C. LEVI-STRAUSS+ em 6. CALMURILE ECUATORIALE La Dakar ne luasem rimas bun de la Lumea Veche si fir wii insulele Capului Verde ajunsesem la acea fatslies ai 73 nord, unde la a treia sa cilitorie din 1498, Columb, care Iuase di- rectia cea bund pentru a descoperi Brazilia, isi modificase ruta in Girectia nord-vest si ajunse, printr-um miracol, 15 zile mai tirziu, la Trinidad i pe coasta Venezuelei. Ne apropiam de acele calmuri ecuatoriale de care se temeau vechii navigatori. Vinturile celor don emisfere inceteazi de-o parte gi de alta a acestei zone in care pinzele navelor atirnau sipti mini de-a rindul firi si le poat& umfla vreo boare de aer. Aici, ‘aerul, de altfel, este atit de imobil, incit te crezi intr-un spatiu inchis si nu in larg; nori intunecati, al cXror echilibru nu este modificat de nici o brizi, sensibili numai la greutate, coboard si se destrama ncet in apropierea mari, Extremititile lor joase ar mitura supra- fata netedi a apei, daci inertia lor n-ar fi atit de mare. Oceanul, luminat indirect de razele unui soare invizibil, are reflexe uleioase si monotone, mai mari decit ale cerului de cernealii, ceea ce inver- cee Zaportul normal al valorilor de lamin’ dine api si ser ind i capul pe spate vezi o priveliste marin& mai fireasci, in care ce- ru ia locul mii si invers: {n lungul acestui orizont, ce capitt un caracter aproape intim din cauza pasivitafii tuturor elementelor sale ia lipsei de lumina, trec leneg citeva trombe, coloane scurte si ne~ nite, care micsoreazi si mai mult distanfa vizibilé dintre api ‘i plafonul de nori. Intre aceste suprafete vecine vaporul Tuneck ¢y un fel de graba nelinistit’, ca si cum ar sti cl pentru a soipa ee ‘sufocare, timpul e foarte limitat. Uneori, 0 trombit se apropie, ist ‘Pierde conturnrile, umple spafiul biciuind puntea cu stropii sii mari; me cealalti parte, igi regiseste forma vizibili, in timp oe fiptura sonori. Br i 7i are. In fata vaporului nu mai ve. Orice viati dispiruse 3° Frets decit asaltul spumei pe etrava, deam, solid si mu! , bandei de delfini care se intreceau gra: acea invaltucire ne Trtul delfinului nu mai tiia orizontul ; nici 9 fios cu pale ae albastré nu mai era populaté de flotila nautililor elipé marea *paluri membranoase violete $i TO7. cu delicate fe cealalté parte a gropii, toate acele minuni { ¥ : Vor fi inci acolo, de core acute ? Parcurgind spatii virgine, e vazute de Beat sé descopere o lume noua, cit si verifice Bee et vechi Adam, Ulisse isi_primeau confirmarea. Cind atinse, in prima sa cil&torie, coasta Antilelor, Golumb credea, poate, cf a ajuns in Japonia, dar mai cu seam& credea cA a regisit Paradi- sul. Nu cei 400 de ani care s-au scurs de atunci ar putea anula acel mare decalaj prin care, timp de 10 sau 20 de milenii Lumea Noud a rimas departe de frimintirile istoriei '. Ar ramine ceva, pe un alt plan. Aveam si-mi dau repede seama ca daca America de Sud fncetase de a mai fi raiul de inainte de ciderea in picat, ea datora tocmai acestui mister faptul c4 rimiisese o virsté de aur, cel putin pentru cei care ayeau bani. $ansa sa se topea ins& ca zapada la soare. Dar astizi ? Rimasi o mic’ bialtoacd pretioas& la care de atunci incolo, nu pot ajunge decit privilegiatii, ea a suferit transfor- mari in insAsi natura sa, devenind din etern4 istorici, din metalfi Zick sociala. Raiul, asa cum il intrevizuse Columb, se continua si a ae in acelasi timp prin viata dulce, accesibilé numai bo- lor. A ean Seale ecuatoriale, atmosfera