Riscoala arominilor din Thessaliadin anul 1066

Madgearu
Alexandru

l)trpd moartea impiratului Vasite II (97 6-1025)' Imperiul Bizantin a intrat

inlr<r perioadl tle crizi, A;a-numitul .-regim al aristocratiei civile" a dus o
politici tle liscalitale excesivi, care a produs o stare endemici de ncurultumire
in mai toate themele (provinciile). Spre deosebirede epoca antorioard,arnuta
nu nrai prolita dc veniturile stoarsede administralie; acesteaerau risipite prin
aeordarca de daruri thvorililor impdratilor qi prin alte chchuicli inutile'
impdratii din perioada 1025-1081 au subminat puterca militarl a lmpcriului
Biianti', prin abrogareaavantajelor materiale de care beneliciaseri straliotii
(soldatii din armata themelor) in epoca dinastiei macedonene Cheltuielile
militars s-au diminuat drastic de la o domnie la alta, iar apirarca fronticrelor a
lbst negli.iali, tlesi pericolul cr€qteas,i in Oriont, qi la Dunire A existal si o
cxccplii. Scurta domnie a lui Isaac I Comnenul (1057-1059)' venit la putcre
prinli<r
'Bizantin,revoltl a armalci, a reprczentato tentativd de reformare a Imperiului
prin curmarearisipei veniturilor statului Abia reginul polllic dc tip
mililar instaurattle Alexios I Comnenul(1081-lll8) a condusla o Letlresare a
staluluiIvrcmclnic6,insi)r,
Rebeliunearnilitarl condusi de lsaac I Comnenul a fost unul dintre multele
evenimentetle acestlbl din secolul al XlJea. Ea se deosebeqlede cclelalte prin
aceeaci a reusit si-si atingd obiectivele.A fost o loviturl de stat reu$ili'
in general,revoltele din secolul al Xl'lea au avut cauze aldt econonrice,cA1
si polrtrce. [:s1cclrept,uneori, a fbst vorba doar de ambitia unor gencrali de a
prcluapr.rterea (tle excmplu,rebeliunilelui GcorgiosManiakcsdin 1042-1043li
l.con fornikes din 1047). Alteori, rizvritirea contra putelll lmperlalc exprlma
opozitia fbtl de presiuneafiscali a cenlrului ;i, concomitent, o asplratle sprc
scparatism:.Fiindci impiratul Mihait IV (1034-1041)a anulat privilegiil€
fiscale si religioasc acotlale cu atila inlel€pciune de cilre Vasile II populaliei
tlin lirstul sut bulgay', in thema Bulgaria a izbucnit o revolti in vara anului
1040. lnstigatorul ci, Petru Delian, s-a proclamat lar al bulgarilor' Rlscoala
anti-brzanti;d a cuprins aproape toate provinciile bizantinE din Peninsula
Balcanic5.tle la Dunire peni in Attica si de la Dynachionpind la'fhessal(x)iu'
 ANUARUT
1999.
lsToRlE . 141
ultlTARA

Se pare cI au luat parte si romini qi greci, nu doar bulgari. Riscoala a putul fi

indbusiti in 1041, doar profitind de dezbinareacare intervenise intre Petru
l)elian si Alusian (fiul ultimului lar bulgar Ioan Vladislav, care domnise in
It)l(r-l{)18).Revoltadin 1040-1041viza refacereastatuluibulgar.PetruDelian
ss considcra indreptilit si preia litlul de tar, ca pretins hu al tarului Gavril
R a t l o m i (r I 0 l 4 - l 0 l 5 ) 4 .
Splc clcosebirede rdscoala din 1040-1041, care a creat mari problcnrc
impiratului Mihail IV, evenimentelepe care le vom examina in continuare au
avut o importantl redusi la scara Imperiului Bizantin. Acesta este motivul
pcntru sarc ele au fbst transmisedoar de o singuri sursi, lipsind din relatdrile
tlonniei lui C'onstantinIX Ducas (1059-1067) ficute de Georgios I(edrenos,
Mihail Attaiiatcs li Mihail Psellos. Consemnareaevenimentelorrespective se
explici prin imprejuriri particulare. Scrierea lui Kekaumenos, intitulati
co[ventional de istoricii modemi ,,Sfaturi si povestiri" si redactati intre 1075 si
1078. aminteste o rlscoali care a avul loc in Thessalie in anul 1066.
Kekaumenosavea inter€sul de L prezantape larg fbptele, fiindci el tlorea si-l
dcz"vinovitcasclpe protagonist,Niculitzas, careera socrul lui.
li datorlm lui Kekaumenoso relatare de mare valoare. care ne lumineazi
asupra situatiei din lumea provinciali bizantind din wemea crizei secolului al
Xl-lqa. Dssl au avut consccinteminore, fbptele petrecule in Thessalia in anul
1066 pol prilejui unele consideratii asupra istoriei militare a romdnilor
sutl-dunireni. Intbrmatiile transmise de Kekaumenos 4u intrat in circuilul
stiintilic dupd publicineamanuscrisu.lui de citre V. Vasilievskiin l88l. Impor-
lant pcntru cunoaster€aunor fbpte din secolul al Xllea $i pentru diverse detalii
tle organizarc militari si administrativd, textul lui Kekaumenos a lbst studiat
intre altii clc Mathias Gy6ni. Paul Lemede, G. G, Litavnn (czuea dat si o noud
editie in 1972)5.lstoricii romini si-au ind'eptat atenlia mai ales asuprapasaielor
rcfrjritoare la arondni. Deta in 1905, George Murnu publica un amplu stutliu,
care rimdne si in prezentde relbrint66,Alrc contributii au fost adusede Nicolae
Iorga, Nicolae Blnescu, Eugen Stinescu, Petre $. Nlsturel, Neagu Djuvara'.
l"ragmentelede intcr€s pentru istoria romAneascidin opera lui Kekaumenosau
lirst publicale si traduscin ,,FontcsHistoriae Daco-Romanae"o.Discutia poate ti
insd reluatl,.cici mai sunt inci unele lucruli de spus pe marginea mlrturiei lur
Kckaumenos.
in inlelegerea evenimentelor,trebuie si tinem seama de thptut cl autorul
sursci avea o atitudinc extrem de dusmdnoasdfati de participanlii la revolti, si
in gcncral lbti de aromdni. El a clutat sI micsoreze vina lui Niculitzas si si
atrrbuic vlahilor toalArispunderearevolt€i,
l-ivcnimcntelc s-au petrecut la Larissa, principala cetate din Thessalia si
rcscdintathemei Hellada. Niculitzas detinea rzngul de protospatharios, care in
cpoci cra; tle reguli, acordat strategilor urbani (comandantii de cetdti). I;zvorul
nu precizcazi llnctia lui Niculitzas, S-a presupus ci el era ducele themci
Ilcllada'. dar pale mai probabil ca el sd fi fbst, de f'apt, doar strategul cetdtii
142 . INSTITUIUI- POLITICE
STUDII
PENTRU MILITARA
$IISTORIE
DEAPARARE

