+Fiziologia reproducerii .

Celulele sexuale sau gametii sunt reprezentate de

spermatozoid sau celula sexuala masculina si ovul sau celula sexuala feminina .
Acestea sunt celule mature fiind capabile sa formeze printr.un proces de fuziune
oul sau zigotul . Spermatozoidul se formeaza din celulele germinale ale tubilor
seminiferi . El este format din 2 structuri cu functii diferite . Capul si flagelul .
Isi pastreaza motilitatea si capacitatea de fertilizare aprox 84h si poate traversa
filiera genitala ( vagin , col uterin , cavitate uterina , pana in 3mea externa a
trompei ) in 5-68 minute . Dupa depunerea in vagin , spermatozoizii , de ordinul
zecilor de milioane , traverseaza canalul cervical , apoi cavitatea uterina ,
ajungand la nivelul ampulei tubare aprox 200 iar in 3mea externa a trompei doar
cateva zeci , in procesul fecundatiei fiind antrenat doar 1 singur spermatozoid .
Spermatogeneza este procesul prin care spermatogonia ( celula germinala ) se
transforma in spermatozoid sub controlul hipofizei anterioare si a
testosteronului circulant . Acest proces de spermatogeneza este continuu de la
pubertate pana la batranete . Ovulul : gametul feminin se formeaza la nivelul
ovarului fiind rezultatul unui proces complex de transformare a unui folicul
primordial in folicul de GRAAF , in cadrul procesului de foliculogeneza
concomitent cu cel de ovogeneza , in urma caruia ovogonia se transforma in
ovul . Celula germinativa feminina este rezultatul unui proces discontinu
determinat genetic ce incepe in perioada embrionara prin fragmentarea
epiteliului germinativ in aglomerari celulare denumite foliculi primordiali de
ordinul milioanelor ce contin o celula germinala , ovogonia , care in perioada
fetala se divide prin mitoza si ajunge in stadiul de ovocit de ordinul 1 ,
ramanand in acest stadiu pana la pubertate . La pubertate incepe procesul de
maturatie foliculara , pe parcursul a 3 luni , un folicul primordial ajunge in faza
de folicul matur de GRAAF trecand prin fazele de folicul secundar , tertiar si
cavitar . Ovogeneza propriu-zisa este procesul prin care ovogonia se transforma
in ovul si o celula reziduala .
Ovulatia . Este procesul in urma caruia este expulzat pe suprafata ovarului si
transferat in lumenul tubar un sac minuscul ce contine ovocitul de ordinul 2 si
primul globul polar inconjurat de lichid folicular si celule periovocitare .
Ovulatia are loc la 40-60h dupa peek-ul de hormon gluteinizat si este ciclica la
aprox 28zile . Debuteaza la pubertate si se termina la menopauza . Data
ovulatiei este apreciata a avea loc in ziua 14 a unui ciclu de 28 zile . Perioada de
fertilitate a ovulului este de 24h Fecundatia sau conceptia este procesul de
fuziune a elementelor nucleare si citoplasmatice a celor 2 gameti din care
rezulta un ou diploid sau zigotul . Sediul acestui proces este treimea ext a
trompei si are loc la scurt timp dupa ovulatie fara a depasi 24h . In acest interval
spermatozoizii depusi in vagin traverseaza glera cervicala ( la niv colului uterin
) apoi cavitatea uterina si tubara , isi finalizeaza maturarea si penetreaza masa
celulara ce inconjoara ovocitul . La randul sau , ovocitul , impteuna cu masa
celulara si lichidiana ce il inconjoara , ajuns pe suprafata ovarului , este aspirat
de franjurii tubari si condus spre cavitatea tubara .

