Dizertatie Marea Neagră - Peisaj, Tehnologie Și Comunicare.

MareaNeagra – Peisaj,
Tehnologie și Comunicare
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
TITLUL LUCRĂRII:
MAREA NEAGRĂ – PEISAJ, TEHNOLOGIE ȘI

COMUNICARE.
ABSOLVENT:
Chiriță G. Alexandru
Promoția: 2015-2016
COORDONATORUL ȘTIINȚIFIC AL LUCRĂRII:
Lect. Dr. Arh. Mihaela Hărmănescu.
1
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Marea Neagră – Peisaj, Tehnologie și Comunicare
Cuprins:
Capitolul 1. Introducere
1.1 Justificarea tematicii alese
1.2 Delimitarea contextului cercetării
1.3 Obiective și întrebări de cercetare
Capitolul 2. Metodologie
2.1 Structura lucrării și metodologia de cercetare
2.3 Schema logică
Capitolul 3. Tehnologii în peisaj
3.1 Tipologii de tehnologii în peisaj
3.2 Efectele tehnologiilor în peisaj și transformarea acestuia
3.3 Apariția unui nou tip de peisaj – Peisajul Tehnologic
3.5 Tehnologia Informației sau a Comunicării.
Capitolul 4. Peisajul Costier al Marii Negre
4.1 Determinarea tipurilor de peisaj specific țărmului Mării Negre
4.2 Evolutia peisajului costier al Mării Negre în ultimii 30 de ani
4.3 Procesul de percepție a peisajului costier în Marea Neagră
4.4 Identificarea factorilor ce au condus la degradarea Peisajului Costier in zona Marii

Negre și posibile strategii de reactivare
2
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Capitolul 5 – Studii de caz.
S1. Valorificarea si protejarea peisajului cultural prin Tehnologie și design–“One
Shantou: New East Coastal Area Urban Design”
S2. Dezvoltarea unor scenarii bazate pe tehnologie in bazinul Marii Mediteraneene
icluzand noi forme de agricultura,silvicultura durabila , tratarea apelor reziduale prin

utlizarea tehnologiilor – “Ocean Hyacinth | Jihyoon Yoon, Daekwon Park”
S3.Crearea unui echilibru intre urbanizare si zona costiera utilizand tehnologii
sustenabile – “Building with nature: Balancing the urban growth of Kochi’s coastal
wetlands with their ecological structures”
Capitolul 6. Aplicatie : Marea Neagra “PeisajTehnologizat”- comunicare,

tehnologie si peisaj.
6.1 Concept Proiect
6.2 Macro peisajul (strategie)
6.3 Mezzo peisajul (program)
6.4 Micro peisajul (proiect)
6.5 Concluzii
Anexe
Bibliografie
Rezumat limba Engleză
3
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Justificare
Peisajul este definit ca: „o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al
cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani”
conform Convenției Europene de la Florența 2000, astfel principalele obiective sunt:
a) „obiectiv de calitate peisajeră desemnează formularea de către autorităţile publice

competente, pentru un anumit peisaj, a aspiraţiilor populaţiilor cu privire la
caracteristicile peisajere ale cadrului lor de viaţă;”
d) „protecţia peisajului cuprinde acţiuni de conservare şi menţinere a aspectelor

semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială
derivată din configuraţia naturală şi/sau de intervenţia umană;”
e) „acţiunile vizând, într-o perspectivă de dezvoltare durabilă, întreţinerea peisajului

în scopul direcţionării şi armonizării transformărilor induse de evoluţiile sociale,
economice şi de mediu;”
f) „amenajarea peisajului reprezintă acţiunile cu caracter de perspectivă ce au ca

scop dezvoltarea, restaurarea sau crearea de peisaje”
Conform Definiției și a obiectivelor generate de Convenția Europeană a Peisajului

lucrarea de dizertației își propune indetificarea tipurilor de peisaj întâlnite în zona
costieră a Litoralului Românesc și găsirea unor soluții alternative de menținere și
ocrotire a peisajului Costier prin utilizarea tehnologiilor verzi în scopul de a revitaliza și
conserva peisajul Costier. Peisajul Costier este caracterizat, de cele mai multe ori, doar
prin prisma dezvoltărilor destinate consumului turistic specific litoralului, dezvoltări
situate exclusiv pe antropizare excesivă. Însă, peisajul natural este cel care trebuie
prioritizat și integrat în toate strategiile de planificare. În ultimii ani, peisajul costier a fost
supus presiunilor de urbanizare și implicit de utilizare excesivă a spațiului costier și
4
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
chiar a plajelor propriu-zise, fapt ce a cauzat diminuarea drastică a atractivității naturale

costiere și a întregului peisaj costier. Astfel, se resimte tot mai mult necesitatea
planificării ecologice a peisajului costier care să țină cont de variabilitatea proceselor
naturale și specificul acestora la litoralul românesc al Mării Negre. Lucrarea mea de
dizertație presupune indentificarea problemelor cu care se confruntă peisajul costier la
Marea Neagră în reorganizarea acestui întreg teritoriu și a zonelor adiacente lui, în care
zonele naturale să fie protejate și conservate, cât și reactivarea peisajului costier prin
technologizare sustenabilă și creșterea atractivității (economice, sociale, turistice,
logistice). În contextul schimbărilor climatice și al extinderii eroziunii costiere ca efect al
antropizării putem vorbi de diminuarea peisajului costier natural în favoarea celui
antropic, fapt ce a condus la afectarea atractivității costiere în comparație cu alte state
membre ale Uniunii Europene. Capacitatea de suportabilitate a mediului față de
activitatea turistică înregistrează o scădere tot mai rapidă, iar acest lucru pune în
discuție pierderea valorilor specifice litoralului. Protejarea Peisajului Costier este o
prioritate în practicile de dezvoltare ale orașelor cu deschidere la mare din întreaga
Europa, în special în ceea ce privește rezistența/adaptabilitatea în fața creșterii nivelului
mării, lucru care a condus la dezvoltarea și aplicarea măsurilor de protecție generate de
soluții tehnologice inovative. Conturarea unor metode de protecție mai eficiente și mult
mai sustenabile în raport cu fragilitatea peisajului costier, reprezintă o necesitate
imediata pentru zona de țărm a litoralului românesc.
Obiectivele Lucrarii:
1. Identificarea tipurilor de peisaj al Mării Negre.
2. Identificarea efectelor dezvoltarii antropice pe țărmul Mării Negre asupra peisajului

costier.
3. Definirea conceptului de peisaj tehnologic.
4. Cum ne poate ajuta tehnologia sustenabilă în remodelarea peisajului costier.
5
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Întrebari de cercetare:
• Poate tehnologia să fie o mediere dintre peisajul natural și peisajul antropizat?
• În ce mod tehnologia poate valorifica, reactiva și strucutra peisajul costier?
Scopul Lucrării: Lucrarea de faţă este un exerciţiu, ce doreşte a aprofunda situaţia

Peisajului Costier, un subiect nou şi de actualitate în cadrul României și în cadrul
Uniunii Europene, prin strategia lansata în anul 2010 – „Blue Ocean” . Peisajul Costier a
suferit in ultimii ani o transformare necontrolată de antropizare. Astfel, scopul principal
este acela de a indentifica problemele cu care se confruntă Peisajul Costier, găsirea
instrumentelor de intervenție prin tehnologie, principiile de intervenție în reabilitarea
zonei și indicarea principalelor direcții de dezvoltare ce vor duce la revitalizarea
peisajului costier și totodată la creșterea competivității turistice și economice cu alte țări
europene care au implementat deja technologia în peisaj.
Metodologie: În privința metodologiei utilizate, cercetarea geografică a peisajului a

zonei Costiere a fost etapizată in 2 etape principale: etapa pregătitoare și anume
definitivarea conceptelor de „Peisaj” și „Peisaj Tehnologic”, astfel clarificarea
conceptelor si a noţiunilor folosite în lucrare a reprezentat fundamentul stabilirii
metodologiei aplicate în cercetarea peisajului natural, prin consultarea materialelor
bibliografice naţionale si internaţionale, care cuprind referiri la aspecte din domeniul
analizei cantitative/calitative, utilizate în acestă cercetare urmate de identificarea
tipurilor de tehnologii în peisaj și modul cum interacționează aceste tehnologii cu
Peisajul Natural. A doua etapă a fost cea a identificării tipurilor de peisaje în cadrul
zonei costiere și scurta descriere a situației actuale, analize geomorfologice, dar si un
studiu foto cu situația actuală a percepției vizuale asupra peisajului. . Ulterior am stabilit
metodologia cercetării prin care se va contura rezultatul cercetării, grupând metode
cartografice,elemente naturale, istorice. Interpretarea rezultatelor si formularea
concluziilor privind caracteristicile peisajului natural al zonei costiere a reprezentat
ultima etapă a cercetării.
6
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Schema Logică a Cercetării :
7
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Capitolul 3. Tehnologii în peisaj.

3.1 Tipologii de tehnologii în peisaj.
3.2. Efectele tehnologiilor în peisaj și transformarea acestuia
3.3 Apariția unui nou tip de peisaj – Peisajul Tehnologic
3.4 Tehnologia Informației sau a Comunicării.
8
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Capitolul 3. Tehnologii în Peisaj
3.1 Efectele tehnologiilor în peisaj și transformarea acestuia.
Plecând de la afirmația lui S.Graham1 & S. Marvin2, și anume „marile sisteme

tehnologice sau rețelele tehnice sunt strâns legate de procese socio-tehnice, politice și
culturale ce au efecte în locuri diferite și în momente diferite”3 el încearcă să
demonstreze faptul că relația pe care evoluția tehnologică a avut-o pe parcursul istoriei,
atât cu dezvoltarea economică, dar mai ales cu evoluția structurilor sociale este un
factor determinant în relația societate – tehnologie – dezvoltare urbană- peisaj, devine
de natură simbiotică, evoluția uneia dintre ele atrăgând după sine modificări structurale
în cadrul celorlalte trei.
Prima etapă importantă când vorbim de Tehnologie și ce aduce nou tehnologia

în peisaj este „Perioada Industrializării” fiind considerat un proces tehnic complex prin
care „acțiunea manuală a omului este înlocuită cu mașinismul”4. Astfel, perioada
industrializării și evident a dezvoltării tehnologiilor a determinat o intervenție puternică
asupra peisajului prin:
 dezvoltarea mijloacelor de transport - gradul ridicat de mobilitate (transformarea

drumurilor de pământ integrate în peisaj, în șosele, autostrăzi, căi ferate, poduri,
etc.);
 imaginile puternice în peisaj, centrele industriale dezvoltate în peisaje naturale,
în legatură cu zone de exploatare sau cu zone fluviale ce puteau facilita
transportul;
 materialele sau utilajele ce au condus la exploatarea intensă a naturii, și
distrugerea unor mari situri valoroase;
1
S.Graham- Professor of Cities and Society at the Global Urban Research Unit and is based in Newcastle
University's School of Architecture, Planning and Landscape.
2
S.Marvin - Professor / Cluster Convenor, Urban Worlds, Department of Geography Durham University.
3
Curs: Tehnologii în Peisaj, Master MPT, Anul 2 – Autor: Cristina Enache.
4
Curs : Tehnologii în Peisaj , Master MPT , Anul 2 – Autor: Cristina Enache.
9
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
 zone industriale în relație cu cariere de piatră, exploatări de minereu, cărbuni,

gaze naturale, hidrocentrale ce au condus la poluarea intensă a zonei, dar și
distrugerea habitatelor naturale și a solurilor;
 siluete puternice, intervenții în peisaj prin obiectele arhitecturale impunătoare
(hale, zone de procesare a materialelor).
Astfel, apar noi semnificații al conceptului de peisaj prin apariția peisajului urban,
considerat o „proiecție puternică a societății în sensul în care aceasta îşi manifestă
identitatea culturală şi/sau specificul tradiţional, natura este adusă înăuntru, prin
intermediul parcurilor urbane, oraşele se dezvoltă dincolo de limitele vechilor cetăţi,
comunicând cu peisajul natural”5, urmând elementele de forţă din teritoriu și mari situri
industriale în care exploatarea naturii şi a resurselor sale își modifică structura lor
naturală într-un mod negativ pentru perioada industrializării și totodată au condus la
reconsiderarea peisajului.
Declinul specific „Perioadei Industrializării” în anii 1992-2000 din România, a

condus la o serie de consecințe negative, atât asupra resurselor naturale cât și a
societății umane, prin arii abandonate atât în zonele urbane cât și cele naturale,
ecosisteme distruse și arii neutilizabile. Însă în ultimii 16-20 ani, după declinul perioadei
Industrializării, conștientizarea și necesitatea de a readuce către om natura, au apărut
noi atitudini în ceea ce privește relația dintre tehnologie peisajului. Cele mai multe
proiecte prezintă noi conversii funcționale, îndreptate către spațiul public, centre
culturale, loisir, în defavoarea siturilor industriale/tehnologice, unde apar noi măsuri de
conservare și protejare a patrimoniului natural prin programe mondiale UNESCO6,
Natura 20007 , Convenția Europeană a Peisajului ( Florența, 2000)8 ce au condus la
5
Curs: Tehnologii în Peisaj, Master MPT, Anul 2 , Autor: Cristina Enache.
6
Unesco- Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).
7
Natura 2000- Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eșantion
reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar
8
Convenția Europeană a Peisajului - vizează încurajarea autorităţilor publice în adoptarea politicilor de protejare,
administrare şi planificare a peisajelor în Europa.
10
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
dezvoltarea unor noi Tehnologii, ce au noi abordări de manifestare în peisaj după cum
urmează :
 Noi tehnologii pentru infrastructura necesară, utilajelor sunt mult mai reduse ca
dimensiuni, putând fi încadrate într-o arhitectură ce poate dezvolta o nouă relație
cu mediul înconjurător.
 Peisajul urban nu suferă transformări puternice, acestea manifestându-se mai
mult ca rezultat al modificării structurilor sociale determinate de noile tehnologii
informaționale, de comunicare și de mobilitate.
 Este afectată perceperea spațiului, deoarece modul de parcurgere este diferit, ce
necesită elemente noi, noduri puternice, identități urbane locale.
 Obiectul urban capătă o foarte mare importanță în acest nou peisaj, fie că el este
un spațiu public, un obiect de arhitectură sau un element de artă urbană.
Însă aceste noi tehnologii prezintă elemente sau soluții de elemente, cerute de
noile necesități funcționale și dezvoltarea urbană. Dezvoltarea tehnologică modelează
peisajul contemporan – atât urban, periurban, rural sau natural prin observatoare
astronomice și stații meteorologice care dezvoltă o strânsă relație cu situl pe care se
desfășoara, ca o continuitate sau completare a peisajului natural. Nodurile intermodale,
amplasate în general în afara orașelor, coerent conectate în teritoriu, asigurând
tranziția între diferitele mijloace de transport și constituindu-se în adevarate centre de
interes, prin polarizarea și altor funcțiuni complementare sau compatibile, devin accente
funcționale și volumetrice la nivelul peisajului, dezvoltarea intensă a orașelor necesită
găsirea unor soluții pentru suplinirea necesarului de teren liber, prin valorificarea
spațiilor urbane cu funcțiuni specifice zonelor rurale – cum este cazul fermelor, culturilor
agricole, sau „insulelor ecologice”.
11
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
3.2 Tipologii de Tehnologii în Peisaj
Aceste tehnologii se manifestă în peisaj și pot fi clasificate în tipologii de

tehnologie în funcție de următoarele categorii de manifestare:
 Din punct de vedere al peisajului:

