.la ".^"t'
 Folosirea verbelor a elatlora, a emite gi a incheia nu este intempldtoare, s-a unndrit,
de o parte, evocarea ambelor categorii de acte administrative, adicd atdt a acnrlui
cat $i a contractului, precum gi a fazelor procedurale, legate de emiter€a actului unilateml
dupl caz, de incheierea celui bilateral (adicd a contractului administativ),. pe de altd parte'
in noua filozotie a textului pot fi chemali in cauza pentru a ti obligali, in mod solj
cu autodtatea, la plata d.espagubirilor, atat persoanele fizice care au dat avize,
thcule note de fundamentare, care au intopmit caietul de, sarcini, care au tdcut partg,d
comisii de licitalii, cdt gi persoanele'fiziae care au facut pafte din cons'iliul de admiriistrafi
din consiliul local, judetean etc. Qare a decis, ori.persoanele caro au'semnatr
cazul unui act administrativ ad.optat de un organ colegial, se infelege od vor fi ch-erna{i,
sonal in instanli, numai cei care au votat,penffu decizia raspective, daci legea nu
r6spunderea lrecirui membru pentru actele organului
Din logica internd a alin.l, rezultd cE acliunga impotriva,,funclionarului" nu poate fi
in subsidiar t4a de acliunea lmpoftiva autoritalii din sffuctura cdreia face parte
2.Regim juridic, Este de retinut ca formularea ,daqii se golicibi plala ungr
biri pentru prejudiciul esuzut sau pentru lntirziere" are un caxact€r ggneral, fiind
atdt de prejudiciul material, cat Ei dp cel moral. Aceastd concluzie se imprlne nu
viftltea kaditiei, ci gi in baza art.18 alint3 din Lege, care reprezintd temeiul
despagubiri atat pentru,,daunele materiale", cAt 9i pentru,,daunele morale" cau:
De asemenea, se ingelege cd in ipoteza in care reclarLantul nu ounoa$te toate
soanele fizice implioate va aduce 4cest lapt la cuno$tiula instan[ei, care, in baza art.l
soiicita relaliile necesare. Curn se inielege 9i t'aptul cd odce persoan[ idenlificatA in
unea reclamantului sau, dupd caz, in adresa autoritdfii, comunicatd instan{ei, in baza
poate ridica excepfia lipgei,caiitdlii procesuaie pasive, fEcdnd dovada ci n-a fost la
inle, cA lucreazA in altd unitate 9i a fhst indicat din eroare etc Atunci, ins6, cdnd se
problerna gradului de implicare, a existenlei sau ru a legdturii cauzale, a existenlei
a vinova{iei, nu mai este votba de exceplie, ci de fondul catzei, iat exceplia cu un
obiect trebuie respinsd ca inadmisibild,
Noul lext ingddi"rie, agadar, sd fie aclionali direct in instanld tofi cei implica!'i'
numai yegnicul ,,Acar P6un", ca in baza textului din legea anterioarA, ceea c€
numai un,,plus de &eptate" pentm cetilean, dar $i un instrument juridic de naruri a
ca spiritul de respons-abilitate al func{ionarilor 9i al demnitarilor din administralia
Textul menline, in schimb, solugia qhemdrii in garanlie a superiorului ierarhic,
este vorba,,de ordin scris", inlelegdndu-se cA in sfera acestei nofiuni intrl qi ordinele
ise prin pogta electronicd, mai ales cd semnEtui'a electronic5 9i, mai nou, autentll
notariale prin mijloace electronice, au devenit obiect de reglementare juridic6, si ia Articolul 17 - Jrud.ecarea, eererilor
in ceea ce pdveste stabilirea contribuliei tinanciate a fiecarei petsoane fizice in
cea a autoritdlii se deduce, logic, cd se vor aplica principiile din drept comUn, in
(l) Cererile adresate instanlei sejudecd de urgenld $l cu precddere in SedinSd pub-
rdspunderii solidare. Se inlelege, din coroborarea ar1.76 alin.2 din Legea nr.5
lici in conplerul srabrlt cle lcge.
art.44 din Legea nr.188/1999 cd esle vorba de ,,ordinul scris vidit ilegal". (2) Pentru cererile /brmulate in bqza prezentei legi se percep taxele de tinbru pre-
vdzute de Legea nx 146/1997 privind taxele jttdiciare de timbru, cu modificdrile
3.Critica criticii. Textele la care ne referim au fost considerate ca fiind de Si com-
favoriza plata din bugetele publice a unor gregeli personale, ftrd ca elsctul
condamnirii s[ se producd, fiind astfel incurajate lipsa de responsabilitate atat in Ir3D.C.Dlago;,
op.cit., p.276
2t2 Arutorvtr ioRoovery
pletdrile ulterioorc cqrLzel.ar neev.lluabile in bani, cu ex.eplia celor care au ca ohiect con-
tractel.eodn1inbh.a[.ive'caresevolt(Ixala\'aloare.
(3) Hotdrdrilevot'Ji redactdte i motir.tte d.9 uryetlSd, in cel mult 1,0 zi.le de ld,pronu\l.trc.
ComeIltariu
l.Proceduradeurgenfi..Legeanr.2gl1990,.degiaprecizatc?,,n'ibunaluljuQecdi{s
urgenyir" (art.6 alin.2), in 1'apt s-a iijuns ca litigiile de contencios administraiiv dd fie tratate
ia tipicc Iirigii civilE. carora lis-au aplicar toate instituliile procesrale ce aieau raliune de
a fi doar pentru clasieele litigii cir ile. bazatc pe cgalitatea pd4ilor. La dceast; in(erTretare
qi, corespunzdtoi, pracricA judicia{d, a coniribuit 9i solulia din art.l8 ai Legii nr.2gll9l9(j,
care tririitea la dre;itirl 'cotnun procesual - Codul de giro.ceduri civild : Ih13 ieZewe, probi
lena la care vom reveni.
Litigiile de'coiitenCibs adminisnaiiv au ca'obiect fie un act admrnistratrv unrlatera-],
emis in aplicarea.sau, dupd caz, in organizarea apilc6iii legii, fie un rict adrniniqqatlv bilat-
eral, prin care, in limiteld iegii, se p' esreaz a activitafi. in.sensul Iarg.aJ temldnLLiiji, de iriteres
public. Prin urmare, litigiul de contencios administrativ, indiferent de categcirib, pune in
cauzd' duto tdtea public6; interesul . ,']public, care sunt in conflict cu un dieirt 'lubiectiv sair
:
nurrai cu urr interes legirirn oersonal. De vrcmc ce.ragiurrea.principali de a fi a administratiei
p;blice o ieprezinld emitdred de aite adrrinjstrative unilhferale prin card drgdnizedzd exe:
cutarea legii'(aitul nomativ)iau face legea apticabita la cazuri concrete (agiul indivirlua]).,
conflictiLl caie are qarobiect actul-adminiStiativ este un coi,ifliit eare nri vizeazi niLmai drepl
turile gi irlteresele lbgitiniir ile pa4ilor, ca iiiui"ite de diept iirivat, ci gi modul de exercitare
d compelenlei de titre autontitile publice. in principal de calre autoritatile administraliei
publice,.ca subiecte de drept public. Conflicnrl c! are ca bbiect'actLil administrativ (tipic,
atipic sau asimila| este;'a$adar, in c6ntlict 9i de ordine pubtiCa; ceei ce teclam6, iii nece-
sitate, celeritate. Starea de suspiciune, de inceltitudind cu ptivire lh legalitatea' rictului
xdminisrrali\ e\re o srare de incertiiuctine 5i cu prir ire la principrul Iegalirilii insugi. inclu-
reprezintd texte din Con-
stituiie care ari lost incdlcate prin actul administrativ dedus'judecdlii.
Nouu lege revinc cu lorrnularea ..se ju(lecd de urgentd". dar mai :daugA 5i ,.rrr
precddere" ,'6iea ce inieanna cd dintr" cuuiele'cure presupun prcicedurd de urgenta litigr-
ile de contenciosadministrativ ad prioritate. Cum s-a ardtiit in prima pafie a iucrdrii, ,,din
reritorirf' , de la o instanlE jud'eehtoreasca, s-a sugerat iniJiatomlui propunerii legislative si
se renunle ia tbmrularea,,procedurd de urgenla" (Tribunalui Vrancea) $i sd se introduca o
lormulare in genul ,,judecata se;fhce intr-un termen rezonabil" tocmai pentru cd sintagmei
,judecatao..:''g.ng,,ise.dauiiai.ntlteaocep1iuii.
CLm s-a ardtat in rispunsul penfiu D-na pregedintd a Curtii de Apel Gala1i, n-am
impdftd$it aceastd propunere pentru ci judecdta intr-un ,,termon rezonabil" reprezinta un
plincipiu plevizut de art.2l alin.3 din Constifulie, valabil pentru toate caregoriile de litigii
gi pentuu toate instahfele j udecdtoreqti, darproblema semnalald rdmener Ce se inlelege prin
,judecatd de urgentd" in cazul litigiilor de contencios administrativ, avandu-se in'vedere $i
dispozitiile aft.28 aiin.l, ale arr.21 a1in.5, ori ceLe ale art.4 alin.3 din Lege, toate, fireqte,
:
LEGE A CoNTENcrosuLUr ADMTNtSTRATtv 21_l
