I. Sa invatam cu... placereExercitii pentru corectarea intarzierilor de limbaj (Intarzierea in dezvoltarea limbajului) Definire Abaterile in ritmul de aparitie gi dezvoltare a limbajului, in conditiile normalitatii auzului, a aparatului fonoarticulator si a unei dezvoltari mintale corespunzétoare varstei cronologice, repre- zinta intarzieri in dezvoltarea limbajului (retard de limbaj), intarzierea vizeaza cele trei arii ale limbajului: fonetica (pronuntie), semantica (intelegere) si structura gramaticals. Aceste arii sunt mai putin afectate in retardul simplu si mai complex in disfazie, care este 0 forma severd de intarziere, caracterizata prin dezintegrarea totala a limbajului intarzierea se manifesta prin absenta limbajului oral la varsta de 2-3 ani, uneori acest lucru prelungindu-se pana spre 4 ani, Tulburarea poate fi diagnosticatd in jurul varstei de 3 ani, in cazul unui copil care utilizeazd un numar redus de cuvinte, marcate de alterari fonetice (omisiuni de sunete, silabe, simplificari ale grupurilor consonantice), nu formuleaz& propozitii simple, nu utili- zeazi cuvinte de legatura (prepozitii, conjunctii). Spre varsta scolara dificultatile fonetice, de exprimare propozitionala si de intelegere a semnificatiei cuvintelor se coreleaza cu dificultati in sfera uuturor operatiilor intelectuale, afectnd procesele de comunicare, cunoastere, socializare. Fiind vorba de o dezordine de limbaj care afecteaza toate ariile limbajului, logopedul, dar si educatoarea si parintii trebuie sa fie interesati de evaluarea nivelului de dezvoltare a acestora si de anctionalitatea lor. Scopul: identificarea competentelor (ce poate face copilul) si a dificultatilor (ce nu poate face copilul) in anumite arii ale limbajului Comunicarea prin limbaj este fundamentul pe care se construiesc procesele de socializare si cunoastere (invatare). Abaterile sau blocajele in dezvoltarea limbajului, in raport cu etapele de dezvoltare tipice, determina frénarea dezvoltarii psihosociale a copilului. Prin urmare, depistarea precoce gi interventia timpurie au un rol foarte important. Ajutorul unui specialist logoped este recomandabil in cele mai multe cazuri, Parintii si educatorii trebuie sd acorde 0 atentie deosebita copilului ce prezinta intarziere in dezvoltarea vorbirii. Un climat pozitiv din punct de vedere afectiv, securizant, comunicativ, este obligatoriu pentru o evolutie normala a comunicarii Profilul psiholingvistic al copilului cu intarziere in dezvoltarea limbajului Parintii/educatorii pot observa abaterile in dezvoltarea limbajului de la 0 varsté foarte mica a copilului. in cazul in care acesta manifesta urmatoarele semne de retard in dezvoltarea limbajului sau 0 parte semnificativa din acestea, este indicat contactarea unui logoped. 1) Aria fonetic: + prezenta dislaliilor simple sau polimorfe, manifestate prin dificultati in pronuntarea Uunor sunete, absenfa sau inlocuirea unor sunete prin altele; + simplificarea grupurilor consonantice si a diftongilor: + omisiunea sunetelor finale in cuvinte; + simplificarea cuvintelor polisilabice: + jargonafazie (vorbire neinteligibila): Spre varsta scolard apar dificultati de analiza fonetic’: + dificultati de identificare a sunetelor in cuvant; + confuzii intre anumite sunete: + dificultati de operare cu unitatile limbii: sunete, silabe, cuvinte. 162) Aria semanticd: + vocabular foarte stirac; + primele cuvinte cu sens apar dupa 2 ani; + dificultati in evocarea vocabularului pasiv; + nu infelege concepte de baz legate de experienta cotidiand; + nu poate defini notiuni (uneori nici prin intrebuintare); + mu poate clasifica categorii; +mu stie culorile; + nu infelege relatiile cauzale; * nu recunoaste utilitatea unor obiecte; + nu infelege aspecte metalingvistice (antonime, omonime, sinonime); + nu infelege cuvinte abstracte sau cu grad mare de generalizare: marime, forma, culoare, cantitate, coordonate spatio-temporale, pronume, adverbe; + nu sesizeaz absurdul in imagini si situatii. 