Evaluare Investitie Transgaz PDF

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN
BUCUREŞTI
FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE
VALORI
PROIECT LA INVESTIȚII
Evaluarea unui proiect de investiții la
Transgaz S.A.
BUCUREŞTI
2013
Cuprins
Prezentarea generală a societăţii ............................................................................................................... 3
Analiza diagnostic ....................................................................................................................................... 4
Diagnostic juridic ...................................................................................................................................... 4
Diagnostic comercial ................................................................................................................................ 8
Analiza SWOT ........................................................................................................................................ 11
Diagnosticul resurselor umane ................................................................................................................ 12
Diagnosticul mediului ............................................................................................................................. 16
Diagnosticul tehnic ................................................................................................................................. 17
Diagnosticul financiar ............................................................................................................................. 21
Analiza echilibrului financiar.................................................................................................................. 24
Analiza performanţei financiare.............................................................................................................. 26
Pragul de rentabilitate ............................................................................................................................. 28
Principalele rate de rentabilitate .............................................................................................................. 29
Analiza fluxurilor financiare ................................................................................................................... 35
Analiza Cash-Flow-ului disponibil (CFD) .............................................................................................. 36
Studiu de fezabilitate privind investiţia .................................................................................................. 37
Prezentarea proiectului de investiţii ........................................................................................................ 37
Metodologia cercetării ............................................................................................................................ 39
Analiza investiției în mediu cert .............................................................................................................. 39
Analiza investitiei in mediu incert ........................................................................................................... 45
Analiza de sensibilitate ........................................................................................................................... 45
Tehnica scenariilor .................................................................................................................................. 59
Concluzii .................................................................................................................................................... 64
Bibliografie ................................................................................................................................................ 65
2
Transgaz S.A.
Prezentarea generală a societăţii
Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale “TRANSGAZ” S.A. a fost

înființată în aprilie 2000, este o societate comercială pe acțiuni, companie a statului , fiind
operatorul tehnic al sistemului national de transport gaze naturale din România.
Transgaz asigură servicii de înaltă calitate, răspunde de funcţionarea în condiţii de
calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecie a mediului înconjurător și are ca scop
îndeplinirea strategiei naţionale stabilite pentru transportul,tranzitul internaţional, dispecerizarea
gazelor naturale, cercetarea‐proiectarea in domeniul transportului de gaze naturale prin
efectuarea, cu respectarea legislaţiei romane, de acte de comerţ corespunzătoare obiectului de
activitate aprobat prin statut.
Societatea este partener în proiectul conductei Nabucco și are o capacitate totală de
transport de 30 de miliarde m³ de gaze naturale și de o rețea de conducte de 13.000 km. În
viitorul apropiat, Transgaz va deveni un operator de transport gaze pe piața internațională ,
perfecționându-și sistemul de operare , un sistem național de transport reabilitat , beneficiind de
un management ridicat conform standardelor internaționale.
Compania este în permanență dezvoltare , viziunea acesteia înglobând dorința de atingere
a performanței, responsabilitate față de populație, competitivitate și condiții de siguranță deplină.
Misiunea Transgaz prevede numeroase obiective precum implementarea unui
management participativ în toate domeniile de acțiune, modernizarea sistemului național de
transport gaze și dezvoltarea relațiilor cu țările învecinate.
Obiectul principal de activitate al Transgaz este transportul de gaze naturale, activitate
prestata in regim de monopol natural si care este un serviciu public de interes national. Transgaz
asigura legatura intre producatorii de gaze (ex. Romgaz, Petrom, gaze din import etc.) si
distribuitorii de gaze (ex. GDF SUEZ Energy Romania, E.ON Gaz Romania etc.). Totodata,
Transgaz asigura transportul international de gaze care tranziteaza teritoriul Romaniei.
3
Sursa: www.distrigaz.ro
Principalii participanti pe piața gazului natural din România sunt: producătorii (SNGN
Romgaz, Petrom, Amtomco Energy LLC New York), importatorii (Distrigaz Sud, E.ON Gaz
Romania, Termoelectrica, Wirom, s.a.), furnizorii (Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Petrom,
SNGN Romgaz, Congaz, s.a), operatorul S.N.T. Transgaz, distribuitorii (Distrigaz Sud, E.ON
Gaz Romania, Petrom, s.a.), operatorii de înmagazinare subterană (SNGN Romgaz,
Depomures, Amgaz), consumatorii eligibili și consumatorii captivi.
Analiza diagnostic
Diagnostic juridic
Structură acționariat
"Transgaz" S.A. este organizată şi funcţionează ca o societate comercială pe acţiuni, în
temeiul prevederilor Legii nr. 31 /1990, privind societăţile comerciale, republicată şi a Statutului
său de organizare şi funcţionare aprobat prin H. G. nr. 334 /2000.
Acţiuni în direcţia privatizării

În baza prevederilor Memorandumului nr. 20 /6365 /E.B. /20.05.2004, s-a aprobat
programul guvernamental "O piaţă puternică - dezvoltarea pieţei de capital" în care s-au stabilit
4
măsurile, precum şi termenele de realizare a acestora, pentru agenţii economici din portofoliul
MEC - OPSPI, nominalizaţi pentru oferta publică iniţială primară listarea pe piaţa de capital.
"Transgaz" S.A. Mediaş a fost propusă pentru listarea pe piaţa secundară de capital cu un
pachet minoritar de acţiuni, conform H. G. nr. 881 /03.06.2004 pentru aprobarea Strategiei de
privatizare a unor societăţi comerciale aflate în portofoliul MEC, pentru anul 2004 şi H.G. nr.
1329 /19.08.2004 privind mandatul instituţiei publice implicate şi aprobarea strategiei de
privatizare prin ofertă publică a unor societăţi.
În acest sens, "Transgaz" S.A. a elaborat un program propriu de măsuri cu termene privind
"Procesul de listare şi ofertă publică", care a fost avizat în şedinţa Consiliului de administraţie
din data de 01.07.2004 (H.C.A. nr. 8 /01.07.2004) şi aprobat în şedinţa Adunării Generale a
Acţionarilor din 01.07.2004 (Hotărârea A.G.A. nr. 5 /01.07.2004).
Ca urmare a înfiinţării S.C. Fondul Proprietatea S.A., şi a listării la bursă, structura
acţionariatului s-a modificat după cum urmează:
Număr
Acţionar Nr. acţiuni Cota de Drepturi
participare de vot
MINISTERUL
ECONOMIEI,
73,5097
COMERTULUI SI 8.654.917 8.654.917
%
MEDIULUI DE
AFACERI
S.C. FONDUL 14,9876

1.764.620 1.764.620
PROPRIETATEA S.A. %
PERSOANE FIZICE 751.730 6,3847 % 751.730
PERSOANE JURIDICE 602.577 5,1179 % 602.577
TOTAL 11.773.844 100 %
5
Îmbinând în mod eficient în cursul anilor experienţa profesională cu devotamentul,

TRANSGAZ este astăzi unul dintre actorii importanţi şi competitivi ai scenei energetice
naţionale şi internaţionale.
În contextul noii politici energetice europene, TRANSGAZ are în vedere atât creşterea
siguranţei energetice – prin asigurarea capacităţilor de transport al gazelor naturale în scopul
satisfacerii cererii de consum din economia naţională, sporirea eficacităţii prin modernizarea
Sistemului de Transport al gazelor naturale (SNT), asigurarea compatibilităţii operării acestuia în
corelare cu sistemele de transport similare europene şi creşterea flexibilităţii în operarea SNT cât
şi implementarea principiilor de dezvoltare durabilă prin modernizarea sistemelor de
odorizare a gazelor naturale, dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică şi proiectare în
domeniul transportului de gaze naturale, instituirea zonelor de protecţie şi siguranţă aferente
componentelor din SNT.
Capitalizarea bursieră a Transgaz se cifrează la jumătatea lunii aprilie 2010 la aproximativ
741,8 mil.Є iar Transgaz este astăzi unul dintre emitenţii activi ai pieţei de capital din România,
acţiunile sale tranzacţionându‐se pe piaţa reglementată a BVB la categoria I.
6
EVOLUŢIA ACŢIUNII TGN IN PERIOADA 2008‐2010
SIGURANŢA ENERGETICĂ:
accesul tertilor la SNT în condiţii transparente şi nediscriminatorii în limitele

