----------------------- Page 1-----------------------

Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.

Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.
(Romani 12:7)

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA
DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME
ALE NOŢIUNILOR DE FONETICĂ
A LIMBII ROMÂNE
Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1 Prof. IOAN HAPCA

----------------------- Page 2-----------------------

DEFINIŢIA FONETICII

 FONETICA este o ramură a lingvisticii

care studiază producerea, transmiterea,
audiţia şi evoluţia sunetelor limbajului
articulat.
LINGVISTICA este ştiinţa care studiază
limba şi legile ei de dezvoltare.

----------------------- Page 3-----------------------

DENUMIREA
NOŢIUNILOR DE FONETICĂ

 s i l a b a, a c c e n t u l ş i i n t o n a ţ i a
 v o c a l a, h i a t u l ş i d u b l e t u l
 s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l ş i t r i f t o n g u l
 c o n s o a n a, ,, i ” s c u r t ş i a l f a b e t u l
 a l t e r n a n ţ a f o n e t i c ă,
 t r a n s c r i e r e a f o n e t i c ă
 ş i p r o n u n ţ a r e a o r t o e p i c ă
 a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a ş i s i n c o p a
 c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

----------------------- Page 4-----------------------

ALCĂTUIREA SILABEI
 CONŢINE OBLIGATORIU O VOCALĂ
  O VOCALĂ CU SAU FĂRĂ ALTE SUNETE
DINTR-UN CUVÂNT : inimioară = i -ni - mioa - ră ;
  DOUĂ CUVINTE SCURTE ROSTITE
ÎMPREUNĂ : nu-mi dă, mi-l dă, ţi-o duc, să-ţi duc, dă-
mi, fă-ţi ;
  UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT
INIŢIAL : mi-arată, ne-aduce, m-alintă, ţi-apucă, şi-apoi ;
  UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT :
 a dus-o, ducă-mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ;
  UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT
4INIŢIAL : într-adevăr, floare-albastră, spune-acum ;
----------------------- Page 5-----------------------

ALCĂTUIREA SILABEI
ŞI OMOFONIA

Omofonia este un fenomen fonetic care constă în rostirea

identică a două structuri grafice diferite. Acest fenomen
favorizează comiterea celor mai frecvente greşeli de
ortografie, care pot fi prevenite numai prin însuşirea
temeinică a cunoştinţelor de gramatică.
 altădată (adverb = odinioară) // altă dată (adjectiv + substantiv) ;
 altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) ;
 a-i = (prepoziţie + pronume personal) ai = (articol, substantiv, interjecţie,
verb auxiliar) ;
 a-l = (prepoziţie + pronume personal) // al = (articol posesiv) ;
 a-şi = (prepoziţie + pronume reflexiv) // aşi = (substantiv) ;
 a-ţi = (prepoziţia infinitivului + pronume) // aţi = (verb auxiliar) ;
 nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) ; demers (substantiv) // de mers (verb
la supin)
 oştire, otavă (substantiv) // o ştire, o tavă (articol + substantiv) ;
 oarecare // oare care ? ; oarecând // oare când ? ; oarecum // oare cum ? ;
 alegeţi (voi) // alege-ţi (tu) ; ai da // a-i da ; aţi pregăti // a-ţi
pregăti ; ca şters // c-a şters etc.
5

----------------------- Page 6-----------------------

VOCALE ŞI SEMIVOCALE

 Vocalele (emise prin vibraţia clară a coardelor vocale): a, ă,

î, (â), e, i, o, u, dintre care ultimele patru pot deveni
semivocale dacă sunt rostite împreună cu o altă vocală.
 Cea mai „instabilă" dintre acestea este „i” care îşi pierde
calitatea de vocală, devenind semivocală, când este
combinată cu oricare dintre celelalte vocale, indiferent de
poziţia faţă de ele: ai, ia, ăi, îi, ei, ie, oi, io, iu, ui, ca în
cuvintele: rai, iar, măi, mâine, mei, ied, doi, iod, iute, cui, şi
chiar în combinaţie cu ea însăşi, ca în cuvântul vii, situaţie
care creează dificultăţi în ortografiere deoarece al doilea i,
fiind semivocală şi rostindu-se asemănător cu primul, este
mai greu de sesizat şi de aceea este omis în scris.
 (continuare în pagina următoare)

----------------------- Page 7-----------------------

VOCALE ŞI SEMIVOCALE

 (continuare din pagina precedentă)

 Urmează „u” care, în calitate de semivocală, poate apărea în
destul de multe combinaţii: ua, au, uă, ău, eu, iu, îu, ou, ca
în cuvintele: ziua, dau, rouă, zău, seu, ştiu, molâu, nou.
 Vocala „e” devine semivocală numai în combinaţie cu „a”
şi „o” şi numai antepusă acestora: ea, eo, ca în cuvintele:
rea şi vreo, iar vocala „o” îşi pierde această calitate numai
când este antepusă vocalei „a”: oa, ca în cuvântul: doar.
 Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale şi semivocale, cel
 mai simplu este să se compare rostirea fiecăreia dintre
vocalele: e, i, o, u mai întâi singure, apoi împreună cu
vocala „a”.
7

----------------------- Page 8-----------------------

DESPĂRŢIREA CUVINTELOR

ÎN SILABE (reguli şi exemple)

V = vocală ; S = semivocală ; C = consoană
 { V — CV }: toa - tă ; sea - ra ;
 { V — V } : po - e - zi - e ; a - u - ri - e ;
 { S — CV } : doi - na ; mâi - ne ;
 { V — S } : plo - uă ; jo - ia ;
 { VC — CV } : şap - te ; for - me ;
 { V — C(r,l)V } : ne - gre ; a - flă ; 1) NOTĂ
 { VC — CCV } : pen - tru ; cin - ste ;
 { VCC — CV } : jert - fă ; sculp - tor ; 2) NOTĂ

----------------------- Page 9-----------------------

NOTĂ LA DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE

1) A doua consoană ,, r ” sau ,, l ” atrage numai consoanele : b, c, d,

f, g, h, p, t, v, : abrutiza = a - bru - ti - za ; acru = a - cru ; codru = co
- dru ; Afrodita = A - fro - di - ta ; agrar = a - grar ; cupru = cu -
pru ; patru = pa - tru ; cadavru = ca - da - vru ; cablu = ca - blu ;
buclă = bu - clă ; aflu = a - flu ; oglindă = o - glin - dă ; pehlivan = pe -
hli - van ; cataplasmă = ca - ta - plas - mă ; atlet = a - tlet ; dovleac =
do - vleac, iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârlă = gâr - lă ;
vâslă = vâs - lă ; omletă = om - le - tă ; izlaz = iz - laz ; izraelit = iz -
ra - e - lit ; islamism = is - la - mism ; işlic = iş - lic
2) Despărţirea se face numai după a doua consoană în grupurile :
ltp, mpt, mpţ, nct, ncţ, ncs, ncv, ndv, rct, rtf, stm : ,,În funcţie de
punctaj, sculptorii astmatici şi delincvenţi vânează lincşii
cei
somptuoşi din ţinutul arctic şi aduc jertfă pentru redempţiune
( izbăvire ) un sendvici.”
3) Litera ,, x ” înainte de litere care notează consoane se desparte ca
şi cum ar reprezenta un singur sunet, împotriva silabisirii normale,
adică mascând modul real de silabisire : a-xă [ak-să] ; e-xa-men [eg-
9za-men] ; tex-til [tek-stil] ; ex-tra-fin [ek-stra-fin].

----------------------- Page 10-----------------------

DESPĂRŢIREA CUVINTELOR
COMPUSE ÎN SILABE

 despre = de - spre ;
 portaltoi = port - al - toi;
 altundeva = alt - un - de - va;
 dreptunghic = drept - un - ghic
 untdelemn = unt - de - lemn
 astfel = ast - fel ;
 voltamper = volt - am - per ;
 dinapoi = din - a - poi
 paisprezece = pai - spre - ze - ce
10

----------------------- Page 11-----------------------

DESPĂRŢIREA CUVINTELOR
DERIVATE ÎN SILABE
 { derivate cu prefixe } : inegal = in - e - gal ;
 analfabet = an - al - fa - bet ;
 sublinia = sub - li - ni - a ;
 dezarmat = dez - ar - mat
 inadecvat = in - a - dec - vat
 { derivate cu sufixele }: - lâc, - nic, - şor :
 savantlâc = sa - vant - lâc ;
 vârstnic = vârst - nic ;
 târgşor = târg - şor ;
11

----------------------- Page 12-----------------------

INTERZICERA DESPĂRŢIRII ÎN
SILABE LA SFÂRŞIT DE RÂND

Nu se despart în rânduri diferite:

 1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu U-
NES-CO, ROMSILVA nu ROM-SIL-VA, ASIROM nu A-SI-
ROM etc.
 2) abrevierile unor formule curente: a.c., î.e.n., ş.a.m.d.,
interj., neacc., neart., nehot. etc.
 3) numeralele ordinale notate prin cifre romane şi arabe: al
XX-lea, al 8-lea, etc.
 4) substantivele proprii, când se termină în silabe ce au
valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sado-
veanu nu Sadovea-nu, Emi-nescu nu Emines-cu, Dra-gomir
nu Drago-mir, Cornea nu Cor-nea, Floarea nu Floa-rea etc.
12

----------------------- Page 13-----------------------

ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR

 { — _|_ } : (ULTIMA) adevăr, antic, autor, aviator, basma, barbar, bolnav,

castan,
caracter, dicţionar, duşman, fenomen, macara, macaragiu, măsea, matur, sever ;

 { — _|_ — } : (PENULTIMA) albastru, bine, codru, diferenţă, eroare, ficţiune,

garanţie, haos, ilustru, înclinare, justificare, lacună, maleabil, neastâmpăr,
obraznic;

 { — _|_ — — } : (ANTEPENULTIMA) atitudine, batjocură, civilizaţie, deschidere,

elastică, fabulă, gratitudine, inaptitudine, îndărătnică, juxtapunere,

lingură ;


 { — _|_ — — — } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile, doctoriţă, lapoviţă,

literele, păsărele, valurile, vânturile ; (a patra de la sfârşit)

 — _|_ — — — — } : douăsprezece, nouăsprezece, (al) nouăsprezecelea ; (a 5-a)

 Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în evidenţă o silabă printr-o pronunţare
mai
intensă. Silaba accentuată este în contrast cu silabele neaccentuate.

