4/23/2015 iTeach: Taxonomia lui Bloom

Taxonomia lui Bloom

Ierarhia tradiţională a proceselor gândirii
În 1956, Benjamin Bloom a scris educaţionale: domeniul cognitiv, iar descrierea sa a proceselor gândirii ierarhizate pe şase
niveluri a fost de atunci adaptată şi utilizată la scară largă, în nenumărate contexte. Lista sa de procese cognitive este
organizată pornind de la cele mai simple, amintirea cunoştinţelor, până la cele mai complexe, cum ar fi emiterea unei judecăţi
cu privire la valoarea unei idei.

Taxonomia lui Bloom a obiectivelor educaţionale ﴾tradiţională﴿

Capacităţi Definiţie Cuvinte cheie

Cunoştinţe Amintirea informaţiilor identifică, descrie, numeşte, etichetează, recunoaşte,
reproduce, urmăreşte
Înţelegere Înţelegerea sensului, parafraza unui concept rezumă, modifică, apară, parafrazează, interpretează, dă
exemple
Aplicare Utilizarea informaţiilor sau a conceptului într‐o situaţie nouă construieşte, face, formează, modelează, prezice, pregăteşte
Analiză Descompunerea informaţiilor sau a conceptelor în părţi pentru compară/contrastează, descompune, distinge, selectează,
a le înţelege mai bine separă
Sinteză Folosirea ideilor pentru a produce ceva nou repartizează pe categorii, generalizează, reconstruieşte
Evaluare Emiterea de judecăţi de valoare laudă, critică, judecă, justifică, argumentează, susţine  

Lumea de astăzi este totuşi diferită de cea pe care o reflecta taxonomia lui Bloom în 1956. Specialiştii în domeniul pedagogiei
au învăţat mult mai multe despre cum învaţă elevii şi cum predau profesorii şi recunosc acum că procesele de predare şi
învăţare cuprind mult mai multe decât gândirea. Aceste procese implică şi sentimentele şi convingerile elevilor şi ale
profesorilor, precum şi mediul social şi cultural al clasei.

Mai mulţi psihologi au lucrat pentru a transforma conceptul de bază al unei taxonomii a capacităţilor cognitive într‐unul mai
relevant şi mai apropiat de realitate. Elaborând propria taxonomie a obiectivelor educaţionale, Marzano ﴾2000﴿ aduce
următoarea critică la adresa taxonomiei lui Bloom: chiar structura taxonomiei, pornind de la nivelul cel mai simplu al
cunoştinţelor şi ajungând la cel mai dificil al evaluării, nu se sprijină pe o cercetare. O taxonomie ierarhică implică faptul că
fiecare capacitate aflată la un nivel superior este compusă din capacităţile de la nivelurile de mai jos; înţelegerea necesită
cunoştinţe; aplicarea necesită înţelegere şi cunoştinţe şi aşa mai departe. Acest lucru, potrivit lui Marzano, nu este adevărat în
ceea ce priveşte procesele cognitive din taxonomia lui Bloom.

Iniţiatorii teoriei originale a celor şase procese de gândire au presupus că proiectele complexe necesită unul dintre procese
într‐o măsură mai mare decât celelalte. O sarcină era în primul rând una de „analiză” sau una de „evaluare”. Acest lucru nu s‐a
dovedit a fi adevărat, ceea ce explică dificultatea pedagogilor în a clasa activităţi de învăţare provocatoare pe baza acestei
taxonomii. Anderson ﴾2000﴿ susţine că în aproape toate activităţile de învăţare complexe sunt implicate mai multe capacităţi
cognitive diferite.

Ca orice model teoretic, taxonomia lui Bloom are punctele sale forte şi slabe. Cel mai important punct forte al său este acela că
a abordat subiectul foarte important al gândirii şi a elaborat o structură în jurul său care poate fi utilizată de profesionişti. Acei
profesori care au o listă de recomandări pentru întrebări legate de diferite niveluri ale taxonomiei lui Bloom cu siguranţă
încurajează mai mult dezvoltarea capacităţilor de gândire de nivel superior decât cei care nu folosesc o astfel de metodă. Pe de
altă parte, după cum poate spune oricine care a lucrat cu un grup de pedagogi pentru a clasifica o serie de întrebări şi activităţi
de învăţare după taxonomia lui Bloom, nu prea există consens cu privire la ce înseamnă termeni în aparenţă foarte clari precum
„analiză” sau „evaluare”. În plus, atâtea activităţi care merită a fi desfăşurate, cum ar fi problemele autentice sau proiectele, nu
pot fi clasificate după taxonomie şi numai încercarea de a le clasifica astfel le‐ar diminua potenţialul de oportunităţi de învăţare.

