CURS VI

Sistem cardiovascular

Artera carotida externa

 Incepe la nivelul cartilajului tiroidian, apoi are un traseu superior si anterior, intrand in final pe sub
gatul mandibulei, unde se divide in aa temporala superficiala si maxilara interna.
 Diminua rapid in dimensiuni.
 La origine, artera este mai superficiala, si plasata mai aproape de linia mediana decat a. Carotida
interna, si se afla in tr. carotic.
 Artera carotidă externă are 6 ramuri colaterale
(prin acest lucru deosebindu-se de artera
carotidă internă care nu dă nici un ram la gât):

- artera tiroidiană superioară.

- artera linguală.
- artera facială.
- artera faringiană ascendentă.
- artera occipitală.
- artera auriculară posterioară.
Arterele fetei si scalpului

RR A. Maxilare Interne

Artera carotida externa

Artera carotida interna

 Iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului, ochiul si anexele sale.
 trimite ramuri la frunte si nas.
Portiuni:
cervicala.
pietroasa (stanca temporalului).
cavernoasa (intre straturile durei, formand sinusul cavernos).
cerebrala (dupa ce perforeaza dura).

Artera carotida interna

Artera carotida interna
Cercul arterial al lui Willis.
Cercul arterial al lui Willis.

Funcția principală a cercului arterial al lui Willis - este de a asigura o aprovizionare de sange completa la
toate zonele creierului, atunci când fluxul de sange este perturbat în oricare
dintre arterele tributare encefalului.
Este un sistem anastomotic intercarotidobazilar format intre cele 2 artere carotide interne si artera
bazilara, are forma poligonala (hexagon).
Este situat la baza encefalului in jurul lamei terminale, chiasma optica, infundibul, corpii mamilari si su
bstanata perforata post.
Cercul arterial al lui Willis.
Arterele membrului superior
Arterele membrului superior sunt:
artera subclaviculara.
artera axilara.
brahiala (humerala).
radiala, ulnara (cubitala) .
arcadele palmare.
Artera Subclaviculara
• Pe dreapta: din tr. brahiocefalic posterior de articulatia sternoclaviculara dr.;
• Pe stanga: din arcul aortei.
• Fiecare artera are trei portiuni:
1) de la origine la marginea mediala a Scalenului anterior;
2) a doua – posterior de muschi;
3) a treia- de la marginea laterala a muschiului la marginea externa a primei coaste unde devine artera
axilara.
Ambele artere subclaviculare in fosa supraclaviculara, descriu o curba cu concavitatea caudala, care coafeaza
intim domul pleural, raport demn de retinut in cursul prepararii chirurgicale.
Ramurile Arterei Subclaviculare
Artera Vertebrala.
Artera Mamara Interna.
Trunchiul Tirocervical.
Trunchiul Costocervical.
Artera subclaviculara este greu abordabila chirurgical, iar uneori este necesara sectionarea claviculei pentru
repararea leziunilor traumatice.
Ramurile Arterei Subclaviculare
Regiunea Axilara
Reprezinta totalitatea partilor moi cuprinse intre articulatia scapulohumerala ( supero lateral ), fata laterala a
toracelui (medial) si scapula (posterior).
Regiunea axilara are in ansamblul sau forma unei piramide patrunghiulare.
Se descriu: patru pereti, o baza, un varf, un continut.
Continutul axilei: Vasele axilare, plexul nervos brahial, vase si ganglioni limfatici (cancer mamar!), tesut
conjunctiv.
Regiunea Axilara
Artera Axilara

Artera axilară se întinde între marginea externa a primei coaste şi

marginea inferioară a muşchiului pectoral mare.

De la acest nivel şi schimbă numele în arteră brahială.

Ramurile sale sunt:

•artera toracală supremă.
•artera toraco-acromială.
•artera toracală laterală.
•artera subscapulară.
•arterele circumflexe humerale anterioară şi posterioară.
Artera Axilara
Artera Brahiala

Artera brahială continuă artera axilară de sub marginea inferioară a pectoralului mare şi se termină pe linia
de flexie a cotului, bifurcându-se în două ramuri terminale:
Øartera radială şi
Øartera ulnară.