- prin manifestarea tehnologiei în peisajul natural ca de exemplu situri
industriale (exploatări de resurse naturale, hidrocentrale), tehnologii de
transport (autostrăzi, căi ferate, poduri), stații meteorologice, observatoare
astronomice.
- peisajul antropizat prin tehnologii de construcție, zone industriale urbane,
parcuri de activități, etc.
 Din punct de vedere al domeniului tehnologic:
- tehnlogii destinate sectorului agricol (câmpuri de exploatare, ferme);
- tehnologii destinate industriei (zone industriale, zone de producție);
- tehnologii energetice, tehnologii de construcție, tehnologii de transport.
 Din punct de vedere al tipurilor de tehnologii ce se împart patru mari
categorii:
- tehnologii destinate exploatării (a apei, minereuri, gazelor, etc.);
- tehnologii de producție (centre industriale, platforme offshore, onshore,
parcuri eoliene);
- tehnlogii de cercetare;
- tehnologii de mobilitate.
 Din punct de vedere al resurselor utilizate de către tehnologii, și vorbim
de utilizarea resurselor naturale, această categorie este cea mai importantă
din punctul meu de vedere, deoarece aceasta trebuie sa țină cont de
utilizarea resurselor naturale cat mai puțin, dar cu o eficientizare maximă.
Astfel, în cadrul resurselor naturale putem clasifica tipuriile de tehnologii ce
folosesc resursele naturale în funcție de tipuriile acestora:
12
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
1. Tehnologii ce valorifică resursele de apă, cu un impact semnificativ

asupra fizionomiei rețelei hidrografice, aici vorbim de reducerea rolului
distructiv al râurilor, care se manifesta în unele regiuni prin puternice
revărsări sau inundații, ce necesită o intervenție deosebit de activă a
omului în peisaj, prin concretizarea și realizarea unor canalizări,
îndiguiri și asanări.
2. Tehnologii ce valorifică soluriile și resursele biosferei, modificarea
învelișului vegetal natural a avut urmări asupra faunei, determinând
dispariția condițiilor specifice mediului de viață pentru anumite specii
de animale, presiune directă și neîntreruptă asupra faunei prin
vânătoare aria de repartiție a multor specii ce au suferit modificări
importante, chiar dispariția unora prin valorificarea resurselor naturale
ce au ca efect transformarea profundă a peisajului.
3. Tehnologii ce valorifică energia solară, aceste tehnologii au fost
folosite încă din antichitate, însă în zilele noastre energia solară este
exploatată în mai multe moduri și din ce în ce mai des, iar principalele
metode de utilizare sunt: celula solară (fotovoltaică) concentratoare
solare parabolice în curs de dezvoltare ce se manifestă prin mai multe
metode de utilizare a energiei solare prin colectoare solare, turn solar,
centrale solare.
4. Tehnologii ce folosesc energia geotermală, energia produsă și
stocată de Pământ. Energia geotermală reprezentă în 2014
aproximativ 3% din totalul de energie produsă și captată la nivelul
mondial. Avantajele acestei tehnologii este acea indepedență de
vreme și ciclul zi/noapte, este curată și nu influențează negativ mediul
înconjurător. Centralele care captează energia geotermală pot afecta
solul din jur (când apa fierbinte este injectată în rocă pentru obținerea
aburului) și emit cantități mici (5% față de o centrală cu combustibil
fosil) de CO2 și sulfuri.
13
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
5. Tehnologii ce folosesc energia vântului așa numită energie eoliană,

această tehnologie a fost folosită pentru prima dată în jurul anului
5000 i.e.n, pentru propulsarea bărcilor cu pânză, însă această
tehnologie s-a transformat în ultimii 100 de ani, ele având și un rol de
simbol național pentru Olandezi prin celebrele morii de vânt. Această
tehnologie folosește turbinele eoliene curente ce funcționează pe
același principiu ca și morile de vânt din antichitate: palele unei elice
adună energia kinetică9 a vântului pe care o transformă
în electricitate prin intermediul unui generator. Valorificarea energiei
eoliene a crescut în anii ’70, odată cu prima criză mondială a
petrolului și apoi în anii ’90 din cauza îngrijorărilor generate
de impactul poluării generate de combustibilii fosili asupra mediului.
6. Tehnologii ce folosesc energia valurilor, această tehnologie este
folosită în țăriile care au deschidere la mare, fiind o sursă importantă
de a produce energie verde10 folosind doar curenții maritimi, acestă
tehnologie folosește un singur principiu: Mareele, datorită atracţiei
lunare, se produc cu regularitate în anumite zone de litoral de pe
glob, cu amplitudini care pot ajunge uneori la 14-18 m, determinând
oscilaţii lente de nivel ale apelor marine. Principiul de utilizare a
energiei mareelor în centrale mareomotrice, constă în amenajarea
unor bazine îndiguite, sau insule artificiale care să facă posibilă
captarea energiei apei, declanşată de aceste oscilaţii, atât la umplere
(la flux), cât şi la golire (la reflux). Energia mareelor este energia ce
poate fi captată prin exploatarea energiei potenţiale rezultate din
9
Energie Kinetică = este o mărime scalară egală cu semiprodusul dintre masa punctului material și pătratul vitezei
lui.
10
Energii Verzi= sunt considerate în practică, energiile care provin din surse care fie că regenerează de la sine în
scurt timp, fie sunt surse practic inepuizabile. Termenul de energie verde se referă la forme de energie produse
prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile.
14
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
deplasarea pe verticală a masei de apă la diferite niveluri sau a

energiei cinetice datorate curenţilor de maree.
Energia mareelor rezultă din forţele gravitaţionale ale Soarelui şi Lunii, şi ca urmare
a rotaţiei terestre. Această tehnologie s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 20 de ani fiind o
soluție alternativă a parcurilor eoliene ce ocupă suprafețe mari de teren și nu sunt
stabile, ele depinzând foarte mult de fluxul aerului care poate avea fluctuații mari, astfel
aceste parcuri eoliene pot produce mai puțin față de consum sau pot produce mai multă
energie față de necesitatea de consum rezultând o pierdere a energiei.
Tipologii de Tehnologii Verzi :
Figure 2. Tipologii de Energii Verzi.
Sursa Imagine: http://carbonenergy.ro/stiri/investitiile-verzi-din-romania_03.html
Figure 1 Tipologii de Energii Marine
Sursă imagine: http://laenergiaysusclases1002.blogspot.ro/p/energia-maritima-cuando-algo-se-

mueve.html.
15
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
3.3 Apariția unui nou tip de peisaj – „Peisajul Tehnologic”
Plecând de la conceptul general a Peisajul, acest concept „inter şi

transdisciplinar (geografie, ecologie, geologie, biologie, agronomie, silvicultuă, arte
plastice, arhitectură, urbanism, peisagistică, turism, istorie-antropologie,etc.)”11 este o
punte între domenii aparent diferite, dar care inserate în termenul generic de Peisaj
(imagine unui teritoriu) poate genera o nouă orientare de cercetare holistică, și anume
Peisajul Tehnologic.
Dacă toate aceste ,,domenii au luat în considerare cu predilecţie dimensiunea

spaţial-temporală a peisajului, precum şi dimensiunea sa funcţională sau estetică”12
prezente în pluridisciplinaritatea peisajului, ce rezidă din abordările ştiinţelor enumerate,
fiecare plecând de la o redare descriptivă şi subiectivă a peisajului până la analize strict
cantitative.
Pentru a putea da o definiție clară a Peisajului Tehnologic am plecat de la

definiția peisajului conform Convenției Europene a Peisajului(Florența, 2000) unde este
definit ca: “ parte de teritoriu perceput ca atare de către populație, al cărui caracter este
rezultatul acțiunii și interacțiunii factoriilor naturali și/sau umani”13 și a tehnologiei ca
fiind: „un ansambu de metode, procese, operațiuni făcute sau aplicate asupra materiilor
prime, materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau
comercial.”14 A rezultat conceptul de Peisaj Tehnologic, ce devine o subdiviziune a
peisajului antropic de multe ori fără a altera calitatea peisajului natural, ci mai degrabă
este axat pe semnalizarea acestuia pentru observatori.
11
Curs: Tehnologii in Peisaj , Master MPT, Anul 2 , Autor : Cristina Enache.
12
Tudora, 2009, the landscape evaluation methodology for natural sites and for the landscape planning
projects –USAMV –CNCSIS
13
Conventia Europeana a Peisajului, Florenta, 2000.
14
Definitia Tehnologiei – Wikipedia, accesat in 4.17.2016.
16
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Figura 3. Conceptul de Peisaj Tehnologic Sursă Imagine: Autor.
Noul concept integrează componentele naturale şi socio-economice şi le

focalizează spre rezolvarea problemelor mediului: internalităţile şi externalităţile
mediului se regăsesc în fizionomia şi fiziologia peisajului. Astfel,peisajul este inclus în
conceptul de mediu, iar internalităţile mediului vizează presiunea naturală, iar
externalităţile mediului prin presiunea antropică. Conştientizând asupra impasului unei
societăţi bazate pe un consum iraţional de resurse, criticile aduse modelului
„creşterii zero” au pregătit şi au deschis calea spre un nou tip de peisaj, tip care,
finalmente, va căpăta atributul de peisaj tehnologic ce are ca scop următoarele principii
de fundamentare:
1. Noul mod de producţie trebuie să fie raţional cu utilizarea resurselor

materiale, financiare, umane etc.
2. Noul mod de consum trebuie să fie potrivnic inutilului, artificialului,
achizitivismului în sine etc.
17
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
3. Omul, ca scop suprem al creşterii economice, trebuie să fie privit ca om

multidimensional; cu nevoi fizice dar şi social-culturale; în plus, ca o fiinţă
biologică care trăieşte în puternică interdependenţă cu mediul natural de care e
bine să aibă grijă.
4. Noţiunea de calitate a vieţii înseamnă ceva mai mult decât consumul
propriu-zis de bunuri materiale; la ea concură puritatea aerului, a apei,
calitatea educaţiei, a asistenţei sociale, sanitare, etc.
Acest concept de Peisaj Tehnologic își propune să medieze o problemă dintre

resursele naturale și consum prin intermediul tehnologiei verzi15, denumită pe plan
mondial sub sintagma „resurse regenerabile” aceste energii regenerabile sunt
considerate în practică, energiile ce provin din surse care fie că regenerează de
la sine în scurt timp, fie sunt surse practic inepuizabile. Termenul de energie
regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al
energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a
vânturilor (eoliană), a apelor curgătoare, a proceselor biologice (biodiesel, bioetanol,
biogaz) și a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând diferite
procedee. Toate sursele regenerabile cu excepţia mareelor şi surselor geotermale
sunt, de fapt, derivate din energia solară, Soarele fiind sursa principală de energie a
Pământului, sursă care generează toate procesele biologice şi meteorologice.
Figure 4: Circuitul şi Influentele Energiilor,
Sursă Imagini: http://www.gaia-legacy.ch/environmental-protection/

15
Energia Verde = sunt considerate în practică, energiile care provin din surse care fie că regenerează de la sine în
scurt timp, fie sunt surse practic inepuizabile. Termenul de energie verde se referă la forme de energie produse
prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile.
18
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
 Tehnologia Informației sau a Comunicării.
Tehnologia informatiei apare ca factor determinant in modificarea si modelarea

noilor contexte economice, politice, sociale si culturale la nivel mondial, fenomene si
consecinte ale acesteia sunt evidente la nivel local, sub influenta si coordonarea marilor
structuri economice si politice, avand influente asupra aspectelor sociale si culturale, cu
manifestari asupra peisajului si structurii urbane astfel Sistemul de comunicare,
indiferent de scara la care se produce, este un produs tehnic, constituit ca motor al
dezvoltării tehnologice, motivaţie a acesteia, urmărind calitatea şi eficienţa, stând la
baza susţinerii unei sume de aspecte economice. Tehnologia informaţională este o
invenţie umană. Industrializarea comunicării, mai întâi mecanizarea, apoi digitizarea, au
condus la construirea acestui fenomen.La fel ca şi revoluţia industrială la momentul
respectiv, revoluţia informaţională modifică la rândul ei structurile vieţii cotidiene.
Pornind de la tipologia umană, individul ajunge să-şi reevalueze modul de viaţa.
Capacitatea de adaptare, şi în special uşurinţa de aderare la tot ceea ce

presupune sporire a confortului, ca şi de apropriere a acestuia, determină la nivel de
societate diversificarea tipologiilor de nevoi, şi deci a cererilor şi producţiei.
Tehnologia informaţiei este, în consecinţă : în principal, UN PROCES DE

INDUSTRIALIZARE A COMUNICĂRII, ce are ca efect transformarea cadrului de viaţă,
a condiţiilor de viaţă, a societăţii şi individului, în urma evoluţiei tehnologice, economice
16
şi culturale, şi, în secundar, un „PROCES DE MODIFICARE A VALORILOR” şi
ierarhiilor valorice, a nevoilor şi priorităţilor existenţiale.
Producerea bunurilor, precum şi serviciile, au devenit subordonate deţinerii de

informaţii. În noul mod informaţional de dezvoltare sursa productivităţii se află între
„tehnologia noii generaţii ştiinţifice, procesarea informaţiei şi comunicarea
simbolică”.
16
Curs: Tehnologii in Peisaj , Master MPT, Anul 2 , Autor : Cristina Enache.
19
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Capitolul 4. Peisajul Costier al Mării Negre

4.1 Date generale Marea Neagră
4.2 Tipologii de Peisaj Identificate de-a lungul Țărmului Sudic al Mării Negre.
4.3 Elemente de cadru natural – Analiza situației existente

actuale,naturale,dinamica costieră.
4.4 Concluzii.
20
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
4.1 Date generale Marea Neagră.