data:text/html;charset=utf­8,%3Cdiv%20id%3D%22content_area_user_title%22%20style%3D%22margin%3A%200px%3B%20padding%3A%200px%3B%20b… 1/5
4/23/2015 iTeach: Taxonomia lui Bloom

Taxonomia lui Bloom revizuită
În 1999, Lorin Anderson şi colegii săi au publicat o versiune actualizată a taxonomiei lui Bloom, care ia în considerare un număr
mai mare de factori care au impact asupra predării şi învăţării. Această taxonomie revizuită încearcă să corecteze unele dintre
erorile celei originale. Spre deosebire de versiunea din 1956, noua taxonomie face diferenţa între „ a şti ce”, conţinutul gândirii
şi „a şti cum”, procedeele utilizate în rezolvarea problemelor.

Dimensiunea cunoştinţelor este reprezentată de „a şti ce” şi are patru categorii:  factuală, conceptuală, procedurală şi
metacognitivă. Cunoştinţele factuale includ fragmente izolate de informaţii, cum ar fi definiţiile cuvintelor şi cunoştinţe despre
detalii specifice. Cunoştinţele conceptuale constau în sisteme de informaţii, cum ar fi clasificările şi categoriile.

Cunoştinţele procedurale includ algoritmi, euristică sau învăţarea prin descoperire, tehnici şi metode, precum şi cunoştinţe
despre situaţiile în care se folosesc aceste metode şi procedee. Cunoştinţele metacognitive se referă la cunoştinţele despre
procesele de gândire şi informaţii legate de gândire şi la felul cum pot fi folosite aceste procese în mod eficient.

Dimensiunea proceselor cognitive a taxonomiei lui Bloom revizuită are, ca şi cea originală, şase capacităţi. Acestea sunt de la
cea mai simplă până la cea mai complexă: ﴾a﴿ amintirea, ﴾b﴿ înţelegerea, ﴾c﴿ aplicarea, ﴾d﴿ analiza, ﴾e﴿ evaluarea şi ﴾f﴿ creaţia.

Amintirea  constă în recunoaşterea şi reamintirea, „rechemarea”, informaţiilor relevante din memoria pe termen
lung.Înţelegerea  este abilitatea de a forma propiul înţeles pe baza materialelor educaţionale, precum lectura şi explicaţiile
profesorului. Subcategoriile acestui proces includ interpretarea, exemplificarea, clasificarea, rezumarea, deducerea, compararea
şi explicarea.

Cel de‐al treilea proces, aplicarea, se referă la utilizarea unui procedeu învăţat într‐o situaţie familiară sau una nouă. Următorul
proces este  analiza, care constă în descompunerea cunoştinţelor în părţi şi considerarea relaţiei dintre părţi şi structura
generală. Elevii analizează prin diferenţiere, organizare şi atribuire.  Evaluarea, care reprezintă ultimul nivel al taxonomiei
originale, este al cincelea dintre cele şase procese în versiunea revizuită. Ea include verificarea şi critica.

Crearea, un proces care nu a fost inclus în prima taxonomie, se află pe nivelul cel mai de sus al noii versiuni. Această abilitate
implică combinarea unor lucruri existente pentru a face ceva nou. Pentru a îndeplini sarcini creatoare, cei care învaţă generează,
planifică şi produc.

Potrivit acestei taxonomii, fiecărui nivel de cunoştinţe îi poate corespunde un nivel al proceselor cognitive, astfel că elevul
poatesă‐şi amintească cunoştinţe factuale sau procedurale, să înţeleagă cunoştinţe conceptuale sau metacognitive sau să
analizeze cunoştinţe metacognitive sau factuale. După Anderson şi colegii săi, „Învăţarea care are sens le oferă elevilor
cunoştinţele şi procesele cognitive de care au nevoie pentru a putea rezolva probleme.” ﴾p. 65﴿.

Dimensiunea proceselor cognitive
Procese cognitive  Exemple
Amintirea – Producerea informaţiilor exacte din memorie

Identificaţi broaştele dintr‐o diagramă cu diferite tipuri de amfibieni.