apisitoare, nu Btn care ts 7 ee oe il a liniei ecuatoriale. Ele rezuma cli- care Je separa, aceasti ai ae a ges clement posomort lfc, Tepe aa ne ce Bat st se refac don fre Grau incé dou planete o) et “misticd intre ceea ce ieri mai “Theit primii martort ocnlart ny geet UMOE Condifii atit de diferite continent abia atins de an puteau sé cread& ca ar fi tot umane- i le om se oferea unor oameni a ciror avidi- ° va fi, in me - a toriu, verificat in a concomitent si in acelasi timp contradic ae i gi ea numeroase si PX ee ee > Tevocat in drept. Verificate vor fi : Paradisu! ont OPAL se refers aR sOatinentul american gt, St!a europeands ; eee \e | > fminnnt “Try.” PMOSCu ta aceasta pasion PoDulatilor bistinn deVirsta de aur a antichititii a tii, Izvorul tineretii le, Pastoralele si Insulele fevicite; dar noni atid, hee q puse in dubiu » Femusckri secret ta omenirea m-a cunoscut si nu va moraveale # crept Nick toare decit, poate, in ziua in care, la sr ee erentel aE de nostru, un alt glob se va dovedi locuit de flingo oe Mlaristnde ) teoretic c4 aceste distante pot fi stribbatute: saat: Ste oo si infrunte neantul. lax priell ayia enitu a masura caracterul absol i i 1 care se simtea inchisi Aaa ee ae _amintim unele incidente. In aceastX Hispani la racer Domingo), in care bastinasii in numar e ei See 492 nu mai erau decit 200 cu un secol mai 2 oon ee eet gusta cu un ai tirziu, murind de i e gus pentru civilizatia europeani mai mult deci yariola si de lovituri +, colonizatorii trimiteau o com di pa alt a u a determina natura lor. Daci erau intr-adevar cater ie ‘oare considerati urmasii celor zece triburi piaehiae ale Is- lui ? Mongoli sositi pe elefanti ? Sau scotieni adusi aici cu ct- secole in urma de printul Modoc ? Ramineau de origine pégind fosti catolici botezati de Sf. Toma si eretici ? Nu erau nici macar c& era yorba de oameni si nu de creaturi diabolice sau de Aceasta era impresia regelui Ferdinand, deoarece in 1512 a sclave albe in Indiile occidentale pentru a-i impiedica pe — ‘si se insoare cu bistinasele care ,,sint departe de a fi rationale“. In fata eforturilor lui Las Casas pentru a suprima fortat&, colénii se arlitau mai mault increduli decit indignafi : sb ei, nu putem nici macar sd ne folosim de vite de te aceste’ comisii, pe drept cuvint cea mai celebra, cea Ordinului Sf. Ieronim, impresioneaz4 pe de o parte, ‘pe care colonialistii J-au uitat cu desivirsire dupa . de alta, prin lumina pe care 0 aruncd asupra atitudinii 1] unei adevarate anchete psihosociologice, con- tru a_,justifica” 5 se pomeneste nu serveau decit, 3 opulat tinasi a u = ce ce ae ee oie pare ficat ce 3 ac aieeate a acrediteazi in continuare cum cAJe mai moderne, coldnii fuses, era i demonstreze daca, dup parerea lor, inde pili s& triiased pe cont propriu, ca tiranii din al surile au fost negative : »Eventual, mee ee bastinasii sint atit de viciosi incit e Putin Jor; cu ee de spanioli, refuz’ si lucreze fara plata, dat bil ; dovada aes a-gi dirui bunurile ; nu accepti si-sj i aes spaniolii le-au taiat urechile“. $i conchisi, “pease Sa indieni e mai bine si devina oameni sclayj decit ee libere...“ ee ‘imind saa Gitiva ani mai tirziu, incheie acest rechizito. 