prca nric
Larissa, dc(rarcee,in epoca respectivi, titlul dc protospathurios cta
pentru funclia de duce de themi De exemplu' in thema Paradunavon'
de ver/e'l'
comandanlii din a douajumitate a secolului al Xl-lea aveaurangurile
cazul
vestarh. (rnthryatat, care erau superiozue celui de protospatharios \n
themei Hellacla,ducele Nikephor Botaneiates(care s-a aflat in aceasti functie
p.,t,nili "e.Jti intre 1068 ;i 1074) avea un rang inalt, de .sebastost" ln
(la
ichimb, purtitorii tillului de prorospatharios apar oa strategi de celiti
Preslav,de exemPlu)
si cl
Paul l-emerlepresupuneaci Niculitzas nu detineade fapt nici o ftlnctie'
rolul oe eare l-a avut in evenimenles-a datorat doar poziliei sale sociale inalte
de mare proprictar si putemic al loculuirr. Totu;i, aceasli ipotezi eslc
ci sc
hazartlati. in ie calitate s-a dus Niculilzas la implrat, pentru al inf'trrma
pregltelte o rlscoali, si in ce calitale a primit el mesajul .impiratului' care
p.u-rnit", abrogareacreqterii de impozite (vezi ryi j9s)? Desigur' el nu era ur
,i-olu purt,"u-iar-.ci avea o functie de conducerein Larissa Noi credcm cd era
straiegui.ctitii. in aceasti lumini poate fi inteleasi afirmalia ci.Niculilzas "arc
(ctlm spunca
multi-oameni si armati propne, iar cetateaqi tara asculti de el"
unui ,tlint " reLeli)''. in-aoist caz, ,'lal:" (chora) se ref'eri la zona rurali a
'l'hessalia
orasului Larissa,nu la provincia Hellada.(carecuprindea si Achaia)
CA1 despre ..armata pioprie" (laon idion)' asa cum s-a tradus in "Fontes
acaasta poate fi gi garnizoana cetitii, nu o trup[
I'listoriai Daco-Romanae",
'privati, cum consideraP, Lemcrle
in
in orice caz, Niculitzas Ecea parte din aristocralia provinciall' care
multi putere economicl si politicl
sccolul al Xllea acumula din ce in ce mai
proprietiti
Avinrl in vedcre specifrcul zonei, bogilia sa consta nu numai in
de vazl' Cu mal multe
li-rnciare,ci $i in turme de oi El se trlgea dintro familie
(l)'
tlesenii inainte de evenimenlole de care ne ocupim, un alt Niculitzas
thema'
bunicul celui din 1066, fuseseconducltor (archon) al vlahrlor din
gellada. in anul 980, el fusesedestituit din func(ia de domestik.s (cunandant)
al cxkubitilor dizlocati in thema Hellada (pe carc o avea din 959) si i sc ditluss
aceastallnctienoucreali.ElmaiaveatifuncliadeducealthemeiHellada'pe
I in
carc a pistrat-o si dupl 980'r. S-a atirmat cd functia primitl de Niculitzas
980 rcirezenta cotnon,luu.upru unui corp de armati reirutat local dintre vlahi'o'
l'ap1
l)qsi cxlstcnta unel asemoneaibrmatiuni militare nu este dovedillr5, un
pelrccul ccva mai tlirziu sugereazlci ea era posibila ln 1027,. Constantin Vlll
polrivit ,.Analelor dc
i t Ozs-tozt) a incercatsi recucereasciSicilia de la arabi.
vlahi'"
ia Bari", armata bizantini era compusl din bulgari, macedoneni ri
Accasta inseamni cI vlahii formau un detaqament distinct in corpul expctli-
titlrar.,..Bulgarii..si.'macetlonenii..sunlaicilocuitoriiprovinciilor.lSulga
Macedonia. Prin urmare, este posibil ca in 980 si se ii infiintat o fbrmatiuns
militari recrutatl dintre vlahii din Thessalia
lLcvenintlacumlaNiculitzasl,secuvinesiaminlimclelatreeutdcpar
(in
rarului Samuel(976-1014),atunci cdnd Larissaa fbst cucedd de Bulgaria
 ANUARUT
1999.lsToRlE . 143
MILITARA

