Sunteți pe pagina 1din 35

1

Tema proiectului

Să se proiecteze planşeul din beton armat peste parterul unei construcţii


alcătuite din două corpuri conform schiţei de mai jos. celor două corpuri, precum şi
distribuţia elementelor structurale ale planşeelor sunt prevăzute în anexă Dimensiunile
interioare ale funcţie de numărul de ordine “n” al studentului. Zidăria exterioară se
realizează din cărămidă cu goluri verticale având grosimea de 30 cm. Corpurile A şi B
sunt despărţite printr-un rost de tasare. Încărcările utile corespunzătoare fiecărui corp
sunt prevăzute în anexă şi sunt deasemenea diferenţiate funcţie de numărul de ordine.
Pardoseala peste planşeele ce se proiectează se realizează din mozaic turnat în câmp
continuu de 1 cm grosime pe o şapă de egalizare din mortar de ciment cu grosimea de
3 cm. La stabilirea încărcărilor nu se va lua în considerare zidurile interioare ce
compartimentează etajul.
Planşeul peste corpul A se va realiza cu grinzi principale şi grinzi secundare,
utilizând calităţile de beton şi armătură indicate în anexă. Dimensionarea secţiunilor
elementelor ce compun acest tip de planşeu va fi făcută utilizând relaţiile de echilibru.
Placa planşeului va fi armată cu bare independente din OB 37 asociate în plase legate
şi cu plase sudate din STNB.
Planşeul peste corpul B va fi de tip casetă, placa acestuia fiind armată cu bare
independente din OB 37 asociate în plase legate. Pentru stabilirea cantităţilor de
armătură necesare se va utiliza dimensionarea cu ajutorul tabelelor.

1.1 PROIECTUL VA CUPRINDE

A Piese scrise:
1. Calculul şi alcătuirea plăcii planşeului cu grinzi principale şi grinzi secundare.
2. Calculul şi alcătuirea grinzilor secundare.
3. Calculul şi alcătuirea grinzilor principale.
4. Calculul şi alcătuirea plăcii planşeului casetat.
5. Dimensionarea şi alcătuirea reţelei de grinzi.
6. Indici tehnico-economici pentru fiecare tip de planşeu.
2
B Piese desenate
1. Plan cofraj şi armare placă (varianta I)
2. Detalii de armare grindă secundară.
3. Detalii de armare grindă principală.
4. Plan cofraj şi armare placă (varianta II)
5. Detalii de armare grinzi.

lg
L2
B

lg
L1

L
lg
lg

ln ln ln

1.2 Etapizarea proiectului

1. Temă, bibliografie, etape, calcului plăcii (varianta I);


2. Schiţă armare placă, încărcări şi calcului static al grinzii secundare;
3
3. Dimensionarea grinzii secundare la acţiunea momentului încovoietor, schiţă
preliminară de armare;
4. Dimensionarea grinzii secundare la acţiunea forţei tăietoare, schiţă de armare
definitivă;
5. Calculul static al grinzii principale;
6. Dimensionarea grinzii principale la M şi Q;
7. Schiţă de armare grindă principală. Plan cofraj şi armare placă;
8. Detalii armare grinzi;
9. Încărcări şi calcului static al plăcii (varianta II);
10. Dimensionarea plăcii, alegerea armăturilor pentru placă;
11. Calculul static şi dimensionarea reţelei de grinzi;
12. Dimensionarea grinzilor, schiţe de armare, detalii de armare grinzi;
13. Plan cofraj şi armare placă;
14. Predarea proiectului.

1.3 Bibliografie

1 C. Leonte – Îndrumar pentru proiectarea planşeelor din beton armat;


2 T. Oneţ, I. Tertea – Proiectarea betonului structural;
3 STAS-uri şi normative în vigoare

1.4 Date personale N=4

Grupa 3302 A
ln=(1.80+n*0.05) =(1.80+4*0.05)=2m
lg = (3.95+0.1*n)=(3.95+0.1*4)=4.35 m
PnA=(730-10*n)=(730-40)=690daN/m2
L1=(12.50+0.01*n)=12.54 m
L2=(10.50+0.05*n)=10.7 m
PnB=(750-10n)=710 daN/m2
Nr. pare– Bc 25, Pc 60

Pc 60 – Ra=3500 daN/cm2
4
STNB - Ra=3700 daN/cm2
OB 37 - Ra=2100 daN/cm2
Bc 25 – Rc=150 daN/cm2, Rt=11,5
ETAPA 1 Calculul si alcătuirea plăcii planşeului cu grinzi principale
si grinzi secundare
1.1 Stabilirea schemei statice. Predimensionare
Schema statică de calcul a plăcii planşeului cu grinzi principale şi grinzi
secundare este o grindă continuă, pe reazeme simple.

lc

hp

hgs hgp

ln ln

30 lcm bgs lc bgs

Înălţimea grinzii secundare hgs=(1/12-1/14)lg=35cm

hp=1/35ln=5.7cm, hp=1/25lc,
Grosimea plăcii
hp min=7 cm hp=7 cm

Lăţimea grinzii secundare bgs= 18 cm

Lăţimea grinzii principale bgp= 30 cm


5

1.2 Calculul încărcărilor

Nr. Valori normate Valori de calcul


Denumirea încărcării n
crt. (daN/m2) (daN/m2)
1 Greutate proprie placă hpb1 175 1,1 192.5
Greutate pardoseală
2 85 1,3 110.5
hmm1.1+ hss1.1
3 Greutate tencuială 0,01t 21 1,3 27.3
Total încărcări permanente 281 330.3

