Eat to feed your stomach, not your heart (Mănâncă sa îți hrănești stomacul, nu inima

(emoțiile))

Be stronger than your excuses (Fii mai puternic decât scuzele tale!)

Don”t reward yourself with food, you are not a dog! (Nu te recompensa cu mâncare,
nu ești câine!)

If you thik that food is the problem, it”s time to dig deeper (Daca tu crezi că
mâncarea e problema, e timpul sa sapi mai adânc)

Faptul ca mâncăm este mai mult decât ceva ce facem ca să ne hrănim corpul cu vitamine și alți
nutrienți.Este de asemenea o activitate pe care o facem din obișnuință, la fel ca și rosul unghiilor,
răsucirea părului pe degete, bătutul cu degetele, mișcarea ritmică și rapidă a picioarelor, etc.. Și
uneori apelăm la mâncare ca răspuns la unele emoții pe care le experimentăm. Faptul că ne
simțim triști, nervoși,plictisiți,chiar și fericiți, apelăm deseori la mâncare ca un tampon pentru a
mai ”amortiza” din intensitatea acestor emoții. Se consideră că un procent de 86% din populație
apelează la acest mod de a tempera din emoții. Cei care mănâncă astfel știu că emoțiile sunt
temperate cu fiecare bucățică de mâncare care o îngurgitează, chiar dacă acest lucru funcționează
numai pe moment. Cu toate acestea, este un mod ușor și la îndemână pentru a face față
tumultului de sentimente, chiar dacă ulterior ajung să regrete și să se simtă vinovați. Dar faptul
că știm că mâncând astfel este greșit, nu este suficient pentru a ne opri din a mânca pe fond
emoțional.

Așa că de unde începem pentru a pune stop mâncatului emoțional?

Pare un clișeu, dar primul pas este să conștientizezi că faci acest lucru, și mai ales să descoperi
de ce faci acest lucru. De fiecare dată când simți nevoia să mănânci, să ”ciugulești” ceva, pune-ți
întrebarea ”Chiar mi-e foame, chiar trebuie să mănânc, sau nevoia mea este deteminată de
altceva?” Dacă ajungi la concluzia că nu îți este foame, ci este nevoia este determinată de
altceva, nu întotdeauna este ușor să determini ce anume te împinge să apelezi la mâncare. Să ți o
evidență și să notezi ceea ce mănânci și perioadele din zi când apare nevoia de a mânca poate
ajuta pentru a identifica mai ușor ce anume ne determină să mâncăm. Astfel poți să observi mai
ușor anumite tendințe pe care le ai, de exemplu poți constata faptul că ai tendința să mănânci
maimult în zilele de luni, și atunci trebuie să identifici ce anume este cu ziua de luni de te
împinge să ănânci atunci mai mult, sau poți constata că mănânci seara mai mult, și din nou poți
să identifici mai ușor care sunt motivele care te fac să apelezi la mâncare-poate fi de exemplu
plictiseala la orele serii, singurătatea sau nefericirea din cuplu.

Cei care mănâncă pe fond emoțional se calmează cu ajutorul mâncării și evită să experimenteze
emoții cărora consideră că nu le pot face față, însă mulțumirea oferită de mâncare este temporară.
Dar dacă vor învăța să identifice emoțiile declanșatoare ale acestei nevoi de a mânca, vor putea
învăța să recunoască momentul în care apare nevoia de a mânca pe fond emoțional și care sunt
strategiile potrivite pentru a evita și pentru a renunța la acest mod de a le face față și de asemenea
care sunt modurile adecvate, sănătoase de a face față emoțiilor.

STRESUL ȘI NERVOZITATEA

Stresul este omniprezent în viețile noastre și poate produce răspunsuri psihologice ca nervozitate
sau poate determina creșterea T.A., bătăile inimii. Dacă mâncați ca răspuns la stresul resimțit,
atunci aceste activități vă pot ajuta să vă calmați și să îi faceți față, în loc să apelați la mâncare
pentru a obține acest lucru:

- Îndepărtați-vă de situația care vă produce starea de stres/ Dacă aveți o altercație cu cineva,
atunci îndepărtați-vă o perioadă pentru a vă aduna gândurile. Faceți o listă cu lucrurile care doriți
să i le spuneți persoanei respective, și reveniți asupra problemei când sunteți ambii calmi;

- Inspirați adânc! Este demostrat că acest lucru produce scăderea tensiunii arteriale și induce o
stare de calm.