13

----------------------- Page 14-----------------------

ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR,

PICIORUL METRIC ŞI RITMUL

PICIORUL METRIC ŞI RITMUL

troheul ( _|_ -- ) = ritm trohaic;
iamb ( -- _|_ ) = ritm iambic;
dactil ( _|_ -- -- ) = ritm dactilic;
amfibrah ( -- _|_ --) = ritm amfibrahic;
anapest ( -- -- _|_ ) = ritm anapestic.

14

----------------------- Page 15-----------------------

ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR ŞI OMOGRAFELE

Omografele sunt cuvintele care coincid grafic, dar se

accentuează diferit
 (EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut, dar acele fete nu pot coase. O
fată veselă spală o veselă murdară.)
 ácele, acéle; véselă, vesélă ; adună, adună ; ară, ară ; bară, bară ; birui,
birui ; boi, boi ; căi, căi ; cântă, cântă ; călătorii, călătorii ; comis ,
comis ; cotă, cotă ; copii, copii ; cuminţi, cuminţi ; companie,
companie ; continuă, continuă ; clasă, clasă ; dată, dată; dezvoltă,
dezvoltă ; duduie, duduie ; dotă, dotă ; dură, dură ; fugi, fugi ; haină,
haină ; ieşi, ieşi ; împrăştie, împrăştie ; masă, masă ; manevra, manevra
; mări, mări ; mârâi, mârâi ; muri, muri ; mură, mură ; modele,
modele ; măsură, măsură ; mânji, mânji ; nota, nota ;perpetuă, perpetuă
; pustii, pustii ; reclamă, reclamă ; repede, repede ; roşi, roşi ; sări,
sări ; scânteia, scânteia ; scumpi. = scumpi ; suflă, suflă ; scutură,
scutură ; strică, strică ; strigă, strigă ; snopii, snopii ;stropii, stropii ;
suportă, suportă ; suflecă, suflecă ; torturi, torturi ; tremură, tremură ;
umbrele, umbrele ; urmă, urmă ; urmări, urmări ; veselă, veselă ;
veseli, veseli ; voi, voi.
15

----------------------- Page 16-----------------------

I N T O N A Ţ I A
( modulaţia vocii în timpul rostirii cuvintelor )

 Apelativ — Imperativă ( ton apelativ pentru vocativ şi ton

poruncitor sau rugător pentru imperativ ) : — Elevo, intră în clasă !
 Interogativă ( ton ascendent, interogativ ) — Ai spus ceva ? — N-
ai auzit nimic ?
 Enunţiativă — Neutră ( ton descendent, uneori, constant, neutru ):
— Toţi înţeleg ce-ai spus. — Totuşi, deseori, am impresia că nu
suntem înţeleşi cum trebuie.
 Exclamativă ( ton constant, cu prelungirea ultimei vocale ) : — Ce
frumos e versul acesta ! ,,O ! te admir, progenitură de origine
romană !” (M. Eminescu);
 Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enunţului constant,
neutru ) : ,,De-oi muri — îşi zice-n sine — al meu nume o să-l
poarte / Secolii din gură-n gură …(M. Eminescu)
16

----------------------- Page 17-----------------------

SUNETELE LIMBII ROMÂNE

 34 total sunete specifice limbii române, din care :

 7 v o c a l e : a, ă, â, e, i, o, u ;
 22 consoane: m, n, r, s, ş, v, z, c, č, k', b, l, h, d, t, ţ, f, j,
p, g, ğ, g'
 4 semivocale : e, i, o, u ; (Aveai doar grâu . [ avěaĭ ]
[ dŏar ] [ grâǔ ])
 1 ,, i ” scurt (nesilabic) : Pe dealuri, aceşti fraţi duc pomi,
cireşi, carpeni, plopi ori brazi ;

17

----------------------- Page 18-----------------------

,, i ” scurt (nesilabic)

 la forma nearticulată de plural sau, pentru feminine, (şi) de genitiv-dativ

singular a unor substantive şi adjective de felul : elevi (2 sil.), paş i (1
sil.),
corturi (2 sil.) ; albi (1 sil.), buni (1 sil.), cruzi (1 sil.), cărţi (1
sil.), coji (1 sil.), uşi
(1 sil.), tari (1 sil.), verzi (1 sil.);
 la persoana a II-a sg. şi pl. a unor moduri şi timpuri de felul : (să) rupi (1
sil.),
(să) speli (1 sil.), (să) rupeţi (2 sil.), (să) spălaţi (2 sil.), rupseşi (2
sil.), spălaşi (2
sil.);
 în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil.), îţi (1

sil.), îşi (1 sil.), să-mi (1 sil.), să-ţi (1 sil.), să-şi (1 sil.) ; însumi (2
sil.), însuţi (2
sil.), însuşi (2 sil.) ; aceşti (2 sil.), acelaşi (3 sil.) ; câţi (1 sil.),
alţi (1 sil.) ; nimeni
(2 sil.);
 la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil.), astăzi (2 sil.), deunăzi (3
sil.), iarăşi
(2 sil.), totuşi (2 sil.), adeseori (4 sil.), uneori (3 sil.), precum şi în
conjuncţia ori (1
sil.)
 la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori şi câţi : oricare (3 sil.),
oricine
(3 sil.), orice (2 sil.), oricât (2 sil.), oricând (2 sil.), oricum (2 sil.),
oriunde (3 sil.) ;
 câţiva (2 sil.).
18

----------------------- Page 19-----------------------

CLASIFICAREA CONSOANELOR

 10 CONSOANE SURDE : c, č, k', f, h, p, s, ş,

t, ţ ;
 12 CONSOANE SONORE : b, d, g, ğ, g', j, l,
m, n, r, v, z ;

NOTĂ : Înainte de consoane surde se pronunţă

numai consoane surde, iar cele sonore sunt excluse :
/kt/ — act ; /pt/ — opt ; /sk/ — scor ; /sf/ — sfat,
/ft/ — ofta ; /st/ — este ; /sč/ — scenă ; /sp/ —
sport ; /ht/ — ahtiat ; /şt/ — eşti ; /sk'/ — schi ; /st/
— stuf ;
19

----------------------- Page 20-----------------------

HIATUL, DIFTONGUL, TRIFTONGUL şi

DUBLETUL (definiţii şi exemple)

 Hiatul este grupul de sunete format din două vocale alăturate rostite
consecutiv în silabe diferite. (Poezia ideală e ambiguă în idee.)
 Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi o semivocală
alăturate, rostite într-o silabă. Doi scriu trei poezii numai ziua.
 Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi două
semivocale alăturate, rostite într-o singură silabă. (Vreau să iau ce tu
voiai să iei când priveai printre pleoape o leoaică c-o aripioară.)
 Dubletul este grupul de două litere identice alăturate într-un cuvânt :
,,aa” (contraatac), ,,ee” (licee), ,,ii ”(fiinţă), ,,oo” (alcool),
,,uu ”
(vacuum), ,,cc ” (accent), ,, nn ” (înnorat), ,,rr ” (intrregional).
 Dublete în neologisme ,, ss ” (fortissimo), (pianissimo), (gauss, pl.
gauşi), (loess), mass-media) ; ,,tt ” (kilowatt), (larghetto) ; ,,ll”

(allegro) ; ,,zz” (mezzo-soprană)

20

----------------------- Page 21-----------------------

HIATURI ŞI DIFTONGI

aa, ae, ai, ao, au. [a = ă]

ea, ee, ei, eo, eu.
ia, ie, ii, io, iu. [i = î]
oa, oe, oi, oo, ou.
ua, ue, ui, uo, uu.