capacitatilor de transport si cu respectarea regimurilor tehnologice;
asigurarea capacităţilor de transport pentru satisfacerea cerinţelor de consum din
economia naţională;
reabilitarea si modernizarea SNT si a conductelor de tranzit internaţional al gazelor
naturale;
Proiectul Nabucco – în vederea diversificarii surselor de aprovizionare cu gaze naturale
şi a rutelor de transport gaze naturale;
interconectarea SNT cu sistemele similare de transport gaze naturale din ţările vecine şi
cresterea capacităţii transfrontaliere de transport gaze naturale;
implementarea sistemului de comandă şi achiziţie date SCADA;
implementarea regulamentelor comunitare privind piata internă a gazelor naturale
SANATATE
Susținerea în continuare prin sprijin financiar a investitiilor Spitalului Municipal Medias si
acordarea de ajutoare sociale financiare pentru solutionarea unor cazuri medicale fie ale
salariaților, ale rudelor acestora sau celor care solicită sprijin în acest sens.
7
MEDIU
”Cu totii ne dorim o viata sanatoasa si un mediu curat si de aceea ne preocupa tot ceea ce
este în jurul nostru!”
Obiective:
 Sustinerea financiara prin parteneriatele încheiate de ONG-uri, cu scoli sau institutii
publice pentru proiecte de protectie a mediului înconjurator si amenajare de spatii verzi;
 Sprijinirea proiectelor de ecologizare initiate de administratia publica locala Medias
precum si pe cele initiate de alte primarii din tara, acolo unde Transgaz are unitati.
Prin toate obiectivele propuse în ceea ce privește responsabilitatea socială corporativă
precum și prin acțiunile de sponsorizare și donații întreprinse, SNTGN TRANSGAZ SA se
angajează în mod etic și contribuie prin practica afacerilor transparente și responsabile la
dezvoltarea sustenabila a economiei și la coeziunea sociala, îmbunatatind în acelasi timp, atât
calitatea vietii salariatilor si a familiilor acestora cât si a comunitatilor locale si a societatii în
care își desfașoară activitatea.
Pentru activitatea de tranzit international se negociaza acorduri bilaterale intre statul roman
si alte state pe o perioada de timp limitata:
• Contractul cu Bulgargaz este scadent la 31 decembrie 2011 si nu include clauze de
prelungire;
• Contractul incheiat in 1987 cu Gazprom Export, scadent la 31 decembrie 2011,
contine o clauza de prelungire pe perioade succesive de 5 ani, daca nici una din parti
nu renunta la contract cu 4 ani inainte de scadenta.
• Cel de al doilea contract cu Gazprom, incheiat in 1999 si scadent in 2023 contine de
asemenea aceeasi clauza de prelungire mentionata mai sus.
Diagnostic comercial
Clienți Transgaz
Transgaz Mediaş (TGN) a încheiat la data de 28 iunie 2011 mai multe contracte importante
de transport al gazelor naturale cu cei mai mari consumatori din România care totalizează peste
un miliard de lei (circa 300 mil. euro). Cele patru firme care au semnat cu Transgaz au o
contribuţie de circa 80% la afacerile companiei.
8
"Contractele sunt încheiate pe un an gazier care începe la 1 iulie, aşadar contractele au fost
încheiate pe perioada 01.07.2011-01.07.2012. Având în vedere faptul că tarifele de transport
gaze naturale practicate de Transgaz nu s-au schimbat de la 1 septembrie 2009, valoarea
insumată a contractelor este aproximativ egală cu cea a contractelor semnate anterior cu aceiaşi
clienţi", au precizat reprezentanţii Transgaz.
În 2010, cel mai bun an pentru profitabilitatea Transgaz, afacerile transportatorului de gaze
naturale s-au cifrat la 1,3 mld. lei (311 mil. euro).
Transgaz va furniza servicii de transport de gaze pentru grupul Interagro, controlat de omul
de afaceri Ioan Niculae, în valoare de 229 mil. lei (54,3 mil. euro).
Cel mai mare contract semnat de transportatorul de gaze la aceeaşi dată este cu E. ON
Energie România Târgu-Mureş şi se ridică la 396,1 mil. lei (93,9 mil. euro). GDF Suez Energy
România va plăti către Transgaz în calitate de utilizator al sistemului de transport suma de 282,4
mil. lei (66,9 mil. euro). Electrocentrale Bucureşti a semnat pe un an un contract în valoare de
118,8 mil. lei (28,2 mil. euro).
Printre clienţii importanţi ai Transgaz din primul semestru al acestui an se mai numără
Gazprom Export, OMV Petrom Gaz, Azomureş Târgu-Mureş, Bulgargaz EAD, Electrocentrale
Galaţi şi Conef Gaz - trader de gaze deţinut de ruşii de la Alro Slatina. Compania nu a făcut
publice şi restul contractelor semnate în acest an cu aceşti clienţi.
9
Concurența
Punctele tari ale emitentului includ: transportul de gaze naturale in Romania este monopol,
Transgaz fiind singurul operator de transport;
Relaţii cu investitorii
Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ SA Mediaş a fost admisă la
tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti în urma derulării
în perioada 26 noiembrie – 7 decembrie 2007 a ofertei publice iniţiale primare de vânzare
acţiuni, iniţiată în conformitate cu prevederile Hg nr.1329/2004 modificată prin HG
nr.708/2005.Este cea de-a doua mare companie din domeniul utilităţilor, aflată în portofoliul
statului român şi care în îndeplinirea obiectivelor cuprinse în programul"O piaţă puternică –
dezvoltarea pieţei de capital", a oferit public acţiuni reprezentând 10% din capitalul majorat,
respectiv 1.177.384 acţiuni.
Profilul de activitate şi statutul de monopol natural în domeniu, poziţia deţinută pe piaţa
energetică în general şi pe piaţa gazelor naturale în special, profilul financiar robust au fost doar
câteva din atuu-rile pentru care compania a prezentat atractivitate şi credibilitate în faţa
investitorilor, fapt ce a contribuit la realizarea unui IPO de succes, succes ce a scris istorie pe
piaţa de capital din România. IPO-ul Transgaz a fost o premieră! Şi aceasta datorită faptului că a
avut cea mai mare valoare a acţiunilor puse în vânzare, respectiv 226 milioane lei (~ 65 milioane
Є), cea mai mare cerere de acţiuni din istoria României, oferta fiind suprasubscrisă pe total de
peste 28 de ori şi primul IPO din istoria BVB căruia i-a fost ataşat un nou instrument financiar
numit "drepturi de alocare".Tranzacţionarea la BVB sub simbolul TGNRO1, a drepturilor de
alocare ataşate acţiunilor nou emise a început la data de 19 decembrie 2007 şi s-a încheiat la data
de 18.01.2008, respectiv cu trei zile înainte de începerea tranzacţionării cţiunilor.Tranzacţionarea
la BVB a acţiunilor Transgaz a început în data de 24.01.2008 şi se derulează la categoria I sub
simbolul TGN.
Capitalul social al SNTGN Transgaz SA s-a majorat în urma IPO-ului cu valoarea celor
1.384.956 acţiuni, din care 207.572 au reprezentat acţiuni subscrise de SC Fondul Proprietatea
SA în exercitarea dreptului de preferinţă iar diferenţa de 1.177.384 au fost acţiunile oferite
public.
10
Majorarea capitalului social a fost aprobată de Consiliul de Administraţie în exercitarea
atribuţiilor delegate acestuia de Adunarea Generală a Acţionarilor, în conformitate cu dispoziţiile
art.14 alin.5 lit.c din Actul Constitutiv actualizat şi a fost înregistrată la Oficiul Registrului
Comerţului, iar CNVM a eliberat Certificatul de Inregistrare al Valorilor Mobiliare
nr.3371/9.01.2008.
Şi pentru că, listarea la BVB a acţiunilor companiei reprezintă o deschidere către acţionarii
săi şi către instituţiile pieţei de capital,Transgaz va urmări asigurarea legală şi transparentă a
cadrului de comunicare şi dialog, oferind în acest sens şi în conformitate cu cerinţele şi termenele
legale de raportare, acces egal tuturor acţionarilor la o informaţie reală, corectă, suficientă şi
publică la momentul oportun. Toate informatiile necesare investitorilor si actionarilor, conform
legislatiei si reglementarilor în vigoare, vor fi transmise institutiilor pietei de capital, CNVM si
BVB, si vor fi publicate pe site-ul companiei.
Analiza SWOT
Puncte tari/Oportunități
 Compania deține monopolul pe piața transportului de gaze naturale în Romania;
 Metodologia de stabilire a venturilor de tip plafon generează un nivel stabil al veniturilor
obținute din activitatea de transport al gazelor naturale;
 Profitabilitatea ridicată rezultată în urma activității de tranzit de gaze;
 Grad mic de îndatorare.
Puncte slabe/Amenințări
 Contractele de tranzit încheiate în prezent au o valabilitate limitată, iar cursul de schimb
poate influența câștigurile pe aceasta filieră a activității;
 Profitabilitatea poate fi afectată în cazul în care costurile din activitatea de transport
depășesc costurile recunoscute de Autoritatea de Reglementare;
 Posibilitatea redusă de îmbunătățire a profitabilității.
11
Diagnosticul resurselor umane
Încă de la înfiinţarea S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş prin H.G. nr. 334 din 28
aprilie 2000 privind reorganizarea Societăţii Naţionale de Gaze Naturale "Romgaz" ‐ S.A,
Direcţia organizare resurse umane a asigurat, cum era şi firesc, îndeplinirea sarcinilor rezultate
din strategia şi programele societăţii privind: administrarea personalului; administrarea
drepturilor salariale; gestiunea personalului; calculul costurilor cu personalul; formarea şi
perfecţionarea profesională.
Exploatarea S.N.T. este efectuată de către personalul muncitor, organizat în formaţii de
lucru, respectiv sectoare şi regionale, constituite conform Normelor de structură şi a
organigramelor aprobate de Consiliul de Administraţie.
Având în vedere că, potrivit H.G. nr. 334/2000 – art.8 - S.N.T.G.N. “Transgaz”- S.A. este
operatorul tehnic al S.N.T. şi răspunde de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate şi
siguranţă, societăţii îi revine obligaţia asigurării cu personal calificat a tuturor capacităţilor de
producţie şi în special a SRM-urilor, indiferent de proprietar.
Dimensionarea forţei de muncă în cadrul Transgaz se face având în vedere particularităţile
şi specificul activităţilor prin care trebuie asigurată siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi
continuitatea livrărilor de gaze indiferent de cantităţile de gaze vehiculate în întreaga perioadă a
anului.
Deşi S.N.T. s-a dezvoltat în mod semnificativ, numericul de personal a avut o evoluţie
aproximativ constantă.
Pentru ridicarea calificării profesionale a salariaţilor, societatea are întocmite programe de
instruire şi perfecţionare a acestora, care se realizează prin Centrul de instruire şi formare
profesională propriu, precum şi în colaborare cu furnizori de formare profesională autorizaţi.
Perfecţionarea personalului
Obiective urmărite:
 creşterea performanţelor individuale;
 valorificarea capacităţilor şi stimularea potenţialului uman;
 dinamica activităţii societăţii;
 actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de bază,
12
precum şi în ocupaţiile înrudite;
 asimilarea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne;
 schimbarea calificării, determinată de restructuarea societăţii, de mobilitatea socială sau
de modificări ale capacităţii de muncă.
Acţiuni specifice:
 prin centrul propriu de instruire şi formare profesională în baza planurilor anuale aprobate
de Consiliul de Administraţie;
 institute de învăţământ superior (masterat, cursuri postuniversitare);
 furnizori de formare profesională.
Protecţia socială a angajaţilor

Obiective urmărite:
 crearea unui cadru propice dezvoltării activităţii pentru angajaţii companiei;
Acţiuni specifice:
 îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
 certificarea echipamentelor;
 înlăturarea cauzelor care pot genera incidente tehnice periculoase;
 sistem de salarizare stimulator.
La data de 31 decembrie 2011, Transgaz înregistra un număr de 4.962 angajaţi cu contract

individual de muncă, din care 4.936 pe perioadă nedeterminată şi 26 pe perioadă determinată.
Evoluţia numărului de angajaţi al societăţii în perioada 2009-2011 este prezentată în tabelul
de mai jos:
13
Sursa: www.transgaz.ro
Evoluţia structurii personalului pe categorii de studii releva interesul societăţii de a acoperi
nevoile de personal prin angajarea de specialişti cu înaltă calificare, precum şi calificarea
personalului existent.
14
Sursa:www.transgaz.ro
În domeniul formarii şi perfecţionării continue a salariaţilor, în cursul anului 2011 au fost
organizate cursuri de formare profesională şi perfecţionare cu formatori interni pentru 1.382
angajaţi, în meserii specifice domeniului de activitate al societăţii. În aceeaşi perioadă, un număr
de 643 salariaţi au participat la cursuri organizate cu formatori externi.
La 31 decembrie 2011, gradul de sindicalizare al forţei de munca era de 98.83%, din totalul
de 4.962 salariaţi, 4.904 fiind membri de sindicat.
Există 4 organizaţii sindicale la care sunt înscrişi angajaţii Transgaz, şi anume:
 Sindicatul “Transport Gaz” Mediaş;
 Sindicatul Liber SNTGN TRANSGAZ SĂ Mediaş;
 Sindicatul Cercetare Tehnologie “CERTEH” Mediaş;
 Sindicatul Profesional “Metan” Mediaş.
Raporturile dintre angajator şi angajaţi sunt reglementate prin Contractul colectiv de muncă
la nivelul societăţii, precum şi prin contractele individuale de munca ale salariaţilor.
Conducerea executivă a companiei Transgaz este formata din :