985 sau 986). lJnii dinlre locuitorii Larissei (col mai probabil, vlahi) au lbst
rnulati in zona lacului Prespa,dar familia Niculitzas a fost crulatir7. Sc parc ei
liul lui Niculitzas l, denumit convenlional Niculitzas II, a iucal qi el un rol in
conflictul dinlre Vasile ll qi Samuel.In 1001,un Nicolaoszis si Nicolilzes a
aplrat c€tateaServia de atacurile bizantinilor. Dupi 1003, el a trecul de parlea
lui Vasilc Il si a primit titlul depatrikios, diu apoi a revenit de parteabulgarilor
si a first prins de bizantini in 1018. Unii islorici consideri ci este vorba de tiul
lui NiculitzasI'*.
liroul cvsnimentelor din 1066 era n€potul conducitorului vlahilor din 980.
Sri-l numim conventional Niculitzas lll. El mai cra numit qi Delphinas, dupi
proprietateape care o avea in localitaleaomonimi, in apropierc de Trikala, sau
. dupi imudirea cu o familie originari de acolore.
Kekaumenosafirml c5, in primivara anului 1066, Niculitzas l-ar li prevenit
pc impiratul ConstantinX Ducas (1059-1067)c[ in thema Hellada cste pe cale
si izbucncascl o revolti, din cauzacreqteriiexcesivea impozitelor, Intr-adevi.r,
politica financiarbsi militari a lui ConstantinX a fost dezastruoasi.impiratul a
ignorat avertismentul. iar faptele s-au p€trecut aga cum fuseseri alruntate dc
Niculitzas.
Situatia Imperiului Bizantin in vremea revoltei din Thessalia era fbatle
criticl. Grzva invazie a uzilor din anul 1065 a putut fi respinsl doar liindci
acosti barbari au fi)s1ripusi de o epidemie. Conc€ntrareade trupe pe liontul
duniLcan nu a avul de lapt nici un efcct. Generalul Vasile Apokapcs, care le
comanda.a lirsl luat prizonier de citre uzi2r',ln Orient, reducereaclLctivelor a
ingitluit turcikrr selgiucizi si se extindi rapid sprc interiorul Asiei Mrer. in linc,
thcmelc din sudul PeninsuleiBalcauriceerau amenintat€de politica ambitioas6a
Icgatului normand din sudul ltaliei, care, dealtfol, este amintill in fundalul
evcnimentelorrelala{ede Kekaumenos.
Toali acca-stistarc de crizi era de naturl si dea curaj revoltelor locale. Mai
cu seami evsnimenteledin Balcani din anul precedent(invazia uzilor din 1065)
au aritat incapacilalcaarmalei bizantine. S-a spus deja cI rebelii din Lruissa au
pulul avea in vcdere o cooperarecu normanzii lui R<-rbertGuiscard, care sc
'.
pregilcaudc invazic'
Mar existl un l'apt care pdni acum, din cAtestim, nu a lbst pus in legituri cu
'fhessalia.
rebcliunea din Romzn Diogenes(viitorul implra1 Roman IV, carc a
rlorrnit intre 1068-1071)a pus la cale un complot contralui ConstanlinX, pc
ciind avca lunctia dc straleg de Serdica (Sofia). Data €xacti nu este cunoscute,
tlar se slic cA fepGle s-au petrocutla slEr$itul domniei lui Constantin X, atlicl
pc vrcnlca cilnctin Thessaliase deslEsurarevolta de care ne ocupim. De reguli,
eomplotullui RomanDiogenesse dat€azdin l0(r7,dar nu esteexclusca cl si fi
lirst pus la rale la sllrriitul anului 1066.RomanDiogenesintentionasi reeLtt'gl
la spri.jinul pcccncgilor. Kekaumenosafirmi undevaci Niculilzas era prictcn ctl
li.oman IV de pe vremeacdnd aceslaera katepan(se presupuneci estc vorba de
eomanda pe care o exercita inlr-o provincie care avca cenlrul la Scrtlicalrr.
144 . INSTITUTUL STUOII
PENTRU DEAPARARE
POLITICE MITITARA
9IISTORIE

