Curs 1

25 martie 2011
14:09
Punctul din oficiu se da numai daca faci 4 subiecte. La fel si punctele din seminar.
Structura: 6 subiecte de cate 1 pct + pct din oficiu. 80-90 minute.

Majorarea notei dupa examen:

 Caiet
 Cursuri
 Ce s-a scris la seminar

Bibliografie:
 Manualul Uniunii Europene - mai 2010, ed. UJ
 Drept comunitar european, Partea Generala, Beck 2003
 Institutiile Uniunii Europene, UJ, 2002
 Revista romana drept comunitar aka de drept european
 2 tratate
 Tratatul privind UE
 Tratatul privind functionarea UE versiunile 2010
 Caietul de seminar - 2009

Tematica
1. Aspecte evolutive si conceptuale referitoare la UE; de la comunitati la Uniune
2. Particularitatile dezvoltarii comunitatii europene - drept comunitar se numeste tot ceea ce s-a adoptat de institutii
inainte de 1 decembrie 2009, dupa - se numeste Dreptul Uniunii Europene
i. Calitativ
ii. Cantitativ
3. Ordinea juridica a UE
4. Caracteristicile comunitatilor, ale UE si ale dreptului UE

Tratatele - baza cooperarii democratice fondate pe principii de drept

1. Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului - 1952
2. Tratatele de la Roma - 1958
1. Comunitatea Economica Europeana
2. Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM)
3. Actul Unic European - piata unica - 1987
 A modificat cele 3 tratate anterioare
4. Tratatul Privind Uniunea Europeana - Maastricht - 1993
5. Tratatul de la Amsterdam - 1999
6. Tratatul de la Nisa - 2003
7. Tratatul de la Lisabona - 2009

Formarea comunitatilor europene

Dupa WW2, a existat dorinta Frantei si a Germaniei de a fiinta UE.

Creata in sopul de la garanta o pace durabila, constructia europeana s-a concretizat dupa al doilea Razboi Mondial.
Efectele dezastruoase ale celui de-al doilea Razboi Mondial si permanenta amenintare a unei confruntari intre Est
si Vest au facut ca reconcilierea franco-germana sa devina o prioritate esentiala.
Jean Monnet
 Sef al organizatiei nationale a planificarii din Franta
 A propus intr-un discurs ca productia de carbune si otel din Franta si Germania sa fie administrata de un
organism supranational

Robert Schuman
 9 mai 1950
1
  Ministru de externe al Frantei
 Inspirat de Jean Monnet, propune planul ce va sta la baza Comunitatii Europene a Carbunelui si Oteului
(CECO)
 Declaratia/Planul Schuman
 Punere in comun a resurselor tuturor statelor europene
 Apelul a constituit punctul de plecare pentru comunitati, pentru constructia europeana

Punerea in comun a resurselor de carbune si de otel ale Frantei si Germaniei in cadrul unei organizatii deschise
catre celelalte tari europene.

Apelul lui R. Schuman poate fi considerat drept punctul de plecare al Comunitatii.

Alegerea carbunelui si otelului avea un pronuntat caracter simbolic:

 La inceputul anilor '50, industriile carbunelui si otelului erau vitale, constituind baza puterii unei tari
 Pe langa beneficiile economice evidente care puteau fi obtinute, punere in comun a resurselor franceze si
germane trebuia sa marcheze sfarsitul conflictului dintre cele 2 tari

Iunie 1950
 Convocata o conferinta interguvernamentala la Paris
 Presedinte Jean Monnet

Aprilie 1951 - tratul de instituire CECO

Curs 2 + 3 (04.03.11)
- Semnarea Cartei ONU – 1945
- Domeniul politic – Consiliul Europei
- Domeniul economic
- Domeniul militar – NATO, Tratatul de la Varsovia
 Contextul aparitiei Comunitatilor europene
- CECO – supraveghere si control – pace
- 9 mai 1950 – Declaratia Schuman (Franta) – CECO
- Reconcilierea franco-germana
- 9 mai 1945 – Ziua Victoriei
- 9 mai 1877 – Ziua Independentei
- Planul Schuman nu producea efecte juridice pentru ca era de natura sa orienteze conduita subiectelor de drept carora li
se adresa  nu creea drepturi si obligatii
- Din aceste considerente, celor 2 state (Frantei si Germaniei) li se alatura altele 4: Italia, Belgia, Luxemburg, Olanda
(Benelux)
- Aceste state au semnat la Paris 18 aprilie 1951 - Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si
Otelului (CECO/CECA), a intrat in vigoare la 23 iulie 1952 pentru o perioada de 50 de ani, motiv pentru care la 23
iulie 2002 tratatul si-a incetat efectele  prima comunitate europeana si-a incetat existenta
- Activul si pasivul + obiectivele s-au transmis catre Comunitatea Economica Europeana (CEE)
- In 1956 politicianul belgian Paul Henry Spaak a elaborat raportul cu privire la infiintarea inca 2 comunitati europene
:
o Comunitatea Economica Europeana
o Euratom/ CEEA (Comunitatea Europeana a Energiei Atomice – utilizarea pasnica a energiei atomice)
- Raportul Spaak, in mod similar planului Schuman, nu producea efecte juridice si, de aceea, aceleasi 6 state
fondatoare CECA au semnat la Roma Tratatele de instituire a Comunitatii Economice Europene si a Comunitatii
Europene a Energiei Atomice la 25 martie 1957, tratate care au intrat in vigoare in ianuarie 1958, pentru o
perioada nedeterminata

2
- Potrivit Tratatului de la Maastricht privind UE (Olanda) CEE – si-a schimbat denumirea in Comunitatea
Europeana; obiectiv: instituirea Uniunii Europene in mod oficial – modificarea si completarea celoralte 3 tratate
- Potrivit Tratatului de la Lisabona, intrat in vigoare la 1 decembrie 2009  UE se substitutie si ii succede
Comunitatii Europene (preia activul si pasivul)
- Pentru a exista si pentru a functiona cele 3 comunitati europene au infiintat institutii proprii in 4 mari domenii:
o Domeniul decizional
o Domeniul executiv
o Domeniul controlului politic
o Domeniul jurisdictional
- Institutiile infiintate prin Tratatele de la Roma sunt diferite sub aspectul denumirii lor de institutiile infiintate prin
Tratatul de la Paris
- Din motive de coerenta si celeritate, institutiile similare din cadrul celor 3 comunitati europene, au fuzionat dand
nastere unor institutii unice, unor forme comune, pentru toate cele 3 comunitati europene
- Institutiile nou rezultate (din cele 12 – devin 4) duc la indeplinire atributii, respectiv competente, inscrise in toate
cele 3 Tratate institutive
- Fuziunea a avut caracter procesual, gradual, in timp, incepand:
o din anul 1958 cu institutiile jurisdictionale
o continuand in anul 1960 cu institutiile controlului politic
o desavarsindu-se in anul 1965 cu institutiile executive si decizionale prin Tratatul de la Bruxelles (in
vigoare 1967), tratat care este cunoscut in doctrina domeniului si sub denumirea de: Tratatul instituind o
Comisie Unica si un Consiliu Unic/ Tratatul de fuziune

3
Dezvoltarea constructiei comunitare/ dezvoltarea constructiei europene

1. Dimensiunea calitativa (perfectionarea institutiilor comunitare si a constructiei comunitare in general)

- 3 etape distinctie
a. Crize si esecuri
b. Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si esecurilor
c. Textele de drept pozitiv care au rolul de a revizui/dezvolta/adaugi/modifica/completa prevederile initiale,
originare ale tratatelor institutive

A. Crize si esecuri
- In evolutia constructiei comunitare au fost inregistrate mai multe crize si esecuri
- Retine insa atentia doctrinei domeniului: criza provocata de politica „scaunului gol” practicata de catre Franta in
perioada iulie 1965 – ianuarie 1966
- Criza a fost solutionata prin compromisul de la Luxemburg
- Politica scaunului gol = Politica de neparticipare pe care Franta a anuntat-o la reuniunile Consiliului pentru adoptarea
deciziilor
- Contextul: determinat de prevederile tratatelor institutive care inscriau in continutul lor faptul ca in prima perioada a
constructiei comunitare deciziile vor fi adoptate cu unanimitate de voturi (aceasta prima perioada se intindea pana in
1965)
- Incepand din `65 ar fi urmat potrivit acelorasi prevederi trecerea la votul majoritar in adoptarea deciziilor
- S-a optat pentru votul unanim in prima perioada a constructiei comunitare din motive care tin de caracterul pronuntat
eterogen al nivelurilor de dezvoltare economico, sociala etc. Existente in statele fondatoare dupa cele 2 Razboaie
Mondiale

4
 - Votul unanim asigura deplina egalitate intre statele fondatoare – asigura posibilitatea invocarii dreptului de veto de
catre fiecare stat membru
- Din `65 s-a apreciat ca ar fi fost posibila o relativa egalizare a nivelurilor de dezvoltare si, pe cale de consecinta, s-ar fi
putut trece la votul majoritar

Consecinte pozitive si negative ale votului unanim si majoritar si in ce a constat compromisul de la Luxemburg
i. Consecinte pozitive si negative ale votului unanim
- Au drept beneficiari statele membre, deoarece acestea, in temeiul votului unanim, pot invoca dreptul de veto in cazul in
care interesele le sunt puse in pericol
- Prin intermediul votului unanim, practic, se confera deplina egalitate in drepturi a statelor membre
- Statele pot detine controlul in acele domenii care cer votul unanim
- Consecintele negative se rasfrang asupra Comunitatilor europene (UE de acum), pentru ca este afectata celeritatea
adoptarii deciziilor  incetinita constructia comunitara/europeana

ii. Consecinte pozitive si negative ale votului majoritar

- Determina consecinte pozitive in beneficiul comunitatilor europene pentru ca viteza de adoptare a deciziilor creste
- Consecintele negative se rasfrang asupra statelor membre, pentru ca acestea nu mai pot invoca dreptul de veto 
pierdem controlul asupra unor domenii
- Germania a refuzat votul majoritar in domeniul imigratiei, Marea Britanie a refuzat votul majoritar in domeniul
fiscalitatii (Tratatul de la Nisa)