Ioan RUSU - Director General
Gabriela MAREȘ-Director General Adjunct
Ilie LAŢA-Director General Adjunct
Ioan ŞTEFĂNESCU -Director Departament Economic
Ion TĂTARU-Director Departament Dezvoltare
Vasile FLOREA-Director Departament Operare
Florin COSMA-Director Departament Exploatare
Marius Vasile LUPEAN-Director Direcţia Contabilitate
Angela MATEŞ-Director Direcţia Organizare Resurse Umane
Adrian BUCUR-Director Direcţia Calitate-Mediu, Prevenire şi Protecţie
Elisabeta GHIDIU-Director Direcţia Strategie şi Management Corporativ
Gheorghe STOIA-Director Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii
Ioan RĂU-Director Direcţia Echilibrare Comercială
Gheorghe Marius STROIA-Director Direcţia Operator Piaţă Gaze Bucureşti
Olga IDU-Director Direcţia Juridică
15
Mihai PĂTÎRNICHE -Director Dispeceratul Naţional de Gaze Naturale
Dumitru MARIN-Director Direcţia Buget, Finanţe
Alexandru ŞAI-Director Direcţia Măsurare şi Calitate Gaze Naturale
Vasile MEDEŞAN -Director Direcţia Siguranţă şi Prevenire
Tudor Gabriel BOUARIU -Director Direcţia Achiziţii Publice şi Contractări
Ioan Tudor TOMOŞ -Director Sucursala Mediaş
Diagnosticul mediului
"TRANSGAZ" S.A. este operatorul tehnic al sistemului naţional de transport şi răspunde

de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a
mediului înconjurător.
Misiunea Transgaz
 Implementarea managementului participativ în toate domeniile de acţiune al Transgaz;
 Armonizarea reglementărilor specifice cu legislaţia UE în domeniul gazelor naturale;
 Elaborarea unor proiecte de acte normative şi acţiuni de susţinere a acestora tip lobby;
 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea SNT pe principalele direcţii de consum;
 Interconectarea SNT cu sistemele de transport ale ţărilor învecinate.
Obiective strategice
Siguranţa energetică
 Asigurarea capacităţilor de transport pentru satisfacerea cerinţelor de consum din
economia naţională:
 Reconsiderarea şi reabilitarea SNT;
 Dezvoltarea şi modernizarea SNT;
 Dezvoltarea tranzitului de gaze naturale – realizarea pe teritoriul României a unor
capacităţi de tranzit integrate în coridorul de transport al gazelor din regiunea Marii
Caspice spre vestul Europei;
 Interconectarea SNT cu sistemele de transport gaze naturale din ţările vecine, în baza
16
unor acorduri/convenţii interguvernamentale;
 Implementare SCADĂ;
 Implementarea prevederilor codului reţelei.
Dezvoltare durabilă
 Modernizarea sistemelor de odorizare a gazelor naturale;
 Reducerea impactului proceselor tehnologice asupra mediului înconjurător;
 Reducerea consumurilor tehnologice;
 Cercetare ştiinţifică şi proiecte în domeniul transportului gazelor naturale.
 Implementarea de programe de responsabilitate socială în vederea creşterii gradului de
coeziune socială.
Competitivitate
 Modernizarea SNT pentru asigurarea compatibilităţii operării acestuia în corelare cu
sistemele de transport europene în vederea integrării în piaţa unică europeană;
 Creşterea flexibilităţii în operarea SNT în conformitate cu evoluţia pieţei de gaze;
 Creşterea eficienţei energetice prin recuperarea potenţialului de detenta a gazelor naturale
şi a energiei conţinute în gazele arse;
 Creşterea eficienţei economice în condiţiile operării unui sistem de transport echilibrat şi
competitiv;
 Diversificarea şi consolidarea, în cadrul stabilit la nivel european, a relaţiilor de
colaborare cu ţările de tranzit al gazelor naturale;
 Instituirea zonelor de protecţie şi siguranţa aferente conductelor din SNT.
Diagnosticul tehnic
"TRANSGAZ" S.A. are ca scop îndeplinirea strategiei naţionale stabilite pentru

transportul, tranzitul internaţional, dispecerizarea gazelor naturale şi cercetarea-proiectarea în
domeniul transportului de gaze naturale prin efectuarea, cu respectarea legislaţiei române, de acte
de comerţ corespunzătoare obiectului de activitate aprobat prin Actul Constitutiv.
"TRANSGAZ" S.A. poate desfăşura complementar şi alte activităţi conexe pentru
17
susţinerea obiectului principal de activitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu statutul
propriu, dar nu poate achiziţiona gaze din producţia internă sau din import.
TRANSGAZ deţine statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România şi
vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate.
Din totalul veniturilor realizate în 2011, circa 17% sunt realizate în valută, din activitatea
de tranzit internaţional de gaze.
Sursa:www.transgaz.ro
Sursa: raport anual 2012 Transgaz

18
Capacitatea de transport şi tranzit a gazelor naturale este asigurată prin reţeaua de conducte
şi racorduri de alimentare cu diametre cuprinse între 50 mm şi 1200 mm, la presiuni cuprinse
între 6 bar şi 40 bar, cu excepţia tranzitului internaţional (54 bar).
Exploatarea SNT se face prin intermediul a 9 exploatări teritoriale de transport şi o
exploatare teritorială de tranzit, compuse la rândul lor din 9 subsisteme regionale de transport
gaze naturale.
Date tehnice privind principalele imobilizări aflate în proprietatea societăţii
Veniturile activităţii de exploatare realizate în perioada 2009-2011 se prezintă astfel:
19
Comparativ cu anul precedent, veniturile din exploatare sunt mai mari datorită :
- Creşterii cantităţilor de gaze naturale transportate;
- Creşterii altor venituri din exploatare cu 32 555 mii lei, determinată, în principal, de
încasarea unor amenzi şi penalităţi.
Principalele servicii oferite de societate:
- Activitatea de transport al gazelor naturale;
- Activitatea de tranzit internaţional al gazelor naturale;
- Alte activităţi cu o contribuţie marginală la cifra de afaceri a societăţii.
În vederea menţinerii capacităţii de transport a S.N.T. în condiţii de eficienţă, randament şi

securitate, programul de mentenanţă al S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A., prevede şi lucrări de
curăţire a cavităţii interioare a conductelor, operaţiuni foarte complexe, de o mare
responsabilitate şi cu grad ridicat de risc.
În perioada lunilor iunie – august 2008, astfel de lucrări de curăţire (godevilare), au fost
realizate pe conductele magisterale de tranzit ce traversează teritoriul românesc prin zona
Dobrogei spre ţările de pe culoarul balcanic, Bulgaria, Turcia, Grecia, Macedonia, folosindu-se
echipamente de curăţire proprii, apoi echipamente de inspecţie şi diagnosticare ale unei firme
specializate.
Cu această ocazie, pentru prima dată în sistemele de transport gaze naturale din zona de est
a Europei, s-a folosit un echipament denumit “Active Cleaning” specializat pentru îndepărtarea
“Prafului Negru” termen ce desemnează depunerile din interiorul conductelor, în special ale
oxizilor şi sulfaţilor de fier, impurităţi care pot genera fenomene de coroziune şi implicit de
uzură asupra pereţilor conductelor iar prin antrenarea lor de fluxul de gaze, pot afecta
echipamentele aflate în instalaţiile tehnologice de filtrare şi măsurare.
Derularea şi urmărirea acestor operaţiuni de către personalul de specialitate al
Departamentului, al Serviciului de resort cât şi al specialiştilor străini, au asigurat încheierea cu
succes a curăţirii şi diagnosticării, rezultatele obţinute confirmând integritatea conductei, a
capacităţii sale de transport nemodificate, oferind de asemenea informaţii detaliate privind toate
caracteristicile tehnice ale acesteia.
20
Date tehnice privind principalele mijloace fixe aflate în proprietatea societăţii
Diagnosticul financiar
BILANŢ (În valori nete)
Activ 2009 2010 2011

Active imobilizate 2.956.719.655 3.275.070.816 3.402.786.965
Imobilizări necorporale 496.083.022 497.791.432 11.296.624
Imobilizări corporale 2.441.455.964 2.731.187.567 3.323.009.903
Imobilizări financiare 19.180.669 46.091.817 68.480.438
Active circulante 476.824.992 558.979.824 684.878.301
Stocuri 34.955.150 27.654.123 43.247.769
Clienţi 235.753.742 318.160.782 357.256.587
Alte creanţe exploatare 9.549.835 15.558.276 9.612.398
Investiţii financiare pe TS 0 171.851.407 255.607.046
Disponibilităţi 196.566.265 25.755.236 19.154.501
21
Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri
angajate 1.340.719 1.540.861 1.371.954
Total Activ 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220
Pasiv 2009 2010 2011

Capitaluri proprii 2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964
Datorii>1 an 527.448.777 564.224.722 75.147.643
Datorii<1an 336.853.787 357.177.874 358.127.194
Furnizori 112.327.235 154.522.365 133.649.611
Alte datorii exploatare 165.106.858 159.503.227 171.261.309
Credite de trezorerie 59.281.631 38.942.605 50.230.970
Provizioane 31.286.516 31.249.312 42.427.376
Venituri în avans 175.927.548 296.513.318 350.457.043
Total Pasiv 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220
Cont de profit şi pierdere
2009 2010 2011

Cheltuieli de exploatare 874.867.226 899.269.259 961.793.267
Cheltuieli cu MP şi materiale 176.011.417 158.443.002 161.140.055
Cheltuieli cu personalul 224.549.127 250.644.153 303.199.187
Cheltuieli cu amortizarea 127.557.350 135.266.706 163.318.194
Cheltuieli cu provizioane de exploatare 9.130.682 7.818.207 15.917.248
Alte cheltuieli de exploatare( impozite, taxe,
vărsăminte) 124.925.289 151.782.676 147.983.324
Cheltuieli cu active cedate 508.608 2.053.044 2.190.792
Cheltuieli financiare 22.319.167 26.336.116 39.451.411
22
Cheltuieli cu dobânzile 12.645.100 5.462.109 9.269.198
Cheltuieli cu diferenţe de curs valutar 9.674.067 20.874.007 30.182.213
Cheltuieli extraordinare 0 0 0
Cheltuieli totale 897.186.393 925.605.375 1.001.244.678
2009 2010 2011

Venituri din exploatare 1.220.014.804 1.342.933.371 1.404.364.126
Cifra de afaceri 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806
Producţia stocată
Venituri din reluarea proviz de exploatare 7.519.622 7.855.411 4.739.183
Venituri din cedarea activelor 0 0 -716.324
Venituri financiare 38.453.094 34.176.525 59.141.024

Venituri din dobânzi 34.717.805 14.836.179 18.719.668
Venit din diferenţe de curs valutar 3.735.189 19.340.175 40.399.080
Venituri extraordinare 0 0 0
Venituri totale 1.258.467.898 1.377.109.896 1.463.505.150
Profit brut 361.281.505 451.504.521 462.260.472
Impozit pe profit(16%) 57.805.041 72.240.723 73.961.676
Profitul net 303.476.464 379.263.798 388.298.796
Cont de profit şi pierdere(clasificare după CV şi CF)
2009 2010 2011

CA(incl celelalte venituri) 1.258.467.898 1.377.109.896 1.463.505.150
23
CV exploatare(44,5%) 560.018.215 612.813.904 651.259.792
CF exploatare(fără Amo şi
Provizioane) 187.835.046 164.244.449 161.480.246
Amortizări şi Provizioane 136.688.032 143.084.913 179.235.442
Dobânzi 12.645.100 5.462.109 9.269.198
Profit brut 361.281.505 451.504.521 462.260.472
Impozit pe profit 57.805.041 72.240.723 73.961.676
Profit net 303.476.464 379.263.798 388.298.796
BILANŢ
PERMANENT
2009 2010 2011 2009 2010 2011
IMO 2.956.719.655 3.275.070.816 3.402.786.965 CPR 2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964
ACRn -65.902.140 -124.419.819 -64.761.358 DTL 527.448.777 564.224.722 75.147.643
AE 2.890.817.515 3.150.650.997 3.338.025.607 AE 2.890.817.515 3.150.650.997 3.338.025.607
Analiza echilibrului financiar