0 ack cae de om, nu au justitie ; umbla goi, mininc§ iG piianjeni si viermi cruzi... N-au barba si daca, din intimplare, = grabese s-o epileze“ (Ortiz, in fata Consiliului In. acelagi timp si pe o insuli vecini (Puerto Rico, i Oviedo) indienii ti capturau pe albi si-i omoray ‘apoi stiteau de gard%, timp de saptimini, in jurul ine- ntru a vedea daci putrezesc sau nu. Din comparatia te rezulti doud concluzii : albii invocau stiintele sociale, mai degrab%, incredere in stiintele naturale: ' aseau ca indienii sint animale, acestia se mul- banuiasci pe albi a fi niste zei. Plecind de la ‘Procedeul acesta din urm% era, desigur, mai rau supugi din punct de vedere intelectual tulburarii de ordin moral. Pentru cilitorii Image du Monde a Wi Pierre @Ailly Proaspit descoperiti si extrem de fericita, din pigmei, din macrobi si chiar si din a ASE = Serpi seme” ¢ corpul unui bou cu trompa unui de bou, avind spatele acoperit / festoasa, tiburoni_devo- decit serpi boa, tapiri_/ u-Cin-—portughezi tubardo)., Dat: rau uate ca firesti. Pentru 2 Tutei care lia facut si piardl re in rapoartele sale oficiaarzitoare care ficea imposibila vizit area ¢ yecipientele cu apa si vin, a ars griul sau prajit timp de o stiptimini ; soarele pirjolar ot echipajul credea ci va arde de viu Meaeeoe Ee atit de tare inicit ino& posibil, ca si astizi, poate, gratic farfuriilor shuegten, Ot ET Nu oare in aceste ape in care plutim acum Bindi nigto sirene ? De fapt, le-a vazut la sfirsitul orien peo Marea Caraibilor, dar ele n-ar fi fox eet Primei ealtori in deltei Amazonului. .,Cele trei sirene, povestea el, tet tice frst deasupra oceanului si, cu toate ci nu erau ching atit de fr ee eum apar in picturi, fata lor rotunda avea, firk indoiali tee omeneasca". Lamantinii au capul rotund si mamele pe piept : cum femelele isi: 2 aipteaza puii stringindu-i cu labele la piept, identi- ficarea nu este atit de surprinzitoare intr-o epoci in care calitoriil Se pregiiteau si descrie (si chiar si deseneze) bumbacul, pe care-l! yor denumi pomul cu oi: un arbore purtind in loc de fructe oi intregi atirnate, a cror lind era suficient si 0 tunzi. Ca si in A patra carte despre Pantagruel, Rabelais, bazindu-se, desigur, pe darile de seami ale yreunui navigator sosit din cele dowd Americi, face prima caricaturi a ceea ce etnologii numese astazi un sistem de relatii de rudenie, brodind liber pe fragila ca- nava ; cici putine sint sistemele de relatii de rudenie posibile in care un batrin si poati numi o fetit& ,,tat&“. In toate aceste cazuri, constiintei secolului al XVI-lea ii lipsea un element mai important decit datele stiintifice : 0 calitate indispensabila gindirii stiintifice. Oamenii acestei perioade nu erau sensibili la stilul universului ; cum ar fi astzi, in domeniul artelor frumoase, un primitiv care, sesizind anumite caractere exterioare ale picturii italiene sau ale sculpturii negre, dar nu si armonia lor semnificativa, ar fi incapabil si deosebeascd un Botticelli fals de unul autentic sau un obiect de bazar de o figurini Pahouin. Sirenele si pomul cu oi sint alt- ceva si mai mult decit simple erori obiective : pe plan intelectual, ele sint mai degrabi niste erori de gust ; defectuozitatea unor spi- tite care, cu toatd genialitatea lor si cu tot rafinamentul de care dadeau dovadi in alte domenii, erau infirme din punctul de vedere al capacititii de observatie. Aceasta nu este o critica pe care leg aducem, ci mai degrabi un sentiment de respect in fata rezulta- © . ave lacune. telor objinute in ciuda acestor coe anes Mai mult decit,Atena, puntea unui vapor in drum spre r poate fi, eed modern, o acropoli a rugiciunilor. Ti le refuzim de acum inainte, zeifi anemicd, fondatoare a unei civili- ‘alelor, asa incit au plesnit iar slinina si carnea