Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ISTORIA STILISMULUI
ÎN ROMÂNIA
(1924-2010)
Apare cu binecuvântarea
Î.P.S. Dr. Laurenţiu Streza
Mitropolitul Ardealului
Agnos
Sibiu – 2012
Consilieri editoriali:
Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula
Conf. Univ. Dr. Lucian Grozea
Redactor: Raluca Toderel
Coperta: Andrei Rosetti
Prefaţă...................................................................... 7
Cuvânt înainte......................................................... 11
I. Calendarul îndreptat în Biserica
Ortodoxă Română. Premise şi evoluţii.................. 17
1. Calendarul iulian şi cel gregorian............... 17
2. Problema calendarului în
Biserica Ortodoxă Română....................... 19
3. Conferinţa Panortodoxă de la
Constantinopol (1923) ............................ 22
4. Conferinţa de la Moscova (1948).............. 26
II. Stilismul în perioada interbelică ......................... 30
1. Apariţia şi dezvoltarea stilismului
(1924-1933)............................................. 30
2. Evoluţia stilismului în perioada
1934-1936 ............................................... 41
3. Stilismul în Basarabia ............................... 49
4. Stilismul – problemă de siguranţa
naţională şi reacţia autorităţilor ................ 58
III. Stilismul în perioada comunistă ......................... 66
1. Mişcarea stilistă în primii ani ai
regimului comunist (1945-1954).............. 66
2. Galaction Cordun şi organizarea
stilismului (1955-1959) ........................... 77
3. Răspândirea stilismului în Transilvania
şi Muntenia .............................................. 98
4. Stilismul şi regimul comunist: aspecte ale
unei relaţii controversate .......................... 110
ADDENDUM: Dialogul între Biserica
Ortodoxă Română şi grupările stiliste................... 130
IV. Dezvoltarea stilismului după 1990......................... 143
1. Grupări stiliste care activează în România.... 143
2. Biserica Ortodoxă de Stil Vechi
(Mitropolia Slătioara) ............................... 149
3. Biserica Ortodoxă de Stil Vechi şi
Biserica Ortodoxă Română....................... 156
4. Stilismul şi derapajele fundamentaliste
în Biserica Ortodoxă Română................... 163
ADDENDUM: Mărturisirea de credinţă
a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi (fragmente)
şi un răspuns ortodox............................................ 168
ne, era unul solar ştiinţific, aşa cum era şi cel egiptean,
bazat pe mişcarea aparentă a soarelui şi pe datele astro-
nomice cunoscute la acea vreme în Alexandria. Anul ca-
lendaristic a fost socotit de 365 zile şi 6 ore. Cele 6 ore
formau o zi în al patrulea an, care era de 366 de zile şi era
numit bisect (lat. bissextilis). În acest calendar, echinoc-
ţiul de primăvară cădea la 24 martie.
Calendarul întocmit atunci a fost moştenit şi accep-
tat ca atare de creştini. Aceştia au introdus în el sărbătorile
specific creştine şi sistemul de împărţire a lunilor pe săp-
tămâni moştenit de la evrei (grupe de câte 7 zile, în loc de
8 zile – octada, ca la romani). Denumirile lunilor anului
şi ale zilelor săptămânii în limba română provin din limba
latină, cu excepţia sâmbetei, al cărei nume este de prove-
nienţă iudaică, dar venită tot prin filieră latină (sabbatum).
Calendarul întocmit de Sosigene rămânea în urmă
cu 11 minute şi 14 secunde faţă de anul tropic4. Imper-
fecţiunea acestuia putea rămâne neînsemnată pentru o
viaţă de om, dar, la 128 de ani, ea se ridica la o zi. De
exemplu, echinocţiul de primăvară care, în vremea lui
Sosigene, cădea la 24 martie, peste 384 de ani, adică pe
vremea Sinodului I Ecumenic, cădea la 21 martie. Aceas-
tă diferenţă, mărindu-se cu timpul, a devenit o problemă
pentru stabilirea sărbătorii Paştilor5. În secolul al XVI-
4
Idem, Liturgica generală, Editura Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1993, p. 124;
Arhidiac. Prof. Dr. Ioan Floca, Calendarul bisericesc, în Mitropolia
Ardealului, nr. 7-8 (1959), p. 562-567; Prof. Dr. Vasile Loichiţă,
Calendarul, în Mitropolia Banatului, nr. 7-9 (1957), p. 21- 24.
