Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………………………………...…..4
Capitolul I : Sarcina tehnică ………………………………………………………………………….………….5
1.1. Procesul tehnologic. Notiuni teoretice ale procesului de ……………………………………………………5
1.2. Nivelul ethnic de dezvoltare a masinilor de curatat cartofi. ……………………………………...…………12
1.3. Studiul brevetelor masinilor de ……………………………………………………………………………. 19
1.4. Parametrii tehnico-economici preconizate………………………………………………………..…………20
Capitolul II : Proiectul tehnic …………………………………………………………………………………..21
2.1. Constructia masinii…………………………………………………………………………………………..21
2.2. Principiul de functionare…………………………………………………………………………………….22
2.3. Intrusctiuni de exploatare………………………………………………………………………………...….23
2.4. Masini de protectie a mediului si securitatea muncii………………………………………………..………23
2.5. Calculul masinii ……………………………………………………………………………………….…….25
2.5.1. Calculul tehnic …………………………………………………………………….…………………….26
2.5.2. Calculul energetic ……………………………………………………………………………………….26
2.5.3. Calculul cinematic……………………………………………………………………………………….27
2.6. Parametrii tehnico-economici……………………………………………………………………………..27

Concluzie ………………………………………………………………………………………………………..28

Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………...28

Anexe

A1 utilajul in sectiuni
A3 sectiunea cinematica

TLC 525.3 113 003 NE

Mod Coli № Document Semnat. Data
Coală
Elaborat Ananencov V
Mașină cu con de curățat cartofi Litera Coli
Verificat Carabulea 3 28
UTM, TA
N.Contr. 3
gr. TMAP-161
Aprobat
 Introducere
Specia umană este într-o continuă evoluție, dar cel puțin din punct de vedere al mâncării am păstrat în genele
noastre reminescențele alimentației primelor antropoide, bazată pe vegetație și mici animale. În vremurile în
care primele maimuțe trăiua în Africa și apoi în Asia, ”meniul” lor era compus în principal din fruze, muguri,
flori, rădăcini, polen, plante diverse, legume și fructe sălbatice. Atunci exista o mai mare variație în acest
domeniu decât astăzi, dar treptat, prin experiență, primii oameni au învățat să evite acele plante, legume și fructe
sălbatice care aveau gust neplăcut sau erau toxice. Paradoxal sa nu, pe măsură ce am evoluat, rolul vegetalelor
în alimentație a scăzut tot mai mult, gama s-a restrâns, iar carnea și alte produse au devenit esențiale.
Alimentația este o cerință absolută pentru sănătatea omului.
Industria alimentară asigură prelucrarea producției agricole și deci hrana pentru populație. Această ramură
industrială are importanță deosebită în diversificarea produselor alimentare. Transformarea materiilor prime în
produse alimentare finite sau semifabricate se realizează printr-o succesiune de operații de natură fizică,
chimică, biochimică, microbiologică sau combinate, prin care se obțin produse alimentare. Oricât de complex ar
fi un proces tehnologic acesta este alcătuit dintr-o succesiune de operații simple din care numai o mică parte
sunt de natură chimică și biochimică, majoritatea sunt de natură fizică sau mecanică. Operațiile tehnologice se
realizează cu ajutorul unor aparate, mașini de lucru și utilaje. Mașinile, aparatele și utilajele pentru un proces
tehnologic se caracterizează prin caracteristici tehnice constructive, principiu de funcționare și caracteristici
tehnologice de capacitate și calitate. Operațiile, aparatele și utilajele care se utilizează în diverse ramuri ale
industrie alimentare pentru prelucrarea produselor agricole, sunt permanent înnoite și modernizate prin folosirea
și adaptarea celor mai noi cuceriri ale științei.
La etapa actuală alimentația publică are prioritate față de bucatele preparate în condiții de casă. În acest sens,
este nevoie de o continuă mecanizare și automatizare a proceselor de producție, ca un factor cheie în creșterea
productivității munci. Industria națională creează un număr mare de diverse mașini necesare alimentației
publice. Anual se însușesc și se implimentează mașini și echipamente noi, mult mai moderne, care asigură
mecanizarea și automatizarea proceselor complicate în producere.
Se creează și însușesc noi mașini, utilaje care funcționează în regim automat, fără participarea omului.
În prezent, una din problemele majore este reforma radicală pentru accelerarea progresului tehnico-științific în
economia națională.
În alimentația publică ea este destul de actuală, la întreprinderile cu o productivitate mare încă se efectuează
procesele manual. Există mai multe tipuri de muncă, unde sunt angajați un număr mare de lucrători necalificați.
De aceea, o restructurare radicală în această ramură necesită o industrializare largă a proceselor de producție,
introducerea în masă a metodelor industriale de pregătire și livrare a produselor către clienți.
O astfel de orgasnizare a producției în alimentația publică va permite nu numai de utilizat noul utilaj de înaltă
eficiență, dar, de asemenea, mult mai eficient de a-l folosi. Vor beneficia atât consumastorii, - se va reduce
timpul, va crește calitatea deservirii, precum și lucrătorii din domeniul alimentației publice – datorită

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 4
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 mecanizării și automatizării proceselor de producție este redusă considerabil munca manuală, crește capacitatea
de producție și se îmbunătățesc condițiile tehnico-sanitare.
Utilajele mecanice, utilizate la întreprinderile de alimentație publică, fac parte din clasa mașinilor
tehnologice, destinate prelucrării primare a produselor și preparării semipreparatelor. La întreprinderile de
alimentație publică un loc important în procesul tehnologiei mecanice al prelucrării produselor alimentare îl
ocupă curatarea legumelor.
Curatare in special a cartofilor se efectuează cu ajutorul instrumentelor de curatat cu scopul de a inlatura
coarja cartofilor pentru a fi utilizati in producere

Capitolul I : Sarcina tehnică

1.1. Procesul tehnologic. Noțiuni teoretice ale procesului de curățat cartofi
Pentru utilizarea intreprinderilor noi din industria alimentara si pentru modernizarea celor existente,trebuie
create masini,aparate automate si linii automate noi.
Masinile si utilajele din industria alimentara sunt masini de lucru destinate pentru operatii diversificate in cadrul
proceselor de productie.
Prin folosirea masinilor in executare diverselor lucrari de cadrul proceselor de productie din industria alimentara
se asigura:
 Marimea productivitatii muncii
 Realizarea unor lucrari in termene optime si de o calitate superioara
 Reducerea costurilor pe tona de produs
 Inlocuirea muncii manual cu munca de dirijare a utilajului,respective reducerea efortului fizic.
Masinele de curatare sunt destinate pentru inlaturarea suprafetei externe(cojile de fructe si legume,solzii de pese
etc)ce au o valoare nutritiva scazuta.
La întreprinderile de alimentaţie publică se utilizează pe scară largă maşinele de curăţat cartofi. În
întreaga lume ele se produc în cantităţi foarte mari deoarece se ia în consideraţie faptul că procesul de cutăţare
poate fi: mecanic, termic şi chimic.
Motada termică poate fi realizat prin flacără şi abur.
Prin metoda la flacără se presupune curăţarea tuberculelor în agregate termice în timp de cîteva secunde
la o temperatură de 1200 – 1300ºC. În acest mod are loc carbonizarea stratului exterior (cojii) şi pătrunderea
termică (fierbere bruscă) a produsului la o adîncime de 0,6-1,5mm. Apoi se prelucreaza in termoagregate
ajungind în masină de spălare şi curăţare, unde cu ajutorul periilor ce se rotesc şi arborilor de cauciuc în
prezenţa acşiunii apei abundente se îndepărteză coaja şi parţial stratul pătruns termic.
Metoda cu abur se realizează prin cîteva etape: cartofii prin instalaţia de încărcare şi dozare trec în
camera de lucru a maşinei de curăţat cu abur în care cartofii sunt supuşi acţiunii doar aburilor de apă cu presiune
(0,4 – 1,1 MPa) şi temperatură înaltă.In dependenta de sort si termenul de pastrare a cartofilor si a altor