Situaţia Netă = Activ total-Datorii totale-Provizioane-Venituri în avans=CPR
Fondul de Rulment = CPR+ DTL- IMO
Fondul de Rulment propriu = CPR- IMO
Fondul de Rulment străin = DTL
Nevoia de Fond de Rulment = Stocuri+Creante-Datorii din exploatare=(ACR-Atrezorerie)-
(DCR-Ptrezorerie)
Trezoreria Netă = FR-NFR = Active trezoreri-Pasive trezorerie
2009 2010 2011
SN 2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964
FR -65.902.140 -124.419.819 -64.761.358
FRp -593.350.917 -688.644.541 -139.909.001
FRs 527.448.777 564.224.722 75.147.643
NFR -203.186.774 -283.083.857 -289.291.935
TN 137.284.634 158.664.038 224.530.577
24
TN 137.284.634 158.664.038 224.530.577
Situaţia netă reflecta activul neangajat în datorii; este o imagine contabilă a averii
acţionarilo,r se identifica sub aspectul mărimii cu capitalurile proprii.Se poate observa că în toţi
cei 3 ani, situaţia netă are valori pozitive şi este crescătoare, ceea ce reflecta o stituatie financiară
favorabilă.
Fondul de rulment reflectă echilibrul pe termen lung al întreprinderii. Fondul de rulment
mai este denumit şi capitalul de lucru net (Net Working Capital = NWC), acesta reprezentând
sursa permanentă de finanţare a întreprinderii. În situaţia noastră, putem observa că fondul de
rulment este negativ, ceea ce înseamnă că avem dezechilibru financiar pe termen lung.
Fondul de rulment are două componente: Fondul de rulment propriu (FRp) şi Fondul de
rulment străin (FRs). Fondul de rulment propriu pune în evidenţă măsura în care echilibrul
financiar se asigura pe seama capitalurilor proprii, respectiv gradul de autonomie şi independenta
financiară. Deoarece fondul de rulment propriu este negativ în toţi cei 3 ani, sursele proprii nu
sunt suficiente pentru a acoperi imobilizările, de aceea firma este nevoită să apeleze la datorii pe
termen lung. Fondul de rulment străin se identifica permanent ca mărime cu valoarea datoriilor
financiare pe termen lung. Având în vedere că acesta este pozitiv pe toată durata analizată putem
concluziona că firma apelează la datorii cu exigibilitatea mai mare de un an.
Nevoia de fond de rulment este negativă, fapt favorabil deoarece stocurile şi creanţele
sunt integral acoperite de datoriile pe termen scurt, firma are o gestiune eficientă a activităţii
financiare caracterizată prin vânzarea stocurilor şi creanţe mici încasate repede. De asemenea,
firma având un trend de creştere din 2009 până în 2011 datorită creşterii elementelor bilanţiere
putem afirma că Transgaz se află într-o situaţie favorabilă în ciuda valorii negative obţinute.
Trezoreria Netă reprezintă rezultatul întregului echilibru financiar şi reflectă interacţiunea

dintre echilibru pe termen lung şi cel pe termen scurt. Valoarea pozitivă a indicatorului în cele
trei exerciţii financiare succesive ne sugerează că întreprinderea va genera fluxuri pozitive de
numerar din operaţiunile efectuate, acesta fiind scopul final al activităţii unei companii, alături de
obţinerea de profit din activitatea curentă. Transgaz are posibilitatea de a plasa rentabil aceste
disponibilităţi pentru a-şi întări poziţia pe piaţă.
25
Analiza performanţei financiare
Marjele de acumulare anglo-saxone
Fiecare marjă de acumulare reflectă rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă de

acumulare după deducerea diferitelor categorii de cheltuieli. Principalele marje de acumulare
utilizate în analiza performanţei financiare sunt:
1. Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)
2. Excedentul brut al exploatării (EBITDA)

3. Profitul înainte de dobânzi şi de impozit (EBIT)
4. Profitul înainte de impozit (EBT)
5. Profitul net (RN)
6. EBIT- Imp profit=RN+ Dob
7. EBIT(1-Ʈ)=RN+Dob(1-Ʈ)
2009 2010 2011

MCV=CA-CV expl 698.449.683 764.295.992 812.245.358
EBITDA=MCV-CF expl( fără AMO şi
PROVIZ) 510.614.637 600.051.543 650.765.112
EBIT= EBITDA- AMO şi PROZIV 373.926.605 456.966.630 471.529.670
EBT=EBIT-Ch dobânzi 361.281.505 451.504.521 462.260.472
RN=EBT-Imp profit 303.476.464 379.263.798 388.298.796
EBIT- Imp profit=RN+ Dob 316.121.564 384.725.907 397.567.994
EBIT(1-Ʈ)=RN+Dob(1-Ʈ) 314.098.348 383.851.969 396.084.923
Din marja asupra cheltuielilor variabile urmează să se acopere cheltuielile fixe, iar
ceea ce rămâne să constituie capacitatea brută de autofinanţare a dezvoltării întreprinderii. Faptul
că marjă asupra cheltuielilor variabile este pozitivă înseamnă că există un excedent privind cifra
de afaceri în raport cu cheltuielile variabile, adică firma obţine profit din activitatea desfăşurată.
26
Excedentul brut al exploatării exprimă rezultatul brut al exploatării înainte de aplicarea
politicilor specifice întreprinderii de amortizare, de îndatorare şi de impozitare. Cum EBITDA>0
înseamnă că firma a înregistrat un profit brut al exploatării de 510.614.637 lei, 600.051.543 lei,
650.765.112 lei, iar activitatea de exploatare se reflectă la nivelul trezoreriei printr-un surplus
monetar.
Profitul înainte de dobânzi şi de impozit exprimă potenţialul contabil de remunerare a
acţionarilor cu dividend şi a creditorilor cu dobânzi. Faptul că EBIT>0 înseamnă că avem un
potenţial contabil de remunerare atât a acţionarilor cât şi a creditorilor în valoare de 373.926.605
lei în 2009, 456.966.630 lei în 2010, iar în 2011 avem 471.529.670 lei.
Profitul înainte de impozit reprezintă rezultatul activităţii curente (de exploatare şi
financiară). Cum EBT>0 în toţi cei 3 ani rezultă că avem un profit din activitatea curentă de
361.281.505 lei, 451.504.521 lei şi 462.260.472 lei, deci se poate spune că firma este
performantă.
Profitul net - acest rezultat exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care
sunt remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii investite, acesta urmând să se distribuie sub
formă de dividend în raport cu numărul de acţiuni. Faptul că RN>0 pe toată perioada analizată
înseamnă că firma Tranzgaz S.A. a înregistrat profit net.
Relaţia EBIT- Imp profit=RN+ Dob Reprezintă performanţa exploatării activului

economic dar şi a îndatorării cu efecte fiscale benefice. În cazul nostru performanţa exploatării
activului economic are o valoare de 316.121.564 lei (2009), 384.725.907 lei (2010) şi
397.567.994 lei (2011).
Relaţia EBIT(1-Ʈ)=RN+Dob(1-Ʈ) exprimă capacitatea activelor întreprinderii de a

genera în exploatare rezultate pentru cei ce aduc capitaluri, indiferent de modul de finanţare a
întreprinderii. De asemenea, acest rezultat face comparabile întreprinderile între ele din
perspectiva capacităţii lor tehno-economice şi nu ca urmare a unor politici sfecifice de finanţare.
La Tranzgaz S.A. avem o capacitate a activelor de a genera în exploatare rezultate pentru cei ce
aduc capitaluri de 314.098.348 lei, 383.851.969 lei şi 396.084.923 lei.
27
Capacitatea de autofinanţare (CAF)
Capacitatea de autofinanţare reflectă forţa financiară a unei întreprinderi, garanţia

securităţii şi independenţei acesteia. Ea indică potenţialilor investitori că întreprindera este
capabilă să utilizeze eficient capitalurile încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare.
Pentru creditori, mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de
rambursare dar şi nivelul riscului de neplată.
CAF = RN-Venituri nemonetare + Cheltuieli nemonetare

= RN - (Venituri din reluare provizioane + Venituri din cedare active) + (Cheltuieli
cu amortizarea + Cheltuieli cu provizioane de exploatare + Cheltuieli cu active cedate).
2009 2010 2011

RN 303.476.464 379.263.798 388.298.796
Venituri nemonetare 7.519.622 7.855.411 4.022.859
Cheltuieli nemonetare 137.196.640 145.137.957 181.426.234
CAF 433.153.482 516.546.344 565.702.171
Faptul că CAF>0 înseamnă că Tranzgaz S.A. a fost capabilă să utilizeze eficient

capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la creşterea încrederii acţionarilor şi a
creditorilor.
Pragul de rentabilitate
 Rata marjei asupra costului variabil: MCV% = MCV/CA

 CA aferentă pragului de rentabilitate: CAprag = CF/MCV%
2009 2010 2011
CA (inclusiv celelalte venituri) 1.258.467.898 1.377.109.896 1.463.505.150
CF 337.168.178 312.791.471 349.984.886
MCV 698.449.683 764.295.992 812.245.358
MCV% 55,50% 55,50% 55,50%
CA prag 607.510.231 563.588.237 630.603.399
28
Pragul de rentabilitate reprezintă acel nivel al cifrei de afaceri pentru care rezultatul net
este nul. Studiile din economia dezvoltată apreciază situaţia firmelor în raport cu pragul de
rentabilitate astfel:
- instabilă, când CA se afla deasupra PR cu mai puţin de 10 puncte procentuale
- relative stabilă, când CA este deasupra PR cu maxim 20 %
- confortabilă, când CA depăşeşte punctul critic cu peste 20 %
Transgaz S.A. se încadrează în cel de-al treilea caz deorece cifra de afaceri depăşeşte
pragul de rentabilitate cu peste 40% în toţi cei 3 ani (48,27% în 2009, 40,93% în 2010 şi 43,09%
în 2011)
Principalele rate de rentabilitate
Ratele de marjă
1. Rata marjei brute = EBIT(1-T)/CA
2. Rata marjei nete = PN/CA
2009 2010 2011

CA 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806
EBIT(1-T) 314.098.348 383.851.969 396.084.923
PN 303.476.464 379.263.798 388.298.796
RATA MJ BRUTĂ 26,45% 29,23% 29,49%
RATA MJ NETĂ 25,56% 28,89% 28,91%
Rata marjei brute măsoară nivelul rezultatului brut de exploatare independent de

politica financiară, politica de investiţii, de incidenta fiscalităţii şi a elementelor extraordinare.
Valoarea ridicată a acestei rate reflecta posibilitatea financiară de reînnoire rapidă a
echipamentelor întreprinderii. În anul 2010, faţă de anul 2009 rata de marjă brută a înregistrat o
creştere de 2,78%, pe când în anul 2011 faţă de 2010 s-a înregistrat o creştere de doar 0,25
puncte procentuale.
29
Rata marjei nete exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit şi de a rezista
concurenţei. Acesta a urmat acelaşi trend crescător ca şi marja brută, având o creştere de 3,33%
în 2010 faţă de 2009, şi de doar 0,02% în 2011 faţă de anul 2010.
Rata de rentabilitate economică – ROA
ROA = EBIT(1-T)/AE0 = EBIT(1-T)/CA*CA/AE0
2009 2010 2011

CA 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806
PN 303.476.464 379.263.798 388.298.796
AE 2.890.817.515 3.150.650.997 3.338.025.607
CA/AE 42,82% 45,42% 42,64%
EBIT(1-T)/CA 26,45% 29,23% 29,49%
ROA 11,33% 13,28% 12,57%
Rata de rentabilitate economică exprima eficienta activului economic. Aceasta reflectă

capacitatea firmei de a degaja o acumulare brută sau neta prin capitalurile angajate de această
activitate.
Valoarea ROA pe perioada analizată evidenţiază faptul că activul economic investit are
capacitatea de a degaja un flux monetar pozitiv, care să asigure autofinanţarea creşterii
economice a firmei şi remunerarea acţionarilor.
Rata de rentabilitate financiară - ROE