: Este de obsei-vat cd in alin.3 al afl.1.7, la oaie ne referin, in forma tinal6, s-a relinut
redactdrii'9i nibtivafii deiurgeDta, dar s-a'stabilit $i un termen de cel nult 10 zile de la
text cale; aparent, fare,,un pas inapoi"' tht6 de.exigbnlele rbgirnului redactdrii
orpdtrivit artr6 dlin:3 din Legea nr29li990; unde, clrm se gtiE; era pr-evdzut ui tet-
..de cel mult cinci zile de la proriuirtare". A losl. desigur- o exa€rerale. re\tu1 a de\ enit
Luc chiar in primul an de aplicare a legii anterioare a contenciosrLlui adninistraliv.
:' Sd impilielc-asid aceea5i sijartd gi solugia consacrat6 de aliir.j al art.l7 la cae ne
iq depa$tea telmenului.de motivare poate constitui $j temei de rdspmdere disciplinari.
,,,- . Esle qn termen de recomandare, dar nLl este, in finaJ, recornalldabil sd nu fie respectat.
1],,. De. werltg rte,aLin. I al ord. 20 a lopt declarat neconstitutional,, termenul. de recurs curge,
to.ate caztrile,.de la comunicarea hotiririilre.
Cat prive$te judecata propriu-zisi, ideea da urgenfi impune, in primul rind.
.i.n procedura de citare;- Legea neglementeazi ptdtru anunite categofii de litigii
,aceelerate"; cum, este.prescu area termenulij.i:.la 48 de ord; citarea prin agenr
procedural sa:rl prin oricel mij:loc rapid de cornunicare,a info.imatiilor scrise. Nitnic nu
. dpreite oa in'titigiile.de cohtencios administrativ sa se generlilizeze acest sistem de citare.
..: : in ral doilea r0:nd1 proceduril de urgenld, vizeazd modui-in care se intblpreteazd solic-
itarea unrLi term€n penlftr aparare.r S.a cleat o practica aberanta, scandaloasd., de a se acor-
{a; la simpla solicitare, telmenipenftu lipsi de apdrare-autor:ird.lilor publice pdrAtg incllrsiv
Cuyemului, Ministeru,lui .FinarteLor sau Prim6riei Capitalei, care au in, stnLcturd direclji .
juridice, ce cuprind ,,mici amate'l de consilieli juridici. Cunr s'a vAzut, Prof. Tirdor Drd-
ganu criticd propungrea lggislativa 9i pentru faplul cd nu precizeazi care sunt dispozitiile
orn (Codul
dfn .oalllt rle procedufd,civili
de nrocedrlra. se ntt
crvt t,] ce nu se aplicd,,fiind.inpompatibile specilicul raporfut
llc a .,lltnd.lncompatl lll le cu sDectlrcul raporrurilor.
sq aD
, '"'Aklql, Seclia de gontencios adminisrat;v gi iiscal a l-C.C.J. prin Depiziile nl:j8i3 $i j838 din l7 iunie,
,fespectiv nr.4992 dln l3 octombrie 2005 a slabilit ce termenuj de racurs cuige da la comunicarea hotirerii, tjird
aplioabil ar.301.din Codul de procedura cr\'rla. rar Cudea Constitugionali, prin Dccizia nr.l89 din 2 maitie
i 2006 (NI. OL nr 307 dio 5.04.2006), a declara! alin.l al al1.20 ca l]ind neconstitulional. ln aceasta ipotczi, piri
la data la care Parlamenlul va modiflca expres textul declarul neconstitLrlional, pundndu-l de acord cu pre\,ecl,
:l erile Consti(r!'iei, cont'orm an.1.17 alin.l din Constitulie, so vor aplica diipozitiile din dreptul coniun. irr speli
de autoritate...", la care se referd art 28 alin 2. Acum rAspundem cd dispozifia art' I 56 din De asemenea, se inlelege cd regimul judecdtii de urgenld in contenciosul
a&ninis-
Codul de procedurd civild diLpd care,,instanfa va putea da un singur termgn penttru tr:ativ, cend este vorba de teftnen, nu poate ti conceput dacd Legea contenciosului
admin.
lipsi de apirare, temeilic motivati" nu poate fi aplicabil5 in cazul autoritiiii publice rr istrativ nu dispune.altfel, peste termenele prevdzute de Codul de procedurd civila pentru
piactica optica esre alta, se acordd cu non$alanii termene, ca 9i cum am fi in prezenla unor judecata de urgen{A. Cum, de asemenea, se deduce ca
lifigiilor de
ludecarea contjncios
clasice litigli intre egali (litigii civile). Sd sPeram cd lucrurile se vor schimba dupd momen- administrativ ,,cu precddere" se impune doar atunci c€.nd pe rolul aceruia$i complet
sunt $i
tul integrdrii in U.E. .... : .. alte categbdi de litigii,. civile sau cornerciale, penftu ca la instanla unde toare tiiigiile
sunt
O-asemenea cetere din partea Guvernului, a rninisterelor, a dil'erililor agenlii, inspec- de,contencios adrrninistrativ, in principiu, nu are loc o ierarhizare, cu excepfia
celorcare au
torate, direclii etc. care au in schenta jul.i$ri este neserioasa, incalcd principiile echitatii $i ca obiect suspendarea, prioritare fa@ de cele care au ca obiect anularea actulirit?r-
rezonabilitdiii prevazute de Constitufie 9i este, deci, incompatibild cu specificul.Japgrturilgl 2', comentariu de practiei a administrdrii justifiei, Este in afard
de drept administrativ vizate de an.28 alin.l din Legea contenciosului a{ministrativ In
de orice indoiari
cd procedura de urgenti presupune 9i pt.ogramarea calculatorului pentru acordared
aceeasi ordine de idei se poate pune problema gi a art.119 Cod procedurd civild lefelitgr l4 termene aleatodi, fhcdndu-se distincgie, evident, imre termenele care vizeaz'
de
cerere recon venlion atd, a aft.126 sau a art l3 1 tef'eritor la ,,impicarea pdrlilor'l "1" ,, o. baza textului ce-l comentdm $i termenere care trebuie acordate in litigiul cme
fond\.rl, in
Judecarea de urgenii presupune, in al treileii rAnd, Ei exigenle in ceea.ce prive; are ca obiect
suspendarea actului admlinistrativr 'potdvit art,l4 din lege: Nu trebuie scdpat
cererile de intervengiel gtiut fiind ci in numerqase litigii de contencios administrativ ap din vedere
faptul'cd prooeduta rde j udecati, in condiliile art.14, este la rdndur ei calificata ca firnd,,de
intervenienli ,,teleghidali" de partea interesatd.sd tergiv.ersezi procesul
Legea contenciosuh-ri adminisnativ --., i1.. o solulie speciale in materia
urgentd'], ceea ce ihs€amna; ,,urgen!6 Ia ugentA,'.. :.
".,*., ' con;ine De asemenea, de esen{a procedurij de urgenli in general, a procedurii speciale
nientilor. in an.l alin.9, c.tre nlL inlAlrra dispoziliile din dreptul comun dar oferi un c de
u€€nta; in baza-art.i4 din Lege, in particular, gine gi modul iir care se rezolvd exeepliile.
de aplicare a acestora in litigiile de contencios adminiitrativ
''--''io
teriu
Admrnistraliilep6rate, nu.de puline ori, apeleazd ra mari case de avocagi, mai ares c6nd
Ai putrute" rind, ar putla fi avute in vedere dspectele legate de probatiune
este vorba Fi de id€ntirdti sau mdcar.de afinitdti poritice, cum a apelat
dificil sd se spund ca proba X iau ! prevhzutd de Codul ie progedurh civila, eite de n 'in $i Ministrul sdn6te{.ii
,,Cauza Oprescu", care ,,firmo" de avocaturd ,,exceleazd" prin excepi,ii; spre a eviia
ceput in litigiile de contencios administrativ, situaliile de fapt si de drept sunt nenun
iitigiul pe fond sau mecar pentru a niai oferi timp conducdtorurui administiatiei parate
Oui r. frut."p"n. ca anumite titigii de contencios administrativ au caracter obi sa-qi
faci.publisitatea de care, are nevoie, fii'd previzibir[ sotufia suspenddrii faga de
(".,- *nt cele ca.e au ca obiect allularea unui act administrativ normativ); litigii in caracten-rl
manifest abuziv al actului $i efectele devastatoare pentJu serviciul public
mijloacele de prob6 esenliale se reduc la actul atacat $i Ia textul legii care s€ cor vizat.
inc6lcat, in mSsura in care un Monitor Oficial poate fi mijloc de prob5, fire$te, exc
. Instanlele trebuie sd dea dovadd de fermitate $i impa4ialitate, scoland. instit*tia
con-
tenciosqlui adminis,hativ din calculele poriticianiste are administratiilor p6rdte,
dovada ac{iunii prealablle (a tdcerii sau a refuzului nejustificat, dupd caz), precum mai precis
ale conducdtorilor aoestora, intre, care la loc de cinste ne apar minigtri,,ceea
ce ?nseamna
tezolvarea excepJiilor, de indatd, fie de pe scaur, fie prinft_o deliberare,
urmare a unei
scurte suspend6ri a qedinlei, dar in aceeagi gedintd, cu asigurarea
Jermenului in cunogtintd
pentru pdr1i. dacd un nou rennen se impune.

