1.

Esența climatului investițional

Climatul investițional reprezintă un sistem de factori și premise economice, politice,
instituționale și de drept, precum și aptitudinea de acțiune a acestora, capabili să intervină
în procesul de realizare a investițiilor, modificând comportamentul investițional spre
stimulare sau destimulare și reflectând nivelul de atractivitate al unei țări pentru alocarea
investițiilor.
Investiția străină directă presupune relație investițională de durată între o entitate
rezidentă și o entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei
influențe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.
Sunt considerate investiții străine directe:
-capitalul social vărsat și rezervele ce revin unui investitor nerezident care deține cel puțin
10 la sută din voturi sau din capitalul social subscris al unei întreprinderi rezidente;
-creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta și întreprinderea
rezidentă în care a investit;
-rofitul reinvestit de către inestitor.
Contextul macroeconomic care favorizează atragerea investiţiilor este determinat de un
mix de elemente interdependente, ce includ:
-stabilitatea economică și politică;
-cadrul legal şi climatul de business (acestea trebuie să fie stabile, transparente şi să
inspire încredere);
-forţa de muncă calificată şi legăturile puternice industriale;
-stimulentele fiscale sub formă de vacanţe fiscale sau subvenţii;
-existenţa unei logistici eficiente – sisteme moderne de transport, telecomunicaţii,
transfer de date, susţinute de servicii relevante de consultanţă,suport şi facilitare;
-existenţa unor agenţii eficiente de promovare a imaginii ţării şi atragere a investiţiilor
străine;
-asigurarea condiţiilor pentru intrarea şi libertatea de mişcare a forţei de muncă de
peste hotare;

2.Climatul investițional în România

Investițiile directe sunt o sursă de capital, de know-how, tehnologie, abilități de
management care stimulează creșterea economică, contribuie la dezvoltarea și
modernizarea infrastructurii economice a României, determină un efect pozitiv de
antrenare în economie și creează noi locuri de muncă.
Promovarea și atragerea capitalului străin se poate realiza prin:
-promovarea imaginii României ca destinație atractivă pentru investitorii străini prin
asigurarea unei informări complete și corecte asupra oportunităților de investiții;
-acordarea de asistență de specialitate pentru partenerii străini aflați în faza de informare,
inițiere, implementare și post-implementare a proiectelor de investiții, astfel încât să fie
reduse la minimum dificultățile pe care aceșia le-ar putea întâmpina la înființarea
societăților și intrarea pe piața românească;
-elaborarea unei strategii de promovare a investițiilor directe, în strânsă colaborare cu
sectorul privat și cu autoritățile centrale și locale/regionale.
Avantajele oferite de România pentru investitorii străini:
-una dintre cele mai mari piete din Europa Centrala si de Est;
-locatie atractiva - permite un acces facil la tarile din fosta URSS, Balcani, din Orientul
Mijlociu, Africa de Nord;
-forta de munca calificata, cu solide cunostinte in tehnologie, IT si inginerie;
-resurse naturale bogate, incluzand terenuri agricole fertile, petrol si gaze naturale;
-potential turistic important;
-acordurile bilaterale incheiate de Romania cu alte state privind promovarea si protejarea
reciproca a investitiilor;
-crestere economica sustenabila;
-infrastructura industriala bine dezvoltata, incluzand infrastructura petroliera si a
produselor petrochimice;
-facilitati de transport maritime si fluvial extinse.
Dezvantajele pe care le prezintă România în ceea ce privste atragerea investiţilor
străinedirecte sunt:
-nivelul ridicat şi instituţionalizat al corupţiei determină capitalul străin să ocolească
frecvent România;
-mediul legislativ relativ instabil;
-lipa initiativelor de reforme structurale in detrimentul retelei de infrastructura invechite si
sistemului educational subperformant;
-majorarea ratelor dobanzilor si a reducerii stimulentelor fiscale.
Raiting-ul României conform agenției ” Standard & Poor's”
Agentia de rating Standard & Poor's a mentinut atat rating-ul aferent datoriei
guvernamentale a Romaniei la "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung si scurt in valuta
si in moneda locala, cat si perspectiva stabila. Potrivit comunicatului S&P, ratingul acordat
Romaniei este sprijinit de nivelul moderat al datoriei externe si de perspectivele solide de
crestere.
Agentia de rating Moody's mentine calificativul BBB-/A-3 aferent datoriei guvernamentale
a Romaniei pe termen lung si scurt in valuta si in moneda locala, reconfirmand astfel
ratingul de tara, cu perspectiva stabila.Si agentia de evaluare financiara Fitch a confirmat,
ratingurile pentru datoriile pe termen lung in valuta si moneda locala ale Romaniei la "BBB
minus"(grad mediu), perspectiva asociata pentru ambele calificative fiind stabila, dar a
avertizat ca deficitul bugetar s-ar putea adanci spre 3,4% din PIB in 2018 si 3,6% in
2019.Plafonul de tara al Romaniei a fost confirmat la "BBB plus"(grad mediu). Astfel
agentia de rating Standard & Poor's a reconfirmat ratingul si perspectiva stabila a
economiei Romaniei, fiind o confirmare a faptului ca tara noastra atractiva pentru
investitorii straini.