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 5
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 radacinoase,timpul prelucrarii cu abur poate fi regulat. La descărcare cartofii intră în înstalaţia de descărcare în
care presiunea scade brusc pînă la cea atmosferică. La unele maşii scăderea bruscă a presiunii are loc chiar în
camera de lucru a acesteia. În urma scăderii bruşte a presiunii umeditatea în stratul de sub coajă momentan se
transformă în abur care stratifică şi rupe coaja cartofului. Din cauza temperaturii ridicate a aburului un strat de
sub coajă se pătrunde termic. Din instalaţia de descărcare, cartofii trec în maşina de curăţire şi spălare în care
coaja uşor este înlăturată.
Metoda chimică
Prin metoda chimică se înţelege prelucrarea cartofilor cu soluţii alcaline. Această metodă poate fi diferită după
tehnologie în dependenţă de substanţele utilizate, de procesul de acţiune a acestora ş.a.. după prelucrarea
alcalinică cartofii se curăţă în maşini cu role după care se spală de preparatul chimic. La finele etapei stă
prelucrarea cartofilor cu soluţie de sare de lămîiţă sau oţet (oricare alt acid alimentar) pentru neutralizarea
resturilor de bază.
Metoda chimică şi cea de abur poate fi combinată împreună. Aici se presupune prelucrarea cartofilor în
agregate chimice şi termice. Procesul începe cu prelucrarea cartofilor cu soluţie de 12% de sodă caustică la
temperatura de 75-80ºC timp de 10 min., după care se supune acţiunii aburilor la presiunea de 0,5 – 0,6 Mpa
timp de 1 minută.
Medoda mecanică.
Principiul de funcţionare a maşinilor mecanice de curăţare a cartofilor costă în îndepărtarea stratului exterior cu
ajutorul suprafeţei abrazive a organului de lucru şi a pereţilor camerei de lucru. În timpul curăţării în camera de
lucru se înjectează un flux de apă care spală bucăţile de coajă ce au fost îndepărtate de pe cartof şi care ajută la
descărcarea cartofilor din camera de lucru.
Uniformitatea curăţirii în mare măsură va depinde de uniformitatea frecării întregii suprafeţe a
cartofului cu materialul abraziv al componentelor de lucru ale maşinii şi deasemenea de intensitatea alipirii
cartofului de aceste suprafeţe şi de viteza de mişcare dintre acestea. În acelaşi timp, o acţiune prea puternică
asupra cartofului pe suprafaţa abrazivă duce la deteriorarea cartofului şi defprmarea acestuia. Factorii ce
influenţează asupra uniformităţii curăţirii cartofilor depinde de forma organului şi camerei de lucru, dar
deasemenea şi de traiectoria şi viteza de mişcare a cartofului în camera de lucru a maşinii de cuăţat
cartofi.Pentru a obţine deşeuri reduse şi curăţare frumoasă, cartofii necesită a fi calibraţi preeliminar.
În urma curăţării mecanizate a cartofilor rămîn ochiuri care trebuiesc înlăturate manual. Acest proces ia
mult timp, de aceea se ţine cont de sortul cartofilor şi de calitatea sortării acestora. O altă ieşire din situaţie ar fi
metoda curăţării profunde, care presupune îndepărtarea stratului mult mai gros de pe cartof şi ceea ce duce
evident la pirderi mult mai mari – 50-55%, în cazul în care deşeurile nu sunt mai apoi utilizate în scopuri
tehnice. Însă totuşi cel mai important este că se înlătură partea cea mai importantă din punct de vedere
nutriţionist.

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 6
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 La întreprinderile de alimentaţie publică cel mai frecvent se utilizează maşinile mecanice de curăţat
cartofi cu acţiune periodică. În general maşinile se clasifică şi după forma organului de lucru, astfel deosebim
maşini: cu trunchi de con (a); cu disc (b); cu rulou (pentru maşini cu acţiune continuă)

Maşinele cu trunchi de con (MOK-125, MOK-250, MOK-350, MOK-400 ş.a.) au organul de lucru în
formă de trunchi de con la care fundul şi suprafaţa conică interioară esteacoperită cu material abraziv. Fundul
are trei proeminenţe ondulate pentru a mări înălţimea valurilor organului de lucru.
Maşinile cu disc au organul de lucru sub formă de disc suprafaţa căruia are formă ondulată cu suprafaţă
abrazivă. La suprafaţa discului sunt de la 2 la 4 valuri, înălţimea carora treptat se măreşte de la centrul discului
către mărginile acestuia.

În partea de jos a organului de lucru sunt instalate vertical paletele pentru înlăturarea deşeurilor.
Pentru roaderea cojii de pe cartofi suprafeţele organelor de lucru sunt prevăzute cu material abraziv,
metal special prelucrat sau masă plastică. Materilul abraziv constă din granule mici de carbid de siliciu şi
componente de legătură ca gudron şi alabastru raportul fiind de 100:8,4:5 respectiv.

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 7
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 Schema repartizării cartofilor în timpul de lucru a maşinei de curăţat cartofi cu con.

Privind miscarea fiecarui cartofului in parte se observat că cartoful cazind in partea centrala a discului
(poziţia I), cartoful sub putere este aruncat spre partea conica a discului (poziţia II),aflinduse in partea conica a
discului-cartoful mdin cauza fortei tinde spre spre peretii camerei de lucru (poziţia III).Totodata datorita puterei
enertiei pe o trictorie spirala se ridica in sus(pozitia IV - V).Un cartof se ridica pe toata inaltimea camerein de
lucru(pozitia VI).Alti cartofi se ridica in forma de spirala pe peretii camerii la o inaltime mai mica si se lovesc
de consula care se afla in partea externa a usii.Prin lovitura cartofii isi schimba repede viteza si directia de
mers,si ori deodata cad pe partea conica ori zboara pe pereti continuind un timp oarecare sa se invirteasca si apoi
sa cad.La cartof se loveste doar partea care cade pe consula usii.Trebuie de tinut cont ca consula nu are margine
indoiata de aceea cartoful poate luneca de pe consula.Pe partea sferica a discului sunt situate toate trei valuri cu
o inaltime unica care se intrebuinteaza pentru amestecarea cartofului.Cartofii care se curata in masini de curatat
conice au o suprafata mai neteda si mai mic procentu de resturi,decit cartofii care se curata in masini de curatat
cartofi cu disc.In masinele de curatat cartofi cu disc majoritatea cartofilor se afla pe peretii camerei de
lucru.Cartofii aflati pe disc se misca catre pereti aruncind spre sus cartufulii de alaturi,cu ajutorul valurilor aflate
pe disc.Cartofii aflati sus se rostogolesc spre centru discului aflat mai jos.Aceast putem observa in figura de mai
jos:

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 8
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 Schema repartizarii cartofilor in timpul de lucru a masinei de curatat cartofi cu disc

Toata greutate cartofului se misca in directia rotirii discului.Fiecare cartof intensiv se roteste in jurul axei
sale ceea ce ajuta la miscarea rectilinii si ajuta la curatarea cartofilor.Cartoful cazut in centru discului(poziţia I),
se incepe a roti impreuna cu el(poziţia II),ajungind sub un unghi anumit a vitezei de rotire a cartofului cu
ajutorul puterii este aruncat la marginea discului(poziţia III).Atinginduse de peretii camerei de lucru cartoful se
stopeaza si viteza scade.Valul pe disc avind inaltimea maximala la marginea discului ajunge cartoful,il loveste si
il intoarc.In acest moment se efectueaza roaderea coarjei de pe suprafata cartofului. Si astfel are loc miscarea
cartofului spre partea de rotire a discului (poziţia IV). Trecind pe linga cartof valul il arunca in sus. Astfel are
loc si cu cartofii vecini, care se afla pe disc. Ei ca si cum ar impinge cartofii linga perete Prin aceasta ei intensiv
se invirtesc astfel ca toata masa cartofilor sa se roteasca (poziţia V-VII). Rotindu-se de-a lungul peretelui
camerei de lucru, cartoful isi pierde din viteza incit forta lui de centrifugare nu este de ajunsa pentru alipirea de
perete a cartofului, in rezultatul careia cartoful rotindu-se spre centrul discului. Traiectoria lui este indreptata jos
pe spirala (poziţia VIII). Se petrece parca rotirea suprafetei de sus a cartofului spre partea centrala a
discului.Descrierea traiectorii a cartofilor este foarte importanta deoarece invirtindu-se in intreaga masa, cartofii
se ciocnesc şi îşi schimbă direcţia de miscare. Pentru sigurarea circulaţiei a cartofilor pe organul de lucru şi
posibilităţi de mutare a lor de la partea centrala a discului spre marginele lui , diametru camerei de lucru trebuie
sa fie nu mai putin de 4 diametre a cartofilor D>4δ. Diametrul discului se destinge astfel ca distanta intre el şi
peretele camerei de lucru sa nufie mai mare de 5mm.La înaltimea a părtii cilindrice a camerei de lucru trebuie să
încapă nu mai putin de 2 cartofi. De obicei înalţimea a parţii cilindrice este egală cu radiusul camerei de lucru.
În maşinile de curatat cartofi cu con pe partea conică a ceaşei abrazive trebuie să fie situat un cartof.
Deci hk>=δcosθ, unde θ-jumătate din unghiul vîrfului conului. Frecvenţa rotaţiei organului de lucru poate fi
determinată reeşind din condiţia că tuberculul nimerit în centru discului trebuie să fie aruncat de forţa centripetă

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 9
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 la margine sau la partea conică. Pentru îndeplinirea acestei condiţii forţa de rotire minimalaindreptata spre cartof
trebuie să fie mai mare decît forţa de frecare dintre cartof şi suprafaţa fundului (fără a lua în consideraţie
rostogolirea cartofului).

Determinarea puterii motorului electric al maşinii de curăţat cartofi cu acţiune periodică

Puterea motorului poate fi determinată astfel:
N1  N 2
N (1.11)
m
unde: N1- puterea necesară pentru ţnvingerea forţei de frecare dintre cartof si
organul de lucru, V
N2- puterea necesară pentru a ridica masa de cartofi ţn camera de lucru, V
η- randamentul mecanismului
N1  M fr  or (1.12)

unde: Mfr- momentul de frecare, N*m

ωor-viteza unghiulară organului de lucrului, rad/s
Luînd în consideraţie coeficientul de frecare şi forţele de frecare, momentul de frecare se deterimă
astfel:
Mfr=Trfr=mgfrfrφm (1.13)
unde: m - masa unei porţii de produs, kg
g - acceleraţia forţei de greutate, m/s2
f – coeficientul de frecare (0,8...1,3)
rfr – raza poziţiei forţei de frecare (0,33...0,4D, D – diametrul
intern al camerei de lucru)
φm – coeficientul care consideră că în timpul rotirii organului de lucru, o
parte din cartofi se află în stare de aruncare şi nu influenţeză asupra
formării forţelor de frecare

Puterea de aruncare a cartofilor se determină ca lucrul, cheltuit într-o unitate de timp:

N2=AK (1.14)
unde: A – lucrul, cheltuit la ridicarea tubercululor, N*m
K – cantitatea de ridicări într-o secundă, 1/s

Dacă înălţimea ridicării medii a cartofului să o considerăm înălţimea maximă a valului, atunci lucrul pentru o
trecere poate fi determinată astfel:
A=mgS (1.15)

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 10
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 unde: S – înălţimea maximă a valului, m
Cantitatea de ridicături constituie:
nzK al
K (1.16)
60
unde n- frecvenţa de rotaţie a organului de lucru, min-1
z – numărul de valuri pe disc
kal- coeficientul de alunecare (0,4...0,7)
Deci formula finală va fi:
mgSnzK al
N 2d  (1.17)
60
Pentru maşinile cu con la calculul puterii, necesară pentru ridicarea tuberculilor, se ia înălţimea peretelui
camerei de lucru acoperit cu material abraziv. Atunci lucrul se va exprima:
A=mgH, (18)
iar formula de calcul pentru N2c va lua forma:
n
N 2 c  mgH K ar (1.19)
60
unde: H – înălţimea peretelui camerei de lucru acoperit cu abraziv, m
Kar – coeficientul de aruncare (0,5...0,7)

Determinarea productivităţii pentru maşinile de curăţat cartofi cu acţiune continuă

Productivitatea se determină după formula:
Q=Fvρφ (1.20)
unde: F – suprafaţa ferestrei de descărcare, m2
v – viteza de ieşire a cartofului, m/s (0,03..0,05 m/s)
ρ – densitatea, kg/m3
φ – coeficientul de utilizare a suprafeţei ferestrei de eliminare

Determinarea puterii motorului electric al maşinii de curăţat cartofi cu acţiune continuă

Puterea se va cheltui pentru învingerea forţei de frecare dintre cartofi şi suprafaţa abrazivă a rolelor şi de
asemenea a forţelor de frecare în rulmenţi şi mecanismul de tansmisie. Aşa cum organele de lucru efectuează
mişcare de rotaţie, puterea poate fi determinată după formula:
M fr or
N (1.21)
m
unde: Mfr – momentul pe organul de lucru, ce apare de la forţele de
frecare dintre tuberculi şi role, N*m
ωor-viteza unghiulară a rolelor, rad/s