ln al cincilea rind, procedura de urgenfd.obligd instarta sA foloseasca, imediat cq

situalia, insfiumentul juridic al amenzii judiciare prevdzut de art.13 alin;4 la care ne-am r'
Este de la sine inleles cE filozoha judecirii de urgenla li cu' priodtate' trebuie
regdseascA Ei in ordinea cauzelor de contencios administrativ, atunci' cdnd
solulioneaz a gi alt gen de.cauze, precum 9i in rrodul de administrare a dezbaterilor
Urgenla nu este numai pentru instanfe ea este $i pentm pdrti, implicit peirtru av
panilor, care fiebuie sd faca eforl de mare sintezi, lasend eventual concluzii scrise
avoca{i considerd cd legea este nedreaptd, pand aceasta se va modifica sau pdnd se vii
nunla Curtea Constitulionald, daca textul va face obiectul unei excep{ii de
itate, ar fi bine sd se orienteze spre alte categorii de litigii Pest€ tot in lumea civiliz
ajurrs la o specializare a avocalilorl2o, poate cd a ajuns vremea acestei specializdri 9i

r20Spre
pildd, in Germania existd avocali specializafi numai in litigii de divo4 cu copii, in timp ce alf
cat sunt specializati numai in litigii de divo4 f:ra copii l adminisrraliv (D.C.Dragos. op.cit. p.280).
 2t6 ANTaNIE loRGovAN
al sau patdmoniai de drept comun, stabilind, totodata, 9i un plafon de L000 lei. Suma de
i.000 de lei in octombrie 1990 avea o anumitd pondere, dacd o raportdm la indicele
inflaliei din septerlbrje 2004 care este. de 245.324, ar reprezenta suma de 2.453.240 Iei.
Legea contenciosului administrativ din i 990 nu s-a modificat, iar suma de L000 de leirq
devenit o sumi modicd, pur simbolicd.
AcgasiA ,,stare de fapt" ne-a detenninat pe cei care arn redactat propunerealegislativi
si introducem regu.la gratuitdfii ac!iullilor care au ca obiect acte administrative uniJaterale,
punct de vedere pe care l-am mentinut, chiar dacd am primit sugestii contare,din partea
unor instanle judecAtoregti (ex. Tlibunalul lalomila), in fala Comisiei juridicq a Camerei
Deputatilor, devenind text al versiunii adoptatd de aceastd CamerA, in gedinla din 5
octombrie 2004. Intre timp, am primit gi alte sugestii pe acaastA tem6, dar. gi punctul de
vedere loade pertinent al Tribunalului Satu-Mare, sub semndtura D,lui Pregedinte Mihai:
Coman Gelu, unde se concluziona,,,Raportat li la gradul de dificultate ridicat al litigi,
ilor de aceasti naturi (mai ales in materie fiscal5), aprecigm ci se impune stabilirei
unei taxe de timbru, chiar minimali, pentru solurionarea cererilor irtemeiate pe
sugestiile terqeinic argumentate d€,experlii care participa la dezbatere, iar ln problema taxelor
de timbru sglulia trebuia schimbat5, mai ales cd textul initial lasa sd se inleleage ca nu se per-
cep€au taxe de timbru nici in cazul acliunilor care aveau ca obiect conb-acte administrative.
Aga se explicd de ce in $edinla Comisiei juridice a Senatului din 26 octombrie
2004 am pus in disculie aceastd problemd, reztrltdnd.din disculii solutia din lege:'
Se observd cd s-a: fhcut trimitere la dreptul comun al ,,taxelor de tirrbru"; Legea
ff.147./1997, ale cdrei dispoziqii pentru cauzele neevaluabile in bani se aplicf'atunci c6nd
obiectul litigiuiui. de ' contencios. administrativ il reprezinta actul adrninistrativ unilateral,
iar cauzele care au ca obiect conkacte administrative se'vor taxa la valoare.
Rezulta ca ac{iunea ce vizeazA ac l administrativ unrlateral prin care se solici16 $i
daune materiale gi morale se taxeazd ca gi cum ar ti o cauzd,;neevaluabild in bani". Pe cale
de consecinld )ogicd, aceeagi taxa se va percepe gi anrnci cdnd.acliunell in daune se va
introduce ulteriol ceea ce rezultd 9i din art. l9 a1in.3, cum se va arata.
Referitor la acest text tn lucrarea des citate se remarcd, trebuie sd recuhoa$tem inte-
meiat, cd prefectul nu trebuie'se pldteasca taxd de timbru. fiind exonerat de Legea
m.340/2004 privind institulia prefecrului, care este lege speciala fa[a de Legea contencio].
sului administrativ, ce ne apaie ca lege general6l2?.
Nu numai cA suntem de acord cu aceastd rntelprelare, dar tre brLia si'relinem cd, de lege
ferenda se impune scutirea de tax6 de timbru a tuturor acliunilor, care au ca obieqt qon-
tenciosul obiectiv. Cum s-a ardtat in cele ce preced, prima versiune a Legii adoptatd de
Camera Depurarilor a fosr axari pe principiul gratuirarii generale, s-a revenit in Comisia
juridicd a Senatului, dar s-a gr..5ir generalizdndu-se taxa de rirnbru. Sd mai suslind cinera
ca procesul de crealie lcgislativa este flrA meandre.
tzt^ ^ ^
LEGE A CoNTENctosuLUl ADM|NtsrRATrv 2X7
Atticolul I8.- Solutiile pe cure.le poute da:instanta
,,(l) Insfanla, soluli.ondnd cererea le care se referd art. I qlin. (l), poate, dupd caz, sd
in tot sau in parle, actul administratil), .sri oblige autoritateq.publicd sd emitd un
.admintstrattv ori sd elibcreze n cerfi./i.ctt, o adeverinla sau oricc alt inscrir.
(2) ln*qny
hstanla esle oampetentd sat sd se pronllnle, in aJbra, situaliilor prei)dzute de .art.l
Si asupra lggalititgii tt.relor
dclelor sau optralittnilor
snt o12elqliunilor ndninistrctrive
aduinistrqti.re carc
care elt star lu
au stat la baza
bqza
:,
(31 In caz des js,dgubirilc)r pentru
solltliondrii cerefii, instclnla va hotdri Si asupra
materiuli St morale caLtzate, dacd reclamqntu! a solicitott acest lucru.
(4) Atunci cAnd obiectul dcliunii tn contencios administratiy illbrmeazd un conh"act
ih rtncfie de slarea de fapL instanlq poate:
a) dispune anularea aceshtia, in tot sau in parte:
,.: b) obligq qxnoritate.t publicd sd incheie contractul la care reclamantul este intlrltuit,.
c) impune uneia.dintre pdrli indeplinirea unei anumite obligalii;
.... d) .ttrpli.ni consiwlimAnntl unei pdrli, cAnd interesul. pttblic o cere;
.. . 4 obliga la plat-a unor despdgubiri pentru daunele materi.ul.e Ei morale.
.:. . (5) Soluliile de lct,alin. (1)Sialin. (4) lit. b) Sic) potfi st.tbilite sub sancliuneq unei
pbnalitlr1i pentrufecare zi de inttir:iere.
' 1:Consideialii geneiale. De vreme ce noua lege asimileaza actului administrativ gi
-iontencios 'administrativ
bhiiactele administiative, obiectul' ac{iiLnilor iir vizeaze, cum se
iati'in art.8 alin.i, gi aspecte l'egate de cbritractile administrati.ie . Este, agadar, logic, ca
Sediul rnateriei consaiiat solufiilor instantei de iontencios administrativ sa reglementeze
dtit soluliile in litigiile care au ca obiect actele administrative unilaterale (tipice sau
ritipice), cet $i soluliile in litigiile care au ca obiect contractele administrarive. :
i" De aici explicalia continutului complex'al reglement6rii celface obiech-rl art.18 la care
lne referim. La textul legii, care are ca obiect de reglementare solugiite instaritei d; coiitdncir:s
aliministrativ, nlL sja ajuns ugor, iar cdnd fbcem aceastd afirmalie nu avem in vedere varj-
antele an.I8. in sine. de [a versiunea proiecmlui piind id versiunea legii. ci gi varianrele rex-
telor articolelor direct incidente, in primul r6nd a art.8, consacrat obiectului ac!iunilor in con-
tenciosul administrativ. in fin4l s-a accaptat. solulia adoptata de cStre Camera D€putatilor,
cu un amendament impgrtant al alin.4 lit.a),,pentru ,cd alin,2 a].afi.8 a fost reelaborat gi, in
:' plus, s-a inftodus alin.3, care:vine cu un principiu de drept substanlial, care, in mod normal,
* trebuia s6-$i,gdseascA locul intr.un Cod,administrativ nu intr-o reglementare procesualdrll. ,
''rAlin.3 al art.8, inlrodus in faza disiLjiiilor'ih Senar a proiectului legii confirma leza noastr4 dupa Caie
trettuie sI lacem dislinctie ?ntre aspeqlele de drept substanlial si cele de drept pr.ocesual refentoare la adminis-
: tiativ, ca dimensiune a nonnalivilaiii j uridicc. Panise va adopta un,Cod administratiq apoi r,rn Cod deproce-
dura administrativd, inclusiv contencioasa, Legea contencjosului. adni0istraliv, afortiori, vaconline$i aspecle
i
de Drept slrbstanlial. (Vezi pentru o disculie contradicto|je loan Vida, Antinomil intraconstitutiorale, Pan-
.i
dect€le Romane nr.l/2004 pag. 85 si u|m.; Antonie lorgovan, Din nou despr€ revizuirea Constituli€i (tez€
L