Segmentatia si migratia sunt 2 procese ce se deafasoara concomintent in timp ce

oul este transportat din trompa in cav uterina in aprox 4 zile el isi continua
segmentarea si trece prin faza de 4,8,16 blastomere pentru a ajunge in cav
uterina sub forma de blastocist . Ambele procese sunt coordonate de un
complex de factori hormonali , umorali si mecanici . Interceptarea lor poate
determina liza oului ( moartea ) sau fixarea sa la nivel tubar . Nidatia sau
implantarea este procesul prin care oul se fixeaza in peretele corpului uterin ,
stabilind legaturi vasculare ce se vor finaliza cu formarea placentei . Oul sub
forma de blastocist , ajuns in cav uterina in ziua 4 de la fecundatie , ramane liber
inca 3 zile , perioada necesara pregatirii invelisurilor sale pt a se implanta la
nivelul endomerului . Este nevoie de o sincronizare perfecta de pregatire sub
control hormonal pentru ca cele 2 membrane sa sufere procesul de acolare (
lipire ) . La sf zilei 7 , oul este implantat superficial la nivelul mucoasei uterine
din regiunea fundica a corpului uterin . Orificiul ramas dupa patrunderea oului
in profunzimea endomedului este obstruat de depuneri fibrinohematice . In ziua
10 procesul de nidatie ia sfarsit , oul determina o mica proeminenta in cavitatea
uterina iar in profunzime stabileste conexiuni cu circulatia materna prin
procesul de placentatie . In timpul procesului de penetrare a oului in endomedru
pot fi interesate si deschise mici capilare si pot da apara mici pierdei de sange
pe caile genitale externe , determinand asa numita " insemnare " sau falsa
mentruatie . Implantarea oului in alte zone constituie accidente ce vor influenta
dezvoltarea acestuia , astfel implantarea la nivelul istmului determina placenta
jos inserata , implantarea la niv colului determina sarcina cervicala , la niv tubar
determina sarcina extrauterina ( tubara ) . Placentatia reprezinta ultimul timp al
nidatiei si se desfasoara pe parcursul primelor 4 luni de sarcina .

--- vor face infectii respiratorii mai frecvente fiind in acelasi timp mai
predispusi sa devina ei insisi fumatori . Etape pentru renuntarea la fumat : 1 -
intrebati -> identificati sistematic toti fumatorii la fiecare consultatie . 2 -
sfatuiti -> toti fumatoriu trebuie indrumati sa abandoneze de urgenta fumatul . 3
- incercati -> identificati toti fumatorii dornici sa renunte la fumat . 4 -
supravegheati -> ajurati pacientul sa renunte la fumat . 5 - fixati -> programari
ulterioare pentru consultatii Elemente ce vin in ajutorul tratamentelor pentru
renuntarea la fumat 1 - incurajarea pacientului 2 - comunicarea interesului si a
participarii 3 - incurajarea pacientului de a vb despre abandonarea fumatului 4 -
acumularea unor informatii esentiale legate de fumat si succesul abandonarii
acestuia Metode de substitutie pentru dependenta nicotinei : plasturii + guma cu
nicotina . ( 4mg sau 2mg ) Plasturi : Nicoderm - se aplica timp de 4 sapt Prospec
- 4 sapt Nicotroll - 8 sapt
Hipercolesterolemia Prin scaderea nivelelor crescute de LDL colesterol si
cresterea nivelelor scazute de HDL colesterol se reduce riscul coronaropatiilor
mai ales la barbatii de varsta mijlocie . Cele 2 tipuri principale de lipide
sanguine sunt colesterolul si trigliceridele . Acestea sunt transportate prin
intermediul lipoproteinelor . Aceste lipoproteine sunt clasificate pe baza
densitatii pe care o prezinta . Cea mai densa lipoproteina este HDL .
Lipoproteina cu densitatea mica este LDL . Densitatea cea mai mica o are
VLDL . Colesterolul total este egal cu HDL colesterol + LDL colesterol +
VLDL colesterol . VLDL colesterol = trigliceridele / 5 Placile detectate in
peretii arteriali contin cantitati mari de colesterol . Riscul de aparitie a bolii
cardiaci aterosclerotice creste proportiona cu cresterea nivelulul de LDL
colesterol si invers proportiinal cu cresterea nivelului de HDL colesterol .
Efectele terapeutice ale scaderii colesterolului . Profilaxia primara - se refrera la
tratarea hipercolesterolemiei la persoanele fara afeftiuni coronariene iar
profilaxia secundara se refera la tratarea persoanelor cu hipercolesterolemie si
boala coronariana manifesta . Tratamentul : masuri generale -> incetarea
fumatului , exercitii fizice , scaderea ponderala , consumul de alcool in cant
scazute , terapia dietetica , terapia farmacologica ( statine - clasa principala de
medicamente ) - rosuvastatina ( crestor ) , atorvastatina ( sortis ) , simvastatina (
simvacard ) .