În drumul să emite ramuri colaterale:

•artera brahială profundă (irigă osul humerus, muşchiul triceps şi participă la formarea reţelei cotului),
•arterele colaterale ulnare (iau parte la formarea reţelei arteriale a cotului).

Artera Brahiala
• Artera Radiala /mai mica in calibru decat ulnara.
• Incepe la bifurcatia brahialei, imediat sub plica cotului si o ia pe partea radiala a antebratului spre
incheietura mainii.
• Ajunge la nivelul partii laterale a carpului, sub tendoane si trece la nivelul palmei unde impreuna cu
ramul profund al a. Ulnare formeaza arcul palmar profund.
• Artera ulnara / cand ajunge la nivelul mainii sub pisiform se divide in doua rr care intra in formarea
arcurilor palmare superficial si profund.
• Arcul palmar profund - aa. Digitale palmare comune/ fiecare se divide intr-o pereche de aa.
Digitale proprii
• A. Princeps policis si volara a indexului/ din a. radiala
Aorta descendenta
• 2 portiuni, toracica si abdominala, corespunzator celor 2 cavitati ale trunchiului
• Aorta toracica/ in mediastinul posterior. Incepe la T4 unde continua arcul aortic, si se termina la
nivelul T12/ hiatusul aortic in diafragm.
• La inceput/ la stanga coloanei vertebrale, in final/ anterior.
Artera Aorta
Aorta descendenta – ramuri.
Viscerale
• Pericardice.
• Bronsice.
• Mediastinale.
• Esofagiene.
Parietale
• Intercostale. (de obicei 9)
• Subcostale.
• Frenice Superioare
Aorta abdominala
De la hiatusul aortic al diafragmei, anterior de T12, coboara anterior de coloana lombara pana la L4, putin la
stanga liniei mediane, unde se divide in doua artere iliace comune.
RAMURI
Viscerale
Tr. Celiac.
Mezenterica sup.
Mezenterica Inferioara.
Suprarenale mijlocii.
Renale.
Spermatice Interne.
Ovariene.
Parietale
Frenice inferioare.
Lombare.
Sacrala medie.
Terminale
Iliace Comune.
Arterele Iliace comune
se formează prin
bifurcarea aortei la L4.
ţine până în dreptul articulaţiei sacro-iliace unde se bifurcă în
artera iliacă interna şi
artera iliacă externa.
Artera iliaca comuna
Artera iliaca interna (hipogastrica)
Pentru viscerele si peretii pelvisului, feselor, organelor reproducatoare si fetei mediale a coapsei.
Scurta (aprox. 4 cm), groasa, mai mica decat iliaca externa.
De la bifurcatia arterei iliacei comune, coboara si se divide in doua trunchiur mari, unul anterior si unul
posterior.
artera ruşinoasă internă care este considerată a fi ramură terminală a hipogastricei.
Artera uterina ram din artera iliaca interna!
Ramurile Arterei Iliace Interne

Din trunchiul anterior:

Vezicala Superioara .
Vezicala Mijlocie.
Vezicala Inferioara.
Hemoroidala Mijlocie.
Obturatoare.
Rusinoasa Interna.
Gluteala (Fesiera) Inferioara.
Uterine Ia Femeie.