ROE=PN/CPR0
2009 2010 2011

PN 303.476.464 379.263.798 388.298.796
CPR0 2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964
ROE 13,87% 16,05% 15,01%
30
Rata rentabilităţii financiare exprima corelaţia dintre venitul acţionarilor şi capitalul
investit în firma de către aceştia.
În anul 2010 faţă de anul 2005 se o constata o creştere a ROE cu 2,18%, ceea ce duce la o
situaţie favorabilă pentru firmă, însă în anul 2011 faţă de 2010 are loc o uşoară scădere a ratei de
rentabilitate financiară cu 1,03%.
Rata dobânzii – Rdob
Rdob = Dob1(1- Ʈ) / DTL0
2009 2010 2011

Dob(1-Ʈ) 10.621.884 4.588.172 7.786.126
DTL 527.448.777 564.224.722 75.147.643
Rdob 1,82% 0,87% 1,38%
Tranzgaz S.A. are cheltuieli cu dobânzi şi comisioane anuale foarte mici.
Rate de rotaţie
 Durata rotaţie stocuri = Stocuri/CA *365 zile
 Durata rotaţie clienţi = Creanţe/CA *365 zile
 Durata rotaţie furznizori = Furnizori/CA *365 zile
 Coeficient rotaţie imobilizări = CA/Active Imobilizate
 Coeficient rotaţie active totale = CA/Total Activ
2009 2010 2011

CA 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806
Stocuri 34.955.150 27.654.123 43.247.769
Clienţi 235.753.742 318.160.782 357.256.587
Furnizori 112.327.235 154.522.365 133.649.611
Active imobilizate 2.956.719.655 3.275.070.816 3.402.786.965
31
Active totale 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220
2009 2010 2011

Durata rotaţie stocuri 11 zile 8 zile 12 zile
Durata rotaţie debite-clienti 73 zile 89 zile 98 zile
Durata rotaţie furnizori 35 zile 43 zile 37 zile
Coeficient rotaţie imobilizări 0,4016 0,4009 0,3948
Coeficient rotaţie active totale 0,3457 0,3423 0,3285
Durata de rotaţie a stocurilor a fost mai mică în 2010 faţă de 2009, ceea ce înseamnă că
stocurile se transforma în lichidităţi într-o perioadă mai mică de timp, situaţie favorabilă pentru
întreprindere. Nu acelaşi lucru îl putem spune comparând anii 2010 şi 2011, deoarece observăm
că a avut loc o creştere a numărului de zile în care stocurile pot fi transformate în lichidităţi,
situaţie nefavorabilă pentru companie.
Viteza de rotaţie a debitelor-clienti indica eficacitatea societăţii în colectarea creanţelor

sale. Compania Transgaz S.A. prezintă o situaţie nefavorabilă de-a lungul celor 3 ani, deoarece
se poate observa că numărul de zile creşte în fiecare an.
Durata de rotaţie a furnizorilor este în creştere în anul 2010 faţă de anul 2009 şi în
scădere în 2011 faţă de 2010; însă putem observa că este mult mai mică decât durata de încasare
a creanţelor. Se recomanda accelerarea ritmului de încasare a debitelor clienţi astfel încât să fie
corelate cu ritmul platii datoriilor pe termen scurt; în caz contrar întreprinderea risca să nu-şi
poată onora datoriile scadente.
Coeficientul de rotaţie al imobilizărilor exprima numărul de rotaţii efectuate de activele

imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evaluează eficienţa
managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin
exploatarea acestora. Valoarea obţinută în anul 2009: 0,40 exprimă eficacitatea managementului
activelor imobilizate prin obţinerea unei cifre de afaceri de 1.187.350.293 lei, generată de o
cantitate de active imobilizate în valoare de 2.956.719.655 lei. În anii următori observăm că toate
aceste valori au crescut uşor.
32
Coeficientul de rotaţie al activelor totale evaluează eficienta mangementului activelor
totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele societăţii.
Ratele de solvabilitate
 Solvabilitatea patrimonială = CPR/Total Pasiv ≥ 33%
 Gradul de îndatorare = DTL/AE ≤ 50%
 Levierul de îndatorare = DTL/CPR ≤ 100%
2009 2010 2011

AE 2.890.817.515 3.150.650.997 3.338.025.607
Total pasiv 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220
Dobânzi 12.645.100 5.462.109 9.269.198
CPR 2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964
DTL 527.448.777 564.224.722 75.147.643
Solvabilitate patrimonială 68,80% 67,43% 79,80%
Gradul de îndatorare 18,25% 17,91% 2,25%
Levier 22,32% 21,81% 2,30%
În toţi cei 3 ani se poate observa că solvabilitatea patrimonială este mai mare decât
limita de 33% şi de asemenea se poate constata doar o uşoară scădere în 2010 faţă de 2009
Gradul de îndatorare exprima în ce măsură firma îşi finanţează activele prin fonduri
împrumutate şi este recomandat ca acesta să nu depăşească limita de 50%, condiţie ce este
respectată pe toată perioada analizată, în 2011 înregistrându-se chiar un procent foarte mic de
doar 2,25%.
Levierul de îndatorare este subunitar în toţi cei 3 ani şi are un trend descrescător, în
2011 ajungând la o valoare mică, ceea ce arata un grad de îndatorare scăzut şi faptul că
angajamentele bancare ale firmei pe termen mediu şi lung sunt garantate de capitalurile proprii.
Firma poate apela în continuare la credite bancare pentru a-şi realiza volumul de resurse băneşti
necesare continuării activităţii, deoarece are posibilitatea să le ramburseze din capitalul său
propriu.
33
În urma analizării tuturor celor trei indicatori de solvabilitate putem afirma că firma
Transgaz S.A. nu a avut probleme de solvabilitate în perioada 2009-2011.
Ratele de lichiditate
 Rata curentă de lichiditate = ACR/DCR > 1
 Rata rapidă de lichiditate = (ACR-Stocuri)/DCR ≥ 0,8
 Rata imediată de lichiditate = (Disponibilităţi+InvestiţiiTS)/DCR
2009 2010 2011

ACR 476.824.992 558.979.824 684.878.301
DCR 336.853.787 357.177.874 358.127.194
Stocuri 34.955.150 27.654.123 43.247.769
Investiţii pe TS 0 171.851.407 255.607.046
Disponibilităţi 196.566.265 25.755.236 19.154.501
Rata curentă de lichiditate 1,42 1,56 1,91
Rata rapidă de lichiditate 1,31 1,49 1,79
Rata imediată de lichiditate 0,58 0,55 0,77
Rata curentă de lichiditate reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a

se transforma într-un timp scurt în lichidităţi pentru a achita datoriile curente. Aceasta este pe
întreaga perioadă analizată mai mare decât limita de 1 şi prezintă un trend crescător ceea ce
sugerează o îmbunătăţire a lichidității.
Rata rapidă de lichiditate reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate în
creanţe de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece dintre activele cirulante sunt cel
mai puţin susceptibile de a deveni rapid numerar. Ratele din cei 3 ani sunt mai mari decât limita
de 0,8 ceea ce înseamnă că firma nu a avut probleme cu stocurile, iar trendul pe care aceasta îl
prezintă este unul crescător ceea ce sugerează o situație din ce în ce mai bună a lichidității rapide
Rata imediată de lichiditate prezintă valori bune, înregistrându-se doar o mică scădere
în 2010.
Firma Transgaz nu a întâmpinat dificultăți din punctul de vedere al lichidității, toate
ratele calculate prezentând un trend crescător şi fiind în limitele normale.
34
Analiza fluxurilor financiare
Analiza Cash-Flow-rilor întreprinderii (CF)
CF = CFgestiune + CFinvestitii + CFfinantare = ∆TN

CF = CFgest + CFinv + CFfin 117.923.455 21.379.404 65.866.539
 CFgest = RN + Amortizări & Provizioane nete – Venituri financiare - ∆ NFR –

Profit cesiunea imobilizărilor
2009 2010 2011
Proviz nete = Ch proviz - Ven proviz 1.611.060 -37.204 11.178.065
∆ NFR -38.287.462 -79.897.083 -6.208.078
Profit cesiune imobilizări = Ven active cedate
- Ch active cedate -508.608 -2.053.044 -2.907.116
CFgest 432.987.850 562.266.902 512.769.225
Cash-Flow-ul este pozitiv şi are o valoare suficient de mare ca să acopere restul plăţilor.
 CFinv = Venituri financiare + Profit cesiune imobilizări - ∆ Imobilizări brute
2009 2010 2011
∆Imob nete 275.483.751 318.351.161 127.716.149
∆ Imob brute = ∆Imob nete + Amo&Proviz
nete 404.652.161 453.580.663 302.212.408
CFinv -366.707.675 -421.457.182 -245.978.500
Cash Flow-ul de investiţii este negativ ceea ce înseamnă că firma investeşte.
 CFfin = ∆ CPR – RN + ∆ DTL

2009 2010 2011
∆ CPR 175.359.394 223.057.537 676.451.689
∆ DTL -57.435.939 36.775.945 -489.077.079
CFfin -185.553.009 -119.430.316 -200.924.186
35
Analiza Cash-Flow-ului disponibil (CFD)
Acest cash-flow este utilizat pentru determinarea valorii întreprinderii privită ca un

portofoliu de investiţii şi exprimă capacitatea întreprinderii de a rambursa capitalul investit în ea
şi de a remunera acest capital cel puţin la rata normală de rentabilitate pentru riscul asumat.
 CFD după origine = CF gestiune - Creştere economică

2009 2010 2011
CFgest origine = EBIT(1-Ʈ) + Amo&Proviz
nete 443.266.758 519.081.471 570.581.182
CFgest destinaţie = RN + Dob(1-Ʈ) +
Amo&Proviz nete 443.266.758 519.081.471 570.581.182
∆ACRn -157.560.296 -58.517.679 59.658.461
Creştere economică = ∆ Imob brute + ∆ACRn 247.091.865 395.062.984 361.870.869
CFD origine 196.174.893 124.018.487 208.710.313
 CFD după destinaţie = CFD acţionari + CFD creditori

2009 2010 2011
CFD acţionari = RN - ∆CPR 128.117.070 156.206.261 -288.152.893
CFD creditori = Dobânzi(1-Ʈ) - ∆DTL 68.057.823 -32.187.773 496.863.205
CFD destinaţie 196.174.893 124.018.487 208.710.313
36
Studiu de fezabilitate privind investiţia
Prezentarea proiectului de investiţii

Transgaz SA doreşte să construiască o nouă conductă de transport gaze Turnu-Măgurele –
Corabia. Cei 27,1 km de reţea, cât are conducta de transport, vor fi realizaţi de S.C. T.M.U.C.B.
S.A. Bucureşti, urmând ca reţeaua de distribuţie să fie pusă în practică de firma S.C. WIROM
Gas S.A.
Conducta de transport gaze naturale contribuie la dezvoltarea infrastructurii de gaze din

