ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNILOR

TEMATICĂ DE SEMINAR. SEMESTRUL I

1. Istoria modernă a românilor. Elemente introductive.

Sugestii de discuţii:
a) Societatea românească în secolul al XVIII-lea. Geneza modernităţii.
- aparţine secolul al XVIII-lea epocii moderne?
b) Modernitate politică. Evoluţie şi revoluţie.
- imitaţia modelului apusean sau restructurare internă?
c) Problema elitelor.
- boierimea - "clasă" retrogradă, adversara modernizării?
- a existat o burghezie românească în prima parte a epocii moderne?
d) Geneza conştiinţei naţionale.
- când apare conştiinţa naţională? Este un produs al modernităţii sau anterioară
acesteia?

2. Geneza chestiunii române ca problemă internaţională (1774-1858).

Sugestii de discuţii:
a) Chestiunea orientală. Raporturi de forţe între Marile Puteri.
b) Statutul politico-juridic al Principatelor. Suzeranitatea otomană.
c) Instrumentele intervenţiei ţariste. Drept de intervenţie. Protectorat.
d) Problema autonomiei româneşti. Afirmarea „cauzei româneşti”.

3. Societatea românească şi regimul fanariot

Sugestii de discuţii:
a) Instaurarea regimului fanariot în Principate. Cauze, semnificaţii, percepţie
istoriografică.
b) Reformismul fanariot. Motivaţii, manifestări, consecinţe.
c) Fanariotismul. Atitudini, stări de spirit, consecinţe asupra societăţii.
d) Fanarioţi şi pământeni. Coabitare şi confruntare.
e) Cultura română şi cultura greacă. Interferenţe şi disocieri.

4. Românii din Transilvania în secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului

al XIX-lea
Sugestii de discuţii:
a) Statutul Transilvaniei în Imperiul habsburgic. Sistemul politic al
Transilvaniei.
b) Unirea cu Biserica Romei. Cauze, conotaţii politice şi religioase,
consecinţe. Activitatea lui Inochentie Micu Klein.
c) Reformismul iosefin şi consecinţele sale în Transilvania.
d) Religios şi laic în structurarea culturii româneşti în Transilvania. Rolul
Şcolii Ardelene.
e) Satul românesc din Transilvania. Structuri şi mentalităţi rurale.

5. Construcţia politică modernă. Etapa revoluţionară (1821-1848)

Sugestii de discuţii:
a) Programul emancipării politice în perioada fanariotă. Domnia pământeană.

1
 b) Mişcarea revoluţionară de la 1821 şi mişcarea eteristă. Curentul antifanariot
în contextul proiectelor panbalcanice antiotomane.
c) Regulamentul organic - chartă a protectoratului proconsular.
d) Constituirea partidei naţionale. Structură, obiective şi iniţiative politice.

6. Revoluţia de la 1848. Continuitate sau ruptură?

Sugestii de discuţii:
a) Românii din Transilvania şi revoluţia maghiară (martie-mai 1848)
b) Românii ardeleni între „revoluţie” şi „contrarevoluţie”. Mişcarea politică de
la 1848 şi conceptul modern de naţiune
c) Criza regimului regulamentar şi atmosfera politică din Principate (1847-
martie 1848). Petiţii şi pamflete politice
d) Petiţiunea-proclamaţiune a boierilor şi notabililor Moldovei. Conţinut şi
obiective urmărite
e) Activitatea guvernului provizoriu din Ţara Românească. Discurs politic şi
practici instituţionale
f) Modele ale schimbării în gândirea politică românească la 1848. „Progresul”
şi „revoluţia”.

7. Construcţia politică modernă. Etapa constituirii statului naţional (1848-1866).

Sugestii de discuţii:
a) Războiul Crimeei şi statutul politico-juridic al Principatelor Române. De la
protectorat la garanţia colectivă.
b) Crearea statului naţional român şi interesele europene.
c) Consolidarea statului naţional în context internaţional. Politica „faptului
împlinit”
d) Sistemul politic romînesc în vremea domniei lui Cuza. Guvernul, Adunarea
Deputaţilor, grupările politice
e) Discursul politic modern şi problema reformelor. Liberali şi conservatori

8. Cultura română în prima parte a epocii moderne.

Sugestii de discuţii:
I) Iluminismul românesc.
a) caracteristici ale iluminismului românesc: etape; coridoare culturale şi
difuziunea ideilor; profilul laic şi atitudinea faţă de biserică; recuperarea istoriei şi
problema limbii literare; temele iluminismului politic.
b) iluminismul şi conturarea valorilor identitare: afirmarea latinităţii; tradiţia
istorică şi problema autonomiei Principatelor (capitulaţiile). Sentimentul apartenenţei
la Europa şi ideea de patrie.
II) Romantismul românesc.
a) caracteristicile romantismului românesc: originile romantismului românesc
- clasicism şi preromantism. Romantismul românesc la jumătatea veacului al XIX-lea:
criza intelectuală şi morală; teme şi obiective culturale. Instituţionalizarea culturii.
b) Romantismul paşoptist şi ideea naţională: intelectualitatea transilvană şi
conceptul modern de naţiune (principiul „concivilităţii”). Naţionalitate şi cetăţenie în
Principate (principiul suveranităţii). Problema limbii naţionale şi conştiinţa naţională.
Istorismul şi conştiinţa naţională.