HTA Tensiunea sistolica ofera un prognostic mai real asupra posibilelor

accidente decat cea diastolica . Clasificarea HTA 1 - TA normala TA sistolica /
diastolica <130mmhg / <85mmhg 2 - TA de granita 130-139mmhg / 85-
89mmhg 3 - HTA usoara ( stadiul 1 ) 140-159 mmhg / 90-99mmhg 4 - HTA
moderata ( stadiul 2 ) 160-179mmhg / 100-109mmhg 5 - HTA severa ( stadiul 3
) >180mmhg / >110mmhg

Simptome frecvent intalnite Febra si hipertermia - Temp normala a corpului ,

masurata intraoral , este in medie 36,7°C ( 36-37,4 ) Temperatura normala
intrarectala este cu 0,5° mai mare decat cea intraorala iar cea axilara este in mod
corespunzator mai scazuta . Temperatura intrarectala este mai fidela decat cea
orala , in special la cei care respira pe gura si la tahipneici . Variatia diurna a
temperaturii poate ajunge la 1°C , valorile fiind mai scazute dimineata si mai
mari la sf zilei . In cadrul ciclului menstrual apare o usoara crestere persistenta a
temperarurii in perioada urmatoare ovulatiei , ca si in primul trimestru de
sarcina . Febra reprezinta o crestere stabila a temperaturii corpului fata de un
nou " punct de referinta " . Ca urmare a actiunii unor stimuli specifici asupra
sistemului monocit macrofag aceste celule elaboreaza una dintre citokinele
pirogene . Cresterea temp poate rezulta fie din cresterea productiei de caldura
interna ( frisonul ) fie din scaderea pierderilor de caldura ( vasoconstrictia
periferica ) . Temp corporala din febra indusa de interleukina 1 depaseste
adeseori 41.1 grade , exceptand cazurile in care exista o leziune structurala
severa la nivelul hipotalamusului . Hipertermia - in cazul in care nu este mefiata
de citokine , apare in situatiile in care caldura metabolica a corpului sau caldura
provenita din mediul inconjurator depaseste capacitatea normala de pierdere sau
cand acest mecanism este deficitar ; insolatia este unul dintre exemple .
Temperatura corpului poate creste la nivelede alarma ( >41.1°C ) putand
determima leziuni cerebralr ireversibile ; nu se obserba o variatie diurna a temp
Efectele temp corp crescute : Raspunsul febril tinde sa fie mai amplu in cazul
copiilor decat la adulti . La varstnici si nou nascuci ca si la persoanele care
primesc un anumit tip de medicatie ( AINS , corticosteroizii ) raspunsul febril
este redus sau lipseste chiar si in situatia unei septicemii . Temperatura crescuta
pe parcursul primului trimestru de sarcina poate determina malformatii , cum ar
fi anencefalia . Febra poate creste necesarul de insulina si poate sa modifice
metabolismul ca si distributia medicamentelor administrate pt trat diferitelor
afectiuni asociate febrei . Cauzele cele mai imp de febra si hipertermie :
Infectioase - bacteriene , virale , fungice , parazitare , ricketsiene . Boli
autoimune - LES ( lupus ) , poliartrita nodoasa , RAA , polimialgirle reumatica ,
vasculite . Afectiuni ale SNC - hemoragie cerebrala , traumatisme cerebrale ,
tumori spinale si cerebrale , afectiuni degenerative ale SNC ( scleroza multipla )
, traumatisme ale coloanei vertebrale . Tumori maligne - neoplazii primare ( de
rect si colon , ficat , rinichi , neuroblastoame ) tumori metastatice ale ficatului .
Afectiuni hematologice - limfoame , leucemii , anemii hemolitice . Afectiuni
cardiovasculare - IMA , tromboflebita , embolia pulmonara Afectiuni digestive -
afectiuni inflamatorii ale colonului , abcese hepatice , hepatita alcoolica ,
hepatita granulomatoasa . Afectiuni endocrine - hipertiroidism ,
feocromocitomul poate creste temperatura . Afectiuni datorate agentilor chimici
- reactii medicamentoasale ( boala serului ) , sindromul neuroleptic malign ,
hipertermie maligna dupa anestezie , sindromul serotoninergic Alte afectiuni -
sarcoidoza , febra mediteraneana maligna , leziuni tisulare si hematoamele .
Febra falsa ( Factitia ) . Tratament : 1- masuri pt scaderea temp - comprese cu
alcool , bureti cu apa rece , pungi / bauturi / bai cu gheata . 2 - medicatia
antipiretica - aspirina , paracetamolul , algocalmin . 3 - suplinirea necesarului de
lichide . 4 - antibioterapia - se aplica pacientilor febrili la care se poate identifica
o infectie semnificativa clinic . Antibioterapia entipica prompta , cu spetru larg
este indicata in cazul pacientilor febrili cu infectii potential severe , chiar si
inainte de identificarea genlor .