Zona costieră a Mării Negre este compusă dintr-o varietate de faleze maritime și
plaje de nisip construit, dune de nisip și bancuri de nisip, țărmuri stancoase, păduri
costiere și lacuri / lagune sărate. Aceste caracteristici au determinat varietatea reliefului
și orientării liniei de coastă, proprietățiilor diferite, litologiei, structurii țărmului și
proceselor costiere care au modelat zona costieră. Linia țărmului românesc a cunoscut
schimbări semnificative în ceea ce privește tipul de peisaj, mai ales ca urmare a
activitaților antropice desfășurate de-a lungul țărmului sudic al Mării Negre prin
activitațiile antropice generate de lucrările hidrotehnice desfășurate pe Dunăre în anul
1949.
Aceste modificări includ și dezvoltarea structurilor hoteliere, zone rezidențiale și
construirea diferitelor tipuri de structuri de protecție (pereți de beton, diguri pentru
spargerea valuriilor, stabilizarea falezei, etc.) multe dintre acestea fiind in prezent o
agresiune atât vizuală cât și funcțională asupra peisajului costier. Marea Neagră este
cel mai mare bazin intercontinental de apă sărată, cu o suprafață de aproximativ
415.000 km217 și cu un volum de aproximativ de 530.000km3.
Sectorul românesc al țărmului Mării Negre are o lungime de cca. 244km (între
granița cu Ucraina în Golful Musura și granița cu Bulgaria la sud de Vama Veche. Acest
sector al țărmului românesc reprezintă 6% din lungimea totală a țărmului Mării Negre
incluzând 128 km de ape marine de tranziție (Chilia Periboina) și 116 km de ape
costiere (Periboina la Vama Veche ), astfel întreg sectorul românesc este împărțit în
două mari unitați și anume: unitatea Nordică ce cuprinde țărmul masiv al Deltei Dunării
ce are un caracter de zonă protejată în patrimoniul UNESCO, ce cuprinde complexul
lagunar Razelm (Razim – Sinoie), cu plajele sale de nisip joase de deltă / lagună, și
unitatea Sudică între Capul Midia și Vama Veche, acestă unitate teritorială este
destinată turismului și dezvoltăriilor economice (zone industriale , zone agricole, stațiuni
turistice, etc ) și fiind cea mai ofertantă din punct de vedere al varietații de peisaje.
17
Strategia natională a Mării Negre – Document Oficial.
21
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Principalele probleme cu care se confruntă zona costieră a Mării Negre fiind considerat
„un sistem format din mai multe subsisteme strâns interconectate: relief, sediment,
acvatoriu, atmosferă, ecosisteme”18 sunt
considerate sisteme dinamice, fragile și
vulnerabile datorită antropizării excesive asupra
zonei litoralului Românesc ce conduc la
modificarea peisajului prin: presiunea umană ce
se exercită prin poluare, etrofizare, supra-
exploatarea terenuriilor în detrimentul
construcțiilor masive, periclitarea speciilor rare
datorită pescuitului excesiv și nu în ultimul rând
alterarea structurii și funcționării regiuniilor
umede din jurul mării. Toate acestea conduc la
alterarea esteticii peisajelor. „Regiunea Mării
Negre este o zonă geografică distinctă,
bogată în resurse naturale şi poziţionată
strategic la întâlnirea dintre Europa, Asia
Centrală și Orientul Mijlociu. Cu o populaţie
numeroasă, regiunea ridică o serie de
oportunităţi şi provocări pentru cetăţenii săi.
Regiunea este o piaţă în expansiune cu un
potenţial de dezvoltare ridicat şi constituie un
nod important pentru fluxurile energetice şi de
transport. Cu toate acestea, este în egală
Figure 5 Tipologii de Peisaj Sursă: Autor măsură o regiune cu conflicte îngheţate
nerezolvate, cu multe probleme de mediu”19.
18
Autor: Alexandru P20, Articol: Probleme de Mediu MN – Sept 09.2015
19
Document Oficial – COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU ŞI PARLAMENTUL EUROPEAN SINERGIA MĂRII
NEGRE – O NOUĂ INIŢIATIVĂ DE COOPERARE REGIONALĂ
22
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
„Regiunea Mării Negre este o zonă de producţie şi distribuţie de o importanţă strategică

pentru securitatea energetică a UE. Dispune de un poteţial semnificativ de
diversificare a aprovizionării cu energie şi constituie, aşadar, un element esenţial al
strategiei externe a UE în sectorul energetic. Diversificarea securităţii furnizării
energiei este atât în interesul partenerilor strategici din regiune cât şi al UE”20.
4.2 Tipologii de Peisaj Identificate de-a lungul Țărmului Sudic al Mării Negre.
Peisajul este definit de doua tipologii principale:
1. Peisajul Natural-patrimoniul Natural, zone verzi importante in teritoriub, zone
umede,habitate, etc.
2. Peisajul Antropic – peisajul construit , rezultatele actiunii antropice, peisaje
rurale, etc.
Această divizare pe tipologii de peisaj au rolul de a îmbunătății gestionarea
acestora în funcție de gradul de intervenție a factorului uman. Din punct de vedere al
peisajului intalnit de-a lungul Zonei Costiere se disting 7 tipuri de peisaj dupa cum
urmeaza: Peisajul Portuar , Peisajul Industrial , Peisajul Rural, Peisajul Agricol, Peisajul
Forestier , Peisajul Acvatic avand ca element natural lacul,peisajul Urban . Astfel
identificarea peisajului a zonei costiere s-a bazat pe două marii criterii de analiză:
1. Analiza de ansamblu prin analiza diferitelor planuri, texturi, și a bazelor de date.
2. Analiza sensibilă, subiectivă a peisajului și modul de percepție a acestuia.
20
Document Oficial – COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU ŞI PARLAMENTUL EUROPEAN SINERGIA MĂRII
NEGRE – O NOUĂ INIŢIATIVĂ DE COOPERARE REGIONALĂ
23
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Peisajul Industrial – „Peisajul industrial este definit ca apariția activităților productive,

influențate de factori naturali și antropici, materializat în spațiu prin clădiri, instalații,
drumuri de acces, facilități de depozitare, facilități de administrare și de întreținere
(furnizarea de materii prime, apa curenta, electricitate) etc”21. Peisajele industriale din
Zona Costieră formează o structură
aproximativ disipată în teritoriu ce
pornește de la nord spre sud-vestul
țărmului costier. Acesta ocupă o
suprafață semnificativă din zonele
periferice ale orașului Constanța și
Mangalia și își pune puternic
Figura 6. Tipologii de Peisaj Industrial
amprenta asupra imaginii orașului cu Sursă support topografic: PATJ CONSTANTA, Sursă Imagini:
http://www.telegrafonline.ro/rusii-si-americanii-exploateaza-
precădere pentru că marchează impreuna-perimetre-de-gaze-din-marea-neagra
zonele de intrare de pe axa București –Constanta. „Peisajele industriale sunt

peisaje fragile prin influența pe care o au față de calitatea factorilor demediu,cât și
riscul la poluare pe care îl determină în teritoriu”22. Peisajele industriale își pun cel mai
puternic amprenta în Zona Metropolitană a orașului Constanța, UAT a cărei identitate
este dată de aceste structuri de producție dar și de zona portuară.
Caracteristiciile Peisajului Industrial, Conform Convenţiei European asupra calităţii peisajului.
21
Articol- Industrial Landscape – a Landscape in Transition in the Municipality Area of Bucharest, Autor: Delia
Adriana MIREA, 30.12.2010.
22
Studiu de Fundamentare P.A.T.Z – Zona Metropolitană Craiova – Studiu de Amenajare Peisagistică și Spațiile
Verzi , Elaborat de S.C GEA STRATEGY & CONSULTING S.A – 2015.
24
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
 Peisajul Rural- „Peisajul rural este o rezultantă a modului de grupare a gospodăriilor în

interiorul vetrei aşezării (intravilan) şi a formelor de utilizare a terenurilor (în extravilan).
Acesta se deosebeşte de peisajul urban-industrial în primul rând prin dominanţa
utilizării agricole a spaţiului. Acestea se păstreză chiar şi după ce agricultura încetează
să mai constituie principala ocupaţie a locuitorilor de la sate, aşa cum se întâmplăîn
statele dezvoltate. Principalele elemente ale peisajului rural sunt: morfologia
(fizionomia) rurală şi structura
fondului funciar”23. Peisajele
rurale, alături de cele agricole
cu care se dezvoltă în strânsă
legătură, au un rol deosebit de
important în Zona Costiera.
Acestea reprezintă o resursă
importantă prin identitatea pe Figura 7. Tipologii de Peisaje Rurale. Sursă support topographic: PATJ
CONSTANTA, Sursă imagini: http://www.tvlitoral.ro/gradinite-cu-program-
care încă o păstrează. prelungit-la-limanu-si-pecineaga/
Accesibilitatea relativ redusă în multe sate ale zonei a determinat păstrarea unor
peisaje valoroase prin specificul local–tipologia locuinței (arhitectura, structura
parcelarului, cu parcele lungi, cu grădini de legume sau livezi), relația cu structurile
naturale.
Caracteristiciile Peisajului Rural, Conform Convenţiei European asupra calităţii peisajului.
23
Definiția Peisajului Rural – Autor: http://cei3purcelusi.weebly.com/definitii-ale-peisajului.html
25
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Peisajul Agricol – „Peisajele agricole sunt categoria de peisaje ce se află la intersecția

dintre peisajele naturale și cele antropice”.
Acestea sunt determinate de

intervenția umană asupra
cadrului natural, dar au o
componentă definitorie în ceea ce
privește rolul ecologic în teritoriu
prin funcția pe care o îndeplinesc
în ceea ce privește sistemul verde
al zonei metropolitane”24.Peisajul
Figure 8.Peisaje Agricole, Sursă suport topograpfic: PATJ CONSTANTA, Sursă
agricol propriu-zis s-a dezvoltat imaginii: Google Earth, accesat in data de 19.04.2016,
http://www.zf.ro/companii/judetele-siloz-ale-romaniei-trei-regiuni-au-35-
pe solurile defrișate de padure din-total-15096245
sau pe cele deștelenite de pășuni și fanețe naturale. După suprafața solului ocupată cu
cereale, plante furajere, plantații de vii și livezi, peisajul rural este indentificat ca un
peisaj agrar, agro-pastoral, agro-viticol, agro-pomicol, ocupând o suprafață de circa 80
% din întreaga regiune a zonei costiere, fiind al doilea pol important in economia
regiunii. Peisajele agricole nu au doar rol economic, mai ales în cazul Zonei Costiere
unde terenul agricol este una din principalele resurse, ci și cultural atât prin susținerea
unui caracter specific, istoric al regiunii, cât și prin crearea unei noi imagini, identitare.
Caracteristiciile Peisajului Agricol, Conform Convenţiei European asupra calităţii peisajului.
24
Studiu de Fundamentare P.A.T.Z – Zona Metropolitană Craiova – Studiu de Amenajare Peisagistică și Spațiile
Verzi , Elaborat de S.C GEA STRATEGY & CONSULTING S.A – 2015.
26
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
 Peisajul Forestier – „este

definit ca un teritoriu din cadrul
zonei forestiere, care contine
ecosisteme impadurite si
neimpadurite (gol alpin, lacuri,
mlastini) cu influențe umane
minime și care măsoară o suprafață Figura 9. Peisajul Forestier. Sursă Imagine: http://totb.ro/foto-
de minimum 500 kilometri pătrați și o-lume-spectaculoasa-dar-ignorata-limanu-dobrogea/
o extindere de cel putin 10 kilometri”25.
Peisajul Forestier din zona Litoralului romanesc, a suferit modificari majore inca din anii
1910, datorită degradăriilor terenurilor generată de acţiunea agenţilor externi:
eroziune, transport,acumulare.Datorită defrişărilor efectuate în acest areal, procentul
de împădurire este scăzut, fapt ce duce la o creştere a proceselor de ravenare şi
spălare în suprafaţa procesele naturale, provocate de factori naturali, degradarea
peisajelor este accentuată şi de activităţile antropice: Defrişările din zona Litoralului
Romanesc care au avut loc din cele mai vechi timpuri (1920) cu scopul de a mări
suprafeţele de păşunat, dar pentru sporirea suprafeţelor pentru diversele culturi
agricole. De asemenea, lemnul a fost şi este exploatat pentru Industria Lemnului, fapt
ce a condus la o diminuare accentuata a peisajului Forestier. Astăzi peisajul forestier
ocupă o suprafata relativ mica de-a lungul zonei costiere printre care amintim de
Padurea Hagieni fiind o rezervatie naturala și pădurea de pini dintre Stațiunea Olimp și
Neptun fiind singurele peisaje forestiere păstrate până în prezent.
Caracteristiciile Peisajului Forestier, Conform Convenţiei European asupra calităţii peisajului.
25
Definiția Peisajului Forestier, preluat de pe :www.intactforests.org
27
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
 Peisajul Lacustru/ zone umede – acest tip de peisaj este o componentă al

mediului acvatic, unde apa este partea vizibilă și dominantă în peisaj.
Această categorie de peisaje este puternic vizibilă în cadrul zonei costiere datorită
structurii rețelei hidrografice. Ce include peisajul zonelor umede cu rol ecologice
incadrate intr-un peisaj antropizat ce creează o serie de micro peisaje datorită tipologiei
reliefului și structurii geologice pe care le parcurg: zonele mlăștinoase din cadrul
statiuniilor turistice au un rol important in diversitatea ecologica.
Figura 10. Peisajul Lacustru. Sursa imagini:

http://www.infopensiuni.ro/cazare-mangalia/obiective-turistice-mangalia/lacul-mangalia_7408,
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/07/23/zbor-peste-dobrogea/
http://www.himalayaadventure.ro/excursie-cu-bicicleta-la-2-mai_rezervatia-naturala-padurea-hagieni/
Zona Costieră creează o serie de micro-peisaje lagunare/umede datorită

tipologiei reliefului și a structurii geologice pe care le parcurge, acest tip de peisaj are un
rol ecologic în teritoriu prin prezența zonelor umede și a coridoarelor verzi prin diferite
specii de pești, păsări, mamifere și au un potențial turistic important și puțin valorificat.
Acest tip de peisaj lagunar / umed în areale urbanizate reprezintă un accent în macro-
peisajului costier, prin care sistemele de micro-peisaje inserate în zonele turistice
puternic afectate de urbanizare reprezintă un plus în ceea ce privește diversitatea
peisajului întâlnit de-a lungul zonei Costiere.
Caracteristiciile Peisajului Lacustru, Conform Convenţiei European asupra calităţii peisajului.
28
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
 Peisajul Urban – „Peisajul urban este definit de trăsăturile, modelele şi structura

oraşului, incluzând aici componenta biologică, mediul fizic şi elementele antropice. Din
punct de vedere al structurii sale, oraşul este rezultatul stratificării continue a unor
proiecte politice majore şi a unor proiecte individuale minore, care se succed în timp şi
se suprapun în spaţiu. Pe lângă aspectele vizibile şi fizice, peisajele urbane, şi nu numai
acestea, posedă şi o semnificaţie simbolică, fiind pline de sensuri şi de identitate ”26.
Figure 11.Peisaj Urban. Surse imagini: http://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-vacanta-mea-la-neptun-

statiunea-nu-planeta,
În general, zona costieră este o regiune cu un pronunţat caracter urban. Principalele

centre urbane ale litoralului sunt: municipiul Constanţa, reşedinţa de judeţ şi unul dintre
cele mai mari oraşe din ţară, municipiul Mangalia cu funcţiuni complexe industriale şi
turistice şi oraşul Năvodari, oraş industrial dezvoltat în jurul unor complexe industriale
din ramurile chimiei şi petrochimiei. Alte oraşe mici (sub 20.000 de locuitori) sunt Eforie
şi Techirghiol, în care predomină caracterul de staţiune balneo-turistică, Ovidiu, mic
centru urban, aflat în aria de imediată influenţă a municipiului Constanţa şi Sulina, care
prin poziţia geografică pe care o ocupă aparţine deopotrivă litoralului şi într-o mare
măsură spaţiului deltaic. Astfel gradul de urbanizare in zona costiera datorită potenţialul
balnear şi de agrement a regiunii litorale a dus la dezvoltarea puternică a turismului şi a
industriei hoteliere.
Caracteristiciile Peisajului Urban,