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 11
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 η- randamentul mecanismului
Reeşind din condiţia că cortofii vor fi repartizaţi uniform pe role, atunci:
Mfr=Trm=mgfrm (1.22)
unde: T – forţa de frecare, N
rm – raza medie a rolei abrazive, m
m – masa produsului în camera de lucru, kg
f – coeficientul de frecare dintre cartofi şi suprafaţa abrazivă

1.2. Nivelul ethnic de dezvoltare a masinilor de curatat cartofi.

 Maşină pentru decojire discontinuă cu con

1- jaluzele
2- motor electric
3- fetuire
4- trnsmisia prin curele
5- valul de lucru
6- miner

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 12
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 7- usa
8- fluxu din partea interioara a usii
9- inel de etasare
10- capacul camerei de lucru
11- furtun
12- capac
13- retragator
14- segmenti abrazivi
15- corp cilindric
16- material abraziv
17- inel de fasonare
18- corp de aluminiu
19- piulita
20- manjeta
21- rulmenti
22- pilnie
23- tijghea
24- plita de sprijin
25- surub
26- picioruse
Maşina discontinuă este utilizată pentru descojirea cartofilor şi rădăcinoaselor la întreprinderile mici ale
industriei de conserve şi alimentaţiei publice. În partea de sus a maşinii se află un corp cilindric(15) unde
suprafaţa interioară a căruia formează camera de lucru.Organul de lucru a maşinii îl constituie un con rotativ în
forma unui corp din aluminiu turnat (18) cu o cupă conică deasupra şi care este confecţionată dintr-un material
abraziv(16).Cupa conică se uneşte la corp prin piuliţa(19), dar împrejurul corpului cu un inel fasonat.Pe partea
superioară a cupei conice, regiunea plată este înzestrată cu 3 valuri pentru o amestecare mai uşoară a produsului
prelucrat.În mijlocul corpului se găseşte o cu orificii conice şi locuripentru ştift.În orificiu se introduce coala,
arborele, dar în fisură cu ajutorul căruia mişcarea de la arbore se transmite organului de lucru a maşinii.În
partea de jos al conului se găseşte o ieşire inelară pentru împiedicarea nimeririi deşeurilor la arborele rotativ şi
2 palete
verticale pentru aruncarea deşeurilor.Suprafaţa dorsala a camerei de lucru , este amplasată deasupra organului de
lucru,şi este formată de segruientii abrazive(14).Partea de jos a corpului(sub partea conică a organului de lucru)
este utilizată pentru strîngerea deşeurilor.În timpul curăţirii produsului, coaja se spalăcu apă şi trece prin fisura
dintre pereţii camerei şi conusul din partea de jos acilindrului, de unde se aruncă în canalizare .Deasupra camera
de lucru este închisă cu un capac (10), fabricat din oţel inoxidabil.De jos capacul este întărit cu un
retrăgător(13), care transmite produsul prin mişcarea lui în camera de lucru de la perete la centru.În capac se află
o fereastră unde se în carcă produsele-n camera de lucru.Pentru evitarea stropirii cu apă şi aruncarea

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 13
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 rădăcinoaselorîn timpul prelucrării lor, camera de încărcarese închide cu un capac(12).Legătura strînsă dintre
capac şi corpul camerei de lucru este asigurată de o supapă.Apa în camera de lucru este alimentată de la un
furtun(11).Pentru descărcarea cartofilor în camera de lucru se găseşte un capac de descărcare, care se închide-n
timpul lucrului cu uşa(7),Pentru evitarea scurgerii apei prin capacul de descarcare, uşa este înzestrata cu un inel
de etanşare(9), uşa se deschide cu ajutorul mînerului(6).Partea interioară a uşii are un flux(8), care schimbă
orientare mişcării cartofilor.Organul de lucru este pus în mişcare de către motorul electric(2), care este amplasat
vertical,în partea de jos a maşinii.Mecanismul de transmisie este transmisia (4), cu ajutorul căreia mişcarea de la
motorul electric este transmisă valului lucrător(5).Pentru întinderea curelei este prevăzută posibilitatea de
schimbare a motorului cu scopul măririi distanţei dintre .
Valul pe care se suprapune organul de lucru, se mişcă-n 2 rulmenţi rotunzi(21).Rulmenţii se instalează-n
pilnie(22), care cu ajutorul bolturilor se întăresc la corpul camerei de lucru.Din cauza scurgerii uleiului din
rulmenţi şi nimerirea pe ei a apei din camera de lucru în partea de jos şi sus a capacului paharului este instalată o
manjetă(20).
Partea de sus a corpului camerei de lucru are o flanelă, care se instaleaza pe 4 tejghele(23).
Tejghelele sunt întărite pe plita de sprijin(24), cu 4 picioruşe (26).Pe unul din picioruşe se află un şurub (25)
pentru unirea firului cu pămîntul.Spaţiul dintre tejghele este închis cu feţuire(3).
Ultimul este făcut în formă de jaluze(1) pentru intrarea şi ieşirea aerului răcoritor.
Maşina se instalează pe podeasau pe un fundament cu înălţimea de 60-100mm şi se întăreşte cu 4 şuruburi M-18
.Alimentarea cu apă şi electricitate se realizează prin orificiile plitei de sprijin, prin ţevi cu d=15
mm(1/2’’).Alături de maşină pe podea sunt prevăzute trapuri din lemn.Apa şi deşeurile obţinute sunt
transportate printr-un furtun de cauciuc, îndreptat spre trap.

Dezavantaje
 Materia primă destinată pentru decojire,preliminar trebuie să fie sortată,spălată şi calibrată,de asemenea
curăţarea rămăşiţelor de coajă, ochilor se execută manual.
 Instalatii de decojire prin tratare termica
 Instalatii de decojire prin tratare termica
Esenţa metodei de decojire a materiei prime prin tratarea termică,constă în aceea că,prin prelucrarea de scurta
durata a legumelor si fructelor cu abur supraîcălzit la presiunea de 0,4-0,8Mpa,stratul superficial al ţesuturilor se
incalzeste bine si se inmoaie la 1-1,5min.iar la scăderea bruscă a presiunii pina la cea atmosferică are loc
ruperea si desprinderea usoara a cojii care poate fi apoi îndepartata prin spalarea produsului într-un jet de apa
curgatoare.

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 14
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 1. -dozator elicoidal
2. –autoclava
3. –conducta de abur
4. –transportor cu melc
5. –conducta de apa
6. –platforma
7. –conducta de aer comprimat
8. –echipament electric
9. –carcasa
10. –transportor cu melc.
Cartofii spalati sunt introdusi in una din cele doua autoclave 2 cu transportorul elicoidal 1.Dupa incarcarea
autoclavei cu o portie anumita de tuberculi,inchizatorul automat,prin intermediu unui cilindru pneomatic si al
sistemului de pirghii,se ridica in sus,ocupind pozitia initiala extrema(la gura autoclavei)asigura etanseitatea
prealabila a camerii de lucru.
Dezavantaje
 În timpul tratamentului termic,substantele componente ale materiei prime suporta anumite modificari:În
stratul superficial are loc denaturarea albuminelor, amidonul se transformă în dextrină, protopectina se
hidrolizează, zaharurile se caramelizează, produsul îşi schimbă gustul, mirosul, culoarea.