Scaderea in greutate Scaderea importanta in greutate , involuntara si fara o

cauza aparenta este , deseori , un indiciu al unei afectiuni grave organice sau
psihice . Trebuie deosebita de slabirea voluntara . Odata stabilit faptul ca
pacientul a prezentat o scadere ponderala marcata , anamneza , ex fizic si
investigatiile uzuale de lab si radiologice evidentiaza de obicei cauza (
radiografia cardiopulmonara , tranzitul baritat , HLG completa , biochimia
serului + sumarul de urina ) . Aproape toate cauzele organice sunt evidentiate
clinic in cursul investigatiilor initiale . Cancrerul , afect digestive si depresia
sunt cauzele cele mai frecvente . Consultul psihiatric trebuie avut in vedete
atunci cand este evidenta depresia , dementa , anorexia nervoasa sau alte
probleme psihologice . In aprox 25% dim cazuri nu se poate evidentia nici o
cauza aparenta a scaderii in greutate . De asemenea o scadere in greutate
moderata , graduala , apare la unele persoane varstnice . Aceasta scadere se
datoreaza modificarile fiziologice ce includ scaderea in inaltime si a masei
corporale ca si reducerea metabolismului bazal si a necesarului energetic .
Alaturi de multiple stari patologice , scaderea in greutate mai poate fi
determinata de pierderea dentitiei si dentificutatile dificultive de alimentatie , de
alcoolism si izolarea sociala .

Astenia Astenua sau moleseala ca si simptomele asociate de slabiciune ,

oboseala si letargie sunt explicabile in totalitate prin factorii obisnuiti cum ar fi
suprasolicitarea , lipsa de antrenament fizic , calitatea si cantitatea somnului
inadecvate , obezitatea , subnutritia , stresul si problemele emotionale .
Afectiunile care produc in mod obisnuit astenie : tulburari endocrine ( hiper si
hipo tiroidism ) , cardiace ( ICCongestiva , hTA de etiologie neurologica ) ,
infectiile ( Endocardita , VH ) , afect respiratorii ( BPOC , apnee nocturna ) ,
anemia , artrozele , cancerul , alcoolismul , efectele secundare ale
medicamentelor ( betablocante si sedative ) , tulburarile psihologice ( insomnia ,
depresia ) sau afectiunile psihosomatice .

Placenta - este un organ fetal ce se formeaza concomitent cu embrionul si fatul

asigurand schimburile materno-fetale in cadrul unitatii materno-feto-placentare .
Placenta are la termen o greutate de 400-600g ( 1/6 x greutatea fatului ) . Ea se
prezinta ca o masa ovalara sau discoidala cu diametrul mare de ~ 20cm , are o
grasime centrala dr 2-3cm ce diminua pana la periferie la 0,5 cm unde se
continua cu membranele . Fața fetala este neteda , pe ea se insera central
cordonul ombilical . Fața materna ( uterina ) , are aspect carnos , divizata de
santuri in peste 30cotiledoane . Unitatea functionala ce asigura schimburile
materno-fetale este vilozitatea coriala , peretele vilozitar se interpune intre
sangele matern si cel fetal , schimburile facandu-se la acest nivel . Functiile
placentei . 1- Functia circulatorie . La nivel placentar exista 2 circulatii :
Circulatia materno placentara in care sangele matern ajunge intr-un spatiu
placentar numit camera interviloasa in care plutesc vilozitatile placentare
Circulatia feto-placentara . Vilozitatile sunt centrate de vasele vilozitare care
sunt ramificatii ale arterelor ombilicale . Intre cele 2 circulatii se realizeaza
schimburi prin intermediul membranei sincitiale vilozitare , suprafata de schimb
fiind de 12-14m^2 . 2- Functia de transport care cuprinde functia respiratorie ,
digestiva si excretorie . Placenta mediaza transferul a numeroase elemente : O2 ,
CO2 , H2O , subst minerale si organice , vitamine , hormoni , iar produsele de
catabolism sunt eliminate in circulatia materna . 3- Functia endocrima . Ea
produce peste 30 hormoni si prezinta la nivelul sau receptori pentru aproape toti
factorii de reglare . Cele mai importante grupe hormonale sunt : hormonii
steroizi , hormonii proteici , peptide hipotalamice si hipofizare si enzime
placentare . 4- Functia imunitara . Aceasta calitate a placentei asigura
histocompatibilitatea feto-materna ca si imunitatea pasiva a nou-nascutului .