Conform Convenţiei European asupra
calităţii peisajului.
26
Peisajul urban: între simbolul determinat şi simbolul creat. , Autor: Vladimir Boc, Master Peisaj şi Teritoriu,
Facultatea de urbanism, UAUIM „Ion Mincu”.
29
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
 Peisajul Portuar – un port este definit astfel: „parte delimitată a teritoriului

național, situată la litoral sau la malul unei ape, protejată natural sau artificial împotriva
valurilor, vânturilor, curenților, ghețurilor, având ca scop primirea și adăpostirea navelor,
prestarea de servicii pentru nave, pasageri și mărfuri, precum și facilitarea de activități
comerciale și industriale. Portul cuprinde totalitatea acvatoriilor și teritoriilor,
construcțiilor hidrotehnice, canalelor de acces, șenalelor, zonelor de navigație, radelor
interioare, clădirilor, magaziilor, platformelor, căilor ferate, drumurilor, instalațiilor și
echipamentelor aflate în limitele acestuia”27.
Figura 12. Peisajul Portuar. Surse Imagini: http://www.telegrafonline.ro/portul-midia-inchis-din-cauza-vantului-puternic,

http://zoom.mediafax.ro/travel/1-mai-litoralul-vazut-altfel-12553950; http://www.economiczoom.ro/stiri-economice-
financiare-de-afaceri/administratorul-portului-constanta-a-avut-afaceri-de-275-mil-lei-mai-mari-cu-4-in-2014.html
Acest tip de peisaj se regăsește în principalele orașe ale zonei costiere:

Constanța , Mangalia , Megidia acest tip de peisaj se caracterizeaza prin infrastructura
navală masiva și impunătoare, și sunt o influență antropica majoră asupra dinamicii de
coasta. Portul Midia, în mod special, a influențat configurația plajei din stațiunea
Mamaia și parțial plaja de la nord de portul Tomis. Portul Constanța a avut o influență
majoră asupra falezelor și eroziunii plajelor din sud. Portul Mangalia a avut influențe
asupra falezelor si eroziunii plajelor în zona dintre satele 2 Mai si Vama Veche.
Caracteristiciile Peisajulu Portuar,

Conform Convenţiei European
asupra calităţii peisajului.
27
Conform cu Ordonanța nr. 22 din 29 ianuarie 1999 privind administrarea porturilor și serviciile în porturi.
30
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
4.3 Elemente de cadru natural – Analiza situației existente actuale, naturale,

dinamica costieră.
4.3.1 Geologie: Unitatea sudica este „foarte diferita ca forma si cuprinde stanci
moi flancate de plaje mici sub forma de buzunar, separate prin bancuri mici litorale de
nisip. Aceste plaje sunt flancate de pante submarine mai abrupte decat in cadrul
Unitatii nordice”28. Plajele „Unitatii sudice, care sunt asezate in fata falezelor, sunt in
general stancoase, cu suprafata acoperita de sedimente limitata. Exista intinderi mici
de plaje de nisip si aici sedimentele tind sa fie alcatuite din nisipuri cu granulatie de la
medie la mare. De-a lungul aceastei unitati, Dunarea a avut o influenta mai redusa, in
special pana la constructia jetelelor Portului Midia, care intrerupe complet transportul
litoral. Intre Golful Mamaia si Constanta, nisipurile fine, provenite din Dunare, sunt inca
prezente. Scoicile si fragmentele de scoici sunt o componenta importanta a plajelor de-
a lungul unitatii sudice, ajungand pana la 98% din sedimentele plajei din sudul Agigei.
O mare parte din nisip este posibil sa fie relict, provenit din fostele vai ale raurilor
Techirghiol, Carasu si Ostrov, in Holocenul tarziu, desi fragmente de calcar si cristale
de stanca, provenite din eroziunea structurilor de protectie costiera si a falezelor joase,
pot fi gasite pe plaje. Unele dintre plaje au fost, de asemenea in nisipate artificial,
introducand astfel unele sedimente noi in sistemul plajei”29.
4.3.2 Hidrologia: Suprafata uscatului în zona costiera este limitata de bazinele
hidrografice medii ce acoperă 5.480km2 din suprafat hidrografica. Raurile mari sunt V.
Albesti (cu izvorare din Bulgaria), Casimcea, Taita si Slava. Bazinele hidrografice de tip
versant la mare reprezinta doar 3% din bazinul litoral si se refera in principal la coasta
dintre Capul Midia si Vama Veche. Toate raurile mari deverseaza in lacuri litorale sau
lagune si doar un numar mic de bazine-versant de dimensiuni foarte mici (suprafața
totala de 143km2).
28
Master Plan privind Protectia si Reabilitarea Zonei Costiere. – Document official, 2015 .
29
Raportul Privind Geologia Marii Negre – Master Plan privind Protectia si Reabilitarea Zonei Costiere – Document
official – 2015.
31
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
4.3.3 Utilizarea Terenuriilor: Unitatea sud, corespunzator localitatilor insiruite

pe zona de coasta, utilizarea terenurilor se caracterizeaza printr-o varietate de folosinte
de tip rural (de exemplu, terenuri agricole si pasuni) si urban. Plajele lungi de nisip, in
special cele care se intind de-a lungul Unitatii sudice al litoralului romanesc, constituie o
atractie turistica importanta pe durata sezonului cald, fiind vizitate de peste 800.000 de
turisti anual, dintre care 60.000 sunt din afara Romaniei. Statiunile turistice cele mai
importante sunt Mamaia, Eforie, Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Saturn si Mangalia;
acestea ofera o gama larga de dotari si servicii de turism: cazare in hoteluri, pensiuni si
locuri de campare, dotari de agrement cum sunt cinematografele, piscinele, discotecile,
dotari de sport cum sunt terenuri de tenis, mini-terenuri de golf, baze pentru sporturi
(inot, scufundari si zbor cu parapanta), alimentatie publica in reteaua de restaurante,
cofetarii si baruri, dotari balneoclimaterice.
4.3.4 Dinamica Costieră: Scopul prezentei secţiuni este de a oferi o privire
generală asupra situaţiei actuale a dinamicii costiere a litoralului românesc al Mării
Negre; aceasta defineşte înţelegerea modului în care funcţionează procesele costiere şi
comportamentul prezent al zonei de coastă.Secţiunea cuprinde, în principal, o
prezentare rezumativă a informaţiilor incluse în rapoartele produse ca parte integrată a
acestui studiu, inclusiv în Raportul Studii de dinamica costieră şi sedmientologie. Aceste
rapoarte trebuie de asemenea parcurse pentru mai multe informatii detaliate si analize
pentru întelegerea modului în care Peisajul Costier a suferit schimbări majore.
Prezenta sectiune include informatii privind factorii naturali care modeleaza litoralul:
vanturi, valuri si curenti, precum si informatii privind sedimentele si caracteristicile de
transport al acestora de-a lungul litoralului romanesc, şi stabilirea tipologiilor de
tehnologii în vederea implementăriilor ce vor ţine cont de factorii de mediu.
32
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
De asemenea, este prezentat un rezumat al comportamentului in timp si actual al

liniei de coasta, impreuna cu ratele de eroziune actuale si sunt identificate „punctele
fierbinti” de eroziune de pe litoral. Sectiunea se incheie cu combinarea acestor
informatii intr-un un model conceptual al proceselor costiere si al comportamentului
zonei de coasta aferente litoralului romanesc al Marii Negre. Un prim proces în
dinamica Costieră este Vântul, este cel mai important factor climatic ce afectează
evoluția litoralului românesc al Mării Negre. Influențele complexe ale modelului ciclonic
atlantic, activității de ciclogeneză din zona mediteraneană și circulației atmosferice de
deasupra Mării Negre joacă un rol important în variabilitatea climatului curenților de aer
de-a lungul litoralului (în special între litoralul Deltei Dunării și litoralul românesc al Mării
Negre). Variabilitatea climatului curenților de aer se referă la direcție, variații sezoniere,
potențialul de transport eolian și vânturile dinspre uscat și regimul aferent. Linia de
coastă a României este caracterizată de medii ridicate ale vitezelor anuale ale vânturilor
(între 4,2 m/s și 6,95 m/s), cu viteze maxime ale vânturilor dinspre nord și nord-vest.
Roza Vânturiilor Vara Roza Vânturiilor Toamna
Figura 13. Viteza Vânturiilor la Marea Neagră, Sursa Imagine: Google Earth, accesat in 19.04.2016 și
documentul oficial:
http://www.rowater.ro/dadobrogea/Master%20Plan%20privind%20Protecia%20i%20Reabilitarea%20Zonei/M
aster%20Plan.pdf
33
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Un al doilea element în dinamica costieră este reprezentată de forța valuriilor (care au

un rol asupra Mării Negre) este influențat atât de valurile de hulă, cât și de valurile
eoliene generate pe plan local. Modelarea valurilor indică faptul că înălțimea
semnificativă a valurilor în larg crește de la nord (0,85m) înspre sud (0,95m). În timp ce
vânturile dinspre uscat și direcțiile valurilor sunt variabile, există tendințe sezoniere,
caracterizate de condiții aspre în perioadele de iarna (din noiembrie până în martie) și
condiții mai calme între aprilie și octombrie. Procentajul de perioade de calm (înălțime
semnificativă a valurilor în larg <0,5m) s-a micșorat în timp, de la 38% în prima perioadă
(iulie1992 – decembrie 1995) la 28% în ultimii cinci ani (ianuarie 2006 – decembrie
2010).Aceasta sugereaza o crestere a nivelelor de energie a valurilor in ultimii 18,5 ani.
STUDIU COMPARATIV CU ALTE ŢĂRII
Figura 15. Roza Valuriilor Sursa Imagine: Figura 14. Roza Valuriilor pe anotimpuri Sursa
http://www.rowater.ro/dadobrogea/Master%20Plan%20privind%20Protecia Imagine:
%20i%20Reabilitarea%20Zonei/Master%20Plan.pdf http://www.rowater.ro/dadobrogea/Master%
20Plan%20privind%20Protecia%20i%20Reabilit
area%20Zonei/Master%20Plan.pdf
34
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Litoralul românesc este foarte susceptibil de eroziune de termen scurt a plajelor

pe durata furtunilor. Investigarea retragerii țărmului în mai multe locații a indicat faptul
că eroziunea pe termen scurt, cauzată de furtuni, poate fi de ordinul zecilor de metri.
Cea mai mare retragere a țărmului, determinată de furtuni, tinde să se manifeste în
Unitatea nordică, unde sedimentele sunt mai fine iar plajele mai plane. Se
preconizează, în legătură cu cea mai mare parte a litoralului, că o parte semnificativă a
pierderilor transversale de nisip pe durata furtunilor va fi recuperată dupa perioadele de
furtuna, cand predomină valuri de hulă mai scurte (valuri formatoare de plaje). Cu toate
acestea, de-a lungul anumitor plaje sudice se manifesta în prezent o pierdere netă de
sedimente, ce antrenează o eroziune pe termen lung a plajelor. Aceste doua tipuri de
fenomene naturale conduc la așa numitele „Rate de eroziune și puncte fierbinți”30, unde
unitatea Sudică a Mării Negre (între Portul Midia și Vama Veche) prezintă mai multe
puncte critice de eroziune, unde majoritatea aliniamentului este în prezent apărată
artificial. Cu toate acestea, multe structuri de protecție sunt în stare precară, iar plajele
se erodează în prezent. În acest moment, punctele fierbinți cheie sunt reprezentate de
plajele Mamaia, Tomis Nord, Eforie, Costinești, Olimp - Venus, Balta Mangalia și
Saturn.
Figura 16. Eroziunea Plajelor, „Puncte Roșii”, Sursă Imagine:

http://www.rowater.ro/dadobrogea/Master%20Plan%20privind%20Protecia%20i%20Reabilitarea%20Zonei/Master%20Plan.pdf
30
Raportul Privind Geologia Marii Negre – Master Plan privind Protectia si Reabilitarea Zonei Costiere – Document
official – 2015.
35
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
 Situația actuală a Dinamicii Costiere
Figura 17. Situația actuală a Dinamicii Costiere , Sursă Imagine: Raportul Privind Geologia Marii Negre – Master
Plan privind Protectia si Reabilitarea Zonei Costiere – Document oficial – 2015
36
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Capitolul 5. Studii de caz.
5.1 NY Parallel Networks – New York, USA. – Legătura dintre orașul New York
(Teritoriu) și apă, folosind tehnologii verzi.
5.2 Green Power Island – Danemarca - Insula Artificială generatoare de energie

verde.
5.3. Zira Island – Azerbaijan – Insula cu zero emisii de carbon (Proiect Utopic)
5.4 Concluzii.
37
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
În vederea unei mai bune înţelegeri ale abordării şi metodelor de argumentare,

atât fizică cât şi tehnică, aplicate în domeniul amenajării teritoriului şi peisajului, au fost
selectate o serie de 3 studii de caz. Acestea au fost împărţite în 3 categorii, fiecare
ilustrând o metodă de argumentare şi impactul pe care aceasta a avut-o, atât asupra
teritoriului, a imaginii vizuale dar și a mediului. În plus, studiile de caz tratează scări
aproximativ egale, dar cât mai diverse ale teritoriilor și a metodelor tehnologice în
abordarea peisajului costier.
Având o gamă cât mai largă de abordări şi metodologiilor de planificare şi
intervenţii asupra reconfigurării peisajului costier utilizand energii sustenabile (energia
eoliană, energia solară, acvacultură, energia valurilor, etc.) dar și rezultatul final în
momentul când este aplicată la nivel fizic, ducând la transformări ce pot deveni în timp
iconice. Astfel studiile de caz analizate sunt:
• Green Power Island – Danemarca - Insula Artificială generatoare de