Trunchiul Posterior.
Iliolombara.
Sacrala Laterala. .
Gluteala Superioara.
Artera uterina
Artera iliaca externa
Artera iliacă externă continuă traiectul arterei iliace comune şi trece prin lacuna vasculară situată sub
ligamentul inghinal, de unde se continuă sub numele de arteră femurală.
Arterele Membrului Inferior
Artera cea mai importanta este continuarea directa a iliacei externe.
Merge ca un singur trunchi de la ligamentul inghinal la marginea inferioara a muschiului Popliteu, unde se
divide in doua ramuri tibial anterior si posterior.
Partea superioara a trunchiului principal se numeste artera femurala, cea inferioara artera poplitee.
Artera femurala
Incepe imediat posterior de ligamentul inghinal, la mijlocul distantei intre spina iliaca anterosuperioara si
simfiza pubiana, si trece pe fata mediala a coapsei.
Se termina la jonctiunea dintre 1/3 medie cu 1/3 inferioara a coapsei, unde devine artera poplitee.
In portiunea superioara a coapsei sta anterior de articulatia soldului / in ceaa inferioara se aseaza pe partea
mediala a femurului.
In primii 4 cm vasul este acoperit, impreuna cu vena femurala, intr-o teaca fibroasa — teaca femurala.
Artera femurala
In 1/3 sup a coapsei artera femurala este situata in triunghiul femural (Scarpa).
In 1/3 mijlocie a coapsei, se situeaza in canalul adductor (lui Hunter).
Triunghiul Femural
Canalul
adductor
( Hunter).
Fosa Poplitee
• Spatiu in forma de romb situat posterior de articulatia genunchiului si marginit de muschii ai coapsei si
gambei.
• Contine vasele poplitee, nervii tibial si peronier comun, capatul terminal al safenei mici, alte ramuri
nervoase, ganglioni, grasime.
Artera poplitee

Artera poplitee situată în regiunea poplitee, continuă artera femurală şi se termină la nivelul arcului tendinos al
solearului pe sub care trece şi dă două ramuri terminale:
vartera tibială anterioară şi
vtibială posterioară.

Emite ramurile colaterale:

arterele superioare ale genunchiului,
arterele inferioare ale genunchiului,
artera medie a genunchiului şi
arterele surale.
Aceste artere irigă articulaţia genunchiului şi muşchii gemeni.
Artera poplitee
Artera tibiala anterioara
Incepe la bifurcatia arterei poplitee, coboara spre zona anterioara a articulatiei gleznei, unde devine mai
superficiala si devine artera Dorsala a piciorului.
Artera dorsala a piciorului
Merge anterior pe partea dorsala a piciorului la nivelul primului spatiu intermetatarsian, unde se divide in
doua ramuri, prima artera metatarsiana dorsala si a. plantara profunda.
Artera tibială posterioară
Se întinde până în şanţul retromaleolar pe unde trece în regiunea palntară şi se termină sub forma
arterelor plantare.
Arterele plantare mediale şi laterale sunt ramurile terminale ale arterei tibiale posterioare. Acestea
emit ramuri
superficiale şi profunde
care alcătuiesc arcul plantar din care pleacă arterele metatarsiene plantare şi arterele digitale
palntare.
Arterele plantare irigă regiunea plantară.
SISTEMUL VENOS
• VENELE aduc sangele din capilarele diferitelor parti ale corpului la inima.
• Doua tipuri de vase distincte, pulmonare si sistemice.
1 Venele Pulmonare, contin sange arterial adus de la plamani la atriul stang.
2 Venele Sistemice aduc sangele venos in general spre atriul drept al inimii.
Vena Porta, reprezinta un apendice al sistemului venos sistemic, situat in cavitatea abdominala, si care
intoarce sangele venos de la splina si viscerele digestiei la ficat. Se ramifica in ficat intr-o retea de vase
“capillary-like”, din care sangele este preluat de venele hepatice si dus spre vena cava inferioara.
SISTEMUL VENOS
Venele incep in mici plexuri care primesc sangele din capilare.
Ramurile care iau nastere din plexuri--- trunchiuri, care in drumul spre inima cresc constant in dimensiuni
pe masura ce primesc tributare, sau se unesc cu alte vene.
Venele sunt mai mari si in total mai numeroase decat arterele;--- capacitatea globala a sistemului venos este
mult mai mare decat a celui arterial.
SISTEMUL VENOS
Ca si arterele, venele sunt cilindrice.
Peretii sunt subtiri ceea ce duce la colabarea lor, cand sunt goale.
Unele au valve in interior.
Venele (atat trunchiuri mari cat si ramuri mai mici) comunica foarte liber una cu alta, mai ales in anumite
regiuni ale corpului; ex. Intre sinusurile venoase ale craniului (unde obstructia ar fi urmata de pericol iminent),
si intre venele gatului, exista frecvente si largi anastomoze.
SISTEMUL VENOS
Venele pot fi subdivizate in 3 tipuri: superficiale , profunde, si sinusuri venoase.
Venele Superficiale (cutanate) se gasesc intre straturile fasciei superficiale imediat sub piele; ele colecteaza
sangele din aceste structuri, si comunica cu venele profunde prin perforarea fasciei profunde.
Venele profunde acompaniaza arterele, si de obicei sunt incluse in aceleasi teci cu ele.
Sinusurile Venoase exista numai in interiorul craniului, si constau din canale formate printr-o separarea celor
doua straturi ale durei mater.
Procesul prin care se asigura intoarcerea sangelui spre cord are la baza mai multe mecanisme:

ASPIRATIA TORACICA:
· Actioneaza in special in timpul inspiratiei cand coborarea diafragmului mareste presiunea intraabdominala si
impinge sangele spre cord

CONTRACTIILE VENTRUCULARE:
· Trag de planseul atrio-ventricular, astfel incat scade presiunea din atrii.Prin scurgerea sangelui in
ventricule,atriile aspira sange prin vene

PULSATIILE ARTERELOR
· Comprima venele situate in vecinatate

CONTRACTIILE MUSCULATURII MEMBRELOR

· Comprima venele impingand sange spre inima, deoarece valvulele impiedica intoarcerea

GRAVITATIA
· Favorizeaza circulatia sangelui in venele situate deasupra inimii
SISTEMUL LIMFATIC
Consta din:
(1) retele complexe de capilare care colecteaza limfa din organe si resuturi variate.
(2) un sistem de vase colectoare care conduc limfa din capilare spre venele mari ale gatului la jonctiunea v.
jugulare interne si vv. subclaviculare, unde limfa intra in fluxul sanguin.
(3) glande limfatice – ( splina, timusul, amigdalele) sau ganglioni care sunt intercalati in caile vaselor
colectoare filtrind limfa care trece prin ei si introducand in ea limfocite.
SISTEMUL LIMFATIC
Capilarele limfatice si vasele colectoare sunt tapetate de un strat continuu de celule endoteliale, formind astfel
un sistem inchis.
Vasele limfatice ale intestinului subtire primesc denumirea speciala de vase chilifere; nu difera de celelalte
vase limfatice decat prin faptul ca in timpul digestiei contin un fluid laptos numit chil.
Limfa este un lichid incolor care are aproximativ aceeeasi compozitie cu plasma. Contine multe granulocite si
limfocite; preia bacterii din spatiile conjunctive, in parte prin actiunea granulocitelor si limfocitelor care trec
in limfa printre celulele endoteliale.
Capilarele nu au valve.
Ductul toracic (ductus thoracicus)
Aduce cea mai mare parte a limfei si chilului in sange.
Este trunchiul comun al tuturor vaselor limfatice ale corpului cu exceptia celor de pe partea dreapta a capului,
gatului si toracelui si a, extremitatii superioare drepte, plaman drept, partea dreapta a inimii, si suprafata
convexa a ficatului.
La adult variaza de la 38 la 45 cm.
De la L2 la radacina gatului.

Ductul toracic (ductus thoracicus)

Incepe in abdomen printr-o dilatatie triunghiulara, cisterna chyli, situata anterior de L2, merge pe partea
dreapta posterior de aorta, trece in torace prin hiatusul aortic al diafragmei, si urca prin mediastinul posterior,
apoi cel superior si se varsa in unghiul dintre vena subclavie stanga si vena jugulara interna stanga.
Ductul toracic are mai multe valve inclusiv o pereche la terminarea sa pentru a impiedica refluxul.
Ductul limfatic drept (ductus lymphaticus dexter)
aprox 1.25 cm
La radacina gatului se varsa in unghiul dintre vein subclavie dr. Si v. jugulara interna dr..
2 valve semilunare la orificiul de varsare