2.Regimul solufiilor in cazul actului unilateral. Atet proiectul cat Ei legea, in ceea
soluliile instanfei in cazul litigiilor ce au ca obiect acte administrative unilat-
ce pdvegte
eraie s-au menlinut pe linia tradilionald a contenciosului de plindjurisdicire. regim juridic
bare a fost consacrat 9i de art. 1l al Legii rir.29l'1990. Dincolo, insd, de schimbarea de
tehnici l€gislativ6 realizata prin actuala lege, este de relinut gi o schlmbare de fond, in sen:
sul cd legiuitorul merge mai departe, di,dreptulrinstanfei de cohtencios administrativ si
se pronunle qi asupra legalitifii actelor civile care s-au incheiat in baza actului
ua,irinir,rutin in g""ner"t asupra efeclelor civile la care actul administrativ
"nutat.
anulat a dat nagtere.
Astfel, instanfa poate sd dispund anularea totala sau Pa4iald a actului atacat $i
acelaqi <lispozitiv sd oblige la emiterea altui act administrativ, sd rezolve problema
efectelor juridice de naturd civila, dacd exista capdt de cerere, sd gblige la despigubiri pen:i
tru daune materiale gi morale, precum $i la choltuieli d€ judecatd. Obligarea la emiterea
unui actt a unui certificat sau; dupd caz, la incheierea unui act, se poate dispune sub sancli-
unea amenzii substanliale prevdzuta de art.24 a11n.2 penfu fiecare zi de intdrziere,
obligarea, in plrrs, Ei la plata de despdgubiri Pentru intaziere'cdtre reclarnant, cur se "ii
menlioneaza in textul citat. Se infelege ca dacd a fost pusA in disculie'9i l€galitateir ,,oper' iif"
aliunilor administrative" prealabile emiterii actului, instanla va kebid sd se pronunle
'a aceslui capbt de cerere.
asupra
in funcEie de obiectul principal al ac;iunii prin raportare I
administrative asimilate, pre\azute de ar1.2 alin2- sunt formulate. potrivit intt
reclamantului, capelele de cererb sgcundare sau te4iare, care vor coiduce in cazul
rerii acliunii la solulia obligarii autoritalii pdrdte sd elibereze, sd incheie, asociata.
solulia obligirii la despdgubiri pentru daune (matedale $i morde), resPectiv pentru
ieli dejudecatd. in acest gen de litigii, nefiind vorba despre acte administrative uni
tipice, adica despre manifestiri exprese de vojnfa ale autoritdlii padte care au dat
la efecte juridice, in principiu, nu poate fi vorba nici despre acte juridice civile sau dr
efecte juridice civile la care a.condus a3tu1.
Poate fi vorba dgspre un prejudiciu nateriai, dar, a$a cum s-a statuat. in
acest prejudiciu este el€ment al unei forme de rispundere specificd Dreptului
tiv gi nu Dreptului civil, rdspunderea administrativ-patrimonialir2{,
Colegirl nostru, Prof Ioan Santai de la Sibiu, chiar din $coala ?'Dr6ganu", doar
sugerat o nuan-tare a alin.2 :al art.l8, prin referire gi la ideea incheierii sau executirii,
a actului, cat $i a faptului supus judecAlii. Nu am preluat aceasH propunere din
motive..ir primul rAnd, 'in cazul actelor administrative u,filaterale, la care se
al arl. l8 comentat, nu poate fi vorba de incheiere, actele administuative presupun6nd,
defini1ie, manifestarea expresd de voinld exclusiva a auiorildlii emitente, chiar $i afunci
existA o cerere a beneficiarului, se emit. Xn al doilea rAnd, polrivit art 52 alin.l coro
cu art.726 alin,6 leza I din Constitulie poate forma obiectul actiunilor in
adminisfativ numai actuL administrativ nu 9i operaliunea administrativa
l2aA se vedea Antonie Iorgovan, Tratat de drept sdministrativ, vol ll, Editia a IV op.cit,' pag.
S-a vdzut din sq.rdiul introductiv la aceastd lucrare ce rezerve se pot exprima fald de
soh.rlia actualei legi de a include in sfera,,actului administrativ" $i contractul adrninistra-
tiv. O solufie prin care sfera actului administraliv ar fi fost extinsd fi la ,,faptul juridic', ar
;1
fi fost neconstitulionald., am apreciaL atunci. in procesul,de elaborare, motiv.pentru care in
prima edigie a lucr6rii arn relinut cA. este vorba, de,.faptul ju dic deteminat de o opera{i_
.il
-
une materiali gi nu de o.manifestare de voinlijuridic6, adice de un actjuridic.
Acum, dupd demonstrafiile de comportament abuziv ale ministrului, sdndtdtii in
,,Cauza Oprescu", ne intrebdm foarte sedos dacd.Prof.loan Santai nu a avut dreptate. Un
prot'esor de dr'ept administrativ care a inceput cariera juridici ca procuror ge dovede$te a fi
mai ancorat in ,,barbaria concretului", cum.s-a exprimat Marin preda. ,Generalizdnd
9i
revenind la perspectiva evoluliei institutiei est€ clar.ca instanla de contencios administra-
tiv trebuie sd aibd 9i competenEa de a dispune anumile m6.suri, inclusiv in condiliile art,l4
din Lege. PAnd se va modifica expres legea, aceste mdsuri adminrstrative, ca de p dA.resta-
bilirea situatiei anterioare (de exemplu instalarea tbstului director) se vor dispune in baza
art.18, care s9 va.qplica prin analogie!5.,
3;Regimul solufiilor in cazul contractului administratiy Analiza acestor soh.rlii.tre_
buie Jdcu6 prin coroborarea alin.4 qi 5 ale articolului 18, la care ne ref'erim; cu alin.2
9i 3
ale afl8, comentat anterior Este de.la sine inqeles cd una sau mai multe solutii dintr€ ceie
enumemte la lit.a)-e) ale alin.4 al art.18 se vor stabili dupl cum obiecful ac.tjunii vizeazd
faze premergdtoare (er. faza preselecliei pentru licitagie sau pentru negociere directA. faza
'icitaliei propriu-zise. laza incheierii procesului-verbal de adjudecare etc.). laza executarii
contactului, s4u faza preienliilpr legate de incetarea contractului. De asemenea, funda-
mentarea prin qonsiderentele.hotArarii judecatoretti a solu{iei.la care s_a,gprit insfanla tre_
buie sd fie realizata pe principiul consacrat de alin.3 al art.8, la care ne-am referit deja-
Din interpretarea sistematicd a Legii contenciqsului adu.rjnistrativ, ca gi din spiritul
ar.28 alin.I a legii se impune concluzia dupd. care sotuliile prevAiute de alin.4 al art.lg
nu sunt limitative. Legea contenciosului administrativ a ingeles sd lacd aceste precizeri
pentru a.contura sensul solurionarii acesror litigii gi penru a rezolva expres unele probleme
care de-a lungul timpului. in l€gislatia noasfta, au al.ul reglemenrdri diferite. derermin6nd
discugii conrradictorii gi soJulii diferite ale instantelor, cum este problema
suplinirii. con-
simtdmentului. care. probabil. va declanga gj cele mai multe cririci.
Soluliile concrete pe care instanta de contencios adurinistrativ le poate ad;pta sunt,
a$adar. derenninate de situalia de fapr 9i. firegre, de dreptul aplicabil in sperA. inrerprelarea
alin.4 9i 5 trebuie sd fie elasticd gi nu rigid5. Enumeraiea inlepe cu anularea contractului
administrativ, dar in logica alin.2 al art.8, determinata de logica piocedUrilor reglementatp
de lege primele posibile lirigii sunr cele care priveic aspecre le j ur.id ice, acre qi
fapteje. pre-
mergatoare incheierii conLracrului administrativ. Spre piida. se introduce ac!iune impoLri_
va deciziei cornisiei de preselecqie de excludere a reclarnantului a.
f" p...ilrm li"ili"i,
a:!iune care va solicita instanlei sE constate cd excluderea a fost ilegal6, sd anuleze proce-
I j'De
altfel. .n literatura de specialilate s-d inlerprerar ca an.52 din ConstiluLie permire ca rezolvarea cererii
sdfie impus6 prin orice mijloace, inclusiv prin.efectuarea unor operafiuni adminislrative; fii,'d vorba de opinia
3 exprimata in Iucrarea replica la pr.ima edilie a prezentei monografii (D.C.DIagoS,
op.cir.p.288).