Lichidul amniotic . Este o anexa fetala ce umple cavitatea oului , constituind

mediul ambiant in care embrionul si fatul se dezvolta . Fatul pluteste si este ferit
de traumatismele externe dupa cum si mama este ferita de transmiterea brutala a
miscarilor fetale . Lichidul amniotic se formeaza si creste cantitativ odata cu
embrionul si fatul pana la sfarsitul trimestrului 2 , ramane constant in trimestrul
3 si scade usor aproape de termen . Volumul mediu este de 800-1000 ml , are
aspect clar ca " apa de stanca " pana la 20 de saptamani , dupa care devine
opalescent datorita modificarii compozitiei lui in timpul evolutiei sarcinii .
Compozitia lichidului amniotic : apa 98% , saruri minerale 0,7% , substante
organice ( imunoglobuline , enzime , glucide , lipide , proteine , hormoni ) 1,3%
. PH-ul este alcalin ( 7 ) . Originea lui provine din 3 surse . 1- fetala . Esentiala .
La termen se apreciaza ca se formeaza 7ml/kg corp/ ora de lichid amniotic 2-
anexiala . Epiteliul amniotic de la nivelul membranelor produce lichid amniotic
. 3-materna . Lichidul amniotic este eliminat prin transudat de la nivelul fetei
interne a uterului , traverseaza membrana oului si ajunge in cavitatea amniotica .
Resorbtia lichidului amniotic se realizeaza prin : deglutitia fatului ~ 500ml/zi (
fatul inghite continuu lichid , acesta ajuns la nivelul intestinului , trece in
circulatia fetala , apoi in placenta , apoi in circulatia materna si excretat de
rinichiul matern . Tegumentele fetale permit traversarea lichidului amniotic
pana in sapt 20 . Dupa sapt 24 se produce keratenizarea tegumentelor iar acest
produs nu mai este posibil . Functiile se impart in 2 categorii . 1- in sarcina :
hidrateaza si hraneste fatul , participa la dezvoltarea fatului si a miscarilor
acestuia , izoleaza termic fatul ( temp fiind constanta ) , protejeaza fatul de
traumatisme si mama de forta miscarilor fetale , rol antimicrobian ( prin
continutul de imunoglobuline ) . 2- in timpul nasterii : participa la acomodarea
prezentatiei , la formarea pungii apelor , protectie reala pentru infectia
ascendenta de la nivelul vaginului , protejarea fatului de traumatisme ,
atenueaza variatiile de presiune determinate de contractiile uterine .

Embrion si fat . Produsul de conceptie poarta denumirea de embrion in primele

12 sapt si de fat dupa 12 sapt . Organogeneza debuteaza la 4 sapt , luna a 2-a
fiind perioada organogenezei fundamentale pentru ca in luna a 3-a organele sa
fie in intregime constituite si diferentiate . In continuare se desf procesele de
crestere si maturare . In aceasta perioada pot apare anomalii genetice sau
malformatii importante datorita factorilor de mediu interni sau externi . Fatul la
termen are o greutate medie de 3200-3500g si o lungime medie de 50cm .

Tusea cronica are o evolutie de peste 3 sapt si apare in TBC , BPOC si bronsiectazii .
Cauzele tusei pot fi si extrapulmonare : sindromul de rinoree posterioara ( sinuzite ) ,
tusea psihogena , BRGE , tratament cronic cu IEC ( inhibitori de enzima de convers ) -
captopril , enalapril . Durerea toracica . Reprezinta un disconfort sau o durere pe care
pacientul o simte la nivelul toracelui intre gat si abdomenul superior . Cauze : orice tesut
sau organ de la nivelul toracelui poate fi o sursa a durerii , incluzand astfel : inima ,
plamanii , esofagul , muschii intercostali , coastele , tendoanele si muschii . Cele mai
frecvente cauze amenintatoare de viata sunt : sindroamele coronariene acute ( IMA ) ,
disectia de aorta , tromboembolismul pulmonar , pneumotoraxul in tensiune ,
tamponada cardiaca . Alte cauze : astmul bronsic , pneumonia , pleurita ; contractura si
inflamatiile peretelui toracic ; BRGE , litiaza veziculara , dischinezia biliara , gastrita ,
ulcerul gastric . In functie de intensitatea durerii , durerile toracice se impart in : Dureri
toracice intense persistente : IMA , pericardita , pleurezie , pneumotorax , anevrism