 Instalatii de decojire prin tratare chimica

Această metodă de decojire este foarte eficientă în cazul prelucrarii unor rădăcinoase precum si a unor fructe, a
căror suprafaţa este acoperită cu un strat de pruină.
Una din instalaţiile de decojire prin metoda chimică se compune din baia pentru tratarea chimică a materiei
prime şi din baia de spălare cu apă potabilă, în a căror interior sunt instalate tobe rotative perforate, deschise la
capete.Tobele relativ sunt prevăzute in interior cu un melc transportator pentru deplasarea produsului de la

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 15
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 pîlnia de alimentare spre gura de evacuare a instalaţiei.Turaţia tobelor variază de la 1,5 pînă la 23,8 rot/min, prin
urmare durata tratamentului chimic poate fi reglată de la 5,3 pînă la 0,35 minute.În baia a doua produsul este
supus unei spălări intense timp de 0,7-11,3 minute.Instalaţia este dotată cu pompe pentru soluţie alcalina şi
apă.Baia pentru tratarea chimică este prevăzută cu un schimbător de căldură,care încălzeste soluţia alcalină pînă
la 100 grade celsius cu abur la o presiune de 0,15Mpa, iar baia cu un sistem de duşuri pentru clatirea produsului
prelucrat.
Dezavantaje
 Metoda costisitoare,din cauza folosirii substantelor tensioactive.
 Este greu de indepartat solutia alcalina de pe suprafata produsului prelucrat.
 Instalatie de decojire prin tratare termochimicamica

1. –agregat pentru tratare cu solutie alcalina

2. –agregat pentru tratare termica
3. –masina de spalat
4. –baia de neutralizare
Agregatul cu solutie alcalina prezinta o baie dreptunghiulara,in al carei interior este instalata o toba perforate
prevazuta cu un melc transportor.Alimentarea instalatiei cu abur si mentinerea temperaturii constante a solutiei
alkaline se realizeaza prin intermediul unui barbotor si a doua serpentine montate in partea inferioara a
bazinului.Pentru circularea solutiei cu soda este prevazuta o pompa centrifuga .Baia pentr prin intermediul
transportului cu raclete/la aparatul pentru tratare termica 2.
Ultimul reprezinta un cilindru confectionat din otel inoxidabil dotat cu un melc transportor,a carui turatie poate
fi reglata prin intermediul uniu variator.durata tratamentului termic este de 20 pina la 100 secunde.

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 16
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 Maşini pentru descojirea mecanică cu funcţionare continuă
 Maşină pentru descojirea mecanică cu perii
O curăţare mai eficace şi mai calitativă a cartofilor şi rădăcinoaselor poate fi realizată prin folosirea
periilor. Maşină de acest tip este reprezentată în Fig.8. Partea activă a maşinii este compusă dintr-o bandă
transportoare fără sfârşit 1, pe care se deplasează produsul şi o serie de perii cilindrice rotative, care sunt în
contact direct cu tuberculii, fiind montate sub ramura neîncărcată a benzii transportoare.

Schema tehnologică de curăţare a rădăcinoaselor în maşina de descojire cu perii

1 - bandă transportoare
2 - gura de evacuare a tuberculilor
3 – jghiab
4 - gură de evacuare a deşeurilor
А, В, С - perii pentru curăţarea grosieră
D, E, F - perii pentru curăţarea definitivă.
In timpul funcţionării maşinii, la început, sunt îndepărtate părţile mai groase ale cojii şi impurităţile, în
rezultatul frecării intensive a periilor cu produsul. în deplasarea de mai departe a materiei prime spre gura de
evacuare, se realizează o descojire mai fină, cu îndepărtarea definitivă a pieliţelor şi rămăşiţelor de impurităţi.
Curăţarea pereţilor de rămăşiţele de produs (coji, impurităţi) se efectuează prin intermediul unui cuţit. Deşeurile
rezultate de la descojirea materiei prime prelucrate cad într-un jgheab 3, de unde sunt evacuate prin gura de
descărcare 4.
Acest agregat poate prelucra materii prime de diferite mărimi, fără calibrarea preliminară a produsului,
prin reglarea vitezei de rotaţie a periilor, distanţei dintre banda transportoare şi perii şi ughiului de înclinaţie al
maşinii.
Maşina cu perii poate fi utilizată atât la descojirea cartofilor şi rădăcinoaselor, cât şi pentru îndepărtarea
cojilor, pieliţelor la fructe şi legume, supuse preliminar tratării termice.
Dezavantaje

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 17
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
  pierderile sint mai mari,intrucat se indeparteaza un strat mai gros de produs pentru curatarea calitativa a
cartofilor.

 Masina pentru decojire mecanica cu disc

Pentru a înţelege mecanismul de lucru a maşinii (cu disc) de curăţat cartofi cu acţiune periodică o reprezint
schematic:

1 – baza;
2 – canalul de incaracare;
3 – capacul de deschidere;
4-furtun
5 – palete;
6 – disc valuros
7 – disc metalic;
8 – osie orizontala;
9 – manjeta;
10 – piesa posterioara;
11 – transmisie conica;
12 – osie verticala
13-usa mobila
14-miner

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 18
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 Mecanizmul este un corp,(1)partea de sus a careia este facuta in forma de un cilindru care este camera de lucru
pentru curatirea cartofului deasupra ea este astupata cu pilnie.(2).Pilnia are o fereastra care se incnide cu un
capac portativ(3).Programul de lucru al mecanizmului este un disc rotitor(7),pe partea de sus a carei este instalat
un disc in forma de val(6),confenctionat din material abraziv.Pe partea de jos a discului metal sunt doua
aripi(5),intrebuintate pentru miscarea resturilor spre iesire.Organul de lucru este strins pe valul
vertical(12).Valul se roteste pe doi rulmenti.Rotirea valului vertical se transmite prin transmisia conica(11).Pe
partea de jos a corpului cu suruburi este instalat...este situat valul orizontal(8),care se roteste in doi rulmenti de
lunecare.Pentru stoparea curgerii uleiului......este situata o manjeta(9).Pentru descarcarea cartofului curatit din
camera de lucru in partea cilindrica a corpului este o fereastra care se inchide cu o usa mobila(13).In scopul ne
patrunderii apei spre fereastra de descarcare a cartofului pe perimetru interior este o manjeta de cauciuc,cu
ajutorul ei usa se inchide ermetic,usa se inchide cu un miner(14).Patrundera apei in camera de lucru se face prin
furtun(4).