energie verde.
• NY Parallel Networks – New York, USA. – Legătura dintre orașul New
York ( Teritoriu ) și apă folosind tehnologii verzi.
• Zira Island – Azerbaijan – Insula cu zero emisii de carbon.
38
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
5.1 Studiu de caz - NY Parallel Networks – New York, USA. – Legătura dintre
orașul New York (Teritoriu) și apă folosind tehnologii verzi.
Figura 19. Proiect NY Parallel Networks, Sursă Imaginii: http://op-n.net/PARALLEL- Figura 18. Localizare Proiect,
NETWORKS Sursă Imagine: google earth.
Studiu de caz numărul 1 este situat în una dintre cele mai urbane zone din lume
în orașul New York, acest oraș este împărțit în cinci zone: The Bronx, Brookly,
Manhattan, Queens și insula Staten Island, având o populație de aproximativ 19,2
milioane de rezidenți, pe o arie de 830kmp, și este metropola cu cea mai mare
densitate de locuitori din Statele Unite. Acest proiect este situat in centrul a trei cartiere
importante din cadrul orasului New York și anume: Jersey City, Brooklyn și New York,
Upper Bay este considerată ca fiind zona cea mai afectată din cauza fenomenului de
industrializare ce a avut loc în anii 1960 – 1970, ce deservește atât zonei portuare cât și
a activitațiilor industriale.
Motivarea alegerii stă în indentificare unor studii de caz variate în înțelegerea
modului cum tehnologiile pot ajuta peisajul și îl pot revitaliza fără a avea un impact
negativ asupra mediului. La baza alegerii studiului NY Parallel Networks, a stat relația
orașului cu apă care a fost una esențială pentru creșterea și dezvoltarea sa istorică,
deoarece în orașul New York, în mod tradițional, elementul natural „apa” a fost o sursă
și un liant de dezvoltare economică și industrială la nivelul macro, lucru care a
transformat încet zonele din jurul apei în oportunități destinate activității industriale
similar cu orașele Constanța și Mangalia, în cazul nostru. Principalele probleme cu care
se confruntă orașele noastre, ce au deschidere la mare, sunt similare cu cea a orașului
New York. Astfel, în acest studiu de caz migrarea parțială a operațiuniilor industriale și
39
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
portuare au stimulat transformarea zonelor din jurul apei într-un nou spațiu urban extins,
iar conștientizarea transformării spațio-economice cumulată cu o conștientizare a
complexității mediului înconjurător au condus la crearea unui peisaj flexibil și productiv,
dar și o modalitate de planificare urbană menită să creeze un sistem verde ce are rol de
a interconecta toate cele 5 mari cartiere între ele dar și o soluție ecologică asupra
activitațiilor industriale, servicii și transport maritim, integrând elemente de habitate
naturale, activități de agrement urban și activități culturale, acționând asupra orașului
New York precum un țesut conjuctiv lichid. Astfel, operațiunile și activitațiile acestor
medii ecologice aflate în rețea dau formă și transformă caracteristica spațială a
peisajului umed din New York.
Relevanța acestui studiu de caz este aceea de a găsi o soluție ecologică asupra
fenomenului industrializării excesive și a extinderii acestora, acest proiect încearcă să
evidențieze o serie de oportunități de reactivare și funcționare a orașelor cu deschidere
la mare, dar printr-un mod mai blând în ceea ce privește elementele de cadru natural.
Această strategie introduce o nouă înțelegere a acestor rețele urbane ce se suprapun a
operațiuniilor și transformăriilor spațiale ale acestor rețele sunt extrem de
interconectate, spre deosebire de dezvoltarea infrastructurii tipice urbane, acest proiect
este conceput ca un peisaj flexibil, care este cultivat în formă și definită în timp, ca
urmare a funcționării unei rețele celulare extensibile și mobile de mici insule ecologice.
Prin urmare, aceste puncte de interconectare, revitalizare și de gestionare a
problemelor de activități portuare pot fi inițiate și atinse în cadrul proiectului de Marea
Neagră – Peisaj, Tehnologie și Comunicare.
Detalierea: Proiectul „NY Parallel Networks” - pe doua situri de testare sunt introduse
pentru o examinare mai detaliată a acestei strategii de design. NY Gaia, situat în Upper
New York Bay (fig.3 partea dreaptă), este un punct productiv de reper, un centru pentru
producerea de energie curată, și un nod operațional pentru activitățile de transport.
40
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Planul general de amenajare.
Figura 20. Proiectul NY Parallel, Planul General. Sursă Imagine: http://op-n.net/PARALLEL-NETWORKS.
Performanța insulelor plutitoare în acestă sferă poate fi rezumată în următoarea

ordine: insule plutitoare de colectare, colectează CO2 din tunelurile din New York. CO2
colectat este adus la Insulele recif pentru a hrăni insulele plutitoare de alge. Insulele de
alge sunt mutate la potențialele industrii cleantech de-a lungul țărmului, pentru
producerea de energie. Algele sunt de asemenea folosite ca îngrășământ de pepinieră,
care susțin și accelerează producția de creveți și stridii. Grupurile de creveți sunt
mutate în Canalul Gowanus pentru a hrăni potențialul de agricultura acvatică. Scoicile
sunt aruncate în Upper NY Bay pentru a hrăni și a construi insule naturale, care sunt în
același timp un sistem de apărare împotriva inundațiilor, dar și un stimulator al
habitatului marin. Insulele se formează în jurul turbinelor eoliene, care sunt situate în
mijlocul golfului, pentru a elibera mediul urban de poluarea fonică.
41
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Tipologia insulelor artificiale.
Figura 21. Tipologia Insulelor Artificiale. Sursă imagine: http://op-n.net/PARALLEL-NETWORKS.
Performanță acestor insule în acest domeniu poate fi rezumată în următoarea

ordine: insule plutitoare de zone umede, recreează un habitat natural, care a fost
înlocuit în trecut de către gropile de gunoi de-a lungul țărmului Soundview Park. Populat
cu plante de remediere a poluării, acest parc plutitor, de asemenea, poate elibera apa
de metale și alte toxine. Acest complex creează un context puternic de cercetare pentru
studierea ecosistemelor zonelor umede, hidrologiei, vegetației și a speciilor sălbatice
native. Terminalul de feribot se extinde din Soundview Park, creând două trasee cu
activități de relaxare, precum pescuitul, punțile de observare, caiac, zone de acostare a
bărcilor cu pânze, parcare de biciclete și plaje. Insule plutitoare de agrement, accesibile
prin caiace și bărci, completează aceste căi de recreere ca o opțiune de relaxare
departe de țărm.
42
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
5.2 Studiu de caz - Green Power Island – Danemarca - Insulă Artificială

generatoare de energie verde.
Figura 22. Sursă Imagine: http://www.greenpowerisland.dk/ Figura 23. Localizare. Sursă Imagine: Google
Earth, accesat : 20.04.2016
Studiu de caz numărul 2 este situat la aproximativ 3km față de țărmul orașului
Copenhaga ce are o suprafață de 4,9 kmp, mai ales ca Danemarca este formată din
mici insule ce acoperă o suprafață de aproximativ 70% din teritoriul administrativ.
La baza alegerii studiului de caz Green Power Island a fost faptul că acest
proiect sintetizează tendințele actuale în ceea ce privește utilizarea tehnologiei
ecologice și principiul extinderii teritoriului către mare prin crearea unor sisteme insulare
artificiale în lungul coastei daneze, având un rol important în producția de energie verde
prin folosirea Tehnologiei Eoliene și totodată având un rol important în eficentizarea și
utilizarea energiei. Acest studiu acordă o importanță asupra resurselor regenerabile de
energie (Energia Mareelor, Energia Eoliană, Energia Solară și Energia Biomasă) aceste
surse fiind inepuizabile. Și totodată dorește să atragă atenția asupra faptului că aceste
tehnologii sunt imprevizibile și pot fi de necontrolat prin prisma fluctuațiilor naturale ale
vântului și nu pot fi calibrate pentru a se potrivi variațiilor de consum, găsindu-se astfel
implementarea unui sistem de insule ecologice ce utilizează energii controlabile cum ar
fi turbinele de curenți maritimi instalate pe fundul mării unde curentul este constant dar
43
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
și utilizarea plantelor solare ce produc energii în momentele când necesitatea de

energie este mai mică.
Relevanța acestui proiect pleacă de la crearea unor insule artificiale în zonele
unde consumul de energie este mult mai mare iar instalațiile tradiționale nu fac față,
(Constanța, Mangalia) ce are ca scop stocarea energiei prin intermediul elementului
natural „apa”. Avantajele implementării acestui tip de proiect oferă o varietate largă de
beneficii pentru orașele ce au un consum ridicat de energie, un alt beneficiu este acela
că poate stoca rapid energie verde la orele de vârf – chiar in absența vântului și a
soarelui prin utilizarea tehnologiei a biomasei și a plantelor ce generează energie,
limitând astfel cerințele de utilizare și transport a energiei. Un alt aspect luat în
considerare în alegerea acestui studiu de caz a fost integrarea instalațiilor tehnologice
în peisajul natural prin utilizarea plantelor ce generează energie.
Figura 24. Modul de Functionare a Insulei Artificiale.

Sursă Imagine: http://www.greenpowerisland.dk/BlueBattery_96dpi.pdf
Proiectul „Green Power Island” a reprezentat o primă etapă din planul strategic
„Green Island” din orașul Copenhaga, Danemarca. Acest proiect este realizat în urma
unui parteneriat dintre societațile offshore și primarul orașului Copenhaga în anul 2013,
acest proiect a pornit de la nevoia de găsire a unor soluții în ceea ce privește utilizarea
energiei eoliene, parcurile eoliene de pe teritoriul mării nordice având probleme de
captare a energiei, din cauza climatului foarte nefavorabil s-a ajuns la implementarea
acestui proiect de Green Power Energy ce folosește 4 tipuri de tehnologii:
44
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
- Energia de biomasă – producția algelor pentru biomasă și biocombustibil.

- Energia Culturiilor (in special culturi de salcie).
- Energie solară.
- Energia vânturilor și a curențiilor maritim.
Green Power Island este un concept vizionar pentru construirea de insule

artificiale care stochează energie prin intermediul apei de mare, fiecare insula cuprinde
un rezervor-lagună, care se golește folosind pompe acționate prin exces eolian și
energia solară produsă în timp ce cererea este scăzută. Atunci când consumul crește,
apa de mare este permisă înapoi în rezervor prin actionarea turbinelor de conducere
care generează o nouă putere de energie. În acest fel este posibil să se regenereze
până la 75% din energia care a intrat în procesul de pompare a rezervorului gol. Pentru
a echilibra dezechilibrul dintre cerere și capacitatea lor de stocare.
Concluzii :
Timp de secole, în zonele de coastă din întreaga lume, asanarea terenurilor noi a fost
un mod de extidere a teritoriului dar si o adaptare a noilor provocări date de schimbăriile
climatice iminente. Astfel mărimiea și configurația unei insule depind foarte mult de
contextul în care va fi integrat, și totodata acesta decide ce tipuri de tehnologii pot fi
îndeplinite și pot fii integrate intr-o astfel de insula artificială. În urma acestui studiu am
indentificat patru contexte distincte în care această insula este semnificativă și poate fii
integrată:
1. Orașe: aceste insule situate in apropierea unui oras important ce pot fi

integrate în proiecte de dezvoltare urbană și creșterea calității vieții în oraș.
2. În zonele costiere:, în special pe mare pentru că nu există vecini și
evident, oferă un anumit grad de libertate în ceea ce privește mărimea și
configurația acestor insule.
45
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
3. În zonele industrializate Localizarea unui Green Power Island lângă o

centrală electrică poate produce mai multă energie verde , ce poate fii ușor de
conectat la rețeaua existentă.
Studiu de caz 3: Zira Island Carbon Neutral Master Plan- PROJECT KAI-UwE
BERGMANN.
Figure 25. Foto Proiect ZIRAISLAND Sursă Imagine: http://www.ziraisland.com/
Motivarea alegerii studiului de caz:
Proiectul „ Zira Island” își propune crearea unei insule care este complet
independentă de resursele energiei electrice. O insulă autonomă. Prin combinarea celor
mai bune clădirii tradiționale din Azerbaidjan o tradiție combinată cu nouă tehnologie,
Zira Island oferă spații excelente de viață pentru oameni,cu o utilizare minimă de
resurse. O metodă de prezentare în lume care combină tehnologia cu utilizarea de
resurse ecologice. Acest proiect este numit “Cele șapte vârfuri ale Azerbaidjanului” ce
își propune un peisaj arhitectural derivat din peisajul natural. Această nouă arhitectură
nu numai că recreează siluete iconice ale celor șapte vârfurilor, dar creează, un
ecosistem autonom în cazul în care fluxul de aer, apă, căldură și energie sunt
46
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
canalizate într-un mod aproape natural. Un “munte” creează izotopi și eco-nișe, și

totodata acesta oferă puncte de vedere și văi, acces și adăpost. Cele Șapte Vârfuri
sunt concepute nu numai ca pictograme, ci prin utlizarea tehnologiei ca întreg eco-
sisteme, ce crează un model pentru dezvoltarea ulterioară urbană durabilă.
Localizare:
Figure 26 Localizare Proiec. Sursă Imagine: http://www.ziraisland.com/
Zira Island, este cunoscut anterior ca Nargin, face parte din arhipelagul Baku,
care este format din mai multe insule. Zira Insula este cea mai mare dintre acestea,
care separă Golful Baku de la mare la sud de Peninsula Absheron. Insula este vizibil
din întreag Golfl Baku și are o populație de circa 3,5 milioane de locuitori.
Insula are o lungime de 3,1 km, și o lățime de 600 m. Partea de nord-vest a

insulei este vertical și abruptă aplatizeaza spre Insula south.Zira va fi conectat la
continent printr-o varietate de opțiuni de transport, fie prin aer sau apă. Insula devine
legată de continent printr-un serviciu regulat de transfer. Pe insula există o rețea de
mașini electrice și taxiuri ce asigură o circulație eficientă, în același timp, asigurând un
trafic limitat pe insula.
47
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Relevanță:
Acest proiect își propune mai multe aspect din punct de vedere al utilizării tehnologiei
existente:
- Clădirile insulei sunt încălzite și răcite cu pompe de căldură care se

conectează la Marea Caspică din jur. Panouri solare termice integrate în arhitectura de
a crea o aprovizionare constantă de apă caldă, în timp ce panouriile fotovoltaice de pe
fațadele clădiriilor sunt amplasate strategic pentru captarea luminii si folosirea energiei
la utilitațiile publice.
- Apele uzate și apele pluviale sunt colectate și a duse la o instalație de
tratare a apelor reziduale, după care acesta este curățat, prelucrat și repus în funcțiune
pentru irigații. Părțile solide al apelor reziduale sunt prelucrate și transformate în
material organice și în cele din urmă sunt transformate în sol de top, fertilizand insulă.
Irigarea constantă și fertilizatoarele insulei ce mențin vegetația luxuriantă verde a unei
insule tropicale, cu un impact ecologic minim. (Fig 6. Circuitul infrastructurii de
recirculare a resurselor naturale.)
Figure 27 Principiu de funcţioanre a Insulei. Sursa Imagine : http://www.ziraisland.com/
48
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
De asemenea „Zira Island” beneficiază de faptul că Baku este recunoscut ca fiind