Votul unitar Votul majoritar

Consecinte pozitive Consecinte negative Consecinte pozitive Consecinte negative

Statele membre Comunitatile europene/ Comunitatile Statele membre

UE europene/ UE

2011 Votul majoritar

perioade

domenii
1965 Votul unitar

Compromisul de la Luxemburg
- Incepand cu 1 ianuarie 1966 deciziile importante vor fi adoptate cu unanimitate de voturi, in timp ce, deciziile mai
putin importante vor cunoaste trecerea la votul majoritar

B. Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si esecurilor

- Au caracter abstract  nu determina/genereaza drepturi si obligatii
- Au numai roulul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza
- Uneori pot avea caracter prealabil, premergator adoptarii normelor cu forta juridica obligatorie

5
- Imbraca forma si dobandesc continutul informarilor, sintezelor, planurilor, rapoartelor, recomandarilor, avizelor,
dezbaterilor (Planul Schuman, Raportul lui Paul Henry Spaak etc.)

C. Textele de drept pozitiv

- Este dreptul scris in vigoare la un moment dat
- 2 teorii: dreptul natural, pozitivismul juridic
- Dreptul natural: omul este in beneficiul ansamblului drepturilor si libertatilor fundamentale, omul are sorginte devine;
libertatea = necesitatea inteleasa
- Primul instrument modificator: Tratatul de la Bruxelles (semnat in 1965, intrat in vigoare la 1967 – doctrina: tratatul
de fuziune sau tratatul instituind o comisie unica si un consiliu unic)
- Modificarile in materie financiara 1970-1975 (apar delegatii pentru conturi si comisarii pentru conturi care se gasesc la
originile institutiei Curtii de Conturi din zilele noastre)
- Urmatorul instrument modificator: Actul unic european (1986, in vigoare: 1987)
- Tratatul de la Maastricht (1992, vigoare 1993)
- Tratatul de la Amsterdam (1997, vigoare 1 mai 1999)
- Tratatul de la Nisa (2001, vigoare 2003)
- Tratatul de la Lisabona (2007, in vigoare in 2009)
- Tratatele de aderare a statelor la Comunitatile europene/UE (inclusiv tratatul de aderare a Romaniei la UE,
ratificat prin legea nr. 157/2005

2. Dimensiunea cantitativa (largirea/extinderea U.E. prin aderarea unor noi state)

- De la aparitie si pana in prezent, Comunitatile Europene/UE au inregistrat numai solicitari de aderare sau de asociere
- Nu a fost cunoscuta nicio cerere de renuntare la statutul de stat membru/stat asociat (pana la Tratatul de la Lisabona nu
a fost reglementata institutia renuntarii la un astfel de statut)
- Asa a fost posibila extinderea Comunitatilor europene, treptat de la cele 6 state fondatoare la cele 9  10  12  15
 25  27 28 (in prezent)
- O nota aparte este data de faptul ca Norvegia de 2 ori consecutiv a refuzat prin referendum aderarea la CE; ultimul
refuz a intervenit in toamna anului 1994 , chiar in conditiile in care, in primavara aceluiasi an se ajunsese la un
compromis – Compromisul de la Oslo sau Compromisul pestelui
- Statelor membre li se alatura statele candidate la aderare (Croatia, Turcia ... Macedonia), statele potential candidate
(Muntenegru, Boznia Herzegovina, Serbia, Albania, Kosovo), statele ex-sovietice (Republica Moldova – statut special,
raporturi de monitorizare; Ucraina, Georgia)
- In urma cu 4 ani: premierul austriei – rap dintre UE si statele membre  rap dintre UE si statele nemembre

Ordinea juridica a UE

1. Notiune, concept
2. Principiile care guverneaza ordinea juridica
3. Izvoarele care compun dreptul UE

1. Notiunea
- = acel ansamblu de norme care guverneaza raporturile dintre:
a) CE/UE si statele membre (Ro din 1 ianuarie 2007);
b) dintre UE – statele in curs de aderare (Ro 25 aprilie 2005 pana la 31 decembrie 2006);
c) dintre UE – statele candidate (Ro 2000 pana in 2004)
d) dintre UE – statele asociate (Ro: 1995 -1999 – Acordul european instituind o asociere intre Ro si CE pe de-o parte,
si statele membre ale acestora, pe de alta parte
e) UE – statele terte
6
f) UE –organizatii internationale
g) UE – particulari (persoane fizice, persoane juridice)

Curs 4+5
Friday, March 18, 2011
2:10 PM
Ordinea juridica . Dreptul UE. Sistemul normativ.
1. Definitia
2. Principii
3. Izvoarele

2. Principiile care guverneaza ordinea juridica

a. Principiul asimilarii (incorporarii/absorbitiei)a dreptului UE de catre dreptul national(intern) al statelor
membre
 Se regaseste in aplicarea imediata si directa a dreptului UE in dreptul intern al statelor membre
b. Principiul proritatii/preeminentei/prevalentei dreptului UE in raport cu dreptul national(intern) al statelor
membre
 Se vorbeste si despre suprematia dreptului UE (Tratatul de la Lisabona)
 Si in Constitutia Romaniei este declarat acest principiu, art. 158 alin. (2)

Nu se confunda cu principiile care guverneaza activitatea institutiilor UE!!!!

3. Izvoarele
In doctrina au fost identificate mai multe criterii de ierarhizare, sistematizare, clasificare a
normelor care compun, formeaza dreptul UE.
Retine atentia majoritatii doctrinare criteriul fortei juridice a normelor care formeaza dreptul UE.
Potrivit acestui criteriu, sunt 5 mari categorii:
a. Primare (principale/dreptul primar principal al UE)
b. Derivate (secundare/dreptul derivat, secundar al UE)
c. Acordurile externe (in unele lucrari gasim definitia de norme care provin din angajamente externe ale
comunitatii europene)
d. Complementare
e. Nescrise

1. Izvoarele primare
 Acestea sunt edictate, adoptate si aplicate de catre statele membre ca subiecte de drept
international in temeiul suveranitatii de care acestea dispun
 Au forta juridica fundamentala, constitutionala, similara legilor fundamentale din dreptul intern --
> de aceea se mai numesc si veritabile "constitutii"
 Se impart in 2 categorii
 Tratatele institutive
 Tratatul de instituire a Comunitatii Europeane a Carbunelui si Otelului, semnat la
Paris de catre cele 6 state fondatoare (Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda,
Luxemburg) la 18 aprilie 1951, intrat in vigoare la 23 iulie 1952 pentru o perioada de
50 de ani, motiv pentru care la 23 iulie 2002, Tratatul si-a incetat efectele si, pe cale
de consecinta, si prima comunitate europeana si-a incetat existenta
 Tratatele instituind Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea Europeana
a Energiei Atomice (EURATOM), semnate la Roma de catre aceleasi 6 fondatoare
CECA, la 25 martie 1957, intrate in vigoare in ianuarie 1958, pentru o perioada
nedeterminata
 Prin Tratatul de la Maastricht din 1992, Comunitatea Economica Europeana
si-a schimbat denumirea in Comunitatea Europeana

7
  Prin Tratatul de la Lisabona din 2007, intrat in vigoare in decembrie 2009,
Uniunea Europeana dobandeste personalitate juridica si se substituie si ii
succede Comunitatii Europene.
 Tratatele modificatoare
 Tratatul de la Brussels din 1965 intrat in vigoare in 1967, cunoscut si sub denumirea
de "Tratatul de Fuziune sau Tratatul Constituind o Comisie Unica si un Consiliu
Unic"
 Modificarile intervenite in materie financiara in anii 1970-1975 (delegatii pentru
conturi si comisarii pentru conturi care se gasesc la originile Curtii de Conturi din
zilele noastre).
 Actul Unic European din 1986, intrat in vigoare in 1987
 Tratatul de la Maastricht din 1992, intrat in vigoare in 1993
 Tratatul de la Amsterdam din 1997, intrat in vigoare in 1998
 Tratatul de la Nisa din 2001, intrat in vigoare in 2003
 Tratatul de la Lisabona din 2007, intrat in vigoare in 2009
 Tratatele de aderare a statelor la comunitatile europene/UE

2. Izvoarele derivate
 Acestea sunt edictate, adoptate si aplicate de catre institutiile UE in existenta si functionarea lor
 Caracterul derivat este dat de raportarea la izvoarele primare, adica nu pot deroga de la prevederile
Tratatelor institutive si ale celor modificatoare
 Acestea sunt:
 Regulamentul
 Directiva
 Decizia
 Recomandarea
 Avizul
 Le analizam din 2 puncte de vedere
 Subiectele de drept carora li se adreseaza
 Generale - subiectelor de drept intern din toate statele membre
 Ex: cele care privesc politica comerciala comuna
 Din anumite state membre numai
 Ex: celor care au fost admise recente, statele care au trecut recent la moneda
euro
 Cum si cat ne obliga ?
 Norme de rezultat si de mijloace
 Norme care te obliga numai in privinta rezultatului, lasand la dispozitia
destinatarului mijloacele de folosit