lmediat cum a ajuns impirat, Roman Diogenes l-a eliberat din temnitd pe
Niculitzas (care fusesearestatde Constantin X dup6 terminarearevoltei) si l-a
t mis acasi la Lzrissa. Complicitate sau clemenfI? Este greu de spus, in lipsa
unor izvoare edificatoare.George Mumu presupuneaci Niculitzas 'Jr-a tbst cu
t()tul lcal lat[ de suveruurulsiu Si ce, mdcar la ristimpuri, oarecare ginduli
aseunsci-au ftamenut minteasi sufletul"2r.
Rlscoala din 1066 a fbst pusi la cale de un grup de liuntagi din orasul
l,arissa. Kekaumenosa transmis numele unora dintre ei: vlahul Berivoi, loan
'fheodor
Grcmianites, Grigore Bambakas, vlahul Slavota Carmalalos, Skibon
Petastos. Berivoi era stipinul casei in care se adunau complotistii si era
Dcsemneinitiaturul miscirii, Numcle Berivoi a lbst consideratslav, dar existl si
ipoteza originii sale tracice2'. in orice caz, este posibil ca numelc sf,u sa sc
rcl'ere la substantivul comun rominesc berevoi (,'vracir). Ioan Grcmianites
tfclinusc anlerior rangul de protospalh(lrios. Se apreciaz6ci el cI:z'usein diz-
gratic tlupl cE f'usese,eventual.straleg al themei Heltada"' dar noi considerlm
ia. auan.i litlul de protos1tutharios,el fusescmai probabil comandanl al cetitii
Lzu'issa (vezi nai sus cele spusedespreNiculitzas) Estc posibil ca numelc liti
'l'hcoclor
Skibon Pelastossd se relbre la gradul siu militar: skribon era tur olitsr
supcrior tlin tagma exkubitilor, al treilea in ordine dupd conlartrlant
(domeslil@s)'".
lletinem rolul tlecisiv al liunta;ilor din modiul urbaur,dintre carc unii putcau
fi oamsni tle arme (loan Gremianitessi Theodor Skibon Pelastos) Vlahii din
'lhcssalia
nu erau doar ciobani. Exista ti o elili urbani, prosperi si dornici de
alirmare. Kekaumenos spune undeva ci buna stare a rizvritililor pulea li
invidiati cle Niculitzas2?.Prin urmare, exista o categoriede ord5eniimbogdtitt,
prohabil de pe urma cre;terii animalelor si a comertului cu celcbrabrinzd vlalri'
cu IAnnsi caine. Creqlcreaimpozitelor si abuzurilencinfrinate ale admiuislralici
corupte ii afccta din plin. Aceiti ori$eni din Larissa qi din Trikala' ruomAni,
greci (eventual si bulgari), sunt cei care au declan;at revolta. Astlbl, riscoala
,lin Itt(,0 are in mrxl vizibil un caracterfundamEntaldif'erit dc cea a lul Petru
l)clian. care a li)s1 o miscare a populatiei rurale dintr<r zoni subde:zvoltatla
lnrDeriului Bizantin. Esle adcvlrat insl cd la rlscoala din 1066 initiata de
ol{-scnii rlin l-arissa s-au raliat si aromAnii ciobani si tirani (cei din cdmpia
'l'hessaliei).
Populatia din Larissa si <tin zona inconjurdtoareera compusi din grcci si
vlahi, cventual li din bulgari. Este greu de spus care era raportul dintre etnii'
dar eslc clc prcsupusci aromAnii (vlahii) reprezentauun procent semnilicativ'
Aromdnii au ti:st cei car€ au avut initiativa rlscoalei' pcntru ci se pare cl ci au
lirsl cci rrai loviti rle crefterea de impozite si de, probabil, lranslbrmarca
vcchrlol tldt'i in naturl in pllti in numerar.
Populatia aromAncascldin Thcssaliaajunseseacolo inlr-o perioadi care nu
yrate fi dctcnninatl cu precizie. ln orice caz, ea era prezenti acolo in ultimels
,lsccnii ale secoluluial X-lea, in numlr destul de mare' cici asa sc explicd
 ANUARUT'199s.
lsToRlE . 145
UltlTeRA

func1ia pe care a primit-o Niculitzas I. intr-o perioadi mai t6rzic (secolele

XIll-XV), Thessaliava mai fi cunoscuti s,isub numele de ,,Vlahia Mare"".
Fiindcl am adus in discutie prezenlaaromdnilor in Thessalia $i la Larissa,
scmnallm un fapt mai putin cunoscut, asupra ciruia a atras aten-tiarccenl un
bizantinolog grec. Jarul bulgar Samuel a luat de sotie o femeie caplurafi la
l.arissa in 986, al clrei nume nu a fost consemnat.S-a presupuscd ca cra de
origine aromineasci, deoarecefiul ei Gawil Radomir mai purta si supranumele
dc Romanos2e.Este o ipotezi indrizneati, care se loveqte si de dificultatea cI
altl mlrturie afirmi ci acea femeie din Larissa a fost nu mama, ci sotia lui
(iavril Radomir. Este vorba de o interpolarea cronicii lui Skylitzes, llcuti de
cpiscopul Mihail din Devol in I 118 (care ora lbarte bine informat asupraunor
amlnunte de istorie local5 a Bulgariei qi Macedoniei). Pe dc altl parte, insi,
adlugim ci, potrivit aceluiasiinterpolator,unul dintr€ fiii lui Ioan Vladislav se
numeaTraian (cu a. nu cu o) - un nume neobignuitpontru bulgariro.El cra dcci
ncpot de vir al lui Gavril Radomir (acestadin urmi era fiul lui Samuel,iar Ioan
Vladislav cra fiul lui Aaron, fratelelui Samuel).
George Murnu presupuneaci ;i familia Niculitzas ora de origine arom6.ni.
-lirtu.-i,
iirvorul nu aducEnici o informatie clari in aoeasti privinldrr. Faptul cd
Niculitzas I a primit conducereavlahilor din thema Flellada sug€rcazl acest
lhpt, d.arnu in chip categoric. Forma numelui, cu a in loc de o, poale sugera
insd originea rom6neascir2.ln schimb, sufixul ,,-itzas" nu este relevant, cici
cste dc origine slavi si se int6lneste qi la greci gi la bulgari. Oricare ar fi
realitateain privinta originii lui Niculitzas, conteazl ci in Munlii Pindului si in
-l-hessalia
exista o populalie vlahi numeroas6,din rAndul cireia s-a fbrnal si o
cliti urbani, care locuia la Larissasi Trikala.
Potrivil lui Kekaumenos,Niculitzas a incercatsi previni izbucniroarevoltei.
lll nu a avut insl de ales. Toli litntaqii din Larissa, indiferent de originea lor
etnicl (aromAni,grcci, poateqi bulgari) doreausi se rizvr[teascd. Solutia gisitl
tle Niculitzas a tbst se acceple conducerearevoltei, in ideea ci o va put€a
controla si slopa (cel pufin, aceastaafirml Kekaumenos). El a inc€rca1si-i
convingl pe rebeli cI estede partealor, dar i-a indemnat si renun[e la violentl
Nr.ra reugit, s-i a trebuit sl ia parte la conflictul care a incepul in iunie 1066
printr-o oftnsivi spre Pheusala.Pe cAmpia stribitut[ de riul Pleres (astlzi,
Paliures sau tslioures), ,,a strAnspc vlahii 5i pe bulgarii din vecinltate si si-a
atlunato armati numeroasi". Din aceastibazi de atac s-a tr€cul la olbnsivi spre
nord-csl. Primul obiectiv a lbst cetateaKitros (Pydna), situati in golftll Thessa-
lonicului (care a tbsl distrusl). Ulterior a tbst asediat6cetateaServia. Accasta
aplra trecitoarea Stena Petrascare lhce logitura intre Thessalia si Macedonia
occidentali qi era lirarte greu de cucerit, CotateaServia se afla pe drumul spre
Voderra (Edessa), de unde se pitrundea pe Via Egnatia (drumul care lega
l)ynachiondc Thessalonic)33.
Actiunile ofbnsive arati ce se intentiona pltrunderea in Macedonia pc doul
sii (Servia si Kitros). Urma atacarea orasului Thessalonic. care deschidea
146 . INSTITUTUL
PENTRU POTITICE
STUDiI MITITARA
$IISTORIE
OEAPARARE