„orașul vântului". Se dorește introducerea unor parcuri eoliene prin care, insula va avea
propria sursă de alimentare neutră cu CO2. În plus, prin amplasarea turbinelor eoliene
pe mare, ea transformă platformele existente a industriei petrolieră off shore într-un
viitor mai durabil de platforme de turbine eoliene și sprijină refacerea ecosistemului
disturbat de extracțiile masive a platformelor petroliere.
Platforme Petroliere Introducerea platformelor

existente Eoliene.
Un alt aspect luat în calcul a fost ca planul de viziune Zira Island își are rădăcinile
în istoria, cultura, mediul și contextul urban al insulei și împrejurimile comunităților de
coastă. Ca un oraș de coastă grădină, conceptul pledează pentru un cadru urban și de
mediu extrase din dezvoltarea în contextul a deltei formate. Viziunea este susținută de
modul de dezvoltare existentă pe baza tehnologiilor actuale ,prin proiectele de
dezvoltare și infrastructura planificată care doresc să nu distrugă peisajului costier al
Azerbaijanului fiind considerat tara cu cele” 7 vârfuri ale lumii”. Astfel proiectul Zira
Island dorește să promoveze valorile și beneficiile unui peisaj costier natural, subliniind
metode durabile de planificare a insulei naturale existente prin integrarea modelelor
ecologice și fire hidrologice în tesatura oraș insulă. Conceptul de oras insula este
receptiv la planul strategic Zira Island pus deja în mișcare care dorește sa ofere un
echilibru ideal între creșterea și conversia unor insule încadrate în patrimoniul național
cu extiderea orasului Zira către aceste insule naturale.
49
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Capitolul 6. Aplicaţie: Marea Neagră

„Peisaj Tehnologizat” - comunicare,
tehnologie şi peisaj.
6.1 Concept Proiect.
6.2 Macro peisajul (strategie).
6.3 Mezzo peisajul (program).
6.4 Micro peisajul (proiect).
50
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
6.1 Concept Proiect.
Conceptul acestui proiect este acela de a indentifica tipologiile de peisaj

existente pe Țărmul Sudic al Mării Negre și de a integra soluții tehnologice în peisajul
existent. Astfel, noul concept integrează componentele naturale şi socio-economice,
focalizându-le spre rezolvarea problemelor mediului: internalităţile şi externalităţile
mediului se regăsesc în fizionomia şi fiziologia peisajului. Astfel, peisajul este inclus în
conceptul de mediu; internalităţile mediului vizează presiunea naturală, iar externalităţile
mediului presiunea antropică. Conştientizarea impasului unei societăţi bazate pe un
consum iraţional de resurse și criticile aduse modelului „creşterii zero” au pregătit şi
au deschis calea spre un nou tip de peisaj, tip care, finalmente, va căpăta atributul de
peisaj tehnologic, care are ca scop următoarele principii de fundamentare:
 Noul mod de producţie a energiei trebuie să fie raţional cu utilizarea

resurselor materiale, financiare, umane etc.
 Noul mod de consum trebuie să fie potrivnic inutilului, artificialului,
achizitivismului în sine etc.
 Reactivarea zonei dintre Stațiunea Eforie Sud – Costinești , prin implementarea
unor noi proiecte de dezvoltare turstică și implementarea tehnologiilor verzi în
combaterea alterării peisajului maritim.
Insă pentru a ajunge la finalizarea acestui proiect, întreaga lucrare a fost împărțită în trei
mari categorii de analiză:
1. Analiza Macro Peisajul: Aceasta analiză a fost facută la nivelul Uniunii

Europene tipurilor de tehnologii ce se utilizează în vederea obținerii energiei
ecologice, ce procent din totalul energiilor necesare fiecarui stat european este
obținut prin utlizarea tehnologiilor verzi. Modul în care statul se implică prin
subventii acordate pentru încurajarea folosirii acestor tipuri de tehnologii.
51
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
2. Analiza Mezzo Peisaj: Aceasta analiză a fost făcută la nivelul teritoriului

românesc, în special zona sudică a litoralului unde s-au analizat tipurile de peisaj
ce se regăsesc, tipurile de resurse, relatii în teritoriu, eroziunea țărmului,
secvențe scenografice a litoralului, activitațile desfășurate pe zona litoralului și
evoluția țărmului în următorii 20 de ani.
3. Proiectul Propus Micro Peisaj: Conceptul de dezvoltare, scheme de
accesibilitate, rețea de sisteme tehnologice, arii de influență a noilor funcțiuni
propuse, etapizarea proiectelor majore și, nu in ultimul rând, Regulament
Urbanistic al întregii zone propuse.
6.2 Macro peisajul (strategie).
6.2.1 Analiza Macro Peisaj: „Contextul European şi al Mării Negre”.
În contextul schimbărilor
climatice și al extinderii eroziunii
costiere ca efect al antropizării,
putem vorbi de diminuarea
peisajului costier natural în
favoarea celui antropic, fapt ce a
condus la afectarea atractivității
costiere în comparație cu alte
state membre ale Uniunii
Europene. Protejarea peisajului
Costier, dar și al utilizării
energiilor verzi, este o prioritate
Figure 28 Contextul European privind tehnologiile verzi
în practicile de dezvoltare ale
orașelor mari din întreaga Europa, în special în ceea ce privește
rezistența/adaptabilitatea în fața necesității tot mai mari de energie, lucru care a condus
la dezvoltarea și aplicarea măsurilor de protecție generate de soluții tehnologice
inovative. Astfel că Țăriile Vestice ale Uniunii Europene au adoptat soluții alternative în
52
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
ceea ce privește modul de obținere a energiei prin soluții tehnologice, conform Fig.28
se observa faptul că tările vestice sunt mult mai dezvoltate în ceea ce privește soluții
alternative de producere a energiei, astfel principalele tehnologii folosite sunt:
Tehnologia Biomasa, Energia Eoliana, Energia solara, Energia geotermala si energia
utilizării apei.
Din punct de vedere al

potențialului de producere a
energiilor verzi, conform Fig 29
se observă faptul că și tările
estice au un potential, unde
specialiștii olandezi spun că
zona Dobrogei a României și
Sud-Estul Bulgariei sunt
considerate printre cele mai
bune zone din Europa în ceea
ce privește utlizarea
tehnologiilor eoliene și solare.
Însă în realitate aceste zone Figure 29 Contextul European privind potentialul energiilor
verzi.
sunt puțin exploatate. Printre
tehnologiile ce ar putea fi implementate, o pondere mare revine Energiilor Solare-circa
55%, urmată de energia eoliană cu aproximativ 30% și utilizarea energiei biomasa cu
20%. România are un potențial foarte ridicat în ceea ce privește utilizarea energiei
solare. Ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul României atinge valori maxime în luna
iunie (1.49 kWh/ m2/zi) şi valori minime în luna februarie (0.34 kWh/ m2/zi), din punct
de vedere al energiei eoliene, în strategia de valorificare a surselor regenerabile de
energie, „potenţialul eolian declarant este de 14.000 MW (putere instalată), care poate
furniza o cantitate de energie de aproximativ 23.000 GWh/an. Aceste valori reprezintă o
53
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
estimare a potenţialului teoretic, şi trebuie nuanţate în funcţie de posibilităţile de

exploatare tehnică şi economică, insa deși există potențial în realitate zona estică a
României în special este slab dezvoltată din punct de vedere al tehnologiilor verzi.
O prima piedică în dezvoltarea tehnologiilor verzi în estul europei se regăsește
conform Fig30, unde subvențiile date de către guvern sunt mai mici față de cele vestice.
Un exemplu este cel al Olandei unde guvernul aloca subvenții de circa 61% în plus sunt
scutiți de taxe, iar impozitele sunt mai mici. Pe partea estică a europei subvențiile
acordate de către stat sunt cuprinse între 8-23% ca și în cazul României. Cu toate
acestea, România se situează undeva la mijloc în ceea ce privește subvențiile acordate
de către stat. O a doua piedică în dezvoltarea tehnologiilor verzi este reprezentată de
către mecanismele guvernamentale și in special prin Ordonanţa de urgenta 57/2013.
Astfel, până în 2017 sprijinul pentru energia regenerabilă va fi limitat: vor fi emise mai
puține certificate verzi pentru fiecare tehnologie (câte un certificat verde pentru
producătorii din sectoarele eolian şi cel microhidro şi două pentru cei din sectorul
fotovoltaic).
Figure 30 Legislatia Europeană privind tehnologiile verzi
54
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Cea de a doua analiză la nivelul Macro a luat calcul zona Mării Negre cu țările ce au
deschidere către ea, aceasta s-a bazat mai mult pe analize de mediu (curenții maritimi,
adâncime, tipuri de resurse naturale, ce tehnologii sunt folosite deja în zona Mării
Negre, zonele cu poluare ridicata. Din punct de vedere al tipurilor de tehnologii folosite
și a resurselor naturale se observa faptul că Marea Neagra are un potențial ridicat în
ceea ce privește resursele naturale, cel mai mare procent este reprezentat de resurse
naturale (terenuri fertile) destinate agriculturii ce ocupă o suprafață de 45% în special în
zona nord – vestica acest lucru este un aspect pozitiv pentru introducerea tehnologiilor
de biomasa, ce folosește conversia materialelor organice în biogaz în absența aerului
(denumită și „digestie anaerobă”). Este o tehnologie care a început să ia amploare,
contribuind la utilizarea foarte eficientă a rezidurilor din agricultură (în principal gunoiul
de grajd și resturile vegetale), dar și a dejecțiilor din comunitățile umane. O a doua
resursă naturală importantă ce se regăsește în zona Marii Negre este resursa naturală
de stepă și forestiera cu o suprafață de 35% în special în zona sud-estice a Marii
Negre, aceste tipuri de resurse se pot utiliza prin implementarea tehnologii de
biomasă, dar și în construcția bioclimatică. Însă din punct de vedere al tehnologiilor
folosite în zona Mării Negre întâlnim în special parcuri eoliene în zona vestică (Bulgaria)
Figure 31 Contextul Mării Negre privind resursele naturale şi tipologii de tehnologii existente
55
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
unde aproape 60% din energia țărmului Bulgaresc este produsă de către parcuri
eoliene. Un aspect negativ al utilizării tehnologiei este reprezentat de platformele
offshore de extracție, în special în zona Romaniei unde 45% din exploatarea gazelor
naturale din Marea Neagră se exploateaza pe teritoriul Romaniei.
Analiza Factoriilor de Mediu:
Clima Mării Negre prezintă, pe cea mai mare parte

a suprafeţei, un caracter semiarid, evaporaţia fiind
mai mare decât cantitatea de precipitaţii. Relieful
continental din jurul Mării Negre determină distribuţia
foarte neuniformă a factorilor dinamici ai climei.
Poziţia bazinului Mării Negre cu deschidere largă pe
cea mai mare parte spre stepele pontice, de unde
pătrund lesnicios masele de aer continentale uscate

şi reci, barajul lanţului Munţilor Carpaţi care reduce
mult penetrarea influenţelor oceanice din vest, barajul
eficient al lanţului Munţilor Caucaz care creează
condiţii de adăpost faţă de influenţele excesiv
continentale din nord-est, prezenţa în sud a Munţilor
Pontici şi a Podişului Anatoliei, determină un anumit
model de distribuţie spaţială a parametrior climatici.
Vara, temperatura aerului este relativ uniformă, fapt
ce facilitează folosirea tehnologiilor și în special a
tehnologiilor solare, eoliene și biomasa (terenuri
agricole). Vântul se caracterizează prin două
elemente: direcţie şi viteză. Direcţia vântului în
apropierea suprafeţei terestre se apreciază de obicei
în raport cu punctele cardinale şi este dată de direcţia
56
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
de unde suflă acesta (de punctul cardinal dinspre care suflă vântul). Viteza
vântului constă în distanţa parcursă de aer într-o unitate de timp. Aceasta se
exprimă în m/s sau în km/h. se poate stabili o relaţie: „1m/s = 3,6 km/h”.
6.2.2 Analiza Mezzo Peisaj: „Litoralul Românesc”.
În ceea ce privește
analiza mezzo – peisaj, zona
studiată se află în unitatea
sudică a Mării Negre. Întregul
țărm al Marii Negre este
împărțit în 2 unități după cum
urmeaza:
Unitatea Nordică, Granița
României cu Ucraina și
Năvodări, aceasta fiind
considerată o zonă protejată
cu restricții foarte clare
datorita prezenței Deltei
Dunării, ce face parte din
patrimoniul UNESCO și
unitatea sudică cuprinsă între
Năvodari și Vama Veche.Din
punct de vedere al
scenografiei și a modului de
percepere a peisajului costier
al Marii Negre s-au identificat
3 tipuri de secvențe după
cum urmează:
Figure 32 Secvenţe Peisajului Costier
57
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
1. Secvența Port: acest tip de secvență se caracterizează prin supra încărcare a

peisajului cu infrastructuri navale în special Portul Constanța și Portul Mangalia.
2. Secvenţa Waterfront: aceasta secvență se caracterizează prin deschiderea

direcționată între uscat și apa ce îi oferă un dinamism asupra percepției vizuale a
întregului țărm.
3. Secvenţa Coridor: acest tip de secvență are un rol de direcționare cu o vizibilitate

restrânsă atât spre mare cât și spre uscat.
Zona costieră a României este supusă permanent

proceselor de eroziune, fenomenul accentuându-se în
ultimii 30 de ani ca urmare a construirii lacurilor de baraj
Porţile de Fier I şi II, în acest fel cantitatea de sedimente
adusă de Dunăre în Marea Neagră reducându-se la
jumătate şi dereglând echilibrul sedimentar costier. Astfel
80 % din intreg țărm este in proces de eroziune agresivă,
fapt ce a condus la modificarea accentuata a
configurației zonei litoralului Românesc în special a
zonelor de plajă unde se desfașoara principala activitate
a zonei litoralului Românesc. De asemenea, s-au
indentificat 3 zone unde se regăsesc 3 tipuri de
agresiunii (eroziunea agresivă a plajei, pierderi
sedimentare spre larg și faleze in eroziune) având un
impact mult mai rapid asupra peisajului costier și a
configurației acesteia. (Eforie Nord – Eforie Sud,
Costinești, Cap Aurora – Mangalia). Din punct de vedere
al relației în teritoriu, se observă faptul că cei 2 poli
urbani cu o arie de influență mare reprezintă un
aspectnegativ deoarece nu există o legatura fizică între
58
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
cei doi poli, fapt ce a condus la o segmentare a întregului țărm. Astfel Eforie Nord și
Eforie Sud sunt în relație de coroborare prin pontentarea reciprocă. Statiunea Costinești
funcționează ca un nucleu independent prin slaba legătură în teritoriu, datorită unei
lipse a infrastructurii rutiere, prin efectul de ocolire. Olimp, Neptun și Jupiter
funcționează ca un nucleu integrat, relație de coroborare prin limita fizică insesizabilă.
Din punct de vedere al peisajului şi al