21

----------------------- Page 22-----------------------

HIAT DIN VOCALE DIFERITE

SAU DIN ACEEAŞI VOCALĂ
 Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e, a-i, a-o, a-u,
ă-i, â-a, e-a, e-i, e-o, e-u, i-a, i-e, i-o, i-u, î-i, o-a, o-e, o-i,
o-u, u-a, u-e, u-i, u-o, ca în cuvintele: aer, naiv, haos, aur,
faină, căuş, real, leit, neon, neuron, ziar, vie, fior, diurnă,
mârâit, boa, poet, doime, noutate, scuar, duet, suiş, fluor,
sau din aceeaşi vocală, repetată: a-a, e-e, i-i, o-o, u-u, ca în
cuvintele: supraaglomerat, feeric, viitor, alcool, vacuum.
 Hiatul dispare dacă între cele două vocale se intercalează o
semivocală, fapt inadmisibil în scriere, dar destul de
frecvent în vorbirea neîngrijită mai ales când a doua vocală
a hiatului este e : aier, feieric, poieziie şi altele).

22

----------------------- Page 23-----------------------

DIFTONGII ASCENDENŢI ŞI
DIFTONGII DESCENDENŢI

Diftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi o

semivocală.
Diftongii ascendenţi sunt formaţi dintr-o
semivocală + vocală /SV/: seară, iarbă, iepure, iolă,
iubi, soare, steaua, rouă; (ea, eo, ia, ie, io, iu, oa,
ua, uă)
 Diftongii descendenţi sunt formaţi dintr-o vocală +
semivocală /VS/: mai, tei, cutii, căi, căpătâi, noroi,
pui, august, meu, fiu, tău, râu, tablou; (ai, ei, ii, ăi,
îi, oi, ui, au, eu, ii, ău, îu, ou.)
23

----------------------- Page 24-----------------------

TRIFTONGI

 iau ; [ să iau ]
 iai ; [ tu voiai ]
 iei ; [ să iei ]
 ioa ; [ aripioară ]
 eau ; [ vreau ]
 eai ; [ priveai ]
 oai ; [ leoaică ]
 eoa ; [ pleoape ]
24

----------------------- Page 25-----------------------

STRUCTURA TRIFTONGILOR
 Triftongii sunt formaţi dintr-o

vocală şi două semivocale, având

structura: semivocală + semivocală
+ vocală /SSV/ (leoarcă, inimioară;
eoa, „ioa) sau semivocală + vocală
+ semivocală /SVS/ (priveai, vreau,
vuiau, lupoaică, biruiai, iei; (eai,
eau, iau, oai, iai, iei).

25
----------------------- Page 26-----------------------

NOTĂ LA DIFTONGI ŞI TRIFTONGI

În cuvintele care conţin consoanele č, ğ,
k', g' nu există diftongi sau triftongi care
să înceapă cu semivocalele e, i.
Deci, în ceas, geam, chiar, gheaţă,
maghiar, ghiaur nu sunt diftongi, iar în
cuvinte ca ziceau, vegheau nu sunt
triftongi.
În cuvinte ca ziceau, vegheau sunt
diftongi.
26

----------------------- Page 27-----------------------

CUVINTE CU VOCALE
ÎN HIAT ŞI DIFTONGI
contraatac, aeroport, tain // taină, naos, aur //
sau, făină // dăinui, păun // flăcău ;
real // deal, creez, teină // neicuţă, acordeon //
vreo, muzeul // muzeu ;
 istoria // piatră, istorie // trebuie, fiinţă // fiică,
biolog // iod, fiul // fiu, a vâjâi // câine ;
coagula // poate, coerent, poet, a se boi // doi,
alcool, zoologie, noul // nou ;
a lua // ziua, unguent, influenţă, altruist // cui,
duoden, atuuri // luă // rouă, (hiat la: ambiguu,
reziduu) ;
27

----------------------- Page 28-----------------------

ALFABETUL LIMBII ROMÂNE

( 31 de litere rostite tradiţional)

 a, A = ,,a” ; ă, Ă = ,,ă” ; â, Â = ,,î din a” ; b, B =

,,be” ; c, C = ,,ce” ; d, D = ,,de” ;
 e, E = ,,e” ; f, F = ,,fe” ; g, G = ,,ghe” ; h, H = ,,ha” ;
i, I = ,,i” ; î, Î = ,,î” ; j, J = ,,je”
k, K = ,,ca” ; l, L = ,,le” ; m, M = ,,me” ; n, N =
,,ne” ; o, O = ,,o” ; p, P = ,,pe” ;
 q, Q = ,,chiu” ; r, R = ,,re” ; s, S = ,,se” ; ş, Ş =
,,şe” ; t, T = ,,te” ; ţ, Ţ = ,,ţe” ;
u, U = ,,u” ; v, V = ,,ve” ; w, W = ,,ve” ; x, X =
28 ,,ics” ; y, Y = ,,i grec” ; z, Z = ,,ze”

----------------------- Page 29-----------------------

NOTĂ LA ALFABETUL
LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere)
În simboluri matematice, fizice, chimice etc.
literele au denumirea stabilită de limbajul
ştiinţei respective ; de exemplu, m şi n se
citesc em şi en.
În scrierea cuvintelor străine, neadaptate
ortografic, se folosesc litere pe care alfabetul
limbii române nu le are ; de exemplu :
ä : G. Fr. Händel, händelian ;
ö : Köln, W. C. Röntgen, röntgenoterapie ;

29
ü : Zürich, München etc.

----------------------- Page 30-----------------------

SCRIEREA CORECTĂ
A LITERELOR ,, î ” ŞI ,, â ”

 ,, î ” se scrie la începutul cuvântului : înscriere,

întoarcere, împărat, îmi, îţi, îi, îl, îşi …
 ,, î ” se scrie la sfârşitului cuvântului : amărî,
coborî, doborî, hotărî, pârî, pogorî, urî, vârî …
 ,, î ” se scrie în cuvântul compus şi cu prefix sau
prefixoid :bineînţeles, neînsemnat, reîncepe,
reîntors, preîntâmpinare, autoînchidere, subînţeles,
macroîncăpere, multiîncercat, pseudoînchidere…
 ,, â ” se scrie în interiorul cuvântului : cântec,
dânsul fântână, lucrând, pământ, sfânt, vânt…
30

----------------------- Page 31-----------------------

ALTERNANŢA FONETICĂ

(schimbarea regulată a unui sunet în

rădăcina sau tema cuvântului)
Alternanţele fonetice sunt schimbări ale sunetelor
unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleiaşi
familii de cuvinte, cu ajutorul cărora se marchează
diferenţa dintre formele gramaticale sau dintre
derivate şi cuvântul de bază.
Diferenţele se pot referi la număr: carte / cărţi ;
bancă / bănci ; seară / seri ; soare / sori ; la gen :
negru / neagră ; la caz : NA toţi / DG tuturor ; la
persoane : pot / poţi ; la moduri : fac (indicativ) /
făcut (participiu).
31

----------------------- Page 32-----------------------

ALTERNANŢE VOCALICE
 a — e : f ată // fete ; pată // pete ; masă //
mese ; aerian // aerieni ; şadă // şezi ;
a — ă : cană // căni ; mare // mări ; sanie //
sănii ; sare // săruri ; agaţă // agăţ ;
 ă — e : măr // meri ; păr // peri ; văr //
veri ; tânăr // tineri ; supăr // superi ;
 o — u : soră // surori ; noră // nurori ;
mort // muritor ; dor // durea ;
â — i : cuvânt // cuvinte ; tânăr // tineri ;
vândut // vindem.
32

----------------------- Page 33-----------------------

ALTERNANŢE CU DIFTONGI
 e — ea sau ea — e : creţ // creaţă ; măreţ //
măreaţă ; plec // pleacă ; măsea // măsele
 o — oa sau oa — o : os // oase ; ros //
roase ; mor // moare ; şcoală // şcoli ; boală
// boli
 ău — ai sau âu — ai : ferăstr ău //
ferăstr aie ; pârâu // pâraie
 ia — ie sau ie — ia : băiat // băieţi ;
p iatră // pietre ; iarnă // ierni ; iapă // iepe ;
ied // iadă

33

----------------------- Page 34-----------------------

ALTERNANŢE
CONSONANTICE SIMPLE
d — z : brad // brazi ; molid // molizi ;
solid // solizi ; aud // auzi ; văd // vezi ;
s — ş : as // aşi ; bas // başi ; gras //
graşi ; ras // raşi ; cos // coşi ;
t — ţ : cumnat // cumnaţi ; frate // fraţi ;
lat // laţi ; caut // cauţi ;
z — j : obraz // obraj i ; grumaz //
grumaj i ; treaz // trej i ;
34

----------------------- Page 35-----------------------

ALTERNANŢE
CONSONANTICE COMPUSE
 sc — şt : bască // băşti ; ciobănesc //
ciobăneşti ; numesc // numeşti ;
str — ştr : maistru // maiştri ;
albastru // albaştri ;
 st — şt : basist // basişti ; maşinist //
maşinişti ; degust // deguşti ;
 şc — şt : morişcă // morişti ; puşcă //
pu şti ; mişcă // mişti ; pişcă // pişti ;
35

----------------------- Page 36-----------------------

ALTERNANŢE CONSONANTICE
SIMPLE ŞI COMPUSE

 c — c + e, i : amic // amice // amici ; pică // să

pi ce // pici ; urc // urce // urci
 c — ch + e, i : bloca // blochez ; stoca // stochez ;
par ca // parchez ;
 g — g + e, i : ful g // fulgi ; lung // lungi ; sparg //
sparge // spargi ; şterg // şterge // ştergi ;
 g — gh + e, i : larg // largheţe ; naviga //
navighez;
x — şc : sfinx // sfincşi ; fix // ficşi ; ortodox //
ortodocşi ;
36

----------------------- Page 37-----------------------

TRANSCRIEREA FONETICĂ 1


[ v ] transcrie pe v şi / sau w ;


[ i ] transcrie pe i şi / sau y ;


[ č ] transcrie pe c + e, i ;


[ k' ] transcrie pe ch + e, i ;


[ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele.