5
Pr. Prof. Dr. Ene Branişte, Problema unificării calendarului
liturgic în Bisericile Ortodoxe, p. 190.
Istoria stilismului în România 19
14
Ibidem, p. 35.
15
Cronică bisericească, în Biserica Ortodoxă Română, februarie
1924, p. 106-108.
16
Conf. Dr. Alexandru Ioniţă, Tit Simedrea Mitropolitul. Repe-
re biografice, Constanţa, 2002, p. 57.
Istoria stilismului în România 27
20
Un document important referitor la calendar, în Mitropolia
Moldovei şi Sucevei, nr. 5-6 (1972), p. 367-372 unde este redat do-
cumentul adoptat la Chambesy; Îndreptarea calendarului, hotărâre
întemeiată a Bisericii Ortodoxe, în Mitropolia Moldovei şi Sucevei,
nr. 7-9 (1982), p. 597-599.
II. Stilismul
în perioada interbelică
21
Carte pastorală către iubiţii noştri credincioşi din Sfânta Mi-
tropolie a Ungro-Vlahiei, în Biserica Ortodoxă Română, septembrie
1924, nr. 9 (522), p. 513-515.
Istoria stilismului în România 31
3. Stilismul în Basarabia
64
Vezi Dezbaterile Congresului Naţional Bisericesc. Sesiunea or-
dinară din octombrie 1926, Bucureşti, 1926, p. 63-65. Această pro-
blemă fusese abordată şi în şedinţa Sfântului Sinod din 24 februarie
1924, care hotărâse încredinţarea administraţiei averilor unei eforii
formate din chiriarhii celor trei Episcopii basarabene.
65
Despre inochentism: Arh. Grigorie L. Botoşăneanu, Inochen-
tismul, în Biserica Ortodoxă Română, anul XLVI, nr. 9 (570), sept.
1926, p. 679-774; N. Popovschi, Mişcarea de la Balta, Chişinău,
1926; O stare de lucruri îngrijorătoare şi mijloacele de a o înlătura, în
Mitropolia Moldovei, martie 1931, p. 53-58.
52 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
68
Idem, Dosar 49/1935, f. 42.
69
Arhivele Naţionale, fond Ministerul Instrucţiunii al Cultelor
şi Artelor, Dosar 125/1935, f. 79.
54 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
77
Arhivele Naţionale, fond Ministerul Cultelor. Direcţia de
Studii. Dosar nr. 1 bis/1954, f. 38-39.
78
„Procesul preoţilor agitatori stilişti”, în Universul din 27 sep-
tembrie 1935.
79
Arhivele Naţionale, fond Direcţia Generală a Poliţiei, Dosar
54/1936 f. 5, Raport din 29 octombrie 1936: Mişcarea stilistă de la
începuturi până în prezent.
80
Arhivele Naţionale, fond Ministerul Instrucţiunii, al Culte-
lor şi Artelor, Dosar 125/1935, f. 167.
81
Arhivele Naţionale, fond Inspectoratul General al Jandarme-
riei, Dosar nr. 22/1944, f. 22.
58 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
92
Arhivele Naţionale, fond Inspectoratul General al Jandarme-
riei, Dosar nr. 22/1944.
93
Idem, Dosar 74/1942, respectiv 112/1943.
III. Stilismul
în perioada comunistă
101
Arhivele Naţionale, fond Ministerul Cultelor. Direcţia Stu-
dii. Dosar 1/1948, f. 1-9 (Referat despre situaţia Asociaţiei religioase a
Creştinilor Tradiţionalişti din Mirceşti-Putna).
