Mi-a venit o idee. Pfuuuu...

primăriile să repartizeze personal medicii și profesorii, fără etapa

rezidențiat sau titularizare. Și, în cazurile care o cer, fără licență, fără facultate. Se poate, se poate,
simt, e o variantă s a l v a t o a r e.

Reclama ne spune: ai tras ca un câine și azi...

Mă rog, parcă era cal sau bou. În fine, nu mai avem pâine și circ, ci pâine și câine.
Panis et canis.
Ca-n cântec: din bucata mea de pâine am hrănit un om și-un câine.
Sau, în varianta mea despre zilele noastre, din bucata mea de mâine, am hrănit un om de câine.

meserii pe care mi le-am dorit :

- fâță;
- depanator;
- incert;
- factor poștal la țară;
- medic fără de arginți;
- daniil sihastrul;
- umbră;
- chiar și ăsta nou : neofit zăvorâtul;
- indian raramuri;
- cine-l ține p-ăsta-n brațe.

Eu atât am reușit să gândesc azi, am văzut la un elev că mânca, ochi dilatați, plăcere nebună pt
fiecare firimitură, exact asta.
- Ce mănânci?
- Papita.
- Ce e ASTA?
- Vreți?
- Nu, dă-mi ambalaju', uau, acele bombonele m-au dat pe spate, mă duc să iau, n-am avut liniște o
săptămână, am reușit.
E! Și despre asta e libertatea. Papita.
Papi eu
Papi tu
Papi ea.
Import Turcia.
De gust nu vă mai zic, aur, nu glumă.
Biscuite, caramel, bombonele.

M-am gândit, e imposibil să faci fotbal de performanță ascultând Andra, Delia, Minodora la Maxim
și Sorinel Pustiul și să te amețești dintr-o bere.
Alta e să vezi balerine, să petreci cu Petrache Pechea, Aurelian Andreescu și Mihaela Runceanu, să
bei până tremură picioarele mesei și tu ești tot mai lucid ca Dinu, Dumitrache sau Balaci. D-aia era
bun Tamaș.

A început meciul, nu e exclus să îi rupem și vom câștiga și Nobelul la țurcă.

Naiba știe, suntem pe un flux benefic, o fi Jupiter în sextet, în gard, vom învinge toți, Barna, Larma,
Farma, Mateiaș, TeoToader, Jockhannis și toate celelalte căpățâni ale noastre înfipte în țepe.
A! Pfuu... ăsta era cuvântul: țepe.

merg fornăind ușor

e prea cald
lăcustele sar în evantai arătându-mi poteca
azi am vorbit cu o pisica părăsită
un șarpe s-a retras încet
am stat la taclale mult
i-am spus ce-ar putea face în situația dată
cum să se apere, cum să doarmă la noapte, să tacă mâlc
fiind prea mică nu cred că m-a înțeles
pe malul apei era o pătură
un covor
o fi fost adusă înfășurată
i-am dat să mănânce rulou cu brânză sărată, mămăligă cu zahăr și vanilie
și-un pește
scâncea, mânca și mieuna
depresia mea n-a ajutat-o