puternicafbrti-
rirunul sprecapital5 Daci rebelii s-auincumetalsi asedieze
ci ei di-spuneau de arrumenl
ficatic tle-la Servia.suntemobligali si admitem
putut fi ea cuceriti' dupi un
in,t"*tutercr.li de maiini de lupt6. Doar astfela
rizvritili aveau
u1u..ur" a durattrei zile. Ne indoim c6 niqtesimpli ciobani
si si
cauacitaleas[ se dispundin linie <telupti (cum aftrmi Kekaumenos)
:;:;;;.t u ectateeareaveafaima de a h greu de lual Rebelii beneficiau
urobabil.le spriiinulunormilitari profbsioniqti, carenu puteaufi dec6tcei allali
i;h-;;;";&i lui Niculitzas.Eviient. Kekaumcnos nu puteaspunefrlis a;a
ceva,fiindc[ ar fi fost un fapl carel-ar 1i condamnat definitiv pe soerulsau ln
permancntl,Kekaumenosa incercat s6-l prezinte pt Niculitzas ca pc un
;;t" s-a strdduit si aplanezeconfliclul Participarea decisivi a
l;;;;;t
tridare fa16 de
trufr"nit.,t sli la cucerireaServielieprezenta,evident,un act de
implral.
Nieulitzas a uzat cle func(ia sa d€ strategpentru a trimite un mesaj
f.per"i"i"i, in carese solicitarenuntarea la crogterea dirilor' ConslantinX a
a".leptutin c"t" din urmi rugimintea lui Niculitzas, dar rispunsulsiu a ventt
DreatArziu.dupl ce a fostcucerit[cetateaServia (prin septembrie 1066) Citind
il"iti-ii l"te-a"tul impiratului, Niculitzasle-a cerut si opreasci revolta'dar
continuarea otbnsivei
coniucitorii vlahilor s-auopus,dovaddcI se intenliona
pentru a-i
i" .fir*i" pf"""aoniei.Atunci,Niculitzasa gisit mom€ntulfavorabil
(despre care
ur"*u p" doi <iinrrecapii rebeliunii,arhonteleSlavotaCarmalakis
Kskaumenos afirmi cI era vlah) si Theodor'skribon PetastosAstfel' riscoala
"-u *iat.n, dupi ce impiratul a renuntatla crestereade impozite care o
pn)vocasc.
' a
l'cntnt aJ convingepe impirat ci Thessaliaa fost pacificatE'Niculitzas
risculalilor' Constantin
of.."i'iu-citn.tuntino-pot'insolit de unii conducitoriai
l'"t fi t*, si anulezejurimintul t'acut,dars-aopusPatriarhulloan Xiphilinos
a relatat
n4ani.,*,irnpetutula oidonatintemnilarealui Niculitza'sK€kaumenos
toatcaccste^intAmpliri penlrua argum€nta nevinovifialui Niculitzas'carear fi
' o viclimi a lui ConstantinX.
tbst
(anulareacresterii
Deoarecca lbst atins obiectivul inilial al rdscoalei
impozirelor),s-arput€asocotici ea a avut succes ln realitate' a fost un esec'
"e.li "r,"nio,,"nt"leprefigurauo miqcarede propo4ii cu caract€r secesionist'
indreptali contraimpdratuluiConstantinX
"---gi"
poriu "u r"bolii din 1066si fi urmirit creareaunui stataparte.a unui
AsdnestiDesigur;
.:.f",tu", precumPetruDelian,sauprecummai tetziu liatii
;;;;t""; evolutiear fi fosl posibih, daci revoltaar fi clpitat amploare5i
a fbst insd
.-ut fi "*tin. spre Macedonia;i spre restul themei Bulgaria Ea
p*, "urend.Din m"rsui "uenim"ntelor se poate deduce ci rizvretilii
-,;;
de.pe Yia Egnatia' ln
tinteausApreiacontrolulu*upruuno, punctestrategice.
ar fi dat un ajuttlr
o"|.!i,".tiuu unui ataUal lui RobertGuiscard'ace$tirebeli
parte,in Macedoniaar fi existatnistc
ir.ti'.rtr inalntarii normandePe de alta careputeau
;liaii Dotentiali' uzii careau fost coloniza{iacolo in 1065" $i
 1999.lsToRlE
NUARUL . 147
MI|-ITARA