102
Decret nr. 177/1948, Monitorul Oficial nr. 204 din 3 sep-
tembrie 1948. Cultele religioase sunt libere să se organizeze şi pot func-
ţiona liber dacă practicile şi ritualul lor nu sunt contrare Constituţiei,
securităţii sau ordinii publice şi bunelor moravuri (art 6). Cultele re-
ligioase, pentru a putea să se organizeze şi să funcţioneze, vor trebui
să fie recunoscute prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naţiona-
le, dat la propunerea Guvernului, în urma recomandării ministrului
cultelor. În cazuri bine motivate se va putea retrage recunoaşterea
în acelaşi mod (art. 13). În vederea recunoaşterii, fiecare cult religi-
Istoria stilismului în România 71
115
Ibidem, f. 19: Preotul Martinian Comănici din Schitul Co-
păceni-Ilfov, cu jurământ depus, fiind convertit ilegal, sub pretextul
„de a se uni cu cei de la Neamţu”, eliberându-i-se ordin de serv. cu nr.
230/23 august 1951, peste prevederile ordinului nostru emis cu nr.
219/1951, s-a ajuns ca acest preot să posede două ordine de la două
organizaţii distincte, constituind agitaţie în public… Idem, încadra-
rea schitului Sf. Gheorghe din com. Copăceni-Ilfov, care, sub diferite
acte de prozelitism, a fost corupt prin adunări de semnături în fals
constituind majoritatea, înrolat pe bază de confirmare în această
Asociaţie religioasă cu titlul de pravoslavnic.
116
Ibidem, f. 63-64.
Istoria stilismului în România 77
126
Desbaterile Sfântului Sinod, în Biserica Ortodoxă Română,
anul III, 1935, Partea Oficială. p. 194-195, p. 197.
127
Istoricul Mănăstirii Slătioara, p. 124.
128
Desbaterile Sfântului Sinod. Şedinţa din 13 decembrie 1935,
în Biserica Ortodoxă Română, anul LIII, 1935, Partea Oficială, p.
211-212; Desbaterile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
Şedinţa din 11 martie 1937, în Biserica Ortodoxă Română anul LV,
1937, Partea oficială, p. 18; Şedinţa din 29 martie, Idem, p. 23;
Şedinţa din 30 martie, Idem, p. 26; Şedinţa din 31 martie, Idem, p.
29 (PS Arhiereu Galaction roagă Sf. Sinod să-i înlesnească stabilirea
sa la Craiova, obligând pe PS Episcop eparhiot să ia măsuri pentru
a i se pune la dispoziţie locuinţă şi pentru a putea servi liniştit în
Catedrala de la Craiova); Şedinţa din 16 iunie, Idem, p. 54-55.
Istoria stilismului în România 83
143
În articolul său despre ierarhii întemniţaţi de autorităţile
comuniste, părintele Ioan Dură îi menţionează şi pe liderii stilişti
Galaction Cordun, Evloghie Oţa şi Pahomie Morar, iar în nota 171
(p. 55), părintele Dură afirmă: Precizăm că pe ierarhul Galaction
Cordun, intrat – la câtva timp după ce a fost îndepărtat din scaunul
eparhial – în Biserica Ortodoxă de Stil Vechi l-am trecut, fireşte, în
rândul ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române. Vlădica Galaction a fost
prigonit de autorităţile comuniste atât ca ierah al Bisericii Ortodoxe
Române, prin îndepărtarea din scaun în 1948, dar mai ales ca fiind
al Bisericii Ortodoxe de stil vechi, începând cu 1955, când a fost şi
întemniţat” (Pr. Prof. Dr. Ioan Dură, Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne îndepărtaţi din scaun şi trimişi în recluziune monastică de către
autorităţile comuniste în anii 1944-1981, în Altarul Banatului, nr.