4 Încărcări utile pnA=690 1,2 pA=828

Total încărcări qn=gn+pn=971 q=g+p=1158.3

b=2500 daN/m3
m=2200 daN/m3 n=1,2 pentru pn500 daN/m2

s=2100 daN/m3
t=2100 daN/m3

1.3 Calculul static al plăcii

Calculul static al plăcii se va face în domeniul plastic, în acest caz stabilindu-se


modul de pierdere a capacităţii de rezistenţă, respectiv a rezervei totale de rezistenţă.
Calculul static se va face pentru o fâşie unitară considerată din planşeu.
STAS-ul admite un calcul simplificat dacă:
 Planşeele nu sunt solicitate la acţiuni dinamice;
 Nu se pun condiţii speciale de limitare a deschiderii fisurilor;
 Raportul dintre încărcarea de lungă durată şi încărcarea totală este mai mic
decât 0,75
6
q

1 2 3 4
A B C D E

M M M
M
E
B C D

M M M
M
Făcându-se un calcul simplificat
2 rezultă relaţiile
3 de calcul
4
cu următoarele valori
1
aproximative:
2
 M1=M9=1/11ql cm =295.43(daNm)
2
 MB=MI=-1/14ql c =-225.25(daNm)
2
 M2=MC=M3=_ _ =M7=MH =M8=1/16ql c =±197.09(daNm)

1.4 Dimensionarea plăcii

 Dimensionarea se va face în secţiunile caracteristice: câmpuri şi reazeme;


 Armarea se va face cu bare independente;
 Se scot din STAS caracteristicile materialelor: R a şi Rc
 Elementele secţiunii:

Rc
bxRc
b=100 cm x
h0
hp =7cm hp Mmax AaRa
ab = 1 cm (pentru plăci)
a Aa
b

pentru OB37
hoc=hp-ab-min câmp/2=7-1-0.6/2=5.7cm
hor=hp-ab-min reazem/2=7-1-0.8/2=5.6cm
pentru STNB
hoc=hp-ab-Ømin cimp/2=7-1-0.4/2=5.8 cm
7

hor=hp-ab-min reazem/2=7-1-0.5/2=5.75cm

Pentru dimensionare se pleacă de la condiţia: M max  Mcapsecţ; unde Mmax este

determinat din calcului static.

Mcapsecţ  bho2Rc(1-0,5)
B  (1-0,5) Mcapsecţ  bho2RcB
Mmax
Mmax  bho2RcB  B   ξ  1  1  2B
bh o2R c
Rc
 F=0  AaRa=bxRc  AaRa=bhoRc  A a  bhoξ
nec

Ra

OB 37 Ra=2100 daN/cm2 STNB Ra=3700 daN/cm2


1. Câmpul 1 (M1=295.43, hoc=5.7) Câmpul 1 (M1=295.43, hoc=5.80)
2.Reazem B (MB=225.25, hor=5.6) Reazem B (MB=225.25, hor=5.75)
3. Câmpul 2 (M2=197.09, hoc=5.7) Câmpul 2 (M2=197.09, hoc=5.80)
4.Reazem C (MC=197.09, hor=5.6) Reazem C (MC=197.09, hor=5.75)
min admis – în câmp: 6 min admis – în câmp: 4
- în reazem: 8 - în reazem: 5

ETAPA 2 Schiţa armare placa. încărcări şi calculul static al grinzii


secundare
Exemplu: (tabele pag. 10)
 Aa=2.707 58/m+1Ø6/m (câmp 1) , Aef=2.793
 Aa= 2.307 58/m (reazem B) , Aef=2.510
 Aa= 1.972 48/m (câmp 2) , Aef=2.010
 Aa= 2.009 48/m (reazem C) , Aef= 2.010
8
B C
lcm lc

A 1 2
ln ln

Aa=58/m Aa=48/m

 

 
Aa=48/m
Aa=58/m+16/m

1/10lcm 1/5lcm 1/4lc

18/m

16/m

 28/m
1/5lcm 1/5lc 1/5lc 1/5lc
1/10lcm 28/m

1 1
Obs.C2,Rc,C1,RB lcm= 167.5=17.1cm
10 10
1 1
lcm= 171=34.2cm
5 5
1 1
lcm= 171=42.75cm
4 4
1 1
lc= 177=35.4cm
5 5
1 1
lc= 177=44.25cm
4 4
9
2.1 Armarea cu bare independente asociate în plase legate
Există circa 7 sisteme (modalităţi) de armare a plăcilor planşeelor care au
armătura dispusă după o singură direcţie, fiecare dintre ele prezentând avantaje şi
dezavantaje. Voi alege un sistem de armare simplu, cu relativ puţine tipuri (mărci) de
bare care se montează uşor, este stabil în timpul execuţiei şi care asigură continuitatea
armăturii după direcţia calculată.
Obs. Plăcile la care l2/l1 (lg/ln)  2 se calculează şi armează după o singură
direcţie.
Câteva date pentru alegerea numărului de bare:
 Diametrul minim în câmp 6;
 Diametrul minim pe reazem 8;
 Diametrul maxim al barelor: 12;
 Numărul minim de bare pe metru: 5 (distanţa maximă dintre bare 20 cm) câmp şi
reazem;
 Numărul maxim de bare pe metru în câmp: 14 (distanţa minimă dintre bare 4 cm);
 Numărul maxim de bare pe metru pe reazeme: 10 (distanţa minimă dintre bare 10
cm).
Obs. Toate barele de rezistenţă din OB se termină obligatoriu cu ciocuri
(lungimea totală a unui cioc este de 7d).