1.3. Studiul brevetelor maşinilor de curăţat cartofi

Invenţia se referă la utilajul destinat curăţirii cartofilor şi poate fi folosită atît în industria alimentară ,cît şi în
unităţile de alimentaţie publică.Conţine un cilindru cu capac,în interiorul cilindrului este montat un mecanism,
care pune în mişcare cartofii.Agentul de lucru poate reprezenta în sine în apă.
Avantaje:
1.)Creşterea calităţii curăţirii cartofilor
2.)Simplicitatea construcţiei.
Dezavantaje:
1.)Capacitatea de lucru mare şi productivitatea mică aşa încît este necesară o metodă ulterioară de prelucrare
2.)Calitatea decojirii depinde de calificarea lucratorului
3.)Deşeuri mari.
Inventia este destinata pentru decojirea cartofilor,ea este dotata cu o pinza abraziva fara limita,conveer si buloni
de baza.Procesul de lucru a masinii este ca conveirul cu boulonii de baza instalati pe el aduc cartoful rotindul
spre pinza abraziva care apoi il curata. Avantaje:
1)Sporirea productivitatii
2)Organul de lucru permite curatarea tuberculilor de cartofi fara de a fi masina plina.
Dezavantaje:
1)Materia prima destinata pentru decojire,preliminar trebuie sortata,calibrata.
2)Deseuri mari,din cauza rotirii haotice in timpul curatirii cartofilor de diferite dimensiuni si cantitati
3)Grosimea nu se reguleaza
4)Curatarea ramasitelor de coaja,ochiurilor se executa manual

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 19
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 Avantaje:
1.)Invenţia permite de a mări calitatea curăţirii de coaja a rădăcinoaselor.
2.)Se înregistreză o decojire uniformă a stratului de la suprafaţă, aceasta se datorează 3 factori:
-a.)Temperatura.t=110-135 grade, care înmoaie stratul exterior al rădăcinoaselor
-b.)Prelucrarea hidrică prin intermediul aburilor
3.)Posibilitatea schimbării grosimii stratului eliminat, prin regularea parametrilor aburilor şi timpului menţinerii
rădăcinoaselor în instalaţie.
Dezavantaje:
1)Masina nu pate fi intrebuintata in conditiile casnice desinastatator.
2)Reglarea masinii fiind complicata poate aduce la fierbera cartofului complect sau la unele adincimi.

1.4. Parametrii tehnico – economici preconizaţi

Caracteristicile tehnice ale unor maşini de curăţat cartofi discontinue
INDICII МОК -125 МОК - 250 КНА-600М

P RODUCTIVITATEA, KG/H 125 250 600-800

T URAŢIA ORGANULUI DE LUCRU, 360 360 1000

MIN -1

P UTEREA INSTALATĂ , KW 0,4 0,6 3,0

D IMENSIUNI DE GABARIT , MM :

LUNGIMEA 530 630 1490

LĂŢIMEA 380 440 1145

ÎNĂLŢIMEA 835 920 1315

MASA, KG 85 105 480

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 20
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 Capitolul II : Proiectul tehnic
2.1 Construcţia maşinii
Reguli de exploatare
1.)Înainte de a începe curăţirea legumelor, este necesar de a elibera camera de lucru de obiecte străine;
2.)Să ne asigurăm că maşina are legătură cu pămîntul;
3.)De asemenea să verificăm starea firelor electrice;
4.)La curăţirea mecanică, cartofii trebuie preliminar calibraţi ,ceea ce reduce volumul deşeurilor, de asemenea
cartofii se spală, în caz contrar suprafaţa abrazivă se uzează repede;
5.)Pentru încărcarea maşinilor de curăţit cartofi, este necesar de a şti volumul unei porţii de cartofi.Pentru
maşinile MOK-125, MOK-250, MOK-400 porţiile de cartofi trebuie să constituie 6...7 , 11...12 şi 20-22 kg;
6.)În timpul încărcării maşinii este necesar de urmărit ca împreună cu rădăcinoasele în camera de lucru să nu
mirească pietre şi alte lucruri;
7.)În cazul aparitiei unor zgomote străine maşina trebuie oprită;
8.)După finisarea lucrului, maşina se curăţă, camera de lucru se spală minuţios şi suprafaţa exterioară se şterge
cu uscat;
9.)Încărcare maşinilor de curăţit cartofi cu acţiune continuă se face după conectarea motorului şi după
pătrunderea apei în maşină;
10.)Regulînd viteza de mişcare a cartofilor în camera de lucru, se poate schimba şi productivitatea maşinii;
11.)Toate maşinile de curăţit cartofi în termeni anumiţi, arătate de instrucţiunile de exploatare sunt supuse unor
măsuri profilactice;
12.)Toate lucrările de reparaţie şi de prelucrare sanitară se face cînd motorul este scos din funcţiune;
13.)Regularea curelelor de transmisie, schimbarea suprafeţei abrazive;
14.) La lucrul îndelungat nu se permite aglomerarea apei în apropierea maşinii: umeditatea poate ajunge în partea
inferioară a maşinii şi împreună cu aerul rece să se absoarbă în motor cu ajutorul ventilatorului, ceea ce conduce
la deteriorarea lui. De aceea e necesară scurgerea apei cît mai departe de maşină.

Maşina de curăţat cartofi si rǎdǎcinoase este utilizatî pentru spălarea şi curăţarea cartofilor şi rădăcinoaselor în
vederea prelucrării lor termice.
Construcţia maşinii :
Masina cu disc de curatat cartofi cu actiune periodica este construita in forma corpului litic, camera de lucru este
asezata in partea de sus, in partea de jos este montat mechanism de transmisie. Peretii camerei de lucru au o
suprafata neuniforma, care provoaca o amestecare mai buna a cartofilor in camera de lucru. Partea inferioara
(“fundul”) a camerei de lucru serveste discul de aluminiu, pe care este intarit discul abraziv, ce are o suprafata
neuniforma. Pe camera de lucru este montata pilnia de incarcare cu capac mobil, intr-o parte a camerei de lucru
este pusa o usita, menita pentru descarcarea cartofului curatat. Usita pe intreg perimetrul capacului (люк) are

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 21
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 absorbent de cauciuc si se inchide cu zavor excentric ce are miner. In partea superioara (de sus) a camerei de
lucru este pus un orificiu, unit cu manusa de cauciuc cu sectia transitatoare de apa.
Rotirea discului abraziv se realizeaza de la arbore conectat prin citeva perechi de roti conice dintate. Arborele se
roteste in jurul osiei, cel vertical – in rulmenti sferici radiali. Pentru indepartarea posibilitatii nimeririi unsorii in
vana transmitatorului dintatla arbore sunt montate manjete de cauciuc, iar in locurile de conectare a detaliilor –
absorbante.

Legenda: Fig a): 1. corpul; 2. pilnia de incarcare; 3. capacul; 4. orifiuciu de conectare; 5. furtun; 6.
disc abraziv; 7. disc; 8. arbore orizontal; 9. manjeta; 10. хвостовик; 11. roata conica; 12. arboreal
vertical; 13. usita; 14. miner.
Fig b): motor; (unde: 4. arbore)

2.2. Principiul de functionare

Funcţionarea maşinii – Funcţioanarea maşinii se bazează pe acţiunea reciprocă dintre tuberculi şi
suprafaţa abrazivă a discului. În timpul rotirii discului abraziv, tuberculii sub acţiunea forţei centrifuge sunt
aruncxaţi spre pereţii camerei de lucru şi, deplasînduse pe suprafaţa abrazivă este supus decojirii. Motorul
electric prin agrenajul cilindric pune în mişcare de rotaţie discul abraziv care antrenează legumele într-o mişcare
de rotaţie, izbindu-le alterntiv de peretele abraziv şi de discul abraziv curăţîndu-le. Apa adusă în permanenţă
prin conductă spală legumele şi evacuează reziduurile rezultate. Durata de curăţare a unei încarcaturi de cartofi
în maşina cu acţiune discontinuă variază între 3-4 minute.