11-12, oct-dec. 2002, p. 51-52). La acest punct, opinia părintelui
Dură se întâlneşte cu cea a domnului teolog şi ziarist Florian Bichir,
care arată şi el: Cu toate persecuţiile suferite, pe 13 aprilie 1955, Ga-
laction Cordun, episcop pensionar al bisericii oficiale, teolog de o înaltă
ţinută şi fost secretar al Sfântului Sinod, a anunţat public că trece la
ortodocşii de stil vechi, devenind astfel primul arhiepiscop si mitropolit
al „stiliştilor” (Florian Bichir, Patimile Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi,
în Evenimentul Zilei, Duminică, 04 ianuarie 2004).
90 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
152
Arhivele Naţionale, fond Departamentul Cultelor, Direcţia
Studii, Dosar nr. 1/1956, f. 397.
153
Ibidem, f. 372, 403.
Istoria stilismului în România 95
Ibidem, f. 28.
164
Ibidem, f. 24.
165
166
Arhivele Naţionale, fond Ministerul Cultelor. Direcţia de
Studii. Dosar nr. 1 bis/1954, f. 185 (Referat din 31 mai 1954).
Istoria stilismului în România 101
185
Arhivele Naţionale, fond Ministerul Cultelor. Direcţia de
Studii. Dosar nr. 1 bis/1954, f. 8-9. Declaraţia preoţilor Andrei
Costinescu de la Parohia Înălţarea Domnului, Grigore Popescu de
la Parohia Sf. Haralambie Belu şi pr. Chiru Zaharaia de la Parohia
Sf. Cuv. Paraschiva cu privire la situaţia existentă la parohia Puţul
Înalt II şi la preotul caterisit Aurel Vasilescu.
186
Ibidem, f. 62 (Referat din 8 martie 1954).
187
Arhivele Naţionale, fond Ministerul Cultelor, Direcţia Stu-
dii, dosar nr. 3/1952, f. 83.
108 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
189
Informaţii consemnate în Jurnalul de luptă al Diviziei Tudor
Vladimirescu. Vezi Ilie Manole, Clerul militar al României între pre-
siunea şi opresiunea regimului, în Anul 1947 – Căderea Cortinei. Co-
municări prezentate la Simpozionul de la Sighetul Marmaţiei (20-
22 iunie 1997), Fundaţia Alianţa Civică, 1997, p. 363-366. Despre
Divizia Tudor Vladimirescu, Florin Şperlea, O divizie pentru liniştea
comuniştilor români, http://www.isciv.ro/Cele-mai-citite/o-divizie-
pentru-linistea-comunistilor-romani-tudor-vladimirescu.html.
110 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
208
Constantin Bujor, op. cit., p. 46.
Istoria stilismului în România 119
209
Arhivele Naţionale, fond Departamentul Cultelor. Direcţia
Studii, Dosar 1/1956, f. 402. Împuternicitul Regiunii Iaşi nota la 2
aprilie 1957: Pretinsul preot Jora Vasile, care a fost achitat a treia oară
de către Tribunalul Popular de la Podul Iloaiei, raion Târgu Frumos,
în prezent este liber şi continuă să facă serviciile religioase în mod regu-
lat la biserica stilistă din Balş…Când a aflat de arestarea călugărului
Ieremia Nicolae, zis Natan, care în prezent se află sub stare de arest la
Penitenciarul Vaslui, nu mai are curajul să vagabondeze în alte loca-
lităţi din cuprinsul raionului Iaşi, de frică să nu fie prins de organele
locale, întrucât a fost prins de organele locale de câteva ori şi i s-a dat
drumul, deoarece organele respective nu au avut încă instrucţiuni pre-
cise cu privire la problema stilistă. Odată cu arestarea sus-numitului
călugăr stilist din Raionul Negreşti, stilistul Jora Vasile a pus la cale pe
credincioşii săi ca să-l păzească, fiind înarmaţi cu ciomege, în cazul în
care organele locale ar căuta să-l aresteze (Dosar 2/1957, f. 10-14).