clcveni un mare pcricol pentru autorit[lilc bizantine. Cineva a lEcut observatia

ri rcbclii tlin Thessalia au sperat sd ridice la luptd qi populatia tlin thcma
Bulgariars. Dealtfel, este consefimat faptul cI Andronic Philokales, ducele
themci Bulgaria (cu capitalala Skoplje), se temeaci Niculilzas €stecu adevlral
un rcbel. Philokales se gisea gata de riposti la maginea de sud-esl a thcmei
Bulgaria. Probabil ci trupele de sub somandalui Philokales au fost un ibctor de
intimidarc pentru Niculitzas, Este de remarcatci Niculi s a luat decizia de a-i
aresta pc rebeli dupi ce a primit mesaiul impdratului, prin intermcdiul lui
Philokalcs.
,A fbst oare Niculitzas credincios impiratului aga cum aiirmi Kckau-
nrenos?Cu ahE cuvinte, a ficut el oare un joc dublu pentru a prinde momentul
lavorabil inlbutirii ri-scoalei?Daoi ii acordim deplini incredereginerelui siu,
atunci ar trebui sI conchidemci Niculitza^sa slujit intereselelui Constantin X.
I)ar', tiacd .fudecdm mai atent fhptele, atunci binuielile lui G. Murnu sunt
.1ustilicatc.Iistc posibil sa Niculitzas sd h intenfionat si meargl mai departesi
si sc lirloscasci de multimea rdzvrltiti pentru realizareaunor scopuri proprii.
l)cja la inceputulriscoalei,coniuratiiii declaraului NiculitzascI il vor,.cap
si stip6n". Termenul authentes (,.stdprin")insemna in epocl .de sine sEpe-
nitor", ..rutocrator" si era rezevat implratului. De asemenea,aclamafia7.rr.r/y-
rhntnos adresall,de riscula{i lui Niculitzas ar putea li interprctati ca o tenlativd
dc a-l proclama implrat ^bizantin, clci aceastaEra lbrmula de consasrarea
impiratului la incoronare'o.Spre deosebirc dE Petru Delian, care a rivnil si
ajungi impdrat (!ar) al bulgarilor, eventualaambilie imperiall a lui Niculitzas
nu puteaviza decAttronul de la Constantinopol.El s-ar inscrie a^stfElin seria de
prclendcnti imperiali din secolul al Xl-lea, care a numirat at6t generali, ciit 1i
rcprczcntantiai aristocralieicivile,
tlvenimenteledin Thessaliaemului 1066aratdcum politica in mod sistcmatic
gresiti a impiratilor bizantini care i-au urmat lui Vasile II a stimulat lendintele
ccnlrifuge din PeninsulaBalcanicS.De fiecaredati cAndadministratiabizantini
a miril cxcesiv impozilele sau a pretins plala lor exclusiv in bani, in Balcani au
izbucnil rcvolle. Prssiuneafiscall a fosl insl doar delonatorulunor mi;clri carc
au cipital caractcranlislatal, atunci cAndau avut posibilitateasd se dezvohe. A
lirst o scric dg revolte ale peritbriei contra centrului, care in secolul al Xl-lea au
avut doar un succesclbmor. dar care vor izbdndi la frnele sEcoluluiurmilor.
.ladranFclluga apreciacd rlscoala din 1066 indici o accentuarea proccsului tlc
tbudalizarein lumea bizantini din PeninsulaBalcanicirT.Tcndintcle cenlrif'use
sc vor nranilbstadin nou tlupi scurttimp. in 1072-107-lau izbucnit alte doie
rcvolle. in sutlul Dobrogei si in thema Bulgaria, din motive similare cu cele alc
rsv()llcidin l'hcssalia.
[.ualc ca alare, tbptelc petr€cutein Thessaliain anul 1066 sunt dc inrportantd
nrinori. Daci le privim in perspectivaistoriei, vedem insl cI aceastdconliun-
larc a urnticipalrevolta altor rom6ni sud-dunirqni, cea din 1185. lntr-adevlr,
riscoala declansati de tiatii Petru si Asan a pornit tot de la politica liscall
148 . INSTITUTUT
PENTRU
STUOII DEAPARARE
POIITICE MITI1ARA
$IISTORIE

abuzivSa implratului lsaacIl Anghekrs(1185-l195).Creslereabrusci a dlrilor

a lovit in ll85 1ot elita popula{iei romdne;ti, posesoarea mari turms de oi si
fbartc probabil $i a unor domenii de tip pronoiar (acordatede imparatii din
tlinastia Comnenilor). Petru Si Aszulerau reprezentantiiacesleielite economice
si tolodali militare a romAnilordin Muntii Balcani. Ca si in 1066, in ll85
romdnii au lbst cei care au doclansal revolta contra autoritltii cenlrale'
antrcndntlu-i in rniscaresi pe bulgan.

N()'t !t:
l Pcntru caracteristicilccrizei din secolul al Xl-lea, vezi de excmplu: G.
Ostrogorsky,l/i.rloi re tle I'E t at lryzunti n, Par rs, 1956, p.34 l -372.
2. Vczi un btudiu dc sintezi asupracaractcrului s-icauzclor rebeliunilor la A. C.
C. Savvides, Interual Stile on(l (htre.\t fu Larer Byzantiun. XI"')'lllu
'
('enturie.\ (A.D. 1025-1261). The CaseofUrbun and Provincial lt;unedio \
(Cnu'ietatd Effects),,,Symmcikta",Athcna,7, 1987,p.237-213.
3. llslc \orba de plata dlrilor in nature $i cle acordarea autocef'alici pettlru
Arhicpiscopia de Ohrida, oare avea sub iurisd:ictie teritoriul lbstului stat
hulgar. Vasile ll a decis ca la Ohrida sI pdstoreascdierarhi cie neam bul-e1ar,
dar in 1040a fi)st numit un grec.
4. Pentru rcvolta lui Petru Del'ian, vezi in special J. Ferluga, Les insurrediurs
de: ,\lnvel rle la Macldoine ou Xf .tiicle, ln ldem, Btzuntiun on the Ralkan\'
Sarliet on the B)'zot ine Adtti,tistrotion and the Sorlhem Slavs.fi'on the VIf"
 ,\NUARUL
1999.ISIORIE . 149
Mlr[ARA