uscata 6 — Tropice triste &= 1 2 { i _ Nerbali, dar greu de d ? esti eroi — navi eS Dincolo de ac “ zal sbi re Nou cate (asteptind c oem aventura intreag? oferita omeni trait sing nturd avietuitori ai unei arier; i t% spre voi, suPr i = BA g eine onoarea de a tine portile deschise : ndieni ead Montaigne Rousseau, Voltaire, Diderot, prin exemplul lor ay ibe gigit substanja cu care 7-2 hrinit scoala, voi huroni si igoaqe™ 08 ; ibi, tupinezi, jati-ma = f caraibi, tupin' de Columb si pe care le-a luat drept oan aStQ Primele lumini zarite olu: L ¢ le-a proveneau dintr-o specie marina de viermi lucitori care-si depune ouile intre apusul soarelui si rasdritul luni, caci pamintul incx ew bil. $i totusi el este, prin luminile pe care j Je oh putea si fie vizil este, P cesc, in aceasti noapte petrecuta fara somn pe puntea de pe care pindeam America. De ieri inci, Lumea Noud e prezentdé, nu vederii, coasta fij Je inc’, Noua u Coasta fiind prea indepiirtata, cu toatd schimbarea de ruté a vaporului ce inaj, teaza oblic spre sud pentru a se plasa pe o axi care, ince bind de la Cabo Sao Agostino si pind la Rio, va ramine paraleli ss mah 1 Timp de cel putin doud zile, poate trei, vom naviga paral i a {armul american si nu marile pasari marine ne anunti sfir ital s latoriei ; petreli tiranici care-i silesc in plin zb Se i ici sc in plin zbor pe nebuni! si-si regurgiteze prada; c&ci aceste pasari risch si zbi 7 fee Connie at ‘ : zboare departe de a ae me a aflat-o Pe pielea lui, deoarece in mijlocul ocea > ‘a aparitia ictori 5 CH ‘ esti zbunttori —— ewan fe Pe iS yaetetie personala. Cit despre si departe de aripioarele lor deschise, scintci de weeioe ann toate sensurile deasupra eatenini ge ce argint timid in ‘ser s& se imputinese de vs lui albastru al marii —, ei incepu- ze de citeva zile incoace. Li yak ii . Lumea Noud ii apare _ ‘navigatorului care ‘ mT erpie de ea, in primul rind ca un parfum foarte diferit de cel sugerat inci de la Paris printr-o asonanti * escris, i La inceput ti se eee celui care nu J-a mirosit vreodati. miresmele marine ale sptiminilor pre- cedente nu mai cixculi If spre ‘mobilizate olen Par s& se loveasci de un zid invizi- ‘ euesme de alti ate 1 atrag atentia, aceasta indreptinduse Crabprosneri parfum ones moss ined: adiere de pidure “umel adeyge ite SPecificd ar fF at; chintesenti a regmului vegetal # ss ate belii clfactive, 9 tee Concentrati incit ar da nastere Pastire » © ultima noti a unui acord viguros 1 - eaniformes, “STINE foarte RS EM Nop 2 ate po 2 : 82 3 Palmipeda, din familia Sulidae, ordinul Pelarpegiat ca pentru a izola si i Bei icticte aifonte Noe 2 contopi totodata succesiunea de arome zul unui ardei exotic abia despicat, droge st de aproape mic- Baiagain dintrun sertao ee ‘at, dup& ce respiraserd in vreun Pumo de rolo, foi de tutun fermentate v1 averse pe eae Iai Piieeincts! “nimi aan nee heniats si risucite in funii de mai rudite regisesc aceasti Americi care et a Cestr miesme in- Je-a detinut secretul, numai aceia pot intclece "Poe milenii Dar, cind la orele patru diminesy he: on eee Grit imc oe ata ale zilei urmitoare apare, in mireasma sa, Timp de doud zile si ded nner qe oom de muntos, o cordillera imensi ; a aa cee sone ie ci pentru cA se reproduce pe ea ins Pina oe Ca inalaes un inceput sau o intrerupere in inkintui ay de onde ee lor sale, La mai mulke sute de metri deasurea vahotinn end et igi inal\a peretii de piatrd lusteuitd, vilminey ae ne eae mat salbatice, cum se vid