includh:de recldmant prinue parficj.
sul,verbai incheiar qi obligarea autodtd-tii p?rAte s6-1
panlii la,licitatie. Se observd ca intr-o intel.pr€tare ad litera.m a alin.4 atr alt; l8 la caie nd
instanl& nu se poate pxonunta asupra legalitd{ii mesurii.de excludere a reclamantultli pentiu
ci nu este prevdzutd o atare ipotez5.in alin:4 al art 18? Desigur,od rdspunsul esld negirtiv.,rr
Esterabsurdd o inter?retare rigida a alin:4l acest texl trbbirid interpretat; in primul
rAnd, prin e.orelare cu alin.2 al art.8; unde se reglementezizd aiepnrl de a se intriiduce ac;i-
uni in'fa1a instanlelor de contencios administrativ qi pentru ,fazele premerydtotrre
incheierti unui controct administratliv". Normele se interpreteazA ih sensul aplicd.rii aces:
tora, nu in sensul ,,demonstrdr.ii:' imposibilitdlii aplictuii uneia Sau alteia. Rafiunea unej
norme juridice, de vreme ce a tbst'edictata. o repreziDtd reglarea |aportririlor sociale, adicA
producerea de efecte juridice f'ala de to{i (erga omnes), ceea ce obliga interpretul la un
ralionament in'sensul producerii abestor efecte $i nu in'senslnvers: A interpreta cii dispoz-
iliidintr-o normdjuridicd sunt inaplicabile echivalbazd iua cbntestri 'gtiirila drdptilluirz6. l
Cet pr'ive$te solutia anultuii, ?n rot sau in p'arte, prevdzuid derifitera ,,a", nu se ridicd
problerne teoretice deosebite; la lbl ca in cazul oricarui contract, motivele de nulitate tid-
buib sd:existe Ih datui incheierii coritrhchrlui, dar in cazuI contractu]ui adirinistiativ existd tin
moriv special ,.de ordine publicd" sd-i spunern. cel reglernentat de alin.3 al an.8 din prezer-
'.
roProblema
este. insa. nlai comple\a in cazul nornelor de trirnitere. Spre pilda. in all.30 alir.8 teza finala
din Constitulie se face trirriterc la legea carc tlebuie sd,,stabileasca delictele de pres^". lege crre n-i tbst adop-
tata pana in piezenir Aceasta imprejuule nu inseanrna ca teitul Constituliel estc fai? efbcte; sa gi cum ai ti sus-
pendat, €l obliga sd inrerprctam cI atata vreme cdt nu exista legea speciald vor fi aplicabile prevederile diep-
LEGE A CoNTENcrosuLUt ADM|NtsrRATtv 221
griinlifica a sensu]ui. interpretarii qi.AplicArii nonnelor juridice inteme; indeosebi
care apar drept garanlii ale &epturilor pretigurate prin Constitnlia U.E. sau, dupd. caz,
'iealizdrii competen{ei, irl p.lan national, a institulijlor reglemenlate, prin Constituliai U.E.
Uniunii. Este aici o'nou5, deschideie qi o noue provocare ru nuryrai pentru gtiinla
i din Romariia, ci $i pentru $tiinla dfeptului din toate iarile membre ale Unitmiir:7.
liiri irocl similhr se poate comenta'gi Solutiile de la celelalte litere ale alin.4 al afi. i 8 la
J ne referim,' cu precizarea'cd situiite ae'lla tit.ci 9i e) pot fi prorrunlate in toate fa2ele
Se gtie ci
1990 a lost prirna lege a conteneiosuhri administrativ, eare d reglementat
administaliei parete $i' pentru daunele morale.
Se cunoa$te, de asemenea, cd, o buni perioaddde timp, dup[ intrar€a in vigoare a Legii
9/1990; instanlele au manifestat o foarte mare reticenfE, in,obligarea administragiilor
la plala,daunelor moralei iar atunci cand, in sfi$it, au hceput s5 se acorde daune
instanlcle s-all oprit la sune mult mai mici t'a@ de cele solicitate. Este adevarat cA
ii, intr-un spiritjustiliar general,,concletizat mai ales in acliunile impotnva anu-
organe de prqsd, au lbnnulat,, nu de putine ori; prerentii exagerate; solicitdnd sume de
inul srLtelor 9i sutelor de milioane gi chiar al miliardelor de lei (ROL). :
,.iSe poate spune ci o spefi solulionati de citre inalta Curte de'Casafie 9i Justilie
anul 2004, Sec1ia,.de, contencios adurinistrativ, prin Decizia nr412 din 3 februarje
r8,
reprezintd criteriul,de referint6,care marcheaze depa9irea perioadei, sd.i sp'unem
lanzl!1e", in
o-,,txanzilie?1, rn ceea ce prlve$te
prive$te apllcarea acest€i institulii.
aplicarea acest€1 lnsfituTll. ,
Astfel. prin acliunea jn-regisrara la l2 mai 2001, reclamanrul PD.D. a chenrar injudecatd
Sdnatili gi Familiei, Comisia Interdepartamentali. penhr Coordonarea 9i Sprijinirea
itivitdli {Jmanjtare, sa emiid de wgen!5 avi2ul conform H.G. w.9:1ll'991, aviznecesar penfu
elmgirea vi2ei teriipordre iie gedbre in Romdnia. De asemenea. reclamantul'a solicitat
igarea peratului qi ri tunc1i'ciharilof vincjvali la suma'de 500.000'000 1ei; ca dauire morale.
Curtei de Apel Bucur€tti, Secfia de conteriiibs administrativ; a admis in parte acli-
.a obligdnd pdrarul sd emitd reclamantului avjzul necesar. iar in baza art.274 din Codul
procedurd civila, a oUligiliraiAtul Ia plata sumei de 8.540.000 lei cu titlu de cheltuieli
3 judecara calre reclamant. respingind capatul de cerere referitor la plata daunelor
rorale ca fiind nefundat. cu motivarea ci reclamantul nu a tlcut dovada aducerii vreunei
prestigiului, onoarei qi demnitdlii sau reputaliei sale.
Instanta de recurs, prin decizia citat[ mai sus, a admis recursul, relinind cd refuzul
iiilustif-rcat al paratei de a emite.dvizul l-a expus pe rpclamant disprelului gi neincrederii
persoane 5i institulii, cdrora a fost nevoit sd le dea explicalii,.
'l7i'r acesr "ontext se discuta to! mai muh despre dispa igia paradigmei clasice adivizdrii dreplului in Drept
nariona. i.Dr(pl inLern,'uIal. in cpaLiu. U.L. Penrru raf;l( merrbre a e L.f dpare..DrepLr'l uornu rilar". carc
nu nici nalional. uici iniernational, dar are, insa, statut de, drepi priodlar, faiS de cel nalional.
es^re
''oPublicata in BLrlerinul JurjsprudenFi, Culegere de decizii pe anul 2004, op.ci1, pag.J4 L-346. A se vedea
$iAna-Rozalia Lazar, LiviLr ciuryin, Jurisprudenla Secliei de contencios administrativ $i fiscal a inaltei Curli
;- n"-^r D,,r.li^ -rnl.nn< -od a. aa
 ,,Druna morald produsd reclamantului consti in atingerea valorilor care definesc i
personalitatea umani, einstea, demnitatea, onoar€ai prestigiul prol'esional precum qi con':,:r
secinfele negative suferite de reclamant pe plan psihic,.instanla de fond putand aprecia ln, ri
raport cu acestea importan(a valorilor morale lezate $i inteflsitatea cu care au fost recepL ;i]
tate consecinlele yitimirii tnplan profesional qa preot catolic ti social de cit.. .u"tnrn"ngl[','
localitifii diril.ll
Dg asemenea, s-a creat un climal de nelncred-ere printre locuitorii
razadeactivitateafundatieicAt$ilanivelulorganelordecontroldelafrontieri.pre;'
cum ii iih s€rtiment de nesiguranfi $i teami cu priYir€ la continulrea actiYitifii $i un ,
profund sentimelt de nedreptate datorat faptului ci autoritifile nu s-au conformat
'
hotiririijudecdtoresti pronunfate de prima instan{i"r2e :, ', ;:l
Pe aceasti linie de gAndire se inscrie gi D eeizia w.2037 din 29 manie 2005 a inaltei Cu4.1;'
de Casalie qi Just(ie,.Secfa de contencios administrativ 9i fiscalFo; chiar daci prin aceast?!::
solutie nu s-au acordat daune morale in cuartumul solicitat, un cuantum uriag de 250,000 Eiiidll'
in spe1d, reclamantul F.A.G. a chemat injudecata Ministerul Agriculturii, Pdduri
Dezvoltdrii Rurale,,solicitalrd obligarea acestuia sa-i asigure condiliile necesare
activitAlii (a delinut func1ia de director exectrtiv la o direciie judel€ani 9i'a fost
in tirnp ce era.in,eoncediu pentru incapacitate temporard de muncd), precum gi o
la plata sunei de 250.000 Euro, reprezentand daune morale.
. . Curtea de,Apel.Timigoara, Seclia:cornerciald 9i eontencios administrativ; p n'Senti
civild nr.3.94 din-21 septemblire 2004 a respins acliuneai iar.lnalta Curte de Casalie
justitie, Seclia de contencios administraliv gi fiscal prin Decizta nr.201712005 a
recursul, admildnd 9i al doilea capil de cerere, pa4ial, obligdnd pdrdta,la pldta echival
tului ip lei a sumei de, 50:000 de Euro 9i Ia cheltuieli de jude,catd.
Motivarea insta,nJei pentru admiterea, in pafie, a celui de-al doilea capat de
adicd pentru atribuirea de daune morale in cuantum de 50.000 Euro, din cele 250.
cerute prin acliune, rimAne un criteriu de referinti nu numai pentru practica j
129, ,
l0em, Pag.r44.
Spie deosebire de aceasd situafie, ir iauza care a fost solulionata definitiv gi irevocabil de catre
Suprema de Justi.lie, Sec{ia de conterlcios'administrativ, prirl Decizia nt-259 din 29 ianuarie 2002 (publicata
Buletinui Jurisprudenlei pe anul.2002; EdituL:a Ali Beok, Buc rcSti,2004, pag,l86-187) reclamanta nLr a €aclrl
dovada prejudiciului moral. de altfel nici a celui nraterial produs, suslinand frre temei ca daunele moralc
buie acordale doal ca efecl al admlterii pdmului capdt de cerere, anume obligarea ADS sa emite un ac1,
ce esre desigur o po/ilic inco'ecrd llla de rigorile stat rl,ri de dr'ept.
[0^,,.
3oqublicad- ^,
in Bulel'nlrl Casaliei nr3/2005, pag.3-5. A se vedea in acela5i sens $i Decizia nr5227
oct.f005, ln "Jurisprudenla - Secfia de contencios administrativ $ i fiscal pe anu I 2005 "op. c it , pag Tl-7 7 in
cauzd instanfa a dispus obligarea pedtului la plata a 5 milioane ROL daune maieriale, apreciind cd aceastd
"reprezinti,'in sine, o operatie corespunzatoare 9i pentru o ce prejudiciu mo€l ce ar fi tbst suferit de
reclamant" (pag.77), motiv pelltru carc cererea reclamanolui penflu daune motale a fost respinsd in mod
care, in rapoft de consecintele sut-erite de parleava6mati, va aprecia o anumita sun6 glob-
ala, care sA compenseze prejudiciul moral calzar\3t,
De altf'el, intr-o decizie anterioara. inalta Curte de Casarie gj Justilie a stabilit ca pen-
tru acordarea daunelor drorale, estei totu$i, nevoie de existenfa unbr elemente probatorii
adecvate, de naturd a pemite instantei gdsirea unor criterii de evaluare a intinderii acesto-
ra; nefiind suficienti libera exprimare,a instanfei bazatA pe gradul de.percepere. de cdtre
aceasta.a unjversului psihic al fiecdrei persoane: -,;Desigur nu se pot ad inistra probe
materiale, pentru dovedir€a. quantumului daunelor rnorale, d€gi. acest lucru nu este