to ,heXI' Cenrurie,r, Amsterdam,1976,p.383-389;G. Cankova-Petkova, De

nouveau.\ur Kdkaumenos, ,,BulgarianHistoricalReview", l, 1973,3, p.72-
74; A. Miltenova,M. Kajmakamova,The Upi.singof Petdr Deljan (1040-
l04l) in a New Ad Bulgaian Source,,,Byzantipbulgarica",8, l9tt6,
p.227-240.
5. M. Gyoni, L'oeuwe de Kekaumino.s, sourcede l'histoire roumai e, ,,Revue
d'l{istoireComparde",23, 1945,n.s., vol.3, l-4, p.9Gl80; P. Lemerle,
Proltgomines d une Adition critique et conmentaedes ,,Conseilset Rltil.\ de
Ktkanmeno.s", ,,Acad6mieRoyalede Belgique.Classedes Lcttres.Memoi-
res.Collectionin-8', Deuxihneserie",54, 1960,I, p.l-120; G.C. Litavrin,
Sovett i ra\skttzi Kekawnena.Socinenie izanlijskogo polkovodla Xl vefu,
Moscova,1972.
6. C. Mumu, Ketaumeno.\ti rorndnii tn veaatl al Xl-lea, in ldem, Studii i\toirc
privitoore h trecutt,l romdnilor de pesteDundre, cd. de N. S. Tanasoca,
Bucurc$ti, 1984,p.78-129.
7. N. tsinescu,i proyts de Keknumeaar, ,,Byzantion",13, 1938,p.129-1381 N.
lorgr, Istoria Romdnilor,lll; Bucuregti,1993, p.3-7; E. Stiniscu, Premi.yele
rdtcoalei Asdne$rilor.Lumea rondneascdsud-dundreandtn veacurile X-XII,
in vol. Rrisrzalapi volul A.rdne$tilor,Bucure$ti,1989,p.l l-36; P.9.Nlsturcl,
I'latho-Balcanica, ,,Byzantinisch-NeugnechischeJahrbiicher", 22, l97t\,
p.229-231: ldcm, Wahii din spaliul bizanlin {i butgdrescp4nd la ur:erireo
otomond,in vol. Ammdnii. Istorie.Lirnhd.Destir, Bucurelsti,1996,p.55-56;
N. Diuvara,Sur un passagecontroverside Kekaumeno,s,,,Revue Roumaine
d'Histoire",30, 1991,l -2, p.23-66.
8. Kekaumenos,in Fontes Historiae Daco-Romanae,III, Bulure$ti, 1975,
p.20-45.
9. G. Mumu,oZcir.,p.lll-ll2;G. G. Lit: vrir',op.cit.,p.515-516.
10. N. Oikonomides,Seals ptblished 193l-1986, tn Studies in Blzdnti e
Sigillography,sd. N. Oikonomides,5, Washington,1998,p.l17, 14l. Nikc-
phor Botanoiates a fbst in 1074-1077 duceal themeiA.natolikon, cu rangulde
kwopalat. Vezi J. Nssbitt, N. Oikonomides(ed.), Catalogueof byzontine
sealr ot f)umbartonOakt antl in the Fogg Museumof An, vol.11,l,Washing-
ton, 1996,p. 150,nr.86.18. El a putut ti.sebastosinaintede 1074,dar dupi
f068, cdnd csto atestatc^ proloproedros(G. Zacos,A. Veglery,Byzantine
LeadSeal.r,vol.1/3,Basel,1912,p.1463-1465).
ll. [f Lemerle, op. cil.,p.50.
i2. Kekaumenos, 0p.cil., p.31.
13. Kekaumcnos, op.cit.,p.45: M. Gy6ni,op.cil.,p. I 18; P. Lemerle,o2r:rt.,
p.45. Exkubitii erauun corp (aagma)din armBtade manevrl. in 959 au first
creatc doui ,agmata sle exkubililor, una occidentali gi una oriental6,cu
clbctivc egal€de c6te3000de cllfueli. Detajamente din acestetagm&a (Ildu
pusela dispozitiacomandantilordin provincii. Vezi W. Treadgold,Byzan-
tium o d its Army.284-1081,Stanford,1995,p.34,79, 116.H. Glykstzi-
Ahrweiler, Recherchessur l'admini.tarutionde l'Empire Blzantin aw IX-XI
.ri?r:/er,,,Bulletinde Conespondance Hellenique",84, 1960,p.90 aratl oi, in
secolulal Xl-lea, corpurilede tagmotoeraurlizlocat€in provincii.
150 . INSIITUTUT STUOII
PENTRU POLTTICE $IIS]ORIE
OEAPARARE UTLITARA