citeodati aa) Sat ele . eee ee eet bint hn. astelele de nisip roase de ape, Ee nam pot exista, cel putin pe planeta noastra © scara atit de mare. a aes ee oor € proprie Americii ; 0 avem peste 7 e ca 3 am resimtit-o in fata coastei si pe podi- gurile Braziliei centrale ; in Anzii bolivieni si in Muntii Stincosi MeMicsieere® ia faahalalelo din Rio: periferiile ake Cline pe strizile din New York. Peste tot ai acelasi soc; aceste speota, cole evocd altele, strazile sint strizi, muntii sint munti, fluviile sint fluvii ; de unde sentimentul de instriinare ? Pur si simplu din faptul ca raportul dintre dimensiunea omului si cea a lucrurilor s-a méarit intr-atit, incit nu mai exist’ o m&sura comund. Ulterior, cind te-ai familiarizat cu America, faci aproape inconstient aceasti aco- modare care restabileste un raport normal intre termeni ; operatia a devenit imperceptibild, verificati doar de declansarea mintal& din momentul coboririi din avion. Dar aceast& imensitate conge- nital a celor doud lumi pitrunde in judecata noastra si ne-o defor- meazi. Cei care sustin ci New Yorkul e urit sint doar victimele __unei iluzii a perceptiei. Pentru cd n-au invitat ined si schimbe re- New Yorkul ca pe un oras, gistrul se inc&pitineazi si priveasci criticindu-i bulevardele, _parcurile, monumentele. Bineinteles, obiectiv vorbind, New Yorkul este un oras, dar spectacolul pe care-] oferi sensibilititii europene este dintr-un alt ordin de mé- timi; altal decit al propriilor noastre peisaje ; in timp ce peisajele americane ne-ar oferi, ele insele, un sistem inci mai mare si pentru 83rea New Yorkului nu tine go: echivalente. Bee panerea oragului — phe ace shu de 018) TY ne crispim — intr-un peisaj artige tm ochiul nostra, dack 2 incipiile urbanismului : singurels Palin care 2U Ta a i eat luminii, finetea departirilor, subj. Satori ite fiind Ja picioarele zgirie-norilor si umbroasele mul pripastiilor deate ile multicolore, aidoma florilor. ‘vai presirate cu automo? mai greu si vorbesc de Rio de Janeiro, ~~ “Dupa asta imi este $i da mult laudatei sale frumuseti. Cum oj nu mi atrage in clu ajul din Rio nu este la scara propriilor ? Mi se Pe jpstna de zal, Corcovado, toate aceste puncte ima celitorului care pitrunde in golf ca niste cio dinfi pierdute in cele patru colfuri ale unei guri stirbe, in permanent inecafi in ceata noroioasd a tropicelor, aceste accidente geografice nu ajung sd umple un orizont prea larg entri ele, Dack vrei si vezi o panoramA trebuie si mergi inapoi gi si-fi oferi privelistea ei de la inaltime. Dinspre mare, iluzie exact inversi celei date de New York, natura are ctul unui gantier. cea, dimensiunile golfului de la Rio nu sint vizibile cu perelor vizuale : inaintarea lenti a vaporului, manevrele evita insulele, ricoarea si miresmele ce coboari brusc care invesminteaz’ piscurile izolate stabilese, prin fel de contact fizic cu flori $i roci care inci nu existi reaza pentru calator fizionomia unui conti- tevine in memorie Columb : »»Copacii erau atit ‘si ating cerul ; si, daci am inteles bine, nu-si aci iam vazut in noiembrie tot atit de t in Spania in Iuna mai; unii erau ori incotro mi intorceam cinta de piisari de speci diferite’. for. E facut din toate acele pre- Mit Orizontul nebulos al golfului ; dar aceste forme, aceste lumini nu crase s ele nu sint piduri, cimpii, vai si munca unor indivizi izolati, inchisi si meseriei lor. Totul are ° m4 ineonjuri din toate partile $1 nelimitaté a Iucrurilor si fintelot ea Noud.