Spongierii şi celenteratele sunt considerate a fi primele animale.

În trecut în regnul animal erau incluse şi protozoarele, dar astăzi

acestea au fost incluse în regnul protista. Protozoarele au multe trăsături specifice animalelor şi se consideră că din ele s-au
dezvoltat animalele.

Spongierii fac parte din încrengătura porifera a regnului animal şi poartă această denumire datorită sponginei, o substanţă organică
aflată între două straturi de celule, care constituie peretele corpului. Cele două straturi de celule se numesc ectoderm, cel aflat în
exterior şi respectiv endoderm, cel aflat în interior.
Spongina este străbătută de spiculi calcaroşi sau silicoşi care întăresc scheletul corpului. Spongierii sunt animale coloniale sau
solitare fixe (fixate de un substrat, nu se pot deplasa). Peretele corpului are numeroşi pori situaţi pe toată suprafaţa corpului prin
care spongierul aspiră apa încărcată cu particule nutritive. În partea superioară a corpului are un oscul, un por de dimensiuni mai
mari prin care spongierul elimină surplusul de apă, aspirat o dată cu hrană.

O mare parte din celulele spongierilor sunt nespecializate, neîndeplinind o anumită funcţie. Coanocitele sunt celule ale
endodermului, dotate cu un guleraş şi un flagel, care au rol în digestie. Prin mişcarea flagelului se formează curenţi, care atrag
microorganismele la baza guleraşului, unde acestea sunt capturate şi digerate.

Cei doi pereţi ai corpului, exodermul şi endodermul sunt singurele ţesuturi ale spongierilor, ei fiind animale diblastice. Spongierii au
o mare capacitate de regenerare din cauza faptului că celulele sunt nespecializate. Dacă un spongier este strivit, în câteva minute el
îşi reface forma iniţială. Digestia se face intracelular, întrucât spongierii nu dispun de sistem digestiv; fiecare celulă îşi realizează
digestia în interiorul veziculelor digestive, organite celulare formate prin învaginarea membranei celulare, în care hrana este
digerată cu ajutorul anumitor enzime. Spongierii pot fi clasificaţi după natura spiculilor şi pot fi silicoşi, calcaroşi şi cornoşi. Exemple
de spongieri: buretele de apă dulce, buretele de baie.

Celenteratele

Celenteratele sunt animale diblastice libere sau fixate, având corpul alcătuit din două straturi de celule, ectodermul şi endodermul,
între care se află mezogleea şi o masă gelatinoasă. La celenterate apare pentru prima dată în seria animală cavitatea gastrică.
Celenteratele au sistem nervos şi muscular. Sistemul nervos este format dintr-o reţea de celule nervoase, întinse pe toată suprafaţa
corpului, la unele formându-se aglomerări de celule nervoase. La celenterate apar şi primele organe de simţ: ocelii (ochi primitivi)
şi statocistele (organe ale echilibrului).

Sistemul muscular este format din fibre musculare longitudinale, acestea putând fi netede sau striate. Înmulţirea este asexuată, prin
înmugurire sau diviziune, sau sexuată, prin celule sexuale. Cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai acestui grup sunt meduzele, alte
exemple fiind hidrele, coralii şi actiniile.
Meduzele
Meduzele sunt formate dintr-o umbrelă sub care se află tentaculele. Tentaculele au celule urticante cu care îşi urzică prada şi care
îndeplinesc funcţia de a captura prada. Ca dimensiuni, meduzele variază foarte mult de la uriaşele nomura până la
micuţele irukundji. Cea mai veninoasă meduză este viespea de mare. Meduzele au şi o mare capacitate de regenerare.

Coralii
Coralii sunt celenterate care formează structuri calcaroase numite recife de corali. Recifele de corali constituie ecosisteme foarte
bogate ale mediului marin, în care îşi duc viaţa numeroase specii de peşti, celenterate, viermi etc. Cel mai mare recif de corali
este Marea Barieră de Corali din Australia.

Angiospermele sunt cele mai raspandite si evoluate plante,adaptate velor mai variate conditii de viata ale mediului
terestru,raspandite pe tot Globul;Unele s-au readaptat la mediul acvatic.Ele sunt plante erbacee sau lemnoase(arbori sau
arbusti).Majoritatea sunt plante autotrofe;putine sunt parazite sau saprofite.Organele lor realizeaza o stransa corelatie intre structura
si functii.In structura lemnului apar traheele,care usureaza circulatia sevei brute.In organizarea florii apar invelisurile florale,de obicei
colorate,care atrag insectele,precum si pistilul,care inchide ovulele in ovar.Organul reproducator mascul este androceul,format din
totalitatea staminelor,iar cel femel-gineceul este format din totalitatea carpelor.Majoritatea florilor sunt hermafrodite(unisexuate se
intalnesc la arbori);elementele florale au o asezare ciclica;exceptie fac unele angiosperme inferioare la care asezarea este in
spirala.Polenizarea se face mai ales,cu ajutorul insectelor polenizatoare;la cele cu invelisuri florale reduse,polenizarea se face cu
ajutorul vantului.Fecundatia este dubla,independenta de mediul acvatic.Graunciorul de polen ajuns pe stigmatul florii germineaza si
da nastere tubului polinic in care patrund doi gamesti barbatesti.Prin gelificarea varfului tubului polinic,cei doi gameti barbatesti sunt
pusi in libertate.Unul din gameti fuzioneaza cu oosfera,iar celalalt cu nucleul secundar al sacului embrionar.Din oosfera fecundata ia
nastere zigotul principal,din care se va diferentia embrionul,iar din fecundarea nucleului secundar al sacului embrionar ia nastere
zigotul accesoriu,din care se va diferentia albumenul sau endospermul(tesut nutritiv al embrionului).Embrionul poate avea unul sau
doua cotiledoane.Aparitia fructului provenit din transformarea ovarului care inchide semintele si le protejeaza reprezinta cel mai
important caracer de superioritate.
Clasificare: Angiospermele sunt grupate in doua clase:dicotiledonate si monocotiledonate.

Clasa dicotiledonate:

-embrion cu doua cotiledoane cu rol de hranire

-cilindru central din tulpina cu fascicule libero-lemnoase dispuse alternativ sau concentric

-frunze,cu nervatiune palmata sau penata

-radacini pivotante sau ramuroase

Clasa monocotiledonate:

-embrion cu un cotiledon,cu acelasi rol

-cilindru central din tulpina cu fascicule libero lemnoase dispuse neuniform

-frunze intregi cu nervatiune paralela

-radacini adventive,fasciculate

-invelis floral nediferentiat in caliciu si corola