120 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
210
Arhivele Naţionale, fond Departamentul Cultelor. Direcţia
Studii, Dosar 4/1959, f. 32.
211
Arhivele Naţionale, fond Departamentul Cultelor. Direcţia
Studii, Dosar 2 bis/1957.
212
În general, Pandrea a pledat în favoarea unor persoane sau
organizaţii aflate în dizgraţie într-un anumit moment dat (PCR
până în 1944, evreii, PNŢ între 1953-1958, călugăriţele de la Vla-
dimireşti etc). A fost arestat de patru ori în perioada 1940-1944,
însă perioada maximă de detenţie nu a depăşit opt zile. După ce
comuniştii au preluat puterea în România, Pandrea a efectuat 10
ani de temniţă grea, între 1948-1952 şi 1958-1964. A fost inclus
Istoria stilismului în România 121
225
Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte, Raportul intitu-
lat Grupuri anarhice. Stiliştii, f. 2.
128 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
226
Arhivele Secretariatului de Stat pentru Culte, Raportul In-
spectoratului teritorial pe judeţele Suceava şi Botoşani, nr. 682/13
decembrie 1989, f. 2.
227
Preotul Victor Leu, fiul Arhiereului Grigorie Leu Botoşănea-
nu, a fugit din România şi a fost hirotonit episcop la Viena, în împre-
jurări controversate, pentru românii din exil. Validitatea hirotoniei
în episcop a suscitat şi continuă să suscite multe dezbateri. Conform
lucrărilor apologetice scrise de nepotul său, Victor Leu ar fi fost răpit
de KGB, dus la Moscova, condamnat la moarte în România şi eliberat
apoi în 1964. A murit în 1978. Vezi Paul Leu, Episcopi români ră-
piţi de KGB, Fundaţia Episcopul Grigore Leu, Bucureşti, 2005; Cornel
Leu, Cartea Epicopilor Cruciaţi, Bucureşti, 2005.
228
Arhivele Secretariatului de Stat pentru Culte, Inspectora-
tul Teritorial pentru Judeţele Brăila şi Galaţi, Informare cu privire
Istoria stilismului în România 129
ADDENDUM:
INFORMARE
7 august 1957
Astăzi 7 august 1957, orele 9 a.m, s-a prezentat la
sediul Mitropoliei Iaşilor o delegaţie de stilişti compusă
din următorii:
1. Moglan Nicolae din Mălini, raionul Fălticeni
2. Moşneagu Gheorghe – Fântâna Mare
3. Sandu Petre – Rădăşeni
4. Petre Cozma – Brădiţel
5. Costache Corduneanu – Boroaia
6. Tănase Gheorghe – Slătioara
7. Alexandru Săftian – Boroaia
8. Gheorghe Savel – Hârtop
9. Săvoaia Emanuel – Hangu, raion Ceahlău
10. Urzică Ioan – Vănători, Târgu Neamţ
11. Vasile Buzdea – Brusturi, Târgu Neamţ
12. Bejan Constantin, Balş, Târgu Frumos
Delegaţia stilistă e compusă numai din laici, nepre-
zentându-se niciunul din clericii specificaţi în nota adusă
de cetăţeanu Moglan Nicolae la Departament.
De asemenea, nu au venit însoţiţi de jurişti, aşa cum
spuseseră în nota depusă de departament.
La discuţiile care au avut loc între orele 9-14 au luat
parte IPS Dr. Justin Moisescu, PC Vicar Constantin No-
nea, PC Preot Scarlat Porcescu, consilier eparhial, iar din
partea Departamentului, subsemnatul.
140 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
chgoc.org/epkirykos/archion/prot_166.html.
Istoria stilismului în România 145
234
http://www.omologitis.org/?page_id=766&lang=el.
235
http://genuineorthodoxchurch.com/GOC_Unity_in_Ro-
mania.htm.