exclus, dar se pot ti trebuie administrate probe Bentru dovedirea producerii unor
suferinte morale, a impactului concret asupra persoanei vitirnete pentru deter-
minarea, de la caz Ia caz, a existenfei ti a cuantumului acestora. Aceastt deoarece sim-
plu fapt al anulirii actulrri administratiy nu este d!:naturd a.duce la concluzia pioduc.
erii de vitimiri psihice, iar in cazul in carq 4cestea s-au produs, ele diferi in functie
de elementele ce ,tin de statutul persona gi moral al fiecarui vdtAmat in drepturi?rr]2.
. (l) Cdnd persoanaa vdtdmatd a,certit anularba actului adhiihistrativ. fdrd a cere ih
crc:elaSi timp Si:despdgubiri, termenul tle prcsbripfie pentru cererea de-despdgtibire curgb
de la data la care acesta q cunoscut sau trebuia sd cunoqscd intinderea pqg;bel. '
()t Cererile se acireseazi instan\elor'de contencios adminisrrativ competente, in rer-
nrentl de un qn, preydzut'de art. 11 alin. (2). '! l
,3) Cererile prevdzute la alin. r2) se supun normelor pre:cntci legi. in ceea,e
prive$le procedura de judecqtd $i taxele de timbru.
Comentariu
l.Consideratii generale, Tradiflonal, legile de contencios administrativ au reglemen-
tat ipoteza cererii de dqspdgubiri la q dala ulterioarA introducerii eererii principale in:anu-
lare, pe ideea ca la dara cererii in-anulare reclamantul nu cuuo$tea .intinderea p4gubei,
solulie care intr-o. tbrmulare sintetica, a fost reglemeffatA gi de Legea nr.2911990. Era
vorba de art.12: ,,in cazul in care cel ydtdmat a cerut qnularea qctului aclminisrrari4 Jdrd
a cere in acelasi timp Si despdgubiri, tntinderea pagubei nefiindu-i cunoscutd la data
judecafii octiunii dt' antrlare, termenrtl de prcscrip{ie penrtlt cererea de despagubiri ctlrge
de la detu la care o cunoscut sau ar .fi trebuit sd cunoascd intinderea pagubei". DupA cum
se observi tdxtul nu spunea expres care era instanla competentd, pe de o pane, 5i nici nu
preciza despre care ,,termen de prescrip;ie" era vorba. pentru ca nici un text din Legea
l3rldem,
pag.4
rl:Decizia
nr.663 din 7 februarie 2005 a inaltei L-urrr de Casalie $i Jusri!ie. Seclia dc conEncios adminis-
traliv ti fiscal, in Buletinul Casafiei nr. 2/2005, pag.l5
 224 ANT'NtE loRGovAN
rr.2911990 nu conlinea calificdri ale tennenelor. Cum se cunoagte in art.5 din aceastd legg
reglementau dou6 termsne, unul mic de 30, de zile gi unul mare de un an, calculat de la
,data comunicdrii.a,ctl Lti qdministratiy g cdtui anulare se cere". Naturajuridicd a acestor
teruene, care r€prezintd, a reitqr4re a.unei solulii asemendtoare din Legea nr.1/ 1967, in lit-
erahLra de specialitate juricliod a ticut obiectul unei veritabile,;bdtdlii:'teoreticer3i,
Logic, s-a interpretat cd nu poate fi vorba decat de termenul mare de un'an,de zile,
dar acest term€n nu mai, poate fi. un termen de prescrip{ie, de vreme ce aparea ca un tei-
men plafon, in care,se pLltea derula un temren mic de 30-,de zile. Termenul de un an de zile
era un termen,de decadere,,:Ca atarq cel'pugin o necorelare ihtre textele Legit nr.29i1990,a
existat. Ca:un f'el de paradox aL Perioadei posl decembdste ne apare longevitatea Legii
r]j'.29/1990; care a devenit necorstitxljonala in reglementdri imponante;.numai dnpd un s1
de apiicare, a fbst modificata ihplicit-de mai multe ori gi a devenit, practic; desuetA dupi
revizuirea Constituliei din 2003. Cu toate acestea, Guvemele RomAr.riei din 1992 9i 2004
au schiqat cel mult gesturi legisLative pentru ihtocmirea acesteia. Toate proiectele iegisla-
tive ini{iate de Guvem in perioada 1992-2004 au lost fie retrase, fie abandonate, cum s-a
ardtat in prirna pane a lucrdrii.
Fata de aceste neci4ritati leg_islative gi.t'a!d. de meandrele din practica judiciard, colec-
tivul de cadre didactice care a conceput prima lormd a proiectului a mers pe ideea scoa-
.terii acestor litigii patrirnoniale din sfera ,,litigiilor dp competenla instanlelor de con-
tencios ,administratil,", fiind date in competenla instanfelor de drept comun, cu invocarea
rermenului general de prescriplie din dreptul comun.
,F-ayAzut.din prima parte a lucrdrii ca aceasti conceplie n-a fost agreata de catre con-
ducitorii unor instante, pe motive care nu se putea sd nu fie luate in seam6. Aga s-a ajuns
la necesitatea schimb6rii ilozofiei textului in versiunea inaintatd Camerei Deputatilor, in
sensul consideri.rii acestor litjgii tot ca litigii de contencios administrativ
De asemenea, cum s-a arAtat, au fost mai multe vadante ale textului in faza de proiect,
ddndu-se curs 9i unor propuneri ale instantclor, cn plivire la momentul de la care incepe sA
curgd termenul de prescriplierra.
. Trebuie, totodatd, sa facdm precizarea oE alifl,1 .al art.19, in'discufie, regl€menteazA o
situalie de exceplie de la regula instituite prin art.8, coroborat cu art.1l, aceea a actiunilor
,,de plind jurisdic{ie"r15, iri sensul de acfiune codplexd care s[ conlind $i capdtul de cerere
referitodre la deipngubiri, atat pentru diuneld morale cat $i pentru cele morale.'
"A se ./edra optniile citare la pag. -(10-532 din vol.ll al Tratatului nostru de Drepr administrativ.
l3'Cunea
de Apel a sugerar ca rel-nerul de uescr:plie sa inceapa sii cutga de la datd execurarii horir!nr pro.
nunlate in cauza", propunefe pe care ne-am ifsu$ir-o ti am l-acul modilica-rea uorespunzaioare in versiunea ce a
lost supusd Comisiei jL dice a Ctuneiei Deputalilor, cfie a agrcat varianta inifiala. Propurierea Cu4iideApel nu
a lost l;psiia de sens. De vreme ce este o acfiune in daune ulterioare actunii in anulare, nu se cuno$ea intindel€a
pagubei, este firesc ce acliunea in daune sd tie ,,legat6" de acliune in anulare, ele formeaza o unitate juridicA"
l35Traditional.
notiunea de ,,colrtencios de plinajurisdicfie" este folosite p€n!ru a evoca ,,puterile insranlei",
inclusiv puterea de a anula actul, spre deosebire de ,,contenciosul in constatarea nulitAlii", cand inslanfa sem-
nqlea?;,1^rr ilDdDlirDra. ,,"-a-,1 -" "-,,1".ao c; +:A a-ir--r
^"^-,,-r.rn.la "--,r- ^
LEGE A CoNTENctosuLUt ADMtNtsrRATtv 'rt<
De aici rezultd cd acfiunile introduse in baza art.l9 trebuie sd tie in mod real motivate
o situa{ie obiecdvA, altfel instanfa le va respinge ca inadmisibile. Nu este de conceput
acliuni.uiterioare, inbazaart.L9, reclamantul s6-9i repare lipsa de diligenfe in acli-
.in anulare, in baza an.8 9i l l din Lege.
Astfel, inalta Curte de Casalie 9i Justilie, Seclia de contencios administrativ gi fiscal
Decizia m663 din 7 februarie 20051r6. respingdnd recursul reclamantului, a menlinut
civilia nr.313/2004 a Curfii de Apel Timigoara prin care s-a respins cererea recla-
F.A. de obligare a paratului Ministerul Agriculturii, Pidurilor si Dezvolttuii
ca nefondatd ,,deoarece nu a fost formulatd in cadrul cererii de anulare a Ordinu-
(de sancfionare)".
Speta a fost solu(ionata in baza Legii nr.2911990, dar argumentele retinure sunt pe
lin valabile qi in baza noii Legi a contencioSului administrativ: ,,A$a dupd cum, corect
rretinut instan{a de fond, regula este aceea a fomuldrii prin aceeagi acliune a ambelor pre-
cu scopul de a ti mai lesne apreciate gi verificate. Numai pe cale de exceplie, qi
e in situalia in care la data promovfuii acliunii avand ca obiect anularea actului
inistrativ reclamantul nu cunoagte intinderea prejudiciului suferit, acesta poate promo-
ia o cerere separatd privind daunele"rlT
2.Durata termenului ti natura sa juridici. Legea face vorbire despre un termen de
atAt in demrmirea an. 19 la care ne referim, cat 9i in conlinutul alin.l al acesfu-
in alin. 2 se rezolvd doud probleme: a) natura termenului 9i b) data de la care acest ter-
en incape sI curga anume ,,data Ia care persoana vitimati a cunoscut sau trebqia si
cunoasci intinderea pagubei". Alin.2 al art.19 rezolvl problema duratei acestui termen,
poate nu in fomula tehnico-juridicd cea mai potriviti. Afl6m, astfel, cd este vorba de ter-
ienul de un an, previzut la art. I I alin.2
Din coroborarea alin.l cu alin.2 ale art.l9 $i, respectiv, cu alin.2 alart.ll rezulta cd
finald dupd virguld din alin.2 al an.19, adici formularea ,,previzut la drt.ll
are semnificafa chiar a identificdrii duratei acastui termen de prescripfie cu acel
termen de decidere. Numai durata este identica. nu $i natura juridicd gi, firegte nici
momentul de la care incepe si curgd. Termenul de un an, repetdm termen de decddere,
t de art.1l, incepe sd curgi de la data ,,emiterii actului", iar termenul de un an,
de art.19, incepe sd curgd de la data la care persoana vdtamatA ,,a- cunoscut
sau trebuia si cunoasci intinderea pagubei". Este clar cd formularea finald a alin.2 a
l9 putea sA lipseascd.
Este o dovadd aici ajustelii zicalei ,,mai binele este dugmanul binelui".
3.Regimul procedurii ti al taxei de timbru. Cum s-a artrtat deja, in materie de tim-
braj fe aplicd regula cunoscutd de arl.l7 alin.2 pentru ,,cauzele neevaluabile in bani", degi
este vorba despre o cauza. practjc. in pretenlij. deci evaluabild in bani.
In ceea ce privegte procedura, de vreme ce se face trimitere,,la prezenla lege:', se
ce este necesara gi procedura prealabilS, {Ird a mai fi aplicabile prevederile art.7
rl6in
Buletinul Casagiei nr.2/2005, pag.l4-15.
137. r
 in acest gen de lrtigii este electejuridice, iar instanta de recurs, admilind recursul a respins, in final, acliunea pe fond
cu privire ia tetmenul de 30 de ziie Ei cel de 6 luni, de vreme ce
a reclamantului; nu s-ar pure problema efectelor produse prin executarea solufiei i;stanlei
de un an de zile Prin urmare, odatd cu introducerea .
fsglcrusLlL.rr un
reglemeutat urr temlen depiescriptie
!!rlrr!rr uv Prve! de fond? cum s-ar rezolva aceste aspecte, altfel decatprin alte litigii, nefiind posibild insii-
ceierii de despdgubiri
lJcltsl ll us ucrPdYL'uLr reclamant[l ffebuie sd faci dovada cd i-a oferit- posibilitatea ':
I