37

----------------------- Page 38-----------------------

TRANSCRIEREA FONETICĂ 2
[ k ] transcrie pe c, k şi qu
[ ks şi gz ] transcriu pe x
[ ğ ] transcrie pe g + e, i
[g' ] transcrie pe gh + e, i
[ ī ] transcrie pe ,, i ” scurt

38

----------------------- Page 39-----------------------

NOTĂ LA TRANSCRIEREA FONETICĂ

Programul „PowerPoint” nu
permite transcrierea fonetică,
corectă şi tradiţională, a
semnelor distincte, de aceea,
folosim alte semne:
[ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele
[ ī ] transcrie pe ,, i " scurt.

39

----------------------- Page 40-----------------------

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC

văcar [ văkar ], vacanţă [ vakanţă ], Weber [ nume propriu, se

pronunţă : vebăr ],
kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronunţă : k'ito ],
kaliu
[ kalĭu ]

Irinuca [ irinuka ], yoga [ĭoga ], yankeu [ĭank'eǔ ], complex [ kompleks ],

Alexandra

[ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu

[ egzemplu
]

duce [ duče ], ceapă [ čapă ], baci [ bač ], cineva [ čineva ], ger [ğer ], frige
[ friğe ],
geamgerie [ ğamgerie ], ginere [ ğinere ], fragi [ frağ ], giardiază [ğardiază ]=
boală
parazitară

chenar [ k'enar ], cheamă [k'amă ], unchi [ unk' ], chiar

[ k'ar ], gheaţă [ g'aţă ],
gherghină [ g'erg'ină ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ]

deal [ děal ], pleosc [ plěosk ], nuia [ nuĭa ], iepure [ ĭepure ], copii

[ copiĭ ], iod [ ĭod ],
cui [ kuĭ ], doar [ dŏar ], steaua [ stěaǔa ], ori [ orī ], îmi [ îmī ], vezi
[ vezī ], popi
40
[ popī ], fraţi [ fraţī ], domni [ domnī ], Brâncuşi [ brânkuşī ]

----------------------- Page 41-----------------------

CORESPONDENŢĂ RESPECTATĂ ŞI
CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ
ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ

 În general, există corespondenţă între sunet şi literă: o literă

reprezintă un sunet: carte (5 sunete, 5 litere); masă (4 sunete, 4 litere)
 Uneori, această corespondenţă nu se respectă, fiindcă aceeaşi literă
poate nota sunete diferite.
 Literele c şi g, când nu sunt urmate de h, e, i, reprezintă sunete care
se rostesc ca în cuvintele: car, cort, gard, grabă.
 Când sunt urmate de e, i, aceleaşi litere redau sunete care se rostesc
ca în cuvintele cer, cine; ger, girafă; în aceste exemple, e şi i
au
valoare de sine stătătoare (notează un sunet). Deci: girafă =6 litere, 6
sunete (g-i-r-a-f-ă). Dar o literă poate reprezenta simultan două
sunete. Astfel, litera x reprezintă sunetele: ks şi gz.
 ks: sufix, prefix, excepţie, excursie etc.


41
gz: examen, exemplu, exerciţiu etc.

----------------------- Page 42-----------------------

CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ
ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ

 Prin două sau trei litere alăturate poate fi redat un singur sunet.
 Grupurile ch, gh, înainte de e sau i, notează câte un singur sunet:

chenar, chitanţă, gheţar, ghimpe etc.; în aceste exemple, e şi i au

valoare de sine stătătoare, iar h este literă ajutătoare
(literele
ajutătoare nu se pronunţă, ele ajută numai la pronunţarea literelor
împreună cu care apar). Deci: chenar =6 litere, 5 sunete (ch-e-n-a-r).
 Grupurile de litere ce, ci, ge, gi au valoarea unui singur sunet atunci
când literele e şi i sunt folosite ca litere ajutătoare, ca în cuvintele:
deci, fragi, ciorbă, geam. Deci: fragi = 5 litere, 4 sunete (f-r-a-gi).
 Tot aşa, grupurile che, chi, ghe, ghi au valoarea unui singur sunet
când e, i şi h sunt numai litere ajutătoare, ca în cuvintele: unchi,

unghi, cheamă, chiar, gheaţă . Deci unchi = 5 litere, 3 sunete

(u-n-chi).
42

----------------------- Page 43-----------------------

ACELAŞI SUNET REDAT

PRIN LITERE DIFERITE (1)

 Sunetul „î” este notat cu „î” la începutul cuvântului :

înscriere, întoarcere, împărat, îmi, îţi, îi, îl, îşi …,
 la sfârşitului cuvântului : amărî, coborî, doborî, hotărî,
pâr î, pogorî, urî, vârî …,
 la cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid: bineînţeles,
neînsemnat, reîncepe, reîntors, preîntâmpinare,
autoînchidere, subînţeles, macroîncăpere, multiîncercat,
pseudo închidere…,
 dar şi cu „â” în interiorul cuvântului : cântec, dânsul
f ântână, lucrând, pământ, sfânt, vânt…
 Literele „î”, „â” sunt admise în nume proprii de familie după
dorinţa purtătorilor lor (I. Agârbiceanu, C. Brâncuşi, I. Sîrbu,
N. Bîzu).
43

----------------------- Page 44-----------------------

ACELAŞI SUNET REDAT

PRIN LITERE DIFERITE (2)

 Sunetul „c” este redat prin litera „c” în car, prin „k” în
kaliu, prin „q” în numele propriu Qatar (se pronunţă
cátăr).
 • Acest sunet se notează, în lucrări de fonetică, k: kar,
kaliu, katar.
 Sunetului „v” îi corespund literele „v” şi „w”, în var,
vopsea şi în watt, Weber (nume propriu; se pronunţă
vébăr), iar lui „i” îi corespund literele „i” şi „y”, în iar, iaz
şi în yankeu .
 Litera „k” şi grupul de litere „qu”, urmate de „e”, „i”,
redau acelaşi sunet ca grupul de litere ch: kilogram, Quinet
(nume propriu se pronunţă chiné).
 Acest sunet se notează, în fonetică, k': k'ilogram, k'ine.
44

----------------------- Page 45-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă

a cuvintelor ) ,, e ” sau ,, ie ” iniţial

 Se pronunţă şi se scrie ,,e” iniţial , în majoritatea

neologismelor : echer, echidistant, echilibru, echinocţiu,
echipă, echitate, echivalent, echivoc, eclipsă, ecologie,
economie, ecou, ecuator, ecuaţie, edificiu, edil, editură,
educaţie, efect, eficient, efort, egoism, elastic, efectiv etc.
 Se scrie ,,e” iniţial, dar se pronunţă ,,ie”, numai în
cuvintele : eu [ ieu ], el [ iel ], ei [ iei ], ele [ iele ], eşti
 [ ieşti ], este [ ieste ], e [ ie ], eram [ ieram ], erai [ ierai ],
era [ iera ], eraţi [ ieraţi ], erau [ ierau ]; Excepţie : ea [ se
pronunţă ,,ia”, nu ,,iea” ];
 Se pronunţă şi se scrie ,,ie” iniţial, în cuvinte vechi : ied,
ieftin, iepe, iepure, ierarh, ierarhie, ierbar, ierbos, ierburi,
ieri, iernat, iertare, iesle, ieşean, ieşire, iezer ;
45

----------------------- Page 46-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă

a cuvintelor ) ,, oa ” sau ,, ua ” (1)

 Diftongul scris ,, oa ” iniţial se pronunţă ,, ua ” : oablă [uablă]< (oblu),

oacheş
[uak'eş]< (ochi), oaie [uaie]< (oi), oală [uaie]< (olar), oameni [uaneni]<
(om),
oară [uară] (în prima oară [uară]), oarbă [uarbă]< (orb), oarecine
[uarečine],
oarecând [uarekând], oarecum [uarekum], oase [uase]< (os), oaste
[uaste]<
(ostaş), oază [uază];
 Diftongul scris ,, oa ” în interiorul cuvintelor se pronunţă ,, ua ” :
căprioară
[kăpriuară] < (căprior), gălbioară [gălbiuară]< (gălbior), înfioară
[înfiuară]<
(înfior), junioară [juniuară]< (junior) mioară [miuară]< (mioriţă),
roşioară
[roşiuară]< (roşior), soţioară [soţiuară]< (soţior), superioară
[superiuară]<
(superior), surioară [suriuară], vioară [viuară], aşchioară [aşk'iuară],
farfurioară
[farfuriuară], linioară [liniuară], sălcioară [sălčiuară], capricioasă
[kapričiuasă],
copioasă [kopiuasă], glorioasă [gloriuasă], graţioasă [graţiuasă],
mânioasă
[mâniuasă], orgolioasă [orgoliuasă], preţioasă [preţiuasă], serioasă
[seriuasă],
sfioasă [sfiuasă], sperioasă [speriuasă], studioasa [studiuasă],
vicioasă
[vičiuasă], victorioasă [viktoriuasă], bunăoară [bunăuară], deoarece
[deuareče],
odinioară [odiniuară];