236
http://genuineorthodoxchurch.com/Pan-Orthodox%20Con
fession%20of%20Faith%20-%202008.htm Potrivit unor date pe care
le-am găsit pe internet, această grupare stilistă are următoarele lăcaşuri
de cult: parohia Înălţarea Domnului – loc. Poduri, jud.Bacău; mănăs-
tirea Sf. Ioan Botezătorul – loc. Poduri, jud. Bacău (20 de monahii);
mănăstirea Adormirea Maicii Domnului – loc. Furceni, jud. Galaţi
(15 monahii); parohia Sf. Nicolae – loc. Lieşti, jud. Galaţi; parohia Sf.
Împăraţi Constantin şi Elena – loc. Găneşti, jud. Iaşi; parohia Naşterii
Domnului – loc. Ioscani, jud. Iaşi; parohia Izvorul Tămăduirii – loc.
Moviliţa, jud. Vrancea; parohia Sf. Arhangheli – loc. Angheleşti, jud.
146 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
http://serafimvasluianul.wordpress.com/ ps-serafim-vasluia-
240
nul /clerul-episcopiei/.
Istoria stilismului în România 149
244
În executarea atribuţiilor sale este ajutat de: un vicar arhie-
reu; Consiliul Eparhial, ales de către Adunarea Eparhială a fiecărei
eparhii, constituit din 3 clerici, 3 mireni şi 2 supleanţi, unul dintre
clerici, altul dintre mireni; 5 consilieri administratori aleşi de Adu-
narea naţională Bisericească. Aceştia se aleg dintre clerici şi răspund
de sectorul cultural, filantropic, administrativ, organizatoric şi fi-
nanciar; Cancelaria mitropolitană care are următoarele servicii: a)
secretariatul, personalul, registratura şi arhiva; b) învăţământul pen-
tru personalul bisericesc; c) contabilitatea, casieria, administraţia; d)
Oficiul juridic; e) cabinetul Mitropolitului; f ) cabinetul vicarului; g)
consistoriul central bisericesc. Pe plan local, Asociaţia se organizează
pe: a) eparhii; b) protopopiate; c) parohii; d) mănăstiri (schituri). În
cadrul Asociaţiei, funcţionează următoarele comisii cu patrimoniu
distinct: comisia de cultură dogmatică şi canonică; comisia didacti-
că şi religioasă; comisia pentru cultură bisericească; comisia pentru
filantropie religioasă, comisia pentru editură (art. 167-178).
Istoria stilismului în România 153
tat de acţiuni de acest gen: Folosesc acest prilej pentru a preciza faptul
că Biserica noastră nu a cerut şi nu va cere niciodată sprijin din partea
unor foruri sau persoane politice din afara ţării noastre (Mesajul de
Anul Nou al lui Vlasie Mogârzan, Emisiunea Universul credinţei,
TVR 1, 4 ianuarie 2004.
247
Protestul preoţilor din Protoieria Pătârlagele (Arhivele Se-
cretariatului de Stat pentru Culte, Memoriu din 27. nov. 2003) îm-
potriva preotului caterisit Manea Constantin, care a înfiinţat Asoci-
aţia Ortodoxă de Binefacere Emanuel şi Gabriel.
Istoria stilismului în România 155
252
Biserica Ortodoxă de Răsărit din România. Istoricul Mănăsti-
rii Slătioara, p. 203.
253
Memoriul doamnei V. M., care relatează faptul că fiica ei a
aderat la mişcarea stilistă, a fost rebotezată, apoi a intrat în mona-
hism. Mama reclama tratatmentele inumane la care a fost supusă
fiica ei în mănăstire (spovedanii zilnice, muncă până la epuizare,
condiţii precare de igienă etc.) şi care au condus la internarea ei
într-un spital de psihiatrie. (Arhivele Secretariatului de Stat pentru
Culte, document din 6 febr. 2002).