infeLege ca ' rutia intoarcerii executerii?r l8

autoritdlii publice pdrdte sa rezolve ea, pe calea pldngerii prealabile, iiti'giul Se
De weme ce in alin.1 al att.20la care ne referim se foloseste sintagma ,,hotirArea
regulile cu privire Ia competenla de;judecata se vor aplica in mod corespunzator'
Serpune problema de a $ti dacd acest gen de acfiuni sunt posibile 9j
pentrur pronunlati in primi instanfi" Ei cum in pdmd instanli de pronunte qi hotdrdri care
face vorbire gpneric de privesc conhacte administrative, in sensul art.8 aljn.2, rezultd cd regimul recursului
aaminiltrativE, avand in vedere alin.2 al art 19, unde se "actul pre_
pozitiv' cu' vdzut ds art.20 este general. Este aici un efect esenlial al scoaterii contmctelor prevazute
administrativ"' Fa16 de cele precizate la comentadile anterioare xd'spunsul este
de art2 alin.l lit.e) teza II din sfera contractelor comerciale $i includerea acestora in
precizarea, insa, ca va fi alt regim al taxelor de timbru
...t,'1. regimul juridic specific actului administrativ.
Din coroborarea art.20, .cu'art28 alin.l ai'Legii rezultd c6 recursul in contenciosul
Articolul 20 : Recursul administrativ are caracter devolutiv, ca orice recurs prevEzut de codul de procedurd civild
impotriva hotirdrilor care nu sunt supuse apeluluir3e.
(l). Hotdrcirea pron:unlatd tn primci insldntd poqte.fi atacatd cu rectrrs' in Mai este de observat cE alin.2 al art.20, la care ne referim, colltine precizarea cijude-
I5 zile de la pronun!.lre ofi. de la tomunicare catl reiuriului'se face ,,de ugenfd", ceea ce inseamnf cd pd4ile $i instanta sunt tinrire, in
' (2) Recurntl sttspendd e:\eclttarea si se jtrdecd de urgensd inod corespunzdior, de acelea$i exigenle cu privire la citare, la probaliune, Ia dezbateri etc.
(3) in cazut admiterit recursulLti, instanlq de'recu's, casdnd sentinla' .va re|u evocate in comentariul ar1. 17.
litigiutinfond, dacd ntt stnt nTotive.!e casqre at tritnitere Cdrul hgtftdrea
priyqi in 2.Solufiite instantei d€ recurs. Legea nr.29l1g9O n) conlinea dispozitii speciale cu
competenya mqleriald.din privire la ,,puterile' instan{ei de recurs, iar trimitea din afi..18, fhri rezewe la Codul de pro-
, iov aoia ct ttt(dlcLrea tlispoziSiilor r.e/brito(re la
lige, cauza se',ta.trimite Ia instanla comPetcnfi ConJ hordrdre-a pri::i i'n'"1:5.fu:t: cedurd civiid, lAsa sA se infeleagd cA se aplica regulile din dieptul comun. Cum i'practica
caLtza se va trimite, o singurd clatd' la
qceastd instqnl' au apirut interpreteri diferite, credndu-se o practica de casare nuanfatd in unele
4ylqa1atfi Jia,j.a qe iucler;o fo4dul,. $i aceleagi
cauze, pe de o pafte, iar reglementdrile din dreptul comun in materia cdilor de atac, indeose-

Comentariu bi ale recusului au cunoscut in ultirila perioadd modificiri repetate, cu schimbdri spectacu-
loase in perioade scute de timp, pe de altd pade, a determinat
t r""-.'* .i el'ecte- Noua lege a contenciosului adminisrratir menline ,,echipa redacJionald" a
u"euria. d" litigii principiul-dublului grad de jqtsdicpq,.jud'ecata in fond anteproiectului sd vind cu dispozilii exprese. Dincolo de nuantErile tehnico-redacfionale s-
"ut"go4"
recurs, Se,nignline gi lennenul de inJroducere a recursului de 15 zile
care, au confruntat doui concepfii in ceea ce privegte filozofia gi fondul reglementdrii, concep;ia
fiind ?'
luju,otaplic dupd care instanta de recurs, caseazi cu reqinere numai dacd. a ar,r.rt loc o judecatd a fonJu_
Cu4ii C.gnstitufionaie nr .189 din 2 marlie 2006, curge de la comunipare
Civitd. lui de citre instanta comperentS, iar dac6 la prima instanfa nu s-a judecat fbndul, instanta
regula dia \-ouul
egula orTl Codul de Prulcsurd uLvrra
qt, procedurd ,,
. ,. '
pronunldndu-se nulai pe o excep;ie, de exemplu, casarea sA fie cu trimitere, respectiv con-
,l in.."u." priu"gte Qalcularea termenului de recurs 9i natuajuridicd a acestui terr
interpretam 96. ceptia dupd care instanla de recurs, indiferent de situa;ie, caseaza cu relinere.
cuul Legea.contenciosului, admini strativ nu conline dispozilii speciale,
previ Cum s-a vdzut, prbpunerea legislativi a foSt redaciata in baza primei filozofii, dar in
aplic-4bie so.luliile dirr,,dreptul comun", nefiind vgrba de ',incomparibilitilile"
dezbatelile din Comisia juridic[ a Camerei Deputatilor a triumfat cea dea doua conceptie
deart28alin.l.
de art 2E alrn. l. ., .. . _.; ;
S-a menqinut in noua lege 9i caracterul sn'pensiu al recursulni' cu precizdrile
ll8De
in comentariui la art.i4 $i 15, unde s-au tegiementat excepfi de la, regula susp exempl,",. adminislraria pera'5 erre obrigrrii sa emita o aulorizarie de consrrucl e penru recramant in

hotirarii atacate prin recurs. Caracterrrl suspensiv al recursului s-a apreciar'. in

timp considelaliunea unui teren carc are o destinalie publica, fiind amenajat un parc,
.
asLrpra cdrui teren reclamanrul

reprezinti solulia cea mai potriviti pentru stabilitatea raporturilor juridict' du.:,li pretinde fie
ti nunrai un inreres legitim, iar beneficiarul autorizafiei trcce la desfiinfarca.parcului, taie pomii $i
!9, ponsrruiesre fundalia. Instanta dc recurs, in inlelepciunea
ei, admite recursul parAtului, desfiinleaza in toi sol tia
garantarea diepturilor si intereselor legitime ale persoanelor' Suntem intr-un litig1 hstanlei de lbnd ;i rcspinge acliunea apreciind ca re]irzul esrejustiticai, neiiind vorba de un
interes legitinr al
iizeaza nulitatea unui act de autoritate sau, dup| caz, obligarea unei autoritd! de
a
reclamantului, dar ce'se i,tampli cu fundalia deja realizati? Apoi, chiar
dacd s,ar ajunge la destl in;area acestei
un act in regim de putexe, iarjudecata de tbncl trebuie considerati doaq
prima etapi conrrr rur i. in tnod obiecliv rerenLr. nu md. poate fi cdus in sr3rea iniliala. pentru
ia ui,ri pom ii tr.ebuie.rni 9i
anica se creascd, fiind de retinut ce in spete de acest gen nu poate opera instiluiia
..r,,i a. ,,Jun.iionare" a autoritllii pdrdte tocmai pentru a evita producerea de trativ, p€ntru simplul motiv cd acesta nu existe la data introducerii
suspendadi actlrlui adninis-
hot
ireparabile. SA presupunem ca s-ar li consacrat, ca in comercial, solulia executdrii
acfiunii. Exemplele, desigur, pot continua.
ar '_ \ vedca asL prr acesror asoecte \ rorel Mil.ai Ciobanu. fratar teoreric
5i pracri. a" pro""du., .iui-
primei instanle qi actul aclministrativ ar fi fost declarat nul sau' dupd caz'^autoritatea . "e
la, vol.ll, Edirura Nafional, Bucure$li, 1997 pag.350-j5 L 364.
istrativi pdrdtd ar fi eriis actui ia care era obligatd de instanfa, care incepe sb , $i
zzg ANT'NIE loRGovAN oUA LEGE A CoNTENcIoSULUI Aon/tjNIsTRArIv 229

care era sustinute, ofrcial, de Ministerul Jr.rstiliei; ca reprezentant al Guvernului, hind adop' ;ferea la p ma jnstanle, pe id€ea respectdrii principiul i dubluli.ri grad de judsdictie. se
tatl in consecinld, atin.3 al art.20 de catre Camera Deputa{ilor S-a admis casare cu trim- face o singurd dat6. Este aici sol"rlia de compromis care a fost acceptaE pentru a se.da sat-
itere,dsar in caz de incompetenti materiald a irstanlei de fond. i5fac$e reprezentantului Ministerului Justiliei, institulie care solicita, in,baza principiului
Dupd scl.rimbarea concepliei ca iniliator mi s-a pirut firesc sd solicit punctul de celeritatii, o solulie similard cu cea din litigiile oomerciale, cum s-a ar6tat.
vedere al inaltei Cu4i de Casalie 9i Justilie, sens ln carc,la data de 2'l septembrie' 2004, s- .
. De altfel, ideea casdrii cu trimitere penftu a se asigura dublul grad dejurisdic{ie s-a
a tdmis urmdtoarea scrisoare: impus, in baza legii nr29l1990,.ca o constanti.a practicii j udecdtoregtirar.
Practica instanlei supreme este insd foarte nuanlatd in ceea ce privese rnotivele de
.,,Cdtre,
casare cu trimiterera2, fiind relinute gi motive care fafA de noua filozofie a textului la care
INA.LTA CURTE DE CASATIE $I JUSTITIE
in atenlia, ne referim nu mai pot fi acceptate. De pilda, prin Decizia nr930/2003 (Dosar
nr.254l/2002) s-a dispus casaiea cu trimitere ,,penlru vina" de a se fi judecat un litigiu, in
b,aza art.l6 alin.2 din Legea nr.29/1990 in gedinp public6 9i nu in Camera de consiliu, ca
Prof,U niv.dn NIC0I:AE PAPA
$i cum regula justiliei in statul de drept o reprezintd caracteml secret al dezbaterilor qi nu
carecterul public. prevazut de afi.127 din Consritulie.
Din coroborarea art. 20 alin.3 la care ne refeiim cu art.28 alin.l remlta, fbra echivoc,
primrii in mod restrictiv
necesitatea primirii resrrictiv a altor motive de casare cu trimitefe
trirr decdt cele
relinute expres de Legei contenciosului administrativ. A interpreta altfel ar insemna cA
alin.3 al art.20 este lipsit de relevanla. ceea ce nu esle de acceptat. Casarea cu trimirere nu
,este de conceput, in opinia noastrA, fa15 de serlsui reglementdrii acfualg,,deqat atunci cend
incidentele procedurde nu pot fi rezolvate in t'a1a inslanlei de recurs pentrq a qe asigura un
proces echitabil, evident daci mL este vorba de negompetenla gi de o. lipsa, a judecdlii fon-
dului. in conlinutul noii reglementari unele din motivele de casare cu trimite-re citalq apar
de neacceptat, indiferent oare este situalia de fapt, La cel menlionat mai sus s-ar mai putea
arninti motivul legat de probatiune, de citare, de dispozitiv incornplet. De vreme ce recur-
:_ sul suspendd executarea $i nu se pune problema executirii acele,i hotErdri, oare ar.fi raliu-
expresiq sentimentelor mele de tnaltd stimd
nile ca instanfa de recurs sd nu refina cauza gi str pronunge o solufie dguroasa pe fond, cu
un dispozitiv ce nu comportA semne de indoiald.? Apoi, dacd partea nu a fosr citatd. dar
este prezentd la recurs, iai speta ridicd numai probleme de &epl'denhu ce sii se caseze cu
trimitere? Care este atunci, totu$i, diferenla intre rin litigiu de coiitencios,adniiilistraiiv $j
unul civil sau comercial? Sunt aici aspecte noi care se impun nu numai teoreticienilbr, dar,
9i mai ales. judecaro lor datA fiind solulia din art.28 alin.I al Legii.