46

----------------------- Page 47-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă

a cuvintelor ) ,, oa ” sau ,, ua ” (2)

 Diftongul scris ,, oa ” în interiorul cuvintelor devine şi se

pronunţă hiatul ,, ua ” : afectuoasă [afektuasă], aspectuoasă
[aspektuasă], defectuoasă [defektuasă], fructuoasă [fruktuasă],
impetuoasă [impetuasă], maiestuoasă [maiestuasă], respectuoasă
[respektuasă sau respektoasă], sinuoasă [sinuasă], somptuoasă
[somptuasă], tumultoasă [tumultuasă], virtuoasă [virtuasă]

 Diftongul scris ,, oa ” în interiorul multor cuvinte se păstrează în

 pronunţie : ( datorită alternanţei fonetice ,,oa”/,,o”) boală, coace,
coadă, coajă, c oardă, coase, coate, coboară, cunoaşte, desfăşoară,
desfoaie, doare, doarme, împresoară, înnoadă, înoată, însoară,
omoară, poartă, poate, roade, roagă, scoală, soarbe, stoarce, toacă,
chioară, ochioasă, ghioagă, cioară, cioată, lucioasă, picioare, (dar şi
fără alternanţă fonetică) balansoar, boare, coafa, coafor, croazieră,
culoar, curtoazie, doar, exploata, fermoar, foaier, fumoar, lavoar,
patinoar, pavoaza, poală, poantă, savoare, voala ;
47

----------------------- Page 48-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă

a cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ia ” (1)

 ,, ia ” (nu ,,ie”) se pronunţă şi se scrie la început de cuvânt : ia, iacă,

iacobin,
iad, iadă, iahnie, iaht, ialomiţean, iamb, ianuarie, iapă, iar, iar,
iarăşi, iarbă,
iarmaroc, iarnă, iarovizare, iască, iasomie, iatac, iatagan, iată, iaurt, iaz,
Ialomiţa,
Iaşi ; (Excepţie : pronumele personal ,,ea”)
 ,, ia ” (se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât ,,i”)
, cu / fără
alternanţa ,,ie”: [ a ] baia, bătaia, caiac, claia, droaia, faianţă, foaia,
odaia, oaia,
ploaia, văpaia, Aglaia, Mamaia ;
 [ ă ] căia, îmbăia, înclăia, învăpăia, mormăia, mucegăia, răpăia,
sforăia, şovăia,
tăia, trăia;
 [ î ] bâjbâia, bâlbâia, bâţâia, bâzâia, cârâia, fâlfâia, fâsâia, gâfâia,
gâgâia, hârâia,
mângâia, mârâia ;
 [ e ] aceleia, acesteia, căreia, cheia, deraia, femeia, încleia,
întemeia, poleia,
scânteia, sleia ;
 [ o ] altoia, boia, croia, foia, îndoia, înnoia, joia, răţoia,
războia, roia, spoia,
Stoian, Zoia ;
 [ u ] aceluia, acestuia, altuia, bănuia, căruia, cheltuia, despuia, făgăduia,
găzduia,
48
instruia, jefuia ;

----------------------- Page 49-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă

a cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ia ” (2)

 ,, ia ” se pronunţă şi se scrie după ,,b”, p”, ,,m”, ,,f”, ,,v” cu /

fără alternanţa ,,ie”:
 [ b ] abia, biată / biete, obială / obiele,
 [ p ] piatră / pietre, piaţă / pieţe,
 [ m ] amiază / amiezi, dezmiardă / dezmierzi,
 [ f ] fiasco, fiară (fiare), fiare / fier, fiarbă / fierbe,
 [ v ] viaţă / vieţi,
 ,, ia ” se pronunţă şi se scrie la sfârşitul formelor de masculin

plural ale pronumelor şi adjectivelor pronominale demonstrative

 : aceia, aceiaşi (în opoziţie cu formele de feminin singular : aceea,
aceeaşi)
 ,, ia ” (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza
altor cuvinte) : i-a dat, mi-a dat, ţi-a dat, şi-a dus, i-aştept,
ţi-
aminteşti, şi-acolo, codri-aprinşi
49

----------------------- Page 50-----------------------

NOTĂ LA PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ

(rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ia ”

,, ia ” se pronunţă şi se scrie după ,,ch”,

,,gh” , când nu există forme alternante :

 chiar,
 chiabur,
 ghiaur,
 maghiar ;

(dar aici nu există diftongul ,, ia ”: [k'ar],

[k'abur], [g'aur], [mag'ar])
50

----------------------- Page 51-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă

a cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ie ”

 ,, ie ” se pronunţă şi se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradiţional

cu /
fără alternanţa ,, ia ” : ied, ieftin, iepe, iepure, ierarh,
ierarhie, ierbar, ierbos,
ierburi, ieri, iernat, iertare, iesle, ieşean, ieşire, iezer ;
 ,, ie ” se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât ,,i”)
, cu / fără
alternanţa ,,ia”: [ a ] apăraie, baie, bătaie, butoaie, claie, droaie,
foaie, odaie,
oaie, ploaie, văpaie, şuvoaie, Aglaie;
 ,, ie ” (se pronunţă şi se scrie după ,,b”, p”, ,,m”, ,,f”, ,,v”
cu / fără
alternanţa ,,ia”:
 [ b ] obiect, obiecţie, subiect, biete / biată, obiele / obială;
 [ p ] impiegat, împiedica, piedestal, pietre / piatră, pieţe / piaţă;
 [ m ] miercuri, miere, mierlă, amiezi / amiază, dezmierzi / dezmiardă;
 [ f ] fiere, fier / fiare, fierbe / fiarbă;
 [ v ] vierme, viespe, viezure, vieţi / viaţă;
 ,, ie ” (se confundă cu hiatul ,, ie ” ) : biet // bielă ; miere // premiere
; vierme //
vietate;
 ,, ie ” (se poate constitui între două cuvinte conjuncte) : i-e sete, mi-e
cald, ţi-e
frig, ni-e dor, vi-e foame, li-e somn ; { Reţine: mi (ţi, i, ni, vi, li) -e
bine }
51

----------------------- Page 52-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALELE
,,a”, ,,e”, ,,i” DUPĂ CONSOANELE ,,ş” sau ,,j”

 Se pronunţă şi se scrie ,,a” după ,, ş ” sau ,, j ” în rădăcina

cuvintelor : aşa,
aşază, deşartă, înşală, şa, şarpe, şase, şapte ; deja, jalbă, jale, jar,
stejar, tânjală ;
 Fac excepţie unele cuvinte derivate: şăgalnic ( şagă ), şăluţ ( şal
), şănţuleţ,
şănţişor ( şanţ ), şătrar ( şatră ) ; jăratic ( jar ), jălbar ( jalbă ),
stejărel ( stejar ) ;
 Fac excepţie desinenţele, sufixele gramaticale şi lexicale : mătuşă, grijă,
plajă,
îngraşă, ( să îngraşe ) îngroaşă, ( să îngroaşe ) ; aranjează,
clujean, oblojeală,
afişează, sfârşească, strămoşească ;

 Se pronunţă şi se scrie ,,e” după ,, ş ” sau ,, j ” în

rădăcina cuvintelor:
deşerta, înşela, şedea, şerpui, şes ; jecmăni, jefui, jelanie, jeli, jelui ;

 Se pronunţă şi se scrie ,,i” după ,, ş ” sau ,, j ” în rădăcina cuvintelor:

maşină,
ruşine, şindrilă, şir, şiret ; blajină, jilav, jilţ, jimblă, jintiţă, jir,
jivină, mojic, sprijin;

 Se pronunţă şi se scrie ,,i” după ,, ş ” la sfârşitul unor pronume şi adverbe :

însuşi, însăşi, înşişi, acelaşi, aceeaşi, iarăşi, totuşi ;

52

----------------------- Page 53-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA SUFIXUL VERBELOR