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 22
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 Continuarea curatirii produsului se determina vizual, deschinzind pe un anumit timp capacul superior al
deschizatorului de incarcare.
Descarcarea produsului se efectueaza neoprind masina. Pentru aceasta sub lotocul incarcarii se pune o tava, se
inchide apa, se deschide usa ferestrei de deschidere.
Cartofii sub influienta fortei centrifuge se descarca prin fereastra deschisa in tava pregatita.
Apoi, procesul se repeat sau masina se opreste.
Dupa finisarea lucrului masina se curata atent, se spala camera de lucru si cu uscat se sterge suprafata exterioara.

2.3 Instrucţiuni de exploatarea

Înainte de începerea operaţiilor de curăţare a cartofilor şi rădăcinoaselor, se verifică starea de curăţenie
a maşinii precum şi dacă în cilindru nu se găsesc pietricele sau bucăţi de metal care ar putea distruge abrazivul.
Se face proba de funcţionare în gol a maşinii declanşîndu-se întîi automatul de protecţie împotriva pornirilor
accidentale DITU şi apoi se apasă pe butonul de pornire. Se toarnă în pîlnia de alimentare o cantitateade legume
admisă, este de dorit ca în maşină să nu se pună nici mai mult, nici mai puţin de cantitatea admisibilă deoarece
acest lucru va duce spre reducerea productivităţii maşinii. Legumele trebuie în prealabil alese, spălate şi
calibrate, în caz contrar se manifestă deteriorarea rapidă a suprafeţei abrazive şi pierderile sunt mult prea mari.
Se deschide robinetul de alimentare a maşinii cu apă.
Lucrătorul care supraveghează lucrul acestei maşini trebuie sa aibă grijă ca, în momentul cînd legumele sunt
curăţate, să deschidă uşiţa de evacuare şi să goleasca cilindrul, fără a opri motorul sau admisia apei. După
golirea maşinii, se închide uşiţa, se alimentează din nou maşina şi se continuă funcţionarea.După terminarea
curăţirii legumelor, se măreşte jetul de apă şi se lasă maşina să funcţioneze în gol, pînă ce toate resturile de
legume au fost evacuate.La terminarea lucrului, maşina se opreşte atît de la butonul de oprire, cît şi de la
automatul de protecţie şi se şterg de apă suprafeţele exterioare.
În cazul întreruperii curentului electric în timpul lucrului, se cuplează angrenajul conic şi cu ajutorul
mecanismului de acţionare manuală, prin învartirea manivelei, se pune în mişcare discul abraziv.

2.4. Mașini de protecție a mediului și securitatea muncii

Maşinile de curțat cartofi sunt folosite în unităţile de alimentaţie publică. Ele în general nu prezintă careva
riscuri pentru consumatori sau pentru mediul ambiant. Maşinile de curțat cartofi în unităţile de alimentaţie
publică sunt doar nişte mecanisme, în urma exploatării cărora se poate obţine o calitate mai înaltă a produselor
rezultate din materia prelucrată, un randament mai crescut a operaţiilor de prelucrare a produselor (materiei
prime),etc. Maşinile exploatate îndeplinesc operaţiile tehnologice de curățat, pe baza energiei electrice cu care
se alimentează, de aceea impactul lor asupra mediului ambiant este nul, iar cazurile cînd produsele prelucrate de
acestea ar nimeri pe suprafeţele unse cu uleiuri sau lubrefianţi sunt aproape excluse sau în general nu au loc.

Defecte posibile şi metode de înlăturare

Pe parcursul funcţionării maşinii ea poate să nu ne ofere rezultatele dorite în ceea ce priveşte curțatarea
cartofilor sau chiar nu se porneşte. Înainte de a chema un specialist pentru a o repara trebuie să vedem dacă e de
competenţa noastră să facem ceva.

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 23
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
  Dacă cartoful nu este transportat către organele de mărunțitre atunci este posibil ca melcul să nu fie
corect fixat de axa mecanismului de acţionare;

 Dacă maşina nu funcţioneaza este posibil ca ea să nu se alimenteze cu curent electric.

Normele generale de protecţie a muncii cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de muncă şi
bolilor profesionale precum şi directiile generale de aplicare a acestora. Acestea au ca scop eliminarea sau
diminuarea factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională existenţi în sistemul de muncă,
proprii fiecărei componente a acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de producţie - mediu de muncă),
informarea, consultarea şi participarea angajaţilor şi a reprezentanţilor acestora.
1) La exploatarea echipamentelor electrice trebuie să existe următoarele documente:
a) instrucţiuni de exploatare;
b) instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de electrocutare;
c) instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în caz de electrocutare;
d) programul de verificări periodice ale echipamentelor electrice şi ale instalaţiilor şi mijloacelor de protecţie
împotriva pericolului de electrocutare.
2) Verificarea mijloacelor şi a echipamentelor electrice de protecţie înainte de utilizare, de punerea în
funcţiune, după reparaţii sau modificări, şi apoi periodic (în exploatare) trebuie să se facă în
conformitate cu prevederile normelor specifice.
3) Pentru operaţiile de întreţinere şi reparare a instalaţiilor, reţelelor, utilajelor şi echipamentelor electrice,
în instrucţiunile de securitate a muncii trebuie prevăzute măsuri privind eşalonarea corectă a lucrărilor şi
organizarea locului de muncă, astfel încât să se evite accidentele.
4) Este interzis ca în exploatarea, întreţinerea şi repunerea în funcţiune a unei instalaţii sau a unui
echipament electric, să se aducă modificări faţă de proiect. În cazurile speciale, se pot efectua modificări
numai cu acordul proiectantului.
5) Instalarea maşinilor electrice de curțat cartofi se va face conform prevederilor din cartea tehnică, de
către persoane calificate.
6) Exploatarea şi întreţinerea acestora se va face conform instrucţiunilor proprii.
7) Intervenţia la maşina, în cazul blocării se va face numai după oprirea ei.
8) Este interzis a se utiliza masina fără pâlnie de alimentare şi fără dispozitivul mâner din lemn sau
material plastic, pentru curatat cartofi.
9) Este interzis curatarea cartofilor, cu mâna în pâlnia de alimentare a maşinii de curatat cartofi acţionata
electric.
10) Masina de curatat cartofi, antrenată prin curele de transmisie, va fi prevăzută cu apărători de protecţie la
părţile în mişcare.