tipologiilor de peisaj, zona costieră a Marii
Negre dispune de o mixitate în ceea ce
priveşte tipuriile de peisaj. Plecând de la
peisaje puternic antropizate (peisajul portuar)
– până la peisaje naturale (vegetaţie
spontană). Astfel, conform analizei peisajului
s-au indentificat 8 tipuri de peisaj după cum
urmează: Peisajul Semi-urban, Peisaj Urban,
Peisajul Portuar, Industrial, Acvatic (zonele
unde elementul este reprezentat de către lac)
Peisaj Agricol, şi peisajul natural prin
vegetaţia dezvoltată spontană. Odată
suprapuse aceste tipuri de peisaj s-au
indentificat 4 zone unde se suprapun mai
multe tipologii de peisaj, fiind considerate un
punct pozitiv prin mixitatea tipurilor de peisaj, Figure 33 Tipologii de Peisaj
printre care se situează şi zona aleasă pentru micro-peisaj cuprinsă între Eforie Sud-
Costineşti. Astfel, un procent ridicat este cel al peisajului agricol, având o pondere de
circa 40% din întreagă suprafaţă, urmată de peisajul portuar şi cel urban cu 30% din
suprafaţă studiată, iar cel mai mic procent este reprezentat de peisajul acvatic sau
lacustru. Această analiză a fost necesară în vederea alegerii tipurilor de tehnologii în
concordanţă cu tipul de peisaj. Un exemplu pentru Peisajul Agricol: tehnologia ce poate
59
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
fi aplicată este tehnologia eoliană, şi de biomasă (cea din urmă foloseşte că materie
prima materii specifice agriculture porumb, răpită, deşeuri animaliere, etc.). Din punct
de vedere al activitatiilor se observă faptul că un procent de 35% este reprezentat de
activităţi agricole, acest fapt reiese şi din analiză tipurilor de peisaj, urmată de cea a
activitaţiilor turistice.
6.3.Proiectul Propus Micro Peisaj.
Conceptul proiectului pleacă de la ideea că orice oraş pentru a putea fi

competitiv şi a se dezvoltă are nevoie de forţă de muncă şi să producă, urmată de o
conectivitate în teritoriu şi accesibilitate, şi în cele din urmă de tehnologizare pentru a
putea produce. Însă această tehnologizare trebuie făcută în raport cu mediul existent şi
cu tipul de peisaj pentru a crea un echilibru între antropic şi natural. Astfel tehnologiile
alese în propunere au fost alese în funcţie de tipul de peisaj şi evident de activităţile ce
se desfăşoară în această zona. Astfel proiectul propus se află între Eforie Sud – Tuzla –
Costineşti, unde în momentul de faţă este lipsit de identitate, atât din punct de vedere al
peisajului cât şi al activităţilor desfăşurate în această zona, şi tot odată existând o
ruptură fizică şi teritorială, prin lipsa unor infrastucturi rutiere, lipsa unor activităţi bine
definite conduc la o zona neutral din toate punctele de vedere. Prin acest proiect se
doreşte reactivarea zonei, prin mijloace tehnologice ce au menirea să producă energie
pentru cele 3 staţiuni, să îi se ofere o nouă indentitate din punct de vedere al peisajului
dar şi creării unor noi legături teritoriale între zona Nordică şi Sudică a Litoralului
Românesc. Astfel, noul proiect îşi propune să implementeze o serie de tehnologii în
raport cu tipul de peisaj întâlnit în această zona. Conform analizei peisajului, se
regăsesc trei tipuri de peisaj, atribuind pentru fiecare un tip de tehnologie:Peisajul
Agricol: se propune integrarea tehnologiei de biomasa ce foloseşte ca materie primă
materiale specifice agriculturii: porumb, rapiţa, deşeuri animaliere, dar şi deseurile
produse de către om. Aceasta noua abordare în dezvoltarea durabila a zonelor rurale
sau urbane sunt considerate soluţii
60
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
incontestabile a viitorului energetic, alături de energia sezoniera produsă de

soare, apă, vânt. Acest tip de tehnologie asigură conversia biomasei în mod
eficient, economic şi ecologic în energie termică şi electrică. Aspectele pozitive
ale acestui tip de tehnologie sunt :
- Eliminarea totală a combustibilor fosili.
- Asigurarea independenţei energetice.
- Salvarea suprafeţelor împădurite de la defrişări
- Creşterea gradului de ocupare a forţei de munca cu 15-20% prin
cooptare a procesului de colectare, selectare a deşeurilor şi a
materiei prime şi producerea şi distribuirea peleţiilor, pentru aceste
procese este nevoie de circa 2.000 de persoane.
Figure 34 Tehnologia Biomasă Figure 35 Circuitul Materiilor Prime
 Peisajul Semi-urban si Urban: pentru acest tip de peisaj se propune

implementarea tehnologiilor sezoniere precum tehnologia solară şi eoliană,
deoarece oraşele consumă energie în special în sezonul de vară prin prezenţa
staţiuniilor turistice Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti şi Tuzla. Astfel, se
propune amenajarea unor parcuri eoline şi solare ce au capacitatea de a
produce energie electrică pentru aproximativ 150.000 de case prin amenajarea
unor zone cu suprafeţe cuprinse între 4 – 5 ha suficiente pentru producerea
energiei necesare consumului acestor patru staţiuni. Avantajele acestor
tehnologii sunt :
61
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
- Aceste energii sunt oferite de catre natură, fiind implicit

inepuizabile.
- Aceste tehnologii funcţionează oriunde există lumina , vânt.
- Produc în mod direct energie electrică.
- Costurile de întreţinere a lor se face o dată la 6 luni.
- Ele reprezintă o soluţie eficientă în momentul în care cererea de
energie atinge punctul maxim (în special vara, unde acestea dau
randamentul maxim).
Aceste tipuri de tehnologii pot fi stocate şi distribuite atunci când consumul este mai
mare decât producerea energiei. Litoralul Românesc se află într-o zonă potențial solar
foarte bun, țara având parte de aproximativ 210 de zile însorite pe an și un flux anual de
energie solară între 1.000 kWh/m2/an și 1.300 kWh/m2/an;
Figure 37 Tehnologia Solară propusă Figure 36 Tehnologia Eoliană propusă
62
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Peisajul Lacustru si Maritim:
Pentru acest tip de peisaj s-a dorit

realizarea unor insule artificiale pe mare ce
produc energie prin tehnologia valuriilor
(hydraulic) si tot odată amplasarea unor
centre de cercetare maritime în producerea
energiei maritime, având ca bază
cercetarea algelor şi a ecosistemului
maritim. Aceste insule artificiale sunt
capabile să producă aproximativ energie
pentru 300.000 de locuinţe, în special în
sezonul de iarnă fiind capabile să genereze
necesarul de energie pentru cele 4 staţiuni.
Totodata ele creează o legatură fizică între
teritoriu şi apă, fiind puncte de interes la
nivelul litoralului Romanesc. De asemenea
au fost realizate zone umede unde se
produc aşa numite bio-micro-organisme
prin tehnologia biotehnologie, aceasta are
ca şi materie prima micro-organismele
crescute în aceste zone umede, fiind
considerate şi îngrăşământ pentru
terenuriile agricole.Totodata aceste insule
artificiale au şi rolul de cercetare si loisir.
Astfel aceste insule plutitoare au un
carcater public ele putând fi accesate şi de
către public fiind la suprafaţă amenajat o
zonă de relaxare şi loisir. Figure 38 Tehnologia Valuriilor propusă
63
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
 Relatia Peisaj – Context (Propunere ).
Peisajul reprezintă un rol important pentru interesul public în domeniile cultural,

ecologic, de mediu şi social şi constituie o resursă favorabilă pentru activitatea
economică şi a cărei protecţie,gospodărire şi planificare pot contribui la crearea de
locuri de muncă (Consiliul Europei,2000). Insă cel mai important aspect este relaţia
dintre peisaj şi context. Astfel în urma propunerii s-au integrat 4 soluţii tehnologice în
relaţie cu peisajul existent, aceste 4 solutii sunt:
Tehnologia Eoliană – Relaţie de completare.
Figure 39 Relatia Tehnologia Eoliană - Peisaj
Localizarea structurile specifice folosirii energiei eoliene este gândită în asa fel încât
impactul vizual să fie cât mai redus, acestea fiind amplasate în secvenţe de peisaj
specifice (situate în partea estică a amenajării unde viteza vântului ajunge la 11m/s) -
secvenţe de peisaj în care vegetaţia mixtă propusă completează şi uneori camuflează
silueta acestor intervenţii tehnologice.
64
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Tehnologia Solara – Relatie de Mascare.
Figure 40 Relaţia Tehnologia Solară - Peisaj
Relatia de mascare specificata in cazul structurilor specifice folosirii energiei solare

este accentuata prin utilizarea unor plantatii perimetrale (din specii mixte, cu foliaj dens)
ce inchid ariile destinate panourilor si functioneaza ca zone de protectie, atat vizuala cat
si fonica. Si totodata avand rol de producere a energie ecologice pentru sustinearea
activitatiilor de meltenanţă dar si de susţinerea iluminatului public.
Tehnologia Biomasa – Relatie de Dominare.
Figure 41 Relaţia Tehnologia Biomasă - Peisaj
Structurile specifice recoltarii biomasei, respectiv statiile de combustie, si cazanelor

de biomasă,domina secventele de peisaj in care se regasesc,datorita infrastructurii
masive de colectare , procesare , distribuire insa pot fi contrabalansate de plantatii
masive de vegetatie inalta in apropierea incintelor propuse dar si mascarea acestora
prin plantatii specifice agriculturii fiind totodata si materie prima de procesare ( culturi de
rapita , porumb,grau,ovaz,etc ), asigurând totodată valorificarea terenuriilor degradate
sau slab productive.
65
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Tehnologia Valuriilor– Relatie de Integrare.
Figure 42 Relaţia Tehnologia Valuriilor - Peisaj
Intervenţiile specifice folosirii energiei valurilor sunt cele mai uşor de integrat în
peisajul costier, ele fiind integrate în intervenţiile peisagistice propuse (ex: traseu
promenadă din zona plajei a propunerii) , de cele mai multe ori aceste tehnologii sunt
mascate prin crearea unor insule artificiale unde întreg sistem este situat sub nivelul
mării prin realizarea unei incinte de captare şi procesare a energiei, astfel prin mişcarea
sa de urcare şi coborâre, valul marin acţionează ca un piston , pompând şi aspirând
aerul asupra unei turbine iar l-a suprafaţă acestor insule de cele mai multe ori sunt
amenajate mici zone destinate relaxării şi loisir.
66
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Planul Amenajarii Generale a Propunerii.
Concluzii:
Proiectul isi propune sa

reactiveze zona dintre
Eforie Sud – Costinesti –
Tuzla prin implementarea
unor solutii tehnologice in
concordanta cu tipuriile
de peisaj existent.
Tehnologiile alese pentru
aceasta zona au stat la
baza analizei peisajului,
activitatiilor existente, a
necesitatiilor celor 3
statiuni, si nu in ultimul
rand a crearii unor
legaturi intre ele din punct
de vedere economic,
social si al peisajului.
Toate aceste 3 elemente
au stat la baza
conceptului proiectului,
fiind un tipar ce se poate
multiplica in zonele cu Figure 43 Planul Amenajării Generale
acelasi tip de peisaj si zonele unde din punct de vedere al activitatiilor acestea sunt
inexistente. Totodata sa genereze o constientizare mai mare asupra mediului si a
configuratiei litoralului romanesc prin utilizarea energiilor verzi in detrimentul celor
traditionale, care distrug si modifica structura zonei costiere din România.
67
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Bibliografie :
Benni, J(2010), Building with nature: Balancing the urban growth of Kochi’s
coastal wetlands with their ecological structures, Dizertation, Florence, KY and
USA.
Delia Adriana MIREA (2010), Industrial Landscape – a Landscape in
Transition in the Municipality Area of Bucharest, Bucureşti , România.
Eckerberg, Klas (1999), Information technology in landscape architecture,
Uppsala.
Eckart Lange (2001), Our visual landscape: analysis, modeling, visualization
and protection, Institute of National, Regional and Local Planning, Swiss Federal
Institute of Technology, Zuerich-Hoenggerberg, Switzerland.
Gabriel Hegyes (1997), FUTURE HORIZONS: RECENT LITERATURE IN
SUSTAINABLE AGRICULTURE, University of Nebraska – Lincoln.
Gordon G. Brittan Jr (2010), Wind, energy, landscape: Reconciling nature and
technology, Editura Philosophy & Geography, England.
Ian D.Bishop (2005), visualization in LANDSCAPE and Enviorment Landscape
Tehnology, Editat Ian D.Bishop and Eckart Lange, Chicago , USA.
LIU Dan (2010), Landscape Impact Assessment of Regulation Project in
LiJiang Lion Mountain[J];Journal of Anhui Agricultural Sciences, College of Soil
and Water Conservation,Beijing Forestry University,Beijing, Beijing , China.
Razvan Mateescu (2012), ATRACTIVITATEA ȘI SPECIFICUL PEISAJULUI
NATURAL AFERENT ZONEI COSTIERE ROMANEȘTI: SECTOR MAMAIA,
NATURA VS. INTERVENŢIA UMANĂ, Universitatea Maritimă ,Constanța.
Richard A. Bettis (1995), The new competitive landscape, University of North
Carolina, Chapel Hill, North Carolina, U.S.A.
S.Graham (2004), Splintering Urbanism, Urban Geography Speciality Group for
the Royal Geographical Society/Institute of British Geographers, England.
68
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
S.Marvin (2009), Cluster Convenor, Urban Worlds, , Department of Geography

Durham University, USA.
ZHANG Kai-li,ZHOU Xi(2006), Study and Landscape Ecology, Journal of
Beijing Forestry University, China.
Articole :
Alexandru I (2015), Probleme de Mediu în Marea Neagră, Editura EPC,
Bucuresti, Romania.
Spătaru, A. (1993), Lucrări de protecție contra eroziunilor litorale, Hydraulic
Studies, Bucuresti, Romania.
Tudora (2009), The landscape evaluation methodology for natural sites
and for the landscape planning projects, Editura USAMV, Bucuresti,
Romania.
Vladimir Boc (2010), Peisajul urban: între simbolul determinat şi simbolul creat,
Editura UAUIM „Ion Mincu”, Bucuresti , Romania.
Documente Oficiale:
Administratia Apelor Romane (2015), Master Plan privind Protectia si
Reabilitarea Zonei Costiere– Document official, Romania.
Administraţia Prezidenţială (2015), Strategia natională a Mării Negre –
Document Oficial, Bucureşti , Romania
Comisia comunităţiilor europene (2007), COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE
CONSILIU ŞI PARLAMENTUL EUROPEAN SINERGIA MĂRII NEGRE – O
NOUĂ INIŢIATIVĂ DE COOPERARE REGIONALĂ- Document Oficial, Bruxelles,
Belgium.
Conventia Europeana a Peisajului, Florenta, 2000.
Raportul Privind Geologia Marii Negre (2015), Master Plan privind Protectia si
Reabilitarea Zonei Costiere – Document official, Romania.
69
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Cursuri:
Tehnologii in Peisaj , Master MPT, Anul 2 , Autor : Cristina Enache.
Pagini Web :
http://uk.whales.org/sites/default/files/wdc-marine-renewable-energy-report.pdf
http://energy.novascotia.ca/sites/default/files/Nova-Scotia-Marine-Renewable-
Energy-Strategy-May-2012.pdf
http://www.irena.org/documentdownloads/publications/wave-energy_v4_web.pdf
70
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Anexa 1 Lista Figuriilor:
FIGURE 1 TIPOLOGII DE ENERGII MARINE .............................................................. 15