7d

Obs. Sistemul utilizat este indicat pentru hp  10 cm.


1. După alegerea armăturii în cele patru secţiuni caracteristice pentru schiţa de armare
se pleacă mai întâi de la un câmp interior (câmpul 2):
 50% din armătura aleasă rămâne la partea inferioară a plăcii şi se ancorează
în elementele marginale ale planşeului (centură) cu o acoperire laterală de
1-2 cm;
 celelalte 50% din bare se ridică pe reazem la 1/5 din lumină faţă de marginea
reazemelor intermediare si la 1/10 din lumină pentru reazemul marginal dacă
este reazem simplu (centură) sau tot la 1/5 dacă reazemul marginal este o
încastrare (grindă marginală)
10
2. Armătura pe reazemele intermediare (C, D, …) în acest moment este formată din
porţiunea superioară orizontală a armăturii continue ridicate. Restul până la
necesar se completează cu călăreţi ce se petrec de o parte şi de alta a reazemului
cu 1/4lc. În acest mod deasupra fiecărei bare neridicate se va găsi câte un călăreţ.
(Pe ce este aşezat un călăreţ )
3. Se trece la câmpurile marginale (19). Diferenţa de număr de bare neacoperită
(AaC1 AaC2) se împarte şi ea în două: 50%bare continue numai pe deschiderea
acestui câmp, iar restul se ridică pe reazeme după regulile cunoscute.
4. Primul reazem interior (B) are în prezent asigurată armarea din porţiunile drepte
superioare ale mărcilor 2 şi 5. Diferenţa necesară se completează cu călăreţi.
Pe direcţia lungă necalculată a plăcii se dispune o armătură constructivă numită
de repartiţie care trebuie să reprezinte 46/m OB37 sau echivalentul acesteia. Ea se
dispune şi la partea inferioară şi la partea superioară dar numai pe reazeme (paralel cu
GS). Rolul acesteia este de a asigura stabilitatea armăturilor principale de rezistenţă,
dar şi de a prelua tensiuni din contracţie şi tensiuni din moment încovoietor după
direcţia lungă a plăcii.

2.2 Armarea cu plase sudate (STNB)


Plasele sudate reprezintă un mod industrializat şi rapid în execuţie pentru
armarea plăcilor după o singură direcţie (plase cu ochiuri dreptunghiulare de tip GR) şi
a plăcilor după două direcţii (plase cu ochiuri pătrate de tip GQ). Plasele se realizează
în uzine prin sudarea prin puncte a unei reţele de bare cu diametrul de 3-7,1 mm din
STNB. Rezistenţa de calcul a acestui oţel este superioară (3600 daN/cm 2) barelor din
OB sau PC, motiv pentru care consumul de armătură rezultă sensibil diminuat. Plasele
se livrează la dimensiunile de 2,40x6,00 m. La plasele cu ochiuri dreptunghiulare (GR)
armătura de rezistenţă este dispusă după direcţia lungă a plasei, barele transversale
având rol de armătură de repartiţie. Diametrul minim admis pentru armătura de
rezistenţă este 4. În cazul în care armătura care caracterizează plasa este insuficientă
plasele se pot suprapune.
În câmpuri armarea se dispune la partea inferioară, iar pe reazeme plasele se
dispun la partea superioară după aceleaşi reguli ca la barele independente (1/4l c).

Exemplu: Aa nec=2.41 cm2/m  GR29 5.6x100/4x200 cu Aa ef=2.46 cm2/m (tabel pg. 124)
Aa nec=1.826cm2/m GR28 5x100/4x200 cu Aa ef=1.96 cm2/m
11
Aa nec=1.59 cm /m GR27
2 2
4.5x100/4x200 cu Aa ef=1.59 cm /m
Aa nec=1.59 cm2/m GR27 4.5x100/4x200 cu Aa ef=1.59 cm2/m

lg

GP

GS
lg

100 cm
lg

lg

ln ln ln

2.3 Încărcări şi calculul static al grinzii secundare


12
Dimensionarea secţiunilor transversale de beton şi a armăturii longitudinale de
rezistenţă se face din calculul la SLR la acţiunea momentului încovoietor, iar armătura
transversală (etrieri şi bare înclinate) din calculul la SLR la acţiunea forţei tăietoare. Dimensiunile rezultate din
aceste calcule sunt satisfăcătoare dacă sunt îndeplinite şi condiţiile referitoare la
deschiderea fisurilor şi mărimea săgeţii sub acţiunea încărcărilor normate de
exploatare.