3) Structura gramaticali: + limbaj telegrafic, propozitii eliptice; + vorbire saturata de substantive; + lipsesc liantele gramaticale (prepozitii, conjunctii); + foloseste tarziu si gresit pronumele, mai ales formele flexionate; + face freevente dezacorduri gramaticale; + greseli in folosirea singularului si a pluralului; + nu poate povesti, iar atunci cénd o face foloseste excesiv fie substantive fie verbe si foarte putine adjective, adverbe, pronume; + topica propozitiei este incorect&; + nu construieste fraze prin subordonare; + frecvente ecolalii si cuvinte parazitare; + abilitafi conversationale limitate. Exista si manifestiri ce tin de personalitatea copilului cu retard de limbaj: capacitate de con- centrare redusd, latent mare in gndire si evocare, logofobie, hiperkinezie, memorie auditiva si vizuala slab dezvoltate, tulburiri de orientare spatio-temporal, motricitate precari, rezistenfa la corectare. Programul de recuperare va parcurge etapele firesti de dezvoltare a vorbirii. Se va porni de la nivelul la care se afl copilul si nu de la cum ar trebui sa fie conform varstei cronologice. Cu alte cuvinte, se porneste de la «ce poate copilub» si nu de la «ce ar trebui s& poaté». Fiecare copil cu intirziere in dezvoltarea limbajului are un anume profil psiholingvistic, cu arii mai mult sau mai putin dezvoltate. Etapele corectarii vor fi individualizate in functie de fiecare caz. Extrem de importante sunt dezvoltarea motivatiei si a interesului copilului pentru comuni- care si crearea a cat mai multor situatii de comunicare, Jocul, climatul afectiv pozitiv, incurajarea permanent’, folosirea recompenselor variate si oferite cu mult entuziasm, sunt elemente de bazi care asigura succesul in recuperare. OBIECTIVE: Limbajul este un ansamblu de abilitati de ascultare, atentie, imitatie, injelegere, memorare, fonatie si socializare. Programul de recuperare va urmari: + invatarea limbajului sub aspectul continutului (injelegere). + invatarea limbajului ca forma (pronuntie). + Invatarea limbajului ca utilizare (folosirea limbajului ca mijloc de comunicare i cunoas- tere). 17Prin urmare, vom avea urmatoarele obiective: + Dezvoltarea abilitatilor de ascultare, respectiv a atentiei auditive si vizuale. + Dezvoltarea capacitatii de imitare motorie. * Dezvoltarea capacitatii de intelegere a cuvintelor si a mesajelor. + Dezvoltarea vocabularului + Formarea unei pronuntii corecte. + Dezvoltarea abilitatilor de exprimare propozitionala si in fraze + invatarea structurii gramaticale. + Formarea abilitatilor narative si conversationale. ETAPI 1. Etapa pregititoare La varste mici stimularea dezvoltarii limbajului incepe prin antrenarea permanenta a copilu- lui in situatii de comunicare cu persoanele din jur (familia, in primul rand) utilizénd activitatile cotidiene, manipularea obiectelor, jocuri, imaginile, desenul Se recomanda: a) exercitii pentru dezvoltarea atentiei vizuale si auditive care solicita copilul s& execute anumite sarcini simple: stai jos!, ridicé ména!, araté nasul!, bate din palme!, pune cana pe masa!, toarna apa in pahar!, inchide usa! ete.: b) jocuri de cooperare: puzzle; insirat margele, bile; incastre; colorat desene, imagini; ¢) manipularea obiectelor, a jucariilor. in aceasta etapa nu se face corectarea pronuntiei, in mod explicit, dar cei care vorbesc cu copilul trebuie sa aiba o exprimare clara, precisi, cu propozitii scurte, o mimic& expresiva, un ritm si un timbru adecvate. 