Recunoaşterea
Găsiţi un triunghi isoscel în jurul vostru.
Răspundeţi la întrebări cu adevărat sau fals sau la întrebări cu variante de
răspuns.

Reamintire  Numiţi trei autoare care au scris în limba engleză în sec. al XIX‐lea.

Scrieţi înmulţirea.
Redaţi formula chimică pentru tetraclorura de carbon.

Înţelegerea – Formarea înţelesului pe baza materialelor educaţionale sau a experienţelor

data:text/html;charset=utf­8,%3Cdiv%20id%3D%22content_area_user_title%22%20style%3D%22margin%3A%200px%3B%20padding%3A%200px%3B%20b… 2/5
4/23/2015 iTeach: Taxonomia lui Bloom

Interpretarea Transpuneţi o problemă dintr‐o poveste într‐o ecuaţie algebrică.

Desenaţi o diagramă a sistemului digestiv.

Parafrazaţi al doilea discurs inaugural al lui Lincoln.

Exemplificarea Desenaţi un paralelogram.

Găsiţi un exemplu de utilizare a tehnicii literare fluxul conştiinţei.

Numiţi un mamifer care trăieşte în zona voastră.

Clasificarea Clasificaţi numerele în pare şi impare.

Enumeraţi tipurile de guvernare din ţările moderne din Africa.

Grupaţi animalele indigene pe specii.

Rezumarea Propuneţi un titlu pentru un scurt pasaj.

Enumeraţi punctele cheie referitoare la pedeapsa capitală pe care le

promovează site‐ul.

Deducerea Citiţi un pasaj din dialogul dintre două personaje şi formulaţi o concluzie referitoare la relaţia lor din

trecut.

Deduceţi înţelesul unui termen nefamiliar din context.

Uitaţi‐vă la o serie de numere şi spuneţi care credeţi că va fi următorul.

Compararea Explicaţi felul în care inima se aseamănă cu o pompă.

Scrieţi despre o experienţă personală asemănătoare cu cea a pionierilor în

vest.
Folosiţi o diagramă Venn pentru a demonstra felul în care se aseamănă şi
sunt diferite două cărţi de Charles Dickens.

Desenaţi o diagramă prin care să explicaţi cum influenţează presiunea aerului vremea.
Explicarea
Oferiţi detalii pentru a motiva de ce Revoluţia Franceză s‐a produs în acea
perioadă şi în felul acela.
Descrieţi cum ratele dobânzilor influenţează economia.

Aplicarea – Folosirea unui procedeu

Execuţia Adăugaţi o coloană de numere din două cifre.

Citiţi cu voce tare un pasaj într‐o limbă străină.

Faceţi o aruncare de încercare.

Implementarea Concepeţi un experiment pentru a vedea cum cresc plantele în diferite tipuri de soluri. Verificaţi o

lucrare scrisă. Creaţi un buget.

Analiza – Descompunerea unui concept în părţi şi descrierea relaţiei dintre aceste părţi şi întreg

Diferenţierea Identificaţi informaţiile importante din enunţul unei probleme de matematică şi tăiaţi informaţiile

data:text/html;charset=utf­8,%3Cdiv%20id%3D%22content_area_user_title%22%20style%3D%22margin%3A%200px%3B%20padding%3A%200px%3B%20b… 3/5
4/23/2015 iTeach: Taxonomia lui Bloom

neimportante. Desenaţi o diagramă care să arate care sunt personajele principale şi secundare ale

unui roman.

Organizarea Aşezaţi cărţile din biblioteca clasei pe categorii. Alcătuiţi o listă a figurilor de stil folosite frecvent şi

explicaţi efectul lor. Realizaţi o diagramă care să arate cum interacţionează plantele şi animalele din

zona voatră.

Atribuirea Citiţi scrisorile către editor pentru a determina punctele de vedere ale autorilor faţă de o problemă

locală. Determinaţi care este motivaţia unui personaj dintr‐un roman sau o poveste. Uitaţi‐vă la

broşurile candidaţilor politici şi emiteţi ipoteze cu privire la punctele lor de vedere asupro

problemelor.

Evaluarea – Emiterea de judecăţi pe baza unor criterii şi standarde

Verificarea Participaţi la un grup de scriere, oferindu‐le colegilor feedback cu privire la organizarea şi logica

argumentelor. Ascultaţi un discurs politic şi faceţi o listă cu contradicţiile care apar în discurs.

Revizuiţi un plan de proiect pentru a vedea dacă sunt incluse toate etapele necesare.