Regulamentul
 Similar legii din dreptul intern
 Actioneaza prin generalizare si abstractizare
 Direct aplicabil in dreptul intern al fiecarui stat membru, adica regulamentul nu este
susceptibil de transpunere, asa cum este adoptat, asa se aplica (nu se preia in legislatia
interna)
8
  Orice aplicare incompleta a regulamentului este interzisa
 Din punctul de vedere al subiectelor de drept intern carora li se adreseaza, regulamentul este
obligatoriu pentru subiectele de drept intern din toate membre
 Din punctul de vedere al obligativitatii, regulamentul este obligatoriu atat cu privire la
rezultatul de atins, cat si cu privire la mijloacele folosite pentru indeplinirea acelui scop
 Cea mai rigida norma
 Se adopta in acele domenii in care statele membre nu mai decid
 Este vorba de o repartizare a competentelor pe 3 nivele
 Competente exclusive ale UE
 Competente partajate intre UE si statele membre
 Competente exclusive ale statelor membre

Directiva
 Urmeaza tehnica legii-cadru, completata cu decretele de aplicare
 Este mai flexibila decat regulamentul, in sensul ca aceasta nu se aplica direct in ordinea
juridica interna, ci se transpune in ordinea juridica interna
 Poate produce efecte directe, in sensul in care aceasta se aplica in acelasi fel ca si
regulamentul, dar cu indeplinirea unor conditii (cumulative):
 Sa fi expirat perioada de transpunere
 Sa fi ramas netranspunsa o anumita prevedere a directivei -> se aplica exact cum se
aplica regulamentul, adica direct
 Directiva cu raportare la cele 2 elemente, prin comparatie cu regulamentul
 Directiva, spre deosebire de regulament, ca regula generala, este obligatorie numai
pentru subiectele de drept intern din anumite state membre.
 Pe cale de exceptie, directiva se poate adresa si subiectelor de drept intern din
toate statele membre, dar cand se intampla acest lucru, specifica in continutul ei
 Directiva, spre deosebire de regulament, este obligatorie numai cu privire la rezultatul
de atins (este o norma de rezultat), lasand la dispozitia statelor membre acele forme si
mijloace prin intermediul carora se poate ajunge la rezultatul propus

Decizia
 Potrivit Tratatul privind Functionarea UE, art. 288 (fostul art. 249 din TCE, ex-art. 189 din
TCEE) se adreseaza destinatarilor special desemnati.
 Din primul punct de vedere, decizia, asemanator directivei, ca regula generala, si spre
deosebire de regulament, este obligatorie numai pentru subiectele de drept intern din
anumite state membre
 Din cel de-al doilea punct de vedere, decizia, asemanator regulamentului, si spre deosebire
de directiva, este obligatorie atat cu privire la rezultatul produs, cat si in ce priveste
mijloacele folosite
 Este o norma direct aplicabila (se aseamana cu regulamentul) pentru destinatarii desemnati
 Se notifica destinatarilor, nu este data publicitatii

Recomandarea si avizul
 Nu sunt izvoare derivate in sensul celor de mai sus
 Nu au caracter obligatoriu
 Nu dau nastere la drepturi si la obligatii, au numai rolul de a orienta conduita subiectelor de
drept carora li se adreseaza
 Uneori au caracter prealabil, un rol premergator adoptarii normelor cu forta juridica
obligatorie
 Avizelor conforme premerg adoptarea unor astfel de norme cu caracter obligatoriu -> avizul
conform dat de catre Parlamentul European pentru tratatul de aderare Romania si Bulgaria la
UE la 25 aprilie 2005
 Avizele facultative - nu sunt obligatorii
 Avizele consultative - sunt obligatorii sub apsectul solicitarii, dar nu si sub aspectul
aplicarii

9
  Acordurile externe ale UE
 Sunt tratate internationale multilaterale
 Dobandesc forma si continutul conventiilor, acordurilor, protocoalelor etc.
 Sunt guvernate de 2 conventii:
 Conventia de la Viena 1969 - se aplica tratatelor incheiate intre state ca subiect international,
indiferent de forma
 Conventia de la Viena 1986 - se aplica tratatelor incheiate intre state si organizatii ca
subiecte de drept international, in forma scrisa
 Locul ierarhic in ordinea juridica a Uniunii Europene -> loc ierarhic inferior izvoarelor primare,
dar superior izvoarelor derivate
 Sunt obligatorii inclusiv pentru statele care dobandesc statutul juridic ulterior incheierii lor

4. Izvoarele complementare
 Competente exclusive
 Apartine UE
 Politici comune
 Competente partajate
 Intre UE si statele membre
 Competente ale statelor membre
 In acele domenii in care exista o compententa exclusiva a UE, statele membre nu pot
reglementa, adica orice interventie a statelor membre este interzisa, considerata fiind o
incalcare a tratatelor constitutive si modificatoare
 In acele domenii in care competenta apartine exlusiv statelor membre, orice interventie a
UE este interzisa, fiind considerara o incalcarea a tratatelor constitutive si modificatoare
 Competenta partajata - in caz de conflict de norme, prioritatea apartine normelor UE

5. Izvoarele nescrise
 2 mari categorii
 Metodele de interpretare - exista o actiune in intepretare, judiciara
 Teleologica
 Sistemica
 Principiile generale de drept - nu se confunda cu principiile fundamentale ale Dreptul
International, enuntate de Statul Curtii Internationale de Justitie in art. 38 (principiile
interne)
 Principiile care au caracter tehnic - ex: neplata zilelor de greva

Curs 6
Friday, April 01, 2011
1:55 PM
Caracteristicile Uniunii Europene ca entitate (subiect special) de drept international public

1. Atat comunitatile, cat si Uniunea reprezinta organizatii economice de integrare.

 Caracterul economic este pus in valoare, in primul rand, de argumentele de text – denumirile date tratatelor
institutive (Tratatul instituind CECO, Tratatul instituind CEE, Tratatul instituind EURATOM);
 In al doilea rand, este vorba de obiectivul de natura economica produs cu prilejul aparitiei comunitatilor
euorpene
 Acest obiectiv se refera la transformarea productiei de razboi intr-o produce de pace – CECO si la inlaturarea
dezastrelor produse de cele 2 RM si, implicit, realizarea bunastarii materiale a popoarelor statelor Europei
Occidentale
 Caracterul asociativ este dat de faptul ca statele membre si-au propus sa puna in comun teritoriile si economia -
o arie geografica unica data de ariile geografice ale tuturor statelor membre
 O astfel de arie geografica numara in prezent aproape ½ miliard locuitori, comparabila cu marile metropole ale
lumii
10
  Este vorba despre aria geografica pe care o intalnim sub denumirea de: piata comuna, unica
 Pentru realizarea acestei piete unice au fost adoptate si aplicate masuri avand naturi multiple (politica,
administrativa, economica, juridica)
 Masuri de natura juridica:
 Inlaturarea barierelor vamale si a tarifelor adiacente acestora dintre statele membre si
inlocuirea lor cu taxele vamale comune dintre statele membre si statele terte
 Interzicerea discriminarilor de natura publica sau privata intemeiate pe cetatenie ori
nationalitate, privitoare la persoanele fizice si la persoanele juridice, fapt care consolideaza
concurenta la nivel europenea
 Interzicerea ajutoarelor de orice fel acordate de catre state ramurilor neperformante ale
economiilor nationale
o Subventiile
o Esalonarea datoriilor

2. Uniunea Europeana este organizatie internationala

 In prezent, Uniunea Europeana are 3 caracteristici ce definesc organizatia internationala:
 Este dotata cu personalitate juridica
 Are 28 de membri (minim 3 avem nevoie)
 Are un sistem institutional propriu
 Este o organizatia internationala regionala, deschisa, avand caracter supranational, inchisa
 Este deschisa deoarece poate adera orice stat in continuare
 Este supranationala pentru ca:
o nu este recunoscuta ratificarea instrumentelor juridice elaborate in cadrul institutiilor sale,
statele fiind obligate sa le aplice cu prioritate
o Si deoarece norma juridica a Uniunii Europene se integreaza in ordinea juridica interna,
avand in unele situatii efect direct
 Este inchisa pentru ca aderarea se realizeaza numai cu acordul tuturor statelor deja membre, pe de
o parte, si al Uniunii, pe de alta parte
o Aderarea la Uniunea Europeana este conditionata de indeplinirea cumulativa a 3 categorii
de conditii (Criteriile de la Copenhaga 1993):
 Conditii de natura politica
o Statul care doreste sa adere la Uniune trebuie sa fie un stat de drept in care sa existe o democratie
de tip pluripartid
o De asemenea, trebuie ca in statul respectiv sa fie respectate drepturile omului in general si
drepturile minoritatilor nationale in special --> Uniunea Europeana impune (nescris) ca mai intai
sa adere la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care apartine Consiliului Europei (nu poti
adera la Consiliul Europei fara aceasta Conventie)
 Conditii de natura juridica
o Au in vedere mai multe aspecte:
 Angajamentul statului care doreste sa adere cu privire la aplicarea prioritara a normelor
dreptului UE in raport cu dreptul intern
 Angajamentul statelor cu privire la aplicarea imediata si directa a normelor dreptului UE in
raport cu dreptul intern
 Statele participa la raporturile de drept unional in dubla calitate:
 Ca subiect de drept international public, in temeiul suveranitatii lor
 Regasim statul atunci cand, la nivelul Uniunii, se adopta norme cu valoare de
lege fundamentala si avem in vedere tratatele constitutive si modificatoare
 In calitate de subiect de drept intern
 Regasim statul atunci cand duce la indeplinire normele ordinare ale Uniunii
Europene (izvoarele derivate)
3. Conditii de natura economica
 Deficitul bugetar al statului sa nu depaseasca 3% din produsul intern brut, iar economia
acestuia sa fie pregatita sa faca fata presiunii concurentiale de la nivelul Uniunii
11
 3. Uniunea Europeana are o structura institutionala proprie, originala
 Se spune ca UE are cea mai puternica structura instiutionala.
 Originalitatea sistemului institutional al Uniunii este data de existenta celei de-a patra puteri si anume
controlul politic, alaturi de puterile recunoscute inca din vremea lui Montesquieu:
 Legislativul
 Executivul
 Puterea judecatoreasca
Controlul politic este exercitat de Parlamentul European, institutie special constituita in acest sens
Originalitatea sistemului institutional consta si in faptul ca se face o distinctie clara intre institutii si organe.
 Institutiile sunt cele care participa direct la elaborarea si adoptarea actelor juridice ale Uniunii
 Organele au caracter tehnic, auxiliar, nefiind implicate in procedura legislativa