2, Dezvoltarea auzului fonematic Copilul invatd mai intai sunete. Emiterea si diferentierea lor reprezinta baza invatarii limbajului Dezvoltarea auzului fonematic inseamna educarea abilitatii copilului de a percepe clar sunetele (fonemele) din care sunt formate cuvintele, acest Iucru conducénd la articularea corect’ a acestora. Aceasti activitate implica ascultare, atentie auditiva, memorare, imitare, comparare, diferentiere. Exercitiile care dezvolta auzul fonematic se fac sub forma de joc si trebuie adecvate varstei i posibilitatilor copilului: + Imitare de onomatopee: Cum face...?: albina (222); trenul (s-§-8); sarpele (sss); telefonul (tarr): pisica, edinele, oaia, vaca, ploaia etc. + Identificarea surselor sonore dupa sunetul emis. + Recunoasterea persoanelor din jur dupa voce. + Jocuri de repetare a ritmurilor (batai ritmice in masa, in toba). * Memorarea si repetarea dupa auz a unor seri de silabe, cuvinte, cifre, propozitii. Copiii cu intarziere in dezvoltarea limbajului au dificultati in a se concentra si a asculta. Educarea abilititii copilului de a asculta este foarte importanta pentru imitarea si invatarea sunetelor care alcdtuiese cuvantul. Prin urmare: + Obisnuiti copilul s asculte sunete, zgomote din mediu produse de o magina, o bataie in usa, un avion ete. + Atrageti-i atentia cand suna soneria, telefonul. + incurajati copilul sa asculte o melodie, s@ o fredoneze si sa se miste in ritmul muzicii.+ Spunefi-i povesti si modulafi-va vocea si intonatia imitand anumite personaje. + Vorbiti incet, pentru a-I obliga sa fie atent. Pentru prescolarii mari si scolarii mici, dezvoltarea auzului fonematic este extrem de important’ intrucét asiguré invatarea scris-cititului. Acum copilul invafi corespondenta fonem-grafemn. Fiecarui sunet (fonem) ii corespunde o litera (grafem). Literele vor constitui un sprijin suplimentar pentru diferentierea sunetelor. Exercitii: + diferentierea sunetelor cu punct de articulare apropiat; + diferentierea sunetelor surde si a celor sonore; + diferentierea sunetelor pronuntiei corecte de cea gresiti. Dezvoltarea abilitatilor de analizi fonetica este fundamentala atat pentru invajarea pronun- tici corecte cat si pentru invatarea citit-scrisului. Exercitii: + identificarea/numararea cuvintelor din propozitie; + despiirtirea cuvintelor in silabe/numararea silabelor; + identificarea sunetelor din care sunt formate silabele/cuvintele; + identificarea sunetului cu care incepe cuvantul; + identificarea sunetului final din cuvént; + identificarea pozitiei unui anumit sunet in cuvant (initial, mediu, final). 3. Dezvoltarea vocabularului Se va urmari in primul rind infelegerea cuvintelor si apoi utilizarea lor. Pentru a injelege sensul cuvintelor e necesar ca acestea si fie pronunfate in prezenta obiectelor/imaginilor/actiuni concrete. Copilul invafa un cuvant dupa ce: asculta cuvantul, vede obiectul imaginea/actiunea pe care il/o denumeste, manipuleaza obiectul, foloseste adecvat obiectul imit’ actiunea. Ordinea invafirii cuvintelor este: infelegere, identificare, denumire. Exerciti: + s& arate obiectele denumite de adult, mai intai in realitate, apoi in imagini; + 88 faca legatura intre un obiect real si imaginea lui; + si giseasci o imagine/un obiect denumit si ascuns de adult; + s& sorteze obiecte de acelasi fel; mite 0 acfiune la cerere, 8 0 identifice in imagini si s& 0 denumeasca; + si arate schema corporala la el si la alte persoane: + si arate/s& denumeasc& membrii familiei, jucdrii, animale, alimente, imbracdminte, obiecte din casi ete.; + si infeleaga posesia (a cui este); + si foloseasci cuvinte din sfera social, adecvate la situatie: Ja revedere, pa, mulfumesc, poftim, bund ziua, nu, da; + sd relationeze 1-2 substantive cu un verb si s& execute consemnul (exemplu: adu cana i linguritay; + si asocieze un substantiv cu un adjectiv (aratéi cana rosie, masina micd etc,). Mai tarziu copilul invata: + si identifice obiecte/fiinte/actiuni dupa descriere; “4 enumere elementele unei categorii (cat mai multe animale, fructe, legume etc.); + 8 defineasc& nofiunile (cdinele e un animal: pdpusa e 0 juctirie); + s& sorteze obiecte in functie de cantitate/marime/forma/culoare; + 8 identifice obiecte dup’ utilita 4 fac’ comparatii; * sd opereze cu analogii opuse. 