FIGURE 2. TIPOLOGII DE ENERGII VERZI................................................................. 15
FIGURA 3. CONCEPTUL DE PEISAJ TEHNOLOGIC . ................................................ 17
FIGURE 4: CIRCUITUL ŞI INFLUENTELE ENERGIILOR, .......................................... 18
FIGURE 5 TIPOLOGII DE PEISAJ ............................................................................ 22
FIGURA 6. TIPOLOGII DE PEISAJ INDUSTRIAL ........................................................ 24
FIGURA 7. TIPOLOGII DE PEISAJE RURALE. / ......................................................... 25
FIGURE 8.PEISAJE AGRICOLE .................................................................................. 26
FIGURA 9. PEISAJUL FORESTIER. ............................................................................ 27
FIGURA 10. PEISAJUL LACUSTRU. SURSA IMAGINI:............................................... 28
FIGURE 11.PEISAJ URBAN., ....................................................................................... 29
FIGURA 12. PEISAJUL PORTUAR. ............................................................................. 30
FIGURA 13. VITEZA VÂNTURIILOR LA MAREA NEAGRĂ ......................................... 33
FIGURA 14. ROZA VALURIILOR PE ANOTIMPURI .................................................... 34
FIGURA 15. ROZA VALURIILOR ................................................................................ 34
FIGURA 16. EROZIUNEA PLAJELOR, „PUNCTE ROȘII” ............................................ 35
FIGURA 17. SITUAȚIA ACTUALĂ A DINAMICII COSTIERE ....................................... 36
FIGURA 18. LOCALIZARE PROIECT........................................................................... 39
FIGURA 19. PROIECT NY PARALLEL NETWORKS ................................................... 39
FIGURA 20. PROIECTUL NY PARALLEL, PLANUL GENERAL.. ................................ 41
FIGURA 21. TIPOLOGIA INSULELOR ARTIFICIALE................................................... 42
FIGURA 22. SURSĂ IMAGINE: HTTP://WWW.GREENPOWERISLAND.DK/ .............. 42
FIGURA 23. LOCALIZARE. .......................................................................................... 42
FIGURA 24. MODUL DE FUNCTIONARE A INSULEI ARTIFICIALE. .......................... 42
FIGURE 25. FOTO PROIECT ZIRAISLAND ................................................................ 42
FIGURE 26 LOCALIZARE PROIECT............................................................................ 42
FIGURE 27 PRINCIPIU DE FUNCŢIOANRE A INSULEI.............................................. 42
71
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
FIGURE 28 CONTEXTUL EUROPEAN PRIVIND TEHNOLOGIILE VERZI.................. 42

FIGURE 29 CONTEXTUL EUROPEAN PRIVIND POTENTIALUL ENERGIILOR VERZI.
................................................................................................................................ 42
FIGURE 30 LEGISLATIA EUROPEANĂ PRIVIND TEHNOLOGIILE VERZI ................ 42
FIGURE 31 CONTEXTUL MĂRII NEGRE PRIVIND RESURSELE NATURALE ŞI
TIPOLOGII DE TEHNOLOGII EXISTENTE ............................................................ 42
FIGURE 32 SECVENŢE PEISAJULUI COSTIER ......................................................... 42
FIGURE 33 TIPOLOGII DE PEISAJ.............................................................................. 42
FIGURE 34 TEHNOLOGIA BIOMASĂ .......................................................................... 42
FIGURE 35 CIRCUITUL MATERIILOR PRIME ............................................................ 42
FIGURE 36 TEHNOLOGIA EOLIANĂ PROPUSĂ ........................................................ 42
FIGURE 37 TEHNOLOGIA SOLARĂ PROPUSĂ ......................................................... 42
FIGURE 38 TEHNOLOGIA VALURIILOR PROPUSĂ................................................... 42
FIGURE 39 RELATIA TEHNOLOGIA EOLIANĂ - PEISAJ .......................................... 42
FIGURE 40 RELAŢIA TEHNOLOGIA SOLARĂ - PEISAJ ............................................ 42

FIGURE 41 RELAŢIA TEHNOLOGIA BIOMASĂ - PEISAJ........................................... 42
FIGURE 42 RELAŢIA TEHNOLOGIA VALURIILOR - PEISAJ...................................... 42
FIGURE 43 PLANUL AMENAJĂRII GENERALE .......................................................... 42
72
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Anexa 2 Planşe Desenate :
Analiza Macro – Teritoriu- Contextul European
73
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Analiza Mezzo - Teritoriu
74
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Analiza Micro – Teritoriu - Propunere
75
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
76
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
Abstract
According to the definition and objectives arising from the European Landscape
Convention, the dissertation goals are to identify the types of landscape found in the
coastal area of the Romanian seaside and finding alternative solutions for the
maintenance and protection of the landscape coastal, using green technologies in order
to revitalize Coastal landscape and preserve it.
Coastal landscape is characterized, most often through the prism of specific

developments for tourist consumption coastline, development located exclusively on
excessive human intervention. But the landscape should be prioritized and integrated
into all planning strategies. In recent years, the coastal landscape has been under
pressure from urbanization and hence excessive use of coastal space and even
beaches itself, which caused a drastic decrease in natural attractiveness of the entire
coastal and coastal landscape. Thus, the need is to increase all the coastal landscape
of environmental planning that takes into account the variability of natural processes
and their specificity in the Romanian Black Sea coast. My paper work involves
identifying the problems facing landscape coastal Black Sea in the reorganization of the
whole territory and the area around it, where natural areas are protected and preserved,
and reactivation landscape coast through sustainable technology and increasing
attractiveness (economic social, tourism, logistics). In the context of climate change and
coastal erosion extension, as a result of humans, we can talk about diminishing natural
coastal landscape in favor of man-made, which led to impaired coastal attractiveness
compared to other European Union member states.
Thus, the dissertation propose is to identify the problems facing landscape

coastal, environmental factors, and also what kind of landscapes reunite along the
Black Sea for choosing the appropriate types of technologies to create a balance
between the anthropogenic and natural. From the point of view of the European context
it is seen that there is a discrepancy in meaning use of green technology, especially in
western Europe, where the percentage of producing energy is 50% - 70% through the
77
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
use of green technologies in comparison with the East Europe, where the
percentage is much lower: about 10 % - 30% of energy is achieved through processes.
A first obstacle in the development of green technologies in Eastern Europe is shown in
Fig 29. Where subsidies given by the government are lower than in the west. An
example is the Netherlands where the government allocates grants of about 61%. In
addition, their duty and taxes are lower. Europe subsidies on the east side of the state
are between 8-23%, as in the case of Romania. However, Romania is somewhere in
the middle in terms of subsidies granted by the state. A second obstacle in the
development of green technologies is represented by governmental mechanisms and in
particular the Emergency Ordinance 57/2013.
Thus, by 2017 support for renewable energy will be limited: there are fewer green
certificates issued for each technology (one green certificate for producers and the
micro hydro and wind sectors for the two photovoltaic sector). At the Black Sea and
countries with openness to it, in terms of technology types used and natural resources,
it is seen that the Black Sea has a high potential of natural resources, the largest
percentage is the natural resources (fertile land) for agriculture which occupies an area
of 45%, mainly in the north - west. This is a positive aspect for the introduction of
technologies of biomass that uses convert organic material into biogas in the absence
of air (called "anaerobic digestion") is a technology that began to grow, helping to use
very efficient waste from agriculture (in mainly manure and crop residues), and manure
from human communities. A second important natural resource that is found in the
Black Sea area is natural resource steppe and forest with an area of 35% especially in
the south-eastern Black Sea, these types of resources can be used by implementing
technologies for biomass but in bioclimatic building. Following environmental analysis
(average annual temperature, wind speed and the types of natural resources) we can
say that the Black Sea region has a favorable positioning seasonal use of technologies:
wind, solar, wave technology as well as biomass technology. This led to the
development of the project called "Black Sea - Technology and Communication
Landscape".
78
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
In this way, the technological choices for the coastal landscape of Romania, were
taken into account types of landscapes encountered in the proposed area, raw
materials that can operate without violence to the natural landscape and not least the
site's location in relation to the territory. The proposed project is between Eforie Sud -
Tuzla - Costinesti, an area of about 60 hectares where the type of landscape is
predominantly the natural landscape (natural vegetation) where the terms of
attractiveness, landscape and development is the bidder, wishing thus creating distinct
areas with a strong character in the territory. Site development strategy for the next 10
years aims to create an identity for the area studied complementary and their green and
through a network technology with three resorts Eforie Sud, Tuzla, Costinesti in the
future. This network consists of green technology cores and a circuit connecting them,
these cores are distributed in three areas: Research Area Marina located on the Black
Sea through artificial islands, which serve research and education. The creation of two
large areas and introducing seasonal technologies: solar, wind, in order to develop the
3 resorts and also giving them their own autonomy in terms of energy. And an area for
biomass technology, which proposes integration technology that uses biomass as raw
materials specific to agriculture: corn, canola, animal waste, and waste produced by
humans. This new approach to sustainable development of rural or urban areas are
considered energy solutions of the future undeniable, especially in the area where
currently existing agricultural lands are located. Green route crosses all these areas
over the 3 resorts, seascape, agricultural landscape and semi-urban landscape,
connecting various types of landscape identified and introducing new technologies to
conserve and re-vitalize the existing landscape.
79
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
80
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
81
AlexandruChirita
MPT, FU, 2016
82

Dizertatie Marea Neagră - Peisaj, Tehnologie Și Comunicare.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dizertatie Marea Neagră - Peisaj, Tehnologie Și Comunicare.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MareaNeagra – Peisaj,

MAREA NEAGRĂ – PEISAJ, TEHNOLOGIE ȘI

COORDONATORUL ȘTIINȚIFIC AL LUCRĂRII:

Lect. Dr. Arh. Mihaela Hărmănescu.

Marea Neagră – Peisaj, Tehnologie și Comunicare

1.1 Justificarea tematicii alese

1.2 Delimitarea contextului cercetării

1.3 Obiective și întrebări de cercetare

2.1 Structura lucrării și metodologia de cercetare

2.3 Schema logică

Capitolul 3. Tehnologii în peisaj

3.1 Tipologii de tehnologii în peisaj

3.2 Efectele tehnologiilor în peisaj și transformarea acestuia

3.3 Apariția unui nou tip de peisaj – Peisajul Tehnologic

3.5 Tehnologia Informației sau a Comunicării.

Capitolul 4. Peisajul Costier al Marii Negre

4.1 Determinarea tipurilor de peisaj specific țărmului Mării Negre

4.2 Evolutia peisajului costier al Mării Negre în ultimii 30 de ani

4.3 Procesul de percepție a peisajului costier în Marea Neagră

4.4 Identificarea factorilor ce au condus la degradarea Peisajului Costier in zona Marii

Capitolul 5 – Studii de caz.

S1. Valorificarea si protejarea peisajului cultural prin Tehnologie și design–“One

Shantou: New East Coastal Area Urban Design”

S2. Dezvoltarea unor scenarii bazate pe tehnologie in bazinul Marii Mediteraneene

icluzand noi forme de agricultura,silvicultura durabila , tratarea apelor reziduale prin

S3.Crearea unui echilibru intre urbanizare si zona costiera utilizand tehnologii

Capitolul 6. Aplicatie : Marea Neagra “PeisajTehnologizat”- comunicare,

6.1 Concept Proiect

6.2 Macro peisajul (strategie)

6.3 Mezzo peisajul (program)

6.4 Micro peisajul (proiect)

Rezumat limba Engleză

a) „obiectiv de calitate peisajeră desemnează formularea de către autorităţile publice

d) „protecţia peisajului cuprinde acţiuni de conservare şi menţinere a aspectelor

e) „acţiunile vizând, într-o perspectivă de dezvoltare durabilă, întreţinerea peisajului

f) „amenajarea peisajului reprezintă acţiunile cu caracter de perspectivă ce au ca

Conform Definiției și a obiectivelor generate de Convenția Europeană a Peisajului

chiar a plajelor propriu-zise, fapt ce a cauzat diminuarea drastică a atractivității naturale

1. Identificarea tipurilor de peisaj al Mării Negre.

2. Identificarea efectelor dezvoltarii antropice pe țărmul Mării Negre asupra peisajului

3. Definirea conceptului de peisaj tehnologic.

4. Cum ne poate ajuta tehnologia sustenabilă în remodelarea peisajului costier.

• Poate tehnologia să fie o mediere dintre peisajul natural și peisajul antropizat?

• În ce mod tehnologia poate valorifica, reactiva și strucutra peisajul costier?

Scopul Lucrării: Lucrarea de faţă este un exerciţiu, ce doreşte a aprofunda situaţia

Metodologie: În privința metodologiei utilizate, cercetarea geografică a peisajului a

Schema Logică a Cercetării :

Capitolul 3. Tehnologii în peisaj.

3.2. Efectele tehnologiilor în peisaj și transformarea acestuia

3.3 Apariția unui nou tip de peisaj – Peisajul Tehnologic

3.4 Tehnologia Informației sau a Comunicării.

Capitolul 3. Tehnologii în Peisaj

3.1 Efectele tehnologiilor în peisaj și transformarea acestuia.

Plecând de la afirmația lui S.Graham1 & S. Marvin2, și anume „marile sisteme

Prima etapă importantă când vorbim de Tehnologie și ce aduce nou tehnologia

 dezvoltarea mijloacelor de transport - gradul ridicat de mobilitate (transformarea

 zone industriale în relație cu cariere de piatră, exploatări de minereu, cărbuni,

Declinul specific „Perioadei Industrializării” în anii 1992-2000 din România, a

3.2 Tipologii de Tehnologii în Peisaj

Aceste tehnologii se manifestă în peisaj și pot fi clasificate în tipologii de

 Din punct de vedere al peisajului:

1. Tehnologii ce valorifică resursele de apă, cu un impact semnificativ

5. Tehnologii ce folosesc energia vântului așa numită energie eoliană,