2.3.1 Predimensionarea grinzii secundare

placă GS GP

hgs

lom bgp loc bgp


15 15
lg lg

 bgs = 16,18,20,22 b gs=18


 hgs=(1/12-1/14)lg (multiplu de 5 cm) h gs=35
 bgp=20, 25, 30, 35 cm bgp=35
 2  hgs/bgs  3 hgs/bgs=1.944

2.3.2 Schema statică de calcul

Este o grindă continuă pe mai multe reazeme, calculul făcându-se în domeniul


plastic.
A B C D E
1 2 3 4

lom loc loc lom

lom=lg-15-1/2bgp=405cm
loc =lg-bgp =405cm
13

2.3.3 Calculul încărcărilor

Dacă lg / ln  2 nu se mai face


o distribuţie trapezoidală a
încărcărilor transmise de
placă.

lg/ln =435/200=2.175 2
lg

1/2ln 1/2ln

Nr. Valori Valori de


Crt Denumirea încărcării normate n calcul
. (daN/m) (daN/m)
1 Greutate proprie gs: bgs(hgs-hp)b 126 1,1 168.6
2 Încărcări transmise de placă: gnln 562 1,2 674.4
Total încărcări permanente gn=688 g=813
1,2
3 Încărcări utile pnAln Pn=1380 (1,3) P= 1656
(1,4)
qn=gn+pn= q=g+p=
Total încărcări
=2068 =2469

 pAn 200 daN/m2  n=1,4


 200 pAn 500 daN/m2  n=1,3
 pAn 500 daN/m2  n=1,2

2.3.4Calculul static al grinzii secundare


q
14

A B C
lom loc

TBdr
TA

TBst TC

MB MC

M2
M1

 Calculul momentelor încovoietoare:


 M1=M4= 1/11qlom2 = 3083.67(daNm)
 MB=MD= -1/11qlom2 = -3083.67(daNm)
 M2=MC=M3= 1/16qloc2 =  2120.023(daNm)
 Calculul forţelor tăietoare:
 TA =TE = 0,45 qlom= 4499.75(daN)
 TBst=TDdr= -0,65 qlom=-6499.64(daN)
 TBdr=Tc = TDst= 0,55 qloc=5499.7(daN)

2.3.5 Stabilirea h0 nec a grinzii secundare

lucrează ca o secţiune dreptunghiulară de lăţime b gs.

Aa

hp a Ta=AaRa

M z=ho – 0,5x

ho
x Cb=bgsxRc

bgs Rc
p R
Se impune p = 1.05 %  μ   0.0105  ξ  μ a  0.147
100 Rc
15

1 M
B = (1-0,5) =0.136  r  B  2.709  h onec  r b R =28.96cm
gs c

hnec= ho nec+ ab +d/2 =31.76 (se rotunjeşte la multiplu de 5 cm)


d= 12-18
ab=2 cm hef=35cm

Se verifică: hgs/bgs= 2-3


Se recalculează ho ef= h - ab -d/2=32.2cm

ETAPA 3 Dimensionarea grinzii secundare la acţiunea momentului


încovoietor. Schiţă preliminară de armare

3.1 Dimensionarea armăturilor

3.1.1 Dimensionarea în câmpul 1 (secţiune T)


 Stabilirea lăţimii active de placă: bp

hp

hgs

b bgs b
l1=0,8lom l2=0,6loc hp

l1=0.8lom=324cm
l2=0.6loc =243cm

b=1/6l1=54cm
b6hp=42cm  b=54cm
bp=bgs+2b = 126cm se alege valoarea cea mai mică
l om  l oc
b p= =405cm bp=126cm
2
Obs. bp  ln
16
bp Mcap pl=bphpRc(ho-0,5hp)=39028.50daNm

x h M1 Mcap pl xhp (secţiune


p
dreptunghiulară, dar de lăţime bp)
M1
hgs B=  .01498    1  1  2 B  .01509
b p ho2 R c
Aa
Rc
A a nec  b p h o  =2.69cm2
Ra

bgs

3.1.2 Dimensionarea în reazemul B (secţiune dreptunghiulară de lăţime b gs)

Aa bp
MB
hp B=    1  1  2B
b gs h o2R c

Rc
hgs A a nec  b gs h o  =2.83cm2
Ra

bgs

3.1.3 Dimensionarea în câmpul 2


b=1/6l2=405cm
b 6hp =42cm  b=42cm

bp=bgs+2b =102cm se alege valoarea cea mai mica


l om  loc
b p= =405cm bp=102cm
2
Obs. bp  ln
Mcap pl=bphpRc(ho-0,5hp)=31594.5daNm
M2 Mcap pl xhp (secţiune dreptunghiulară, dar de lăţime b p
M2
B=    1  1  2B
b p h 2oR c

Rc
A a nec  b p h o  =1.85cm2
Ra

3.1.4 Dimensionarea reazemului C (secţiune dreptunghiulară de lăţime b gs)


17

Mc
B=    1  1  2B
b gs h o2R c

Rc
A a nec  b gs h o  =1.907cm2
Ra

3.2 Schiţa preliminară de armare

Se face după alegerea armăturilor (număr de bare şi diametre) în cele patru


secţiuni caracteristice ale grinzii, utilizând următoarele principii şi recomandări:
 dmin= 10
 dmax= 18 (valori curente 12, 14, 16)
 dacă se într-o secţiune bare de două diametre diferite acestea nu trebuie să difere
între ele cu mai mult de 25%
 în general o secţiune se armează cu 3-5 bare, care se recomandă a fi dispuse pe un
singur rând (pentru grinzile secundare 3-4 diametre)
 cele două bare din câmpuri care se aşează pe colţurile secţiunii nu se ridică
niciodată; ele rămân pe toată lungimea grinzii secundare la partea inferioară
 se recomandă utilizarea unui singur diametru pe toate cele patru secţiuni; dacă
acest lucru nu este posibil obligatoriu diametrele se păstrează pentru barele
ridicate şi se modifică diametrul călăreţilor
 ridicarea barelor pe reazeme la 45 0 se face respectând planurile de ridicare din
schiţa de mai jos:
0-5 hgs  1,5hgs
cm

hgs

 călăreţii pe 30
reazeme trebuie să fie minim două bare care se aşează în colţurile de
sus ale secţiunii
 în câmp secţiunile sunt simplu armate (etrieri deschişi)
 pe reazem etrierii vor fi închişi
18
Exemplu:
C1 Aa nec=2.69 cm2  212 +110 cu Aa ef=3.045 cm2
Rb Aa nec=2.83 cm2  212 cu Aa ef=2.26 cm2
C2 Aa nec=1.85 cm2  212 cu Aa ef=2.26cm2
Rc Aa nec=1.907 cm2 212 cu Aa ef=2.26 cm2
I1 I3 I2 I4