192 [arava] a. invatarea cuvintelor abstracte, cu grad inalt de generalizare este adesea dificila pentru copiii cu intérziere in dezvoltarea limbajului. Se invafa cu dificultate notiunile de marime, forma, culoare, pozitii spatiale, coordonate spatio-temporale, raporturi cantitative si cauzale, dar si cuvin- tele care denumesc sintetic categorii de obiecte. b. invatarea cuvintelor nu este un scop in sine. Copilul nu invaf’i cuvinte disparate. El trebuie si invefe s& inlintuie cuvintele in propozitii cu sens. Prin urmare, atunci cind invafi s& identifice/si denumeasci cuvinte din vocabularul de baz (familia, partile corpului, jucarii, animale, obiecte din cas&, mijloace de transport, alimente, imbraciminte, coordonate spafio-temporale) este important ca nofiunile invatate sa fie asociate in sintagme verbale. Exemple: + Partile corpului (+ verbe): aratd, spald, sterge, mana, fafa etc. + Mijloace de transport (+ verbe): merge, zboard etc. + Alimente (+ verbe): taie, mandncd, bea. + Animale (+ verbe): stdi, doarme, fuge, bea. 4, Simultan cu dezyoltarea vocabularului se dezvolti si abilitatile de exprimare in pro- pozitii si fraze si se invafa structura gramaticala Etape: + Asociaz doua cuvinte, + Asociaza un substantiv cu un verb (cdinele méndnca). + Asociaza un substantiv cu un adjectiv (cana rosie). + Foloseste adecvat adverbe in propozitie (aici, acolo, afara, sus, jos etc). + Formeaza propozitii formate din subiect + predicat + complement (pisica bea lapte). in situatii concrete sau cu ajutorul imaginilor se va urmari lirgirea propozitiilor cu: + Utilizarea corecta a cuvintelor de legatura (prepozitii, conjunctii).. + Folosirea corecta a pluralulu. + Folosirea corectd a pronumelui personal si posesiv. + Folosirea adecvati a acordurilor gramatical + Utilizarea verbelor dupa persoana, numar si timp. + Sa spund cat mai multe propozitii cu un cuvant dat. + Sa descrie o imagine. corecteze propozitiile formulate intentionat gresit de adult. 5. insusirea pronuntiei corecte Majoritatea copiilor cu intarziere in dezvoltarea vorbirii au dificultati specifice de articulare a sunetelor si a cuvintelor. Pentru corectare parcurgeti sectiunea II, vizand si dislalia, sau consultafi un logoped. 6. Dezvoltarea abilititilor de comunicare (narative si conversafionale) Capacitatea de a dialoga inseamna interactiune si cooperare si se formeaza la copii treptat. in acest scop copilul trebuie pus in situatii de comunicare in care adultul pune o intrebare copilului si tot el rispunde intrénd in rolul copilului. Astfel, copilul va invita alternanta si va intra in jocul comunic&rii. Lucrul in grup este ideal pentru exersarea acestor abilit%ti intrucdt in aceasta situatie copiii interrelationeaza, inva s& vorbeasci gi si-i asculte pe ceilalti, Sunt eficiente si jocurile de rol (dramatizari), Pentru dezvoltarea abilitatilor narative, copii vor fi antrenati in: + povestire in succesiune logicd a unor evenimente traite de copil; 20+ compunere de povestiri dupa imagini; + reproducerea unor povesti cunoscute cu ajutorul intrebarilor. IMPORTANT! Majoritatea exercitiilor din aceasta secfiune se pot utiliza incepind cu varsta de 3-4 ani. Exist insa gi fise pe care unii copii nu le pot realiza decat dupa 5 ani (exemplu: figele de constientizare fonologica). Obiectivele urmarite prin parcurgerea exercifiilor vizeazi dezvoltarea vocabularului activ, dezvoltarea abilitiilor de infelegere si exprimare, dar in acelasi timp si stimularea intelectual a copiilor prescolari prin antrenamentul unor operafii ale géndirii si al unor procese psihice importante: memorie, atentie, imaginatie. Pentru un copil de 5 ani, inainte de a incepe exercifiile, parintele/educatorul poate face 0 evaluare a nevoilor sale, notand cu «+» figele pe care le rezolva copilul si cu «» pe cele la care are esec, urménd ca atentia sa se concentreze exclusiv pe cele din urma. Se va respecta principiul pasilor mici in parcurgerea exercitiilor. Parintele/educatorul va decide {in funcfie de nevoile si potenfialul copilului exercitiile si numarul de exersari pentru consoli- darea unor abilitti. in general, un copil cu intarziere in dezvoltarea limbajului are nevoie de un numar mai mare de repetiri si de respectarea ritmului propriu de lucru, ‘Nu uitafi sé recompensati efortul, ca si cel mai mic succes al copilului in rezolvarea exercitiilor. 