-Faceți sport, mișcare ori de câte ori vă simțiți stresat. Se știe că sportul alungă stările de stres și
nervozitatea. Ieșiți la o plimbare, jucați tenis, mergeți la sală sau faceți orice altă activitate de
acest gen care vă face plăcere. Toate acestea sunt moduri constructive de a face față situațiilor
stresante.

- Ascultați muzică. Toți avem melodii care ne ajută să ne liniștim. În acest scop creați-vă un CD
pe care să îl ascultați când vă confruntați cu stări de stres.

- Preveniți declanșarea stresului. Întocmiți o listăcu ce aveți de făcut peste zi. Dimineața creați o
rutină care să vă permită să fiți gata de plecare la timp, pregătiți din timp tot ce aveți nevoie,
astfel încât dimineața să nu debuteze cu grabă și stres, cidimpotrivă cu stare de bună dispoziție.

TRISTEȚE ȘI SINGURĂTATE

Deseori aceste două emoții merg mână în mână. Singurătatea conduce la tristețe, iar oamenii
când sunt triști deseori devin retrași. În special în caz de doliu sau cînd petrec mult timp singuri,
oamenii apelează la mâncare ca mod de a se alina, asociind acest lucru cu momente când erau
mai fericiti. Însă în loc să faceți astfel, lucrați să înlocuiți aceste emoții inconfortabile cu acțiuni
pozitive. Învățați să folosiți activități alternative ca sursă de mulțumire. Așa cum ați învățat să
apelați la mâncare pentru a vă alina, trebuie să învățați să apelați la acte activități în acest scop.
-Faceți exerciții fizice. Crește starea de bine, eliberează endorfine (Chimicale de stare de bine din
creier), și se spune că sportul dă dependență mai mare decît drogurile, însă este o dependență
pozitivă, care ne ajută la nvel fizic și psihic deopotrivă. Orice alegeți să practicați ca formă de
mișcare vă ajuta! Ieșiți din casă pentru o plimbare cu bicicleta, sau pentru o plimbare, alergați-vă
va ajuta să evitați tentațiile alimentare de acasă.

-Jucați-vă cu animalul de casă. Animalele au dragoste necondiționată de oferit și ajută a păstrarea

sănătății fizice și emoționale. Dacă nu aveți unul, oferiți-vă voluntar să aveți grijă de animalele
altor persoane sau la adăposturi,astfel veți avea ocazia să și socializați, și astfel să combateți
singurătatea.

- Scrieți o scrisoare unui prieten. Păstrând legătura cu prietenii și familia, chiar daca nu ai
mai facut-o demult, vă va aminti de toți oamenii miunați din viața dumneavoastră cărora
le pasă de situația cu care vă confruntați.Reluați o prietenie mai veche!
- Faceți voluntariat. Oamenii care fac voluntariat se simt mai bine față de ei inșiși și e mai
greu să te simți dărămat atunci când ajuți pe alții
- Alăturați-vă unei comunități online. Chiar dacă simțiți că nu aveți pe nimeni pe care să vă
puteți baza, veți fi surpsins cîți oameni sunt dispuși să vă ajute și să vorbeacă cu
dumneavoastră când vă simțiți la pământ.

PLICTISEALĂ

We have hundreds of TV channels, phones that surf the web, online social networks, and
movement-sensing video games, but when it comes down to it, we still feel bored in our lives.
Eating adds another layer to our entertainment options (like popcorn at a movie) but also
becomes an easy thing to do when we don't know what else to do! After all, eating is fun and
enjoyable, and it passes the time. Fortunately, many boredom-busting activities don't involve
eating.

Avem sute de canale TV, telefoane cu care să navigă pe internet, rețele de socializare și jocuri
video de înaltă performanță, dar tot simțim uneori plictiseală în viața noastră. Să apelăm la
mâncare este o altă alternative la care apelăm de multe ori, neștiind ce să facem în schimb.
Până la urma urmelor, mâncatul este distractive și plăcut și ne face să ne mai omorâm din timp.
Din fericire, multe activități care distrug plictiseala nu implică mîncatul.