Caracteristicile dreptului UE

Aplicabilitate imediata
Fundamentul stiintific al ordinii juridice a UE se regaseste in raportul dintre dreptul intern si dreptul
international public, respectiv raportul dintre dreptul national al statelor membre si dreptul UE
Dreptul unional este "adeptul" teoriei moniste, dandu-I prioritate intotdeauna in raport cu dreptul intern

Aplicabilitate directa
Norma jurdica a UE nu trebuie transpusa, adica statele nu au voie sa elaboreze si sa adopte (obligatie de a nu
face) un act normativ intern in care sa preia dispozitiile inscrise in respectivul act juridic unional
Din aceasta caracteristica decurge efectul direct al dreptului UE
Efectul direct = capacitatea pe care o are un act juridic al UE de a produce drepturi si obligatii in
sarcina persoanelor fizice si/sau juridice

Aplicabilitate prioritara
In caz de conflict intre o norma interna si o norma unionala, intotdeauna prioritate va avea norma unionala
Au fost formulate 4 teorii:
1. Teoria armonizarii dreptului unional cu dreptul national
 Norma juridica interna se modifica in concordanta cu dreptul unional
 Exista 2 modalitati distincte de actiune:
 Armonizarea premergatoare aderarii statelor la Uniune, etapa in cadrul careia statele
candidate elaboreaza legislatie proprie in acord cu cerintele stabilite la nivelul Uniunii
 Modificarea legislatiei se realizeaza dupa aderarea statelor si are in vedere numai
acele norme juridice care exced obiectivelor Uniunii
2. Teoria substituirii dreptului national de catre dreptul unional
 Statele membre renunta total sau partial la propria legislatie
3. Teoria coordonarii dreptului unional cu dreptul national
 Are in vederea punerea de acord a normei juridice interne cu norma juridica unionala,
aceasta din urma avand rol de coordonator
4. Teoria coexistentei dreptului unional cu dreptul national
 Nu se produc modificari in legislatia interna a statelor, norma juridica interna coexistand cu
cea a Uniunii, insa cele 2 norme se gasesc in raport de subordonare, prioritate avand
intotdeauna norma unionala

Curs 7
Friday, April 08, 2011
2:15 PM

Sistemul institutional al Uniunii Europene

12
  UE are un sistem atipic, non clasic, cvadripartit, spre deosebire de sistemul tripartit pe care il au organizatiile
internationale (Consiliul Europei)
 Cea mai puternica structura institutionala, cea mai numeroasa
 Unele din organele tehnice ale U.E. detin un asemenea statut temporar, tranzitoriu

Principiile care guverneaza activitatea institutiilor UE

1. Principiul autonomiei de vointa (autonomie functionala)
2. Principiul atribuirii
3. Principiul echilibrului institutional (echilibru functional)

1. Principiul autonomiei
 Isi gaseste materializarea in 2 aspecte:
 Institutiile UE isi pot elabora si adopta regulamentele de organizare si de functionare
 Institutiile au posibilitatea sa-si angajeze functionarii proprii fiecarei institutii
 Autonomia de vointa nu se confunda cu personalitatea juridica
 Regula este cea potrivit careia institutiile UE nu au personalitate juridica
 Exceptia este data de faptul ca Banca Centrala Europeana are personalitate juridica, pentru ca in raporturile
la care participa, institutiile UE nu se regasesc in nume propriu (nu isi pot asuma obligatii, drepturi, in nume
propriu), ci in cadrul acelor raporturi, institutiile UE actioneaza in numele UE, pe care o reprezinta si in
numele careia isi asuma drepturi si obligatii in temeiul mandatul dat de catre statele membre prin Tratatele
institutive si modificatoare
 Personalitatea juridica, potrivit Tratatului de la Lisabona, apartine UE
2. Principiul atribuirii
 Institutiile UE duc la indeplinire numai acele atributii sau competente inscrise in Tratatele institutive si
cele modificatoare
 La acest nivel din motive de coerenta si celeritate, nu este permisa indeplinirea unor atributii implicite, deduse
3. Principiul echilibrului
 Reuneste 2 componente:
 Componenta separarii puterilor UE
 Puterea legislativa, executiva si judecatoreasca
 Ierarhizarea lor: nu exista
 Separarea puterilor presupune absenta raporturilor de subordonare, in materie decizionala
 Cumuleaza 2 aspecte:
 O institutie a UE nu poate (nu trebuie) delega, transfera, atributii, competente, altei
institutii a UE si invers, adica nu poate primi, nu poate accepta
 O institutie a UE, prin activitatea pe care o desfasoara, nu trebuie sa obstructioneze o
alta institutie in activitatea desfasurata de catre aceasta si invers
 Componenta colaborarii, a cooperarii, intre institutiile care au rolul de a reprezenta puterile UE
 Separarea puterilor UE nu exclude, ci dimpotriva, presupune colaborarea intre institutiile care au
rolul de a reprezenta puterile UE
 Exemplu: edictarea, adoptarea si aplicarea bugetului UE
 Executivul european (comisia) centralizeaza toate estimarile bugetare de la institutiile
UE in temeiul carora elaboreaza anteproiectul de buge, care este transmis Consiliului
 Consiliul, in temeiul anteproiectului, elaboreaza proiectul de buget pe care il
transmite Parlamentului European
 Parlamentul European poate respinge/adopta bugetul UE
 Curtea de Conturi se ocupa de controlul totalitatii, legalitatii si regularitatii
veniturilor si cheltuielilor, indiferent ca sunt bugetare sau nu
 Instantele jurisdictionale solutioneaza eventualele litigii aparute cu prilejul aplicarii
bugetului UE

Sistemul institutional
1. Consiliul European
 Nu trebuie confundant cu Consiliul, si ambele nu trebuie confundate cu Consiliul Europei
 Criteriile de deosebire, de distinctie intre Consiliul European si Consiliul sunt 3:
 Criteriul aparitiei
13
  Consiliul European a aparut pe cale neconventionala, prin intalnirile la varf ale sefilor de
stat si/sau de guvern - este motivul pentru care Consiliul European a fost apreciat ca fiind
entitate sui generis, neavand statut institutional (nu a fost creat prin tratate)
 O astfel de constatare a primit-o prin Tratatul de la Lisabona, care plaseaza pe cel de-al
doilea loc Consiliul
 Consiliul, care a aparut, pe cale conventionala, adica a aparut prin tratatele institutive:
 potrivit Tratatului de la Paris, a aparut institutia numita Consiliul Special de Ministri
 potrivit Tratatelor de la Roma a aparut Consiliul
 prin Tratatul de Fuziune rezultand Consiliul de Ministri
 prin Tratatul de la Maastricht sa dobandeasca denumirea de Consiliu UE
 prin Tratatul de la Lisabona a dobandit denumirea de Consiliu
 Criteriul componentei
 Consiliul European este format din :
 sefii de stat si/sau de guvern - aceasta sintagma este valabila cand de raportam la institutie
ca atare, adica acolo gasim si sefi de stat si sefi de guvern
 Sefi de stat si/sau de guvern - atunci ne referim la statele reprezentate
 Mai intalnim Presedintele Comisiei, care face parte de drept din Consiliul European
 Presedintele Consiliului European, care este diferit de Presedintia Consiliului, care, cea
din urma, se exercita timp de 6 luni prin rotatie, in vreme ce Presedintele Consiliului
European duce la indeplinire un mandat de 2 ani si jumatate, cu posibilitatea innoirii cel
mult 1 data.
 !!! Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate,
care participa la reuniunile Consiliului European --> NU face parte din Consiliul
European
 Consiliul este format:
 Ministrii afacerilor externe si poarta denumirea de Consiliul General al Afacerilor, fiind
condus de Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate
(in temeiul Tratatului de la Lisabona, care prevede expres acest lucru
 Ministrii afacerilor externe si alte ministri de resort (agriculturii, finantelor, mediului
etc), purtand denumirea de Consilii Sectoriale sau Consilii Specializate.
 Criteriul atributiilor indeplinite
 Consiliul European
 Indeplineste, cu precadere, atributii de natura politica
 Consiliul
 indeplineste atributii de natura legislativa si bugetara (pe care le imparte cu
Parlamentul European)

Consiliul European
 Atributiile indeplinite sunt de natura politica:
 Ofera UE impulsurile necesare dezvoltarii acesteia
 Defineste orientarile si prioritatile politicii generale ale Uniunii
 Identifica noile domenii de interes pentru constructia europeana
 Stabileste linii directoare ale activitatii Uniunii
 Tratatul de la Lisabona, art. 29, Consiliul European NU indeplineste atributii administrative

 Functionarea
 Consiliul European se intruneste de 2 ori pe semestru, la convocarea Presedintelui sau
 Cand ordinea de zi impune, membrii Consiliului European pot decide sa fie asistati, fiecare, de cate un
ministru, iar in ceea ce il priveste pe Presedintele Comisiei, acesta poate fi asistat de catre un membru al
comisiei
 Cand situatia impune, Presedintele Convoaca o reuniune extraordinara a Consiliului European

 Alegerea Presedintelui
 Consiliului European isi alege Presedintele cu majoritate calificata pentru mandat de 2 ani si
jumatate cu posibilitatea reinnoirii o singura data

14
  In caz de impiedicare sau de culpa grava, Consiliul European poate pune capat mandatului
presedintelui in conformitate cu aceeasi procedura.