România fiind un factor esenţial pentru încălzirea celor nu mai puţin de 28 de obiective social -
culturale, 2.500 de apartamente şi 6.700 de locuinţe individuale din Corabia, ceea ce ar duce la
scăderea cheltuielilor actuale de încălzire a instituţiilor aflate în administrare cu 50%.
Rezervoarele supraterane pot fi izolate termic cu materiale incombustibile sau acoperite cu

pământ (rezervoare supraterane acoperite). Rezervorul suprateran cu pereţi dubli neacoperit va fi
montat obligatoriu în cuve de retenţie prevăzute în vederea protejării împotriva împrăştierii
necontrolate din rezervoare a produselor petroliere ca urmare a unor neetanşeităţi sau cauze
accidentale. Depozitul este prevăzut cu o unitate de recuperare a vaporilor pentru emisia
controlată a hidrocarburilor, sistem de colectare a apei uzate, sistem de protecţie împotriva
incendiilor prevăzut cu dispozitive automate de alarmare și avertizare ȋn caz de incendiu,sistem
automat de control și administrare a procesului tehnologic și al ȋntregii activităţi din depozit.
Rezervorul se va echipa cu:
- indicator de nivel local şi/sau cu transmisie automată a nivelului la sistemul managerial al
staţiei, cu semnalizare a valorilor minime şi maxime; - limitator de umplere;
- supape de respiraţie, prevăzute cu opritor de flacără;
- orificii de luat probe şi pentru efectuarea măsurătorilor, de tip etanş, cu bucşe din
materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare;
- robinete de izolare pe conductele de alimentare, respectiv pe conducta de livrare spre
pompele de distribuţie;
- traseu pentru transvazarea produselor dintr-un rezervor în altul, în caz de avarie sau
incendiu; - sisteme de captare şi scurgere la pământ a electricităţii statice şi după caz a
descărcărilor electrice;
37
- racord pentru sistemul de recuperare al vaporilor.
Investiţia iniţială, în valoare de 18.000.000 lei, va fi finanţată din fonduri proprii. Proiectul
se va realiza pe o durată de 3 ani, amortizandu-se liniar. Durata ACRn este de 18 zile.
Anul 2009 2010 2011

CA 1,187,350,293.00 1,312,997,932.00 1,343,321,806.00
∆%CA - 0.11 0.02
∆%CA
medie 6.45%
Am considerat că CA fără proiectul de investiții va crește cu 6 %, iar rata de creștere a CA

după adoptarea proiectului va crește cu 3 puncte procentuale mai mult astfel:
CA farapr 1,423,921,114.36
CA cu pr 1,464,220,768.54
CA pr 40,299,654.18
Cheltuielile variabile reprezintă 40 % din CA şi sunt formate din:
-Cheltuieli cu materii prime şi materiale
-cheltuieli cu personalul - direct productiv (55 %)
- indirect productiv ( 45 %)
-cheltuieli cu apa si energia
-alte cheltuieli exploatare
Cheltuielile fixe în valoare de 6,044,948.13 RON fără Amortizare şi Provizioane şi sunt

formate din:
-cheltuieli cu personalul indirect productiv
-cheltuieli cu protectia mediului
38
Metodologia cercetării
Proiectul se va desfăşura pe o perioadă de 3 ani, metodologia cercetării fiind asigurată de
directorul de proiect şi cercetătorii cu experienţă, alături de membrii colectivului de lucru
implicat în proiect.
Responsabilul de proiect va stabili metodologia de lucru, elaborând proceduri pentru

utilizarea cercetărilor specifice, conform tematicii şi obiectivelor proiectului.
Activităţile de management sunt prevăzute la fiecare etapă, pe întreaga perioadă şi vor

urmări desfăşurarea corectă a proiectului, atât din punct de vedere al concretizării acestuia, cât şi
din punct de vedere financiar.
Analiza investiției în mediu cert

Ipotezele de la care s-a pornit analiza proiectului de investiții sunt :
 Investiția inițială este de 18.000.000 RON ce se amortizează liniar pe o perioadă de 3 ani

(Amo anuală =6.000.000 RON);
 Durata investiției este de 3 ani (n=3);
 Investiția se realizează din resurse proprii, din autofinantare, deci cheltuielile dobânzilor
sunt nule (Dob=0);
 Se consideră că nu se mai fac alte investiții suplimentare (∆Imo brute=0);
 Se estimează că investiția va aduce companiei o creștere a cifrei de afaceri de 9 % pe an
ce se menține constantă pe perioada investiției;
 Cheltuielile variabile reprezintă 40% din CA;
 Cheltuielile fixe în valoare de 6,044,948.13 RON rămân constante pe toată durata
proiectului;
 Prețul de vânzare al investiției după 3 ani este estimat la 9.000.000 RON;
 Rata de actualizare k=20% pe care am determinat-o astfel:
39
Deter k
CAPM
indice beta 0.76
Rata fara risc 12.67%
Prima de risc=Rm-Rf 10%
k=costul capitalului propriu = Rf+(Rm-Rf)*Beta 20.27% Aprox k=20%
 Rentabilitatea cerută de acționari ROE=15%;

 Cota de impozit ;
 Pentru calculul CFD am folosit următoarele formule:
( )
unde:
(
)
 Pentru fundamentarea CA din anul 2012 am considerat următoarele:
Anul 2009 2010 2011

CA 1,187,350,293.00 1,312,997,932.00 1,343,321,806.00
∆%CA - 0.11 0.02
∆%CA
medie 6.45%
Am considerat că CA fără proiectul de investiții va crește cu 6 %, iar rata de creștere a

CA după adoptarea proiectului va crește cu 3 puncte procentuale mai mult astfel:
CA fara pr 1,423,921,114.36
40
CA cu pr 1,464,220,768.54
CA pr 40,299,654.18
 Pentru fundamentarea duratei ACRnete am considerat următoarele:
An 2009 2010 2011

Durata
ACRnete 21 35 18
Medie 24.67
Am considerat durata ACRnete pentru proiectul de investiții de 20 de zile.
Calculul CFD al proiectului de investiții pe perioada 2012-2014
Element\AN 2012 2013 2014

CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13
-CV(40% din CA) 16,119,861.67 17,570,649.22 19,152,007.65
-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13
-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00
-Dob 0.00 0.00 0.00
PB 12,134,844.38 14,311,025.71 16,683,063.35
PN 10,193,269.28 12,021,261.59 14,013,773.22
Cfgestiune 16,193,269.28 18,021,261.59 20,013,773.22
-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00
-∆ACRnete 2,236,630.81 201,296.77 219,413.48
=CFD 13,956,638.47 17,819,964.82 19,794,359.73
Calculul ACRnete:
Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0 2236630.807 2437927.58 2657341.062
41
Calculul valorii reziduale:
Pret de
vanzare 9,000,000.00
∆ACRn+1 2,657,341.06
VR 4,902,658.94
Calculul indicatorilor specifici mediului cert:
Io CFD1 CFD2 CFD3+VR VAN RIR RIRM IP

-
18,000,000.00 13,956,638.47 17,819,964.82 24,697,018.67 20,297,763.81 77.15% 52.35% 1.13
k 20%
ROE 15%
Termenul de recuperare
Anul CFD CFDactualizat CFDcumulat
2012 13956638.47 11,630,532.06 11,630,532.06
2013 17819964.82 12,374,975.57 24,005,507.63
2014 19794359.73 11,455,069.29 35,460,576.92
VR 4,902,658.94 2,837,186.89 38,297,763.81
18,000,000.00
TR= 1 an + 185.29
TR= 1 an + 186 zile <3 ani
Rezultatele proiectului de investiții:
VAN 20,297,763.81 >0
42
RIR 77.15% >20%=k
RIRM 52.35% >15%=ROE
IP 1.13 >0
TR 1 an si 186 zile <n=3
Interpretarea rezultatelor:
 VAN-Valoarea actualizată netă a invetiției
Acest criteriu presupune utilizarea unei anumite rate de actualizare și compararea

fluxurilor financiare viitoare cu capitalul investit inițial.
Pentru determinarea valorii actualizate nete se folosește următoarea formulă :
∑
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
unde:
- valoarea netă a cash-flow-ului disponibil din anul i;
- investiţia iniţială;
k- rata de actualizare;
n - numărul de ani.
Van-ul investiției noastre s-a calculat în Excel cu ajutorul funcției ,,=NPV()’’ și a
rezultat o valoarea pozitivă de 20,297,763.81 , ceea ce înseamnă că proiectul de investiții
este rentabil pentru că aduce un plus de valoare companiei.
 RIR-Rata internă de rentabilitate
Rata intrenă de rentabilitate este acel factor de actualizare pentru care VAN =0 și
se determină ca soluție a ecuației:
∑
( ) ( )
RIR se poate determina prin aproximare cu ajutorul relației:

( )
RIR =
43
În Excel RIR se poate calcula cu ajutorul funcției ,,=IRR()’’, iar în cazul nostru
am obținut un procent de 77.15% care este mai mare decât rata de actualizare , fapt ce ne
indică că proiectul de investiții este rentabil.
 RIRM-Rata internă de rentabilitate modificată
RIRM consideră reinvestirea fluxurilor financiare la costul capitalulul și nu la
proiectul de investiții analizat.
Se poate calcula cu ajutorul formulei:
∑ ( )
RIRM = √
unde = rata de rentabilitate specifică firmei la care pot fi reinvestite cash flow-urile
viitoare.
În Excel RIRM se poate calcula cu ajutorul funcției ,,=MIRR()’’, iar în cazul
nostru am obținut un procent de 52.35% care este mai mare decât rentabilitatea cerută de
investitori, fapt ce ne indică că proiectul poate fi acceptat.
 IP-Indicele de profitabilitate
Indicele de profitabilitate arată care este câştigul obţinut pentru o unitate monetară
investită. Se calculează după formula:
∑
( ) ( )
IP = =
Proiectul de investiții are un IP de 1.13 care este mai mare decât 0 , deci proiectul
este rentabil.
 TR-Termenul de recuperare
Termenul de recuperare exprimă numărul de ani de recuperare prin cashflow-urile
anuale, a sumei alocate pentru efectuarea investiţiei.
Se calculează astfel:
∑ ( )
( )
unde m este anul pentru care suma CFD actualizate pentru primii m ani < , iar suma
CFD actualizate pentru primii (m+1) ani > .
44
TR este de 1 an și 186 de zile și este mai mic decât durata investiției, deci
proiectul este rentabil și din privința acestui criteriu.
Analiza investitiei in mediu incert
Analiza de sensibilitate
Analiza de sensibilitate este o tehnică modernă de evaluare a proiectelor de
investiții ce ia în considerare faptul că valoarea indicatorilor de performanță ai unui
proiect de investiții este determinată de mai mulți factori.
În cazul proiectului nostru de investiții am identificat patru factori ce pot influența
valoarea indicatorilor de performanță si anume: modificarea cifrei de afaceri, modificarea
cheltuielilor variabile, modificarea cheltuielilor fixe și modificarea duratei ACRnete.
 Modificarea CA cu 10 %
Scenariu optimist: CA crește cu 10 %

Element\An 2012 2013 2014
CA 44,329,619.60 48,319,285.36 52,668,021.04
-CV 17,731,847.84 19,327,714.14 21,067,208.42
-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13
-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00
-Dob 0.00 0.00 0.00
PB 14,552,823.63 16,946,623.09 19,555,864.50
PN 12,224,371.85 14,235,163.40 16,426,926.18
Cfgestiune 18,224,371.85 20,235,163.40 22,426,926.18
-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00
-∆ACRnete 2,460,293.89 221,426.45 241,354.83
=CFD 15,764,077.96 20,013,736.95 22,185,571.35
45
Element\An 2011 2012 2013 2014
ACRnete 0.00 2,460,293.89 2,681,720.34 2,923,075.17
Pret de vanzare 9,000,000.00