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 24
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 11) Fixarea accesoriilor la maşina de curatat cartofi, se va face după ce maşina a fost decuplată de la tabloul
de alimentare cu energie electrică. Curăţarea şi spălarea maşinii se va efectua conform instrucţiunilor
proprii.
12) Maşinile de curatat cartofi vor fi conectate la nulul de protecţie. Este interzisă utilizarea de cordoane
electrice improvizate, cu izolaţia defectă.
13) Dispozitivele anexe ce au fost folosite se vor spăla, usca şi depozita în dulapul maşinii.
14) Locurile unde se amplasează electromaşinile trebuie să corespundă: normelor de igienă a muncii, să fie
plane şi rezistente, să fie ferite de scurgeri de apă, iar in jurul maşinilor să nu fie pericol de scăpări de
gaze sau alte surse de materiale inflamabile.
15) Este interzisă folosirea electromaşinilor fără a fi dotate cu toate dispozitivele de protecţie si fără
instrucţiuni de exploatare în condiţii de securitate, afişate la loc vizibil.
16) Instrucţiunile de exploatare ale maşinilor aduse din import vor fi traduse în limba română şi afişate la
loc vizibil.
17) Verificarea şi reparaţia oricărei maşini se va face numai după scoaterea din funcţiune prin deconectarea
de la reţeaua electrică.
18) Verificarea şi reparaţia oricărei maşini se va face numai după scoaterea din funcţiune prin deconectarea
de la reţeaua electrică.
19) Este interzisă folosirea de prelungitoare care elimină protecţia prin nulul de protecţie.
20) Elementele de comandă trebuie să fie marcate în culori distincte pentru a elimina confuziile în timpul
manevrării. Construcţia şi amplasarea elementelor de comandă trebuie să excludă posibilitatea de
accidentare a executantului care le actionează.
21) Dispozitivul de deconectare va fi amplasat pe reţeaua de alimentare cu energie electrică, între tabloul
electric şi maşina, aproape de poziţia de lucru a executantului.

2.5. Calculul masinii

Determinarea productivităţii:
Bazindune pe formula generală a productivităţii maşinilor cu acţiune discontinuă, productivitatea teoretică a
m
maşinilor de curăţat cartofi se poate determina după formula: Q  (kg/h), înlocuind pentru masă
ti  t p  t d
parametri maşinii şi densitatea produsului obţinem:
Determinarea puterii maşinii
N1  N 2
N kw
1000
N1=Mω; M=mgfrφ unde:
m- masa tuberculilor,kg; g- acceleraţia căderii libere m/s2;
f=0,8...1 coeficientul de frecare dintre tuberculi şi suprafaţa abrazivă;

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 25
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 r-0,33...0,4d (d-diametrul interior al camerei de lucru).
φ=0,8...0,9 coeficient folosit luînd în considerare că în timpul rotirii discului o parte din produs se află „în aer”.
mgsnzK al
N2  ; unde:
60
n-turaţia organului de lucru;
z-nr ridicăturilor radiale de pe suprafaţa discului (aici z=3);
s-înălţimea maximă a ridicăturilor radiale (aici s=0,035m);
Kal=0,4...0,7 – coeficient de alunecare.

2.5.1. Calculul tehnic

Q=Vρ φ/ttot
V=Qttot/ ρ
unde: Q-este productivitatea masini,
V-volumul camerei de lucru
φ -coeficientul de utilizare a camerei de lucru,
Ttot –timpul necesar de incarcare, prelucrare si de descarcare,
ρ-densitatea produsului,
Pentru determinarea diametrului camerei de lucru cu con se ia formula:
unde: π=3.14
D- diametrul camerei de lucru, m
V-volumul camerei de lucru, m3

2.5.2. Calculul energetic

-Calculam masa cartofilor prelucrati
m = V*ρ*φ
unde: m- masa cartofilor prelucrati; kg
ρ –greutatea unitatii de volum,
φ-coeficientul de utilizare a camerei de lucru,
-Calculam puterea motorului electric
N= (N1 + N2)/ η
unde: N1- puterea necesara pentru depăşirea forţei de frecare a cartofilor de organul de lucru şi pereţii
camerei, W
N2 - puterea necesara p/u aruncarea rădăcinoaselor în sus, W
η -randamentul masini,

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 26
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 N1=2 π n m g f rf φ
unde: n-turatia organului de lucru, s-1
m-masa portii prelucrate, kg
f-coeficient de frecare a cartofilor de org. de lucru si pereti camerei,
rf - raza de aplicare a fortei de frecare,
φ -coeficientul ce ţine cont de numărului de cartofi ce nu se află ăn contact cu sprafaţa abrazivă,
Se calculează numărul de rotaţii a organului de lucru care este necesară pentru căderea cartofului pe peretele
camerei de lucru, cu unghiul dat:

N2=m*g*H*n*Kar
unde: H-înalţimea la care este aruncat cartoful, m
Kar-coeficientul de aruncare a cartofului, 0.5
2.5.3. Calculul cinematic
Raportul dintre transmisie se calculeaza dupa formula.
i= nme /nol
unde: nol-este turaţia organului de lucru,
nme-este turatia motorului electric luata din cartea de laborator dupa consumul de energie
Productivitatea specifica
Qspec=QT/V0
unde: QT – productivitatea teoretica a masinii, kg/s
V0 – volumul teoretic al camerei de lucru, m3
2.6 Parametrii tehnico-economici
Pentru determinarea consumului de energie sau, mai bine zis, determinarea puterii motorului electric, analizăm
puterea unei alte maşini, şi comparativ cu ea o calculăm, astfel că la o productivitate de Q = 180 kg/h obţinem:

250 kg/h .................... 1,1 kW

180 kg/h .................... x kW

Deci, rezultă că maşina propusă ar trebui să consume:

𝑘𝑔
180 ∙ 1,1 𝑘𝑊
ℎ ≈ 0,79 𝑘𝑊
𝑘𝑔
250
ℎ

Prin urmare pot afirma că indicii tehnico-economici propuşi sunt:

Q = 180 kg/h;
N = 0,79 kW.

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 27
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a
 Concluzie
In lucrare data am proiectat masina de curatat cartofi cu con cu productivitatea 180 kg/h. calculind puterea
motorului. Masina este usoara in exploatare, nu prezinta pericol pentru viata omului, creste productivitatea si
scade timpul de prelucrare insa ea are unele dezavantaje: nu are loc curatirea ochilor, este necesar prelucrarea
manual. Este nevoie ca temporar de schimbat materialul abraziv ceea ce e costisitor, poate deteora suprafata si
au loc pierderi nutritive in special de amidon, neuniformitatea curatirii. Insa maşinile de curatat cartofi din
industria alimentară sunt maşini de lucru destinate pentru: −mărirea productivităţii muncii; −realizarea unor
lucrări în termene optime şi de o calitate superioară; − reducerea costurilor pe tona de produs. Inlocuirea
muncii manuale cu munca de dirijare a utilajului, respectiv reducerea efortului fizic, care din păcate are ca
consecinţă creşterea numărului de şomeri

Bibliografie:
1. Оборудование Предприятий Общественого Питания
2. G.Ganea,G. Gorea.M.Bernic “Utilaj Tehnologic in Industria Alimentară”,Chişinău 2007
3. Utilaj tehnologic al Întreprinderilor Alimentaţiei Publice, Chişinău 1996
4. Biblioteca Universităţii Tehnice al Republicii Moldova
5. w.w.w. google. Com

Coala
TLC 525.3 131 003 NE 28
Mod Coal. № Document. Semnat. Data.
. a