 Rolul Presedintelui
 Prezideaza si impulsioneaza lucrarile Consiliului European
 Asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului European in cooperare cu Presedintele Comisiei I
pe baza lucrarilor Consiliului de Afaceri Generale
 Actioneaza pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului European
 Prezinta Parlamentului European un raport dupa fiecare reuniune a Consiliului European
 Asigura, la nivelul sau, si in aceasta calitate, reprezentarea externa a Uniunii in probleme referitoare
la politica externa si de securitate comuna, fara insa a aduce atingere atributiilor Inaltului
Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate
 Este incompatibilia calitatea de Presedinte al Consiliului European cu indeplinirea unui mandat
national (de fapt, al oricarui alt mandat)

 Adoptarea deciziilor
 Consiliul European se pronunta prin consens cu exceptia cazului in care Tratatele dispun altfel
 Exemplu: TFUE art. 235-236

Curs 8
Friday, April 15, 2011
2:13 PM
Adoptarea deciziilor
 In materia adoptarii deciziilor, in caz de exprimare a votului, fiecare membru al Consiliului European poate primi
delegare din partea unui singur alt membru (nu pot lipsi mai mult de 1/2).
In cazul in care se hotaraste cu majoritate calificata, Consiliul European urmeaza regulile stabilite pentru Consiliu:
 Art. 16 alin. (4) din TUE la care se adauga prevederile art. 238 alin. (2) din TFUE
 Art. 16 alin. (4)
 Incepand cu 1 noiembrie 2014, majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin
55% din membrii Consiliului, cuprinzand cel putin 15 dintre acestia (state membre) si
reprezentand cel putin 65% din populatia uniunii
 Voturi 55%
 State membre 15 din 28
 Populatie 65%
 Un rol important la nivelul Uniunii il are minoritatea de blocare (de blocaj), care trebuie sa
cuprinda cel putin 4 membri ai Consiliului, in caz contrar considerandu-se a fi intrunita
majoritatea calificata. Se aplica deopotriva art.16 alin. (4) TUE, la care se aplica art. 238 alin. (2)
TFUE
 Art. 238 alin. (2)
 Prin derogare de la prevederile art. 16 alin. (4) TUE, incepand cu 1 noiembrie 2014, si sub rezerva
dispozitiilor stabilite prin protocolul privind prevederile tranzitorii, in cazul in care Consiliul nu
hotaraste, la propunerea Comisiei sau a Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri
Externe si Politica de Securitate, majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin
72% din membrii Consiliului, reprezentand statele membre participante care reunesc cel
putin 65% din populatia Uniunii.

Presedintia Consiliului European

 Consiliul European isi alege Presedintele cu majoritate calificata, pentru o perioada de 2 ani si jumatate, cu
posibilitatea innoirii mandatului cel mult 1 singura data
 In caz de impiedecare = imposibilitatea exercitarii mandatului, culpa grava  Consiliul European poate pune capat
mandatului Presedintelui potrivit aceleiasi proceduri (adica tot cu majoritate calificata)

Decizile pe care le adopta

 Adopta cu majoritate calificata, 2 categorii de decizii
15
  Deciziile de stabilire a listei formatiunilor Consiliului, altele decat formatiunea care este definitia prin Tratat,
cea de afaceri generale si cea de afaceri externe
 Deciziile referitoare la Presedintia formatiunilor Consiliului, cu exceptia celei de afaceri de externe
(Presedintia acestei formatiuni, potrivit Tratatului de la Lisabona, este detinuta de Inatul Reprezentant al
Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate).
 Celorlalte formatiuni le este asigurata presedintia prin rotatie, de cate 6 luni!
 !!! A nu se confunda Presedintia Consiliului (prin rotatie) cu Presedintia Consiliului European !!!
 Abtinerea membrilor prezenti sau reprezentati nu impiedica adoptarea deliberarilor, a hotararilor Consiliului
European pentru care este ceruta unanimitatea.
 Presedintele Parlamentului European poate fi invitat de catre Consiliul European pentru a fi audiat
 Cu titlu de exceptie, Institutia Consiliului European poate adopta hotarari cu majoritate simpla, in acele
probleme de procedura, precum si pentru adoptarea regulamentului de procedura.

Curs 9 29.04.2011

Comisia Europeana
- In tratatele institutive Comisia purta denumirea de „Inalta Autoritate” (Tratatul de la Paris) si Comisie (Tratatele
de la Roma)
- In 1965, prin Tratatul de la Bruxelles cele 3 institutii executive s-au unificat, formand Comisia Europeana
- Este institutia care asigura respectarea Dreptului Uniunii Europene, reprezentand interesele Uniunii

Componenta
- Fiecare stat membru are cate un reprezentant  28 membri (prezent) ce formeaza Colegiul Comisiei
- Incepand cu 1 noiembrie 2014, Comisia va fi compusa dintr-un numar de membri corespunzator cu 2/3 din
numarul statelor membre, inclusiv Inaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate,
repartizarea pe state facandu-se potrivit unui sistem de rotatie.
- Potrivit acestui sistem, statele mari vor detine cel mult 1 loc in cadrul Comisiei, celelalte state fiind reprezentate
astfel incat sa fie respectata diversitatea demografica si geografica. (Tratatul de la Lisabona)
- In prezent, modalitatea de desemnare a Comisiei este urmatoarea:
o Consiliul European numeste Presedintele Comisiei
o Presedintele Comisiei alege dintre reprezentantii propusi de statele membre cate 1 din fiecare stat
o Odata alesi, personalitatile respective se prezinta in fata Comisiilor de Specialitate ale Parlamentului
o Dupa aceasta etapa, intreaga Comisie se prezinta in fata Parlamentului European pentru a primi voturi
de incredere

- Durata mandatului: 5 ani

o Mandatul inceteaza intr-unul din urmatoarele cazuri:
 Implinirea termenului
 Demitere
 Demisie
 Motiune de cenzura
 Deces
o In cazul demisiei, al decesului si in cazul demiterii, statul care si-a „pierdut” comisarul, desemneaza
automat o alta persoana pentru durata de mandat ramasa, fara a mai implini votul de incredere al
Parlamentului
o O data demis un membru, nicaieri nu scrie ca nu poate fi repus in functie

- Membrii Comisiei Europene actioneaza in totala independenta fata de statul al carui cetatean este
- Pot fi membri ai Comisiei Europene numai cetatenii statelor de unde provin

16
- Pe durata mandatului, membrii Colegiului nu au dreptul sa exercite nicio alta activitate remunerata sau nu  nu i
se ia in calcul perioada la Comisia Europeana

- Organizarea si functionarea Comisiei Europene

o Functionarea este guvernata de principiul colegialitatii.
o Hotararile in cadrul Comisiei sunt valabil adoptate cu majoritatea membrilor sai
o Presedintele este cel care:
 Defineste orientarile cu privire la misiunea Comisiei
 Decide cu privire la organizarea interna a Comisiei
 Numeste vice-presedintii, altii decat Inaltul Reprezentant
o Fiecare membru al Colegiului este responsabil cu un portofoliu (directorat general) ce cuprinde sectoare
care nu corespund in mod exact serviciilor administrative
 Numarul directoratelor generale variaza de la un mandat la altul
 Cu exceptia Presedintelui, ceilalti membri trebuie sa aiba in subordine un departament (Romania
detine agricultura)
o Comisia este convocata de catre Presedintele Sau
o Isi tine sedinta cel putin 1 data pe saptamana, de regula miercurea.
o In fiecare an, Comisia adopta programul de lucru
o Ordinea de zi este stabilita de Presedinte
o Fiecare membru al Comisiei poate include pe ordinea de zi sau poate cere amanarea oricarei probleme
o Fiecare membru al Colegiului este asistat de catre un cabinet condus de un sef de cabinet si format din
consilieri
o La nivelul Comisiei Europene sunt cunoscute 2 proceduri de participare la sedinte:
 Procedura orala
 Procedura scrisa (a delegarii)