I1 I3 I2


lg lg

 28 OB37 montaj

 28 OB37 montaj

212
1/4lom 1/4loc

212
1/4loc
1/5loc

112

 212

Ordinea de armare: C1, C2, RB, RC


1 1
lom= 405 =101.25cm
4 4
1 1
loc = 405 =101.25cm
4 4
1 1
lom= 405 =101.25cm
5 5

Obs. Mărcile 2 şi 4 care s-au ridicat pe reazemul B ajung în zona întinsă a acestuia,
deci participă la preluarea tensiunilor produse de M B, dar ca o singură bară. Calculul
static s-a făcut în domeniul plastic, utilizându-se luminile şi nu interaxurile, deci valoarea
19
lui MB este la marginea reazemului şi nu în axul lui (armătura se numără la marginea
reazemului – în dreapta sau în stânga).
Secţiunile caracteristice:
bp bp

hp hp

5
6
2 hgs hgs
1
1

bgs bgs

Secţiunea 1-1 Secţiunea 2-2

4 bp 3 bp

hp hp

hgs hgs
1 2 1

bgs bgs

Secţiunea 3-3 Secţiunea 4-4

Obs. Nu se modifică planul longitudinal al barelor.


Obs. În măsura posibilităţilor secţiunile trebuie armate simetric faţă de axa lor
verticală.
Se calculează: bnec=2ab+3dmin+3  bgs (exemplu pentru reazemul B)
ab=2 cm
dmin=2.5 cm bnec=2*2+3*2.5+3*1.2=15.1<18cm
20

ETAPA 4 Dimensionarea grinzii secundare la acţiunea forţei


tăietoare. Verificări

4.1 Elemente de ordin general


Calculul grinzii secundare la acţiunea forţei tăietoare se face în vederea
dimensionării armăturii formate din etrieri şi se mai numeşte şi calculul la starea limită
de rezistenţă în secţiuni înclinate. Dimensionarea se face în reazemul B (stânga)
deoarece forţa tăietoare în această secţiune este maximă (0,65ql cm).

hgs 5

ha

ha+5
ha+hgs+5

bgp

Q3
Q2 Q1(Qbst)

Din schiţa preliminară de armare rezultă:


 reazem A: Aai=112 (marca 2) 112=1.131 cm2
 reazem Bst: Aai=112 (marca 2)
 reazem Bdr: Aai=0

Diametrele etrierilor pentru grinda secundară:


 dmin=6 (se menţine acelaşi diametru în lungul grinzii atât în câmp - etrieri deschişi,
cât şi pe reazeme-etrieri închişi)
21
 trebuie îndeplinită condiţia: detr 1/4dmax long
 diametre curent folosite: 6, 8
 în mod excepţional pentru încărcări foarte mari: 10
 distanţa dintre etrieri trebuie să îndeplinească condiţiile:
 ae min=10 cm
 ae3/4hgs
 ae30 cm
 aebgs
 ae15 dcomprimat
 etrierii închişi se dispun pe 0,25 din lumină în dreapta şi în stânga reazemelor
 pe porţiunea centrală a deschiderilor (1/2 din lumină) etrierii sunt deschişi şi pot
avea distanţe mărite între ei la 25 sau 30 cm, care se dispun constructiv
Calculul poate începe impunând etrieri 6 cu două ramuri (ne=2) din OB 37 şi
Ae=0,283 cm2 (16).
Se verifică condiţia: 0,5bhoRt  QBst  4bhoRt şi dacă este respectată se calculează
armătura transversală.
Dacă QBst  0,5bhoRt nu se face calculul
Dacă QBst  4bhoRt se r0eface calculul la M
0.5bhoRt=3145.5
QBst=6499.7 conditia este indeplinita
4bhoRt=25164
Qeb=2 bh o2 m t R t pq e =5936.3daN
Qeb = forţa tăietoare capabilă a etrierilor şi betonului
mt = coeficientul condiţiilor de lucru (m t =1)
p = procentul de armare longitudinal în dreptul fisurii
qe = efortul preluat de etrieri pe unitatea de lungime de grindă (daN/cm)

bh o2m t R t p
0,5ho  si=  2,5ho
qe

si = proiecţia fisurii oblice cea mai periculoasă


n e A e m at R a
qe =
ae

ne = numărul ramurilor de forfecare a etrierului


Ae = aria unei ramuri
22
mat = coeficientul condiţiilor de lucru a armăturii transversale (m at=0,8)
Ra = 2100 daN/cm2 (OB 37)
ae = distanţa dintre etrieri

4.2 Fisura cea mai periculoasă care pleacă din punctul 1


A a long
p= 100 (Aa long=112- marca 4)=0.38
bh 0

Preliminar se impune un a e care să respecte condiţiile anterioare (Ex. a e=15,


20cm) ae=15cm
Se calculează:
n e A e m at R a
 qe = (daN/cm)=105.65
ae

bh o2m t R t p
 si= =36.3(cm) şi se verifică condiţia: 0,5ho  si  2,5ho
qe

ho=32.2 0.5ho  si  2.5ho 16.536.382.5


Se verifică dacă fisura a cărei proiecţie tocmai am determinat-o taie din plin
(3/4lI) bara înclinată având marca 2.