2Fisal OBIECTIV: Yocabular: Cunoasterea schemei corporale CERINTE: Arati /denumeste partile corpului: la tine, la alt persoand, la copilul din imagine! 22‘amilia mea CERINTE: Din formata familia ta? Cu i pe mama ta? i pe Cum il cheama pe tatil tiu? Cum ii cheama pe bunicii tai? Ai frati/surori? Cum fi cheama? eo ailOBIECTIV: Dezvoltarea vocabularului; Obiecte din casa CERINTE: Arata/denumeste obiectele din casa! Stii la ce foloseste fiecare? Figa 3 24OBIECTIV: Dezvoltarea vocabularului: Obiecte din bucatarie CERINTE: Arati/denumeste obiectele din imagine si din bucataria ta! Ce facem cu fiecare? Ce vezi in imaginea de mai jos?Fisa 6 |Figa7 OBIECTIV: Vocabular: Cuvinte la singular’ plural CERINTE: Eu spun unul/una, tu spui multi/multe. Ex.: Eu am un mar. Tu ai mai multe... Joaca-te la fel si cu alte cuvinte din figele precedente, © PO ry) 28OBIECTIV: Extensie vocabular: Substantiy + adjectiv Coloreaza! CERINTE: Spune tot ce stii despre...! (ce este?, cum este?, ce forma are?, ce culoare?) Fisa 8Figa 9 | OBIECTIV: Extensie vocabular: insusiri (adjective) CERINTE: pune ce vezi! Gaseste o insusire pentru fiecare imagine. Ex.: Cum sunt cele doua pahare? (mare/mic); Cum este floarea? (frumoasa); Cum sunt cele doua creioane? (scurt/lung); Cum sunt bananele? (galbene/dulci) ete. Coloreaza! 30OBIECTIV: Extensie vocabular: Adjective CERINTE: Denumeste imaginile! Spune ceva despre fiecare! (Ex.: sanie rupti, geam deschis, crocodil rau, iepuras fricos etc.) Figa 10 31Figa 11 | LOBIECTIV: Vocabular. Categorii de obiecte: imbracaminte, incaltaminte | CERINTE: — Arata/denumeste obiectele de imbracdminte, incaltaminte! | Cuce se imbraca fetitele? Cuce se imbraca baieti?OBIECTIV: Vocabular. Categorii: animale domestice CERINTE: Denumeste imaginile! Cum se numesc toate cu un singur cuvant? Cum fac ele? (onomatopee) Cum se numese puii lor? Figa 12 33| OBIECTIV: Vocabular. Categorii: animale salbatice CERINTI Denumeste imaginile! Cum se numese toate cu un singur cuvant? Unde traiese ele? Figa 13 | 34 Sy| OBIECTIV: Vocabular. Categorii: fructe Denumeste fiecare imagine! Cum le numim cu un singur cuvant? Coloreazi-le cu 0 culoare potrivita! CERINTE: Figa 14 35Figa 1S OBIECTIV: Yocabular. Categorii: legume CERINTE: Denumeste fiecare imagine! Cum le numim cu un singur cuvant? Coloreazi-le cu o culoare potrivits! 36OBIECTIV: CERINTE: Figa 16 Vocabular. Categorii: jucarii Denumeste fiecare imagine! Cum se numesc toate cu un singur cuvant? Coloreaza! 37Fisa 17 OBIECTIV: Vocabular. Categorii: mijloace de transport CERINTE: Denumeste mijloacele de transport din imagini! incercuieste cu verde pe cele care circula pe sosea; cu albastru pe cele care circula pe apa; cu galben pe cele care circuld prin aer! Care merge mai repede? Care merge mai incet? ANG 38Figa 18 OBIECTIV: Vocabular. Categorii: meserii CERINTE: Ce meserie au persoanele din imagini? Ce meserii au parintii tai? Ce meserii mai stii?[ Figa 19 OBIECTIV: Vocabular. Categorii: unelte CERINTE: Denumeste obiectele din imagine! Stii la ce foloseste fiecare? = 40OBIECTIV: Vocabular. Categorii: materiale: lemn, sticla, piele, plastic, metal etc. CERINTE: Din ce sunt confectionate obiectele din imagine? Din ce sunt facute hainele? Dar pantofii? Dar casele? Coloreaza! Fisa 20 41Figa 21 OBIECTIV: Identificarea clementului introdus gresit intr-o anumita categorie generala. CERINTE: Care imagine nu se potriveste cu restul? De ce? Coloreazi!Figa 22 OBIECTIV: Vocabular. CERINTE: Ce vezi? Denumeste imaginile! Incercuieste/coloreazi numai ce se poate mnca (alimente)! Ce gust au (dulce, sirat, acru)? aFiga 23 OBIECTIV: Vocabular. Categorii: figuri geometrice CERINTE: Cum se numeste fiecare figura? Deseneazi si tu in partea dreaptd, figuri la fel!OBIECTIV: Vocabular: forme