- Atributiile Comisiei Europene

o Este cea care supravegheaza modul in care statele membre isi respecta obligatiile asumate
o Desfasoara anchete
o Impune sanctiuni sub forma de amenda
o Gestioneaza conturile Uniunii Europene
o Are drept exclusiv de initiativa legislativa in anumite domenii (acele domenii specifice fostului pilon I –
politicile comune, competente partaje)
o Negociere
 Comertului
 Acordurilor de asociere
 Acordurilor de aderare
o Gestiune – percepe fonduri proprii
 1,26% din TVA-uri, colectat din fiecare stat membru
 Incaseaza drepturile de vama la intrarea in Uniunea Europeana
 Percepe cotizatii la productia de zahar
 Incaseaza prelevari agricole
o Gestioneaza masurile de salvgardare
 Comisia, dupa consultarea Comitetului Monetar, poate autoriza un stat membru care are probleme
pe piata de capital sa-si adopte masuri de protectie in conditiile stabilite insa de Comisie
 In caz de dezechilibru al platilor, Comisia poate autoriza un stat membru sa adopte masuri proprii
pana la restabilirea situatiei
  Sunt o exceptie temporara de la aplicarea legislatiei Uniunii Europene
17
Functia publica la nivelul Uniunii Europene
- Pana la 1 iulie 1956, functionarii publici ai Uniunii erau recrutati in temeiul unui contract de drept public
- In prezent insa, acest raport izvoraste dintr-un contract de drept privat, in sensul ca se asimileaza statutul
functionarului public cu cel al salariatului
- Guvernata de Regulamentul care stabileste Statului Functionarului Public Unional
- Regimul juridic al functionarului public unional a imprumutat din specificul functiei publice nationale, peste care
s-a suprapus elemente specifice spatiului in care functionarul isi desfasoara activitate si anume teritoriul
Uniunii Europene
- 2 categorii de functionari publici:
o Cei care indeplinesc functii adminstrative (AV-uri)  aceste functii comporta 12 grade ce corespund
functiilor de conducere si sunt de la 5 la 16
o Cei care indeplinesc functii de asistenta (AST-uri) comporta 11 grade si corespund functiilor de natura
tehnica si de executare si sunt de la 1 la 11
 Sunt prevazute urmatoarele conditii:
 Un nivel minim de studii superioare, atestate printr-o diploma sau un nivel minim de
studii secundare atestate printr-o diploma ce confera posibilitate de a accede la studii
superioare
 O experienta profesionala de minim 3 ani in domeniu

Parlamentul European
- Institutia ce confera originalitate sistemului institutional al Uniunii
- Initial a purtat denumirea de Adunarea Comuna (Tratatul de la Paris) si Adunarea (Tratatul de la Roma), iar din
anul 1962 s-a numit Adunarea Parlamentara
- Denumirea de azi: 1984 (Actul Unic European)

- Alegerea membrilor
o Fiecare stat membru detine un anumit numar de locuri, repartizat in functie de populatia pe care o are
o Desemnarea membrilor se face prin vot universal, direct si secret
o La nivelul Uniunii Europene exista urmatoarele reguli referitoare la desemnarea parlamentara (care se
aplica in toate statele membre):
1. Nimeni nu voteaza decat o singura data
2. Se voteaza in intervalul cuprins intre joia si duminica saptamanii desemnata pentru alegeri
3. Urnele se deschid duminica, dupa ce s-a finalizat in toate statele procesul de vot
o In prezent, la nivelul Uniuenii Europene sunt 736 de parlamentari. Romania detine 33 parlamentari

- Organizarea
o Un Birou
 Presedintele Parlamentului
 14 vice-presedinti
 5 questori
o Conferinta Presedintilor
 Presedintii grupurilor politice parlamentare
o Comisii
 Permanente
 Cuprind un numar diferit de membri intre 28 si 86
 Sunt 20 in momentul de fata
 De ancheta
18
  Sunt constituite pentru cazuri concrete, la initiativa Parlamentului
 Au ca misiune verificarea Comisiei Europene in ceea ce priveste activitatea pe care
aceasta o desfasoara
 Temporare
 Pentru maxim 12 luni de zile calendaristice
 Activitatea se finalizeaza cu elaborarea unui raport in legatura cu scopul pentru care au
fost constituite

Curs 10
o Grupuri politice parlamentare
 Sunt formate dintr-un numar variat de membri ce impartasesc aceleasi convingeri politice
 Membrii se pot organiza in astfel de grupuri, dar pot exista si parlamentari independenti, care la
randul lor se pot constitui intr-un grup
 Dupa desfasurarea alegerilor si verificarea prerogativelor, parlamentarii europeni se organizeaza
in astfel de grupuri in temeiul optiunilor pe care le au din punct de vedere politic, indiferent
de statul din care provin.
 Un grup politic se constituie numai daca parlamentarii in cauza reprezinta cel putin ¼ din
membrii.
 Numarul minim necesar pentru constituirea unui grup e de 25 de parlamentari
 Un parlamentar nu poate face parte din mai multe grupuri politice parlamentare
 Dupa alegerile parlamentare din 2004 s-au constituit urmatoarele grupuri:
 Grupul Partidului Popular European (264 membri)
 Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor (161 membri)
 Grupul Aliantei Liberarilor si Democratilor pentru Europa (peste 80 membri)

- Mandatul: de 5 ani cu posibilitatea reinnoirii

- Functionarea Parlamentului European

o Potrivit art. 229 TFUE se intruneste in sesiune anuala de drept, in a doua zi de marti a lunii martie.
o exceptie: anii in care au loc alegeri parlamentare  in acesti ani sesiunea ordinara are loc in prima
zi de marti a lunii imediat urmatoare celei in care au avut loc alegeri
o Se poate intruni si in sesiune extraordinara la solicitarea:
 majoritatii membrilor care il compun
 Consiliului
 Comisiei
o Dezbaterile sunt publice
o Secretariatul General- rol important pentru desfasurarea si organizarea reuniunilor
o Sediul: de regula la Luxemburg
o Comisiile se reunesc la Bruxelles
o Sesiunile ordinare  Strasbourg, iar cele extraordinare la Bruxelles.

Mediatorul sau ombudsmanul european

 Avocatul Poporului la nivel european.
 E ales de Parlamentul European, fiind imputernicit sa primeasca plangeri din partea oricarui cetatean al UE sau
din partea oricarei persoane fizice sau juridice avand resedinta sau sediul intr-un stat membru, cu privire la situatia
de administrare defectuoasa a afacerilor europene inregistrata in activitatea institutiilor, organelor, oficiilor sau
agentiilor UE  cu exceptia Curtii de Justitie a UE in exercitarea functiilor jurisidictionale ale acesteia.
 Investigheaza plangerile si intocmeste un raport.

19
  Potrivit misiunii sale, efectueaza numai acele investigatii pe care le aprecieaza justificate, din proprie initiativa
sau in temeiul plangerilor care ii sunt adresate direct sau prin intermediul Parlamentului European, cu exceptia
cazului in care pretinsele fapte fac sau au facut obiectul unei proceduri judiciare.
 Daca ombudsmanul constata existenta unei situatii de administrare defectuoasa, acesta sesizeaza institutia,
organul in cauza, care in termen de 3 luni trebuie sa-i comunice ombudsmanului punctul sau de vedere.
 Ombudsmanul trimite un raport Parlamentului European si institutiei investigate.
 Persoana care a formulat plangerea e informata cu privire la rezultatul cercetarii.
 In fiecare an ombudsmanul prezinta un raport Parlamentului European cu privire la activitatea desfasurata.
 Ombudsmanul are un mandat de 5 ani care se suprapune cu cel al Parlamentului European  Mandatul
acestuia se poate reinnoi
 Incetarea mandatului poate avea loc prin destituire/demitere de catre Curtea de Justiei la plangerea
Parlamentului European cand:
o nu mai indeplineste conditiile necesare exercitarii functiei sale
o a savarsit o abatere grava
 Dat fiind rolul sau, el isi exercita functia in deplina independenta, motiv pentru care in indeplinirea indatoririlor
sale acesta nu solicita si nu accepta instructiuni din partea guvernelor, institutiilor, organelor.
 Pe timpul mandatului ombudsmanul nu poate exercita nicio alta activitate profesionala remunerate sau nu
 Parlamentul European, hotarand prin intermediul Regulamentului, din proprie initiativa, in conformitate cu o
procedura legislativa speciala, stabileste statutul si conditiile generale de exercitare a functiei
ombudsmanului, dupa avizul Comisiei si cu aprobarea Consiliului.

Rolul Parlamentului European

 Acest rol porneste de la art.14 alin. (1) TUE- Parlamentul European exercita impreuna cu Consiliul functia
legislativa si bugetara, functia de control politic in raport cu Comisia etc
 Rolul sau a evoluat in timp:
 La origini - rol consultativ in materia legislativa (pana in 1986- Actul Unic European)
 Parlamentul European - devine o institutie de cooperare in materie decizionala pana la Tratatul de la
Maastricht, cand devine o institutie co-decizionala.
 Nu mai exista a treia lectura, deci in caz de neintelegere la nivelul Comitetului de Conciliere se reia
initiativa legislativa.
 In prezent are putere legislativa similara Parlamentelor nationale.
 T.70-75- dobandeste putere bugetara
 In prezent, e institutia care are rolul de a da avizul conform pentru incheierea acrodurilor
internationale, precum si in materia acordurilor de aderare.
 Controlul politic se consolideaza in sensul in care Parlamentul European alege Presedintele Comisiei, se
implica in procedura numirii membrilor Comisiei, pe care ii poate demite prin motiune de cenzura

Componenta Parlamentului European

 Potrivit Tratatului de la Lisabona Parlamentul European este format din reprezentantii cetatenilor statelor
membre UE.
 Numarul lor nu poate depasi 750 de membri plus Presedintele.
 Reprezentarea cetatenilor e asigurata in mod proportional descrescator cu un prag minim de 6 membri pentru
fiecare stat membru.
 Niciunui stat nu i se poate atribui un numar mai mare de 96 de locuri.
 Consiliul European adopta in unanimitate la initiativa Parlamentului European si cu aprobarea lui o decizie de
stabilirea a componentei Parlamentului European, respectand principiile de mai sus.
 Membrii sunt alesi prin vot secret, universal, liber exprimat si direct.

20
  Exista o constanta in adoptarea unui act prin care sa stabileasca dispozitiile necesare care sa permita alegerea
membrilor prin vot universal, direct, in conformitate cu o procedura uniforma in toate statele membre sau cel
putin potrivit unor principii comune tuturor statelor membre.