 Se pronunţă şi se scrie sufixul ,,-ând ” (nu -ind) la modul

gerunziu, după
verbele de conjugarea I cu temă lexicală în ,,-j ”, ,,-ş ” : angajând,
aranjând,
avantajând, bandajând, etajând, forjând, încurajând, menajând,
protejând,
neglijând, şantajând ; afişând, defrişând, furişând, îmbrăţişând,
înfăşând,
îngroşând, îngrăşând, reproşând, trişând ;
 Se pronunţă şi se scrie sufixul ,,-i ” (nu -î) la modul infinitiv, după
verbele de
conjugarea a IV-a cu temă lexicală în ,,-j ”, ,,-ş ” : coji, îngriji,
mânji, necăji,
prăji, rotunji, sfriji, veşteji, vrăji ; buşi, căptuşi, cerşi, desluşi, greşi,
ieşi, linguşi,
moleşi, păşi, răguşi, săvârşi, sfârşi ;
 Se pronunţă şi se scrie sufixul ,,-i ” (nu -î) la modul infinitiv, după
verbele de
conjugarea a IV-a cu temă lexicală în ,,-s ”, ,,-ţ ”, ,,-z ” : afurisi, găsi,
mirosi,
părăsi, sclifosi, ursi ; ameţi, boţi, încreţi, înghiţi ; auzi, încălzi, păzi,
slobozi, urzi ;
 Se pronunţă şi se scrie, de obicei, sufixul ,,-i ” (nu -î) în unele forme
flexionare
şi în unele derivate de la tema infinitivului : găsită, de găsit, găsitor, de
mirosit,
mirositor ;

53

----------------------- Page 54-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT

 Se pronunţă şi se scrie ,, aa ”: contraatac, contraamiral,

contraargument,
paraarticular, ultraactiv ;

 Se pronunţă şi se scrie ,, ee ” (nu e-ie) : feeric, feerie, alee, atenee,

clişee, ghişee,
idee, licee, eu (să) (nu) creez, tu (să) (nu) creezi, el, ea, ei, ele (să)
(nu) creeze,
needucat, reeducat, preexistent ;

 Se pronunţă şi se scrie ,, ii ” (nu -i-) : fiinţă, cuviinţă,

ştiinţă, viitor, hârtiile,
cenuşiile, concediile, exerciţiile, mediile, omagiile, fiind, scriind, ştiind,
a înmii, a
se sfii, a pustii, a prii ;

 Se pronunţă şi se scrie ,, oo ” (nu -o-) : alcool, coopera,

cooperativă, coopta,
coordona, coordonator, epizootie, zoofit, zoomorf, zoologie, zootehnie,
zootoxină,
noocraţie ;

 Se pronunţă şi se scrie ,, uu ” (nu -u-) : ambiguu, asiduu, continuu,

discontinuu,
perpetuu, promiscuu, reziduu, vacuum ;
54

----------------------- Page 55-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1)

  ae (după vocala ,,a ” se pronunţă un diftong ascuns :

,,ie”(scris ,, e”) : aed, aer, aerian, aerisi, aerisire, aerob,
aeroclub, aerodinamic, aerofar, aerofobie, aerogară,
aeromodel, aeromotor, aeronautic, aeronavă, aeroplan,
aeroport, aeropurtat, aeroscop, aerosoli, aerosoloterapie,
aerostat ; faeton, maestru ;
  ie (după vocala ,,i ” se pronunţă un diftong ascuns :
,,ie”(scris ,, e”) : albie, bisturie, chipie ; burlăcie, dibăcie,
făţărnic ie, hărnicie, josnicie, mojicie, sălbăticie, sărăcie,
silnicie, trăinicie, ucenicie, veşnicie, vrednicie, zădărnicie ;
grijulie, hazlie, liliachie, sidefie ; hârtie, instituţie, istorie,
librărie, medie, melodie, opinie, organizaţie, perie, poezie,
populaţ ie, prăpastie, primejdie, producţie, protecţie, relaţie,
religie, repartiţie, revoluţie, sabie, serie, situaţie, staţie,
victorie, zodie ;
55
----------------------- Page 56-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2)

  ia (după vocala ,,i ” se pronunţă un diftong

ascuns : ,,ia”(scris ,,a”) : abrevia, acompania, apropia,
calomnia, caria, contraria, devia, disocia, elogia,
fotograf ia, graţia, iniţia, îmbia, împrăştia, înfia, înfuria,
întârzia, învia, linia, mânia, mlădia, oficia, paria, peria,
refugia, sfâşia, speria, studia, zgâria ;
 academia, agenţia, atenţia, bărbia, chiria, cofetăria,
comisia, concepţia, construcţia, corabia, datoria,
declaraţia, discuţia, domnia, drojdia, educaţia, familia,
farfur ia, farmacia, funcţia, gospodăria, hârtia, industria,
inovaţia, instituţia, istoria, librăria, media, melodia,
opinia, poezia Maria ;
 adiacent, diateză, diferenţial, familial, vestiar.
56

----------------------- Page 57-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)

  oe (după vocala ,,o ” se pronunţă un diftong

ascuns : ,,ie”(scris ,,e”) : coechiper, coeficient,
coerent, coeziune, coexista, coexistenţă, ortoepic,
ortoepie, p oem, poet, poezie, Noe ;

  ue (după vocala ,,u ” se pronunţă un diftong

ascuns : ,,ie”(scris ,,e”) : accentuez, afluent,
ambigue, asidue, continue, constituent, desuet,
duel, duet, evacuez, evoluez, influent, ingenue,
menuet, perpetue, perpetuez, siluetă, statuetă,
suedez, superflue ;
57

----------------------- Page 58-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1)
  ua : accentua, atenua, dezavua, dilua, diminua,
efectua, eşua, evacua, evalua, extenua, fluctua, lua,
insinua, perpetua, situa, tatua
  uă, ui : ambiguă, insinuă, ingenuă, luă, preluă,
perpet uă ; aghezmui, alcătui, arcui, birui, bizui, bântui,
bubui, chiui, constitui, destitui, dezlănţui, dezvălui,
distribui, hurui, închipui, îngădui, înghesui, mistui,
mântui, nărui, restitui, retribui, substitui, sudui, sui,
trebui, zbengui ;
  uo : afectuos, aspectuos, defectuos, fastuos,
fruct uos, impetuos, maestuos, respectuos, sinuos,
somptuos, tumultuos, virtuos ;
58

----------------------- Page 59-----------------------

 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2)

  io : biologie, diodă, dioptrie, f iolă, chiot,

ghiocel, hiolă, liofil, m ioriţă, niobiu, pionier, riolit,
sionist, tiosulfat, violenţă,
  îi, ăi : bâjbâi, bâlbâi, bâţâi, bâzâi, cârâi,
fâlf âi, fâsâi, gâfâi, gâgâi, hârâi, mârâi, pâlpâi,
pâr âi, râcâi, râgâi, scârţâi, târâi, ţârâi, vâjâi,
zgâlţâi, zbârnâi ; behăi, chiorăi, chiţăi, clefăi,
grohăi, hămăi, horcăi, lăfăi, măcăi, miorlăi, molfăi,
mormăi, moţăi, orăcăi, pipăi, plescăi, pufăi, răpăi,
ronţăi, sforăi, şovăi, ţopăi, zornăi, zumzăi ;

59

----------------------- Page 60-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
DIFICULTĂŢI ALE CONSOANEI ,, C ”
  Se scrie c + i, e (nu ţ ) şi se pronunţă [ č ] în cuvintele : aprecia,
cancelarie, capriciu, cifră, cilindru, ciment, civil, lucernă, viciu.
  Se scrie cc + e, i şi se pronunţă [ kč ] (deci literă dublă cu
valori diferite) în cuvinte ca : accelera, accent, accepta, acces,
accident, occident, occipital, succeda, succes, succesiv, succesor,
succint, vaccin.
  Se scrie ch + e, i şi se pronunţă [ k' ] în cuvintele : chintal,
chirilic, chirurg, orchestră.
  Se scrie cs (nu x ) şi se rosteşte deci [ ks ], potrivit cu forma de
origine şi tradiţia literară, în cuvintele : cocs, cocserie, cocsifica,
rucsac, sconcs, vacs, văcsui, văcsuitor ; catadicsi, îmbâcsi,
micsandră, ticsi ;
  Se scrie şi se pronunţă ,, cv ” în cuvintele : acvariu, acvilă,
adecvat, colocviu, consecvent, cvadrat, cvintă, ecvestru, elocvent,
fre cvent, relicvă, secvenţă.
60

----------------------- Page 61-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA CONSOANELE ,, m” sau ,, n ” ?