lloAceasta
colabo.are intre parlamentari 9i magistrali a scos ii'l evidenla nu numaijustefea principiului con-
sacrat de al.f.l alin.4 din Constitutie; dar Si necesitatea. cel pufin pentru o perioada previzibila a bicameralis-
rarExemplificdm
cdteva deeizii ale Seoliei de contencios administrariv ainaltei Cu4i de Casalie, $i Juslitie,
Deoizia nr.543/2003 (Dqsar 3508/2001) $i Decizia nr.781i 2003 (Dosar nrL 147712002) acliunea in fond a lost
respinsa ca prematurd pentru neefectuarea proceduri; prcalabile, motiv pentru care s-a casat cu trimitere;
Decizia nr,384/2003, acliunea a lost giegit respinse ca'tardivd.
la2Relirem,
exemplificativ, cateva motive: neparticiparea procurorului la lond, Decizja nr l52l12003; dis-
pozitiv incomplet, lipsa blementelor de identificare a actelor administrative care lormeazd obiecrui litigiului,
Decizia 142A/2001, Decizla nr67612003; iat hou depus in recurs; Decizia nrl547/2003 )actul nou t'ace dova.
da interesului, cauza la fond fiind:respinsa ca inadmisibrla pentru lipsa de interes al reclamantului; nepunerca
in discuie a ur,ei exceptrii de ordire pubiicd ridicaid cbiar de instanla, Decizia nr!t83/200j, la fel Decizia
nt.ll72l2AA3; onrisiunea de a,.sC prcnunla asupra excepliei de tardi\.itare, Decizja 953/2003; inrerprerare
gre$iLd a art.l32 C.p.civ. fi respins acliunea ca inadmisibild, Decizia nr.98L/200.j.; omisiLrne de pronunBre
Dec;zia nr.ll25/2003; nu s-ar. citat toate pdrrile, Decizia nr.1l9l/2003, probato Lr iqcompler, Decizia nr.
 Odata ce s-a adoptat aceasta sohLgie de cdtre Camera Deputalilor, fiind o opqiune de
in definitiv, incidenta unui motiv de casare cu trimitere, dincolo de cele nominalizate tbnd cu care a fbst sesizat Senatul in calitate de Camerd decizionald, potrivit uzanJelor con-
de art.20 alin.3, este o chestiune de apreciere de Ia caz la caz, in timp' daca
textele vor
turate in Parlament dupd revizuirea Constitutiei, Senatul putea sd vind cu modific[ri de for-
adich la
rezista, se va ajt"utge la conturarea unor solu{ii general acceptate de catre instanle' mulare dar nu se putea indepafta de filozofia textului acceptal de prima Camer[, sesizata.
subliniat mai sus, este nu exagerdm"'
o,,stabilizare" a piacticii ldeea de bazd, cum s-a ',sd Aga se face cd am fost prLs in situalia de a sustine un text in care nu mai credeam ca
iu, ,upruugloro"*rea instanlelor de recurs, stare reai6, sI convenim cd nu poate fi un
cri-
qi inigiator. Indiferent. insi, ce cr eden unii sau alfii, este un text de lege care ig i va cAutadru-
care desprinde
teriu itiinlific de fundamentare a casdrilor cu trimitere Este concluzia se
mul saLl .

din spiritul discufiilor purlate in procesui de legiferare' 2.Regimul juridic. Esle de observat cd judecarea recursului in aceastA procedurd
acceleratd nu se realizeazi decdt dupd,,un filtru'l, chiar daci nu se foloselte expres
aceastd nolirure. Este vorba de prima lazi a admiterii in prilcipiu, urmeazi. laza a doua,
.Artico!ul 2l- Judecaret recursului in situutii deosebite
a redactdrii $i comunicirii hotdrdrii recurate, apoi faza motivlrii recursului, faza a patra
este a citdrii gi, in fine, faza a cincia cuprinde judecata propriu-zisd recursului. Toate fazele
111 Recurentul.
in sirualiideosebile' cum arf implinirea rcrnenului pdna la carc ilii poqle
sunt condilionate insd de admiterea in principiu, ceea ce inseamnd fixarea tennenului pen-
,aloiiJ:tca dreptul pretins, va putea solicita pre;edinrclui insnnlei. competente sd so.lulioneze
tru judecata in fond a recursului gi comunicarea acestei decizii pimei instanfe. Este in
iii"t qi niu.itiio termenuiui de iuclecqtd a recursului chiar ir.tainte de p^rimirea dosarttlui.
--'ii'ci,"r*a"fixareaunuitermendeurgenlit,ins.olitddedo.vatlainregistdriirecur- alari de orice indoiala cA judecarea cererii, in temenul de 24 de ore plevdzut de alin.2,
prezeitarea acestbia pibsedi.n- inseamnd analiza de principiu a existenlei conditiei prevdzutd de alin.l, fiind vorba de
,uL",f'li insiorlo'rle fond, ie solulioneazd in 2tr cle ore de ta
principiul rczonabilitdlii desprc care am thcut referire in cele ce preced. De vreme ce in
telui insta
'ti' lei de recurs.
i":irti, a"'rhiture o cererii se comunicd, tie intlatlt, instanlei de fontl' care arb ' ; alin.3 se tblose$te expresia ,,solu1ia de admitere a cererii", se deduce, logic, cd existd $i
o
obltgaiia reiactdrii hotdrdrii qtacate, a comunicdrii acesteil pdrtilor' precum si "tP"- ;,,. o,,solufie de respingere a cererii", umrare tocmai a dreptului completului prevazut de
dierii c{osarului, intr-un termen de 5 zile a1in.2 de a aprecia dacd cererea de principiu se incadreazd i1'l ipoteza prevdzutd de alin.1.
(4) Motivarea recursttLui se poate;face, sub sancliunea nulitdlii pentru tardivitqte, Legea a inqeles sd ofere o gansd celor care se afla in asernenea sitr:a1ii limitd, dar nu
termen de 2 zile de la comunicarc se poare interpreta ca aceasta ipotezd de excepfie devine regula gi ci orite cerere prin care
l|jiii"a*" a" ,itqre a pdrlilor $i de comunicare a motivelor de recurs se va efec'' se
-soliciti
judecarea pentru situalii deosebite va trebui $i judecat, ca atare, Respingerea
tua cu'prescurtarea termenului la 48 cle ore, prin agenl procedttral sau
prin ot'ice nii cererii in condiliile afi.21 nu echivaleazi cu respingerea recursului, evident. Cel in cauzd
rapid de comunicare a irtfornnliilor scrise unneazd sd-9i valorilice dreptul la recus potlivit art.20 din lege,
Cdt privegte procedura de citare prevdzutd de alin.5 este de la sine inleles cd aceasta
Comentariu vizeazEL qi citarea prin telefbn, respectiv prin pogta electronicd.
iE*ffii1ii g.nerale Acest texr a fosl dererminat de unele aspecre care att i
de 1a c
venit in practici, &n experienqa ile avocat a subsemnatului, ca 9i a colegei
dna.Prof'.Dr.Verginia Vedinag, dar am reallzat, dupa intrarea proiectului
in dezbatere
cd reglementeazd o procedurd
licd, umrare a cr-iticilor fomulate de cAtre unele instanfe
mult ipotetica, aproape imposibil de realizat. Este moti\.ul major^care ne-a determinat c:l
juridice a Camerei Deputalilor si"'.
in uuriantu pioi""t,riri supusd dezbaterii Comisiei
renunfam la acest adicol, sens in care a fost sesizat plenul Camerei.
-
in dezbatedle din plen am avut surpriza se constat cd deputatul Lucian Bolcag ar
a

icat versiunea Comisiei juridice, ceiend s5 fie votatd vetsiunea iniiiald a

proiectului
l44lns1an1a
suprerne intr-un caz de spela (Decizia ff.1.132 din 4 maffie 2005) a stabilit cd nu constituie "o situ-
pot face procese de int€nlie' dar unele din criricile D-lui Bolcag, lideral grupului
larNu parlament al
se alie deosebira", silnpla auaiinere a faptului cd actul adminisfativ a cenri suspendale ou a fost dispusa de instanfa
parlamentaF ancestrala opozilie-majoritale guvcmamentala'
panid de opoz4ie, au ar't t la baza ti disputa de fond - a fost emis la "conrarda" organelor de urmerirc penala (Jurisprudenla Seclici de contenoios admin-
juridice' d'isculiile,in iurul celor
,pun" gi ai,, experienla noaslla de parlamentar ca uneod rafionamentele istartiv Si fiscal pe anul 2005, Editura "Hamangiu",'2006, pag.80-83). A fost prima speld de acest gen, iar irralta
tehniceinstnuliijuridice, s€ transfbrmd in amle ale disputei politice' este un aspec! iminent al
Curte de Casatie Si .luslilie a dal dovadi de pRLdenF, dar transfbmarea o€anelor de conlrol fiscal in instrumente
lui. Nu putem. irrrpirtfui, totu$i, teza, din lucrarca rcplicd dupa care textul esle inutil (p 304)' Textul se va de labdcare de probe inadnisibile din punctde vederc al Coduluide proceduli penala rcprczinta un abuz grosier,
pulea s6.joace
util in sitLratii timita de-a dreptul incredibile, dar reale. Tocmai existenla acestui text s-ar un atac la ediUciul statului de drept, c€ea ce j ustifici .ludecarea cu maximi celeritate a spelelor de contencios
coisilieri etc sa renunfe la obice]ul balcanic de a
'\ext de prevenlie" sa determine "armata" de expe4i adnil,lislraliv delemrin4te de atare abuz, incidenta afi.21 din Legea u.554/2004.
drept abllzurile cel mai adesea determinate de maiadive razbunari
aparente ustiticiri in
j la $efilor,