Curs 11
Curtea de Justitie a Uniunii Europene
- Structura
o Curtea de Justitie
o Tribunalul
o Tribunalul Functiei Publice

Curtea de justitie
- Componenta
o 28 judecatori si 11 avocati generali  desemnati pe o perioada de 6 ani, cu unanimitate de voturi, de
catre guvernele statelor membre  la o perioada de 3 ani are loc o reinnoire partiala
 Care intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea, in tarile lor, a celor mai inalte functii
jurisdictionale sau care sunt jurisconsulti ale caror competente sunt recunoscute
 Sunt numiti de catre guvernele statelor membre, de comun acord, pentru o perioada de 6 ani dupa
consultarea comitetului care emite avize cu privire la capacitatea candidatilor de a exercita
functiile de judecator si avocat general
 Functiile de judecator si de avocat general sunt incompatibile cu orice functie politica sau
administrativa ori cu o alta activitate profesionala, remunerata sau nu
o Referentii
 Fiecare judecator si fiecare avocat este asistat de 2 referenti
 Juristii studiaza si pregatesc dosarele
o Grefierul  este numit, prin vot secret, pentru un mandat de 6 ani, de catre judecatori si avocati
generali
 Primeste, transmite si conserva toate documentele
 Realizeaza notificari sau comunicari de acte pe care le comporta aplicarea Regulamentului de
procedura
 Asista la sedintele de audierea ale Curtii si ale Camerelor
 Are in grija arhivele si se ocupa de publicatiile Curtii
 Indeplineste atributii de gestiune si contabilizare
 Asigura traducerea documentelor

- Organizare
o Are caracter permanent  durata vacantei se stabileste de Curte, in functie de necesitatile serviciului
o Infiinteaza, in cadrul ei, camere formate din 3 si 5 judecatori
 Presedintii camerelor sunt alesi dintre judecatorii respectivi
 Presedintii camerelor de 5 judecatori sunt alesi pe 3 ani
o Marea Camera este alcatuita din 13 judecatori + presedintii camerelor + alti judecatori desemnati in
conditiile prevazute de regulamentul de procedura
 Prezidata de presedintele Curtii
o Curtea se intruneste in sedinta plenara atunci cand este sesizata cu privire la:
 Destituirea Ombudsmanului – art. 228 alin. (2) TFUE
 Destituirea unui membru al Comisiei sau decaderea din dreptul la pensie ori la alte avantaje
echivalente – art. 245 alin. (2)
 Destituirea unui membru al Comisiei daca acesta nu mai indeplineste conditiile necesare
functiilo sale sau in care a comis o abatere grava – art. 286 alin. (6) TFUE

21
  Destituirea membrilor Curtii de Conturi
o Regula: lucreaza in Camere
o Exceptia: sedintele in plen
o Delibereaza valabil numai in prezenta unui numai impar de judecatori  cand numarul de judecatori este
par, judecatorul cu vechimea cea mai mica se va abtine sa participe la deliberari
o Deliberarile Curtii si ale Camerelor au loc sub forma asa-numitei „Camere de Consiliu”
o Procedeul opiniei separate nu este admis

- Competenta
o Instanta juridica suprema a Uniunii  hotararile sale nu pot fi deferite nici unei alte instante superioare
o Jurisdictiile nationale se adreseaza Curtii de la Luxemburg cu probleme ce privesc:
 Interpretarea dreptului UE
 Validitatea actelor institutiilor UE
o Competenta rationae personae
 Solutioneaza litigii intre:
 State membre
 State membre – institutii UE
 Institutii UE
 Particulari, persoane fizice si juridice, resortisanti ai statelor membre, cu indeplinirea
anumitor conditii
 Particulari – organe/institutii UE
 Obiectul litigiului: interpretarea, aplicarea uniforma a tratatelor UE
o Competenta rationae materiae
 Efectueaza controlul legalitatii actelor juridice ale UE (actiunea in anulare, exceptia de ilegalitate
si actiunea in carenta)
 Interpreteaza unitar tratatele si actele juridice ale UE
 Controleaza legalitatea actiunilor sau omisiunilor statelor membre in raport cu dispozitiile
tratatelor transand litigiile dintre acestea
 Solutioneaza actiuni cu privire la repararea pagubelor cauzate de organele Comunitatilor/UE sau
de agentii acestora
o Solutioneaza actiuni cu privire la repararea pagubelor cauzate de organele Comunitatilor sau de agentii
acestora
o Se comporta asemanator Tribunalului administrativ al ONU, solutionand litigiile privind raporturile
functionarilor Uniunii Europene cu organele de care depind
o Devine instanta arbitrala daca o clauza compromisorie exista in acest sens intr-un contract incheiat de una
din Comunitati
o Actioneaza ca instanta de recurs de ultim grad
o Este o instanta internationala, putand transa litigii intre statele membre, daca acestea sunt in legatura cu
obiectul tratatelor si daca intre statele litigante a intervenit un compromis
o Dispune de o competenta consultativa
- Drepturile si obligatiile CJUE
o Trebuie sa raspunda tuturor intrebarilor si doar intrebarilor puse
o Nu trebuie sa se pronunte cu privire la faptele spetei
o Are unele prerogative in ceea ce priveste intrebarea formulata:
 O poate reformula
 O poate completa
 Poate raspunde partial
 Poate transforma intrebarea privind interpretarea intr-una de validitate
22
 o Inadmisibilitatea recursului
 Nu exista baze faptice sau legale suficiente
 Intrebarile puse sunt in mod evident nerelevante
 Recursul solicita o opinie consultativa cu privire la o problema generala sau ipotetics
 Abuz de procedura
 Nu exista o disputa reala pendinte
- Drepturile si obligatiile partilor
o Nu pot introduce o cerere la CJUE si nu il pot forta pe judecatorul national sa faca acest lucru
o Totusi
 Pot fi ascultate de instanta nationala
 Pot depune observatii scrise sau orale in fata CJUE
- Procedura de infringement
o In cazul in care un stat membru nu se conformeaza acquis-ului UE, Comisia are puterea de a determina
statul respectiv sa respecte normele incalcate, iar atunci cand este necesar, se poate adresa Curtii de
Justitie pentru solutionarea cazului, declansand astfel procedura de infringement, adica procedura
privind sanctionarea unui stat pentru neindeplinirea unei obligatii ce ii revine in calitate de stat
membru
o Situatiile care determina declansarea:
 Omiterea notificarii actelor normative nationale care transpun si implementeaza directivele
 Neconformarea legislatie nationale la cerintele normelor UE
 Aplicarea necorespunzatoare a actelor juridice ale UE
o Modalitatile de declansare:
 Sesizarea automata a situatiilor de omitere a notificarii legislatiei nationale de transpunere
 O plangere inaintata Comisiei de catre orice persoana fizica sau juridica, avand ca obiect orice
masura (legislativa, de reglementare sau administrativa) sau practica a unui stat membru pe care o
considera incompatibila cu normele comunitare
 Propriile investigatii ale Comisiei
o Etapele procedurii:
 Scrisoare de notificare formala
 Observatiile statului membru
 Opinia motivata
 Raspunsul statului membru
 Sesizarea Curtii
o Solutionarea cazului de catre Curtea de Justitie:
 Sesizarea Curtii
 Solutionarea cazului de catre CJ
 Punerea in aplicare a deciziei CEJ
 Observatiile statului membru
 Opinia motivata
 Sesizarea Curtii pentru nerespectarea hotararii sale
 Hotararea CJ

- Procedura in fata Curtii

o Caracteristici:
 Contradictorie
 Publica
 Mixta (scris si oral)
 Gratuita (teoretic)

23
 o Tipuri de proceduri:
 Procedura ordinara
 Etapa scrisa
 Etapa orala
 Etapa deliberarilor
 Proceduri speciale
 Proceduri accelerate

o Procedura ordinara
 Etapa scrisa
 Sesizarea Curtii (stat membru, resortisant al unui stat membru, institutie/organ UE,
instanta nationala)
 Plangerea
o Se depune la grefier
o Este obligatorie
o Trebuie redactata in una din cele 23 de limbi oficiale ale UE
o Se introduce in anumite termene de decadere (1 luna – 5 ani)
 Termenul de recurs
o Este inscris in tratate
o Sunt prevazute si termene de distanta
o Daca actul emana de la o institutie a UE – termenul se implineste la 15 zile de la
data publicarii actului
o Nu poate fi suspendat
 Etapa orala
 Debuteaza cu audierea publica a raportului prezentat de judecatorul raportor
 Presedintele Camerei deschide dezbaterile – partile nu au dreptul sa pledeze personal
 Avocatul general prezinta concluziile
 Presedintele inchide dezbaterile – cauza este luata in deliberare
 Deliberarea si hotararea
 Deliberarea
o este secreta
o are loc in Camera de Consiliu
o nu se admite procedura opiniei separate
 Hotararea
o Este data in numele Curtii
o Se prezinta in sedinta publica
o Trebuie semnata de presedinte, judecatorul raportor, judecatorii care au participat
la deliberari, grefier
 Minuta
o (parafata) se depune la grefa

Tribunalul
- este succesorul Tribunalului de Prima Instanta (TPI), care a luat fiinta pe baza prevederilor introduse in Actul
Unic European in cele 3 Tratate institutive la acea vreme
- Tribunalul de Prima Instanta intra in functie la 1 septembrie 1989

- Componenta

24
 o 27 judecatori, desemnati pentru o perioada de 6 ani, cu unanimitate de voturi, de catre guvernele
statelor membre, cu posibilitatea reinnoirii
o Nu are in componenta avocatii generali, dar membrii acestuia, cu exceptia presedintelui, pot fi chemati sa
exercite functiile avocatului general in anumite cauze