  ,, m ” se pronunţă şi se scrie înainte de ,, b ”, ,, p ” :

ambulanţă, bombăni, bomboană, decembrie, embargo,
limbă, sâmbătă, timp, î mblănit, îmbolnăvi, îmbuna,
împacheta, î mpăca, î mperechea, î mpiedica, î mpodobi,
împricinat, î mputernicit, î mpotrivă, di mpotrivă, î mprejur,
dimprejur, î mpreună, di mpreună; Excepţii : avanpost,
avanpremieră, i nput, Ca nberra, Istanbul ;

  ,, m ” sau ,, n ” se pronunţă şi se scrie în faţa

consoanelor ,, f ”/ ,, v ” din rădăcina cuvintelor, după
tradiţie şi origine : confort, fa nfară, i nfrastructură, dar şi :
amfibiu, a mforă, bo mfaier, îngâ mfat, li mfă, ni mfă, pa mflet,
triumf, u mfla, Pa mfile, Za mfir ; co nvoi, dar şi amvon ;
61

----------------------- Page 62-----------------------

 PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA CONSOANELE ,, s ” sau ,, ş ” ?
,, s ” sau ,, ş ” se pronunţă şi se scrie în
faţa consoanelor ,, t ”/ ,, p ” din începutul
cuvintelor, după origine : spalier, dar şpaclu,
şpalt ; stand, standard, dar ştachetă, ştafetă,
ştaif, ştampilă, ştangă, ştanţă, ştecăr, ştrand ;

 ,, s ” (nu ,, ş ”) se pronunţă şi se scrie

înainte de ,,ce”, ,,ci” : ascet, ascensor,
scelerat, scenă, sceptic, sceptru, sciţi,
sciziune, sciatică, scindat ;
62

----------------------- Page 63-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA CONSOANELE ,, s ” sau ,, z ” ? (1)

  ,, s ” (nu ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în poziţie

intervocalică : asista, chermesă, conclusiv, cvasitotalitate,
cvasiunanim, decisiv, desinenţă, disertaţie, disident, episod,
esofag, exclusiv, finisa, fisiona, fisiune, gresie, inclusiv,
premi să, resorbi, sesiune, vasodilataţie, vasodilatator,
vernisaj ;
  ,, s ” (nu ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe,
înaintea consoanelor surde : descărca, descentraliza,
descheia, desface, de shăma, deshuma, despărţi, de sţeleni ;
discontinuu, displăcea, di stona, răscoace, răsciti, răsplăti,
răsturna, transcarpatic, transplanta ;

63

----------------------- Page 64-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
LA CONSOANELE ,, s ” sau ,, z ” ? (2)

  ,, s ” sau ,, z ”) se pronunţă şi se scrie înaintea consoanelor ,, l

”, ,, m ”, ,, n ”, ,, r ” : breaslă, măslină, asmuţi, basma,
lesne,
snoavă, trăsni (şi derivatele), trosni (şi derivatele), bezmetic, cazma,
caznă, căzni, cizmă, cizmărie, izlaz, izmă, zmeu ;
  ,, s ” sau ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în cuvinte derivate din
aceeaşi familie : concis / concizie ; conclusiv / concluzie ; corosiv /
coroziune ; curios / curiozitate ; decis / decizie ; generos
/
generozitate ; precis / precizie ;
  ,, s ” (nu ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în neologismele cu
finalele ,,- sm” şi derivatele lor : fanta smă, fantasmagorie, marasm,
pleona sm, prismă, prismatic, sarcasm, simbolism ;
  ,, s ” (nu ,, z”) se pronunţă şi se scrie în cuvintele :
casnic
(casă), dosnic (dos), se siza.
64

----------------------- Page 65-----------------------

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ
 LA CONSOANELE ,, z ” nu ,, s ” ?

  ,, z ” (nu ,, s ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe şi în

radical, înaintea vocalelor şi a consoanelor sonore :
dezacord, dezamăgi, dezaproba, dezarticula, dezechilibra,
dezumaniza, dezbate, dezdoi, dezgheţa, dezgoli, dezlănţui,
dezlâna, dezlega, dezlipi, dezmembra, dezminţi, dezmoşteni,
deznădăjdui, deznoda, dezonora, dezrădăcina, dezrobi,
dezvinovăţi, dizgraţia, izgoni, răzbate, răzgândi ; dezice; la
fel neanalizabilele : dezmetici, dezmierda ;
 Excepţii (înaintea consoanelor sonore ,,z”, ,,j”): deszăpezi,
deszăvorî, dejuca, dejuga şi la cuvântul ,,desluşi”.
 În radicalul cuvintelor din fondul tradiţional : azvârli,
brazdă, mâzgă, năzbâtie, puzderie, zbor, zdup, zvon, zgură,
dar şi în neologismele : azbest, brizbiz ;
65

----------------------- Page 66-----------------------

ASIMILAREA

 Asimilarea exprimă tendinţa de a evita două mişcări articulatorii

deosebite, adică din cele două sunete (alăturate sau la mică distanţă),
unul dobândeşte caracteristici asemănătoare cu ale sunetului influent.
 De exemplu, prima consoană se sonorizează, pronunţându-se
aproximativ ca perechea ei sonoră (cuvintele acvatic, adecvat,
fre cvenţă, batjocură, glasvand, opt zeci, segmentul sintactic vânt bun!
se pronunţă aproape ca agvatic, adegvat, fre gv enţă, badjocură,
glazvand, ob'zeci, vând bun).
 Alteori, prima consoană se asurzeşte trecând în seria nesonantelor
surde (cuvintele abces, absent, obţine, subţire, segmentul sintactic un
cuib sub streaşină se pronunţă apces, aps ent, opţ ine, supţ ire; un cuip
sup streaşină). Alt exemplu, segmentele sintactice în barcă, din
p ăcate se pronunţă aproximativ îm barcă, dim păcate.
66

----------------------- Page 67-----------------------

DISIMILAREA

Disimilarea implică schimbarea calităţii unui sunet

sau căderea lui sub influenţa unui sunet identic sau
asemănător; este expresia tendinţei de a suprima o
mişcare ce se repetă.
 De exemplu, în cuvintele albitru, colidor, Gligore
(corect: arbitru, coridor, Grigore) se observă o
disimilare regresivă (primul r este modificat în l,
deosebindu-se de al doilea r) .
 În cuvintele fereastă, propiu, recut (corect:
fereastră, propriu, recrut) disimilarea este totală: al
doilea r este suprimat.
67

----------------------- Page 68-----------------------

SINCOPA

 Sincopa este o modificare fonetică condiţionată, care constă

în dispariţia unei vocale neaccentuate dintre două consoane
 sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt.
 De exemplu, în cuvintele chipurle, lingurle, treburle
(corect: chipurile, lingurile, treburile) se observă dispariţia
vocalei neaccentuate „i” dintre două consoane, iar în
vorbirea familiară, silaba -nu- e sincopată, în pronunţarea
cuvântului dom'le.
 Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor.

68

----------------------- Page 69-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)

 pogrom [Acţiune duşmănoasă (însoţită de jafuri, omoruri) organizată

de către elemente şovine împotriva unei minorităţi naţionale. ]
 postmeridian [De după-amiază; din a doua jumătate a zilei. ]
 pufni [A respira cu zgomot suflând brusc şi cu putere aerul pe nări; a
pufăi. ]
 bufni [A bombăni supărat. A intra (undeva) pe neaşteptate şi cu
repeziciune; a da buzna. A izbi cu violenţă, făcând să producă
zgomot; a trânti. ]
 reşou [Aparat electric sau cu gaz, de încălzit, întrebuinţat
în
bucătărie, în laborator etc.; plita electrică. ]
 (îmi) repugnă [A inspira repugnanţă; a produce repulsie; a displăcea
totalmente. ]

69

----------------------- Page 70-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2)

 revelion [Noapte de Anul Nou. Petrecere care se

organizează în această noapte. ]
 ridicol [Motiv care provoacă râsul; aspect caraghios. Care
provoacă râsul; în stare să stârnească râsul; caraghios;
rizibil. ]
 a ridiculiza [A face să apară ridicol; a lua în râs, evidenţiind
ridicolul.]
 reziduu [Rămăşiţă provenită în urma prelucrării chimice sau
fizice a unui material brut. Depunere solidă pe fundul sau pe
pereţii unor recipiente în care se păs-trează lichide. ]
 rezidual [Care rămâne ca reziduu. ]
 solariu [Loc special amenajat unde se fac băi de soare. ]


70
solar [Care ţine de Soare; propriu Soarelui. ]

----------------------- Page 71-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3)

 serviciu [Muncă efectuată în timpul unei activităţi; slujbă.

 Domeniu special de activitate. ]
 service [Staţie de reparare a automobilelor sau a unor
aparate. ]
 subţire [Care are o grosime mică; care nu este gros. ]
 a veşteji [A deveni veşted; a-şi pierde vlaga şi frăgezimea; a
se ofili.]
 vehicul [Mijloc de transport, care se deplasează pe o cale de
comunicaţie. ]
 sesiune [Perioadă în care au loc şedinţele unui organ
reprezentativ al puterii de stat, judiciar sau ştiinţific, unde se
iau în discuţie şi se rezolvă probleme importante. ]


71
şifonier [Dulap mare, în care se păstrează haine şi lenjerie.]