geometrice CERINTE: Ce vezi? Ce forma au imaginile? (patrat?, cerc?, triunghi?, dreptunghi?) Figa 24 45OBIECTIV: Vocabular: culori CERINTE: Ce vezi? Coloreaza fiecare imagine cu 0 culoare pottivita! Figa 25 |OBIECTI : Consolidarea culorilor CERINTE: | Spune daca clovnul stie culorile sau nu! A venit un clovn. Ela zis: NUCA ESTE ROSIE. Copiii au ras. Toata lumea stie: NUCA E MARO. Ce-a mai zis clovnul? ESTE ROSIE? ESTE VERDE? ESTE ALBA? ESTE MARO? ESTE ALBASTRU? ESTE GALBEN? ESTE ROZ? Figa 26 47OBIECTIV: 1. Vocabular: cuvinte care arati actiuni (verbe). Formare de propozitii simple dupa imagini. CERINTE: Dati un nume fiecdrui copil si formati propozitii. Ex.: Ana merge. Figa 27 48[ OBIECTIV: Formare propozitii simple (subiect + predicat) CERINTE: Formeazi propozitii dupa fiecare imagine! Fisa 28Formare de propozitii simple (subiect + predicat) CERINTE: Formeazi o propozitie dupa fiecare imagine! Ex.: Fata ured. Baiatul fge ete. 50 Figa 29Figa 30 OBIECTIV: Formare propozifii simple (acelasi subiect, predicate diferite). CERINTE: _Ex.: Ce face pasirea? (cnt, bea ap, zboara etc.) 51Figa 31 OBIECTIV: Formare propozitii simple (acordul subiect-predicat). CERINTE: Spune ce vezi in imaginit Cum este corect? Fetifele citeste sau Fetitele citese? Bai ii fuge sau Baietii fug? 52Figa 32 OBIECTIV: Folosirea corectd a pronumelui personal. CERINTE: Formeaz& propozifii dup’ imagini, care si inceapa cu «EU»! Ex.: EU beau ceai, / EU manane paine, / EU aud. / EU miros. / EU vad. 3 EU get we wae EtFiga 33 OBIECTIV: Folosirea corectié a pronumelui personal. CERINTE: Formeaza propozitii dupa imagini, care si inceap cu «TUn!Figa 34 OBIECTIV: Folosirea corecté a pronumelui personal. CERINTE: Formeazi propozitii dupa imagini, care si inceapa cu «NOD! 35OBIECTIV: CERINTE: Fisa 35 Folosirea pronumelui posesiv: al, ale, a lui, a ei etc, Ionut si Ana merg in parc. Cu ce merge fiecare? Ale cui sunt: balonul, trotineta, céinele, gentuta, cesuleful, papusa? Formati propozitii. Ex.: Balonul este al lui fonut. 56OBIECTIV: Exprimare in propozitii cu folosirea cuvintelor de legdturd si a adverbelor. intre, peste, prin, spre, in fafi, in spatele, deasupra, din, la, cu. Figa 36 | CERINTE: Formeazi propozitii dupa imagini folosind cuvintele: in, pe, sub, de pe, lang’, | VORBESC... MAJOC... COS... BEAU. MA UIT... 57OBIECTIV: CERINTE: Figa 37 Exprimare in propozigii cu folosirea cuvintelor de legdturd si a adverbelor. Formeaza propozitii dupa imagini folosind cuvintele: in, pe, sub, de pe, Hing’, intre, peste, prin, spre, in fat, in spatele, deasupra, din, la, cu. ER 58OBIECTIV: Orientare spatiald: stinga— dreapta. CERINT Care este mana dreapti a fetitei? Ce vezi la stinga fetitei? Ce vezi la dreapta fetijei? Deseneaza soarele, sus, in partea sténgé a imaginii Figa 38 59OBIECTIV: Orientare spatiala. CERINTE: Coloreaza cu rosu ce este sus! Coloreazi cu verde ce este jos! Coloreaza cu albastru ce este la dreapta! Coloreaza cu galben ce este la stnga! Fisa 39 a a i: - Q) e 60Fisa 40 OBIECTIV: fnvatarea pozitiilor spafiale: in fata, in spate. CERINTE: Coloreazi imaginile din fafa / din spate! COLOREAZA CE ESTE iN SPATE! IY, f \S oe Ey & ~ = S ioe COLOREAZA CE ESTE iN FATA! D ES oe (2 61OBIECTIV: [nvajarea pozitiilor spatiale: primul, la mijloc, la sfarsit (ultimul). Coloreaza prima imagine! Coloreaza ultima imagine! Coloreaza imaginea din mijloc! Fisa 41 aN BY B oP g Ww re kD C & gs | 8 aa 62OBIECTIV: Orientare spafiala CERINTE: —Completeaza imaginea de mai jos conform indicafiilor din text! Figa 42 DESENEAZA $I TU: + un cos rosu pe acoperis; + un fu negru spre stnga; +o fereastra albastri la dreapta celeilalte; + un copac verde in stanga casei; + un nor gri deasupra casei; +0 pasire sub nor; + un copil in fata casei; +0 floare la dreapta usii, King’ perete. 