disecant de aorta . Dureri toracice mai putin intense , intermitente : angina pectorala
stabila de efort , dureri perietale toracice , dureri cu componenta psihoneurotica .
Palpitatiile . Perceprea activitatii cardiace de catre pacient , fiind definite ca senzatia de
batai rapide , neregulate , sau ca pauza/lipsa unei batai . Cauze : Cauze cardiace aritmice
- tahicardia sinusala , fibrilatia atriala , flutterul atrial , extrasistolele atriale , extrasistolele

ventriculare , tahicardia ventriculara . Cauze cardiace nearitmice : valvulopatiile Cauzr

medicamentoase - cafeina , alcool , beta agonisti , fumat . Afectiuni extracardiace -
anemie , hipertiroidism , sarcina , boli pulmonare . Efort fizic , boli febrile , stari
emotionale . Afectiuni psihiatrice - sindromul anxios , atacul de panica . Dispneea .
Simptom descris ca greutate in respiratie sau lipsa de aer . " senzatia de disconfort in

respiratie care consta dpdv calitativ din senzatii distincte ce variaza in intensitate " -
American Thoracic Society , 2012 Clinic dispeneea se exprima prin modificarea frecventei
, a ritmului sau a amplitudinii respiratiei . Tahipneea ( polipneea ) - miscari respiratorii cu
frecventa > 18/min , dar cu amplitudine mica , respiratia fiind rapida si superficiala .
Hiperpneea - cresterea amplitudinii miscarilor respiratorii . Bradipneea - miscari
respiratorii cu frecventa redusa <10/min . Dispneea insotita de expir prelungit apare in
astmul bronsic si in enfizemul pulmonar Dispneea insotita de inspir prelungit apare in
afectiuni obstructive ale cailor respiratorii superioare ( corpi straini / edem alergic al
glotei ) . Clinic aceasta dispnee respiratorie este insotita de stridor ( respiratir
zgomotoasa ) si tiraj supra si sub clavicular ( presiunea spatiilor ) epigastric sau
intercostal . Dispneea se cuantifica in functie de efortul fizic care percipita aparitia sa .
Dispnee de eforturi mari - grad 1 Dispnee la eforturi moderate , activitati obisnuite -
grad 2 Dispnee la eforturi mici , activitati casnice minime - grad 3 Dispneea de repaus -
grad 4 Ortopneea - este dispneea aparuta in clinostatism ce apare ca resultat cresterii
volumului sanguin central . Pacientul se odihneste in sezut cu trunchiul la 45⁰ Disoneea
paroxistica nocturna - dispnee brusc instalata , care apare la 30min-2h de la culcare si se
amelioreaza in pozitie sezanda sau ortostatism ( apare in staza pulmonara ) . Platipneea -
este dispneea care se agraveaza in timp ce bolnavul este in pozitie ortostatica si se
amelioreaza in pozitie sezand . Apare in boli neurologice , sindrom hepato-pulmonar sau
pneumectomii ( rezectii ale unor fragmente de plaman / un plaman ) . Trepopneea -

dispnee ce se amelioreaza in decubit lateral . Apare in Insuficienta Cardiaca Congestiva .

Cauze de dispnee : 1- afectiuni ale CRS - disfunctia corzilor vocale , stenoze subglotice
sau neoplasm 2- boli cardiovasculare - insuficienta cardiaca ( Stanga / Dreapta /
Congestiva ) , afectiuni valvulare ( insuficienta aortica / mitrala , stenoza aortica / mitrala )
, IMA , Angina pectorala , pericardita , miocardita , endocardita , cardiomiopatia , defectul

septal atrial / ventricular . 3- boli respiratorii - BPOC , astmul bronsic , bronsiectaziile ,

enfizemul pulmonar , pneumoniile , fibroza pulmonara , pneumotorax , edem pulmonar ,
atelectaziile , embolismul pulmonar , revarsatul pleural , sarhoidoza , pneumoconioza ,
neoplaziile . 4- afectiuni toracice - cifoscolioze , pectus excavatum ( sechela a rahitismului
) , fracturi costale , traumatisme . 5- afectiuni neuromusculare - paralizia diafrgamului ,

boala neurodegenerativa ( scletoza amiotrofica laterala , distrofie musculara ) . 6- alte

cauze - psihogene ( anxietate , depresie ) ; anemie ; RGE ; Intoxicatia cu CO / acid
cianhidric ; acidoza cianhidrica ( diabet , șoc , uremie )

Sindrom alergic , obezitate , septicemie , meningita 7-medicamentoasa - barbiturice ,

opiacee , progesteron , salicilați si alcool .