- Organizare si functionare
o Regula: lucrarile se desfasoara in Camere
o Exceptia: Tribunalul lucreaza in sedinte plenare
o Exceptia: Tribunalul se poate reuni in Marea Camera
o Se intruneste in camere compuse din 3 sau 5 judecatori
o Presedintele camerelor este ales dintre judecatorii acestora
o Presedintii camerelor de 5 judecatori sunt alesi pe 3 ani
o Presedintele Tribunalul este desemnat tot pe o perioada de 3 ani

- Competenta
o Solutioneaza recursurile introduse de persoane fizice sau juridice impotriva:
 Actelor institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor UE, daca sunt destinatarele directe sau le
privesc in mod direct si individual
 Actelor juridice ale UE, daca le privesc direct
 Abtinerii de a actiona a institutiilor, organismelor, oficiilor sau agentiilor UE  exemplu: un
recurs introdus de o intreprindere impotriva unei decizii a Comisiei prin care i se aplica o
amenda
o Este competent sa se pronunta in recursurile introduse de statele membre impotriva:
 Comisiei
 Consiliului cu privire la actele adoptate in domeniul ajutoarelor de stat, la masurile de protectie
comerciala si la actele prin care Consiliul exercita competente de executare
o Rezolva recursurile:
 Prin care se urmareste obtinerea unor despagubiri pentru prejudiciile cauzate de institutiile UE
sau de functionarii acestora
 Care au la baza contracte incheiate de UE, prin care se atribuie in mod expres competenta de
judecare
 In materia marcilor comunitare
o decide in cazul recursurilor impotriva deciziilor Tribunalului Functiei, limitate la chestiuni de
drept

Curs 12 – 20 mai 11
Tribunalul Functiei Publice
- Componenta
o Spre deosebire de celelalte 2 instanta, aici gasim 7 judecatori
o Acestia sunt alesi pentru o perioada de 6 ani, avand posibilitatea sa-si reinnoiasca mandatul
o Judecatorii sunt numiti de catre Consiliul Uniunii (diferenta fata de CJ, unde sunt numiti de guvernele
statelor membre)
o Functioneaza un Comitet compus din 7 personalitati dintre fostii membri ai Curtii de Justitie si ai
Tribunalului, dar si din juristi care au competente notorii
o Acest Comitet prezinta un aviz cu privire la candidatii la exercitarea functiei de judecator al Tribunalului
o Judecatorii desemneaza dintre ei pentru o perioada de 3 ani, un Presedinte  mandatul poate fi
reinnoit
- Aspect procedural
25
 o Lucreaza in Camere, compuse din 3 judecatori
o Cu titlu exceptional, Tribunalul poate tine sedinte plenare sau se poate intruni in Camere de 5
judecatori sau 1.
o Presedintele este cel care prezideaza Camere de 3 si 5 judecatori
o Isi numeste propriul grefier, statutul acestuia este specific Tribunalului Functiei Publice (nu preia
statutul de la celelalte instante)
o Limba de lucru: franceza
o Limba procedurala: cea a paratului (limba franceza)  parat intotdeauna va fi o agentie, o instututie, un
organism la U.E. (la Curtea de Justitie este limba franceza pentru acestea din urma)

Banca Central Europeana

- Este institutia Uniunii care are rolul de a emite si administra moneda unica euro
- Singura institutie cu personalitate juridica!
- Impreuna cu Bancile Nationale ale statelor membre, carora li se adauga Institutul Monetar Luxemburghez,
formeaza Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC)
- Politica monetara a Uniunii este condusa de catre Banca Central Europeana si bancile nationale ale statelor
membre al Uniunii ale caror moneda nationala este euro
- Sistemul European al Bancilor Centrale este condus de organele de decizie ale Bancii Centrale Europene
- Obiectul SEBC il reprezinta mentinerea stabilitatii preturilor

- Atributiile
o Corespund misiunilor pe care Tratatul i le-a incredintat
o Ofera consultanta cu privire la orice proiect de act juridic al Uniunii, care va guverna politica monetara
o Emite avize cu privire la respectarea criteriilor privind aderarea la moneda euro
o Emite moneda euro
- Componenta

- Banca este condusa de:

o un Presedinte
o un vice-presedinte
o un comitet executiv
o consiliul guvernatorilor
- Presedintele, vice si comitetul executiv sunt numiti de catre Consiliul European (numire politica)
- Propunerea membrilor comitetul executiv este realizata de catre guvernatorii bancilor centrale la nivel national
- Consiliul Guvernatorilor este format din guvernatorii bancilor centrale nationale ale statelor membre a caror
moneda este euro si din membrii Comitetului Executiv
- BCE prezinta Parlamentului European, Consiliului si Comisiei un raport anual de activitate
- Parlamentul poate initia dezbateri pe marginea acestui raport, iar membrii de conducere ai bancii pot fi audiati in
comisiile de specialitate ale Parlamentului

Curs 13
Curtea de Conturi
- A aparut ca organ auxiliar prin Tratatul de la Bruxelles din 1975, tratat care a vizat reforma procedurii bugetare
- In 1993, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht, a devenit institutie a Uniunii Europene, tratatul
de la Maastricht ridicand-o la acest rang
- Prin Tratatul de la Amsterdam Curtii de Conturi i-a fost oferita calitatea procesuala activa, pentru anumite tipuri
de actiuni ce se pot introduce in fata Curtii de Justitie

26
 o Recurs in anulare
o Recurs in carenta (actiune)
- Prin Tratatul de la Nisa s-a prevazut ca aceasta institutia sa functioneze ca un colegiu si sa fie alcatuita din cate un
reprezentant al fiecarui stat membru
- Tratatul de la Lisabona nu aduce modificari semnificative de fond

Organizare si functionarea
Componenta
- Fiecare stat desemneaza cate un reprezentant
- Conditiile unei persoane pentru a avea vocatie:
o Sa prezinte garantii de independenta
o Sa apartina sau sa fi apartinut unei institutii de control financiar extern sau sa aiba competente speciale
in acest domeniu
- Procedura numirii membrilor:
o Fiecare stat isi desemneaza candidatul, face o propunere
o Pe baza propunerii, Consilul alcatuieste lista membrilor Curtii de Conturi si o aproba dupa consultarea
Parlamentului
- Mandatul este de 6 ani si poate fi reinnoit
- Mandatul inceteaza fie prin:
o Deces
o Schimbare ordinara
o Demisie
o Destituirea de catre Curtea de Justitie
- Statutul membrilor
o Este similar statului judecatorilor de la Curtea de Justitie a Uniunii Europene
o Obligatiile sunt asemanatoare cu ale judecatorilor de la Curtea de Justitie
 Obligatia de a fi impartial
 Obligatia de a se abtine de la orice act incompatibil cu functia pe care o detin
 Obligatia de a nu exercita o alta activitate profesionala in timpul mandatului remunerata sau nu
 Obligatia de onestitate si prudenta
o In situatia in care un membru nu mai indeplineste conditiile necesare ocuparii unei asemenea functii sau
incalca obligatiile care decurg din aceasta functie  acesta poate fi destituit de catre Curtea de Justitie
sau poate fi decazut din dreptul la pensie

Organizare
- Membrii Curtii de Conturi aleg un presedinte dintre ei
- Mandatul presedintelui e de 3 ani, dar poate fi reinnoit
- In prezent presedinte este membru portughez
- In temeiul dispozitiei din regulamentul sau de procedura se poate organiza in camere
- In prezent functioneaza 5 camere, care sunt conduse de catre un decan ales de membrii camerei pentru o durata
de 2 ani (si mandatul lui poate fi reinnoit)
- Fiecare membru are repartizat un sector specific de activitate, dar retinem ca Curtea de Conturi nu are atributii
jurisdictionale, nu este o jurisdctie!

Functionare
- Functioneaza, de regula, ca organ colegial, adica de principiu deciziile se iau de toti membrii, in plen
- Exceptional, acolo unde regulamentul de procedura prevede, deciziile pot fi luate de catre camere
- Sedintele curtii de conturi sunt, de regula, secrete, dar Curtea poate decide ca unele sedinte sa fie publice

27
- Pentru luare deciziei in plen este necesar un cvorum de 2/3 din membrii curtii de conturi, iar actul se considerat
adoptat daca a fost votat pentru de la majoritatea membrilor care compun curtea de conturi (majoritate absoluta)

Actele
- Rapoartele anuale care se adopta la incheierea exercitiului bugetar si se transmit tuturor institutiilor, se prezinta
in Parlament, si se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
- Mai sunt rapoarte speciale care se adopta pentru probleme specifice legate tot de audit sau se control extern si
avize
- Curtea de conturi adopta avize fie la solicitarea unei institutii si in mod obligatoriu cand trebuie adoptate acte
legislative cu caracter financiar

Rol si atributii
- Interesele pe care le reprezinta sunt interesele generale la Uniunii
- Reprezinta gardianul independent al intereselor financiar ale cetatenilor Uniunii
- Controlul (verificarea) totalitatii conturilor de venituri si cheltuieli ale Uniunii, precum si ale oricarui organ, oficiu
sau agentie infiintata de Uniune
- Examineaza legalitatea si corectitudinea tuturor veniturilor si cheltuielilor
- Asigura buna administrare financiara
- Functia de asistenta a curtii de conturi pentru institutiile cu rol bugetar, adica pentru Consiliu si Parlament
- Atributia consultativa, constand in adoptarea de avize

Examen
- Oricare dintre efectul direct la trate, regulamente, directive etc
- 6 subiecte
- 2 subiecte din partea de istoric
- Inclusiv tratatul de aderare al Romaniei
- Denumirile complete si corecte ale tratelor
- 2 subiecte din izvoare si aplicabilitate
- Dreptul intern – dreptul Uniunii
- 2 subiecte din institutii
- 1 pct din oficiu
- Capitole manual: I, II, III, V (numai partea referitoare la Romania) 227-236, VIII

28