Investițiile străine directe în România

2014 2015 2016 2017 2018
PIB 119,7 117,9 118,6 211,7 239,6
(mlrd.USD)
Investiții 1,9 2,4 3,3 2,8 2,9
stăine directe
nete (% din
PIB)
Sursa: https://databank.banquemondiale.org/reports.aspx?source=world-development-
indicators
 Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2017

Sursa:file:///C:/Users/User/Downloads/ISD2017%20(1).pdf

La acest nivel, se observă orientarea ISD în primul rând spre regiunea de dezvoltare
BUCUREȘTI-ILFOV (60,3 la sută), alte regiuni de dezvoltare care au atras un volum
important de ISD fiind regiunea CENTRU (8,9 la sută), regiunea VEST (8,5 la sută),
regiunea SUD-MUNTENIA (6,3 la sută) și regiunea NORD-VEST (5,6 la sută).
Repartizarea pe principalele activități economice a soldului ISD la 31 decembrie 201

Sursa: file:///C:/Users/User/Downloads/ISD2017%20(1).pdf

Din punct de vedere al orientării pe activități economice (conform CAEN Rev.2), soldul
ISD este localizat cu precădere în industria prelucrătoare (32,0 la sută din soldul total
al ISD). În cadrul acestei industrii cele mai bine reprezentate activități sunt industria
mijloacelor de transport (7,4 la sută din soldul total al ISD), prelucrarea țițeiului,
produse chimice, cauciuc și mase plastice (6,4 la sută) și metalurgia (4,2 la sută).
Tot în cadrul industriei, energia electrică, gaze și apă a atras 8,5 la sută din
soldul ISD. Pe lângă industrie, alte activități care au atras importante investiții directe sunt
construcțiile și tranzacțiile imobiliare (15,3 la sută din soldul ISD), comerțul
(13,8 la sută) și intermedierile financiare și asigurările (12,4 la sută).
 Repartizarea pe țări de origine a soldului ISD la 31 decembrie 2017

Sursa: file:///C:/Users/User/Downloads/ISD2017%20(1).pdf

Repartizarea a fost realizată în funcție de țara de rezidență a deținătorului nemijlocit a cel

puțin 10 la sută din capitalul social al întreprinderilor investiție directă din România.
Primele cinci țări, clasate după ponderea deținută în soldul ISD la 31 decembrie 2017,
sunt: Olanda (25,9 la sută din soldul ISD la sfârșitul anului 2017), Germania (12,8 la
sută), Austria (12,6 la sută), Italia (6,2 la sută) și Franța (6,2 la sută). În ceea ce privește
ordinea primelor cinci țări de origine a investițiilor directe, se observă că, față de anul
precedent, Italia a surclasat Franța și Cipru, ocupând locul patru.