63OBIECTIV: Identificarea lacunelor in imagini. CERINTE: | Spune ce lipseste in fiecare imagine! Completeazi desenele! QOE RD S00OBIECTIV: Orier omtare espatia iala. Grafisme. CERINTE: Cont ‘ HH > |-I- /// \\\ A/V ++ CCC DDD UUU aan\ OBIECTIV: Orientare temporalé: anotimpurle. CERINTE: Numeste anotimpul din fiecare imagine! in ce anotimp suntem acum? Ce anotimp urmeazi? Figa 45Figa 46 OBIECTIV: Ordine temporala: zilele siptiménii CERINTE: Spune in ordine zilele saptimanii! Ce face mama/bunica in fiecare zi? :x.: Luni face mancare. Marti spala rufe. Sa folosim cuvintele: AZI, IERI, MAINE, POIMAINE Exemplu: Azi este m: Ieria fost . Maine va fi Poimaine . 67Fisa 47 OBIECTIV: Ordine temporald. Momentele zilei. Ceasul, CERINTE: Cum numim partea din zi cdnd ne sculim? Cum numim partea din zi cdnd ne culcim? Povesteste in ordine cronologica ce-ai facut azi! Care sunt formulele de politefe, adecvate momentelor zilei?Fisa 48 OBIECTIV: Orientare temporald. Ceasul. CERINTE: Spune cat ¢ ceasul (ora)? 69. Figa 49 OBIECTIV: Ordine temporala. CERINTE: | Spune in ce ordine imbraci obiectele de mai jos! Pune un numar in ordine, sub fiecare, de la | la 16! 70Figa 50 OBIECTIV: Ordine spatio-temporala. CERINTE: Spune care este primul, urmatorul, ultimul sau primul, al doilea etc.! nFisa St OBIECTIV: Imagini identice. Vocabular: la fel, egal, perechi | CERINTE: Observa imaginile! Uneste cu o linie pe cele care sunt la fel. nFiga 52 OBIECTIV: Vocabular: cuvinte opuse. CERINTE: | Spune ce veri in imagini! Care este mare? Care este mic? 3OBIECTIV: Aprecierea dimensiunilor reale ale fiinfelor si obiectelor. CERINTE: Spune care este mai mare / mai mic, in realitate. Coloreaza! Figa 53 14f Figa 54 OBIECTIV: Vocabular: cuvinte opuse. CERINTE: Spune ce vezi in imagini! Sunt la fel? EE SA PRIVIM ANIMALELE! FIECARE ARE O ANUMITA PARTE A CORPULUI, MAI LUNGA. CARE ANUME? yw ~ | ( Sh iS uw 2 15OBIECTIV: Operare cu nofiuni opuse. CERINTE: Joc: «Dacd nu este asa, atunci cum este?» igi voi spune o propozitie din care lipseste ultimul cuvént. Gaseste cuvantul pottivit! Figa 55 + Fratele meu este baiat, sora mea este .... + Tata este barbat, mama este . * Vara este cald, iama este + Ziua este lumina, noaptea este + Lamiia este acr, mierea este ..... + Vara plous, jana .... + Inghetata este rece, ceaiul este + Masina merge repede, melcul merge ......... + Elefantul este mare, soricelul este + Painea este moale, fierul este .... + Fulgul este usor, piatra este + Zana este frumoasi, Baba Cloanta este .. + Bunicul este bitréin, tata este + ,Aici* inseamna aproape, ,,acolo” inseamni . + Bran este gras, Stan este .... + Dusumeana este jos, tavanul este .. + Daca spui o mineiuni, inseamna cA nu spui + Dacd nu este lenes, inseamni ci este .. + Daca nu este cuminte, inseamni cd este .. + Daca nu este seurt, atunci este . + Dacd nu este gros, atunci este .. + Daca nu este vesel, atunci este ... + Daca nu este curat, atunci este | + Daca nu este inchis, atunci este + Daca nu este ud, atunci este .. + Daca nu este vechi, atunci este + Daca nu este bolnay, atunci este ........ + Daca nu este bogat, atunci este 16Figa 56 OBIECTIV: Exercitii de comparare a obiectelor/fiinjelor. Spune ce vezi in imagini! Prin ce se deosebesc? | CERINTE: CAINE - PISICA AVION ~ MASINA PARA-MAR 7Fisa 57 OBIECTIV: Sesizarea absurdului in imagini. CERINTE: | Spune ce vezi in imagini! Se poate asa ceva? Explica! Ex.: Gaina face oud negre. Se poate? Coloreaza!Figa $8 OBIECTIV: Dezvoltarea auzului fonematic. Analiza fonetica. | CERINTE: Ce sunet se aude la inceputul cuvantului care,denumeste obiectul din imagini? Coloreaza! 19Fisa 59 OBIECTIV: Dezvoltarea auzului fonematic. Analizi fonetic’. CERINTE: Ce sunet se aude la sfargitul cuvantului? Coloreaza! 7X 3 B Prez 1 8 80OBIECTIV: Constientizare fonologica CERINTE: Colorezi numai daca se aude sunetul «Lo. Unde se aude? La inceputul cuvantului, la mijloc sau la sfarsit? 