∆ACRn+1 2,923,075.17
VR 4,636,924.83
I0 2012 2013 2014 VAN RIR RIRM IP

-18000000 15,764,077.96 20,013,736.95 26,822,496.18 24,557,437.95 88.50% 57.77% 1.36
k 20%
ROE 15%
2012 15,764,077.96 13,136,731.64 13,136,731.64
2013 20,013,736.95 13,898,428.43 27,035,160.07
2014 22,185,571.35 12,838,872.31 39,874,032.38
VR 4,636,924.83 2,683,405.57 42,557,437.95
18,000,000.00
TR=1an+ 125.97
TR=1an si 126 de zile
VAN 24,557,437.95 >0

RIR 88.50% >20%=k
RIRM 57.77% >15%=ROE
IP 1.36 >0
46
Scenariu pesimist: CA scade cu 10%
Element\An 2012 2013 2014
CA 36,269,688.76 39,533,960.75 43,092,017.22
-CV 14,507,875.50 15,813,584.30 17,236,806.89
-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13
-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00
-Dob 0.00 0.00 0.00
PB 9,716,865.13 11,675,428.32 13,810,262.20
PN 8,162,166.71 9,807,359.79 11,600,620.25
Cfgestiune 14,162,166.71 15,807,359.79 17,600,620.25
-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00
-∆ACRnete 2,012,967.73 181,167.10 197,472.13
=CFD 12,149,198.98 15,626,192.70 17,403,148.12
Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 2,012,967.73 2,194,134.82 2,391,606.96

∆ACRn+1 2,391,606.96
VR 5,168,393.04
k 20%
ROE 15%
I0 2012 2013 2014 VAN RIR RIRM IP

-18000000 12,149,198.98 15,626,192.70 22,571,541.16 16,038,089.66 65.62% 46.51% 0.89
Temrenul de recuperare
2012 12,149,198.98 10,124,332.49 10,124,332.49
47
2013 15,626,192.70 10,851,522.71 20,975,855.19
2014 17403148.12 10,071,266.27 31,047,121.46
VR 5,168,393.04 2,990,968.20 34,038,089.66
18,000,000.00
TR= 1an + 261.28
TR= 1 an si 262 de zile
VAN 16,038,089.66 >0

RIR 65.62% >20%=k
RIRM 46.51% >15%=ROE
IP 0.89 >0
 Modificarea CV cu 10%
Scenariu optimist: CV scad de la 40% la 30% din CA

Element\An 2012 2013 2014
CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13
-CV 12,089,896.25 13,177,986.92 14,364,005.74
-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13
-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00
-Dob 0.00 0.00 0.00
PB 16,164,809.80 18,703,688.01 21,471,065.26
PN 13,578,440.23 15,711,097.93 18,035,694.82
Cfgestiune 19,578,440.23 21,711,097.93 24,035,694.82
-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00
-∆ACRnete 2,236,630.81 201,296.77 219,413.48
=CFD 17,341,809.42 21,509,801.16 23,816,281.34
48
Element\An 2011 2012 2013 2014
ACRnete 0.00 2,236,630.81 2,437,927.58 2,657,341.06

∆ACRn+1 2,657,341.06
VR 4,902,658.94
I0 2012 2013 2014 VAN RIR RIRM IP

-18000000 17,341,809.42 21,509,801.16 28,718,940.28 28,008,626.87 97.65% 62% 1.56
k 20%
ROE 15%
2012 17,341,809.42 14,451,507.85 14,451,507.85
2013 21,509,801.16 14,937,361.92 29,388,869.77
2014 23,816,281.34 13,782,570.22 43,171,439.99
VR 4,902,658.94 2,837,186.89 46,008,626.87
18,000,000.00
TR=1an+ 85.52
TR=1an si 86 de zile
VAN 28,008,626.87 >0

RIR 97.65% >20%=k
RIRM 61.90% >15%=ROE
IP 1.56 >0
49
Scenariu pesimist: CV cresc de la 40% la 50% din CA
Element\An 2012 2013 2014

CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13
-CV 20,149,827.09 21,963,311.53 23,940,009.57
-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13
-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00
-Dob 0.00 0.00 0.00
PB 8,104,878.96 9,918,363.40 11,895,061.44
PN 6,808,098.33 8,331,425.26 9,991,851.61
Cfgestiune 12,808,098.33 14,331,425.26 15,991,851.61
-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00
-∆ACRnete 2,236,630.81 201,296.77 219,413.48
=CFD 10,571,467.52 14,130,128.48 15,772,438.13
Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 2,236,630.81 2,437,927.58 2,657,341.06

∆ACRn+1 2,657,341.06
VR 4,902,658.94
k 20%
ROE 15%
I0 2012 2013 2014 VAN RIR RIRM IP

-18000000 10,571,467.52 14,130,128.48 20,675,097.06 12,586,900.74 56.13% 41% 0.70
50
2012 10,571,467.52 8,809,556.27 8,809,556.27
2013 14130128.48 9,812,589.23 18,622,145.49
2014 15772438.13 9,127,568.36 27,749,713.85
VR 4,902,658.94 2,837,186.89 30,586,900.74
18,000,000.00
TR= 1an + 337.17
TR= 1an si 338 de zile
VAN 12,586,900.74 >0

RIR 56.13% >20%=k
RIRM 41.42% >15%=ROE
IP 0.70 >0
TR 1 ani si 338 zile <n=3
 Modificarea CF cu 1.000.000 RON
Scenariu optimist :CF scad cu 1.000.000
Element\An 2012 2013 2014

CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13
-CV 15,313,868.59 16,692,116.76 18,194,407.27
-CF 5,044,948.13 5,044,948.13 5,044,948.13
-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00
-Dob 0.00 0.00 0.00
PB 13,940,837.46 16,189,558.17 18,640,663.73
PN 11,710,303.47 13,599,228.86 15,658,157.54
51
Cfgestiune 17,710,303.47 19,599,228.86 21,658,157.54
-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00
-∆ACRnete 2,236,630.81 201,296.77 219,413.48
=CFD 15,473,672.66 19,397,932.09 21,438,744.05
Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 2,236,630.81 2,437,927.58 2,657,341.06

∆ACRn+1 2,657,341.06
VR 4,902,658.94
I0 2012 2013 2014 VAN RIR RIRM IP

-
18000000 15,473,672.66 19,397,932.09 26,341,402.99 23,609,380.86 86.12% 57% 1.31
k 20%
ROE 15%
2012 21,724,149.03 18,103,457.52 18,103,457.52
2013 27,206,513.98 18,893,412.49 36,996,870.01
2014 30254941.02 17,508,646.42 54,505,516.43
VR 4,902,658.94 2,837,186.89 57,342,703.32
18,000,000.00
zile 357.94
52
TR=358 de zile
VAN 23,609,380.86 >0

RIR 86.12% >20%=k
RIRM 56.59% >15%=ROE
IP 1.31 >0
TR 358 de zile <n=3
Scenariu pesimist : CF cresc cu 1.000.000 RON
Element\An 2012 2013 2014

CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13
-CV 16,925,854.76 18,449,181.68 20,109,608.04
-CF 7,044,948.13 7,044,948.13 7,044,948.13
-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00
-Dob 0.00 0.00 0.00
PB 10,328,851.30 12,432,493.25 14,725,462.97
PN 8,676,235.09 10,443,294.33 12,369,388.89
Cfgestiune 14,676,235.09 16,443,294.33 18,369,388.89
-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00
-∆ACRnete 2,236,630.81 201,296.77 219,413.48
=CFD 12,439,604.28 16,241,997.55 18,149,975.41
Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 2,236,630.81 2,437,927.58 2,657,341.06

∆ACRn+1 2,657,341.06
53
VR 4,902,658.94
k 20%
ROE 15%
I0 2012.00 2013.00 2014.00 VAN RIR RIRM IP

-18000000.00 12439604.28 16241997.55 23052634.35 16986146.75 68.11% 47.86% 0.94
2012 6,640,484.05 5,533,736.71 5,533,736.71
2013 9,059,430.49 6,291,271.17 11,825,007.88
2014 10180805.44 5,891,669.82 17,716,677.69
VR 4,902,658.94 2,837,186.89 20,553,864.58
18,000,000.00
TR= 3ani+ 35.95
TR=3ani si 36 zile
VAN 16,986,146.75 >0

RIR 68.11% >20%=k
RIRM 47.86% >15%=ROE
IP 0.94 >0
TR 3 ani si 36 de zile <n=3
 Modificarea Duratei ACRnete cu 10 zile
Scenariu optimist: Durata ACRnete scade de la 20 la 10 zile
54
Element\An 2012 2013 2014
CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13
-CV 16,119,861.67 17,570,649.22 19,152,007.65
-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13
-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00
-Dob 0.00 0.00 0.00
PB 12,134,844.38 14,311,025.71 16,683,063.35
PN 10,193,269.28 12,021,261.59 14,013,773.22
Cfgestiune 16,193,269.28 18,021,261.59 20,013,773.22
-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00
-∆ACRnete 1,116,300.42 100,467.04 109,509.07
=CFD 15,076,968.86 17,920,794.56 19,904,264.14
Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 1,116,300.42 1,216,767.46 1,326,276.53

∆ACRn+1 1,326,276.53
VR 6,233,723.47
I0 2012 2013 2014 VAN RIR RIRM IP

-18000000 15,076,968.86 17,920,794.56 26,137,987.61 22,135,287.18 82.17% 55% 1.23
k 20%
ROE 15%
2012 15,076,968.86 12,564,140.72 12,564,140.72
55
2013 17,920,794.56 12,444,996.22 25,009,136.94
2014 19904264.14 11,518,671.38 36,527,808.32
VR 6,233,723.47 3,607,478.86 40,135,287.18
18,000,000.00
1 an + 157.24
TR=1 an si 158 zile
VAN 22,135,287.18 >0

RIR 82.17% >20%=k
RIRM 54.73% >15%=ROE
IP 1.23 >0
TR 1 an si 158 de zile <n=3
Scenariu pesimist: Durata ACRnete creste de la 20 la 30 de zile
Element\An 2012 2013 2014

CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13
-CV 16,119,861.67 17,570,649.22 19,152,007.65
-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13
-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00
-Dob 0.00 0.00 0.00
PB 12,134,844.38 14,311,025.71 16,683,063.35
PN 10,193,269.28 12,021,261.59 14,013,773.22
Cfgestiune 16,193,269.28 18,021,261.59 20,013,773.22
-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00
-∆ACRnete 3,356,961.19 302,126.51 329,317.89
56
=CFD 12,836,308.09 17,719,135.09 19,684,455.32
Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 3,356,961.19 3,659,087.70 3,988,405.59

∆ACRn+1 3,988,405.59
VR 3,571,594.41
k 20%
ROE 15%
2012 12,836,308.09 10,696,923.41 10,696,923.41
2013 17,719,135.09 12,304,954.92 23,001,878.33
2014 19684455.32 11,391,467.20 34,393,345.53
VR 3,571,594.41 2,066,894.91 36,460,240.44
18,000,000.00
TR= 1an+ 213.66
TR=1an si 214 zile
VAN 18,460,240.44 >0