Obs. Se va face un desen la scară.


Aai=116 (fisura taie o singură bară)
 Qi= AaimatRaSin=2237.3daN
 Diferenţa de forţă tăietoare Qbst-Qi va reveni etrierilor şi betonului, deci:
Qbst-Qi = Qeb=2 bh o2 m t R t pq e =-8736.9daN
Din această relaţie se calculează valoarea necesară a lui q e:

 q e=
Q st
B  Qi  2

=137.3daN/cm
2
4bh m t R t p
0

n e A e m at R a
 ae1= =6.92cm
qe

4.3 Fisura cea mai periculoasă care pleacă din punctul 2

Având în vedere că si trebuie să fie cuprins între 0,5bh0 şi 2,5bh0, această fisură
nu intersectează nici o bară.
23
 Qi= AaimatRaSin=0 daN

 q e=
Q st
2  Qi  2

=97.55, unde Q2= Q1 - q(ha+5)=-7363.75  0,5bh0Rt=3180.6,


2
4bh m t R t p
0

 ha=ho-a’=29.6, a’=2+1,2/2
n e A e m at R a
 ae2= =16.24cm
qe

Exemplu:
C1 Aa  316 ; A’a 2 16
Rb Aa  216; A’a 2 16
C2 Aa  322; A’a 2 16
Rc Aa 112; A’a 2 12
I1 I3 I2 I4

I1 I3 I2


lg lg

 212
 212

322

1/4lom 1/4loc

216

116

 216

Ordinea de armare: C1, C2, RB, RC

ETAPA 5 Calculul static al grinzii principale


5.1 Stabilirea elementelor geometrice ale grinzii principale
24

lg

GP

GS
lg

lg

lg/2

lg/2

lg

ln ln ln

hgp

30 cm
15 15 ln - 15 ln ln ln
lc1
25

 lc1 = 3ln =6m


 lc2 = 3ln=6m
 hgp = (1/10-1/15)lc =1/10*600=60 (cm) hgp=60(cm)
 bgp = 20, 25, 30, 35 (cm) bgp=30(cm)
 2  hgp/bgp  3
Obs. Calculul static al grinzii principale (ultimul element de rezistenţă al
planşeului) se face în domeniul elastic, care este mai acoperitor, deci deschiderile de
calcul vor fi distanţele dintre axele reazemelor (stâlpi).

5.2 Calculul încărcărilor


P

G
gpr

lc1 lc2 lc1

gpr=1,1bgp(hgp-hp)1b =437.25(daN/m)
G=glg =3536.55(daN) (g – încărcarea totală permanentă de calcul
a grinzii secundare)
P=plg =7203.60 (daN) (p – încărcarea utilă de calcul a grinzii secundare)
5.3 Calculul static al grinzii principale
Hs=3,20m
Hi=3,20m
3 6 9 G 12 bst=30 cm
Hs hst=30 cm

1
2 5 8 11
gpr
Hi  Moment maxim în
13 46 79 10 câmpul
câmpurile
negativ 2;în reazemul
12  marginale;
B;
Moment maxim în
P P Hs  Moment
Forţă tăietoare
stâlpii maxim în
interiori
stâlpii
maximă marginali;
în
2  Bst şi Bîn
reazemulnegativ
Moment dr
;
2 5 8 11  Forţă axială
câmpul 2.
maximă în stâlp
Hi interior.
1 4 7 10
26

3 6 9 12
P Hs

3
2 5 8 11
Hi
1 4 7 10

3 6 9 12
P P
Hs

4
2 5 8 11
Hi
1 4 7 10

Ipoteza 1: încărcări permanente;


Ipotezele 2, 3, 4: încărcări utile.
5.3.1 Momente de inerţie şi rigidităţi absolute
Modulul de rigiditate al elementelor din beton se exprimă sub forma: EI=k(E bIb)
 EbIb - rigiditatea unei secţiuni de beton simplu;
 k – coeficient adimensional care ţine cont de prezenţa armăturii.
bh 3
Ist= =67500cm4;
12
3
b gp h gp
Igr c=  =858600cm4;
12
3
b gp h gp
Igr r= =540000cm4;
12
27
Unde bp=bgp+12hp =30+12*7=114cm
Din tabelul 2.3 se alege  în funcţie de bp/ bgp şi hp/hgp
 =1.59
Igr c  Igr r
În final Igr= =699300cm4
2
Ir
Rigidităţile absolute sunt: kgr= =1165.5;
lc