158 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
254
Arhidiacon prof. dr. Ioan Floca, Canoanele Bisericii Ortodo-
xe. Note şi comentarii, Sibiu, 1992, p. 23.
255
Biserica Ortodoxă de Răsărit din România. Istoricul Mănăsti-
rii Slătioara, p. 127.
Istoria stilismului în România 159
256
Ibidem, p. 200-202. Se face mereu comparaţie cu situaţia
din Africa. Tot astfel stau lucrurile şi în privinţa Bisericii Ortodoxe
de Stil Vechi din România. Dat fiind că această Biserică traversa un
moment de criză, singurii clerici fiind ieromonahul Glicherie şi ierod.
David, singura cale de redresare şi progresare era aplicarea principiului
iconomiei bisericeşti, conform căruia a fost acceptată drept validă hiro-
tonia schismaticilor din cadrul Bisericii Ortodoxe de stil nou (Tradiţia
Ortodoxă nr. 17, sept 2007, p. 7-8).
257
Biserica Ortodoxă de Răsărit din România. Istoricul Mănăs-
tirii Slătioara, p. 133-134: Respingem această caterisire şi o numim
nulă şi fără lucrarea Sfântului Duh, deoarece nu a fost săvârşită după
160 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
260
Fragmente din mărturisirea de credinţă: 1) BOR a fost pentru
mulţi ani şi continuă să fie mădular al organizaţiei eretice şi antihristice
C.M.B., care are drept consecinţe, spun ei, semnarea de documente
apostaziatoare, conslujire cu ereticii, mărturisirea, practicarea şi răs-
pândirea ereziei pan-ecumenismului; 2) deplina comuniune euharistică
cu apostaţii serghianişti (adică cu actuala Patriarhie a Moscovei) creată
de schismaticul mitropolit Serghie Stragorodki şi de statul ateu comunist;
162 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
261
În prezent, în Biserica Greciei există mai multe diviziuni
majore ale vechilor calendarişti. Una este Biserica Adevăraţilor Or-
todocşi (Ἡ Ἐκκλησία τῶν Γνησίων Ὀρθοδόξων Χριστιανῶν
164 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
meo.com/10538162.
166 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
267
Nicoleta Ionescu-Gură, Stalinizarea României. Republica Po-
pulară română 1948-1950: transformări instituţionale, Editura Bic
All, 2005, p. 433.
168 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
ADDENDUM
Mărturisirea de credinţă
a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi (fragmente)
şi un răspuns ortodox269
272
Ibidem, p. 345.
273
Ibidem, p. 428.
172 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
275
Ultima menţiune a lui Ion Movileanu apare într-un docu-
ment din 1980: Facţiunea din sudul Moldovei este aproape dezmem-
brată, Ion Movileanu, acum în vârstă de peste 70 de ani, a rămas
izolat, lui aliniindu-se în prezent un număr foarte mic de credincioşi
din satele Moviliţa şi Mirceşti, jud. Vrancea, precum şi Furcenii Noi,
jud. Galaţi (Arhivele Secretariatului de Stat pentru Culte, Raport
intitulat Activitatea grupării anarhice a stilismului în cadrul cultului
ortodox, f. 9).