RIR 72.12% >20%=k
RIRM 49.88% >15%=ROE
57
IP 1.03 >0
TR 1 an si 214 de zile <n=3
Centralizând datele obținem:
Scenariu
Matricea VAN Pesimist Normal Optimist
CA 16,038,089.66 20,297,763.81 24,557,437.95
CV 12,586,900.74 20,297,763.81 28,008,626.87
CF 16,986,146.75 20,297,763.81 23,609,380.86
Durata ACRn 18,460,240.44 20,297,763.81 22,135,287.18
Factor de
influenta Scenariu pesimist Scenariu normal Scenariu optimist
CA 36269688.76 40299654.18 44329619.60
CV 50% 40% 30%
CF 7,044,948.13 6,044,948.13 5,044,948.13
Durata ACRn 30 zile 20 zile 10 zile
Coeficient de elasticitate
Factor de
influenta Scenariu pesimist Scenariu optimist
CA 2.10 2.10
CV -1.52 -1.52
CF -0.99 -0.99
Durata ACRn -0.18 -0.18
58
Coeficientul de elasticitate s-a calculat cu formula:
Interpretare:
Creșterea cu 1 % a cifrei de afaceri față de nivelul prognozat în scenariul de bază va

determina creșterea cu 2,1% a VAN.
Creșterea cu 1 % a cheltuielilor variabile față de nivelul prognozat în scenariul de bază va

determina scăderea cu 1,52% a VAN.
Creșterea cu 1 % a cheltuielilor fixe față de nivelul prognozat în scenariul de bază va

Creșterea cu 1 % a duratei ACRnete față de nivelul prognozat în scenariul de bază va

Se observă că modificarea cifrei de afaceri și a cheltuielilor variabile influențează cel mai

mult politica de investiții în cazul valorii indicatorului VAN, iar cea mai slabă influență o are
modificarea duratei ACRnete.
Tehnica scenariilor
Tehinca scenariilor prezintă avantajul de a oferi o imagine de ansamblu asupra
indicatorilor de performanță aferenți proiectului de investiții în condițiile luării în considerare a
mai multor variabile și a legăturii existente între acestea pentru fiecare scenariu avut în vedere.
Scenariu pesimist:
-scăderea CA cu 10 %, creșterea CV la 50%, creșterea CF cu 1.000.000, creșterea duratei

ACRnete cu 10 zile
Element\An 2012 2013 2014

CA 36269688.76 39533960.75 43092017.22
-CV 18134844.38 19766980.38 21546008.61
59
-CF 7044948.127 7044948.127 7044948.127
-Amo 6000000 6000000 6000000
-Dob 0 0 0
PB 5089896.254 6722032.248 8501060.482
PN 4275512.853 5646507.089 7140890.805
Cfgestiune 10275512.85 11646507.09 13140890.8
-∆Imo brute 0 0 0
-∆ACRnete 3022474.064 272022.6657 296504.7056
=CFD 7253038.79 11374484.42 12844386.1
2011 2012 2013 2014

ACRn 0 3022474.064 3294496.729 3591001.435

∆ACRn+1 3,591,001.43
VR 3,968,998.57
I0 2012 2013 2014 VAN

-18000000 7,253,038.79 11,374,484.42 16,813,384.66 5,673,114.48
k 20%
Scenariu optimist:
-creșterea CA cu 10 %, scăderea CV la 30%, scăderea CF cu 1.000.000, scăderea duratei

ACRnete cu 10 zile
Element\An 2012 2013 2014

CA 44329620 48319285.4 52668021
60
-CV 13298886 14495785.6 15800406
-CF 5044948 5044948.13 5044948.1
-Amo 6000000 6000000 6000000
-Dob 0 0 0
PB 19985786 22778551.6 25822667
PN 16788060 19133983.4 21691040
Cfgestiune 22788060 25133983.4 27691040
-∆Imo brute 0 0 0
-∆ACRnete 1231378 110824.049 120798.21
=CFD 21556682 25023159.3 27570242
2011 2012 2013 2014

ACRn 0 1231378.322 1342202.371 1463000.585

∆ACRn+1 1,463,000.58
VR 6,096,999.42
I0 2012 2013 2014 VAN

-18000000 21,556,681.57 25,023,159.32 33,667,241.15 36,824,452.43
k 20%
Pentru determinarea intervalelor de încredere ale VAN se folosesc următoarele formule:
61
√∑( )
( )
( )
( )
Durata
Scenariu Probabilitatea CA CV CF ACRn VAN
pesimist 0.25 0.9 50% 7,044,948.13 30 zile 5,673,114.48
normal 0.5 1 40% 6,044,948.13 20 zile 20,297,763.81
optimist 0.25 1.1 30% 5,044,948.13 10 zile 36,824,452.43
VAN mediu 20,773,273.63
Varianta 121,526,841,561,404.00
deviata standard 11,023,921.33
coeficient de
variatie 0.53
medie 20,773,273.63
sigma 11,023,921.33
CV 0.53
aprox 68% interval de
incredere z=1
limita superioara 31,797,194.97
limita inferioara 9,749,352.30
62
aprox 95% interval de
incredere z=2
limita inferioara -1,274,569.03
aprox 99,7% interval
de incredere z=3
-
limita inferioara 12,298,490.37
Distribuția de probabilitate a VAN
60%
VAN normal
50%
40%
30% VAN pesimist VAN optimist
20%
10%
0%
5,673,114.48 20,297,763.81 36,824,452.43
Sursă proprie
63
Concluzii
În urma analizei financiare efectuate se poate observa că firma prezintă o situaţie netă
favorabilă, se afla în proces de expansiune, are autonomie financiară putând să-şi finanţeze
dezvoltarea şi activitatea de exploatare din surse proprii.
Firma Transgaz nu a întâmpinat dificultăți din punctul de vedere al lichidității şi al

solvabilităţii, toate ratele calculate prezentând un trend crescător (în cazul lichidităţii) şi,
respectiv descrescător (în cazul solvabilităţii), ceea ce semnifică o scădere a îndatorării. Toate
aceste rate se afla în limitele normale.
O situaţie nefavorabilă cu care se confrunta compania este aceea a fondului de rulment

negativ, ceea ce înseamnă că avem dezechilibru financiar pe termen lung. Firma prezintă un
deficit de resurse permanente care ar putea fi acoperit prin contractarea de credite bancare pe
termen mediu şi lung
Este important de reţinut faptul că, SNTGN TRANSGAZ SĂ Mediaş, se alătură astfel,
prin comportamentul său etic, prin practica afacerilor transparente şi responsabile, marilor
companii din România care, prin acţiunile şi programele CSR iniţiate, contribuie la dezvoltarea
sustenabilă a economiei, la creşterea gradului de coeziune socială, la îmbunătăţirea calităţii vieţii
comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea.
În urma analizei în mediu cert și incert , după analiza impactului tuturor factorilor de
influență asupra investiției am ajuns la concluzia că proiectul de investiții este rentabil deoarece
investiția într-o nouă conductă în valoare de 18.000.000 RON prezintă un VAN semnificativ mai
mare ca 0, indice de profitabilitate mai mare ca 0, o rată de rentabilitate mai mare decat cea a
costului de oportunitate utilizat de noi și un termen de recuperare mai mic decât perioada de
investiție.
64
Bibliografie
1. Dragotă, Victor (coordonator), Evaluarea şi finanţarea investiţiilor directe. Culegere de studii
de fezabilitate, Ed. ASE, Bucureşti, 2009
2. Dragotă, V. Și colectivul, 2003, Management financiar-volumul II, Editura Economică,
București
3. Stancu, Ion, 2007, Finante-Piete financiare si gestiunea protofoliului. Investitii directe si
finantarea lor. Analiza si gestiunea financiara a intreprinderii, Editia a IV-a, Editura Economica,
Bucuresti
4. Raport anual Transgaz 2012
5. www.goldring.ro
6. www.kmarket.ro
7. www.transgaz.ro
8. http://www.gazetanoua.ro
11. http://www.transgaz.ro/Downloads/10_ani/brosura_10_ani_transgaz.pdf
12. http://www.petroleumclub.ro/downloads/12_Liviu_Pintican_Transgaz_RO.pdf
13. http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/care-sunt-cei-mai-mari-clienti-ai-transgaz-8684180
14. http://www.transgaz.ro/Downloads/10_ani/resurse_umane_prezentare_10_ani.pdf
15. http://www.tranzactiibursiere.ro
65

Evaluare Investitie Transgaz PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluare Investitie Transgaz PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN

Prezentarea generală a societăţii

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale “TRANSGAZ” S.A. a fost

Acţiuni în direcţia privatizării

S.C. FONDUL 14,9876

PERSOANE FIZICE 751.730 6,3847 % 751.730

PERSOANE JURIDICE 602.577 5,1179 % 602.577

TOTAL 11.773.844 100 %

Îmbinând în mod eficient în cursul anilor experienţa profesională cu devotamentul,

accesul tertilor la SNT în condiţii transparente şi nediscriminatorii în limitele

Protecţia socială a angajaţilor

La data de 31 decembrie 2011, Transgaz înregistra un număr de 4.962 angajaţi cu contract

Conducerea executivă a companiei Transgaz este formata din :

"TRANSGAZ" S.A. este operatorul tehnic al sistemului naţional de transport şi răspunde

"TRANSGAZ" S.A. are ca scop îndeplinirea strategiei naţionale stabilite pentru

Sursa: raport anual 2012 Transgaz

Date tehnice privind principalele imobilizări aflate în proprietatea societăţii

Sursa: raport anual 2012 Transgaz

Veniturile activităţii de exploatare realizate în perioada 2009-2011 se prezintă astfel:

Sursa: raport anual 2012 Transgaz

În vederea menţinerii capacităţii de transport a S.N.T. în condiţii de eficienţă, randament şi

Activ 2009 2010 2011

Total Activ 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220

Pasiv 2009 2010 2011

Total Pasiv 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220

Cont de profit şi pierdere

2009 2010 2011

Cheltuieli financiare 22.319.167 26.336.116 39.451.411

Cheltuieli totale 897.186.393 925.605.375 1.001.244.678

2009 2010 2011

Venituri financiare 38.453.094 34.176.525 59.141.024

Venituri totale 1.258.467.898 1.377.109.896 1.463.505.150

Profit brut 361.281.505 451.504.521 462.260.472

Impozit pe profit(16%) 57.805.041 72.240.723 73.961.676

Profitul net 303.476.464 379.263.798 388.298.796

Cont de profit şi pierdere(clasificare după CV şi CF)

2009 2010 2011

Analiza echilibrului financiar

Trezoreria Netă reprezintă rezultatul întregului echilibru financiar şi reflectă interacţiunea

Marjele de acumulare anglo-saxone

Fiecare marjă de acumulare reflectă rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă de

2. Excedentul brut al exploatării (EBITDA)

4. Profitul înainte de impozit (EBT)

5. Profitul net (RN)

6. EBIT- Imp profit=RN+ Dob

2009 2010 2011

Relaţia EBIT- Imp profit=RN+ Dob Reprezintă performanţa exploatării activului

Relaţia EBIT(1-Ʈ)=RN+Dob(1-Ʈ) exprimă capacitatea activelor întreprinderii de a

Capacitatea de autofinanţare reflectă forţa financiară a unei întreprinderi, garanţia

CAF = RN-Venituri nemonetare + Cheltuieli nemonetare

2009 2010 2011

Faptul că CAF>0 înseamnă că Tranzgaz S.A. a fost capabilă să utilizeze eficient

 Rata marjei asupra costului variabil: MCV% = MCV/CA

Principalele rate de rentabilitate

1. Rata marjei brute = EBIT(1-T)/CA

2. Rata marjei nete = PN/CA

2009 2010 2011

Rata marjei brute măsoară nivelul rezultatului brut de exploatare independent de

Rata de rentabilitate economică – ROA

ROA = EBIT(1-T)/AE0 = EBIT(1-T)/CA*CA/AE0

2009 2010 2011

Rata de rentabilitate economică exprima eficienta activului economic. Aceasta reflectă

Rata de rentabilitate financiară - ROE