Iss
kss= =210.94
Hs

Isi
ksi= =210.94;
Hi

5.3.2 Calculul rigidităţilor relative


k gr
 nod 2: r2-5= =0.7342;
k gr  k ss  k si

k si
 r2-1= k  k  k =0.1329;
gr ss si

k ss
 r2-3= k  k  k =0.1329 (idem nod 11)
gr ss si

k gr
 nod 5: r5-2= =r5-8=0.4234;
2k gr  k ss  k si

k ss
 r5-6= 2k  k  k =0.0766;
gr ss si

k si
 r6-4= 2k  k  k =0.085 (idem nod 8)
gr ss si

5.3.3 Calculul momentelor de încastrare perfectă


 gpr lc2 2 
 M2-5= M5-2=    Glc1  =  6027.15;
 12 9 

 M5-8 = M8-5 = M8-11 = M11-8=6027.15


2 
 M2-5= M5-2=   Plc1  =  9604.8;
9 

5.3.4 Echilibrarea momentelor (Cross)


 Se efectuează patru Cross-uri
 Se trasează diagramele de eforturi
28
5.3.5 Calculul momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare
 Ipoteza 1 şi 4
P P

G G
(M1+M4)A (M1+M4)B
A B
ln ln ln

Mo s

(M1+M4)B
(M1+M4)A

M A  MB
M1 max= Mos- =13808.15 daNm; unde
2
MA=(M1+M4)A=5365.61 daNm; MB=(M1+M4)B=13913.93 daNm;
1 2 (G  P)lc
Mos  gprlc  =23447.925daNm
8 3
MA max= (M1+M4)A=5365.61 daNm
 Ipoteza 1 şi 2
MB max = max. [(M1+M2)Bst; (M1+M2)Bdr]=max(19732.61;19051.92)=19762.61 daNm
 Ipoteza 1 şi 3
M2 max=10013.84 daNm
Obs. Se calculează forţele tăietoare aferente fiecărei secţiuni.
 Ipoteza 1 şi 4
MB  MC
M2 min= Mos- =-1557 daNm; unde
2
MB=(M1+M4)B=10614.4 daNm; MC=(M1+M4)C=10581.06 daNm;
1 Gl
Mos  gpr lc2  c =9040.725;
8 3
29
ETAPA 6 Dimensionarea grinzii principale la M si Q

6.1 Stabilirea înălţimii h a grinzii principale


Se face în reazemul B care lucrează ca o secţiune dreptunghiulară de lăţime b gp.
p R
Se impune p=1,15 %  μ   0.0115  ξ  μ a  0.2683
100 Rc

1 0,9M B max
B = (1-0,5)=0.232  r   4.304  h onec  r  79.22cm
B b gp R c

hnec= ho nec+ ab +d/2=82.72 =80 (se rotunjeşte la multiplu de 5 cm)


d= 18-25
ab=2,5 cm
Se verifică: hgp/bgp= 2-3
Se recalculează ho ef= h - ab -d/2=76.5
6.2 Stabilirea lăţimii active de placă
bp

l=0,6lc l=0,6lc l=0,6lc

b =1/6lc=1/6*600=100cm b bgp b
b  6hp=42cm Δb=100cm

bp=bgp+2b =35+2*100=235cm se alege valoarea cea mai mică


lc  lc
b p= =600cm bp=235cm
2
6.3 Dimensionarea la acţiunea momentului încovoietor
6.3.1 Dimensionarea câmpului 1
b
 Mcap pl=bphpRp c(ho-0,5hp)=180127.5(daNm)
 Dacă: M1max Mcap pl x hxp (secţiune
h dreptunghiulară, dar de lăţime b p)
p

 Dacă: M1max Mcap pl x hp (secţiune în T)


M1max hgs Rc
B= 2
   1  1  2B =0.67; A a nec  b p h o  =5.17cm2;
bph R co Ra
Aa

bgs
30
Din această armătură aproximativ
jumătate se ridică pe reazeme la 45 0, iar
restul rămâne la partea inferioară a grinzii,
devenind armătură comprimată pe
reazeme (Aa’)

6.3.2 Dimensionarea reazemului A (lucrează ca o secţiune dreptunghiulară


dublu armată)

Aa

hp a AaRa

M z=ho – 0,5x

Aa’ ho
x bgpxRc
Aa’ Ra
bgp

M2=Aa’ Ra(ho-a’)=10299.24; a’=ab+d/2=2,5+1.6/2=3.3


M1=0,9MA max - M2=-5470.19daNm
Aa= Aa 2=A’a=4.02
6.3.3 Dimensionarea reazemului B
M2=Aa’ Ra(ho-a’)=10299.24(daNm); a’=ab+d/2=2,5+1.6/2=3.3cm
M1=0,9MB max - M2=2223.29(daNm)
M1 Rc
B= 2
   1  1  2B =0.067 A a 1  b gp h o  =7.739cm2
b gp h R c
o Ra

Aa 2=A’a=4.02cm2
Aa=Aa 1+ Aa 2=11.759cm2

6.3.4 Dimensionarea câmpului 2 la moment maxim


 Mcap pl=bphpRc(ho-0,5hp)=180127.5(daNm)
 Dacă: M2max Mcap pl xhp (secţiune dreptunghiulară, dar de lăţime bp)
31
 Dacă: M2max Mcap pl xhp (secţiune în T)
M2 max Rc
B= 2
   1  1  2B =0.00487 A a nec  b p h o  =0.559cm2
bph R c
o Ra

6.3.5 Dimensionarea câmpului 2 la moment minim (secţiune dreptunghiulară de


lăţime bgp simplu armată)
M2 min Rc
B= 2
   1  1  2B =0.0000513 A a nec  b gp h o  =0.00589cm2
b gp h R c
o Ra

Dacă aria de armătură rezultă foarte mică se impun constructiv 212 cu Aa=2,26
cm2.