Criticarea După ce aţi participat la elaborarea unei grile de evaluare criterială a unui proiect, apreciaţi măsura

în care proiectul îndeplineşte criteriile. Alegeţi cea mai bună metodă pentru rezolvarea unei

probleme complexe de matematică. Apreciaţi validitatea argumentelor pro şi împotriva astrologiei.

Crearea – Combinarea mai multor elemente pentru a forma ceva nou sau recunoaşterea componentelor unei noi structuri.

Generarea Pe baza unei liste de criterii, enumeraţi câteva opţiuni pentru îmbunătăţirea relaţiilor rasiale în

şcoală. Formulaţi câteva ipoteze ştiinţifice pentru a explica de ce plantele au nevoie de soare.

Propuneţi o serie de alternative pentru reducerea dependenţei de combustibilii fosili, care să

abordeze atât aspecte economice, cât şi de mediu. Formulaţi ipoteze alternative pe baza unor

criterii.

Planificarea Realizaţi o schiţă pentru o prezentare multimedia despre insecte. Prezentaţi o lucrare despre opiniile

lui Mark Twain cu privire la religie. Planificaţi un studiu ştiinţific pentru a testa efectul diferitelor

tipuri de muzică asupra producţiei de ouă la păsări.

Producerea Scrieţi un jurnal din punctul de vedere al unui soldat al confederaţiei sau unionist. Construiţi un

habitat pentru păsările de apă locale. Puneţi în scenă o piesă pe baza unui capitol dintr‐un roman pe

care l‐aţi citit.

Dimensiunea cunoştinţelor
Cunoştinţe factuale – informaţii de bază
Cunoştinţe legate de terminologie Termeni, simboluri matematice, note muzicale, alfabet
Cunoştinţe legate de detalii şi elemente specifice Componentele piramidei alimentelor, numele reprezentanţilor în Congres, bătălii importante din cel de‐al doilea
război mondial
Cunoştinţe conceptuale – relaţiile dintre părţile unei structuri mai mari care fac ca acestea să funcţioneze împreună
Cunoştinţe despre clasificări şi categorii Specii de animale, diferite tipuri de argumente, erele geologice
Cunoştinţe despre principii şi generalizări Tipuri de conflicte în literatură, legile mişcării ale lui Newton, principiile democraţiei
Cunoştinţe despre teorii, modele şi structuri Teoria evoluţiei, teorii economice, modele ADN
Cunoştinţe procedurale – cum să faci ceva
Cunoştinţe despre abilităţi şi algoritmi specifice Rezolvarea ecuaţiilor de gradul doi, amestecarea culorilor vopselelor, servirea mingii la volei

data:text/html;charset=utf­8,%3Cdiv%20id%3D%22content_area_user_title%22%20style%3D%22margin%3A%200px%3B%20padding%3A%200px%3B%20b… 4/5
4/23/2015 iTeach: Taxonomia lui Bloom
disciplinei
Cunoştinţe despre tehnici şi metode specifice Critică literară, analiza documentelor istorice, metode de rezolvare o problemelor de matematică
disciplinei
Cunoştinţe despre criteriile de determinare a Metode adecvate pentru diferite tipuri de experimente, procedee de analiză statistică utilizate în diferite situaţii,
procedeelor adecvate standarde pentru diferite tipuri de scriere
Cunoştinţe metacognitive – cunoştinţe despre gândire în general şi gândirea personală în special
Cunoştinţe strategice Modalităţi de memorare a faptelor, strategii de citire a unui text pentru înţelegere, metode de planificare a unui site
Cunoştinţe despre sarcinile cognitive, inclusiv Diferite cerinţe de citire, din manuale sau literatură; gândirea prospectivă înainte de utilizarea unei baze de date
cunoştinţe contextuale şi despre condiţionare electronice; diferenţele dintre scrierea unui mesaj electronic şi scrierea unei scrisori de afaceri
adecvate
Cunoştinţe despre sine ﴾auto‐cunoaştere﴿ Nevoia de a avea o diagramă sau un grafic pentru înţelegerea proceselor complexe, o înţelegere mai bună în medii în
care este linişte, nevoia de a discuta ideile cu cineva înainte de a scrie un eseu

data:text/html;charset=utf­8,%3Cdiv%20id%3D%22content_area_user_title%22%20style%3D%22margin%3A%200px%3B%20padding%3A%200px%3B%20b… 5/5