81Figa 61 OBIECTIV: Constientizare fonologica. CERINTE: Denumeste obiectele din desene. Uneste cu o linie imaginile in care se aude sunetul «Co! a \G B O B Fy va ay 82Figa 62 OBIECTIV: Constientizare fonologica. imaginile din cele doud coloane, astfel incat rostind ce reprezinta, inceapi cu acelasi sunet. CERINTE: Uneste cu o lin numele rostit s 83| Figa 63 | OBIECTIV: Constientizare fonologica. CERINTE: Uneste cu o linie imaginile din cele doua coloane, ale caror denumiri incep cu acelasi sunet. Coloreaza!CERINTE: OBIECTIV: Constientizare fonologicd. Lantul cuvintelor, Ultimul sunet din cuvant este primul in cuvantul urmator. Formeaza lantul cuvintelor. Coloreaza!Figa 65 OBIECTIV: Constientizare fonologica. CERINTE: Denumeste imaginea! Cu ce sunet incepe cuvantul care denumeste obiectul ilustrat? Desparte fiecare cuvant in silabe. in casutele alaturate deseneaza atatea liniute cate silabe are cuvantul Stii cate sunete se aud in fiecare silaba? Pala ee OS ¢] iy UUOU 0000 ASD) ca 86Figa 66 OBIECTIV: Diferentiere sunete. Paronime. CERINTE: Asculta cuvintele pe care le rostese si alege pe cel potrivit pentru fiecare imagine: rag, lac, lama, rama, pere, bere, bar, pard. Potriveste-le in perechi. Observa cum un singur sunet schimba sensul cuvantului 87Figa 67 OBIECTIV: Diferentiere sunete, Paronime. CERINTE: Alege din urmatoarele cuvinte, pe cel potrivit pentru fiecare imagine: toamna, doamni, fat, vatd, ace, afe, cocosi, gogosi. Potriveste-le in perechi. Observa cum un singur sunet schimba sensul cuvantului,Fisa 68 OBIECTIV: Identificarea similitudinilor (rimelor) in cuvinte. CERINTE: Denumeste imaginile si uneste cu 0 linie cuvintele care rimeaz cu denumirea imaginii din mijloc! Coloreaza! 89Figa 69 Mog Criciun, daruri, colinde, braduti, globuri, sirbatoare, bucurie, cozonac ete.; — | Fisa 70 | OBIECTIV: Dezvoltarea abilitégilor narative. | CERINTE: | Povesteste ce vezi in imagini! 1OBIECTIV: Dezvoltarea abilitatilor narative. CERINT! 92 Povesteste ce vezi in imagini! Figa 71Fisa 72 OBIECTIV: Dezvoltarea abilitafilor narative CERINTE: Povesteste ce vezi in imagini!Figa 73 OBIECTIV: Dezvoltarea abilitétilor narative. CERINTE: | Povesteste ce vezi in imagini! CLOSCA NEDUMERITA ~ Cot-cot-cot! Va rog si-mi dati Puii mei adevarati! 94OBIECTIV: Dezvoltarea capacitatii de a raspunde adecvat la intrebari. CERINTE: | Raspunde la intrebarile mele! Figa 74 © Cum te cheama? © Cati ani ai? © Unde locuiesti? © Cum ii cheama pe parintii © Ce meserie au parintii tai? © Care e mana ta dreapts? © Pana la cat stii si numeri? © Ce animale cunosti? © Ce este marul? © Ce este mingea? © Cum se numese, cu un singur cuvant: avionul, vaporul, trenul, bicicleta? © Cite picioare are céinele? © Ce animal ne da lapte? Dar oud? © Din ce este facut dulapul? © Din ce este facut paharul? © Numeste dowd obiecte rotunde! © Cuce se inchide usa? © De unde se cumpara prajituri? Dar medicamente? © Ce straluceste noaptea pe cer? © Ce culoare are iarba? Dar laptele? © Lace culoare a semaforului ai voie s& traversezi strada? © Stii care sunt zilele s4ptamanii? © Stii anotimpurile? © Cand inflorese pomii? © Dupa iarna ce anotimp urmeaza? © Cum numim partea din zi cand ne sculim? © Cum numim partea din zi cand ne culcam? © Cum numim ziua care a trecut? © Cum numim ziua care urmeaza dupa ziua de azi? © De ce trebuie si ne spalim? © De ce au casele geamuri? © De ce trebuie si incuiem usa cénd plecim de acasi? 5© De ce nu trebuie sa te joci cu chibriturile? © De ce se duce mama la piafa? © De ce luam umbrela cand ploua? © De ce si cAnd trebuie sa ne fie rusine? © Cum poti ajunge la etajul 5 dintr-un bloc? © Ce se intémpla daca scapi un ou din mana? © Ce se intampla daca te-ai taiat la deget? © Ce se intampl daca ploua? © Ce se intampla daca ai pierdut banii pe care fii-a dat mama? © Ce se intampla daca te bate un copil mai mic decat tine? © Tofi oamenii sunt tineri? © Ziua este intuneric? © Zapada este calda? © Dupa iama vine vara? © Lamia este dulce? © Melcul merge mai repede decat masina? © Unelefant este mai mic decat un soricel? © Lace foloseste creionul? © Ce este soferul? © Ce este ploaia? © Ce este mama? © Ce povesti stii? © Stii 0 poezie? 96