14. P. Lemerle, op.cit., p.88: G. G. Litavrin, op.cit., P,583-584:E. Stdnescu,

op.cit.,p.26-
I 5. C. Mumu, op.cit.,p.72,nota 15si M. Gy6m,op.cil.,p.135seindoiescci ar fi
putut exista, liindci de regul6 unitililc erau constittritePe criterii etnice doar
in cazulpopulaliilordin afaraimperiului.
16. ,4nnalesBarens4s,in MonumentaGermaniaeHislorica, V, p.53. Vezi
M.Gy6ni, ks Waques des Annales de Bai, ,Acte Antiqua Academiae
ScientiarumHungaricae",l, 1952,1-2,p.245-246;E. Stinescu,op.cit.,P.27,
28; V. Spinei, Realitdlile elno-poliaice de la Dundrea de Jos'tn secolele
XLXII in croniaalui Mihail Siriarul (ll),,,Revista de istorie",37, 1984,2,
p.132.
17. loannesScylitzes,Synopsis historianrn,recensuitI. Thum, Berlin-NewYork,
1973,p. 330; G. Cankova-Petkova, op.cit.,p.7O-71;A. Risos,2'ie Vlach.s o.[
Larissoin the lF Century,,,Byzantinoslavica", Praga,51, 199O,2,p.2O5'
206.
18. loaruresScylitzes,op.cit.,p.344,363;G. Mumu, op.cit.,P.82-E4;M. Gy6ni,
L'oeuvre...,p.ll5-121; G. Cankova-Petkova, op,cit., P.70; E. Stinescu,
op.cit.,p.26.P. Lemerle,op.cit.,p,52-53seindoiegtede identitateadintrefiul
lui NiculitzasI qi acel Nicolaos Z's.Nicolilns mentionatde Skylitzes.Ar
puteali o coincidentdde nrsne-Nicolitzes estediminutivul lui Nicolaos.
19. M. Cry6ni, L'oeuwe..., p.122.
20. P. Diaconu,Ies Petchindgues au Bas-Danube, Bucureqti,1970,p.79-81.
21. F, Chalandon,Essaisur le rdgned'Alixis ler Comtine, Paris, 1900,p.60'
85-86;G. Mumu,op.c ., p.l14-115.Vezi Ei A. Sacerdoleanu, Mouveme s
politique.set sociaw de la Ptninsule Balfunique dans la secondemoitit du
Xl .;iicle, ,,Balcania",2-3, 1939-1940, p.97.
22. N. Blnescu, Les duchis hrzanlins de Paistion (Paradounovon) et de
Rulgane,Bucureqti,1946,p.81-83;P. Diaconu,op.cit.,p'93-96.
23. G. MwrLu,op.cil.,p.ll2.
24. G. Cankova-Petkova, op.cit.,p.65.
25. Kekaumenos, opcir., p.31,notr 37.
26. W. Treadgold,op.cit.,p.l04',122.
27. Kekaumenos, op cit., p-29.
28. Yezi pe larg la G. Mumt1 .Romrinridin Pind intre anii 1204-1259,in ldem'
Studii...,p.130-147;E. Sttrnescu, op.cit.,p.2l-23: J. Koder, F- Hild, Tabula
Imryii Byzantini, I. Hellas und Thessalia,,,OsterreichischeAkademie der
Wissenschgften. Philosophisch-HistorischeKlasse, Denkschriften"' 125'
Wien,1976,p.40-41.
29. loannesScylitzes,op-cit.,p.349;A. Risos,opcr7.,p.206.
30. IoannesScylitzes,op.cil., P.360.Pentruacesteinterpoldri,vezi J. Ferluga,
John Scylitzesand Michael ol Dnol, inldern, Byznntiun...' p.337-344.
31. Originea romAneascd elte contestat6de M. Gy6ni, L'oeuwe...,p.143; P.
Lemerle,op.cia.,p.75; G. Cankova-Petkova, opctl., p.75' N.$. Tanagoca,in
G. Mumu, op.cit., P.4l arat6 od iPotoza lui Mumu ,,nu oste suficient
intcmeiatidocumentar".
32. G. Mumu,op.cit.,p.109-113.
 lrltlIARA. 151
1999.lsToRlE
,rtlUARUL

33. Vczi dctalii desprecetateaServia la G. MtnrLu,op.cil., p.104. Vezi 5i J.

Koder,F. Hild, opcit., p.9l-92.
34. P. Diaconu, op.ci.,p,81.
35. P. J. Alcxander,Hi.tloical Interpolalionsin lhe ,,ZbomikPopoDragolia", in
-lctes du nV CongrAsInlertationat des EtudesByzantines,3,BucureEti,
1976,p.30.
36. Kckaumcnos, op.cit.,p.35,nola 53; P. Lemerle,op.cit.,p.47,n<tla6.
37. J. Ferluga,op.cit.,p.81.

,,,,:,,,.:ii;,,|:iii,:.i:i:i:riiiii:iiii,:i:liiiiiiiiiiiiiilijlil.{
:iif:liilirlli;ititillii:liiit,
,;i,,,,.,.
Th€ Uprising ofthe Thessalian Vlachs (1066)

The bad linancial and military policy of the Byzantine emperors betwe€n
1025-l08l causedmany rebellions especially in the Balkan provinces. One of them is
the uprising occurrsd in Thessaly in 1066, which is known from a single source
Kekaumenos.Kekaumenoswas the son-in-law of Niculitzas - the hero of his relation,
According to Kekaumenos,th€ local adstocrat Niculitzas was forced by the plotters to
assumethe leadershipofthe unrost directed towards the taxes increase.Niculitzas was
most probable the commandcr ofthe city (straregos) and not the duke ofthe province
[{cllas.
'fhe
rebelliori was startod by several owners fiom Larissa, of Greek and Vlach
'fhe
origin. Vlach (Aromanian) population is attested in Thessaly since the l0'r
century. It is not excluded that even Niculitzas' family was of Vlach origin. His
grandf'atfuerreceived in 980 the command over the Vlachs settled in Hellas. At the
uprising fiom 1066 took part townsfolk from Larissa and Trikala, shepherds and
pcasants of Vlach, Greek and perhaps Bulgarian odgin. Its basic causcs were
economic. The circumstanceswere propitious for an uprising against the emperor
Constantine X (thc thcat of the Italian Normans and a possible cooperation with the
Udae settled as prisonersin Macedoniaone year before).
'Ilte
rebels moved towards Macedonia and they conquered thc Jbrhesses Kitros and
Scrvia (strategic points on the road to Thessalonic). The uprising ceased whcn the
emperor promiscd to cancel the high taxos. Niculitzas anested two main leaderswhen
hc received the imperial messageliom the duke of the province Bulgaria (who was
ready td fight against the rebels). Kekaumenos sustainedthat his relative Niculitzas
was not guilty lbr the rebellion and that he tried to hinder it. tn fact, it is possible that
he had some hidden interests. Several deBils suggest that the rebels intended to
nroclaim him emoeror,