În loc de concluzii
B. Lucrări de specialitate
D. Literatură stilistă
Anexa 1
Anexa 2
Istoria stilismului în România 199
Anexa 3
200 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Anexa 4
Istoria stilismului în România 201
Anexa 5
202 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Anexa 6
Istoria stilismului în România 203
204 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Anexa 7
Istoria stilismului în România 205
206 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Anexa 8
Istoria stilismului în România 207
Anexa 9
208 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Anexa 10
Istoria stilismului în România 209
Anexa 11
210 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Anexa 12
Istoria stilismului în România 211
Anexa 13
212 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Istoria stilismului în România 213
Anexa 14
214 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Anexa 15
Istoria stilismului în România 215
Anexa 15
216 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Anexa 16
Istoria stilismului în România 217
218 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Istoria stilismului în România 219
220 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Istoria stilismului în România 221
222 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Anexa 17
Istoria stilismului în România 223
Anexa 18
224 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Anexa 19
Istoria stilismului în România 225
Anexa 20
226 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Anexa 21
Istoria stilismului în România 227
Anexa 22
228 Pr. Lector Dr. Radu Petre Mureşan
Anexa 23
Parohii, mănăstiri şi schituri care se află în
patrimoniul „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din
România” (anul 2007)
Mănăstirea Slătioara (Schimbarea la Față), loc. Slătioara,
com Râșca, Suceava
Mănăstirea Brădățel (Izvorul Tămăduirii), com. Horodni-
ceni, Suceava
Mănăstirea Sf. Mucenic Mina, loc. Roșiori, com. Forăști,
Suceava
Mănstirea Eden, loc. Cotârgași, com. Broșteni, Suceava
Mănăstirea Moișa (Acoperământul Maicii Domnului), loc.
Boboceni, com. Boboceni, Suceava
Mănăstirea Păișeni (Adormirea Maicii Domnului), com.
Cornu Luncii, Suceava
Schitul Buda (Duminica Mironosițelor), loc. Buda, com.
Râșca, Suceava
Schitul Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, loc. Neagra Șarului,
com. Șaru Dornei), Suceava
Schitul Sf. Ana, loc. Molid, com. Vama, Suceava
Schitul Eroilor, loc. Săcuța, com. Boroia, Suceava
Schitul Satul Nou (Bunavestire), com. Râșca, Suceava
Paraclisul Buna-Vestire, loc. Cătunul Larga, com. Mănăsti-
rea Umor, Suceava
Parohia „Sf. Mc. Ioan cel Nou, Mun. Suceava, bd. George
Enescu, nr. 52, Suceava
Parohia Sfinții Împărați Constantin și Elena, Fălticeni, str.
Mihail Sadoveanu nr. 3, Suceava
Parohia „Izvorul Tămăduirii”, loc. Oniceni, com. Forăști,
Suceava
Parohia Sf. Treime, loc. Fântâna Mare, Suceava
Istoria stilismului în România 229
Neamț
Schitul Adormirea Maicii Domnului, loc. Poaina, com.
Negrești
Drumul Crucii Sf.Mc. Galaction și Epistimia, loc. Poaiana
Teiului, Neamț
Schitul Maica Domnului Portărița, loc. Pintec, com.
Grințieș, Neamț
Schitul Acoperământul Maicii Domnului, loc. Țuțcanii din
Deal, com. Bahna, Neamț
Paraclisul Duminica pogorârii Sf. Duh, loc. Negulești,
com. Piatra Șoimului, Neamț
Parohia Intrarea Maicii Domnului în Biserică, loc. Poaiana
com. Brusturi, Neamț
Parohia Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, loc. Groși, com.
Brusturi, Neamț
Parohia Sf. Ierarh Nicolae, loc. Oglinzi, com. Răucești,
Neamț
Parohia Sf. Treime, mun. Târgu Neamț, str. Independenței
nr. 2, Neamț
Parohia Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, loc.
Grumăzești, Neamț
Parohia Sf. Împărați Constantin și Elena, com. Vânători,
Neamț
Parohia Sf. Ioan Botezătorul, mun. Piatra Neamț, Neamț
Parohia Sf. Ierarh Nicolae, com. Zănești, Neamț
Parohia Sf. Ierarh Vasile, loc. Bălanu, com. Borlești, Neamț
Parohia Sf. Proroc Ioan Botezătorul, loc. Ceahlău, Neamț
Parohia Sf. Mucenic Gheorghe, loc. Poiana Largului, com.
Poiana Teiului, Neamț
Parohia Adormirea Maicii Domnului, com. Rediu, Neamț
Parohia Nașterea Maicii Domnului, com. Țibucanii de Sus,
Neamț
Istoria stilismului în România 231