----------------------- Page 72-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)

 pătrat [Patrulater cu toate laturile egale şi cu toate unghiurile drepte;

dreptunghi echilateral. ]
 petic [Bucată ruptă, tăiată sau rămasă dintr-un material (ţesătură,
piele, hârtie etc.). ]
 chiftea [Preparat culinar de formă rotundă, făcut din carne tocată şi
prăjit în grăsime. ]
 marşarier [Mers înapoi al automobilului. ]
 urticarie [Erupţie de natură alergică, sub formă de băşici roşii sau
albe, care produc mâncărime. ]
 ultraj [Ofensă adusă unei persoane oficiale (aflate în exerciţiul
funcţiunii) constând din vorbe, gesturi sau ameninţări. ]
 ţigară [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fină,
umplut cu tutun mărunţit. ]
72

----------------------- Page 73-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5)

 şuter [Sportiv specializat în şuturi. ]

 şoricar [Pasăre sedentară răpitoare, de talie medie, cu aripi
mari, cu coadă lată şi cu penaj brun-închis, care se hrăneşte în
special cu şoareci de câmp; şopârlar. Rasă de câini de talie
mică, cu blana maro-roşcată şi cu picioare foarte scurte, care
prinde şoareci. Câine din această rasă. ]
 impieta [A se amesteca în treburile altuia, lezându-i
drepturile. ]
 prozodie [Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul tehnicii
versificaţiei. ]
 milieu [Obiect (de podoabă) din pânză (brodată) sau din
dantelă, care se aşază pe o mobilă. ]
 capot [Haină, lungă şi largă, care se poartă în casă; halat.]
73

----------------------- Page 74-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

 PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6)

 binoclu [Instrument optic format din două lunete paralele,

folosit pentru a observa obiectele situate la distanţă. ]
 alandala [În dezordine; anapoda; pe dos; fără noimă. ]
 adăuga [A mai pune la ceea ce este. ~ zahăr în ceai. A
completa în scris sau verbal. ]
 deseară / diseară [Astăzi seara. Astă-seară. ]
 desperare / disperare [Stare de apăsare sufletească cauzată
de pierderea speranţei; deznădejde. ]
 molton [Ţesătură de bumbac (mai rar de lână) moale,
pufoasă şi călduroasă, folosită pentru confecţionarea
obiectelor de îmbrăcăminte; flanelă. ]
 celălalt [Cel care urmează sau precedă. Cei rămaşi dintr-o
74
mulţime (după ce a fost separată o parte). ]

----------------------- Page 75-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7)

 complementar [Care complineşte; care completează ceva;

complinitor. ]
 complot [Proiect elaborat în secret, prin care un grup de
persoane unelteşte împotriva statului sau a unei persoane;
conspiraţie; conjuraţie. ]
 blacheu [Placă mică de metal, care se aplică pe vârful sau
pe tocul încălţămintei pentru a le proteja de tocire. ]
 calcifica / calcifia [A se întări prin depunere de calciu.
(despre substanţe) A acumula carbonat de calciu. ]
 caramelă [Bomboană făcută din caramel, cu adaos de
substanţe aromatice şi colorante. ]
 carbid [Carbură de calciu întrebuinţată la fabricarea
acetilenei. ]
75

----------------------- Page 76-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)

 cargobot [Navă maritimă pentru transportarea încărcăturilor la

distanţe mari; cargou. ]
 verosimil [Care pare a fi adevărat şi inspiră încredere; credibil;
plauzibil. ]
 viespe [Insectă asemănătoare cu albina, care trăieşte izolat sau în
roiuri, având în partea posterioară a abdomenului un ac veninos. ]
 vasoconstricţie [Stare patologică constând în îngustarea vaselor
sangvine. ]
 vanitos [Care este plin de vanitate; orgolios; trufaş; infatuat. ]
 hebdomadar [Care apare o dată pe săptămână; săptămânal. ]
 icter [Stare patologică constând în acumularea excesivă a fierii în
sânge şi a depunerii ei în ţesuturi, manifestată, mai ales, prin coloraţia
galbenă a pielii. ]
76

----------------------- Page 77-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)

 istm [Fâşie îngustă de pământ dintre două mări sau golfuri, care
uneşte două continente sau un continent cu o peninsulă. ]
 disertaţie [Lucrare ştiinţifică susţinută public pentru obţinerea unui
grad ştiinţific (de doctor în ştiinţe); teză. Expunere în care se tratează
o problemă în mod ştiinţific pe baza argumentelor şi datelor
dobândite prin studiu. ]
 a delapida [A sustrage din avutul statului; a defrauda. ]
 şosetă [Ciorap scurt care ajunge până deasupra gleznei. ]
 tăiţei / tăieţei [Preparat alimentar din aluat nedospit, tăiat în şuviţe
subţiri care se consumă fiert;]
 tirbuşon [Instrument casnic în formă de spirală de oţel, prevăzut cu
un mâner, folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticlele
înfundate. ]
77

----------------------- Page 78-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)

 tomnatic [Care ţine de toamnă; propriu toamnei; autumnal.

 pilug [Unealtă cu care se pisează în piuliţă. * A tunde
,,pilug" a tunde până la piele. ]
 lănţug [diminutiv de la ,,lanţ"]
 a expropria [A deposeda de produsele muncii şi de
mijloacele de producţie. ]
 excavator [Maşină autopropulsată folosită la săparea şi
încărcarea solului, a zăcămintelor minerale etc. ]
 ferfeniţă [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe
bucăţi. ]
 filigran [Dantelă constând dintr-o reţea de fire de aur, de
argint sau de sticlă, care se aplică pe un obiect în calitate de
78
ornament. ]

----------------------- Page 79-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11)

 graham [Pâine ,,graham"= pâine dietetică nesărată,

preparată din făină integrală. ]
 bancnotă [Hârtie de valoare cu acoperire în aur, emisă de
către stat şi folosită ca mijloc de plată; bilet de bancă. ]
 maiou [Articol de lenjerie care se îmbracă direct pe corp,
acoperind partea superioară a acestuia. ]
 pedagogie [Ştiinţă care se ocupă cu studiul metodelor de
instruire şi de educare a tinerei generaţii. ]
 casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectuează
încasările şi plăţile; casă. Încăpere unde îşi are sediul acest
serviciu. ]
 clovn [Actor de circ care evoluează pe arenă cu un program
excentric şi amuzant. ]
79

----------------------- Page 80-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE
PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12)

 laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o

situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată.
Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. fig. Idee principală
asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau
artistică). ]
 jocheu [Călăreţ profesionist, specializat în conducerea cailor la

alergările de galop şi de obstacole. ]

 japanolog [Specialist în japanologie. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul
culturii şi civilizaţiei japoneze.)]
 lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para.
fig. Monedă de valoare neînsemnată. A nu avea nici ~ (frântă sau
chioară) a fi fără nici un ban; a nu avea nici un ban. ]
 mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc, după
80
anumite reguli ascetice, călugări sau călugăriţe. ]

----------------------- Page 81-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)

 laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o

situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată.
Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. fig. Idee principală
asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau
artistică). ]
 jocheu [Călăreţ profesionist, specializat în conducerea cailor la

alergările de galop şi de obstacole. ]

 japanolog [Specialist în japanologie. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul
culturii şi civilizaţiei japoneze.)]
 lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para.
fig. Monedă de valoare neînsemnată. A nu avea nici ~ (frântă sau
chioară) a fi fără nici un ban; a nu avea nici un ban. ]
 mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc, după
81
anumite reguli ascetice, călugări sau călugăriţe. ]

----------------------- Page 82-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)
 obstetrică [Ramură a medicinii care se ocupă cu fiziologia
şi patologia sarcinii şi a naşterii. ]
 pasămite [După cât se pare; pesemne; probabil. ]
 patinoar [Teren acoperit cu gheaţă pe care se patinează. ]
 piure [Preparat culinar în formă de pastă, făcut din legume
(mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. ]
 pirostrie [Obiect de uz casnic, format dintr-o ramă metalică
(rotundă sau triunghiulară), fixată pe trei picioare, folosită ca
suport pentru un vas pus la foc deschis. * A se lăsa (sau a
şedea) în ~i a se aşeza cu genunchii îndoiţi şi sprijinindu-se
de pământ numai pe picioare. biseric. Coroană care se aşază
pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul
 căsătoriei; cununie. ]


82
asambla [A reuni formând un sistem tehnic. ]

----------------------- Page 83-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)
 delincvent [Persoană care a comis un delict; infractor. ]
 jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. Jurist
angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. ]
 ingurgita [A face să treacă din gură în stomac; a înghiţi. ]
 batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare; sfruntare. Mustrare
umilitoare; bătaie de joc; ocară. ]
 injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva;
insultă; ofensă. Ofensă gravă, adusă cuiva în public; afront. ]
 jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva; ofensator;
insultător. ]
 a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. A înceta de a mai trăi;
a se stinge din viaţă; a muri; a deceda; a se sfârşi; a răposa. ]

83

----------------------- Page 84-----------------------

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE

PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)

 delincvent [Persoană care a comis un delict; infractor. ]

 jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. Jurist
angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. ]
 ingurgita [A face să treacă din gură în stomac; a înghiţi. ]
 batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare; sfruntare. Mustrare
umilitoare; bătaie de joc; ocară. ]
 injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva;
insultă; ofensă.Ofensă gravă, adusă cuiva în public; afront. ]
 jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva; ofensator;
insultător. ]
 a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. A înceta de a mai trăi;
a se stinge din viaţă; a muri; a deceda; a se sfârşi; a răposa. ]

84

----------------------- Page 85-----------------------

DESPRE LECŢIILE CUPRINZÂND

NOŢIUNI DE FONETICĂ

Concept original şi realizare:

Numai pentru UZ INTERN la

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII

Vişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞ

 str. Principală, nr. 1111

Tel. 0262-368013 sau 0262-355555

E-mail: ihapca2002@yahoo.com
85 Adaptarea > Prof. IOAN HAPCA