6.4 Dimensionarea la acţiunea forţei tăietoare


6.4.1 Calculul forţelor tăietoare
P P

G G
(M1+M2)A (M1+M2)B
A B
ln ln ln

Se calculează VA şi VB

P P

G G
(M1+M2)B (M1+M2)C
B C
ln ln ln

Se calculează VB şi VC
VA=9494.4(daN)
VB=15271.77 (daN)
VB=13277.64(daN)
VC=10825.56(daN)
6.4.2 Dimensionarea în reazemul A
ha=ho-2*2,5=75 cm
QA=VA
ha
 Q1=QA-g0,15=9428.8 (daN)
1 2

QA 15 Q1 5+ha Q2 hgp Q3
32
 Q2=QA-g(0,15+0,05+ha)=9079(daN)

SECŢIUNEA 1
 Se verifică: 0,5bhoRt  Q1  4bhoRt
A a long
 p= 100 =0.15
bh 0

 Qi= AaimatRaSin =3981.57(daN)


Diferenţa de forţă tăietoare Q1-Qi va reveni etrierilor şi betonului, deci:
 Q1-Qi = Qeb=2 bh o2 m t R t pq e (daN)
Din această relaţie se calculează valoarea necesară a lui q e:

 q e=
Q 1  Qi  2

=8.13daN/cm
2
4bh m t R t p
0

n e A e m at R a
 ae1= =207.85(cm) ;Se impun etrieri 8 cu Ae=0,503 cm2; ne=2
qe

SECŢIUNEA 2
 Se verifică: 0,5bhoRt  Q2  4bhoRt
A a long
 p= 100 =0.15
bh 0

 Qi= AaimatRaSin =0 (daN)

 Q2-Qi = Qeb=2 bh o2 m t R t pq e =9079(daN)

 q e=
Q 2  Qi  2

=22.588daN/cm
2
4bh m t R t p
0

n e A e m at R a
 ae2= =74.82(cm); Se impun etrieri 8 cu Ae=0,503 cm2; ne=2
qe

6.4.3 Dimensionarea în reazemul Bst


h 5 QBst=VB-calculat pt. câmpul 1

ha

ha+5

Q2 Q1 QBst
33

 Q1=QBst -g0,15=15206.18 (daN)


 Q2=QBst -g(0,15+0,05+ha) =14856.38(daN)

SECŢIUNEA 1
 Se verifică: 0,5bhoRt  Q1  4bhoRt
A a long
 p= 100 =0.15
bh 0

 Qi= AaimatRaSin =3981.57(daN)

 Q1-Qi = Qeb=2 bh o2 m t R t pq e (daN)

qe =
Q 1  Qi  2

=34.53
2
4bh m t R t p
0

n e A e m at R a
ae1= =48.94 (cm). Se impun etrieri 8 cu Ae=0,503 cm2; ne=2
qe

SECŢIUNEA 2
 Se verifică: 0,5bhoRt  Q2  4bhoRt
A a long
 p= 100 =0.4446
bh 0

 Qi= AaimatRaSin =0 (daN)

 Q2-Qi = Qeb=2 bh o2 m t R t pq e (daN)

 q e=
Q 2  Qi  2

=60.48
2
4bh m t R t p
0

n e A e m at R a
 ae2= =27.94(cm); Se impun etrieri 8 cu Ae=0,503 cm2; ne=2
qe

6.4.4 Dimensionarea reazemului Bdr


ha=ho-2*2,5=75 cm
QA=VA
ha
 Q1=QA-g0,15=13212.05 (daN)
1 2

QA 15 Q1 5+ha Q2 hgp Q3
34
 Q2=QA-g(0,15+0,05+ha)=12862.25(daN)

SECŢIUNEA 1
 Se verifică: 0,5bhoRt  Q1  4bhoRt
A a long
 p= 100 =0.15
bh 0

 Qi= AaimatRaSin =2239.26(daN)


Diferenţa de forţă tăietoare Q1-Qi va reveni etrierilor şi betonului, deci:
 Q1-Qi = Qeb=2 bh o2 m t R t pq e (daN)
Din această relaţie se calculează valoarea necesară a lui q e:

 q e=
Q 1  Qi  2

=32.99daN/cm
2
4bh m t R t p
0

n e A e m at R a
 ae1= =51.22(cm) ;Se impun etrieri 8 cu Ae=0,503 cm2; ne=2
qe

6.5 Dimensionarea la starea limită de fisurare (câmpul1)


a
f=f
Ea
M f – distanţa dintre fisuri
M
 - indicele de conlucrare a betonului
f f cu armătura longitudinală (=1)
f a – tensiunea în armătura longitudinală
în dreptul fisurii
Ea – modulul de elasticitate al armăturii
d
f=2(c+0,1s)+A p
t

c – grosimea stratului de acoperire cu beton (c=2,5 cm)


s – distanţa între axele armăturilor (maxim 15d)
A=6,5 (tabel 6.1)
35

Aa
pt = ; Abt – aria de înglobare a armăturii în beton
A bt

Se calculează relaţia: bnec= (n+1)c+n  bgp


bnec= 5*2.5+4*1.6=18.9 25cm
s s s

c
d
c

 Abt= bgp(2c+d)=231 [cm2]


A a 8.04
 pt = = *100=2.6
A bt 165

b gp  2( c  d / 2)
 s= =15.8cm
3
d
 f=2(c+0,1s)+A p =12.66cm
t

A a nec 5.17
 a=0,85Ra =0.85*3500* =2550.7[daN/cm2]
A a ef 6.03

a
 f=f  =0.15  f ad=0,3 mm
Ea